You are on page 1of 3

E D U C A T A M O RA L -R E LIG IO AA A TINERETULU I S I

Educati a moral-religioas a a tineretulu i se intemeiza , din punct de veder e ortodox , pe spiritualitate a rasaritean a cu caracteru l ei dinami c dat in Hristos si Duhul Sfint si car e se adreseaz a omului intreg , trap si suflet , dupa cum se adreseaz a tuturo r credinciosilo r indiferen t de virst a lor sau de statul lor biserices c sau laic. Dar pentr u ca aceast a spiritualitate , car e constitui e dinamic a educatie i religioas e si moral e a tineretulu i si a tuturo r crestinilor , sa dea rezultatel e scontate , trebui e sa ia in considerati e mentalitate a si problemel e car e confrunt a tinarul sau omul contemporan . Spiritualitate a ramin e aceeas i pest e secole , dar defiecare data est e chemat a sa raspund a la problemel e ce confrunt a credinciosu l intr-o epoca data . De aceea , inaint e de a vorbi despr e spiritualitat e si educati e trebui e sa vedem car e est e trasatur a caracteristic a a mentalitati i tineretulu i contemporan . Intr- o discuti e pe car e am avut- o cu un renumi t medi c din capitala , acest a spune a despr e copiii sai ca sint avizi de noutat i si informati i variate , dar nu se simt atrasi prea mul t de viata religioas a si nici nu prea mer g la biserica , fiindca nu dispu n de capacitate a spiritual a de a se concentr a si reculege . Pe cit de mult se intereseaz a de cunostinte , pe atit de putin se intereseaz a de viata spiritual a personala . Constatare a acestu i medi c est e de o important a major a pentr u problem a car e ne intereseaza , fiindca in fond aceast a dovedest e ca tineretu l contempora n est e asalta t din toat e partil e de o avalans a de informati i cu caracte r teoreti c si abstrac t car e il impiedica sa se concentrez e asupr a vietii sale interioar e sau exterioare . Un bun cunoscato r al problemelo r de educatie , spun e ca: "tineretu l instrui t de astazi dovedest e o extraordinar a lipsa de maturitat e ce-1 impiedica sa aplic e gindire a sa la problem e vitale de ordin personal . Idee a pe car e si-a facuto despr e viata a scos- o din cartil e car e i-au cazut in mina, iar ceea ce a vazut si a experimenta l direc t ramin e fara rezulta t in adincul sufletulu i sau. Din aceast a sciziun e dintr e viata si gindir e rezult a o viatafera gindir e si o gindir e fara viata, adica o gindir e abstracta" . Fara indoiala, exercitiul gindirii "in abstracto " est e necesa r culturii stiintifice si chiar studiul matematici i iti cer e sa te indepartez i de realitate a concret a pentr u a opera cu semn e si simboluri. Dar est e indispensabi l sa completez i aces t gen de studi u prin aplicare a intensiv a a functiunilo r gindirii la experientel e de viata si cunostint e personale . Altfei, vom asista la apariti a unor concepti i car e nu tin seam a nici de natur a lumii si nici de continutu l concre t al vietii. Pentr u o astfel de mentalitate , Ghetsiman i sau Golgota rami n mituri de neconceput . Wagner , in cunoscut a lui opera , Vasul fantoma" , pun e in evident a stare a de spirit a omului modem , impartasit a si de tineri, car e se consider a ca omul eel mai realis t dintr e realisti, atunc i cind in realitat e a pierdu t orice contac t cu realitatea .
11

Instructiv a din aces t punct de veder e est e o legend a cuprins a in scrierile lui Platon, "Zeul Thot" se infatiseaz a inainte a regelu i din Egipt pentr u a oferi o scrier e inventat a de el. Dar regel e ii raspunde : "O Thot, intelep t intre intelepti , a invent a o arta si a cintari consecintel e nefast e ce vor decurg e din aceast a arta pentr u cei car e o vor utiliza, sint doua lucruri diferite . Tu esti parintel e aceste i scrieri, dar trebui e sa stii ca oameni i vor afla mult e lucruri datorit a ei, dar nu le vor cunoast e in adinc . O sa vezi oamen i ce cred ca stiu enorm , atunc i cind nu stiu nimic. O Thot, datorit a tie va apar e o rasa de falsi savanti , o rasa car e nu va sti nimic". Omul primest e din toat e partil e idei si notiuni gata facut e si nu mai est e capabi l sa-si edific e propri a concepti e de viata pe elementel e primitive ale propriei lui experiente ; astfel a pierdu t putere a de observati e si gindir e personala . In loc de a ne mai sprijini pe realitatil e interioar e si exterioare , ne complace m in concepti i abstracte , in ideologii, ce vorbes c despr e idealul sublim al vietii, despr e personalitat e sau despr e libertate , fera ca astfel de lucrari sa mai reprezint e ceva concre t pentr u omul modem . "In timpul lui Hristos, spun e Goethe , scribii, adversari i Sai, constituia u o mica casta; astaz i am deveni t cu toti scribi". Poat e din aceast a cauza , Mintuitorul a evitat sa ne lase tratat e de teologi e crestina . Pentr u mai mult a obiectivitate , trebui e insa spus ca tendint a spr e o gindir e abstract a nu-si are radacinil e ei doar in cultur a european a contempora na, ci inaint e de toat e ele trebuies c cautat e in s colastica medievala , Scolastica , pe de o parte , a avut un rol pozitiv, fiindca a disciplina t minte a credinciosulu i facind- o sa gindeasc a cu claritat e si distinctie , dar, pe de alta parte , scolastiea , a separa t sufletu l de trup si minte a de inima transformin d cunostere a lui Dumneze u

intr-o cunoaster e abstract a si rationalista . Cel car e a luptat cu pasiun e exemplar a impotriv a unei astfel de cunoaster i car e si-a pus amprent a ei decisiv a pe cultur a european a contemporan a est e Sfintul Grigore Palama . In cuvint e pline de intelepciun e si simtir e el arat a ca "cea mai mar e ratacir e elina si izvorul a toat a necredinta.. . est e a ridica minte a nu numa i din cugetare a carnala , ci din trupul insusi, pentru a o face sa se intilneasc a acolo sus cu vederil e mintale . Nu ni s-a spu s oar e ca "trupuril e noastr e sint templ e ale Duhului Sfint car e locuiest e in noi?" (LCor.6,19). De ce a aseza t Dumneze u la incepu t minte a in trup ? A savirsi t prin aceast a un rau? Noi socoti m ca est e rau atunci cind minte a se scufund a in cugetaril e rele, dar nu e rau sa fie in trup, pentr u ca nici trupu l nu est e rau". Sfintul Grigore Palama nu vorbest e de un trup golit de senzatii , ci de un trup ale carui senzati i au fost purificate , indreptat e spr e Dumnezeu , asa cum vom vedea mai pe larg mai tirziu. E l socotest e "inima" in car e trebui e sa se adun e inima, ca safeca acolo experient a harulu i lui Dumnezeu , eel mai launtri c organ al trupului , dar in acelas i timp ca centru i de intilnire dintre trup si suflet si ca organu l conducator . Dar aceast a inseamn a ca nu inteligent a pura conduc e pe un om si nu ea intilnest e pe Dumnezei , ci omul total in car e intelegere a si simtire a fac un tot. Pentr u spiritualitate a si teologi a rasariteana , cunoastere a lui Dumneze u nu est e o cunoaster e abstracta , o cunoaster e produs a de o minte ce se separ a de inima si trup, ci o cunoaster e ce izvorast e dintr- o minte ce coboar a in inima, adica o cunoaster e car e se bazeaz a pe trairea si experient a harulu i lui Dumnezeu . In fata culturii contemporan e car e il obliga pe om sa traiasc a intr-un univer s de concept s si notiuni abstracts , Ortodoxi a calauzest e credinciosu l spr e universu l experienti i si intimplarii real e si concret e cu Dumnezeu , cu Hristos , prin Duhul Sfint. Dupa cum remarc a un teolog ortodox , teologi a scolastie a a cauta t sa dezvolt e o doctrin a obiectiv a si stiintifica, infatisat a drep t credint a a Bisericii, separat a radical de experient a si viata. Or, tocma i aceast a experient a a Bisericii constitui e izvorul si contextu l teologie i rasaritene . A i ci est e vorba mai mult de descrier e decit de definiti e si mai ales de cautare a de cuvint e si concept e adecvat e capabil e sa dea expresi e experiente i v ii a Bisericii, adica realitati i si nu unor propozitii abstracte . Criteriile aceste i teologii nu rezida in autonomi a ratiunii, adica a unei ratiun i rupt e de iubire, ci in concordant a si consistent a ei cu viata intern a si experient a Bisericii. Caci credint a car e fundamenteaz a Biserica si prin car e traiest e ea, nu inseamn a inaint e de toat e consimtir e la doctrin a ci relatia dinamic a cu persoan a lui Hristo s car e s-a intrupat , s-a rastignit , a inviat si s-a inalta t la ceruri, la dreapt a Tatalui, ca sa ne trimit a Duhul Sfint, ca teme i al experienti i Bisericii si transfigurari i omului si intregulu i cosmos . Credint a Bisericii nu se detaseaz a de Persoan a lui Hristo s si actel e Sale mintuitoare , prin car e a indumnezei t natur a Sa uman a pina la incandescent a duhovniceasc a si irupti e a Duhului la Cincizecime, ci est e insasi experient a actelo r izbavitoar e a lui Hristo s in ascensiune a credinciosulu i spr e asemanare a cu Dumnezeu . Biserica nu est e o simpl a instituti e car e pastreaz a niste doctrin e revelat e sau invatatur i despr e niste act e petrecut e cindv a in trecut , ci adevarat a epifani e a acesto r eveniment e si act e nedespartit e de Persoan a Mintuitorului. Teologia nu poat ef nimic altcev a i decit descriere a aceste i experient e duhovnicest i a Bisericii in viata credinciosului , adica revelati a ei in cuvint e umane . Pe aceast a cale, teologi a spiritualitate a ortodox a il ajuta pefiecare credincio s sa treac a dincolo de universu l informationa l abstrac t in car e il izoleaz a latura modern a si sa coboar e in domeniu l concre t si real al experienti i harului divin prin car e se transfigureaz a omul si creatia . Acest lucru are o irnportant a capital a pentru educati a moral a si religioas a a tineretulu i fiiindca vrea sa spuna in ultima analiz a cunoastere a lui Dumneze u nu est e rezultatu l unui simplu efort intelectua l ci un efort spiritual si mora l al omului intreg , minte si inima, trup si suflet , car e tinde la desavirsire a fiintei omului in intreag a ei constituti e geo-fizica. Aceast a est e una din contributiil e capital e ale spiritualitati i ortodox e la depasire a unor problem e gnoseologice , a unei cunoaster i reductiv e de ordin abstract , car e confrunt a omul contemporan . Ea are o irnportant a decisiv a pentru educati a religios-moral a a tineretulu i astazi . O alta coordonat a a culturii europen e actual e in genera l a celei apusen e in specia l rezida in interesu l ei aproap e continu u pentru renastere a unor valori specific e lumii antice si pagane . Dupa opinia unui specialis t neopaganismu l europea n isi face apariti a pe fundalu l a doua dezvoltar i istorice . Primul dintre ele const a in traditi a pagan a din istori a europeana . Este vorba despr e traditii umaniste , filozofice si literar e incepin d inca de la renaster e de pasiune a pentru Roma si Grecia antica si de simpati a de car e se bucur a intre intelecutal i si filologi ideile antichitati i clasice . Se stie prea bine ca Goethe , eel mai mar e poe t germa n se consider a pe sine ca "pagan" . A l doile a fundal const a in criza actual a a culturii europene . Este vorba nu numa i de o criza a crestinismulu i ori de descrestinare ,fiindca se pretind e ca se traiest e astazi intr-o epoca post-crestina , ci de o criza a modelelo r cultural e si politice car e au inspira t viata european a in ultimii 20 de ani. Ideologiil e ateiste , secularismul , comunismul , ca produs e ale culturii europen e se confund a cu criza, dezorientare a si disperarea . Ca sa gaseasc a un sen s nou al vietii si culturii populati i intreg i se intorc din nou catr e paganis m fiindca vechiul paganis m a fost distrus . In realitat e est e vorba despr e un neopaganism . Dupa o epoca indelungat a in car e cultur a european a a fost dominat a de rationalism , astazi aceast a cultur a se indreapt a catr e vitalism sau neopaganism . Vissert Hoof fostul secreta r

genera l al C E B, spune a ca cultur a european a a constitui t o aren a und e s-au infrunta t trei forte: crestinismul , rationalismu l stiintific si vitaiismul neopagan . Crestinismu l est e acuza t de catr e neopaganis m ca s-a transforma t intr-o credint a rationalist a stearp a car e dispretuiest e viata si duce la represiune a instinctelo r natural e al fiintei umane , spoliind astfel omenire a de bucuri a vietii. Vitaiismul inseaman a sanatat e in timp ce crestinismu l produc e doar boala si nevroza . Vitaiismul celebreaz a apogeu l unei vieti abundente , putere a creatoare , bucuri a vietii, apetitu l pentru puter e si fericire . Acuzatiile adus e de neopaganis m impotriv a crestinismulu i sint intr-o anumit a masur a indreptatite . Aceast a din cauza ca scopul principal al spiritualitati i latine a fost eel de a domin a si tortur a trupul si instinctele , pentru ca sufletu l libera t de tirani a carnii se poat e contempl a de Dumneze u in mod intelectualis t si la distanta . Torturare a amintit a si-a gasit forma ei extrem a in sect e flagelantilo r car e isi propunea u sa imite pe Hristo s prin lovituri de bici pe car e si le aplicau pest e propriul lor trup. Nu est e de mirar e daca din reacti e fata de o astfel de mortificar e violent a a trupulu i cultur a occidental a a trecu t la extrem a opusa la adorare a trupulu i omenesc , la vitalism si sensualism . Este vorba de o mutati e spiritual a pe car e Nietsch e a prevazut- o cu un secol inainte , spunan d ca cultur a apusean a avea sa- 1 paraseasc a pe Apollo, zeul ratiuni i pentru Dionysos, zeul vitalismului si fecunditatii . Dar si teoria vitalist a est e tot atit de condamnabil a din punct de veder e spiritual si moral fiindca trec e de la omul car e cauta sa-si torturez e trupul , pentru a se eliber a de robia patimilo r la omul car e devine sclavul patimilo r trupesti . Educati a sexual a car e se preda in unele tari in mod iresponsabil , pina si copiilor, nu va duce la eliberare a omului de nevroze , ci va adinci criza spiritual a si moral a a lumii contemporane . Vitaiismul est e religia omului natura l car e se lasa domina t de propriil e instincte . Ortodoxi a a respin s cu hotarir e atit mortificare a violent a a trupulu i cit si doctrin a neopagan a a vitalismului. In primul caz fiindc a ea consider a ca mortificare a trupulu i nu se realizeaz a prin mijloac e exterioar e si violente , prin torturare a trupului , ci prin putere a interioar a a Duhului Sfint car e spiritualizeaz a si transfigureaz a dinauntr u intreag a fiinta a omului, atit sufletu l cit si trupul . Acest a est e motivul principal pentru car e Apostolul neamurilo r le spun e crestinilo r ca trupul lor est e templ u al Duhului Sfint. In al doile a caz, Ortodoxi a se opun e si vitalismului car e transform a pe om in sclavul patimilo rfiindca consider a ca rolul transfigurari i trupulu i prin putere a Duhului Sfint in Hristo s est e eel de a convert i energi a ce alimenteaz a patimile , in energi e pusa in slujba virtutii astfel ca omul sa dobindeasc a libertate a fiului lui Dumnezeu . Sfintul loan Gura de Aur spun e ca est e mai usor sa cucerest i o cetat e decit sa te biruiest i pe tine insuti. Intr-adevar , demnitate a omului de coroan a a creatie i const a in faptul de-a dobind i prin putere a lui Dumneze u adevarat a stapinir e de sine. Fata de educati a sexual a car e cauta sa- 1 faca pe om un sclav al patimilor , inca din copilarie, pedagogu l cresti n trebui e sa arat e ca omul poat e contribu i la sfintire a trupulu i si a creatie i prin putere a si lucrare a Duhului Sfint in Hristos. Pnevmatologi a est e cea car e a permi s Ortodoxie i sa evite atit excesel e puritanismulu i catoli c cit si pe cele ale neopaganismulu i cautin d sa-1 inalte pe om la asemanare a cu Dumnezeu . Marea diferent a dintre cultur a apusean a si cea rasaritean a const a in pnevmatologte . Criza spiritual a car e confrunt a astaz i cultur a european a est e rezultatu l lipsei de pnevmatologie , atit in privint a culturii abstracte , cit si in cea a vitalismului. Neamul nostru s-a sprijini t intotdeaun a pe putere a si lucrare a Duhului Sfint Cu ajutoru l Duhului a biruit vicisitudinile istoriei si tot cu putere a aceluias i Duh trebui e sa-si caut e drumu l catr e demnitate , libertat e si adevar . Ca sa-si aduca contributi a necesar a la opera de educati e si renaster e spiritual a a tarii noastre , pedagogu l cresti n trebui e safie inaint e de toat e un pnevmatolog . Sa inceap a lucrare a sa educativ a cu rugaciune a "Imparat e ceresc , Mingaietorul e Duhul adevarului " fiindc a educati a crestin a nu est e numa i rezultatu l omulu i ci in primul rind est e rezultatu l Duhului Sfint in Hristos . Pr. Prof Dr. Dumitru Popescu , curs misionar .

You might also like