Probleme de zica

Emil Petrescu Viorel Paun

October 6, 2004
Cuprins
2 MECANIC

A ANALITIC

A 35
34
Capitolul 2
MECANIC

A ANALITIC

A
PROBLEMA 2.1 Sa se scrie ecuat iile diferent iale de miscare ale
unui pendul matematic de masa m
2
si lungime l al carui punct de sus-
pensie de masa m
1
se deplaseaza orizontal (Fig. 2.1).
SOLUTIE
Se aleg coordonatele generalizate ca fiind x coordonata pe axa Ox a
punctului cu masa m
1
si unghiul facut de firul pendului cu verticala.
x
1
= x x
2
= x + l sin
y
1
= 0 y
2
= l cos
Componentele vitezelor sunt:
x
1
= x x
2
= x + l cos
y
1
= 0 y
2
= l sin
Energia cinetica a sistemului este:
E
c
=
m
1
2
( x
1
2
+ y
1
2
) +
m
2
2
( x
2
2
+ y
2
2
) (2.1)
sau
E
c
=
m
1
2
x
2
+
m
2
2
( x
2
+ 2l x cos +
2
l
2
) (2.2)
Energia potent ial a este datorata campului gravitat ional:
35
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 36
O
x
l
m
1
m
2
j
x
y

m O
j
Figura 2.1: Pendul al carui punct de suspensie se deplaseaza orizontal
E
p
= m
2
gy
2
= m
2
gl cos (2.3)
Funct ia lui Lagrange se obt ine din relat iile 2.2 si 2.3
L = E
c
E
p
=
m
1
+ m
2
2
x
2
+
m
2
2
(
2
l
2
+ 2l x cos ) + m
2
gl cos (2.4)
Ecuat iile de miscare sunt:
d
dt
_
L
x
_

L
x
= 0 (2.5)
d
dt
_
L

_

= 0 (2.6)
Pentru a determina forma concreta a acestor ecuat ii se va calcula
fiecare termen separat.
L
x
= (m
1
+ m
2
) x + m
2
l cos
d
dt
_
L
x
_
= (m
1
+ m
2
) x + m
2
l( cos
2
sin )
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 37
Deoarece funct ia lui Lagrange nu depinde de x
(L/x) = 0
si ecuat ia 2.5 devine:
(m
1
+ m
2
) x + m
2
l( cos
2
sin ) = 0 (2.7)
Ecuat ia 2.7 se poate integra n raport cu timpul. Se obt ine:
(m
1
+ m
2
) x + m
2
l cos = const (2.8)
Se observa ca expresia din stanga reprezint a componenta dupa direct ia
Ox a impulsului total. Relat ia 2.8 exprima conservarea componentei im-
pulsului dupa axa Ox.
Pentru a obt ine forma concreta a ecuat iei 2.6 se vor calcula urmatoarele
derivate part iale:
L

= m
2
l
2
+ m
2
l x cos
d
dt
_
L

_
= m
2
l
2
+ m
2
l x cos m
2
l x sin
L

= m
2
l x sin m
2
gl sin
Atunci ecuat ia 2.7 devine:
m
2
l
2
+ m
2
l x cos + m
2
gl sin = 0 (2.9)
Ecuat iile de miscare sunt date de relat iile 2.7 si 2.9.
PROBLEMA 2.2 Sa se determine ecuat ia de miscare a unui elec-
tron n campul creat de un nucleu cu num arul atomic Z presupus fix
(Fig. 2.2).
SOLUTIE
Cand nucleul este fix, fort a de interact iune este o fort a central a:

F(r) = F(r)r
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 38
x
y
O
r
Ze
m
G
Figura 2.2: Electronul n campul electric al nucleului
Miscarea are locntr-un plan. Astfel, prin derivarea egalitat ii

l = r p
rezulta:
d

l
dt
=
dr
dt
p +r
d p
dt
= v mv +r

F(r) = 0
ceea ce arata ca momentul cinetic se conserva. Rezulta ca r se afla ntr-
un plan care este perpendicular pe

l. Miscarea se face ntr-un plan si
exista doar doua grade de libertate. Se aleg coordonatele polare r si ca
fiind coordonatele generalizate. Centrul O al sistemului de coordonate
se considera nucleul cu sarcina Ze. Atunci
x = r cos
y = r sin
x = r cos r

sin
y = r sin + r

cos
Energia cinetica este:
E
c
=
m
2
_
x
2
+ y
2
_
=
m
2
_
r
2
+ r
2

2
_
(2.10)
Energia potent ial a se determina pornind de la faptul ca fort ele elec-
trostatice sunt conservative. Deoarece
dE
p
= Fdr =
Ze
2
4
0
r
2
dr
prin integrare se obt ine:
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 39
E
p
(r) =
r
_

Ze
2
4
0
r
2
dr =
Ze
2
4
0
r

=
Ze
2
4
0
r
(2.11)
Funct ia lui Lagrange este:
L = E
c
E
p
=
m
2
_
r
2
+ r
2

2
_
+
Ze
2
4
0
r
(2.12)
Ecuat iile de miscare sunt:
d
dt
_
L

= 0 (2.13)
si
d
dt
_
L
r
_

L
r
= 0 (2.14)
Pentru a determina forma concreta a acestor ecuat ii se va calcula
fiecare termen n parte.
L

= mr
2

;
d
dt
_
L

_
= mr
2

+ 2m r

r
Deoarece L nu depinde explicit de
L

= 0
Relat ia 2.13 devine:
mr
2

+ 2m r

r = 0 (2.15)
Prin integrarea acestei relat ii se obt ine:
mr
2

= mr
2
= mrv = const
Relat ia reprezinta legea de conservare a momentului cinetic.
l = mr
2

= mvr = const (2.16)
Marimea mr
2

este o integral a prima a misc arii.
Pentru a obt ine forma concreta a ecuat iei 2.14 se calculeaza:
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 40
L
r
= m r;
d
dt
_
L
r
_
= m r
L
r
= mr

Ze
2
4
0
r
2
Ecuat ia 2.15 devine:
m r mr

2
+
Ze
2
4
0
r
2
= 0 (2.17)
Aceasta ecuat ie poate fi scrisa doar n funct ie de r. Pentru aceasta
se t ine cont de relat iile 2.16 si 2.17. Rezulta:
m r
l
2
mr
3
+
Ze
2
4
0
r
2
= 0 (2.18)
PROBLEMA 2.3
Sa se demonstreze ca n cazul n care L nu depinde de timp (sisteme
conservative) marimea
H =

k
q
k
L
q
k
L (2.19)
este o integral a prima a miscarii si reprezint a energia totala a sistemului.
SOLUTIE
Deoarece L = L(q
k
, q
k
) atunci:
dL
dt
=

k
L
q
k
dq
k
dt
+

k
L
q
k
d q
k
dt
(2.20)
Se t ine cont de ecuat iile de miscare
d
dt
_
L
q
k
_

L
q
k
= 0
si se obt ine:
dL
dt
=

k
d
dt
_
L
q
k
_
q
k
+

k
L
q
k
d q
k
dt
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 41
sau
dL
dt
=

k
d
dt
_
L
q
k
q
k
_
de unde rezulta:
d
dt
_
L

k
L
q
k
q
k
_
= 0 (2.21)
Atunci:
H =

k
q
k
L
q
k
L = const
Marimea H poarta denumirea de hamiltonian, iar n cazul de fat a
este o integrala prima a miscarii.

In plus:

k
q
k
L
q
k
=

k
q
k
E
c
q
k
= 2E
c
deoarece E
c
este o funct ie omogena (forma patratic a) n raport cu q
k
.
Atunci
H = = 2E
c
L = 2E
c
E
c
+ E
p
= E
c
+ E
p
= const
Rezulta ca hamiltonianul sistemului n acest caz coincide cu energia
mecanica a sistemului considerat.
PROBLEMA 2.4 Pe o parabola (Fig. 2.3) cu varful n jos, av and
ca axa de simetrie verticala si care se roteste cu viteza unghiulara =
const n jurul acestei axe, se poate misca fara frecare un punct material
de masa m. Sa se determine la ce n alt ime h se poate ridica punctul
material daca la momentul init ial acesta se afla n varful parabolei si are
viteza v
0
.
SOLUTIE
Problema se va discuta ntr-un sistem neinert ial cu centrul n varful
parabolei si care se roteste odata cu aceasta.
Deoarece punctul material se poate misca doar pe aceasta parabola
sistemul are un singur grad de libertate. Coordonata generalizata este
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 42
m
x
y
O
Figura 2.3: Particul a care se misca pe o parabola
coordonata x a punctului n sistemul considerat. Ordonata punctului
material este: y = ax
2
. Aceasta reprezint a si ecuat ia parabolei (a > 0).
Energia cinetica a punctului material este:
E
c
=
m
2
_
x
2
+ y
2
_
=
m
2
_
1 + 4a
2
x
2
_
x
2
(2.22)
Miscarea de rotat ie face ca asupra punctului sa act ioneze o fort a cen-
trifuga F
c
= m
2
x. Energia potent iala datorata rotat iei este:
E
pc
=
_
x
0
F
c
dx =
_
x
0
m
2
xdx =
m
2
x
2
2
(2.23)
Particula se aflan camp gravitat ional iar energia potent iala gravitat i-
onala este:
E
pg
= mgy = amgx
2
(2.24)
Energia potent ial a totala a punctului material este
E
p
= E
pc
+ E
pg
=
m
2
x
2
2
+ amgx
2
(2.25)
Atunci funct ia lui Lagrange este:
L = E
c
E
p
=
m
2
(1 + 4a
2
x
2
) x
2
+
m
2
x
2
2
mgax
2
(2.26)
Deoarece L nu depinde explicit de timp, hamiltonianul sistemului
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 43
H = x
L
x
L (2.27)
se conserva si reprezint a energia punctului material. Cum:
L
x
= m(1 + 4a
2
x
2
) x
relat ia 2.27 devine:
H =
m
2
(1 + 4a
2
x
2
) x
2

m
2
x
2
2
+ gmax
2
= const (2.28)
La momentul init ial x = v
0
si x = 0. La momentul final x = 0
(punctul material s-a oprit) si x = x
f
.
Deoarece hamiltonianul este o marime care se conserva valoarea lui
este aceiasi n starea init iala si finala. Atunci:
1
2
mv
2
0
=
1
2
m
2
x
2
f
+ gmax
2
f
(2.29)
de unde
x
2
f
=
v
2
0
2ag
2
si
h = ax
2
f
=
av
2
0
2ag
2
(2.30)
Daca
2
> 2ag atunci expresia lui h din 2.30 nu are sens. Aceasta
nseamn a ca viteza punctului nu poate deveni nul a si el urca pan a ajunge
la marginea parabolei.
Se observa ca daca
2
< 2ag si
2
2ag atunci h , iar
particula se deplaseaza la infinit pe ramura principala.
Pentru ca particula sa se ridice la o nalt ime finita este necesar ca

2
< 2ag.
PROBLEMA 2.5 Un tub foarte lung aflat ntr-un plan vertical se
roteste n jurul capatului sau O, cu viteza unghiulara constanta (Fig.
2.4). La momentul t = 0 tubul se afla n pozit ie orizontal a.

In interiorul
tubului se misc a fara frecare o bila de masa m care la momentul init ial
se afla n punctul O. Tubul se misc a n sensul acelor de ceasornic. Sa se
determine ecuat ia de miscare a bilei.
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 44
y
x
O
m
t M
Figura 2.4: Bila de masa m ce se misca ntr-un tub care se roteste n
planul vertical Oxy n jurul punctului O
SOLUTIE
Sistemul are un singur grad de libertate deoarece bila nu se poate
misca decat n lungul tubului.

In figura 2.4 este ilustrat sistemul de co-
ordonate ales. Coordonata generalizata este r (distant a de la punctul O
la bila de masa m).
Atunci:
x = r cos t
y = r sin t
x = r cos t r sin t
y = r sin t + r cos t
Energia cinetica este:
E
c
=
m
2
_
x
2
+ y
2
_
=
m
2
_
r
2
+ r
2

2
_
(2.31)
Energia potent ial a este doar de natura gravitat ionala :
E
p
= mgy = mgr sin t (2.32)
Funct ia lui Lagrange este:
L = E
c
E
p
=
m
2
_
r
2
+ r
2

2
_
+ mgr sin t (2.33)
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 45
iar ecuat ia de miscare:
d
dt
_
L
r
_

L
r
= 0 (2.34)
Calculand fiecare termen n parte se obt ine:
L
r
= m r;
d
dt
_
L
r
_
= m r
L
r
= mr
2
+ mg sin t
iar ecuat ia 2.34 devine:
r
2
r g sin t = 0 (2.35)
Ecuat ia 2.35 este o ecuat ie diferent ial a de ordinul al doilea neomogena.
Solut ia generala este data de suma dintre solut ia generala a ecuat iei omo-
gene si o solut ie particulara a ecuat iei neomogene.
Ecuat ia omogena este:
r
2
r = 0 (2.36)
Cum solut iile ecuat iei caracteristice t
2

2
= 0 sunt t
1
= si t
2
= ,
solut ia generala a ecuat iei omogene 2.36 este:
r = Ae
t
+ Be
t
(2.37)
unde A si B sunt constante.
Pentru ecuat ia neomogena se considera o solut ie de forma:
r = a sin t
unde a este o constanta.

Inlocuind n ecuat ia 2.35 se obt ine:
a
2
sin t a
2
sin t g sin t = 0 (2.38)
Rezulta:
a =
g
2
2
si
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 46
r =
g
2
2
sin t
Solut ia generala a ecuat iei 2.35 este:
r = Ae
t
+ Be
t

g
2
2
sin t (2.39)
Viteza punctului material este:
r(t) = Ae
t
+ Be
t

g
2
cos t
Constantele A si B se determina din condit iile init iale r(0) = 0 si r(0) = 0
(init ial corpul este n repaus). Rezulta:
A + B = 0
A + B
g
2
= 0
Prin rezolvarea acestui sistem de ecuat ii se obt ine:
A = B =
g
4
2
Atunci ecuat ia de miscare este:
r =
g
4
2
_
e
t
e
t
2 sin t

PROBLEMA 2.6 Un tub de lungime foarte mare se roteste cu

viteza unghiulara
0
n jurul unui ax vertical cu care face un unghi
0
n tot cursul miscarii. Axul intersecteaz a tubul considerat (Fig.2.5).

In
interiorul tubului se afla o bila de diametru aproape egal cu cel al tubului
si care se misca n interiorul acestuia far a frecare si far a viteza init ial a.
Sa se determine legea de miscare a bilei.
SOLUTIE
Alegem coordonata generalizata r distant a din punctul O la bila.
Atunci n raport cu sistemul de coordonate din Fig. 2.5:
x
1
= r sin
0
cos
0
t
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 47
t M
!
x

G
O
m
Figura 2.5: Bila ntr-un tub vertical care se roteste n jurul axei Ox
3
cu
viteza unghiulara constanta
x
2
= r sin
0
sin
0
t
x
3
= r cos
0
Derivatele coordonatelor n raport cu timpul sunt:
x
1
= r sin
0
cos
0
t r
0
sin
0
sin
0
t
x
2
= r sin
0
sin
0
t + r
0
sin
0
cos
0
t
x
3
= r cos
0
Energia cinetica a bilei este:
E
c
=
m
2
_
x
2
1
+ x
2
2
+ x
2
3
_
=
m
2
_
r
2
+ r
2

2
0
sin
2

0
_
(2.40)
Energia potent ial a este de natura gravitat ional a si are expresia:
E
p
= mgx
3
= mgr cos
0
(2.41)
Funct ia lui Lagrange este:
L = E
c
E
p
=
m
2
[ r
2
+ r
2

2
0
sin
2

0
] mgr cos
0
(2.42)
Ecuat ia de miscare este:
d
dt
_
L
r
_

L
r
= 0 (2.43)
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 48
Calculand fiecare termen n parte se obt ine:
L
r
= m r;
d
dt
_
L
r
_
= m r
L
r
= mr
2
0
sin
2

0
mg cos
0
si ecuat ia 2.43 devine:
r r
2
0
sin
2

0
= g cos
0
(2.44)
Ecuat ia obt inuta este o ecuat ie diferent ial a de ordinul doi neomogena.
Ecuat ia omogena este:
r r
2
0
sin
2

0
= 0
si are ecuat ia caracteristica:
t
2

2
0
sin
2

0
= 0
cu solut iile t
1,2
=
0
sin
0
Astfel solut ia ecuat iei omogene este:
r = Ae

0
t sin
0
+ Be

0
t sin
0
(2.45)
Solut ia generala o vom gasi folosind metoda variat iei constantelor.
Considerand A si B dependente de t, se obt ine:

Ae

0
t sin
0
+

Be

0
t sin
0
= 0

A
0
sin
0
e

0
t sin
0

B
0
sin
0
e

0
t sin
0
= g cos
0
Rezulta:

A =
g cos
0
2
0
sin
0
exp

0
t sin
0

B =
g cos
0
2
0
sin
0
e

0
t sin
0
Astfel:
A =
_
g cos
0
2
2
0
sin
2

0
e

0
t sin
0
+ A
1
_
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 49
B =
_
g cos
0
2
2
0
sin
2

0
e

0
t sin
0
+ B
1
_
Solut ia generala este:
r = A
1
e

0
t sin
0
+ B
1
e

0
t sin
0
+
g cos
0

2
0
sin
2

0
(2.46)
Considerand ca la momentul init ial r(0) = R
0
si r(0) = 0 (bila este
n repaus), rezulta ca:
A
1
= B
1
=
1
2
_
R
0

g cos
0

2
0
sin
2

0
_
Cu condit iile init iale de mai sus solut ia ecuat iei de miscare este:
r =
_
R
0

g cos
0

2
0
sin
2

0
_
[ch(
0
sin
0
t)] +
g cos
0

2
0
sin
0
(2.47)
Discut ie:
a)
0
< /2
Daca:
R
0
<
g cos
0

2
0
sin
2

0
r descreste n timp si bila se apropie de origine.
Daca:
R
0
=
g cos
0

2
0
sin
2

0
bila este n echilibru instabil n raport cu tubul.
Daca:
R
0
>
g cos
0

2
0
sin
2

0
r creste n timp si bila urca n tub.
b)
0
= /2
r = R
0
ch
0
t
tubul este orizontal si bila se departeaza de origine.
c)
0
> /2
Tubul este orientat n jos astfel ca bila va cobor depart andu-se de
origine.
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 50
PROBLEMA 2.7 Sa se discute miscarea unui punct material greu,
de masa m care se deplaseaza, far a frecare, de-a lungul unei cicloide,
aflata n plan vertical care are ecuat iile parametrice:
x = a( + sin )
y = a(1 cos )
unde [, ]
SOLUTIE
Se alege drept coordonata generalizata parametrul .
Atunci:
x = a

(1 + cos )
y = a

sin
Energia cinetica este:
E
c
=
m
2
_
x
2
+ y
2
_
= ma
2

2
(1 + cos ) (2.48)
iar energia potent ial a:
E
p
= mgy = mga(1 cos ) (2.49)
Funct ia lui Lagrange este:
L = E
c
E
p
= ma
2

2
(1 + cos ) mga(1 cos ) (2.50)
sau
L = 2ma
2

2
cos
2

2
2mga sin
2

2
(2.51)
Se efectueaza schimbarea de variabila:
z = sin

2
si z =

2
cos

2
Atunci funct ia lui Lagrange devine:
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 51
L = 8a
2
m z
2
2mgaz
2
(2.52)
Considerand z noua coordonata generalizata ecuat ia de miscare se va
scrie astfel:
d
dt
_
L
z
_

L
z
= 0
Se calculeaza fiecare termen n parte:
L
z
= 16a
2
m z;
d
dt
_
L
z
_
= 16a
2
m z
L
z
= 4mgaz
Atunci forma ecuat iei de miscare devine:
4a z + gz = 0 (2.53)
Ecuat ia obt inut a este o ecuat ie diferent ial a omogena de ordinul al
doilea. Solut iile ecuat iei caracteristice sunt i
_
g/4a
Solut ia ecuat iei de miscare se poate pune sub forma:
z = a
1
sin
_
g
4a
t + b
1
cos
_
g
4a
t (2.54)
Sa consideram ca la momentul init ial =
0
si

= 0. Atunci la
t = 0, z = z
0
= sin(
0
/2), z(0) = 0
T inand cont de condit iile init iale obt inem:
a
1
= 0
b
1
= z
0
Atunci relat ia 2.54 devine:
z = z
0
cos
_
g
4a
t = sin

0
2
cos
_
g
4a
t (2.55)
Cum:
sin

2
= sin

0
2
cos
_
g
4a
t
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 52
m
k
l
k
Figura 2.6: Particula ce oscileaza ntre doua resoarte
din 2.55 obt inem:
= 2 arcsin
_

0
2
cos
_
g
4a
t
_
PROBLEMA 2.8 Sa se determine perioada micilor oscilat ii execu-
tate de o particula de masa m legata de doua resoarte precum si legea
de miscare a acesteia (Fig. 2.6). Sistemul se afla n camp gravitat ional,
particula se poate misca numai pe verticala iar lungimea nedeformata
a fiecarui resort este l. La momentul init ial particula se afla n repaus
ntre cele doua resoarte nedeformate.
SOLUTIE
Alegem ca sistem de referint a axa Oy cu originea n punctul de
legatura cu suportul a resortului inferior. Fie y coordonata particulei
de masa m. Energia sa cinetica este:
E
c
=
m y
2
2
(2.56)
Energia potent iala este suma dintre energia potent ial a gravitat ional a
a particulei si energia potent iala a resoartelor:
E
p
= mgy +
k
2
(y l)
2
+
k
2
(l y)
2
= mgy + k(y l)
2
(2.57)
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 53
Pozit ia de echilibru stabil se determina din condit ia de minim a e-
nergiei potent iale:
dE
p
dy
= 0 (2.58)
Din 2.57 si 2.58 rezulta:
y
0
= l
mg
2k
(2.59)
Funct ia lui Lagrange a sistemului este:
L =
m y
2
2
mgy k(y l)
2
(2.60)
Se introduce o noua coordonata:
z = y y
0
care reprezinta deplasarea particulei fat a de pozit ia de echilibru. Atunci
2.60 devine:
L =
m z
2
2
kz
2
mgl +
3m
2
g
2
4k
(2.61)
Ecuat ia de miscare este:
d
dt
_
L
z
_

L
z
= 0 (2.62)
adica
z +
2k
m
z = 0
Aceasta este ecuat ia unui oscilator armonic liniar cu solut ia:
z = Asin(t + ) cu =
_
2k
m
Rezulta:
y = y
0
+ Asin(t + )
Viteza particulei este:
v = y = Acos (t + )
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 54
O
x q

q

q
Figura 2.7: Particula nc arcata electric care oscileaza ntr-un tub la
capetele caruia se aa sarcini de acelasi semn cu cele a particulei
Constantele A si se determina din condit iile init iale y(0) = l si
v(0) = 0.
Rezulta
=

2
si A =
mg
2k
PROBLEMA 2.9 La capetele unui tub neconductor de lungime 2l
sunt fixate doua sarcini q
0
(Fig 2.7).

In centrul tubului se poate misca
fara frecare o bila de masa m nc arcata cu sarcina q de acelasi semn ca
sarcinile q
0
. Sa se determine pulsat ia micilor oscilat ii ale bilei.
SOLUTIE
Se alege ca sistem de referint a o axa n lungul tubului cu originea n
centrul tubului. Coordonata generalizata este coordonata x la care se
afla particula si ea reprezinta deplasarea fat a de pozit ia de echilibru.
Energia cinetica este:
E
c
=
1
2
m x
2
(2.63)
Energia potent ial a a particulei de masa m este datorata interact iei
acesteia cu sarcinile q
0
de la capetele tubului.
E
p
=
qq
0
4
0
1
l x
+
qq
0
4
0
1
l + x
=
qq
0
4
0
_
1
l x
+
1
l + x
_
E
p
=
qq
0
4
0
2l
l
2
x
2
=
qq
0
2
0
l
_
1
1 (x
2
/l
2
)
_
(2.64)
Considerand cazul micilor oscilat ii (x l) se obt ine pentru expresia
energiei potent iale:
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 55
E
p

qq
0
2
0
l
_
1 +
x
2
l
2
_
(2.65)
Funct ia lui Lagrange este:
L = E
c
E
p
=
1
2
m x
2

qq
0
2
0
l
_
1 +
x
2
l
2
_
(2.66)
Ecuat ia de miscare poate fi pusa sub forma:
d
dt
_
L
x
_

L
x
= 0
Calculand pe rand fiecare termen din ecuat ia de miscare se obt ine:
x +
qq
0
m
0
l
3
x = 0 (2.67)
Relat ia 2.67 este ecuat ia unui oscilator armonic liniar cu pulsat ia:
=
_
qq
0
m
0
l
3
Ecuat ia de miscare este:
y = Asin t + B cos t
unde A si B sunt constante care se determina din condit iile init iale.
PROBLEMA 2.10 Sa se gaseasc a frecvent a oscilat iilor unui corp
de masa m ce se poate deplasa pe o dreapta si este fixat de un resort a
carui extremitate este fixata ntr-un punct A la o distant a l de dreapta
(Fig. 2.8). Cand lungimea resortului este egala cu l el este solicitat de o
fort a F.
SOLUTIE
Consideram coordonata generalizata ca fiind x deplasarea corpului
fat a de punctul O. Energia cinetica a acestuia este:
E
c
=
m x
2
2
(2.68)
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 56
A
O
m
x
l
Figura 2.8: Corp legat de un resort care oscileaza pe o dreapta orizontal a
iar energia potent ial a este:
E
p
= Fl (2.69)
unde l este alungirea resortului considerata foarte mica. Atunci:
l =

l
2
+ x
2
l = l
_
1 +
x
2
l
2
l l
_
1 +
1
2
x
2
l
2
_
l =
1
2
x
2
l
Astfel relat ia 2.69 devine:
E
p
=
Fx
2
2l
(2.70)
Funct ia lui Lagrange este:
L =
m x
2
2

Fx
2
2l
(2.71)
Ecuat ia de miscare este:
d
dt
_
L
x
_

L
x
= 0 (2.72)
Rezulta:
x +
F
ml
x = 0 (2.73)
Relat ia 2.73 este ecuat ia unui oscilator armonic liniar cu pulsat ia:
=
_
F
ml
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 57
"
!l
"
l
h
G
m
h
m
"
l
"
!l
G
Figura 2.9: Bara care la un capat este legata de un resort iar la celalalt
capat are un corp de masa m care oscileaza
PROBLEMA 2.11 Sa se gaseasc a perioada micilor oscilat ii ale sis-
temului din Fig. 2.9. Bara de lungime l are o masa neglijabila. Lungimea
resortului nedeformat este h.
SOLUTIE
Alegem coordonata generalizata ca fiind unghiul de nclinare al
barei fat a de orizontal a. Energia cinetica este:
E
c
=
mv
2
2
=
m
2
_
3l
4

_
2
=
m
2
_
3l
4
_
2

2
(2.74)
Energia potent ial a este data de suma dintre energia potent ial a gravitat i-
onala si cea elastica. Valoarea de zero a energiei potent iale gravitat ionale
se poate alege n pozit ia n care bara este orizontala.
E
p
=
k
2
_
l
4

_
2
mg
3l
4
(2.75)
unde k este constanta de elasticitate.

In expresia de mai sus s-a considerat de la nceput ca este mic.

Pozit ia de echilibru a sistemului se determina prin punerea condit iei ca
energia potent iala sa fie minima:
dE
p
d

0
= 0
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 58
adica
l
2
16
k
0
mg
3l
4
= 0
Rezulta:

0
=
12mg
kl
(2.76)
Introducand schimbarea de variabila:
=
0
(2.77)
unde reprezinta deplasarea unghiulara a barei fat a de pozit ia de echili-
bru, expresiile 2.74 si 2.75 care reprezinta energiile cinetica, respectiv
potent ial a devin:
E
c
=
m
2
_
3l
4
_
2

2
=
m
2
_
3l
4
_
2

2
(2.78)
E
p
=
k
2
_
l
4
_
2
( +
0
)
2
mg
3l
4
( +
0
) =
kl
2
32

2

9m
2
g
2
2k
(2.79)
Funct ia lui Lagrange se poate scrie astfel:
L = E
c
E
p
=
m
2
_
3l
4
_
2

2

kl
2
32

2
(2.80)
deoarece termenul constant din energia potent iala se poate omite.
Ecuat ia de miscare este:
d
dt
_
L

_

= 0 (2.81)
Rezulta:
+
k
9m
= 0
Se obt ine ecuat ia unui oscilator armonic liniar cu pulsat ia:
=
_
k
9m
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 59
PROBLEMA 2.12 Sa se determine frecvent a oscilat iilor unui pen-
dul al carui punct de suspensie de masa m se poate deplasa orizontal.
SOLUTIE
Utilizam rezultatele obt inute n problema 2.1. Ecuat iile de miscare
sunt:
(m
1
+ m
2
) x + m
2
l( cos
2
sin ) = 0 (2.82)
m
2
l
2
+ (m
2
l cos ) x + m
2
gl sin = 0 (2.83)
Deoarece se studiaza cazul micilor oscilat ii unghiul este mic si se
vor folosi aproximat iile:
sin ; cos 1

In plus se neglijeaza produsele n care apar puteri mai mari ca 2 ale

lui .
Atunci ecuat iile 2.82 si 2.83 devin:
(m
1
+ m
2
) x + m
2
l = 0 (2.84)
l + x + g = 0 (2.85)
Din relat ia 2.84 rezulta
x =
m
2
l
m
1
+ m
2

Introducand expresia lui x n 2.85 se obt ine ecuat ia:
+
g(m
1
+ m
2
)
m
1
l
= 0
care este ecuat ia unui oscilator armonic liniar cu pulsat ia:
=

g (m
1
+ m
2
)
m
1
l
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 60

k
k
m
m

Figura 2.10: Sistem format din doua resoarte si doua corpuri care os-
cileaza ntr-un plan orizontal.
PROBLEMA 2.13 Sa se determine ecuat iile de miscare pentru sis-
temul format din doua mase m
1
= m
2
= m si doua resoarte cu constan-
tele elastice k
1
= k
2
= k (Fig. 2.10). Ambele resoarte nedeformate au o
lungime egala cu l
0
.
SOLUTIE
Daca se noteza cu x
1
si x
2
coordonatele celor doua corpuri energia
cinetica a sistemului este:
E
c
=
m
1
x
2
1
2
+
m
2
x
2
2
2
(2.86)
Energia potent ial a este determinata de deformarea resorturilor
E
p
=
k
1
2
(x
1
l
0
)
2
+
k
2
2
(x
2
x
1
l
0
)
2
(2.87)
Introducand schimbarea de variabile:

1
= x
1
l
0

2
= x
2
2l
0
relat iile 2.86 si 2.87 devin:
E
c
=
m
1

2
1
2
+
m
2

2
2
2
(2.88)
E
p
=
k
1
2

2
1
+
k
2
2
(
2

1
)
2
(2.89)
Funct ia lui Lagrange este:
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 61
L =
m
1

2
1
2
+
m
2

2
2
2

k
1
2

2
1

k
2
2
(
2

1
)
2
(2.90)
Ecuat iile de miscare sunt determinate daca se rezolva ecuat iile La-
grange:
d
dt
_
L

1
_

1
= 0
d
dt
_
L

2
_

2
= 0
Acestea devin:
m
1

1
+ k
1

1
k
2
(
2

1
) = 0 (2.91)
m
2

2
+ k
2
(
2

1
) = 0 (2.92)
Pentru rezolvarea acestui sistem de ecuat ii diferent iale se aleg
1
si
2
de forma:

1
= A
1
sin(t + )

2
= A
2
sin(t + )
Prin introducerea acestor expresii n relat iile 2.91 si 2.92 se obt ine
sistemul omogen:
_
k
1
+ k
2
m
1

2
_
A
1
k
2
A
2
= 0
k
2
A
1
+
_
k
2
m
2

2
_
A
2
= 0
Sistemul este compatibil daca determinantul sau este nul.

k
1
+ k
2
m
1

2
k
2
k
2
k
2
m
2

= 0
Se obt ine astfel ecuat ia bipatrat a:
m
1
m
2

4
[(m
1
+ m
2
) k
2
+ m
2
k
1
]
2
+ k
1
k
2
= 0

In cazul considerat m
1
= m
2
= m si k
1
= k
2
= k. Solut iile ecuat iei
de mai sus sunt:

2
1
=
3 +

5
2
k
m
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 62

2
2
=
3

5
2
k
m

In cazul cand =
1
solut iile sistemului algebric sunt:
A
1
= A
A
2
=
1 +

5
2
A
unde A este o constanta.

In cazul cand =
2
solut iile sistemului algeric sunt
A
1
= B
A
2
=
1

5
2
B
unde B este o constanta.
Atunci:

1
= Asin(
1
t +
1
) + B sin(
2
t +
2
)

2
=
1 +

5
2
Asin(
1
t +
1
) +
1

5
2
B sin(
2
t +
2
)
Constantele A, B,
1
si
2
se determina din condit iile init iale.
PROBLEMA 2.14 Sa se determine funct ia lui Lagrange n cazul
unui pendul dublu, format din doua pendule suspendate unul de celalalat
cu masele m
1
respectiv m
2
si lungimile l
1
si l
2
(Fig. ??). Pentru cazul
particular cand tijele au lungimi egale sa se determine pulsat iile micilor
oscilat ii iar n cazul maselor egale sa se determine si ecuat iile de miscare.
SOLUTIE
Se aleg drept coordonate generalizate unghiurile de deviat ie ale celor
doua pendule fat a de verticala
1
si
2
. Atunci coordonatele maselor m
1
si m
2
sunt:
x
1
= l
1
sin
1
y
1
= l
1
cos
1
x
2
= l
1
sin
1
+ l
2
sin
2
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 63
y
x
O

m
Figura 2.11: Pendulul dublu
y
2
= l
1
cos
1
l
2
cos
2
Derivatele n raport cu timpul ale acestor coordonate sunt:
x
1
= l
1

1
cos
1
y
1
= l
1

1
sin
1
x
2
= l
1

1
cos
1
+ l
2

2
cos
2
y
2
= l
1

1
sin
1
+ l
2

2
sin
2
Energia cinetica totala este suma energiilor cinetice ale celor doua
particule
E
c
= E
c1
+ E
c2
(2.93)
unde
E
c1
=
m
1
( x
2
1
+ y
2
1
)
2
=
m
1
l
2
1

2
1
2
(2.94)
si
E
c2
=
m
2
( x
2
2
+ y
2
2
)
2
=
m
2
2
_
l
2
1

2
1
+ l
2
2

2
2
+ 2l
1
l
2

2
cos (
2

1
)
_
(2.95)
Energia potent ial a este:
E
p
= m
1
gl
1
cos
1
m
2
g (l
1
cos
1
+ l
2
cos
2
) (2.96)
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 64
Atunci funct ia lui Lagrange este:
L =
m
1
+ m
2
2
l
2
1

2
1
+
m
2
2
l
2
2

2
2
+ m
2
l
1
l
2

2
cos (
2

1
) +
+ (m
1
+ m
2
) gl
1
cos
1
+ m
2
gl
2
cos
2
(2.97)

In cazul n care
1
si
2
sunt foarte mici sinusurile se pot aproxima cu
unghiurile iar cos 1 2 sin
2
/2. Atunci relat ia 2.97 devine:
L =
m
1
+ m
2
2
l
2
1

2
1
+
m
2
2
l
2
2

2
2
+ m
2
l
1
l
2

(m
1
+ m
2
) gl
1

2
1
2

m
2
gl
2

2
2
2
+ (m
1
+ m
2
) gl
1
+ m
2
gl
2
(2.98)
Din
d
dt
_
L

1
_

1
= 0
si
d
dt
_
L

2
_

2
= 0
rezulta:
l
1
(m
1
+ m
2
)

1
+ l
2
m
2

2
+ (m
1
+ m
2
) g
1
= 0 (2.99)
respectiv
l
2
m
2

2
+ l
1
m
2

1
+ m
2
g
2
= 0 (2.100)
Daca se considera cazul l
1
= l
2
= l ecuat iile 2.99 si 2.100 devin:
l (m
1
+ m
2
)

1
+ lm
2

2
+ (m
1
+ m
2
) g
1
= 0
lm
2

1
+ lm
2

2
+ m
2
g
2
= 0
Daca pentru acest sistem se aleg solut ii de forma:

1
= A
1
sin(t + )

2
= A
2
sin(t + )
se obt ine urmatorul sistem omogen:
(m
1
+ m
2
)
_
g
l

2
_
A
1
m
2

2
A
2
= 0
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 65
m
2

2
A
1
+ m
2
_
g
l

2
_
A
2
= 0
Pentru ca sistemul sa aiba solut ii nebanale deteminantul sau trebuie
sa fie egal cu zero:

(m
1
+ m
2
)
_
g
l

2
_
m
2

2
m
2

2
m
2
_
g
l

2
_

= 0
Rezulta ecuat ia:

4
2
_
1 +
m
2
m
1
_
g
l

2
+
_
1 +
m
2
m
1
_
_
g
l
_
2
= 0 (2.101)
Solut iile ecuat iei 2.101 sunt:
_

2
_
12
=
_
1 +
m
2
m
1
_
g
l

m
2
m 1
_
1 +
m
2
m
1
_
g
l
(2.102)
Pentru m
1
= m
2
= m solut iile ecuat iei devin:

2
1
=
_
2 +

2
_
g
l

2
2
=
_
2

2
_
g
l
Pentru =
1
prin rezolvarea sistemului de ecuat ii algebrice se obt ine
A
1
= A si A
2
=

2A. Pentru =
2
, A
1
= B iar A
2
=

2B
Atunci expresiile pentru
1
si
2
sunt:

1
= Asin (
1
t +
1
) + Bsin(
2
t +
2
)

2
=

2Asin (
1
t +
1
) +

2Bsin(
2
t +
2
)
unde constantele A, B,
1
, si
2
se determina din condit iile init iale.
PROBLEMA 2.15 O particula de masa m se misc a n lungul axei
Ox ntr-un camp pentru care hamiltonianul este dat de expresia:
H =
1
2m
p
2
F
0
tx
unde F
0
este o constant a. Sa se utilizeze ecuat ia Hamilton - Jacobi pentru
a obt ine legea de miscare. Se va presupune ca x(0) = x
0
si v(0) = v
0
.
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 66
SOLUTIE
Ecuat ia Hamilton - Jacobi este:
S
t
+
1
2m
_
S
x
_
2
F
0
tx = 0 (2.103)
Deoarece nu putem separa variabilele iar energia potent ial a depinde
doar liniar de x, se va cauta o integrala de forma:
S = f(t)x + g(t) (2.104)
Atunci ecuat ia 2.103 devine:
x
_

f(t) F
0
t
_
+ g +
1
2m
f
2
= 0 (2.105)
Ecuat ia 2.105 trebuie satisfacut a pentru orice x. Acest lucru implica
satisfacerea simultan a a ecuat iilor

f(t) F
0
t = 0 (2.106)
si
g +
1
2m
f
2
= 0 (2.107)
Solut ia ecuat iei 2.106 este:
f =
1
2
F
0
t
2
+ a (2.108)
unde a este o constanta
Solut ia ecuat iei 2.107 este:
g =
1
2m
_
F
2
0
t
5
20
+
F
0
at
3
3
+ a
2
t
_
(2.109)
Atunci funct ia S se poate scrie:
S =
_
1
2
F
0
t
2
+ a
_
x
1
2m
_
F
2
0
t
5
20
+
F
0
at
3
3
+ a
2
t
_
(2.110)
De aici rezulta o noua constant a b:
b =
S
a
= x
1
6m
F
0
t
3

at
m
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 67
Atunci legea de miscare este:
x = b +
1
6m
F
0
t
3
+
at
m
(2.111)
iar impulsul asociat coordonatei x este:
p =
S
x
=
1
2
F
0
t
2
+ a (2.112)
Pentru determinarea constantelor se t ine cont de condit ile init iale.
Deoarece la t = 0, x = x
0
rezulta x
0
= b iar din faptul ca la t = 0,
v = v
0
rezulta mv
0
= a.
Legea de miscare este:
x = x
0
+ v
0
t +
1
6m
F
0
t
3
p = mv
0
+
1
2
F
0
t
2
PROBLEMA 2.16 Pentru ce valori ale parametrilor a si b trans-
formarea:
Q = q
a
cos bp, P = q
a
sin bp
este canonica? Determinat i funct ia generatoare n cazul ca funct ia este
complet canonica.
SOLUTIE
Pentru aceasta este necesar ca:
{P, Q}
p.q
=
P
p
Q
q

Q
p
P
q
= 1 (2.113)
Se vor calcula derivatele part iale:
Q
q
= aq
a1
cos bp
Q
p
= q
a
b sin bp
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 68
P
q
= aq
a1
sin bp
P
p
= q
a
b cos bp
Cu aceste valori paranteza Poisson {P, Q}
p.q
devine:
{P, Q}
p.q
= baq
2a1
(2.114)
T inand cont de 2.113 rezulta ca a = 1/2 iar b = 2
Astfel transformarea canonica devine:
Q =

q cos 2p (2.115)
P =

q sin 2p (2.116)
Condit ia de canonicitate se scrie:
pdq (H

H)dt PdQ = dF
Deaorece transformarea este complet canonica H =

H si rezulta
pdq PdQ = dF (2.117)
Deoarece
dQ =
1
2

q
cos 2p dq 2

q sin 2p dp
din 2.117 rezulta:
dF = pdq
sin 2p cos 2p dq
2
+ 2q sin
2
2p dp (2.118)
De aici se obt in ecuat iile:
F
q
= p
sin 4p
4
(2.119)
F
p
= 2q sin
2
2p (2.120)
Prin integrarea celor doua ecuat ii rezulta:
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 69
F = q
_
p
sin 4p
4
_
PROBLEMA 2.17 Sa se demonstreze ca transformarea:
X =
1

2m
(mx + ip)e
it
P =
i

2m
(mx ip)e
it
este o transformare canonica si sa se determine funct ia generatoare F.
SOLUTIE
Pentru a demonstra canonicitatea transformarii este necesar sa se
arate ca:
{P, X}
p,x
=
P
p
X
x

P
x
X
p
= 1 (2.121)
Pentru aceasta se calculeaza derivatele part iale
X
x
=
me
it

2m
X
p
=
ie
it

2m
P
x
=
ime
it

2m
P
p
=
e
it

2m
care introduse n relat ia 2.121 o satisfac.
{P, X}
p,x
=
m
2m

i
2
m
2m
= 1
Rezulta ca transformarea este canonica.
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 70
Din condit ia de canonicitate a transformarii:
pdx (H

H)dt PdX = dF (2.122)
rezulta:
p =
F
x
(2.123)
P =
F
X
(2.124)
Din relat ia:
X =
1

2m
(mx + ip)e
it
rezulta:
p = imx i

2mXe
it
(2.125)
T inand cont de relat ia 2.123 se obt ine:
F
x
= imx i

2mXe
it
(2.126)
Pentru a obt ine P = P(x, X), n relat ia
P =
i
2m
(mx ip)e
it
se substitue p dat de 2.125. Se obt ine:
P = i

2m xe
it
iXe
2it
=
F
X
(2.127)
Prin integrarea ecuat iilor 2.126 si 2.127 se obt ine pentru funct ia ge-
neratoare expresia:
F =
imx
2
2
i

2m e
it
Xx +
iX
2
2
e
2it
(2.128)
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 71
PROBLEMA 2.18 Sa se arate ca pentru un sistem cu un singur
grad de libertate, o rotat ie n spat iul fazelor
Q = q cos p sin
P = q sin + p cos
este o transformare canonica si sa se determine funct ia generatoare a
transformarii.
SOLUTIE
Condit ia de canonicitate este:
{P, Q}
p,q
=
P
p
Q
q

P
q
Q
p
= 1 (2.129)
Se calculeaza derivatele part iale:
Q
p
= sin
P
q
= sin
Q
q
= cos
P
p
= cos

Inlocuind aceste derivate n expresia 2.129 aceasta este satisfacut a.

Din condit ia de canonicitate:
pdq PdQ(H

H)dt = dF
rezulta
p =
F
q
P =
F
Q
CAPITOLUL 2. MECANIC

A ANALITIC

A 72
Din relat iile de definit ie a transformarii vom exprima p = p (q, Q) si
P = P (q, Q). Se obt ine
P =
q
sin
Qctg =
F
Q
(2.130)
p = qctg
Q
sin
=
F
q
(2.131)
Prin integrarea ecuat iilor 2.130 si 2.131 se obt ine funct ia generatoare
F =
1
2
(q
2
+ Q
2
)ctg
2

qQ
sin