deasemeni cele trei tondo: Pitti, Taddei
i Donni, precum
i statueta Madona din Bruges.În romanul s
u despre via
a marelui reprezentant al Rena
terii, Irving Stone era de p
rerec
DAVID îl reprezint
perfect pe tân
rul Buonarroti, care la acea vreme avea 25 de ani.El este sinteza aspira
iilor sale, surprinde esen
a viziunii sale asupra trupului omenesc, alfelului în care acesta poate fi oglinda spiritului
i al felului în care poate piatra, marmuraalb
, ‘vie’, s
îl întrupeze.Subiectul nu este deloc ales întâmpl
tor, personajul biblic fiind de fapt întruchipareaacelui ideal eroic care îl pasiona înc
din copil
rie
i care l-a f
cut s
se despart
deGhirlandaio. El este alesul Domnului, cel sub a c
rui domnie poporul evreu va cunoa
tecea mai victorioas
perioad
, dar el este mai ales cel care, fiind doar un copil, ucidea cumâinile goale ur
ii
i leii care îi atacau turmele,
i care va r
mâne pentru totdeaunacunoscut posterit
ii datorit
curajului
i iste
imii cu care l-a înfrânt pe Goliat, uria
ulfilistean. Ei bine, Michelangelo va surprinde în opera sa tocmai aceast
imagine a înving
torului, chiar mai mult, clipa în care este imortalizat viitorul rege al iudeilor nueste cea a victoriei depline. Astfel, reprezentarea michelangelian
a lui DAVID difer
mult de reprezent
rile anterioare, ale lui Donatello sau Verocchio, în care eroul avea o
inut
mar
ial
, parc
de gal
, cu mâna în
old
i cu piciorul sprijinindu-se pe capuldesprins de trup al lui Goliat.Artistul îi va surprinde momentul de încercare, concentrarea
i hot
rârea de a lupta, de a-
i înfrunta destinul
i inamicul care îi amenin
poporul, chiar dac
era atât de tân
r
iaparent lipsit de putere. Este clipa deciziei finale, a încord
rii interioare, clipa în care seciocnesc dou
for
e: îndoiala, nesiguran
a, poate
i frica,
i credin
a în ajutorul divin
i înpropriile puteri. Dar este clar c
cele care domin
i cele care vor învinge sunt curajul
i încrederea, a
a cum se desprinde din privirea sa, privirea celui care este preg
tit s
luptepentru convingerile
i idealurile sale, a
a cum era
i Michelangelo atunci.Statuia este sculptat
într-un bloc de marmur
celebru: blocul Duccio. Aceast
superb
bucat
de ‘carne’ -cum numeau pietrarii marmura-, înalt
de 5 metri
i jum
tate, fusesealeas
cu ani în urm
de c
tre vestitul sculptor Duccio pentru a-l sculpta pe David, iaratunci când Michelangelo primi lucrarea, marmura era deja preg
tit
pentru aceast
tem
.Dar artistul p
trunsese prea adânc cu dalta, chiar la mijlocul blocului, f
cându-l astfel denefolosit. Blocul a z
cut aruncat pe
antierul ora
ului, f
r
ca vreunul dintre cei care s-auinteresat de soarta lui s
poat
crea ceva din el. Aceasta pân
când gonfalonierul Soderiniveni cu ideea de a organiza un concurs în care s
se întreac
to
i sculptorii ora
ului cuscopul de a scoate din coloana Duccio o sculptur
, una frumoas
chiar, care s
reprezinterepublica florentin
. Era un concurs care celebra împlinirea a 100 de ani de la concursulorganizat, tot în Floren
a, pentru sculptarea por
ilor baptisteriului, câ
tigat atunci deJacopo della Quercia. Ini
ial se înscriseser
mul
i arti
ti, printre care se zvonea c
iLeonardo da Vinci, c
ruia i s-ar fi atribuit oricum lucrarea. Numai c
maestrul a respins-o, pe motiv c
sculptura nu este o art
, ci ceva înjositor, bun doar pentru meseria
i. Apoi, încet, încet s-au retras
i ceilal
i arti
ti, declarând blocul Duccio o cauz
pierdut
. NumaiMichelangelo a r
mas constant în dorin
a sa de a salva acea frumoas
bucat
de marmur
,pe care dorise s-o d
ltuiasc
înc
din copil
rie, intuind forma pe care o ascundea.
i înfinal, fire
te c
a
i ob
inut-o.
Leave a Comment