• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
Învierea Domnului
i Bucuria Pascal
 
de Radu Teodorescu
| Aprilie 27, 2008
- aspecte teologice si deslusiri culturale -
 
„Ziua învierii s
 
ne lumin
 
m popoare; Pa
 
tile Domnului Pa
 
tile, c
 
din moarte la via
  
 
 
i de pe p
 
mânt la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi.”
 (Canonul pascal – Noaptea Sfintelor Pa
ti)
{1}
 Pentru cei care frecventeaz
Biserica, ziua pascal
(sau „ziua a opta” din ciclul biblic)
iciclul litrugic pascal,
{2}
reprezentat
în cadrul succesiunii omogene a Penticostarului, nuface nimic decât s
ne îndemne la contempla
ie. Acest ciclu ne cheam
la un fel de„ruptur
” ontologic
cu realit

ile dezmembrate din lumea prezent
(mai presus de oricecontempla
ia dup
cum a fost ea descris
de peni
ele ascu
ite ale misticilor) este un fel deruptur
drastic
cu ceea ce însemn
vicia
ie sau o necesitate de schimbare a carnalului înduhovnicesc [vie
uire în duh] dup
antagonia paulinic
nou testamentar
. Contempla
iaeste o necesitate vital
a omului. Este o premiz
fundamental
a oric
rui univers spiritualechilibrat. Acest lucru este demonstrat teologic dar
i
tiin
ific. Ea a ap
rut
i a fostdezb
tur
în mai toate filosofiile
i religiile animiste, primare
i evoluate ale omului.Contempla
ia îl ridic
pe om la o viziune superioar
asupra lucrurilor, care nu se reducenumai la limitele lumii materiale
i fizice. Exist
prin urmare un aspect dureros alcontempla
iei; ea îl rupe pe adept de realit

ile flexibile ale existentului
i îl pune înleg
tur
cu tainicul, cu cerescul, cu supranaturalul, cu dimensiunea învierii undetemporalul, eonicul
i angelicul care nu au nici au un fel de fiabilitate f 
r
credin

.
{3}
 Lumea material
dup
cum ne spun mai toate doctrinele ezoterice
i exoterice orientaleare un sens transcendent. Religia vine s
ne spun
c
sensul prim al lumii materialeconst
dincolo
i mai înainte de orice în transfigurarea, în înduhovnicirea ei. „Cesemnific
intrarea lui Moise în întuneric
i viziunea lui Dumnezeu pe care a avut-oaici?… Cu cât duhul, în mersul lui înainte, ajunge s
o în
eleag
, printr-o sârguin

mereumai mare
i mai insistent
, ce este oare cunoa
terea realit

ilor
i se apropie tot mai multde contemplare, cu atât mai mult constat
c
natura intern
a lui Dumnezeu este denev
zut. L
sând la o parte toate aparen
ele, nu numai acelea percepute prin sim
uri, dar
iceea ce inteligen
a crede c
vede, el merge tot mai în
untru, pân
când p
trunde, prinosteneala duhului pân
la Invizibil
i Incognoscibil
i aici îl vede pe Dumnezeu.Adev
rata cunoa
tere a Aceluia pe care Îl caut
cu adev
rat
i adev
rata Sa viziuneconstau în a în
elege c
El este nev
zut, înconjurat din toate p
r
ile deincomprehensibilitatea Sa, ca într-o negur
. Din aceast
cauz
, Ioan, care a p
trunsaceast
negur
luminoas
spune c
„nimeni nu L-a v
zut vreodat
pe Dumnezeu” (Ioan 1,18), definind prin aceast
nega
ie c
, cunoa
terea esen
ei dumnezeie
ti este inaccesibil
 nu numai oamenilor, ci întregii naturi intelectuale. Deci, atunci când Moise a intrat încunoa
terea Sa, el declar
c
Îl vede pe Dumnezeu în negur
, adic
c
Dumnezeirea esteesen
ialmente ceea ce transcede orice cunoa
tere
i care scap
duhului. „Moise a coborât în negura în care se afla Dumnezeu,” spune istoria. Care Dumnezeu? „Acela care
i-a pus întunericul acoper
mânt” (Psalmul 17, 12).”
{4}
 În cadrul limbajului teologic s-a vorbit de a
a numitele epectaze (Grigorie de Nyssa).
 
Acesta a denumit diferitele trepte ale progresului duhovnicesc ca epectaz
, adic
ca
i unfel de avansare în planul profunzimilor. O astfel de avansare a reprezentat-o
i învierea ca
i trecerea din moarte la via

sau de la nega
ie la afirma
ie, de la pozitiv la afirmativ.Dumnezeu este cel care a fost ini
iatorul unei astfel de treceri pascale de
i ea este destulde crunt
 
i greoaie privit
ca
i raportate a destinului omenesc ultim. Etimologiacuvântului înviere în limba greac
este destul de semnificativ
în aceste sens
i st
înleg
tur
cu terminologia implica
ilor epectazei, adic
a avans
rii în stadii succesive la felca
i urcu
ul unei sc
ri. Termenul grecesc atribuit învierii este

, fiind un termencompus:

înseamn
deasupra sau peste
i

însemn
o stare de fapt, o anumit
 existen

în modul ei propriu de subzisten

. Teologia Noului Testament a vorbit de oputernic
corela
ie între înviere
i Schimbarea la Fa

de pe Muntele Tabor. Dac
 Schimbarea la Fa

a Domnului fost un fel de metamorfoz
, deci o dep

ire a contururilorformale ale umanului, Învierea a fost a anamorfoz
,
{5}
adic
o transcedere plenar
aacestor contururi.Dincolo de preocup
rile
i de grijile cotidiene trebuie s
ne dedic
m mai mult
vremeinterioriz
rii
i vie
ii l
untrice. Ori tocmai aceste lucruri vine învierea s
le sublinieze. Eaeste o trecere antagonic
din mortalitate la via

 
i din întuneric la lumin
. Simbolic,aceste lucruri sunt exprimate în cadrul slujbei învierii. Tipicul prevede ca mai înainte de a începe ceremonia slujbei învierii toate luminile din biseric
s
fie stinse. Apoi se împartedintr-o dat
lumina. De
i ea este o lumin
fizic
, ea este un simbol al celei cere
ti, aluminii inefabile din cadrul lumii cere
ti pe care cei din Biseric
o prefigureaz
. Slujbapascal
a ritualului oriental are o semnifica
ie alegoric
transcendent
. Plecând de la ni
tesimple obiecte materiale fizice, credinciosului i se cere s
p
trund
în taina existen
eiTreimice. Este un exerci
iu exigent la care au to
i posibilitatea de accedere. DionisieAreopagitul denume
te, în pas cu Scripturile, faptul c
Dumnezeu locuie
te într-un„întuneric supra-luminos.” Ca
i teologie negativ
, lumina este dincolo de oricecapacitate de cuprindere.
tiin
ele moderne au încercat s
o defineasc
prin mai multeteorii
i axiome. Lumina se pare c
în cele din urm
are o surs
de existen

 transcendent
. Regretatul P
rinte Profesor Constatin Galeriu de la Facultatea de TeologieOrtodox
din Bucure
ti vorbea la un moment dat în discursurile lui teologice adresatetinerilor, de faptul c
la fel cum exist
o lumin
fizic
accesibil
vederii fizice, exist
 
i olumin
sapien
ial
, o lumin
a cunoa
terii prin care omul afl
cele ce sunt în jurul lui, înspa
iul
i mediul cosmic galactic ca
i realitate creat
de energiile necreate ale luiDumnezeu. Grigorie Palama în confrunt
rile lui teologice lui cu Valaam
i Alchindin adezb
tut aceste realit

i mai mult
i mai profund.
{6}
Pentru mul
i acestea poate ficonsiderat un fel de lux. Prea mult
lume din vremurile noastre este prins
în perisabil, degrija de a avea, de a poseda, de a face cât mai mul
i bani sau de a strânge cât mai multebunuri materiale, care în cele din urm
se dovedesc inefective. Nefericirea este c
preamul
i le fac un fel de bunuri în sine, un fel de sens giratoriu al câ
tigului imediat
i al uneiexcesive griji pentru cele materiale de mai multe ori în defavoarea celor duhovnice
ti. Nu întâmpl
tor sensul termenului contempla
ie provine din latinescul contemplare, adic
  împreun
stare în templu, în sens general de petrecere în rug
ciune. Pentru mai mul
idintre semenii no
tii adul
i iconografia este considerat
desuet
 
i pueril
. Cum po
i s
 crezi c
o icoan
este ceva palpabil? Sau cum am putea crede c
iconografia este un felde reprezenta
ie veridic
a unor realit

i transcendente? Hristos a spus cât se poate deevident c
omul nu v-a tr
i numai cu pâine, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui
 
Dumnezeu. Mai recent în unele studii religioase asupra sensului „ispitirilor hristice de pemuntele Carantania” s-a nuan
at mai deplin c
necesitatea material
de a ajuta semnuleste un lucru ce st
în strâns
leg
tur
cu realitatea mistic
a învierii. Marea majoritate asemenilor no
trii din zilele de ast
zi au devenit din ce în ce mai lipsi
i de preocupare desensul general al realit

ii translucide a religiosului. Miniatural, învierea hristic
areconota
ii universale (pentru cei care eventual ar avea capacit

i intelectuale
i pot s
seridice la nivelul în
elegerii unui act transcedental). Este de datoria Bisericii de a
ine acest îndreptar chiar
i dincolo de moralitate. Dumnezeu este cel care ne cere s
comitem acestexerci
iu al t
ierii voii
i al c
lirii r
bd
rii. Este adev
rat c
prezentele rânduri nu încearc
s
justifice faptul c
mai mul
i din semenii no
tri tr
iesc probabil la limitas
r
ciei din cauza la cine
tie ce neajunsuri economice, industriale sau financiare. În planimediat se poate ridica întrebarea de ce s
ne îngrijim s
p
trundem, s
în
elegem
i s
 cuprindem aceste înalte, subtile
i rafinate lucruri teologice, care probabil s
adreseaz
 numai unor elite intelectuale, pe când noi avem nevoie s
ne des
vâr
im economic saufinanciar unde lucrurile sunt deficitare de mai mult
vreme. Probabil c
unor astfel deoameni mesajul pascal li se pare irelevant
i desuet, f 
r
prea multe conota
ii pozitive.Probabil c
unor astfel de oamenii mesajul oferit de Biseric
ca
i institu
ie social
ar fimult mai efectiv dac
ar avea
i o înc
rc
tur
sau dozaj economic sau financiar. În cel dinurm
, mesajul pascal este un simplu mesaj clerical sau bisericesc. S-a repro
at de maimulte ori c
Biserica este un fel de institu
ie „inconvenient
” sau indecent
, cu cerin
eabsurde
i neavenite. Intelectualii o privesc ca
i un fel de contradic
ie a premizelor
i ca
i un joc periculos al instinctelor
i al diferitelor platitudini, aceasta deoarece Biserica nuse adreseaz
nevoilor cotidiene ale omului, ci îl plaseaz
pe om mai mult într-un spa
iueshatologic al a
tept
rii, a acelui între un „deja”
i un nu „înc
.” De mai mult
vremeBiserica a
teapt
Parusia (a doua venire a Domnului)
i învierea general
a mor
ilor, iarepistolele pauline ale Noului Testament ne spun c
acest lucru se v-a realiza la unmoment indefinit din viitor. Acest lucru poate fi interpretat ca un fel de plasare aumanului în perplexitate, un puseu în desuetudine
i incertitudine. Când v-a avea locaceast
înviere, când îi vom putea vedea pe cei adormi
i ai no
ti din nou vii? Lumeateologicului nu face decât s
ne arunce în t
cere. Acestea sunt tainele lui Dumnezeu pecare nici m
car îngerii nu le pot anticipa sau cunoa
te (Evanghelistul Marcu).Credinciosul se cuvine s
a
tepte smerit ca aceste lucruri s
se produc
. Ecclesiastul nespune c
exist
o vreme potrivit
pentru orice. Ar trebuie s
existe probabil
i o vremepentru înviere. Se
tie din trecut ce fel de implica
ii a adus cu sine aceast
îndelungat
 a
teptare eshatologic
a zilei învierii generale. Cei mai serio
i dintre noi î 
i vor da seamaeventual c
adev
ratele probleme teologice se leag
de aceste lucruri. Criza umanului, amor
ii
i a imposibilit

ii de a mai face ceva în fa
a ei este ceva care numai lumeareligiosului poate oferii un fel de r
spuns valabil
i credibil. Este adev
rat c
nu preamul
i dintre semenii no
ti sunt interesa
i de acest lucru. Chiar dac
unii dintre noi am fost înzestra
i cu aceste capacit

i, nu facem nimic în acest sens. Numai prin rug
ciune putems
ne des
vâr
im l
untric. Probabil c
numai rug
ciunea în duh pascal ar putea s
neofere un fel de stabilitate transcendent
. Mul
i din oamenii zilelor noastre care sunt prin
i în treburile zilnice
i în rutina unor datorii fundamentale care trebuie duse
i ele la împlinire
i realizare li se cere s
se des
vâr
easc
suflete
te. Acest exerci
iu este necesardin mai multe puncte de vedere. Omul recent (dup
cum s-a ar
tat mai nou) are nevoie deacest exerci
iu al contempla
iei, c
ci el se mul
ume
te – dup
cum s-a ar
tat în studiile
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...