Acesta a denumit diferitele trepte ale progresului duhovnicesc ca epectaz
, adic
ca
i unfel de avansare în planul profunzimilor. O astfel de avansare a reprezentat-o
i învierea ca
i trecerea din moarte la via
sau de la nega
ie la afirma
ie, de la pozitiv la afirmativ.Dumnezeu este cel care a fost ini
iatorul unei astfel de treceri pascale de
i ea este destulde crunt
i greoaie privit
ca
i raportate a destinului omenesc ultim. Etimologiacuvântului înviere în limba greac
este destul de semnificativ
în aceste sens
i st
înleg
tur
cu terminologia implica
ilor epectazei, adic
a avans
rii în stadii succesive la felca
i urcu
ul unei sc
ri. Termenul grecesc atribuit învierii este
, fiind un termencompus:
înseamn
deasupra sau peste
i
însemn
o stare de fapt, o anumit
existen
în modul ei propriu de subzisten
. Teologia Noului Testament a vorbit de oputernic
corela
ie între înviere
i Schimbarea la Fa
de pe Muntele Tabor. Dac
Schimbarea la Fa
a Domnului fost un fel de metamorfoz
, deci o dep
ire a contururilorformale ale umanului, Învierea a fost a anamorfoz
,
{5}
adic
o transcedere plenar
aacestor contururi.Dincolo de preocup
rile
i de grijile cotidiene trebuie s
ne dedic
m mai mult
vremeinterioriz
rii
i vie
ii l
untrice. Ori tocmai aceste lucruri vine învierea s
le sublinieze. Eaeste o trecere antagonic
din mortalitate la via
i din întuneric la lumin
. Simbolic,aceste lucruri sunt exprimate în cadrul slujbei învierii. Tipicul prevede ca mai înainte de a începe ceremonia slujbei învierii toate luminile din biseric
s
fie stinse. Apoi se împartedintr-o dat
lumina. De
i ea este o lumin
fizic
, ea este un simbol al celei cere
ti, aluminii inefabile din cadrul lumii cere
ti pe care cei din Biseric
o prefigureaz
. Slujbapascal
a ritualului oriental are o semnifica
ie alegoric
transcendent
. Plecând de la ni
tesimple obiecte materiale fizice, credinciosului i se cere s
p
trund
în taina existen
eiTreimice. Este un exerci
iu exigent la care au to
i posibilitatea de accedere. DionisieAreopagitul denume
te, în pas cu Scripturile, faptul c
Dumnezeu locuie
te într-un„întuneric supra-luminos.” Ca
i teologie negativ
, lumina este dincolo de oricecapacitate de cuprindere.
tiin
ele moderne au încercat s
o defineasc
prin mai multeteorii
i axiome. Lumina se pare c
în cele din urm
are o surs
de existen
transcendent
. Regretatul P
rinte Profesor Constatin Galeriu de la Facultatea de TeologieOrtodox
din Bucure
ti vorbea la un moment dat în discursurile lui teologice adresatetinerilor, de faptul c
la fel cum exist
o lumin
fizic
accesibil
vederii fizice, exist
i olumin
sapien
ial
, o lumin
a cunoa
terii prin care omul afl
cele ce sunt în jurul lui, înspa
iul
i mediul cosmic galactic ca
i realitate creat
de energiile necreate ale luiDumnezeu. Grigorie Palama în confrunt
rile lui teologice lui cu Valaam
i Alchindin adezb
tut aceste realit
i mai mult
i mai profund.
{6}
Pentru mul
i acestea poate ficonsiderat un fel de lux. Prea mult
lume din vremurile noastre este prins
în perisabil, degrija de a avea, de a poseda, de a face cât mai mul
i bani sau de a strânge cât mai multebunuri materiale, care în cele din urm
se dovedesc inefective. Nefericirea este c
preamul
i le fac un fel de bunuri în sine, un fel de sens giratoriu al câ
tigului imediat
i al uneiexcesive griji pentru cele materiale de mai multe ori în defavoarea celor duhovnice
ti. Nu întâmpl
tor sensul termenului contempla
ie provine din latinescul contemplare, adic
împreun
stare în templu, în sens general de petrecere în rug
ciune. Pentru mai mul
idintre semenii no
tii adul
i iconografia este considerat
desuet
i pueril
. Cum po
i s
crezi c
o icoan
este ceva palpabil? Sau cum am putea crede c
iconografia este un felde reprezenta
ie veridic
a unor realit
i transcendente? Hristos a spus cât se poate deevident c
omul nu v-a tr
i numai cu pâine, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui
Leave a Comment