• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
Literatura virtual
 
i Curentul Genera
iei Google (1) 
de Ionu
Caragea
| 18 Februarie 2009
dialog la masa www
 
Cuvânt înainte
 Fie c
vrem, fie c
nu, Internetul ne marcheaz
existen
a. Apari
ia acestui nou mijloc decomunicare a revolu
ionat modul de gândire
i manifestare al scriitorului contemporan.Îns
, dac
pentru unii dintre noi Internetul înseamn
mersul firesc al evolu
iei, pentru al
iireprezint
o adev
rat
cutie a Pandorei.Ideea acestui dialog la masa www mi-a venit spontan. Am trimis un email mai multorzeci de scriitori, l
sând la latitudinea dân
ilor s
r
spund
la întreb
ri. Se pare c
 Internetul
i literatura virtual
sunt subiecte de continuu interes pe toate palierele devârst
 
i activitate literar
. Poe
i, prozatori, critici literari au r
spuns scurt sau detaliat,exprimându-
i punctul de vedere. P
rerile dân
ilor cât
i ale mele nu se vor a fi
abloaneliterare ci simple opinii ale unor oameni care iubesc arta scrisului
i se implic
înfenomenul literar. Sper ca acest dialog s
trezeasc
interesul speciali
tilor în filologie
iistoria literaturii.La acest interviu au avut pl
cerea
i amabilitatea s
r
spund
:
Alexandru Florin
ene
– poet, critic literar, promotor cultural, pre
edinte al LigiiScriitorilor din România.
Ileana Floran
– poet
, promotor cultural
i pre
edinte al Asocia
iei Culturale FloremaDesign.
Veronica Balaj
– poet
 
i prozatoare, membr
a Uniunii Scriitorilor din România
i aAsocia
iei Scriitorilor de Limb
Român
din Québec.
Gabriel Mirea
– poet, publicist, promotor cultural pe Bookblog.ro.
Lauren
iu B
dicioiu
– profesor
i promotor cultural în Mizil, organizator al concursuluiliterar Romeo
i Julieta la Mizil.
Maria Popescu Butucea
– poet
 
i prozatoare de fic
iune.
Angela Furtun
– scriitoare, publicist
, critic literar, membr
a Uniunii Scriitorilor dinRomânia, membr
a Asocia
iei Scriitorilor de Limb
Român
din Québec, membr
aAsocia
iei Jurnali
tilor Profesioni
ti din România
i membr
fondatoare a Asocia
iei deAp
rare a Limbii Române.
Petre Fluera
u
– poet, promotor cultural, critic literar, fondator
i director al revisteiARCADA.
Radu Boti
– poet, preot iconom stavrofor, membru al Uniunii Scriitorilor din România,filiala Baia Mare, Maramure
.
George L. Nimigeanu
– poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Târgu-Mure
 
i membru al Societ

ii Scriitorilor Bucovineni, Suceava.
Mircea Gheorghe
– scriitor, critic literar, membru al Asocia
iei Scriitorilor Români dinCanada.
 
Marius Chelaru
– eseist, poet, prozator, traduc
tor, promotor cultural, critic literar
ieditor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Clubului Junimea, Ia
i
imembru onorific al Funda
iei Maison Naaman pour la Culture, Beirut, Liban, Membru alSociet

ii Române de Haiku, Membru World Haiku Association, Japonia.
Ionu
Caragea
– scriitor, promotor cultural, cofondator
i vicepre
edinte al Asocia
ieiScriitorilor de Limb
Român
din Québec.
I. Crede
i c
asist
m odat
cu apari
ia Internetului
i la o nou
mi
care literar
 mondial
?
 
Alexandru Florin
ene
- Apari
ia Internetului a revolu
ionat modul rapid de transmiterea informa
iilor, dar
i al literaturii, în general al cunoa
terii operelor de art
, în cele mai îndep
rtate col
uri ale Terrei. Internetul este un mijloc de comunicare cu o raz
de ac
iune
r
precedent, capabil s
împleteasc
mediile culturale mai strâns ca oricând. Dac
 inventarea tiparni
ei a deschis drumul primei mari revolu
ii în sfera comunic
rii dintreoameni, apoi televiziunea, acum, prin apari
ia Internetului, a fost declan
at
a treia marerevolu
ie de acest fel.Odat
cu dezvoltarea Internetului a ap
rut
i cititorul de Internet
i, totodat
, scriitorul peInternet. Astfel Internetul a început s
formeze dou
categorii, a
a cum apari
ia tiparni
eia format scriitorul de carte
i cititorul de carte, înlocuind menestrelii
i ascult
toriiacestora. De fapt, Internetul poate fi considerat drept ce mai recent
dintr-o serie deschimb
ri evolutive petrecute de-alungul secolelor în domeniul formelor de comunicare.Trecerea de la comunicarea oral
la cea scris
, cea de la scris la tipar
i apoi cea de latipar la comunicarea prin radio, televiziune
i apoi Internetul s-ar putea s
par
a fievolu
ii destul de neutre. În acest context Internetul are o influen

asupra mi
c
rii literaremondiale ca suport electronic, influen
ând stilul lucr
rilor, care va deveni mai concis
ialert, inclusiv esteticul. Va apare o interferen

a culturilor care se va reflecta
i înliteratur
. Peste ani va apare o nou
mi
care literar
în care specificul na
ional va fi multestompat.
Ileana Floran
- Da. Pot chiar spune c
am asistat la na
terea unui nou curent literar.
Veronica Balaj
- Desigur. De
i nu a
vrea s
dau un r
spuns p
tima
. Acceptarea dinprima clip
a existen
ei unui fenomen numit „Internet”, poate p
rea p
rtinitoare. Oricumam privi lucrurile, aceast
nou
formul
nu poate fi ignorat
 
i cred c
toat
esen
a const
  în ideea de comunicare. Un factor esen
ial în evolu
ia uman
a fost mereu comunicarea.Indiferent de form
: prin viu grai, prin scris, apoi radioul, televiziunea
i iat
, Internetul.Acesta ofer
posibilitatea unei comunic
ri foarte rapide la distan
e diferite
i pe diferitepaliere intelectuale. Comunicarea, un element specific uman, corespunde cu viteza degândire pe care o supline
te în parte azi, Internetul. Ce-ar fi fost omenirea dac
nu ar fiexistat c
i de comunicare? Privitor la literatur
, sigur, se pot comunica rapid, f 
r
limit
 de spa
iu, idei, formule literare dar (iat
, intervine
i un „dar” pentru contracarareaeventualei note de exclusivism), în nici un caz nu putem considera c
marile opereliterare se creeaz
spontan, comunicând pe Internet un text, o idee, o pagin
literar
.„Mi
carea literar
mondial
” la care face
i referire exist
în parametri
i pe dimensiuneacomunicare suplimentar
, schimb intens de informa
ii…
 
Gabriel Mirea
- Noile mi
c
ri literare se
in lan
începând din secolul 19, cu sau f 
r
 Internet. Originalitatea – concept de sorginte romantic
, este legat
în mod evident denou. De altfel avantajul Internetului ar putea contura o nou
direc
ie prin 3 demersuriposibile: fie o mi
care literal
– s
se mearg
spre visul avangardi
tilor care î 
i doreaupoeme cu un aspect aducând a desen, fie o mi
care de unificare într-o limb
 suprana
ional
– cum vedem în numeroasele poeme cu inser
ii engleze
ti, fie – ceea ce arfi de dorit – o mi
care de aprofundare cultural
, probabil cea mai pu
in vizibil
, având învedere c
azi exist
cel pu
in teoretic posibilitatea accesului la orice carte..
Lauren
iu B
dicioiu
- Cred c
asistam mai degrab
la o nou
form
de art
, concomitentcu diluarea
i amestecul valorilor, din cauza prea marii permisivit

i a Internetului.
Maria Popescu Butucea
- Nu
tiu dac
s-a închegat o mi
care literar
mondial
, dar cusiguran

deschiderile sunt foarte mari. Nu este comparabil decât cu generalizarea înv

mântului de acum câteva secole. Se nasc tot mai multe talente în fa
a calculatorului,tocmai datorit
accesului u
or
i, mai ales, liber de orice cenzur
. Eu nu a
fi scrisniciodat
dac
nu a
fi avut acces la net. Încep s
v
d
i marile diferen
e între cei careacceseaz
 
i cei care nu acceseaz
Internetul, prin faptul c
primii sunt tot mai buni.
Angela Furtun
- O mi
care literar
presupune un canon literar
i poate c
 
i unprogram, înainte de toate. Pentru c
literatura trebuie s
fie un concentrat de mesaj cevine simultan dintr-o analiz
a experien
ei
i dintr-o sintez
a inova
iilor, ca s
o citez, înesen
a ei, aici, pe Rebecca West. Iar de un canon nou legat numai de Internet nu putem înc
vorbi nici în literatura român
, cum nici, cu atât mai mult (fiind chiar utopic
 
inerecomandabil
, concetist
, aceast
formulare!), la scar
global
. Iat
cum, de
i nuavem în vedere un canon, avem prin Internet o tehnologie a sufletului
i un apetitreac
ionar subminator al status quo-ului actual, exprimate prin forme de art
digital
 
imotoare de crea
ie literar
.Ceea ce s-a mondializat prin apari
ia Internetului a fost democratizarea accesuluiautorilor la actul public
rii, care se poate face acum
i numai on line, a
adar rapid
i cuprizare instantanee la public. Asta a însemnat, îns
, ca al
turi de scriitori cu bun sim
 
iprofesioni
ti, s
stea
i grafomani,
i oligofreni,
i oameni f 
r
talent sau f 
r
 discern
mânt estetic, infractori, deliran
i, sinuciga
i ce amân
prin delirul literar actulfinal, terori
ti ai literelor, exhibi
ioni
ti…Iar în acest Babilon se deceleaz
greu întreliteratura hipertextual
, nerecomandabil
public
rii,
i gratuitatea absolut
, maniacal
 monoman
 
i non-semantic
.Pe de alt
parte, s-ar putea ca toate aceste categorii subliterare
i non-literare s
fi existat
i înainte, îns
func
ionau într-un spa
iu mai intim, privat
i inofensiv, laolalt
cu un caietde confesiuni
i eventual cu un jurnal de spital, în timp ce acum violen
a
i dezinhibareamanifest
a artei (gratuit
, accesibil
, exhibi
ionist
) propagate prin Internet nu mai pot fiascunse, nici ignorate sau minimalizate. Prin audien

 
i libertate, Internetul legitimeaz
 expresivit

i artistice de neconceput în lumea non-internautic
(iat
c
avem acum
iaceast
dihotomie din punct de vedere axiologic!) sau în lumea recent
 
i, mai mult,introduce categorii juridice noi, privind drepturile de autor, egale pentru capodopere
irebuturi, dac
îl amintim aici pe Umberto Ecco, cel ce publica acum câ
iva ani înL´Espresso dezbaterile sale pe tema literaturii în epoca Internetului sub genericul
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...