mai neîndestulat decât alte dialecte
“. Cititorul de azi poate în
elege, citind gramatica luiEustatievici, cât de mare a fost str
dania acestuia pentru a modela particularit
ile limbiiromâne la terminologia g
sit
de el în gramaticile pe care le cuno
tea. În cadrul foneticii,el denume
te vocalele
i consoanele, ,,glasnice’’
i ,,soglasnice’’ sau ,,împreun
glasnice’’; Virgula o nume
te ,,împiedicare’’ sau ,,jum
tate de soroca’’; punctul era,,întreaga împuns
tur
sau soroac
’’. Morfologia este denumit
etimologie, în cadrulc
reia ’’numele’’ era de fapt substantivul, ’’numele adaug
tor’’ definea adjectivul;numeralul era ,,numele num
r
tor’’. Cazurile sunt numite ,,c
deri’’, fiind 6 la numar’’:numitoare (nominativ), n
sc
toare (genitiv), d
t
toare (dativ), pricinuitoare (acuzativ),chematoare (vocativ)
i lu
toare (acuzativ)’’. Conjugarile erau ’’înjug
turi’’, interjectiile,,în mijloc arunc
toare’’, conjunctiile- ,,pentru împreunare’’
.a.m.d. Fire
te c
aceast
gramatic
a fost folosit
i la
coala bisericii Sf. Nicolae din
chei, unde DimitrieEustatievici, func
iona ca dasc
l, cu atât mai mult cu cât în protocolul dasc
lilor seconsemnau pentru aceast
perioad
,,copiii care vor înv
a gramatica’’, cu obligatia de apl
ti 20 fl., spre deosebire de cei care înv
au alte materii
i pl
teau cel mult 6 fl. pean[10]. Pe de alt
parte, slujitorii
colii din
chei semnau ca ,,dasc
li normalicesti’’, iarscoala figura în actele oficiale ca ’’scoal
de norm
’’ sau ,,normal
’’, deci dep
eastatutul unei
coli elementare. Aceasta l-a determinat pe Eustatievici s
copieze gramaticasa în 2 exemplare, unul fiind folosit la scoala din
chei, iar altul pentru a fi predatdomnului Muntean în vederea public
rii lui. Începând cu anul
colar 1786, când se înfiin
eaz
Directoratul
colilor Na
ionale Neunite din Transilvania cu sediul la Sibiu,Dimitrie Eustatevici este numit primul director al acestei prestigioase institu
ii, dup
cefunc
ionase o scurt
perioad
de timp ca secretar episcopal al Mitropoliei Ardealului cusediul pe atunci la R
inari
i Sibiu. În noua calitate de director scolilor nationale pe careo îndepline
te pân
la moarte (1796), o prim
ini
iativ
este infiin
area unui curs depreg
tire pedagogic
, cu durata de
ase s
pt
mâni, care înc
de la început, s-a bucurat deun larg r
sunet, fiind frecventat anual de numeroase cadre didactice din lumea satului.Cum era de a
teptat, se preocupa în mod deosebit
i de bunul mers al
colii din
chei,interesându-se în continuare de frecven
a elevilor
i asigurarea
colii cu cadre necesare.Printr-o adres
semnat
la 30 septembrie 1789, Eustatievici solicita inspectorului
colarIoan Marcu, de la
coala Bisericii Sf. Nicolae, s
întocmeasc
un tabel cu to
i p
rin
ii carenu
i-au trimis copiii la
coal
. Drept urmare, inspectorul întocmeste un tabel cu 61p
rin
i men
inând numele
i adresa lor (documente necatalogate în arhiva muzeului). Lanumai câteva luni, printr-o nou
adres
Eustativici dispune ca “
plata dasc
lilor s
se pl
teasc
din venitul bisericii……..
i de la parin
ii copiilor nimic s
nu trag
…
i to
ioamenii s
de-a copiii la scoal
, s
înve
e …
i s
i-a seama –
îl avertiza Eustatievici peIoan Marcu
– ca dasc
lii s
înve
e cu us
rdie pruncii
i s
p
zasc
coala
i pruncii s
mearg
la
coal
…
’’. În încheiere
inea s
-i atrag
aten
ia :”
Dumneata sile
te cu
coalaspre os
bit binele
i lauda dumitale
” (doc. 719/1790). Tot în urma înterven
iilor sale,guvernatorul Transilvaniei emite la 13 iulie 1787 un decret pentru înfiin
area unei
colicapitale în
chei[11]. Începutul a fost mai mult decât promi
tor, c
ci în primul an alfunc
ion
rii
colii capitale, acela
i guvernator felicita pe organizatorii ei în termenielogio
i [12] Cu toate acestea, exigen
ele lui Dimitrie Eustatievici sunt
i mai mari, c
cila pu
in timp dup
aceasta, la 24 mai 1789, nemul
umit de starea
colii , se adreseaz
inspectorului
colar , acela
i Ioan Marcu, cumnatul s
u, pe un ton destul de poruncitor:“
înc
o dat
s
chemi în fa
a p
rintelui protopopului, a preo
ilor, a jupanului Zaharii
Leave a Comment