• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
Ro
ia Montan
, sau despre cum uneori tradi
iile trebuiedemolate 
de Petre Fluera
u
| 2 Septembrie 2008România este o
ar
a contrastelor, o
ar
în care pentru a face ceva trebuie s
ob
iiaprob
ri peste aprob
ri, acceptul diferitelor grupuri de interese care se ascund în spateledemocra
iei pentru a dinamita orice tentativ
de progres. Nivelul de trai este în anumitezone aproape de zero
i totu
i investitorii sunt privi
i cu suspiciune, pentru c
omulsimplu, lipsit de perspective, nu poate în
elege c
te po
i îmbog

i legal, c
profitul nu înseamn
automat lipsa onestit

ii.Anii de comunism
i starea general
de ilegalitate în care par s
se desf 

oare toateafacerile determin
în cadrul opiniei publice tendiin
a de a îi considera ho
i pe to
i ceiboga
i. Putem scuza asta din punct de vedere uman, e natural s
fii sceptic în ceea ce îlprive
te pe cel bogat, îns
ast
zi am dep

it de mult perspectiva emo
ional
. Ast
zi segânde
te în cifre, în studii de pia

 
i printr-o eviden

transformat
de necesitatea de avalorifica totul. Trebuie s
ne valorific
m pe noi în
ine, resursele noastre, trebuie s
 valorific
m totul, pe cât mai multe planuri. Doar a
a vom ajunge s
realiz
m ceva, s
 l
s
m în urma noastr
o mo
tenire autentic
 
i s
contribuim la formarea unui viitor dincare facem cu to
ii parte, fie c
ne convine fie c
nu.Vremea lament
rilor a trecut, vremea b
trânilor cu lacrimi în col
ul ochilor a apusdemult. Haide
i s
nu mai gândim pur emo
ional
i s
în
elegem c
vor veni momente încare trebuie s
alegem singura solu
ie viabil
pentru prezentul nostru. Nu tr
im în trecut,deci haide
i s
mai uit
m de cimitire, de mân
stiri
i de monumente lipsite de oricestr
lucire.La fel ca
i în cazul trecutului, viitorul nu este decât un obstacol în calea progresului. Celmai mare panaceu al omului incompetent
i frustrat este paradisul, care vine ca opromisiune pentru a îmblânzi o via

grea. În momentul în care religia î 
i ofer
siguran
amântuirii, nu mai lup
i, pentru c
ai o certitudine. Dac
privim toate religiile lumii, eevident c
principala lor func
ie este de panaceu universal. Niciodat
religia nu îi vaap
ra pe cei puternici, pe cei care î 
i tr
iesc via
a la intensitate maxim
 
i se bucur
defiecare moment. Nu, religia îi condamn
pe ace
tia, tocmai pentru a le u
ura situa
ia celorcare sufer
 
i care, având iluzia unui câ
tig postmortem, sunt mult mai u
or de manipulat.Cei mai periculo
i sunt oamenii care cred în idealuri înalte, pentru c
ace
tia sunt dispu
i în orice moment s
se sacrifice pentru acele idealuri. Oamenii echilibra
i, care în
eleg c
 niciun principiu nu merit
sacrificiul, sunt cei care vor fi acuza
i de cinism
i vor fiblama
i de societatea fanaticilor.Cazul Ro
ia Montan
este un exemplu perfect de fanatism, o dovad
a lipsei totale deobiectivitate care guverneaz
ast
zi scena social
. Protestele organiza
iilor ecologiste
iale diferitelor ONG-uri obscure au întârziat deja cu peste 10 ani proiectul minier.Conteaz
oare pentru to
i ace
ti ”anarhi
ti moderni” c
statul român a pierdut în tot acesttimp bani
i c
un ora
întreg se zbate la limita supravie
uirii?Evident, r
spunsul este nu, pentru c
organiza
iile ecologiste au o agend
pe care trebuies
o respecte. Este îndeajuns s
intr
m pe site-ul Greenpeace
i vom descoperi cum oorganiza
ie care ar trebui s
manifeste con
tiin

social
se laud
cu proteste de strad
, cu
 
legarea membrilor ei cu c
tu
e de scaunele McDonald’s sau cu numeroase mostre der
zboi de gheril
împotriva unor companii
i institu
ii care respect
legea. Ecologi
tiirefuz
s
în
eleag
c
nu po
i arunca cu noroi în cei care î 
i fac meseria
i c
nu po
imerge pân
în pânzele albe cu ni
te proteste absurde.Acela
i exemplu de fanatism nociv poate fi întâlnit
i la Ro
ia Montan
. Organiza
iaAlburnus Major protesteaz
virulent împotriva proiectului, condus
de Stephanie Roth, oecologist
francez
care nu are nicio leg
tur
cu România sau cu Ro
ia Montan
. Dar eaprotesteaz
începând cu 2002, a câ
tigat
i un premiu important, 125.000 Euro,
i estev
zut
la nivel mondial ca un simbol al luptei împotriva globaliz
rii
i a companiilordemonice.Ecologi
tii se bucur
de sprijinul presei, pentru c
prin lacrimi este u
or s
impresionezi,se bucur
de sprijinul multor oameni care doneaz
, f 
r
s
 
tie c
de fapt ajut
astfelimense aparate birocratice s
existe.
i astfel opinia public
condamn
, f 
r
s
cerceteze,
r
s
încerce s
judece obiectiv. Ne închipuim ochii umezi ai unui animal, lacrimileunei b
trâne
i distrugerea unei zone splendide f 
r
s
ascult
m argumentele ra
ionalecare ne spun c
animalul nu va p

i nimic, b
trâna nu mai vrea s
stea pe un deal la -30de grade, iar zona splendid
arat
de fapt ca dup
r
zboi. Dar oare de ce s
mai încerc
ms
vedem
i realitatea când îi avem pe ecologi
ti…?
i oameni
tiu c
firma Gabriel Resources a organizat 14 întâlniri publice pentru adiscuta proiectul
i mai apoi a r
spuns la întreb
rile oamenilor într-un document de11.000 de pagini? Sau câ
i
tiu c
filmul “Mine your own business”, care trateaz
 subiectul Ro
ia Montan
, a fost apreciat de publicul de pe 4 continente? Nu, acesteinforma
ii nu ajung la public, în schimb ajung lament
rile lui Eugen David, pre
edinteleAlburnus Major, care url
cum c
publicul din Bucure
ti nu a suportat s
se uite la film.Cine î 
i mai aduce aminte momentul va
ti îns
c
atunci când mai erau circa 10 minutedin film, acesta a trebuit s
fie oprit din cauza unui grup de maniaci cu gagule care urlau
i deranjau toat
sala. Iar faptul c
astfel de minciuni
i dezinform
ri pot implicaFacultatea de Jurnalism
i
tiin
ele Comunic
rii (FJSC), institu
ia public
care aorganizat vizionarea, spune multe despre oamenii din Alburnus Major…O alt
presupunere fals
este opozi
ia locuitorilor din Ro
ia Montan
. În afar
de câ
ivamo
i senili (în cele 4 zile petrecute în sat am descoperit doar 2)
i de o prezen

ciudat
afunda
iei Soros, care ca de obicei (vezi campania pentru scaunul de pre
edinte al SUA în2004) se implic
exact ca musca în lapte, f 
r
s
aib
nicio leg
tur
cu problema, opozi
ielocal
nu exist
. Da, sunt oameni care vor mai mul
i bani, oameni care a
teapt
înc
s
 vad
cum evolueaz
situa
ia, dar fiecare dintre ei în
elege c
va avea numai de câ
tigat depe urma proiectului minier
i este de acord cu el.Academia Român
vorbe
te ca s
se afle în treab
, ONG-urile protesteaz
pentru c
astatrebuie s
fac
.
i totul în timp ce oamenii mor în s
r
cie, totul pentru ni
te principiiabsurde. Nu, str
inii nu trebuie neap
rat s
fure, companiile mari nu se îmbog

esc pespinarea celor mici. Gabriel Resources, ca de altfel toate marile companii din lume, esteobligat
s
respecte legi, este obligat
s
ofere compensa
ii, garan
ii bancare, etc, toatepentru a se ridica la standarde interna
ionale. Ei nu ofer
pentru c
vor sau pentru c
 
tiuc
au o misiune, ei ofer
pentru c
a
a trebuie, acestea sunt obliga
iile lor legale. A
adar,de ce oare cei care vorbesc nu au nicio obliga
ie, ei de ce nu sunt tra
i la r
spunderepentru inep
iile pe care le zic?Dar cum s
nu te a
tep
i la dramatizare absurd
când pseudo-jurnali
ti (Dan Tapalag
,
 
Ion Longin Popescu
i al
ii) vorbesc despre Satana, despre blesteme, despre abuzurine
tiute de nimeni, legându-le evident pe toate de compania minier
. Cum s
nu te a
tep
ila dezinformare când omul cel mai citat în leg
tur
cu Ro
ia Montan
este Zeno Cornea,un mo
senil care amenin

de fiecare dat
cu bâta. (Nea Zeno, a
a cum
i-am mai spusmai mul
i dintre noi atunci când ne-ai amenin
at, ai grij
, la un moment dat s-ar putea s
 superi pe cineva
i s
-
i dea el primul cu bâta în )
ϑ
cap…Compania minier
Gabriel Resources a pus la dispozi
ia publicului zeci de materialeinformative, mii de pagini care descriu în detaliu fiecare procedeu, fiecare element alproiectului. Ei au fost obliga
i s
construiasc
rampe pentru ca broa
tele s
poat
ie
i dingropile cercet
rilor arheologice, pân
aici s-a ajuns. Iar ecologi
tii
i ceilal
i protestataricare nu au nicio leg
tur
cu proiectul î 
i permit s
vorbeasc
, s
arunce cu noroi. Esimplu s
înjuri pe banii altcuiva, e simplu s
urli
i s
condamni o companie care ainvestit deja sute de milioane de dolari în Ro
ia Montan
. Haide
i îns
s
îi întreb
m peei, pe ecologi
ti
i pe protestatari, ce au f 
cut pentru Ro
ia Montan
în afar
de dat dingur
?Problema ast
zi
ine de eficien

. Cu to
ii putem s
vorbim, cu to
ii putem s
ne d
m cup
rerea. Mult mai important îns
este s
facem ceva. Iar spre deosebire de to
iprotestatarii, care contest
r
s
ofere solu
ii, compania Gabriel Resources a respectatpân
acum toate condi
iile legale
i le-a oferit oamenilor numeroase posibilit

i derelocare. Numeroase m
rturii ale oamenilor din Ro
ia confirm
toate acestea, la fel cumnumeroase institu
ii na
ionale
i interna
ionale confirm
activit

ile companiei
i o vorsupraveghea pe parcursul exploat
rii propriu-zise. Pentru c
aici nu vorbim de posibilit

i
i de dorin
e, ci de certitudini garantate de lege.Prea multe discu
ii stric
, prea multe proteste încetinesc progresul. Poate c
este timpuls
dep

im aceste tare ale democra
iei, poate c
este timpul s
ne asum
m r
spundereapentru victorii. Haide
i s
nu îi mai l
s
m pe ecologi
ti s
ne conduc
, haide
i s
nu maiavem nevoie în fiecare moment de avoca
i str
ini. Suntem liberi s
decidem, suntemliberi s
ac
ion
m. E nevoie doar de o noapte întunecat
 
i de câteva buldozere.
i poatedup
asta vor înv

a
i protestatarii s
aprecieze dreptul de a protesta
i nu o vor mai facedin oficiu. Pentru c
libertatea înseamn
s
 
tii c
po
i s
faci ceea ce vrei, nu s
facineap
rat asta f 
r
s
 
ii cont de consecin
e…Iar în final, închei cu o întrebare evident
pentru orice om cu capul pe umeri. Chiar credecineva c
320 de tone de aur
i 1600 de tone de argint pot r
mâne în p
mânt numai pentruc
a
a au chef ecologi
tii? Pentru c
da, e timpul s
ne d
m seama c
uneori ne place s
 argument
m împotriva bunului sim
“Arguing against globalization is like arguing against the laws of gravity.“Kofi Annan - Ghanaian diplomat, seventh secretary- general of the United Nations, 2001Nobel Peace Prize
Not
 
Acest eseu este o p
rere personal
asupra subiectului. Am folosit date publice, aflate la îndemâna oricui. Men
ionez c
nu am nicio leg
tur
cu Gabriel Resources sau GoldCorporation
i am realizat aceast
analiz
jurnalistic
în scop personal.
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...