• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
Scientologia: religie sau
tiin

? 
de Radu Mure
an
| Iunie 11, 2008Cu câtva timp în urm
, aten
ia mi-a fost atras
de mai multe bro
uri, publicate la LosAngeles (USA) de Freedom Publishing, în care cercet
tori recunoscu
i în domeniulistoriei religiilor, al sociologiei
i studiului comparativ al religiilor se pronun
au înleg
tur
cu caracterul religios al scientologiei. Cele 17 rapoarte pe care le-am parcurssunt elaborate dup
acela
i tipic: autorul î 
i prezint
titlurile academice
i opera, la începutul sau la sfîr
itul studiului, invoc
defini
iile sociologice clasice ale religiei
iarat
apoi c
scientologia are acele caracteristici care îi permit s
fie recunoscut
careligie: o doctrin
(credin
a într-o Fiin

Suprem
, credin
a în nemurirea sufletului
i înreîncarnare; credin
a în necesitatea unei vie
i spirituale
i a îmbun
t

irii acesteia); un cultcare celebreaz
marile evenimente din via
a omului (na
terea, c
s
toria, moartea); oinstitu
ie ierarhizat
care se conduce dup
un cod etic.Este îndeob
te cunoscut faptul c
grupurile religioase se servesc uneori de cercet
tori
ispeciali
ti consacra
i pentru a conferi un plus de legitimitate credin
elor
i practicilor lor,mai ales dac
este vorba de grupuri controversate, iar scientologia nu face excep
ie.Studiile pe care le-am invocat sunt, f 
r
îndoial
, doar o parte a rapoartelor care au fostelaborate la cererea „Bisericii scientologice”, a
a cum recunosc majoritatea autorilor, iaral
ii o admit în mod implicit.Autorii nu se limiteaz
la aprecieri
tiin
ifice, ci folosesc concluziile studiilor lor pentru apromova cauza scientologiei în societatea contemporan
. Mai mult chiar, expunerile lordevin pe alocuri apologetice, atunci când se invoc
pretinse asem
n
ri între scientologie
i cre
tinism sau religiile tradi
ionale orientale. Astfel, se arat
c
toate religiile, inclusivcre
tinismul,
i-au cristalizat doctrina
i practicile dup
o perioad
lung
de timp
i c
arfi nedrept s
pretindem scientologiei s
aib
tr
s
turile unei religii imediat dup
na
tereasa, c
ar exista asem
n
ri între crezul de la Niceea
i cel al „Bisericii scientologice” sauc
se poate face o paralel
între practica numit
„auditing”
i Sfintele Taine, în specialTaina Sfintei Spovedanii
i Sfânta Euharistie.Scientologia nu constituie înc
un subiect care preocup
literatura teologic
, psihologic
 sau sociologic
din România, de
i lucr
rile lui La Fayette Ron Hubbard, fondatorulmi
c
rii, au început s
fie traduse în român
, iar „Biserica scientologic
i-a deschispropriile centre la Bucure
ti, Odorheiu Secuiesc
i Ia
i. Studiile referitoare la „Bisericascientologic
” sunt, în marea lor majoritate, prezent
ri sumare, incluse în lucr
rilegenerale despre noile mi
c
ri religioase ap
rute în România dup
1990. O excep
iefericit
o constituie prezentarea Pr. prof. dr. Nicolae Achimescu în lucrarea Noile Mi
c
riReligioase (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2002, pp. 201-229), structurat
în patru p
r
i:istoricul
i organizarea scientologiei, doctrina, metode
i practici
i o evaluare dinperspectiv
ortodox
.Studiul de fa

nu î 
i propune s
fie nici apologetic, nici polemic, ci dore
te s
prezintenoi elemente legate de istoria, sistemul de credin
e, ritualurile, structura organiza
ional
,profilul adep
ilor „Bisericii scientologice”
i, nu în ultimul rând, s
arate pozi
iacontroversat
a acesteia în cadrul Noilor Mi
c
ri Religioase contemporane.La Fayette Ron Hubbard
i originile scientologiei„Biserica scientologic
” a fost fondat
de La Fayette Ronald Hubbard (1911-1986),
 
n
scut la Tilden, în Nebraska. Biografia sa oficial
îl prezint
ca explorator, scriitor descience fiction, pilot, fotograf, horticultor, artist
i marinar,
i enumerarea ar puteacontinua. Înc
din adolescen

, Hubbard fusese fascinat de psihanaliza lui Freud, defilosofia oriental
 
i de studierea vechilor culturi. Datorit
faptului c
tat
l s
u era militaral armatei americane, el sus
ine c
a avut posibilitatea s
c
l
toreasc
în locuri exotice
i îndep
rtate ca Java, India, Filipine, Japonia sau China
i s
se familiarizeze cu culturaacelor popoare
i civiliza
ii. În anul 1930 a început s
studieze
tiin
ele Matematicii
iFizicii la George Washington University, f 
r
s
ob
in
vreun grad academic. În aniicelui de-al doilea r
zboi mondial a servit în marina Statelor Unite
i a fost r
nit.Exist
îns
multe inadverten
e între aceste date oficiale
i cele rezultate din analiza critic
 a surselor. Ele se refer
la pretinsele studii universitare ale lui Lafayette Ron Hubbard, lac
l
toriile sale exotice
i mai cu seam
la leg
turile sale cu neosatanismul
iFrancmasoneria. Imediat dup
r
zboi, Hubbard a intrat în contact cu ideile promovate deOrdo Templi Orientis (OTO), o organiza
ie secret
fondat
la începutul sec. al XX-lea defrancmasonul german Karl Gellner, al c
rei motto era „Lege înseamn
s
faci ceea cedore
ti!”, apoi a aderat la Ordinul ini
iatic Eckankar, de tradi
ie tibetan
. Dup
r
zboi,Hubbard a legat o prietenie trainic
cu John Campbell, redactorul unei reviste foartepopulare, Astounding Science Fiction. Pe baza cuno
tin
elor sumare dobândite în aniistuden
iei, în special de fizic
nuclear
, el a dezvoltat o teorie centrat
pe puterea min
iiumane. Hubbard sus
ine c
aceast
teorie
i tehnic
 
i-a aplicat-o lui prima dat
 
i c
l-aajutat în mod miraculos s
-
i vindece „grava invaliditate” pe care pretindea c
adobândit-o în r
zboi (orbire
i paralizie). Ini
ial, el a încercat s
sensibilizeze lumea
tiin
ific
ar
tând importan
a descoperirilor sale, îns
articolele trimise la periodiceprestigioase ca Journal of the American Medical Association sau American Journal of Psychiatry nu au fost acceptate.Campbell, impresionat de ideile lui Hubbard, i-a permis acestuia s
-
i prezinte teoriile
iaplicabilitatea lor practic
în paginile revistei sale. Primul articolul a ap
rut în num
ruldin mai 1950 al Astounding Science Fiction
i a stat la baza c
r
ii lui Hubbard, Dianetics:The Modern Science of the Mental Health (Dianetica:
tiin
a Modern
a S
n
t

iiMentale), care a devenit un best-seller în Statele Unite. La sfâr
itul anului 1952, Hubbarda putut s
pun
bazele unei funda
ii (Hubbard Dianetic Research Foundation) care s
 suscite interesul publicului pentru noua sa teorie.În anul 1954 s-a n
scut scientologia, separat
de Dianetic
, care se ocupa nu numai custudiul min
ii, dar
i cu natura spiritual
a omului. Primul centru scientologic a func
ionat în Marea Britanie pân
în anul 1968, când lui Hubbard
i adep
ilor lui le-a fost interzisaccesul în aceast
 
ar
 
i în toate teritoriile Coroanei britanice. Înc
din 1966, Hubbarddemisionase din func
ia de director executiv al „Bisericii scientologice” pentru a sededica „g
sirii unor nivele mai înalte de spiritualitate”. El a format ceea ce s-a numit SeaOrganization, care, asemenea fr

iilor din alte religii, era format
dintr-un grup demembri complet devota
i „Bisericii scientologice”. Din 1975, coordonarea activit

ilor„Bisericii scientologice” se face din Clearwater-Florida, sediul Flag ServiceOrganization, care furnizeaz
auditing avansat în mai multe limbi
i o instruire (training)la cel mai înalt nivel. Hubbard s-a retras din via
a public
în anii ’80
i a r
mas în umbrami
c
rii pe care a fondat-o, pân
la moartea sa (1986). Al
turi de Flag ServiceOrganization, managementul „Bisericii scientologice” este asigurat din centrul de la LosAngeles, prin intermediul unui colegiu format din 12 membri, numi
i senior executive
 
officers.În ceea ce prive
te num
rul de adep
i, exist
mari diferen
e între cifrele avansate descientologi în lucr
rile lor apologetice
i cele consemnate în lucr
rile critice. „Bisericascientologic
” pretinde c
are 8 mil. de membri, îns
aceast
cifr
nu reprezint
num
rulexact de adep
i, ci probabil totalitatea celor care, f 
r
s
fie adep
i ai mi
c
rii, auparticipat la cursurile organizate de aceasta în cadrul firmelor sau corpora
iilor în carelucreaz
, s-au interesat de publica
iile scientologice sau au participat la conferin
esponsorizate de aceast
„Biseric
”. Statisticile elaborate an de an la nivel mondial arat
 c
în realitate nu poate fi vorba de mai mult de 750.000 de membri activi.Dianetica
i scientologiaHubbard acorda o importan

deosebit
puterii min
ii umane (mind). El sus
inea c
 mintea este structurat
pe trei nivele: somatic, analitic, reactiv. Mintea somatic
este ceacare regleaz
toate mecanismele de baz
care sus
in via
a organismului. Mintea analitic
 este sediul inteligen
ei
i de aceea este infailibil
. Ea lucreaz
cu percep
ii, cu imagina
ia
i cu o „banc
de date” standard. Mintea analitic
prime
te, de la na
tere
i pân
lamoarte, informa
iile transmise de sim
uri (senzoriale), pe care ea le arhiveaz
 
i learanjeaz
în diverse fi
iere. Mintea analitic
, a
a cum o define
te Hubbard, este asemeneaunui procesor infailibil care nu provoac
nicio dezordine psihic
 
i fizic
. În perioadelede stress, mintea analitic
devine inoperant
 
i cea care câ
tig
preponderen

este minteareactiv
. Aceasta este r
spunz
toare pentru rememorarea evenimentelor traumatice dintrecut, numite „engrame” (engrams). În momentul în care acestea apar în mintea reactiv
,ele fac ca o persoan
s
r
spund
într-o manier
emo
ional
 
i ira
ional
la orice produceo asociere cu acele experien
e traumatice (sunete, mirosuri, senza
ii tactile etc). Eleinhib
exprimarea liber
a poten
ialului unui adult
i sunt analoage cu „dorin
elereprimate” ale lui Freud sau cu „complexele” lui Jung. Ele împiedic
indivizii s
seadapteze lumii din jurul lor într-o manier
proprie
i natural
. Conform terminologieifolosite de Hubbard, subiectul este „aberat”.Engramele sunt r
spunz
toare pentru toate tulbur
rile psiho-somatice din organism, iar încazuri extreme predispun la boal
, o declan
eaz
 
i o între
in. Ele nu numai c
sl
bescorganismul, dar se perpetueaz
prin procesul de diviziune celular
. De aceea, ele trebuie
terse, cur

ate, pentru ca individul s
ajung
la starea de clear (clar, luminat):„Clear-ul este
elul terapiei dianetice… Orice persoan
poate fi adus
la starea de clear, înafar
de cazul unui nefericit c
ruia i-a fost îndep
rtat
o mare parte din creier sau s-an
scut cu o structur
nervoas
grav deformat
. Ra
ionalitatea, a
a cum este ea opus
 abera
iei, poate fi studiat
numai la o persoan
adus
la starea de clear”.Trecerea de la dianetic
la scientologie s-a f 
cut relativ repede, între 1952
i 1954,
i nueste str
in
de ostilitatea cu care mediile
tiin
ific
i medical au primit teoria lui Hubbard.Dup
ce Hubbard Dianetic Research Foundation a dat faliment, el a înfiin
at HubbardAssociation of Scientology în Poenix, Arizona, iar în 1954 a deschis prima „Biseric
 scientologic
”. În bro
ura What is Scientology? întâlnim urm
toarea defini
ie:„Scientologia este studiul… cuno
tin
elor despre om
i despre via

, lucru vital pentrufiecare persoan
, dac
ea dore
te s
fie fericit
 
i împlinit
… Aplicarea principiilorscientologiei poate îmbun
t

i încrederea unei persoane, inteligen
a, abilit

ile sale…”.Acest lucru poate fi ob
inut fie c
utând r
d
cinile tulbur
rilor din vie
ile anterioare, fie
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...