Scurte considera
ii despre caracteristicile
i implica
iileseriozit
ii în lumea contemporan
de Radu Teodorescu
| Mai 2, 2008
- aspecte teologice si deslusiri culturale -
„Lipsa de solemnitate nu este necesar o lips
de seriozitate.”
(Robert Ryce)În urm
toarele rânduri îmi propun s
analizez schematic
i sintetic ce înseamn
seriozitatea dintr-un punct de vedere mai larg sau mai bine spus cum am puteaconceptualiza seriozitatea. Am putea s
ne întreb
m: ce este seriozitatea? Cum putemclasifica pe cineva ca fiind serios? De ce este necesar s
fim serio
i?
{1}
Plec de lapresupunerea c
mai toat
lumea
tie implicit ce înseamn
sensul expresiei a fi serios.Chiar dac
mai toat
lumea
tie ce înseamn
a fi serios, nu toat
lumea
i practic
seriozitatea sau cel pu
in nu face recurs la practicarea
i punerea ei în concept. Îmi propuns
fac acest lucru deoarece personal nu am v
zut prea multe lucruri scrise în acest sens înlumea noastr
contemporan
dup
cum se prezint
ea ast
zi.2 Am putea s
ne întreb
mretoric de ce nu sunt oamenii în general preocupa
i perspicace de seriozitate
i de planulei l
untric? De ce nu se preocup
oamenii de importan
a acestei tematici actuale?Via
a duhovniceasc
i cea l
untric
trebuie tratate cu seriozitate. Cu seriozitate trebuietratat
i lumea cereasc
. Am putea s
ne întreb
m de ce exist
atât de mult
lips
de în
elegere
i de abordare a tematicii seriozit
ii. Nu au existat prea mul
i erudi
i peparcursul istoriei evolutive umane care s
analizeze acest subiect mai temeinic. Aristotela f
cut mai multe referiri în Etica nicomahic
la complexul a ceea ce înseamn
a duce ovia
echilibrat
dar nu a analizat ce înseamn
a duce o via
serioas
. Cum am puteadefini, în
elege
i cuprinde aceast
tem
într-un univers uman în care seriozitatea este dince în ce mai în lips
? Din nefericire putem constata cu mare regret c
pu
in oameniserio
i mai exist
ast
zi. Ce înseamn
a fi serios raportat la faptul de a fi neserios? Poatefi în
eleas
seriozitatea numai prin opozi
ie sau antitez
cu neseriozitatea? Este mai detoat
lumea recunoscut c
pentru cei care vor s
fie buni întreprinz
tori indiferent în cedomeniu de activitate ar fi ei, a avea de a face cu oameni serio
i este cel mai de doritlucru. Limbajul popular semi-vulgar folose
te
i de semneaz
pe cineva neserios ca fiind„lucru slab,” în termeni române
ti generici se desemneaz
astfel pe cineva care nu voie
tea fi serios
i nici nu î
i pune problema seriozit
ii mai deplin. Este seriozitatea o virtutesau mai mult un fel de tr
s
tur
de caracter? Este seriozitatea o caracteristic
sau o simpl
bufonerie tematic
pentru cel aflat în coabitare cu restul semenilor? Dac
poruncaevanghelic
spune c
„trebuie s
î
i iube
ti semnul ca pe tine însu
i, apoi cu mult maimult trebuie s
fi serios fa
de el, c
ci dac
nu e
ti serios probabil c
nici nu l-ai puteaiubi cum se cuvine. Nu po
i trata „chipul
i asem
narea lui Dumnezeu” din semenul t
ucu neseriozitate. Ar fi o dovad
i un gest de necredin
i de luare în râs a lucr
rii luiDumnezeu în f
pturile Lui. A nu fi serios în ultim
instan
implic
a nu fi realist, a nu fi în pas cu cerin
ele impuse peste noi de iubirea de semeni. Gravitatea este totu
i o duceremai în extrem a seriozit
ii
i a planului care decurge din ea. Gravitatea implic
o pal
nuan
de tragism. Dac
seriozitatea este o tr
s
tur
de caracter, gravitatea este mai multo tr
s
tur
a unor situa
ii critice
i a cerin
elor impuse de solu
ionarea lor.Într-un sens general, am putea spune c
într-un anume sens, caracterul este expresiapersonalit
ii unei fiin
e umane care se descoper
cel mai bine în comportament.Iat
pe larg care este defini
ia dat
seriozit
ii în limba român
.
{3}
„Însu
irea, calitatea dea fi serios; comportare sau
inut
care denot
aceast
însu
ire; gravitate, importan
, însemn
tate; cu mare aten
ie, cu con
tiinciozitate, temeinic, cu convingere, cu t
riedinadins; cu ton profund, cu gravitate, cu p
trundere, convins. Expresie a figurii lipsit
dezburd
lnicie. Profunzime, temeinicie, intensitate, autenticitate. Calitatea a ceea ce estelucrat, executat cu temeinicie, cu mult
aten
ie. Lips
de superficialitate, care nu se
inede glume, de frivolit
i, a
ezat ponderat. Ceva care are o înf
i
ate grav
, un aer, solemn,rigid, sever. Sobrietate.”În limba spaniol
seriozitate se traduce prin: formalidad, gravedad, rasgo, seriedad. Înlimba francez
se traduce prin gravité. În limbile europene îns
termenul prime
te
i maimulte conota
ii decât o simpl
stare de sobrietate. Termenul mai poate fi asociat din câtevedem
i cu starea de grav, de a vedea partea întunecat
i negativ
a lucrurilor. În limbaenglez
, seriousness poate însemna un fel de caracter alarmant. Seriozitatea st
în strâns
leg
tur
cu sinceritatea
i cu onestitatea [earnest]. În limba italian
seriozitate se traduceprin serietà. Gravitatea st
în strâns
leg
tur
cu seriozitatea, cu solemnitatea
i chiar cusumbrul.Contururile ample ale seriozit
ii sunt ceva mai profunde decât am p
rea s
credem.Seriozitatea poate avea implica
ii teologice profunde pentru cel care voie
te s
seaventureze mai deplin în sensul ei. De
i seriozitatea este mai mult, din câte putem vedeamai sus, o conduit
sau o
inut
extern
a omului în raport cu semenii, seriozitatea
inemai mult de o calitate l
untric
a sufletului. To
i marii oameni sau oamenii duhovnice
tisunt mai întâi de toate serio
i
i abordeaz
lucrurile, chiar
i cele mai nesemnificative, cuseriozitate. Acest exerci
iu ar putea p
rea inefectiv
i desuet celor care tind s
abordezevia
a
i problemele care decurg din ea cu superficialitate. Numai pornind cu seriozitate dela minor, de la nesemificativ putem ajunge la semnificativ
i esen
ial cu consecin
edepline.În limba englez
opusul verbului a fi serios este to be shallow, care cel mai mult înseamn
a fi superficial. Superficialitatea este o caracteristic
de baz
ce st
în strâns
antitez
sau opozi
ie cu seriozitatea. Iat
ce spunea în acest sens Oscar Wilde:„seriozitatea este singurul refugiu al celui superficial.” În lumea contemporan
,superficialitatea este la mare rang. Dac
ne uit
m în jurul nostru o putem vedea
i îngunoiul ce nu este cur
it sau în mizeria din pie
e sau în muzica care o ascult
cei maitineri dintre noi. Omul poate afi
a o figur
a seriozit
ii în exterior sau cel pu
in o poatemima, dar putem noi spune c
este serios
i în sinele s
u, în l
untrul s
u, în planul s
uinterior? Seriozitatea se dovede
te cel mai mult în perioade de încercare, în perioade încare omului i se cere în mare s
fie perseverent dac
vrea s
realizeze ceva cu existen
asa. În mai multe ac
iuni pe care le întreprindem se cere s
fim serio
i: la locul de munc
, în rela
iile cu familia sau cu cunoscu
ii, în mediul academic
i în cel public prin extensie.O caracteristic
de baz
a seriozit
ii este sfin
enia. Am putea fraza
i invers, ocaracteristic
de baz
a sfin
eniei este seriozitatea. Ca
i întemeietor de religie nu amputea s
îl vedem pe Iisus Hristos ca fiind un neserios. Practicarea oric
rei religii implic
seriozitate. Raportul liber al rela
iei cu Dumnezeu manifestat în cultul public implic
seriozitate. Prezen
a
i participarea la slujbe este realizat
prin seriozitate. Nu putem râde în hohote în timp ce st
m sau asist
m la ceremonii religioase. În mare parte ceremoniilereligioase sunt tratate superficial
i de aici probabil
i via
a superficial
a credin
ei. Deaici
i puzderia de secte
i doctrine religioase superficiale
i lipsite de temeinicie. SiluanAthonitul de la muntele Athos a spus c
nu se cuvine s
râdem sau s
c
ut
m îndeadinsprilejurile de a ne veselii
i a nu ne controla reac
iile, ci se cuvine s
fim întotdeauna
i pecât se poate serio
i. Academiile Apusene
i
colile Orientului toate au pus la temelia lorseriozitatea educa
iei
i educarea elevilor într-un spirit sobru. Acest lucru face parte din
inuta noastr
de caracter
i din temeinicia prin care voim s
ne edific
m duhovnice
te.Omul nu se poate îmbun
t
ii suflete
te fiind într-o stare sau dispozi
ie l
untric
desuperficialitate. Mai recent, unul din romanele de mare circula
ie, Numele trandafirului,scris de Umberto Eco ne-a pus în fa
un personaj central al unei aba
ii occidentale încare lucrurile au mers atât de departe încât râsul sau simplul fapt de a râde primeaconota
ii blasfemiatorii. Credem c
lucrurile au ajuns în cazul de fa
mult prea departe.Se cuvine dup
exemplul Avei Antonie din de
ertul egiptean Sketic, s
avem
i momentede destindere sau s
c
ut
m ca linia sau traiectoria esen
ial
a vie
ii noastre s
fie dus
într-un duh al seriozit
ii, în perseveren
i în temeinicie a tot ceea ce facem, s-au am întreprinde. Antonie a folosit exemplul arcului care întins prea mult se rupe. La fel este
icu via
a l
untric
. Ea trebuie s
aib
o tendin
sau un fel de mi
care giratorie în spreseriozitate dar se cuvine s
nu exager
m.Referitor la seriozitate filosoful existen
ialist francez Albert Camus supunea: „oameniisunt convin
i de argumentele tale, de sinceritatea ta
i de seriozitatea eforturilor talenumai prin moartea ta.” Filosoful grec Heraclit spunea c
„omul este el însu
i atunci cânddobânde
te seriozitatea unui copil ce se joac
.” A fi serios înseamn
a fi con
tiincios. A fiserios înseamn
a fi etic. Cicero spunea astfel: “mea mihi conscientia pluris est quamomnium sermo” (Att., xii, xxviii,
{2}
) [“propria mea con
tiin
este larg
, la fel ca
i maimultele cuvinte dintr-o cuvântare”].Exist
în plan etic o foarte strâns
leg
tur
între con
tiin
i seriozitate. În limba englez
la fel ca
i în francez
exist
un câmp universal rezervat a ceea ce noi denumim con
tiin
este un fel de stadiu al con
tiin
ei de sine. Sir W. Hamiton a discutat subiectele pe carenoi
tim c
le spunem iar în acest sens parafrazând putem spune c
seriozitatea afirm
starea de con
tiin
sau de con
tiin
de sine.
{4}
Germanii au definit con
tiin
a seriozit
iinoastre prin dou
cuvinte bewusstsein
i gewissen. Ei au r
spuns astfel con
tiin
ei
icon
tin
iozit
ii ca
i manifest
ri ale seriozit
ii. Grecii au folosit phronesis ca
i form
acon
tiin
ei. Atât în Vechiul cât
i Noul Testament cuvântul folosit pentru con
tiin
aseriozit
ii este suneidesis. Seriozitatea este o etic
a vie
ii; ea este dup
cum spun anticiiun fel de stimul sau reflec
ie. Toma de Aquino a folosit expresia de “ius naturale est quodnatura omnia animalia docuit.”
{5}
Am putea spune c
pe m
sur
ce un om avanseaz
înseriozitate, etica lui se îmbun
t
e
te. Astfel c
societatea îi cere persoanei umaneseriozitate. Seriozitatea îl face pe om s
aib
o atitudine
i o conduit
social
adecvat
ipropice. În atichitate, grecii au fost cei care au reflectat cel mai mult la conduita omului,crezând în sens general c
o conduit
serioas
a omului poate fi realizat
prin cunoa
tereade sine, gnothi seavton. Dac
ar fi s
ne întoarcem spre istorie, am putea vedea c
lapersani, veradicitatea este un garat al seriozit
ii. Una din tr
s
turile seriozit
ii eraconsiderat
c
utarea adev
rului. În plan teologic, teologului i se cere s
fie un o serios.Nu poate exista teologie f
r
seriozitate.6 În spa
iul occidental Bonaventura este cel care
of 00
Scurte Consideratii Despre Caracteristicile Si Implicatiile Ser
189 Reads
Info and Rating
| Category: | |
| Rating: | |
| Upload Date: | 03/01/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment