Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
23Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
1174

1174

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 4,401|Likes:
Published by freeebooks444

More info:

Published by: freeebooks444 on Mar 02, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

11/15/2013

pdf

text

original

CURS DE METEOROLOGIE, HIDROLOGIE \u015eI OCEANOGRAFIE \u00a9
\u00a7.1 ATMOSFERA \u015eI STRUCTURA SA
Atmosfera reprezint\u0103 \u00eenveli\u015ful de aer al P\u0103m\u00e2ntului, a c\u0103rui grosime este de la nivelul
P\u0103m\u00e2ntului p\u00e2n\u0103 la aproximativ 3000 km altitudine.
Masa atmosferic\u0103 este egal\u0103 cu 52\u00b71014 tone. Forma atmosferei este asem\u0103n\u0103toare cu cea a
P\u0103m\u00e2ntului, dar deformarea la Poli \u015fi la Ecuator este mai puternic\u0103.

Aceast\u0103 form\u0103 este determinat\u0103 de for\u0163a centrifug\u0103, a c\u0103rei valoare este maxim\u0103 la Ecuator \u015fi scade spre Poli, \u015fi mai este determinat\u0103 \u015fi de \u00eenc\u0103lzirile puternice de la Ecuator \u015fi de r\u0103cirile de la Poli.

Atmosfera, func\u0163ie de caracteristicile \u015fi densitatea aerului este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een 5 straturi :
\u00ad
troposfera \u2013 0 \u00f7 18 km;
\u00ad
stratosfera \u2013 18 \u00f7 32 km;
\u00ad
mezosfera \u2013 32 \u00f7 80 km;
\u00ad
termosfera \u2013 80 \u00f7 1000 km;
\u00ad
exosfera \u2013 1000 \u00f7 3000 km.
Mai exist\u0103 un strat intermediar \u00eentre troposfer\u0103 \u015fi stratosfer\u0103 numit tropopauz\u0103.
Troposfera

Este stratul de la contactul cu suprafa\u0163a P\u0103m\u00e2ntului \u00een care este cuprins\u0103 \u00be din masa atmosferic\u0103 \u015fi cuprinde 95% din vaporii de ap\u0103. Grosimea acestui strat la Ecuator este cuprins\u0103 \u00eentre 16\u00f718 km, la latitudini medii este de aproximativ 14 km iar la Poli de 8 km.

\u00cen troposfer\u0103 temperatura scade cu altitudinea \u00een medie cu 0,65\u02daC la suta de metri.
Aceast\u0103 sc\u0103dere poart\u0103 numele de gradient termic vertical,\u03b3t .
Aceast\u0103 sc\u0103dere face ca la nivelul superior al acestui strat, la Ecuator temperatura s\u0103 fie
de -80\u02daC iar deasupra Polilor de numai -50\u02daC.

Exist\u0103 zone \u00een care temperatura se poate men\u0163ine constant\u0103 cu altitudinea, fenomenul purt\u00e2nd denumirea deizotermie, iar \u00een altele temperatura cre\u015fte cu altitudinea, fenomenul purt\u00e2nd denumirea de inversiune termic\u0103.

Troposfera este cel mai turbulent strat. Aici se produc mi\u015fc\u0103ri de convec\u0163ie pe vertical\u0103, at\u00e2t ascendente c\u00e2t \u015fi descendente, care au rolul de a omogeniza din punct de vedere termic aerul, \u015fi mi\u015fc\u0103ri de advec\u0163ie numai pe orizontal\u0103, care au rolul de a transporta masele de aer dintr-o regiune \u00een alta.

\u00cen troposfer\u0103 se produc toate fenomenele meteo : varia\u0163ii de temperatur\u0103 \u015fi presiune, v\u00e2nt,
nori, precipita\u0163ii, aici se formeaz\u0103 centrii barici \u015fi fronturile atmosferice.
Tropopauza
Tropopauza are o grosime de la c\u00e2teva sute de metri p\u00e2n\u0103 la 2 km.
Este mai groas\u0103 deasupra polilor \u015fi mai sub\u0163ire deasupra Ecuatorului.
Nu este un strat continuu, ea prezent\u00e2nd 2 trepte : una \u00een zona subpolar\u0103 \u015fi alta \u00een zona
subtropical\u0103 unde prezint\u0103 o ruptur\u0103.

\u00cen zona de ruptur\u0103 se produc diferen\u0163e mari de temperatur\u0103 \u015fi presiune, aici lu\u00e2nd na\u015ftere curen\u0163i cu viteze egale cu 700 km/h. Ace\u015ftia reprezint\u0103 curen\u0163ii jet sau fulger (jet-streams), cu un circuit foarte meandrat pe direc\u0163ia E-W.

Stratosfera

\u00cen stratosfer\u0103 aerul este rarefiat, temperatura lui \u00eencep\u00e2nd de la 18\u00f725 km men\u0163in\u00e2ndu-se aceea\u015fi ca la nivelul superior al troposferei, iar \u00eentre 25\u00f732 km temperatura cre\u015fte p\u00e2n\u0103 la aproximativ 0\u02daC.

1
CURS DE METEOROLOGIE, HIDROLOGIE \u015eI OCEANOGRAFIE \u00a9
Mezosfera (ozonosfera)

Mezosfera prezint\u0103 o varia\u0163ie foarte puternic\u0103 a temperaturii. P\u00e2n\u0103 la 50 km temperatura scade brusc la valori cuprinse \u00eentre -60\u00f7-70\u02daC. De la 50\u00f755 km temperatura cre\u015fte brusc la +75\u02daC, iar \u00eentre 55\u00f780 km scade iar p\u00e2n\u0103 la -110\u02daC.

Mezosfera este principalul strat de ozon.
\u00cen acest strat se produce un fenomen foarte \u201cciudat\u201d : reflexia undelor sonore.
Termosfera (ionosfera)

Termosfera reprezint\u0103 stratul celor mai ridicate temperaturi. La nivelul superior sunt +3000\u02daC. Aceast\u0103 temperatur\u0103 este determinat\u0103 de ionizarea puternic\u0103 a moleculelor de aer rarefiat de c\u0103tre razeleX,\u03b3 \u015ficorpusculare de la Soare.

Aici se formeaz\u0103 aurorele boreale.
Tot aici se produce reflexia undelor radio. Exist\u0103 patru straturi de reflexie a undelor radio:
\u00ad
D \u2013 unde lungi (la 90 km);
\u00ad
E \u2013 unde medii;
\u00ad
F1 \u2013 unde scurte;
\u00ad
F2 \u2013 unde ultrascurte.
Exosfera

\u00cen exosfer\u0103 nu mai exist\u0103 aer. Distan\u0163a dintre moleculele de aer cre\u015fte la 100 km.
Putem face o ierarhizare a acestui strat :om osfera,eterosfera,m agnetosfera.
Exist\u0103 \u015fi trei centuri de radia\u0163ii sub form\u0103 de potcoav\u0103 numite centuri van Allen.

\u00a7.2 TEMPERATURA AERULUI. MODALIT\u0102\u0162I DE \u00ceNC\u0102LZIRE
Principala surs\u0103 de \u00eenc\u0103lzire a aerului \u015fi P\u0103m\u00e2ntului este Soarele, care emite o cantitate de
energie egal\u0103 cu 3216\u00b71027 calorii/minut.

Temperatura \u00een interiorul Soarelui este estimat\u0103 la aproximativ 20 000\u02daC iar la suprafa\u0163a lui de aproximativ 6000\u02daC. Aceast\u0103 c\u0103ldur\u0103 provine din procesele de transformare a hidrogenului \u00een heliu.

Energia emis\u0103 de Soare se nume\u015fte radia\u0163ie electromagnetic\u0103 \u015fi are \u00een componen\u0163\u0103 razeX,
\u03b3, corpusculare, ultraviolete, infraro\u015fii (calorice) \u015fi luminoase. La limita superioar\u0103 a
atmosferei ajunge o energie egal\u0103 doar cu 24\u00b71018 calorii/minut.
Cantitatea de energie primit\u0103 de P\u0103m\u00e2nt perpendicular pe o suprafa\u0163\u0103 de 1 cm2 \u00een timp de
un minut se nume\u015fte constant\u0103 solar\u0103 \u015fi este egal\u0103 cu 1,99 calorii/cm2 \u00een timp de un minut.

Cantitatea de energie primit\u0103 de P\u0103m\u00e2nt este variabil\u0103 ea fiind influen\u0163at\u0103 de forma de geoid a P\u0103m\u00e2ntului, de mi\u015fc\u0103rile lui, de \u00eenclinarea axei terestre, de caracterul suprafe\u0163ei terestre (uscat sau ocean) \u015fi de gradul de acoperire cu vegeta\u0163ie.

O raz\u0103 de Soare care p\u0103trunde spre P\u0103m\u00e2nt, sufer\u0103 procese de absorb\u0163ie, reflexie \u015fi
difuzie, astfel c\u0103 la suprafa\u0163a P\u0103m\u00e2ntului ajunge un procent de 10\u00f740 % din radia\u0163ia ini\u0163ial\u0103.
Radia\u0163ia solar\u0103 prezint\u0103 anumite tipuri :
\ue000direct\u0103 \u2013 reprezint\u0103 cantitatea de energie primit\u0103 pe 1cm2 \u00eentr-un timp de un minut la
suprafa\u0163a P\u0103m\u00e2ntului. Este caracteristic\u0103 cerului senin \u015fi depinde de transparen\u0163a cerului;
2
CURS DE METEOROLOGIE, HIDROLOGIE \u015eI OCEANOGRAFIE \u00a9
\ue000difuz\u0103 \u2013 este energia primit\u0103 atunci c\u00e2nd cerul este acoperit de nori fiind \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103 de
nori \u00een toate direc\u0163iile. Cu c\u00e2t valoarea transparen\u0163ei cerului este mai mic\u0103 cu at\u00e2t
difuzarea este mai mare;
\ue000terestr\u0103 \u2013 este radia\u0163ia reflectat\u0103 de suprafa\u0163a P\u0103m\u00e2ntului spre zonele \u00eenalte. La r\u00e2ndul s\u0103u,
atmosfera, trimite o parte din radia\u0163ia terestr\u0103 primit\u0103 \u00eenapoi la suprafa\u0163a P\u0103m\u00e2ntului sub
form\u0103 de contra-radia\u0163ie a atmosferei (efectul de ser\u0103).
Radia\u0163ia direct\u0103 \u015fi cea difuz\u0103 \u00eensumate dau radia\u0163ia global\u0103 \u2013 este exprimat\u0103 \u00een kcal/cm2
pe an. La Ecuator valoarea este de aproximativ 130\u00f7140 kcal iar la Poli 70\u00f780 kcal.
Raportul dintre cantitatea de energie primit\u0103 \u015fi cea pierdut\u0103 sau reflectat\u0103 se nume\u015fte
albedo (capacitatea de a reflecta a P\u0103m\u00e2ntului).
Valoarea cea mai mare a albedoului o are z\u0103pada proasp\u0103t\u0103 \u015fi af\u00e2nat\u0103 \u2013 90% din radia\u0163ia
primit\u0103 este reflectat\u0103. Urmeaz\u0103 nisipul cu 60% \u015fi vegeta\u0163ia cu 30\u00f740%.

P\u0103m\u00e2ntul se \u00eenc\u0103lze\u015fte u\u015for dar \u015fi pierde u\u015for c\u0103ldura primit\u0103, iar grosimea stratului \u00eenc\u0103lzit este de ordinul centimetrilor \u00een ad\u00e2ncime (100 cm maxim). Apa se \u00eenc\u0103lze\u015fte mai greu, dar pierde greu \u015fi \u00een timp c\u0103ldura, iar stratul \u00eenc\u0103lzit poate atinge 150 m datorit\u0103 curen\u0163ilor verticali.

Principalele procese prin care aerul se \u00eenc\u0103lze\u015fte sunt : mi\u015fc\u0103rile convectivo-turbulente,
procesele adiabatice, schimburile moleculare.
Mi\u015fc\u0103rile convectivo-turbulente sunt mi\u015fc\u0103ri de convec\u0163ie \u015fi advec\u0163ie. Aerul cald de la
suprafa\u0163a P\u0103m\u00e2ntului se ridic\u0103 \u015fi aerul rece de la \u00een\u0103l\u0163ime coboar\u0103 la suprafa\u0163\u0103.
\u00cen procesele adiabatice temperatura aerului cre\u015fte sau scade f\u0103r\u0103 aport de c\u0103ldur\u0103 sau
energie din exterior \u00een func\u0163ie de vaporii de ap\u0103.
Temperatura medie anual\u0103 pe glob este de 14,3\u02daC. Pe emisfere : \u00een cea nordic\u0103 este de
15,2\u02daC iar \u00een cea sudic\u0103 este de 13,3\u02daC.
Valorile medii maxime se g\u0103sesc de-a lungul paralelei de 10\u02daN (numit\u0103 ecuatorul termic).
La solsti\u0163iul de var\u0103 al emisferei nordice, ecuatorul termic se g\u0103se\u015fte la 20\u02daN.
Vara emisfera nordic\u0103 este mai c\u0103lduroas\u0103 dec\u00e2t emisfera sudic\u0103 cu 1,6\u02daC pentru c\u0103
suprafa\u0163a de uscat este mai mare.
Iarna emisfera nordic\u0103 este mai rece dec\u00e2t emisfera sudic\u0103, din acelea\u015fi considerente.
Partea de vest a oceanelor este mai cald\u0103 dec\u00e2t partea de est a acestora (este vorba despre
temperatura aerului), datorit\u0103 curen\u0163ilor calzi.

Cea mai sc\u0103zut\u0103 temperatur\u0103 (minima absolut\u0103) a fost \u00eenregistrat\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 nelocuit\u0103 din Antartida : -88,3\u02daC, pe c\u00e2nd \u00eentr-o zon\u0103 locuit\u0103 cea mai sc\u0103zut\u0103 temperatur\u0103 a fost \u00eenregistrat\u0103 \u00een Siberia, la Oimeakon : -78\u02daC.

Maxima absolut\u0103 a fost \u00eenregistrat\u0103 \u00een nordul Australiei : +60\u02daC.
Temperatura prezint\u0103 dou\u0103 tipuri de varia\u0163ii : zilnice \u015fi anuale.
Varia\u0163ia zilnic\u0103 se caracterizeaz\u0103 printr-o maxim\u0103 \u00een jurul orelor 1400 \u015fi o minim\u0103 \u00eenainte

de r\u0103s\u0103ritul Soarelui. Diferen\u0163a dintre temperatura maxim\u0103 \u015fi cea minim\u0103 se nume\u015fte amplitudine diurn\u0103. Valorile cele mai mari ale amplitudinii diurne se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een zona tropical\u0103 a de\u015ferturilor, 35\u00f740\u02daC.

Valoarea cea mai mic\u0103 a amplitudinii se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een zona polar\u0103, 3\u02daC.
La suprafa\u0163a oceanelor aceste varia\u0163ii sunt mai reduse, 20\u00f725\u02daC \u00een zona tropical\u0103 \u015fi
aproape deloc (1\u02daC) \u00een zonele polare.
Varia\u0163ia anual\u0103 se caracterizeaz\u0103 printr-un maxim \u00een luna iulie \u015fi un minim \u00een luna
ianuarie (pentru emisfera nordic\u0103). Deasupra bazinelor oceanice, maxima este \u00een luna august
iar minima este \u00een luna februarie.
3

Activity (23)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Andreea Ragalie liked this
momitu liked this
grigo_alin liked this
costypaula liked this
petre_black liked this
Doru Filipas liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->