3
PRELIMINARIIActualitatea temei.
Înv
ăţă
mântul din R. Moldova se afl
ă
în plin
ă
reform
ă
global
ă
, fapt careimpune cercetarea/stabilirea în viziune istoric
ă
a reperelor comune reformelor anterioare.Una din cele mai importante reforme educa
ţ
ionale în Basarabia s-a realizat în anii 1918-1940, aceasta antrenând un spectru larg de domenii
ş
i o ampl
ă
integrare conceptual
ă
ş
i axiologic
ă
în înv
ăţă
mântul european. Perioada indicat
ă
constituie de aceea un interes aparte pentru
ş
tiin
ţ
eleeduca
ţ
iei
ş
i practica educa
ţ
ional
ă
din R. Moldova,
ţ
ar
ă
care
ş
i-a declarat oficial op
ţ
iunea pentrureintegrarea european
ă
, inclusiv prin educa
ţ
ie
ş
i înv
ăţă
mânt.În Basarabia interbelic
ă
, reforma
ş
colar
ă
a fost reglementat
ă
de un cadru juridic special,reprezentat de
Legea pentru înv
ăţă
mântul primar al Statului
ş
i înv
ăţă
mântul normal-primar
(1924)
ş
i
Legea pentru înv
ăţă
mântul secundar
(1928).Dar cel mai mare rol în reforma educa
ţ
ional
ă
l-a avut gândirea pedagogic
ă
na
ţ
ional
ă
, preocupat
ă
în mod special de înv
ăţă
mântul primar, secundar
ş
i liceal.Gândirea pedagogic
ă
interbelic
ă
s-a manifestat în cele mai importante domenii aleînv
ăţă
mântului: studiul, traducerea
ş
i adaptarea creatoare a valorilor pedagogiei universale;elaborarea unor lucr
ă
ri pedagogice originale, inclusiv a unor studii de sintez
ă
. Astfel, valorilefundamentale ale
ş
tiin
ţ
elor educa
ţ
iei - principiile
ş
i metodele pedagogiei clasice - au fostdescoperite
ş
i în spa
ţ
iul educa
ţ
ional basarabean. Studiul pedagogiei trecutului, sus
ţ
inea unul dincei mai mari pedagogi ai timpului
G.Antonescu,
are nu numai o valoare istoric
ă
ci
ş
i una pur teoretic
ă
. Or, gândirea pedagogic
ă
din Basarabia s-a constituit printr-un proces de cunoa
ş
tere
ş
iimplementare activ
ă
a celor mai valoroase idei
ş
i concepte educa
ţ
ionale, elaborate de personalit
ăţ
inotorii ale pedagogiei clasice
ş
i moderne, na
ţ
ionale
ş
i universale:
ş
coala activ
ă
, asigurareadreptului la înv
ăţă
tur
ă
în limba matern
ă
(
J.A.Comenius,
1592-1670,
ş
i
J.J.Rousseau,
1712-1778); prioritatea limbii materne
ş
i culturii na
ţ
ionale în
ş
coal
ă
, biseric
ă
ş
i administra
ţ
ia local
ă
(
G.B
ă
nulescu-Bodoni,
1746-1821); îmbinarea muncii productive cu instruc
ţ
ia
(
I.Pestalozzi,
1746-1827); trihotomia pedagogic
ă
–
dirijare-înv
ăţă
mânt-educa
ţ
ie
(
I.Herbart,
1776-1841); conceptulînv
ăţă
mântului complet (
Gh.Laz
ă
r,
1779-1823); întemeierea înv
ăţă
mântului
ş
tiin
ţ
ific din Moldovaîn limba matern
ă
(
Ch.Asachi,
1788-1869); întemeierea educa
ţ
iei pe simbioza
ş
tiin
ţ
elor despre om
ş
i a valorilor socio-umane produse, limba matern
ă
, istoria
ş
i cultura na
ţ
ional
ă
(C.U
ş
inski,
1824-1870); afirmarea prin educa
ţ
ie a aptitudinilor naturale ale copiilor
(
L.Tolstoi,
1828-1910);validarea
ş
i dezvoltarea, în înv
ăţă
mântul românesc, a principiilor intui
ţ
iei, ilustr
ă
rii
ş
i perceperiisenzoriale a lumii înconjur
ă
toare
(
I.Creang
ă
,
1837-1889); modernizarea
ş
i democratizarea
Leave a Comment