Din Tainele Vietii PRIMA CARTE

Embed Doc
Copy Link
Readcast
Collections

CommentGo Back

Download

CUNOŞTINŢE DIN LUMILE INVIZIBILE

PROF.

SCARLAT DEMETRESCU

DINTAINELEVIEŢII SI ALEUNIVERSULUI

COPYRIGHT © EMETEDITURA EMET 3700 ORADEA OP 1 CP 243 E-MAIL: mirele@xnet.ro TEL 093 16 5271VOLUM TIPĂRIT LA IMPRIMERIA DE VEST ORADEADESCRIEREA CIP A BIBLIOTECII NAŢIONALEDEMETRESCU, SCARLATDIN TAINELE VIEŢII SI ALE UNIVERSULUI / PROF. SCARLAT DEMETRESCUORADEA, EMET 2001400 P: 30 CMISBN 973 97770 O 7 EMET

Închin această carte celor ce vor desluşi din ea, că ceea ce vor trăi cândva e mai măreţ decâttot ce au aflat ori vor afla vreodată.Editorul

____________________________________________________________________

Î

nchin această carte generaţiei tinere, care va cunoaşte prin ea de unde vine, pentruce s-a născut şi unde se duce după moartea trupului.

Î

nchin această carte celui care a fost înţeleptul Khaladan, în a cărui casă din Ierusalim Domnul nostru Isus Christos a luat cea din urmă cină, împreună cuucenicii Săi, şi care s-a întrupat în neamul nostru, sub numele de Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Î

nchin această carte Celui care mi-a luminat calea vieţii, Celui care de atâtea oriîmbracă haina de om - Arjuna, Parsifal, Rasik, Melchisedek, Hermes, Moise,Osimandias... şi totuşi este Stăpânul suprem al planetei Pământ.

PRECUVÂNTAREM

-am hotărât să dau la iveală acest tratat pentru ca omul să-şi potoleascăîntrucâtva setea de a cunoaşte marile mistere ce-l înconjoară.Ştiu de pe acum că, după ce va parcurge câteva pagini, cititorul se va opri dinlectură, punându-şi întrebarea: „Dar de unde ştie autorul cărţii de aceste mistere aleuniversului?". Întrebarea e firească şi merită să primească un răspuns.

Prezentalucrare este fructul comunicărilor entităţilor spirituale superioare, Lumini aleCerului, care au revelat Adevărul câtorva iubiţi fraţi ai lor de pe pământ

1

.La aceste comunicări am adăugat, în prima carte a lucrării, cunoştinţeleezoterice publicate până în prezent, în a doua carte vorbind doar Cerul prin trimişiisăi.Aşadar această lucrare este un mănunchi de cunoştinţe adunate de la diferiţiautori, din relatările marilor lucizi spirituali pe care i-a avut pământul până acum, dar mai ales din comunicările primite de la marile Lumini Cereşti.Desigur, adevărurile descrise în acest tratat vor depăşi înţelegerea mulţimii. Numai entităţile spirituale evoluate le vor înţelege, aprecia, sorbi cu nesaţ, până laultima pagină. Cei care încă nu se ridică la nivelul acestor destăinuiri, vor zâmbi,socotindu-le fantezii, rătăciri ale unor minţi bolnave. Acestora le recomand cuinsistenţă să închidă cartea şi să nu o mai citească, deoarece, într-adevăr, le tulburămintea şi mersul vieţii.Să dea Domnul ca Lumina, ca adevărurile expuse în această operă, să se reverseîn sufletele semenilor mei, iar razele ei binefăcătoare să-i conducă pe calea binelui şi aiubirii. Amin!Ce minte redusă avea omul cu mii şi mii de ani în urmă! Ce greu îşi ducea eltraiul, prin câte suferinţe a trecut, urcând treaptă cu treaptă, până să ajungă lalibertatea de azi, la înţelegerea diferitelor fenomene, la cunoaşterea legilor fizice,chimice şi biologice, care domină şi conduc lumile fizice!Comparând viaţa omului primitiv cu aceea a omului din ţările civilizate de azi,constatăm o prăpastie imensă. Într-adevăr, în primele timpuri omul era atât deneştiutor, încât îşi ducea viaţa aproape ca un animal. Gol, flămând, gonit de fiare,omul rătăcea să-şi astâmpere foamea, când pe marginea mărilor - adunând plantelesau animalele aruncate de valuri, când prin păduri - culegând fructele arborilor, când prin câmpii - smulgând rădăcini şi tulpini suculente.Azi omul civilizat se răsfaţă în locuinţe comode şi somptuoase, îşi procură hrană peste necesar, se împodobeşte cu haine scumpe, iar mintea i se înalţă de la preocupările animalice de altădată la probleme subtile, invenţii minunate, descopeririştiinţifice, subiecte care ajung până la infinit: suflet, spirit, nemurire, Dumnezeu,Creatorul lumilor!Cu toată această ascensiune infinită a minţii omeneşti, adâncindu-se în studiulmateriei şi al forţelor ce o animă, savantul constată că este înconjurat de o infinitate deenigme, de o serie nesfârşită de mistere.Într-adevăr, suntem foarte departe de punctul de unde am pornit, dar mai estemult până la ajungerea progresului final, destinat globului terestru pe care vieţuim.Azi comunicăm peste mări şi continente, zburăm spre înălţimile cerului şi străbatemadâncul mărilor. Ne minunăm de câte ştim, de câte am realizat, şi cu toate acestea,atâtea probleme frământă mintea omenească, aşteptându-şi soluţia, încât ne îngrozimde numărul şi profunzimea lor.

Comparând cunoştinţele noastre actuale cu cele pe care ni le rezervă viitorul,obţinem o relaţie asemănătoare cu raportul dintre o picătură de apă şi apa unui ocean.Cunoaştem multe, dar cu toate acestea, putem spune că nu ştim nimic, faţă de câtesuntem chemaţi să aflăm.

1

Scriem

Pământ

- când ne referim la planeta Pământ în ansamblul ei, constituit dinglobul terestru înconjurat de Cerul sau sferele sale spirituale; scriem pământ - când nereferim doar la Terra, globul terestru pe care ne întrupăm, coborând din Cer, pentru a ne faceşcoala planetară.Această regulă este valabilă şi pentru Soare, Lună sau planete.In aceeaşi idee, scriem

Cer

pentru desemnarea sferelor spirituale, a spaţiului locuit deentităţile spirituale aparţinătoare Pământului sau oricărei alte planete sau corp ceresc; şiscriem cer pentru spaţiul fizic aflat deasupra orizontului - bolta cerească sau firmamentul.

Cu mii şi mii de ani în urmă, graţie naturii fericite, a pământului fertil,climatului cald şi a unei rase de oameni ce îşi trage originea din noaptea vremurilor, însudul Asiei şi în nord-estul Africii spiritul uman s-a luminat, a avansat şi a emis idei şicunoştinţe profunde, juste şi cu o înălţime spirituală umilitoare pentru noi, europenii,care ne credem promotorii civilizaţiei, luminătorii omenirii.Este adevărat că acele cunoştinţe înalte nu erau posedate de mulţime, de poporulîntreg, ci doar de preoţime, şi dintre aceştia numai de ocupanţii treptelor superioare;secretele fiind transmise doar iniţiaţilor destinaţi să urce treptele ierarhice ale preoţimii.Poporului neştiutor i se făceau servicii şi ceremonii impresionante, li secomunicau precepte morale şi cunoştinţe folositoare,

exoterice

- omul simplu fiinddeterminat să vadă lumea şi adevărul sub forme voalate, iar în preot - conducătorulvieţii sale terestre. Cunoştinţele reale,

ezoterice

, nu se comunicau vulgului, fiind subameninţarea pedepsei cu moartea.“Adu-ţi aminte, fiul meu - spunea preotul brahman noului iniţiat - că nu existădecât un singur Dumnezeu, Suveran al lumilor, Principiul tuturor lucrurilor, pe care tusă-L adori în secret. Dar să ştii, de asemenea, că acesta este un mister ce nu trebuieniciodată dezvăluit vulgului stupid. Dacă totuşi o vei face, te vor lovi cele mai marinenorociri.” Numele secret al Tatălui creator - cunoscut doar de preoţi şi pronunţat numai înserviciile şi rugăciunile lor - era cuvântul “AUM”

1

. „Sfânta silabă, compusă din treilitere A-U-M, cuprinde Trinitatea vedică şi trebuie păstrată în secret", spunea marelelegislator Manu

2

, care a trăit în Epoca Indiană, cu mii de ani înaintea vremurilor noastre.Ideea de a încredinţa cunoştinţele înalte numai celor iniţiaţi, o întâlnim maitârziu, în Epoca Persană, la vechii perşi. În Zend-Avesta

3

citim următorul text:„Curatul, Sfântul, Spiritul primordial al universurilor - ţi-o spun desluşit, înţeleptuleZoroastru

4

- exista înainte de cer, de apă, de pământ, de foc, de plante şi animale,înainte de omul sfânt, înainte de toate”.La asemenea cunoştinţe nu aveau acces decât magii, preoţimea înaltă a vechilor perşi. Vulgul nu trebuia să le afle, sub pedeapsa de a fi torturat până la nebunie, ori dea fi supus morţii.Ideea păstrării în secret a cunoştinţelor înalte o găsim şi la evrei. Iluminaţii lor profeţi sau mediumi îşi iniţiau discipolii în privinţa textelor sacre. Mişna

5

cuprindeurmătorul text: „Este oprit să vorbeşti chiar unei singure persoane din Merkava

6

. Doar

of 00

Leave a Comment