You are on page 1of 62

BOLI

FEMEILOR SPECIFICE
SANATATECU

MARIA TREBEN

Sdn[tate cu Maria Treben - Boli speciffcefemibr

"fi

Boli specifice femeilor


'i

'ffi
,1,!::

&'

Prevenire Recunoagtere - Vindecare

W
&t
w,

ffi

W
&# &*: &:;
H q., 3i. ff, 5

F1:
F'

;,,

GEMMA PRES t9e8

Traducitor: lcx Grddinaru t Consultantstiintrfic:Adrian CaurpeatrL Doina Brilrdu Reclactor:

duP[: Traducere MARIA TREBEN GESUNDMIT


VerlagEnnsthaierA-4402Steyr,e{1ti1a 2-a'-1995 steyr by @-Copyright - Wilhelm Ennsthaler' AUSTRIA versiuni suntrezervateediturii Toatedrepturileasupraacestei , GEMMA PRES Bucuregti a unor reproducerg multiplicattl ,t,1.11:,$i $i Oricepublicare, "fr"fi;;t" vor editurii, fi
Frauenkrankheiten

di;;;;;;i..t,

urmdriteconform Legii nr' 8/96'

mia autorizarea

rsBN 973-91681-1-3

Cuprins
CuvAntinainte . . . 7 CunoEtin[edespreplantelemedicinale 10 plantelor medicinale Recunoagterea 10 Recoltareaplantelor medicinale 10 Ptrsfarea plantelor medicinale 11 Anestecarea gi utilizarea plantelor medicinale 12 Reguli pentru prevenirea imbolntrvirilor L3 Ctrlirea organismului 13 Baia bralelor . 14 Sptrlirile cu aptr rece 14 Alergarea prin routr 15 Mersul prin ztrpadi 15 Mersul pe loc ln aptr (,,ctrlcatul apei") . 15 Afectiuni, suferinte gi boli specifice femeilor (sauintjllnite mai frecvent la ele) gi tratamentul lor cu plante medicinale l7 A.Bolicaractertsttce ......18 Amenoree ......18 Anemie 19 Flebiti/Inflama[iavenelor ......20 Fortifiereafibrelor uterine 2l Lipsa fierului / Carenla fierului 2l Mtnctrrimi vaginale 22 Menopauzl / Climacteriu/ Vtrstil critictr . 22 Metroragii post-partum Hemoragiiduptrna$tere / 23 gi Nagterea dificulttrtile ei 24 generaltr bolilor de femei Prevenirea 25 a pierderiisarcinii(a avortuluisponran iminent) Prevenirea 25 sau Primenireasnngelui/Regenerareasfuigelui . . . .. . . . 26 27 Sarcintr Sltrbiciune ......28 Sterilitate ......29 Tulburtrri hormonale 29 Varice 29 B. Sufertn(e legae ile ciclul menstrual . . . 3l Amepaltr ......31 Clorozi 33 ......34 Crampemenstrale Depresiune 34 Dureri de cap/ Cefalee . 35 Durerimenstruale . . .37 37 Grea1tr Hipertensiune 38 arteriali

tBN

:r,steyr

a 2-a,1995

rezervate editurii , chiargi a unor editurii,vor fi t6.

Isterie Migreni Nelinigte/ Auxietate Nervozitate Oboseal5 Paloare Sfhrgeali Slibiciune generalS Surescitare Tristele Tulburlri cardiorespiralorii . Tnlburdri circulatorii VomI C. Afec(iuni ale sdnilor Infl amalia marneloanelor/ Galactotbriti Inflamalia sdnilor/ Mastiti Leziuni ulceroase sAnului ale Tumori runure benigne Jurrori miuure maligne / Cancer narnar D. Imbolndviri ale organelor genitale Cancer genital / Tunori nuligne genitale Cancer ovariar/ Tumori maligne ovariene Cancer uterin/ Tumori nuligne uterine Cancer vaginaV Tumori maligne vaginale Chist Chist ovarian Chist uterin/ Fibron/ Fibromion Dureri ale organelorpclviene Inflanulii ale ovarclor gi ale tronpelor / Anexite Inllamafii ale utemlui Leucorec / Poal5 albi Micozd vaginali / Ciupercdvaginali / Vaginitd nfcotictr Prolaps uterin / Prolaps genital / Histeroptozi geuitali SAngcriri (la nivelul organelorgenitale,in special,dar gi de orice naturi) Scurgerivaginale(de orice naturl) Suferin[c diverse localizate in zona abdominalSgi cea pelviarfi Tulbruiri meuslrr.rale E. Maladii specifice vezicii urinare Afecliuni vezicale (in general,indiferent de uatura lor) Atonie vezicald Calculi vezicali Cancervezical/ Tumori nraligni vezicali Dereglili de urinarc Dureri vezicale Inflama[ia r,ezicii/ Catar vezical/ Cistiti Nisill (calculi mici) vezicali Parezevezicale (crampe)vezicale Spasnrc Succesein tratarea bolilor specifice f'emeilor Plante medicinale gi refete de casl Plante medicinale din farmacia Domnului 'Ireben Maria viafa ei Denumiri uzuale ale plantelor medicinale

38 39
+U

4I 4l 42
A. A.) A1

43
+) 44

45 46 46 46
A1

+t

48 50 50 50 50 50 52 52 52 53 54 56 57 58 58 59 60 61 62 64 64 65 66 67 67 68 68 69 10 70 7l 8l 89 104 107

38 39 40
4l
4l

42
Aa ,4^'

Cuvf,nt inainte

42
+J +J

44 45 46 46 46
A1

47 48 50 50 50 50 50 52 52 52 53
<A

56
)t

58 58 i de oricenaturf,) 59 60 :lviani 61 62 64 64 65 66 67 67 68 68 69 10 10 7l 8l 89 104 107

Dragi cititori, Avefi in fa6 dumneuvoastrd cezr mai rccentl cafie, din noun serie de lucriirt ..SANATATE CU MARIA TREBEN", in czrre sunr descdse multe clintre suf-eringele specifice f'emeii. Este o edigie complet revizuit[ qi actutrlizati, cu multe adirugiri. Pe lAng[ sfaturi privind folosilea plantelor medicintrle in tratiuea difelitelor boli, vegi gisi cAtevtrrecomandiui privind prevenilea imbolnirvirilor, cuno;tin1e utile despre plurtele medicinale, relete de cas[, metode de ctilire a rezistengeiorganismului etc. In cuprinsul ciulii af'ecEiunile sLlnt prezentate in ordine alfabetic[, ceea ce v[ inlesneqte identificzu'ea bolii ctu'e vti intereseazl. Sunt amintite apoi ciiteva dintre succesele cele mai importante de pAn[ acum obfinute in tratamentul bolilor specifice f'emeii. La baza acestei c[r1i tru stat cuno$tinEele despre plantele medicinale, :rcumulate de cdtre Maria Treben de-a lungul intregii sale vie1i. Sunt mai bine de 10 ani de cArrd autoaretra fost recunoscuti, pe plan mondial, ca expertir in domeniul utiliz[rii plantelor rnedicinale - in fitoterapie! Du mult mai multe date despre biografia domniei sale vegi girsi in ultirnul capit<ll al volumului de tafir! Dorim s[ irnirgem atenlia insl cir, lrr apiuigia simptomelor de imbclln[vire, a este indispensabil[ consultuerr neintfu'ziatir unui rnedic, pentrLrstabiliretr Fiuir acest diagnostic vit periclitaEi in mod corectii zr nnui dizrgnostic:. inutil sirntitatea.Infbrmali doctorul asupra intenliei dumneavclitstritde a fblosi. in naftment, plante medicinale. Sunt dejn mulgi dintr:e ei cztre cunosc ;i trpreciazd puterea tiimirduitoar a plantelor medicinale gi qtiu cum trebuie ele folosite. in incheiere vrem stl atragem atenlia asupra faptului cir, in cartea cle I'agit,vzi este pusir la indemlin[ intreaga experieng[ a autozuei - acumulatir benefice ale plantelor cu multt-ruudir, rtibdare 5i diuuire - privind ef-ectele asupra bolikrr specifice f'emeii. $i vrem sd vir mai informirm cri sunt in curs de aparilie noi lucriu'i din aceeaEiserie, despre multe alte domenii impor"tante,cale v[ vor fi, cu sigulangl, de mult ajutor. ,,Dolesc insir, mai pfesus de toate, s[ dovedesc oitmenilot nu numtti puterea plantelor meclicinaleci, in plimul liind, atotputetnicia Creatorului,

care poale oricAnddispune in menactrnriasttr viala noastd" a niluror' 9i de iti-"u^iir disryrate boall' de ea.La Er "euril"fiuo];gil"r.;r=*; depindes[ ne ddmiasc[' s[ ne 3;' D". Et si la plantele din iariff;

il;ffi;-ii

,e #"rard"d.[ viapduprvoiasa!"

Maria Treben

nate oricind dispune e disperatede boal[, ne dlruiascI. s[ ne Ja!" Maria T?eben

,In fiecare atr, cind planificdm o noul iegire pentru a culege coada goricelului sau sundtoare, din poienige sau de pe povirniguri curate, ini rlsar in minte cuvintele ptrrintelui Sebastian Kneipp, care atr[gea asdel atentia asupra marii puteri timlduitoare pe care o are, pentru fete gi femei, coada goricelului: multe suferinte ar putea evita unele femei, dac[ ar bea, mtrcar din cdnd in cdnd, o ceaqc[ de ceai de coada goricelului! Dq mtr gindesc cAt de puFne femei fac acest lucru gi, de fapt, cit de mult ar putea profita!"

tu+:

Cunoqtinfe despre plantele medicinale

plantelor medicinale Recunoa$terea


Cred cir fiectue dinue dumneavoasn'I, cale citigi acum aceastir cilIe, afi fblosit, fie pentm a sc[pa m[car de guturai, fie pentrn a vi nata sogul sau copilul, ceaiud medicinale. Dar poate cir nu ali cules niciodat[,

singurd, plantele. Incelcagi s[ descoperiEi singur'[ aceastl minunatl fatmacie din E'[dina Crezitclrului.Ve!.r ti de douir ori mai cAqtigatir.In primul rincl, micile excursii in cirutarca plantelor titmlduitoale v[ vor rupe din l'Lltina treburilor zilnice, v[ vor scoate din vArtejul qi stresul cotidian, v[ vor incAnttr sufletul de culorile qi miresmele naturii, v[ vor destinde uupul. In al doilea rlnd, vef descoperimarea bog[1ie de leacuri pe lingir care t4i uecut, poilte de multe ori, fhr[ s[ qtili c[ mica plzurtri,pe carc chitu' ali stlivit-o sub picioare, v-ar fi putut^sctipa de multe necazuri. Nu v[ fie tetrmir c[ nu v[ vegi descurca.Inhebafi localnicii, sffltuigi-vircu persoane tblosescin mod obiqnuitplantele,trpelalila ghizi specializzrgi ce ;i, ?ncetulcu incetul, veli $ti care slrnt locuile unde crc;te fiecarc plant[, vegi invtiga cum aratir tiecine dintre ele. Numai aqa le vegi recunotu;te singurir,veEidoblndi exper:ien1l, se cunoqtingele dumneavoasuit vor acumula de lu o excursieh alta, qi vegi gti care sunt plantele medicinale de care aveEinevoie in farmacitrcasei. Dar cle ce trebuie s[ le cunoa$telia$a de bine, in amiinunEime'/ Sunt ele cumvtr periculoase penlru sitn[tate?Riscurilesunt fbarte ntici, existir fbtu'te, fbiute puline specii care pot fi per:iculoase. Diu existit multe alte plante, filalte asemlndt<liue celor medicinale, qi care nu au puteri vindecittoue. Sau sunt chiar specii mre, ocrotite de lege. Deci, dozu ele, plturtele, eu'avea de sut'erit de pe urrna nettiinEei noaste. Agadar,invlgagi s[ recunoa;tefiplantelemeclicinale!

majodtatea din ele, de la sfArqitul lunii februarie pAn[ Ia sfArSit de noiembrie. Cdnd iernile sunr mai bl0.nde,exist5. plante ce rlmfln in continuarverzi: pdtlagintr.ingust[, ptitlaginamrue Ei rostopnscit. De regulir, recoltarea plantelor este bine sd fie ftlcutr in zile insorite, nu nunrri penuu c[ plimbiirile sunt mai pllcute, dar proprieriuilecurarive ale plantelormedicinalesllnt, pe o astfelde vreme,deosebit puternice. de Trebuie s[ fi1i atenfi de unde le recoltagi,telenul pe ciue crcsc s[ f]e cdt mai curat, ctt mai departede qoseleleintens circulate sau de instalagiile indusriale care polueaz[ qi aerul lii solul. Recoltalease fece prin tiierea plantei la o distanld de dou[ lirgimi de deget de Ia supmfap solului. Nu se smulg nicioclati cu dddcin[ cu tor. CAnd plec.4i la cules, cel mai pr:acticeste sti aveli un coq din nuiele sau rtlchitii, oli pungi de h0rtie. Cele de plastic nu sunt rccomurdabile. $i incl un sf'at culegeEicu mlsurd! Este bine sir gtili c[ existir qi zone de rczewaEiinaturale, unde anumite plante sunt protejate. Nu culegeEiniciodat[ din asemenealocui. Rezervagiile rolul si1 plstreze, tot pentru noi, oirmenii, acele creaEii au ale naturii ce sunt pe cale de dispruilie!

Pdstrarea plantelor medicinale


Este preferabil s[ culegegiplantele clt mai proaspete.De fiecare dat[, din cantjtatea soAnsfl,o palte se va pune la plsurue, dupii ce, in prealabil, a fost uscatl. Avegi grijl insit sti le recoltagi,aga cLtm v-am sfTrtuit,clin locuri foarte curate, pentlu c[ e bine sir nu le spirlt4i inainte de a Ie tlia mtirunt qi a le pune la uscat. Ca sir le uscagi,presftragi-le coli mrui de hiirtie de impachetat sau pe pe buc[1i de pflnzir, fbarte culate, gi ginegi-le intr.un loc mai intunecos, lipsit de umezeal[.Dup[ ce sunt bine uscate,se pun in cutii de carton, pungi de hArtie sau vase de sticlir de culoare inchisd. Nu se recomtrndl cutiile din plastic sau tablir, nici borcaneleqi pungile din plastic. Plantele, astf'elLrscate pzlstr:ate, pot fblosi penuu ceaiud pe parcursul gi se unui an intreg. Cantitateardmasi de la un an la altul va fi inuebuinlat[ numtri penhu b[ile de plante. O recomandareimportantil: in situalia in ctue reletele pentru diferite uatamente, ceaiurile, esengele prcpamte din plante, blile, nu au nici un ef'ect,estecazul s[ solicitali sprijinul tnui radiestezist (persoane calificate c?ue,cu dispozitivesimple,nuiele,siirmeetc., pot determina aqa-nurnitele cAmpuri geopatice,acele zone de pe suplnfi4api.mflntului unde exist[ regele radiagiidlun[totue slnltlgii omr"rlui). ajutonrl ur]or asemeneA de Cu speciali;ti evitagi s[ aveEi ptrtul sau mtrsa de lucru trgeztrtetocmai in astfel de locuri.

Recoltarea plantelor medicinale


Puterea curativit a plantelor proaspete, verzi, este net superioar[ celor ce au lbst in prealabil uscAte, izu' in aceastit sttu'e le vegi gtisi pe

Amestecarea gi utilizarea plantelor medicinale


Cdnd amestecagi mai multe plante, fie pentru ceai, fie pentru bdi ori nu este necesars[ respectaEi suictele anume cantitili prcscrise cu esenfe, anume combinagii, chiar atunci cAnd ele sunt destinate combaterii sau unor boli dintre cele mai dif'erite. Plantele medicinale nu se afl[ intr-o stare de concurenli reciprocd, deci efectele lor nu se pot anihila cAnd sunt intrebuinfate mai multe la un loc. Chiar qi cantitigile de ceai rccomandatenu sunt aqa de stricte, deoarecerinichii necesiti un minimum de doi liri de lichide zilnic. Pe de altd parle, consumul masiv de ceaiuri reprezintd cealalti exn'em[ pe care trebuie s-o evitagi. Plantele medicinale se utilizeaztr cu m[sur[. Dacd punegi o cantitate mai mare de plante, intr-o ceagcl de ceai sau inu-o baie, nu inseamnl c[ efectul lor va fi mai intens sau.mai rapid. Mult mai important este ca sufletul, mintea dumneavoastrl,s[ perceapl cu sensibilitate, sd inpleagl in profunzime acliunea plantelor noastre. Trebuie s[ aveli incredere in puterile lor timdduitoare, sd nu v[ ldsali prad[ preocupdrilorgi indoielilor de natur[ psihicd desprebolile in cauz[. Ihtreaga ambiang[ sufleteasc[ este la fel de importanti penuu succesul [atamentului, ca gi dozarea qi utilizarea corect[ a plantelor medicinale. Orice indicalii cantitative din regetese refer[ numai Ia plantele in stare uscatfl,cumptrr'ate din fzumacii,fie din magazinespecializate(,,Plafar'' fie
n.f.).

Regrili pentru prevenirea imbolnlvirilor


Din ptrcate, degi mai togi dintre noi ne imbolndvim, suferim sau avem o afecgiune cronicl ce ne itmtrregte ziLele,e suficient sd avem o perioadd d9 ti-p mai bun[, cAnd suntem sdn[toqi, gi zicem, cu inconqtiengi,in sinea noastrd: ,Am rezistat!" Este o gregealflimens[, ce ne poate costa scump. Organismul este dotat, de la nag{ere,cu un sistem natural de aplrare imponiva imboln[virilor, sistemul imuniuu'. Numai c[ nici acest sistem nu poate aplra un organism sllbit, suprasolicitat, nealimentatcum trebuie,'stresat permanenll, in nedormit.,qi extenuat! Acei dinu'e noi care-qi inchipuie cd au o ,,sdndtate fiet'', gi-o vor de avea tuff'el pdnl la sflrgitul vielii, ftrr[ s{-gi ingrijeascl'gi str-giprotejeze organismul de toate agresiunile, de orice naturtr, se ingeald amamic gi-gi rigc[ propria lor existen$! Sfinltatea este un dar minunat, dar ca s-o menginemtrebuie str ne cdlim organismul, s[ ducem o vial[ cumpdtati, s[ nu facem excese,s[ profitim de darurile natudi, nu sf, ne batem joc de ele! -se S-ar putea ca toate cele de mai sus s[ vi par[ exagerate,gi greu de realizat Deci noi nu putem dec0t s[ v[ dtrm cAteva sfaturi. Iar dumneavoasu'[veli hot{ri dac[ s[n[tatea este sau iu cea mai de prel avugie a omului!

Cine igi culege singur plantele sau iqi face rost de ele in stzueptoasplt[ va udliza, in locul dozelor rccomandatepentru plantele uscate o lingw'i1a cu vdrf la o ceaqcf,de ceai -, o cantitate de plante verzi c6t se poate cuprinde inue degeteleunei singure miini. Plantele, dac[ sunt proaspete,au ef'ectemai putemice decdt cele uscate. Nu u'e imporurng{nici dacd avegi mOini mai mari gi vegi cuprinde intre degete o cantitate mai mare de plante penfiu un ceai. Ceea ce conte'azd, ceea ce are valoare,este.modul de preparare folosire. qi Relinegi,infuzia nu insetrmn[ s[ laqi ceaiul s[ dea intr-un clocot, ci s[ torni ap[ clocotitd peste plante, aldel ele igi vor pierde multe din substangele vindecltoare - aga-numiteleprincipii active - pe care le conlin. B[ile de plnnte trebuie fbcute in inclperi incilzite, fdrd curent, iru apa s[ fie cAt mai figrbinte, ca organismuls[ transpiredin abundengti. Numai aqa ef'ectul lor va fi puternic] iar rezultatut vi fi cel scontat.

Cilirea organismului
Deosebit ds importante pentru sdntrtatesunt ,,blile" de lumind, aer gi

aptr.

Cu ajutorul lor, organismul se clleqte qi devine mai putin vulnerabil fap de toate imboln[virile posibile. O pondere major[ revine apei reci, cea care stimuleaz[ activitatea inimii qi zr sistemului circulator; ea are efect benefic asupracirculaliei sAngelui, in special in vasele superficiale. Trebuie respecur-te ins[ cdteva reguli: a) Corpul trebuie s[ fie cald inainte de a se folosi apa rece. De aceea, dimineaga,spllali-vl imediat ce-a1i iegit din cildura patului. Seara este

bine s[ te incilze;ti ltlcind o plimbare sau o gedinp de gimnastic[ adecvat[: b) Ctunerade baie trebuie s[ fie bine incilzitI. Geamul (dact1exist[) vtr sta inchis pentt! a nu se producecurnt. Dup[ aplictueaapei reci. corpul uebuie rapid inctilzit, pentru a-gi rec[pirta temperaturanormalfl. Ideal este sir poEi trece intr-un pat princllzit; c) $i utilizalea modalitlgilor de c[lile uebuie fEcutir f'dni exagemre, deoarccecotpul se va obignui cu acestestimulenteqi nu vtr mai reacfiona cr.rrespunzltor. - Deci, este bine s[ trlternaEi permanenrprocedeele6i s[ Ie aplicagi de la ctz la caz. Penuu ptevenilea imbcllnlvirilor exist[ o regul[ f'undamentnll:mult trer cuat!

Alergarea prin roui


Cine dispune de o grldinir, cu pol'liuni de iarbfl (peluze), este bine ca, mai ales in luna mai, s[ alerge desculgprin iarba umezitd de routr diminegii. Luna mai este optim[ pentru Lrn atare exerciliu, deoarecesoarele,incdlzind deja solul, transformfuilece au loc in pflmdnt infiuengeaz[ benefic sdn[tatea plin acest contact clirect, irrtim. Aler.gil'ea prin rou[ stimuletrzdatit circulalia sangvin[ perifer:ic[, cAt gi stalea de bine a intregului organism.in- timpuf alergfuii, ciue clureazti lO-I2 minute, ginuta corpului va fi dreapt[, iar respiraEia profundd. CAnd venigi in cas[, spilagi-vircu ap[ cildugir pe picioare pi incllpfvi. cu nigte gosete mai gloase. In afara f'aptului ci intreg sistemul circulator este activat, posibilitateaca sd mai avegipicioarele reci este exclusir, iar organismul v[ va fi mult mai pulin expus rlcelilor ocazionale. $i nu este pulin lucru ftrptul c[, incepflnd astfbl ziua, in trer cutat, sclldat in blflnda clldurzi it lazelor soarelui de dimineaEii,inffe clumneavoirsfir qi natur[ se infiripit o legltur'[ sl?ntir, am putea zice, de puritate, apropiindu-v[ sufleteqte imensitatea dumnezeiascir de celurilor. legltur[ va dlinui pesteani, asigurindu-v[un echilibru psihic, $i aceasui Lln tonus deosebit, ce nll vi-l vegi pierde niciodatl.

Baia brafelor
Vom cufunda runbele brap infi-un lzrvoal plin cu apir rece, care sd ne ajung[, daci indoim coatele,pdnl la umeri. La cuf'undire, vom numtira rar', de la 20 la 30, trpoi vom scoate brageledin ap[, le vom scutura fdl[ stl ne Stelgemgi le vom pendula pAn[ cdnd se usuc5.. Vom imbr[ca apoi repede pijamaua gi ne vom bdga itu in pat. Senzagiade prospelime pe care o resimlim se transmite inimii, pentfu cafe apa rece este un teconfortant.F[cand acest lucru zilnic, nu se tealizeazil dotrr o clrlire a corpului, ci vom avea ;i somnul liniltit, plofund.

Mersul prin zilpadil


Dimineala, imbrlcat clt mai clldu'os, se aleug[ desculgprin zitpadzr prcasplt c[zut[. Acest lucnr este rccomandabil,in special, persoanelor deja suficient de cdlite gi care, in lunile de viui"r,au alergat desculle pdn routi. Important este, rnai ales, s[ alergi zdravfln, astt-elincat szli p[strezi intactd cildura corpului. Inilial, nu hebuie s[ rdm0.imai mult de un minut pe z[pad[, apo! poli alerga p6n[ la trei rninute, fhrd a dep[qi insii aceiustirduratfr. In timpul alergfrilor se respir'[ cu gura inchis[, trirgflnd aerul pe nas, gi dAndu-l aftul pe gur[. Ru:itatea, prc)spefimea acestLlitrer dg itunir au un efect recotrfofiirnt asupru intregului organism. Reintos in casir, facegi o btrie la picioare cu trpl clldup qi punegi-vZt nigte losete gloase.

Spllirile cu api rece


Aceste spirliu'i, incepute dimineafa qi apoi aplicate incir o datr-rseala, inainte de culcare,constituiebaza cfllirii organismuluinostru. Se cleeaz[ astf'el un sistem de protecgiesigur f{[ de rlceli, fiqir de schimbflr'ilemeteorclogicegi posibilele stfui grtptrle. Spirlf ile cu apti rcce uebuie fEcute cu o ciupti sau clr un burete, incepflnd de jos, de la piciorul drept, dupir ciue urmeazir,la rflncl, stlLrgul, abdomenul, bragele,spatele gi, in mod special, zonir inimii. frrclcedr"rra de spirlare cu ap[ rcce trcbuie s[ decuig[ repecle. Dou zona inimii poate ti masat[ de douir-trei ori, prin migctiri circulare. Uscarea se firce cu un prosop cAt^ mni asplu, efectul fiind inctilzirea pldcr"rrd rapidl a ryi intregului colp. In acest m<ld, vegi avea mflinile pi piciotuele calde, indif-erent de irnotimp, ceea ce va conferi un echilibru termic stzrbil organismului. Repetflndprocedeul qi seua, vegi avea un somn prof'und qi odihnitor'.

Mersul pe loc in api (,,cilcatul apei")


lntr-o apir, trl cdrci nivel trebuie sd treac[ de jumltatea gleznei, vom fhce paSi pe loc, scolAnd, p" rtnd, fiecare picior, complet, din apit (,,pasul berzei",,,cllctrtul apei").

Iarna vom utiliza cada, dar vara e bine s[ clutdm o apd curg[toare, curat[, pentru o atarc procedur[. Trebuie fdcut zilnic exercigiul,durata lui putAnd s[ fie qi numai de un minut Dup[ baie nu vtr gtergeli pe picioare; tr[gegi-v[ repede nigte ciorapi clldurogi.

Afecfiuni, suferinfe Si boli specifice


femeilor (sau int6lnite mai frecvent la ele) $i tratamentul lor cu plante medicinale
in capitolul de fap vom incerca s[ v[ prezentdm marea majoritate a suferingelorce afecteazd mod deosebit femeile. in Bineinples c[ existl o categorie de boli ce nu se manif'esti decdt la sexul feminin: cele localizate la nivelul organelor genihle, exteme gi interne, afecfunile vezicii urinare, ale sAnilor qi toati gama de tulburfui creatd de ciclul mensuual, sarcin[, menopauz[. Dar existtl gi o serie de alte afecliuni, pe ciu le fac pi bdrbagii gi copiii, dzu'caue sunt mult mai frecventela sexul feminin. Declitn$ara lor pref'erengial[se pile cir este legatl de inn'eaga activitate hormonall de specifictr femeii, de paticularitigile ei neuroendoct'ine, poten$alul psihic-emogional. Am incercat sd clasificlm toate aceste suferinp, dezechilibre, maladii, in cinci categorii mari, in funcgie de specificul lor sau de grupele de orgzrnepe care le afecteaz[. In cadruf fiec[rei categodi, inseranea9i descrierea bolilor este alfabeticd, fiind urmatd de tratamentul fitotempeutic trdecvat. Iat:I cue sunt cele cinci categorii: A. Boli catacteristice B. Suferinfe legate de ciclul mensnual C. At'ecgiuniale sAnilor D. Imboln[viri ale organelor genitale E. Maladii specifice vezicii udnare O dovadl concretd a calit[gilor terapeuticeale plantelor medicinale vegi g[si in capitolul urmdtor, Succesein vindecarea bolilor de femei cu ajutorul plantelor medicinale.

Anemie

A. Boli caracteristice Amenoree


Oprirea, incelarca menstruagiei, dupl ce, anterior, ciclurile menstnrife tru deqrrs gu regulzuitate, poate fi normal[, fiziologic5. sall provocatl, pntologic[. In timpul sarcinii, uneori in timpul allptdrii, in mod compensator (in ,,interesulorganismului"femeii, pentru a nu-l sltibi pi mai true), in cursul unei boli lungi, ui foarte glave. chiar ;i in convalescenface unneazir, in cttz de subalirnentafie sa.uinfometare total[ (inanigie) dupit un toc neryori putemic,^ [a menclpauztl,in toate cazuile enLlmerate amenoreen este nomalir. In irfecliuni ale apilatului genital, apiuute dupti radioterapie.in deregliiri rniLjorehormonale,amenoleerreste ptrtologicit, anormall. Noi v[ r'ecomturd[mo cur[ complet[ de muqegel, cAz cir, in deqi aqi nriscut qi nu mai al[praEi,degi sunte]i s[n[toas[, deEi mLncagi bine, deqi, dacir agi zrvut un loc nervos v-aEi tratat qi nu exist[ nici o ulmrue neplircut[, totuqi sut'erigide zunenoree. Ccai de muqefel Din flori protrspirt culese.pe rimp insorit (sau uscate),opflri1io lingur:iE[ plinti-ochi cu 250 grame de apziclocotitit,Ii.sagi ceaiul sir infbzezepufin gi strecuragi-l. Beli cam Lln liuu pe zi, cald. Baia general6 cu muqelel Opiuigi patru pumni de flori de mugepl, Iirsagi-le trag[ cam o jumiitate sd de or[ (le puneli in doi iitri cle apti clocotit[) ;i strecuraliinfuzia. Irlorile punef-le infi.un sirculeg curat de pinzit, inchis bine la gurd. Totul se amestec[ in apa de baie, pe ciu e bine s-o tacegi,c2it mai fierbinte, seara. Apa sir nu v[ ueacl de zontr inimii, in camera de baie sir fie cald, cAnd iegili din cadir illbrdczrli-vir direct cu un halar gros, puneli-vir ciorapi groqi in picioale qi intrali in par. Dupd ce r'anspirtrli bine, schimbagi-vri o pijama goas[. ciilduroasir. cu Conrprcsc cu rnuEefel Ttuntrgio ctmd de lapte in clocot pesreo lingurd vArf'uitirde mr-r;e!el, l[strgi totul sti stea pulin, strecura$-l qi facef comprese calde car.e le quneli pe regiuneapelvianii. Deasuprapuneli o pAnz[ Llscat-i-r, incirlzitfl. Cind complesas-zrrircir, inmuiagi-o-clin'nou-in ldptele cu mule1el,cald. Pernd cu rnuqefel FaceEi slculef, umplegi-l flori, coaseli-ila gr.rr[,incirlziEi-l cLrptor un ir] cr.r salr pe sobti, qi flnegi-l pe pintec, cAt mai cald.

Scziderca, sub valorile normale, fie a numflrului de globule rogii, fie zr cantitirfii.de hemoglobinl din ele, fie tr amAnclorutu, cunoscr"rtti iste sub numele de anemie.In funcgiede cauzelece cletermin[ acettstri micgor.are, exist[ mai multe tipuri de anemii. De exemplu, cloroza - cuioarea verzuie a pielii, cle a .*p[rud la tinerelefete gi care e insoEitli o reclucere frerulur ln hematii, fenomenin generalinexplicabil- este consecinEa unor: r:egimud de slxbit exagerate, coincid cu cregterea ce rapicl[ ain pfrioaJa pubert[gii qi insnlarea mensuuafiei. Existancl aceastl carenld ,r" nei cloroza este considerat[ ca o fbrm[ apafte a anemiei feriprive - ,-.-in prin lipsd de fier. Existir divese cauze..ce pot generaanemii: piercleri continue cle sdnge (hemoroizi,hemoragii,ulcert4ii); carcnlain fier; lipsa cle vitaminti Biz; deficienge in activitate?rmriduvei osoise; anomalii ereclitue etc. prin reducereanumfuului de globule roqii este ingr[dit tr-anspoftul normtrl trl oxigenului de cine sAnge,qultg olgane din corpul otien.sc fiincl puternic at'ectzrte lipsa acestllia.Anemia se manifestii prin paloareafe1ei, de insomnie,irascibilitate,obosealti, acceler-ruea pulsului Ei tr'respir:aEiei.'in cazul anemiei pernicioaseapal' Ei tulburhri ale-sistemuluinervo,s. tjatorit[ de$adflrii .sangelui,la unele tipuri ale maladiei poate apflrea icrerul sau mirrirea splinei. Tratamentul depinde de tbrma bolii. ln.cazul. hemoragiiloracute, fl'trnsfuzia sdngeeste mijlocul cel mai cle indicat.gi s.igur.Anrnci cirnclpierclerile sAngJdurcaziro perioaclir cle mai lungir.de timp, trebuie inlirttuauiin primul rflid cauza c" i.-r, genemt. Deosebit de utiki este o alimentalie bogard in fier ;;i vitariirra c, constAnd din organe(i{mir, rinichi), drojcliecle bere, spanac, p[sat, caise La ;;i piersici usczrte. fel de importante ,suntevitarca efbr-turilbrfizice gi somnul prclungit, rcconfbrtrnt. Urzici fdn f-agtyl cir vrzica congine substanfece contribuie la formiu'ea -terapia hemoglobinei,este deosebit de utild in anemiilor. o lingurigl vxrtbitir cu tiunze de urzici este suficientd pintru o cealcir cle ceii; ie op[regte cu trp[ fierbinte, se lasti ,,sti fi'ag[" circa o jumtitate cle minut, se sh'ecoiu'it, dupir cile se bea cu inghilittu'i mici. se recomand[ pAnl Ia patlu clrri de ceai, zilnic Crefigoari se foloseqte_ linguri![ plinl-virf cu creliqoar[ la o ceagc[ de ceai, se o toamd ap[ fierbinte peste ea Ei se lastr sri ,steao jumxtate cle minut. Se strecoarti qi se beau, cu inghifturi mici, p0n[ la nei cirri de ceai pe

zI.

TuriEi mare Se ia tot o lingurip plin[-ochi din planta mdrungiti, se optueqtecu apl tjerbinte gi se lasal s[ stea o jumdtate de minut. Se strecoa'{, apoi se zilnic. dou[ clni de ceai. consumzi. Mic bitter suedez impreund cu ceaiurile menlionatese bea, zilnic, c0te o lingurili de bitter suedez,amestec0nd-o o jumltate de canl din ceaiul pe cffe il folosigi cu in ziua respectiv[. Iar jum[tatea asta de cand se imparte gi ea in doud po4ii egale: una se bea inainte de micul dejun, iar cealaltd duptr. Avort imingnt, vezi Prevenirea pierderii sarcinii

Se incing, Ttt:o _ggaie,250 grame de untur[ curard de porc gi se presartr in ea o mdnd plind de gtrlbenele (frtrnze, flori Ei tulplnD.-Se afteapttr s[ se ridicq spum] se mestec[ bine gi se ia tigaia de^pr foc. 56 prine un capac gi este llsati sd se rtrceascl peste noapte. Iii ziua urmtrtbare ry mai incdlzeqte pugin vasul, conginutul se paseazdprintr-o parrzdcurat[ de in, se storc frunzele, florile gi tulpinile, iar alifia asfel- obginuttr se ptrstreaz[ in borcane cu capac. Comprese cu mic bitter suedez Dupd ungerea zonei afectate cu alifie de gdlbenele, po4iunea respectivl este tamponati gi acoperittr, cu o bucattr de vattr, suficient de male, imbibatd in bitter suedez. Peste ea se mal pune un strat de vatd uscattr $i apoi o folie de plastic. Se fixeazl compresa cu o faEtr curatd gi se line maximum paou orc

Avort

SpOntan 7 vezi Prevenireapierderii sarcinii


Lipsa fierului

Fortifierea fibrelor uterine


Crefigoarl Se ia o lingur'[ plinl-ochi de plante gi se opdre$re cu 250 gr-ame de apd clocotitd, se lastr s[ stea pufin, se strecoar[ gi se beau, zilnic, incepdnd din luna a III-a de sarcin[, una-dou[ cdni de ceai.

Carenfa .fierului, vezi

Expulzarea mai u$oari x placentei, veziSarcintr


Flebiti / Inflamafia venelor
Este localizati in special la membrele inf'erioare gi se poate complica prin coagularea s6ngelui la nivelul po4iunii inflamate (u'omboflebitl). Apare in cirrsul unor inf'ecgii sau dac[ exist[ varice. Podbal Se spal[ f'runzele de podbal proasp[t culese qi se suivesc cu sucitorul de aluat pe o plangetdde bucltdrie. Terciul obfnut se amestec[ cu fiiqcfl proasplt{, iar pasta rezultati se intinde, in strat subgire, pe venele inflamate. Zonele astfel unse se panseazdcu o tag[ curat[. 9agul popii Inn'-o gileati de cinci liri de zrp[ rece se pun la inmuiat dou[ mAini pline de caEul popii qi se las[ 12 ore. Apoi, a doua zi, amestecul'se incdlzeqte gi se strecoar'fl. lichidul acestase fac bli, ce vor dura 20 Cu de minute, la brale qi la picioare. Alifie de gilbenele Un remediu bun impotriva inflamagiilor venelor este alifia de gllbenele.

HemOragii dupi Inflamafia

nagtere, veziMetroragii post-partum

venelor, vezi Flebiti

Liuzie,

vezi Nagtere

Lipsa fierului / Carenfa tierului


Lipsa - carenla - fierului in sflnge apare fie ca unnare a unui regim alimentat dezechilibrat, fie datoritd faptului ctr nu este bine absorbit, metabolismul nostru fiind deficitar, fle, in fine, pentru c[ organismul, degi absoarbesuficient fier nu-l ud.lizeazd, cum trebuie.

Urzictr
Ceaiul pregdtit din frunze proaspetede urzici ajuti la cre$tereacantiullii de fier din organism. Se opfuegte o mAn[ de frunze proa.spete o cu ceaqcl de ap[ clocotiti, se las[ o jumltate de minut la infuzat, se snecoar[ gi se bea cu inghigituri mici. Se vor consuma dou[ p0nli la trei cini de ceai, repar{zate pe toati durata zilei.

M0ncirimi

vaginale

Spdlituri vaginale cu infrzic de coada goricelului Se pun dou[ lingurile vArt'uitede pltrnte in 500 grame de apti proasplt fitud, se las[ sX tragzi,se shecoar[ qi se lasd s[ se r[ceascir pugin. Cu inf'uzia czlld4ir se fac spirllturi, cu iligatorul qi canula vaginalir,$i exteme gi in interioml vaginului. Bii de gezut cu coada goricelului Se lasir la macerat, peste noapte, 100 grame de plante inn'egi, uscate, in pahu liu:i de ipd rece; a doua zi se incdlze$temaceratul,se strecoar'[ pi se toan[ in apa din cad[. Rinichii bolnavei trebuie s[ fie acoperili de apa caldl. Baia du'eazd,20 de minute. CXnd ieqili din cadir nu vir qtergeEi prosopul, ci imbldcafi un halat Eos de baie gi str4i apa in cLr pat, timp de o orl, ca sii nanspirali.

lasti o jirm[tate de minut sil infuzeze qi se strecou'[. Se face apoi pauzd de fiei slptdmAni, dupd care se incepe din nou cum de pa s[ptdmlni. Vffsc Se lasf la inmuiat, timp de 12 orc, ?nu-o ceagc[cu trpirrece, o lin cu vflrf de vAsc.Apoi amestecul incllzeEteEi se snecotuii.Pe du se unei zile se pot bea p0nir la nei c[ni de ceai. Este indicat a se cantitatea zilnic[ intr-un termos. Coada goricelului Se optireqteo linguriE[ vflrtuiti de coada qoricelului cu o ceagc[ de clocotitii, se ltrsf, s[ stea o jumtitate de minut, se suecoard ;i se be pe durata zilei, dou[ pflnti la uei clni de ceai astfel preparat. Baie de qezut cu coada qoricelului Se recomandl, o datir pe sdptlmAnfl,o baie de Eezutcu coada goricelu Se lasl la inmuiat, timp de 12 orc, 100 grame de coada qoricelu intr.o gileatir cu cinci litri de ap[ lece. Se incilzegte apoi le se strecou'ti qi se adtrugtiin apa din cadir. Druata btrii este de 2O prosopul, ci vr minute. Cflnd ieqim din ap[ nu ne vom gtetge cu imbrdca un halat de prosop gros qi ne vom blga in pat, pentru harlspirabine, timp de o or[. Amestec de ccaiuri Amestecul se preput din 25 gl'ame de floli de aurricfl,50 grame rldlcini de valerian[ (odolean),25 grame lichen de Islanda, 25 de r"oiniEi,25 grame de coada qoricelului qi 25 grame de salvie. Se o lingurili plin[-ochi din amestec, se opfuegte cll o cea$cir de a clocotiti. se las[ s[ trag[ o jumfltate de minut, se sfiecoar'l ;i se cu inghiEituri mici, diminez4a,pe stomacul gol.

Menopauzd I Climacteriu / V6rst5 critici


VArsurcriticd a f'emeii (climacteriul) se instaleazd., mod normal, inue \n cel de-al 45-lea qi cel de-al 50-lea an de viagi. Ovulagiaregulathinceteaz[ neptat ;i, odat[ cu ea. $i menstruafia. Deseori apar, chiar inainte de disparigia menstruafiei,per-tubtiri specifice. Acestea se datoreaz[ incetirii activitdlii oviuelor, ceea ce rue ca urmale absenga hormonilor feminini estrogeni.Organismul trebuie s[ se obiqnuittsc[, mai intAi, cu o atrue situagie.Femeile se plflng, la menopauz[, de tulbr.rrirriale ritmului cardiac, hipertonie, tulbur[ri de somn, de presiune a s0ngeluiin cap, de indispozigii ctu'educ deseorila irascibilitate, descurajare, crrzede lacrimi qi depresiuni nemotivate, buf'eui de cXldurd Lu'mat transpiragii,arneEeli, de cefhlee. Toate sunt rnodificflri ale stdrii de spirit duor:ate lipsei hormonilor, care ins[, hptat, sunt dep[Eite. Virsta critic{ este o cotiturd importzrnti in viafa unei f'emei. Recomanddm cirteva.piantedin faumaciaDomnuiui ctue vL vor ajuttr s[ fieceli mai ugor prin aceastflperioad[ de t'anzigie. Cre[igoari Pentru o cealcir de ceai se opfu'eiite linguril[ cu virf de creEigoarir o cu o canl de apfi clocotitir, se lasl sX tragl jumltate de minut, se strecouti. Se beau, inghilitur[ cu inghi$tur[, plinl la trei ce$ti de ceai pe zi. Traista ciobanului In perioada vArstei critice se rcomandXo curi regulati cu ceai de traista ciobanului. Timp de patru siptimflni veli bea cAte dou[ ceaiud, leprulizate in mod egal de-a lungul unei zile. Pentru fiecare canit se opiueqte o lingurili plinir-ochi de plante mdrungitecu apir clocc'rtitit,se

Metroragii post-partum / Hemoragii dupi na$te


VAsc
Cetriul se face cloar prin rnaceriu'e rece. Se pune o linguriEl lzr
nti-ochi de plzrnte in 250 grame de apti rece, se lasti sii stea o noa

intreagir, dimineapr. incirlzegtepulin pi se strecoar'[.Se beau do se


ceaiuri pe zi. Tcltrt[ cantitatea se pregtiteqte o dat[ 6i se line intrtemos, pe cil:e l-am clirtit, in pretrlabil, cu ap[ fierbinte, ca stl cald.

Nagterea gi dificultiitile ei
NaEterea normall sau la tennen este un proces fiziologic declanEat la finele celor noud luni de sarcintr, in urma chuia fdtul este expulzat natural, fhr[ complicagii. Dar ea poate fi gi patologicl (avAnd complicalii ce privesc atit copilul cAt gi mama), poate fi prematurd (inainte de termen, in lunile a Vtr-a, a VIII-a, a D(-a), spontanl (aproape ftrrl dureri, ,cflt ai clipi din @hi"), ori provocatl (de duratd, cu declangarea connac$ilor gi a dilat{rii c[ilor de naEteremedicamentos, ori prin aplicarea forcepsului sau prin cezariand),unicd (un singur copil) sau multipl[ (gemeni). Actul naEterii are patnr perioade succesive:'dilatarea cdilor de na;tere, expulzarea fdtului, expulzarea placentei, primele ore ale lduziei. Existd citeva plante ce sunt deosebit de bune in difrcultigile ivite in timpul nagterii.

Alifie de gtrlbenele
Se incing 500 grame de unturd curattr de porc, se pun in ea cdnd patnr mlini pline de gllbenele (flori, frunze gi tulpini) ttriate mdrunt, amestecdbine gi dupd ce totul a fdcut spumd, se ia vasul de pe I se acoper[ gi se las[ s[ se rdceasctr pdnd a doua zi. Dimineap inctrlzeqte pufn conginunrl ca s[ curgl ugor, se trece printr-o pdnzl tifon curat, se storc bine plantele rlmase in p0nzd gi alifia se pune borcane curate, inchise ermetic.

Prevenirea generali a bolilor de femei


Organismul femeii are o activitate hormonaltr deosebit de r dublattr de o componentd psihic[ particular[ specificd ,sexului fapt ce genereazd,de multe ori, o sensibilitate mult mai marb fap imboln[viri, de factorii externi, de stres. Ceaiurile de mai jos aduc echilibru, un plus de sdnltate, naturale. Crefigoartr Planta este cunoscutil de foarte mult timp pentu puterile ei ti.mldui in multe boli specifice femeilor. De aceea este bine s[ fie f preventiv. Se pune o lingurila plin[-ochi de plante intr-o cand cu clocotittr, se las[ o jumdtate de minut $i se sfrecoar[. Pe durata zile se beau doul pdnl la patru ce$ti de ceai.

Drtrgaictr
Apreciatd inc[ din wemuri strlvechi, de femeile cu afecfuni uterine, ea era utilizati intr-un mod foarte interesant in timpul naqterii: tot patul femeii ce urma s[ nasctr era acoperit cu un strat de plante, pentru a-i uqura durerile. $i se pare c[ uleiurile volatile degajatede dr[gaicl ajutau. Recomandtrm,in caz de dureri foarte mari, sd se bea ceaiuri cildute, in reprize mici, doutr-trei inghifturi, intre contraclii. Se opfu'egte o lingurip v0rfuittr cu plante cu o cantr de ap6, se lasd s[ tragd un minut, se strecoarl. Mic bitter suedez Utilizdrile lui sunt multiple. Nagtereava dura puFn, deci durerile lor vor fi mai mici, dilatarea se va face rapid, expulzia va fr uquratd, dac[, in ultimele 14 zile de sarcind, se ia, dimineala gi seara, o lingur[ de bitter. Placenta este expulzatd ftrrtr dureri dac[ se d[ lluzei, o dattr la dou[ ore, o linguril[ plin[ de bitter (bineinleles, pdn[ este eliminat[). Dacd apar dureri postnatale sd i se dea mamei, trei zile la rAnd, dimineala, pe stomacul gol, o lingurtr plind de bitter in vin rogu, dup[ o jumdtate de ord sd fac[ o plimbare scurttr, apoi s[ m[nAnce odce numai lapte nu. Dac[ apar inflamalii la venirea laptelui, ele sunt indeptt'tate rapid prin aplicarea de compresecu mic bitter suedez. Bitterul s:eia diluat, in ceai de plante sau trp[ (dac[ nu exist{ alte indicagii), o lingurd la o jum[tate de can[ sau o lingurild inff-un sfert de ceagc[. Este bine s[ fie luat inainte gi dup[ mese,jumltate-jum[tate. Compresa se face dintr-o bucat[ de vattr, de celuloztr sau o c6rp[ de in curat[, mfuimea ei este in funclie de zona pe care trebuie s[ o acopere' pe ea se picur[ foarte pugin biiter gi se lastr pe locul bolnav, ca s[ aib[ efect, inG dou[ gi patru bre. Dacd e'ca, suportattrpoarc q $nut5 9i o-n9ap1e bine intreagd. Eite- obligatoriu ins[ inainte, locul s[ fie uns cu alifie de gllbenele.

Urzictr moarti
Se optrregte o lingurild cu vf,rf de urzictr moarttr, alb[ sau galben[, o cantr de ap[ clocotittr, se lasd s[ stea o jumdtate de minut qi strecoar[. Pe durata unei zile se beau, inghifturd cu inghigitur[, d ceqti de ceai.

Prevenirea pierderii sarcinii (a avortului sponta


sau iminent)
Trebuie fdcuttr o deosebireintre avornrl spontan, dar accidental 9i, general, izolat, qi avorturile iminente, succesive sau repetat' c numeroaseprobleme, in special legate de prevenirea, evolugia qi mennrl lor. st Spre deosebirede cel provocat, avortul spontaneste,dac[ se poatembrion aga, un fel de na$tere normal6, dar !a o vArstd anormalfl a hemoragia,infeclia sau fdtului. El deiurge de obicei fId prrcbleme, alte accidente legate de pierderea sarcinii fiind foarte rare. Semnele ce indic[ existenla pericolului de a pierde sarcina sunt: sAnserfi- uneori aDroaDe nebngate seamtr, fEr[ dureri, sAngele sAngerfui, uneori lproape neblsate in seamtr.fdr[ dureri. sAngelef ro$u sau negru, gi care se repet{ dureri sub formtr de crampe uq< ori dureri in zona galelor (lombar[); contracgii repetate ce anunti,

fiecvenp este abundentt"t, obicei, inceputr-rltrvortului; iar cind sAngerarea intensitatea duterilor crescutir, avorlul s-a ptodus. ;i Femeile gravide, ce au piexlut deja o sarcinri, oti au primele douir categorii de simptome, este bine sit utilizeze ceaiurile de mai jos. In momentul cirnd incep sir se declan$ezecontracfiile, tratarnentele pe carc vi le recomandlm pot fi inutile. CrcIigoard Pentru tr preveni pierderca stucinii, femeia gravidd ar trebui sir bea, dupti luna ar treia, ceai de creEigoarti. opflreqteo lingutigir cu viirf de plaurte Se cu c) cana"r itpir clocotitir, se lasir la infuzat o jum[tate de minut gi de se strcoiu'it. Se vor bea zilnic pafiu ce$ti de ceai. Fag Lirstarii tineri de firg itu o acliune beneficti, de prevenire a avortului, dacit sunt fblosili o perioadir mai indelungat[. Se tierbe o miinir de irfufuri de fir-rnzetinele, proaspirtculese, intr-o jumirtate de litnr de lapte. In tierturtr suecurati"rse amestecir un girlbenug de ou ;i compozigia se leagl cu un sos de fitinii, asrf'elincAt se obEine o supri. Timp de cirtevtr slptitmiini sau, fiLrir nici o rctinere, chiar qi ciiteva luni, se poate mAnca o porlie de supir la cin[. Cimbnr Pentrn o cearrscti cetri se optireqte o lingurigir cu vArf de cimbru cu de apd clocotit[, se lash o jumiuate de minr.rt sI tla-u[. se su'ecotu'[. Se beau, inghiEiturir cu inghigiturir, cdte douir cirni pe zi. Amestcc dc ccaiuri Se runestecticregigoarir coada ,soriceh,rlui cturtiti4i egale. Se opiueqte gi in o linguritir virtuitti clin acest umestec de plante cu o cealcir de apti clocotitir, se lasl o jtrmritate de minut sir stea 5i se strecoarir. Se beau, inghiliturzi cu inghilituri, douir pAnir la trei ciini pe zL.

tegte op[rind, pentru fiecu'e cetrqcirde ceai, o lingurild cu viut de uzici cu apti clocotitir. Dup[ ce a sttrt o jlrmirtate de mjnut se strecoatti gi se bea" cu inghiEitrui mici. Se vor consuma ptnii la patru clni de ceai pe zi. Coada goricelultti Se op[reqte o lingurilir cu vArf de coada qoricelului cu o carli'r de apir clocotitir, se las[ o jumiitate de minut qi se strecoari. Cerdul se bea, cn inghilituri mici, cilte trei cefti pe zi, rcparriztrte pe toatir dutata zilei. RostopascS Se pune o lingurili lttsii de rostopascit intr'-<l ctrnit cu apir clocotitl, se lasir sir infuzeze cl jumdtate de minut, se stlecozlfir.De-a lungul zilei se beau pAn[ la n'ei ce$ti de ceai. Cicoare Penfiu o ceaqcircu ceai se opitrelte o lingurigit plinit-ochi de cicotu'e cu itpir clocotiti, se lasl sit tragit o jurniuate de minut, ttpoi se strecoaril. Se bea, dirnineaga,o canir de ceai.

Regenerarea

sf,ngclrri singelui 1 vezi Prirncnirca

Sarcini
Este periotrda din viapr t''emeii in al ciu'ei uter se dezvoltit produstrl de concepfie, din momentul f'ecundagieipitnir la naqtere. Eit dureazt"tcit'ctr 280 de zile, dar pentru a $ti exact cind o s[ naqteli v[ of'erim o rnetodir toille simpl[ cle calcul: dacit prima zi a ultimei menstrc a fbst 23 noiembrie + 7 zile : 30 noiembrie - 3 luni : 1 august - aceasta este clata la crue trebuie s[ naltegi. in tirnpul sarcinii se- disting trei etttpe: 1) mama tue trmeleli, gt'eguri,repulsie talzi de unele alimente sau doringit vie ft4ir de altele; dispale menstrltrlia: 2) incepe sir se echilibt'eze netvos, qi e posibil sir-i apru'ti striuri roi;letice pe trbdomen; 3) apar ttrlbrudri circulatorii gi cle eicrelie. se simi miqctir:ile ftitului, se miqcir din ce in ce mai greoi. Dar este posibil, qi nu de multe ori se intfimpll it$tl, ca szucina stl cleeze multe neclzuri t'emeii. Toate mcldificiu'ile entllnerate mai sus pot fl intense, creiind o satcinti ,,gl'ett de dus" sau nlitma poate i sir aibir ea insEi cl sede cle suf'erinle cronice - tulbr"rrtf heptrto-biliare, nerafecgiuni-.ale gastrice, digestie leneg[, clezechiliblecardio-vasculate, -, cale se pot accentua ,si devin din ce in vilor sau di ntrturit p,sihicir -aviintl npa-numita strrciuti t<lxicit. ce mai greu cle *.,portnt. f-emeiagnviclir IatI cAtevtrceaiuri ce vr"rvor ajutit sir neceli mai ugor peste toate ilcestea. Coada goricelului Dacit aveli amegeli gi greEuri begi cflte 9 citnir de ceai pe zi. opirrind o

Primenirea sAngelui/ Regenerareasdngelui


Majoritateu suf'erinlel<x' qi noastre se dat<u'esc ttrptului cir in siurge se acurnulenzt-r cantitfli mari de substange acide, impuritrili, reziduur:i, iar el nLr le poate ,,tclpi"! O^ cr,u'ri cu dor"rir-ttei ceaiuri, a;;a cLurr vzi recomandirm, thce minuni. In plus, globulele imbiitrAnite vor t'i inlocuite clr irltele noi, abia f'ot'mate, tinere, cLlr:rte, ceea ce e tbarte impoltant pentru sdnritate. [Irzicd Uueori sr.rbestimiitfl privinEn puterilor ei tiuni'rduitoare,trzictr itjut[ nu in numai la cur[firea slngelui, dzu' ;ii Ia regenerarca lui. Infuzia se pregir-

26

27

lingutitl plintr-ochi cu planta bine mlrunlitl, minut gi strecur6nd apoi infuzia.

Hsand-o sd infuzeze un

Sterilitate
Sterilitatea femeii imbracd, unnare a multiplelor cauze ce o genereazd, unul din urmtrtoarele aspecte clinice: I - Calea spermatozoidului cdtre ovul este blocati; 2 - Nu existi ovul disponibil pentnr fecundare; 3 - Ovulul fecundat nu se Poate instala in uter. Cauzele sterilitllii sunt foarte diverse: matformalii ale vaginului, obf,rracompozigia rea orificiului uterin, incompatibilitatea cu spenna b[rbanrlui, compozitia constitugiei anatomice a mua lichidului seminal, deficienp ale consti chimic[ coasei uterine, miom (tumori benigne), obnrarea trompelor ca umnre a avornrrilor, sarcinilor extrauterine, a bolilor venerice, a tuberculozei, precum gi perturbatii in dezvoltarea ovulului prin secregia defectuoasd a hormonilor sexuali primari qi secundari. V6sc Femeile, a ctrror dorinli de-a avea un copil nu le-a fost implinitd, or trebui str ia zilnic 25 de picdturi de suc de vdsc, dimineap, pe'stomacul gol gi seara, inainte de Culcare. Pictrnui de v0sc .s9 Sdseggln farmacii gi magazine specializate in vfuizarea plantelor medicinale. Dac[ dorili sd in"pu*p dumneavoastr[ pergonal picdturile, va trebui s[ luaf v0.1cProas; bobiple (fructele) gi sd-l plesagi' pdt-cules, s[-l sp[la1i bin-e,s6-i anrncagi ince umed, intr-un storc[tor de ftucte. Sucul proasplt poate inlit$ra sterilitatea femeii!

!{ic bitter suedez Incercaf, dimineaga gi seara, s[ luagi, diluattr intr-un plhlret de ap[, o Iingurild de bitter, dac[ aveli vlrslturi permanente. Gtrlbenele, pIpIdie, pfflagfuil ingust4 urzici Oricare dintre plantele de mai sus, ori un amestec din ele, v[ poate ajuta in caz de suferinp hepato-biliare. Se face o infuzie dintr-o lingurilI plind-v6rf opdrittr cu o can[ de ap[ clocotiti, se las[ pufin ,,sd tragtr", se strecoardqi se beau una-doutr'clni pe zi. Sundtoare Se recomand[ in cazul in care gravida este nervoasi, surescitatd, are insomnii. Se optrregteo lingurip plin[ de suntrtoarecu o cand de apl clocotittr, se lasd pulin s[ tragd, se strecoar[ qi ceaiul se bea ctrldug seara, inainte de culcare.

Sllbiciune
Obligeant Cauz.asctrderii anormale in greutate, degi alimentagiadumneavoastr[ este hrtrnitoare gi indestul[toare, poate fi un dezechilibru al metabolismului. In acest caz, efectul rdddcinilor de obligeanl are rezultate destul de promiltrtoare. Dar gi persoaneledeosebit de slabe, ciu'e au ajuns astfel din cauza lipsei hranei, ar trebui sd bea ceai de r[ddcini de obligen[. Dup[ ce au fost bine mtrnrnlite, se pune g lingurip rasl din ele intr-o ceaqcbcu ap[ rece gi se la.sd 12 ore. Se inctrlzegteapoi amestecul, se strecoarl gi se bea" inghiliturd cu inghi$turd, inainte sau dupd fiecarg mas[. Ceea ce reprezinttr aproximativ gaseinghiginrri pe durata unei zile: nu este permis si se bea mai mult Oe o canr Oe ciai W zit inueaga cantitate necesar[ se va pdsua intr-un termos. Baie generald cu obligeand Se recomand[, suplimentar fatd de ceagca zilnictr de ceai din r'[d[cini de obligeand, ocazional, cite o baie .complet[ cu aceeayi plantd medicinal[. Se pun 200 grame de rldlcini de obligeand la inmuiat in cinci litri de apd rece gi se lasl 12 ore. Se incdlzegteapoi, a doua zi, arnestecul, se strecoar[ gi se adaug[ la apa din cadd. Zona inimii persoanei suferinde tiebuie sd fie deasupranivelului apei. Durata b[ii este de 20 de minute. CAnd ieqif din cadd'imbr[cagi un halat gros de baie gi stafi in pat timp de o ord, ca si tanspirati zdravtln.

Tulburiri hormonale
Echilibrul hormonal est foafte important in viala femeii. Menstruatia sarcina, viala sexual[, nagterile, avoiurile, toate risc[ s[ tulbure sistemul endocrin. Cura de vflsc, ca ,,rcgh de intrelinere" a activittrlii hormonale normale, este foarte eficienttr. Vtsc Se las[ la inmuiat, intr-o ceagcl cu ap[ rece, fimp de 12 ore,-o lingungl plintr cu vA.sc.Apoi -*"*tol se inidlzeqte 9i sl strecoard. Se vor bea boua ceni pe zii una dimineap gi una iea6. Este practic s[ ptrstrlm ceaiul pentru o zi intreagl intr-un tennos.

Varice
Sunt dilatalii patologice, permanente,ale venelor, datorate ryei.ppasrc circulalii O" ftttouo-"t" a'sAngelui sau apar ca urlnare a flebitelor -la sunt in acestea fiind foarte fuecvente femeile bbere, ori la cele ce puioada de ctimacteriu (La menopauz[). Mai pot aplrea varice 9i in

to

pericladade sarcin[, in cazul unei tumori benigne cu evcllulie rapidfl, sitr.ratlla nivelul organelorgenitale,dar ele rcgresenzit r:apidodatl cu naftereil sau dup[ operarcatumorii, deouece cclmpresiunea suportntir de venele membrului int-erior- generatl de crcqtereaprogresiviia fltului in uter, ori de m[rilea volumului tumorii - dispare. Baic de gezut cu titdneasi Se lasir la inmuiat (mtrcerat) 200 gramede fiunze (praaspete uscate), sau timp de 72 ore, irr cinci litri de trp[ rcce. A doua zi, totul se inchlzeEte. se strecoarflEi se adaug[ in apa de baie. In cadir trebr.rie fie <r sir cantitate de api suficienti penhu a acoperi rinichii pelsoanei sr-rf'erinde. Dumta biiii este de 20 de minute. La ieqireadin ap[ nn vr"r$teryeficu prosopul,ci imbrlcagi halatul de baie gi st 4i in pat, la cirlclurir, pentru a trimspira bine timp de o orir. Alifie de turifi mare Se inc:Ilzesc,intr-o tigaie, 250 grtrme de unturd cumtd de porc. Se prcsatzi,in Llntul'aincins[, douii mirini pline de turiEirmare (fiunze, flori qi tulpini, tiriate miilunt), se las[ s[ se riclice spuma,se amestecti se qi ia de pe fbc. Tigaia acoperitirse lasl peste norpte sir se lXceasc[. In ziua urmiitoare, amestecul mai inciilzegte datir gi se strecozuir se printr-o <l pflnz[ de in curatiu se storc restrrile de plantir,iar ulitia astf'elobginurtir se p[snezrzl in recipiente cu capac. Resturile de pla.nte(fi'r"rnzele, florile tulpinile rirmasein sirculeprlde pinzir) p<lt fi folosite imediat drcpt 5i ctttaplasrne pus dilect pe varice. Zclneleafectittede viu'ice sie vor' de unge zih'ric cu Lln stmt gros de alifie. Alific dc gSlbcnclc Alifir de girlbenele este,intocmai ca ;i cea de turiEdmtre, cleosebit de eticace in tlatamentulvtu:icelor. Se incirlzesc,inff-o tigaie, 250 grame de untur'[ curatfl de porc. Se ptesat'it, untura incinsir, ckruirrnilini pline de girlbenele(fi'unze,flori in gi tulpini). Se lasir sir facir spnn("r, arnestec[bine, se ia tigaiu de pe se toc, se acoperzi o llsirm s[ se rirceasc[pestenoapte.In ziuzrunnirtoare ;;i vusul se inciilzegtepulin, apoi cclnlinutulse trece printr-o pflnzir de in curatl. Frunzele,florile 6i tulpinile se storc. Alifia astfel obginutl se pune in recipienteinchise cll capac. Cu resturile de plante storu'se se pot fitce, de asenrenea, catapltrsme. Aliflrr de grilbenelese va intinde, intr-un str:rt -qlos, pe o fnyi de in ciue se inf76oru'[ in jurul zonei td'ectate varice. Fzu;a va schirnbazilnic. de se Comprcse cu trzici moarth Urt alt leac din grirdina Dornnului impotriva varicelor dureroasesunt irnpachetiuilegambelor cu fiertutir (decoct)de urzicri motut[, albil sau

galb,enir.Se -opdresc trei linguriEe pline-ochi de urzicir mo,u12icu o jgmltate de litm de apti clocbtit[, sb la,sirsir tragfl jumtitate cle minui. cu.decoctul astf-el pregtitit.seumezesc comprcsele-carle ageAzr-r, se calcle, junll geunbelor. qi !n !9t.pt1i bun rnijloc esre ins[ prevenir.eti, *.rirtn inczi din anii tineretii: limitarea firmatului, multir miqcar.e, gininnstitlr--a pic ioiuelclr, inctillflminte slnltclasir.

B. Suferinle legate de ciclul menstrual


Amefeali
in cazul trmegelilor este vorba nu de o boirld, ci de un sinrptom care semnaleazfl existenEaunor tulburiiri in clrganism. In sinraliile mai grave -chiu: .pu qi grcfud, scAntei in faga ochilor,- tlanspilagii qi leiilnur-i. Asemenea qize de amegealirpot sir dureze de la cdteva secuncle pAnir la cAteva zile. Ele pot fl de la inceput putemice sall por cl$te treptat in intensitate. Existir cauze btrnale care le declanqeai[, cum ru. fi cl cldere de tensiune uterialti, ridicuea pretr rapidii din pat direct in piciozue, un efbrt prelungit; du pclt sir fie datclrate gi unor. boli clintre cele mai serioase. Tulbr"rrlrile de irigaEie a crei-erurui, migrenele, menstnlalia dureroasf,, aburdentti, menopauztr,iutedoscleroza, apirrute Ia v0r'ste mtri inaintate, pot, de asemenea,sri genereze amepeli. Ffu{ a avea cclnsecinle gave gi tdrii a fi semnele unei imbolniviri, senz?rliile de amegeal[ ap[rute in cazul unor cirlf,torii cr.r rnagina, avionul, vapornl, clri in timpul ascensiunilor montane sau a urciuii in ecliflcii fbarie inalte, pe sc[r:i exterioare, sunt Lltmalea arya-numitei,,boli de inirlgime". Cine suf'er[ de hipotensiune arreriali tlebuie s[-qi rezele timp rnai ?nclel.rngat ptn[ s[ se ridice din pat. Ceaiul sau caf'eauapoate face, in trsemenetr situaEii. adevtirate minuni. $i miglena pierde din intensitare dac[ folosim atare lemedii. Foarte bun este Ei un dug rece. Cine dorelte s[ scape t'apid de starea de ameleal[ este bine sir se culce in pozilie orizon*dii ;;i sit linir picioarele riclicate la verlicalft (rezemate cle un peiete. ori puse pe ni;te pel'ne, tltrcl nu poate sir fircir o trstf'el de ,.gimnistic:ti" f7u'[ cle ajutor!). Cine tr inviifat, poate sir rezolve situagiaqi prin tr:arining autogen. Leurdd Se culeg, primi.vara, fi'unze ploaspete cle leurcll, se spall Ei se consuml crude, tiriate m[r'unt. Tot din ele se poate pregirti gi o salatl. De asemenea,le mai puteli zrd[r"rga mincilurile de spanac sau facegi din la ele un pireu. Escngi de leurdi Penhu a bene{icia de puterea tirm[duitoare a lerudei pe toatir duratir anului - prin Lrsciu'e fmnzele iEi pierd mile palte din plincipiile active

- se prcglte$te o esenfi. Se umple o sticl[ cu frunze sau cu bulbi de leurdii tniali mdrum, se toarl[ peste ele alcool alb sau rachiu de casl 38-4AVogi se las[ sticla str stea, cel pugin doutr sdptlm6ni, la clldur[. Din esen1trse vor lua de patru ori c0te 10 pAn[ la 15 piclturi pe zi, diluate cu pugin[ ap[. Ventrilictr Se optrrepteo lingurip cu vdrf de ventrilictr cu o ceagc[ de ap[ clocotit5, se las[ str stea o jumtr1a1gde minut s[ tragd gi se strecoar[. Seara, inainte de culcare, se bea, cu inghiftrni mici, o can[ de ceai. V6sc Se las[ la inmuiat int-o ceaEc[ cu apl rcce, trmp de 12 ore, o linguritl plintr de vflsc. Dupil aceea amestecul se incllzegte gi se strrecoard.Se beau, inghi$tur[ cu inghiginrd" trei ctrni de ceai pe zi. Se recomandl ptrstrarea cantittrlii zilnice intr-un tennos. Coada Eoricelului Se optrregte o lingudF vOrfuittr de coada goricelului cu o cantr de ap[ clocotittr, se las[ s[ infuzeze o jum[tate de minut qi se strecoartr. Se beau, inghiliturtr cu inghilituf[, una p0ntr la doud cegti de ceai W zi, cdt mai fierbinte cu putinp. Piducel S.eface un amestecin pdrli egale de flori gi frunze de pbducel gi, intr-o can[ cu aptr clocotitd, se pune o lingung[ plin[-plin[ din arnestec. Se las[ s[ tr4g[ o jumitate de minut gi se strecoar[. Pe durata unei zile se beau, inghitlturl cu inghiginud, dou[ cegti de ceiri. ^Esenln de ptrducel Inh-o sticld se introduq cantiti;i egale de flori gi fiucte de pdducel, pnmsplt culese + pate ele se toamtralcool alb sau mchiu de caslu 38- 4Mu Sticla trebuie s[ stea cel pufn dou[ slptdmflni la clldur[. Din esenta asdel preparattr se vor lua, zilnic, patru panl la zece picdturi. Mic bitter suedez La indeptrrtarea senzaliei de amegeald ajuttr gi bitterul suedez, folosit at6t yor lua, zilnic, rei lingwip de bitter diluate cu extern cit gi intern. Se pugin ceai sau ap[. Ca uz exteffl, poate fi de ajuns gi numai mirosirea, din cdnd in cAnd, a unui flaconaq destupat, in carc este bitter. De asemenea, se poate tuma pugin bitter intr-o linguriltr, aspirflnd apoi picdttuile, incet-incet, pe nas. Se poate umezi o bucatil de pdrlzil 9y mic bitter suedez, diluat tu putrintrip[, pe cru o aplictrm, in chip de

comp^res[, fi-unte. Mtri ajut[ qi un ugor masaj al cregtetului capului pe cu p0nza umezit[. Re(eti de casi se umezegte.un prosop tlauqat, mic, cu apx rece - astfel inclt s[ fie umed, fdrzl sd se scurg[ ap[ - qi i9 gine peste noapre pe zona -din el inimii. Deasupra s9-pune o folie cle piastic'gi aioi un prosop uscat, penuu pristrarcaclldurii.

Anxietateo vezi Nelinigte Cefaleeo vezi Dureri de cap

Clorozl
Este o fbrm[ de anemie speciticd tinerelor fete, datomti unui regim igienico-dieteticdefectuos,crue coincide cu cre;terca r.trpidd din perio?oa de pubertue gi instalare.a mensflualiei. se caracteri"eir[ prin icxderea pronunlat[ a fierului din globulele rogii qi culoarea paiida, verzuie, clonrtica, a pielii. Esenfi de pcdicuf5 se g[segte gata prcpfl'ardin farmacii. Se vor lua, zilnic, cAte l0 picdturi diluate in pugind apir. Urzici Datoritti puterilor ei de regenelara sAngelui,planta vindec[ clorcza. Penfiu o can[ de ceai se opfteqte o linguri$ vartria de urzic[ cu apii clocotitii, se las[ s[ n'ag[ o jumtitate cle minut, se strecotrrd.se beau, inghi$turti cu inghigiturl, pAn[ la pabu ceqti cle ceai pe zi. Cre[igoari Se.pune o lingurild plin[-viuf intr-o cand cu ap[ fiafii, se las[ s[ uag[ o jum[tate de minut, se strccoar.[.Pe dur-ata intregii zile se beau pdnd Itr trei cerytide ceai. Obligeani Inu'-o-ceagc[,se lasfl la macerat,in ap[ rcce, timp de L2 ol?, o lingurigl msti de r[ddcind de obligean[. Apoi amesteculse incllzegte $i se strecotu'ai. durata zilei se betru qaseinghi$turi, ceea ce corespundeunei Pe cdni de ceai. Recomanddm plstrarea claiului inu-un termos. Drdgaici Se opdregteo lingurigi cu vAr{'de dr.agaicfcu o cea$c[ de apl clocotitl,

se lasl sti intuzeze o jumirtate de minut, se strecclarirqi se beau, inghigitrudcu inghi$mrl, douir pAnirla tlei c[ni de ceai pe zi.

Crampe menstrale
Cimbru Se pune o lingurigriplin[ de plante intr-o can[ (250 grame) cu aph proaspirtfitutii, se lasd sti intuzezeprcl de un minut ;i se strecotu[. Se beau douir cegti de ceai zilnic. Pcrnd cu cimbru Se umple un pui mic de pernir cu flor:i uscate, se coase gtu'a pernei, se ?ncXlzeqte cuptclrr"rl in incins (fErir tbc), seal?, intrinte de culczue qi se pune pe bazin. Se lasii toatd noa.pteir.

r[mfln[ deasupra apei. Durtrta bflii este c]e 20 de minute. Dup[ baie se va imbrirca un halat gros, plugnt qi se va sta in pat inc[ o ott',, pent r, a transpirzrdin plin. Cicoare o lingurigirplin[-varf de rirdrcinzide cicoarc se las[ la inmuiar, tip de 12 ore,..inn'o.cetrgcri i.t.P[ c-u rece. Apoi se inc[lzepte a.mestecut se qi snecoarir.Pe durata unei zile se vor bea douti clni cle ceai. Este prirctic sd se plstreze inheaga cantitatezilnicl infi-un temos. Baie de gezut cu coada calului 1(x) grame de coadacalului uscatii- cea mai trdecvirt[pentru uz extern este coada calului mal - se las[ la macerzrt ap[ rece timp c],e12 in ore. Apoi, tr doua z.i, se incllzeqte trmestecul pAn[ la tier-beieqi se toamf, in cad[. Cantitateade apir din cad[ va fi potrivitir astf-elincdt sr acopere rinichii bolnavei. Dumta b[ii este de 20 de minute. Nu ne vom Dtelgecu prosopuldupir ce ieqim din ap[, ci vom imbrircaun halat de baie Eos qi vom sta in ptrt inc6 o oi'ri, pentlu ca sx transpir:dm zdra.vln. Amestec dc ccaiuri se amestecir, phli egale, coada qodcelului,coada calului qi urzicd; in apol, pentru o ceaEclde ceai, se opiireqte lingud(r cu vdrf din zrcest o amesteccu apir clocotitti, se lasl sti tragii o jumtitate de minut gi se sucoarir. va bea, cu inghigiturimici, diminealaqi serua,cAte <l ctrnl Se de ceai. Mic bitter sucdez Se amestecti lingull de bitter suedezinfi-o jumltate de canl cu ceai o de plante. Cantitatea se ?mpru'te doul porJii egale ce se betru cur o in jr.rmltate de or'[ inainte gi dupir fieciu'e mai[, ceea ce inseamn[ trci linguri de mic bitter zilnic.

Depresiune
Este o tulbruzu:e viegii psihice, ce afecteaz[ in special stiuea de spirit, a persoanele respectivefiind triste, indurerate, moroclnoase, neatente, disuate. Asemeneer s*iri, trpiu'utein unele cazuri dup[ na;tere szrula menopauzii, considerrrtea fi fbtule greu de tratat, se pot vindeca fbarte u$or cu plantele cle mai jos. SunStoare O lingurigi plinti-vflrf de slrni"rtorue opiuegtecu o cea$cirde apir se clocotit[, se las[ sri stea o jumirtatede minut, se strecoan"r se bezru, qi inghigiturircu inghigiturir, douir pAnirla trei ciini de ceai zilnic. Baie dc gezut cu sundtoare Se lasl la ir"rmuiat, timp t]e 12 ore, in ap[ rece, o glleatir plinit cu suni.toa.re proaspf,ti,verde - se folosescfiunzele, florile ;i tulpinile. Apoi, zt doutr zi, arnestecul incilzeqteplnii la fierbere gi se toarnit se in baie. Cantitateade apir din cadir trebuie rstfel pottivitti incirt s[ acopere rinichii bolnavei. Durata bdii este de 20 de minute. Dup[ baie nu v[ q;tergefi prosopul, ci imbrlcagi un halat de baie pi cu stali in pat o orl czr. transpirzrtri sir zdrav[n. Se recomandiYr sirptiimflnal o. btiie de ;ezut ;i, in celelalte zile, cirte o baie de sunritotrre la plcroiue. Baie generali cu cimbru Se umple o gtileatri de qase-optliui cu plirnte verzi de cimbru sall se pun in ea 200 grame de cimbm Ltscat. trdaugl apir tece plnir cind Se vasttl se umple qi se lasir pltrnteles[ se inmoaie tirnp <]e 12 ore. Apoi, a doutt zi. trmestecul incirlze$te, stlecoar'[qi se :rdaugtiin baie. se se
Ciurti&ttea de apf, clin ctidir va fi astf'el potlivitri incirt inirna bolnitvei sit

Dureri de cap I Cefalee


Durerile de ctrp pot avea mai mr-rltecallze. Aproape fiecrare dintre noi suf'er[, din cAnd in cAnd, de cefhlee, mulgi ins[ sunt afectali permanerrt de ele. Canzele aparigiei lor sunt multiple, iar' ?n czutea deja ^apiuut[, -DurereA de cap gi migrcnele, veli gi,"ni informalii complete. [n cazul de fa[[, cauza este undeva in cadml tulburiu'ilol ciclului menstu.rzrl, in puberarc sau la menopauzir. Este vorba de o cefhlee pasageri, c:e insofe;te sau precede ciclul, persistir la menopauz[, poate deveni rebelir sau chial petrnanent[.

Se oplreqte o lingurili plind-vArf de urzici cu 250 grame de ap[, se las[ o jum[ttrte de minut sd stea, se strecoar[ 6i se bea, inghiEitur'l cu inghilituri. Este recomandabils[ p[snaEiragiapenuu o zi intreag[ int- un temos. Se pot bea ftr'l grijl p0n[ la doi litd de ceai de urzici. Coada goricelului Pentr'u o ceEc[ de ceai se opdreqte o lingurild cu v1rf de coada poricelului cu apl clocotit[, se lasfl sti u'ag[ o jumltate de minut' se cu strecoard.Se beau, tnghiEitur'fl inghigiturd,doufl cdni zilnic. Ciubofica cucului sau uscateale florii (o lingud$ plinl-ochi Ia o ceaqcl Virfurile proaspete de ceai) se opfu'esccu ap[ clocotit[ qi se lasd s[ infuzeze o jumzitate de minut, pAn[ cind ceaiul cap[t[ o culoare uqor aurie. Pe duata unei zile intregi se vor bea, inghigitutd cu inghifturd, pAn[ la trei ct1ni. Piducel La o can[ de ap[ clocotitir se plrne o lingurild cu vdrf de fi'unze 9i se flori, bine m[runEiteDi amestecate, lasti o jumtitate de minut la infuzat qi se strecouti. Pe durata intregii zile se beau douir ceqti de cetri. Esengi de piducel Florile qi fiuctele prrcasplt culese se introduc, in ctrntiti4i egale, intr'o sticl[, cale se umple apoi cu ttlcool rafinat sau rachiu de cas[, 38-4OVo. Sticla trebuie sd stea cel puEin dclu[ slptimAni la cdldurir. Din esenga astf'elobginut[ se vor lua, zilnic, cAte panu phnd la zece piciittrri. Mic bitter suedez La clureri cle cap puternice se vtr lua bitter de doul-u'ei ori pe zi, impreun[ cu un ceai de plante. Se dilueaz[ o lingur[ de bitter suedez cea mai eficienti se obginedacti se bea in 125 gflme de ceai. AcEiunea jumlttrte de orti inainte ;i dupir mas[, rcspectiv, carc acest amesteccu o un sf'ert de ceEc[ inainte Ei dupit mas[. Refeti de casd Se-ud[ un plosop flauqat. mic, cu apl rece - si fie umed dtu bine stors, fiue-rsh curg6 ap[ clin el - lii se aqeaz[ pe zona inimii, llsAnd comprcsa pe tot timpul nopgii. Peste el se pLlneo tblie de plastic, apoi un prosop uscat, ca s[ pirsuezec[ldura. Comprese cu mic bitter suedez Se ung tAmplele qi fiuntea cu alifle de girlbenele,penuu ca alcoolul apoi o bucatl de clin biiter sii nu usuce pfea tffe pielea. Se umezeqte

capulur. Uompresase tixeazd cu o taql sau cu o panzf, de in qi se lasl s[ ac$onezedoufl ptn[ la uei ore.

Dureri menstruale
Urzici moarti galbend O linguigl vMuitir cu plante se opfueqtecu 500 grame de apziclocotit[, se lasd sri stea pugin gi se srcoiu'f,. Se bea toati cantiurtea,in porlii mici, de-zrlungul innegii zile.

Greafi
Este un riru resimgit,,de la stomacpAn[ in gAt" qi al cfuui reflex imediat este nevoia de a voma. Are multe cauze,printrc care qi unele dureri, cum sunt cele menshuale. Ea poate fi qi unul din semnele prevestitoarece anunfd un atac de migren[, deci va fi prezenti cflnd aceastd boald se manifestdla pubertate stru la menopauzd. Coada goricelului Se op[regte o linguril[ cu v6rf de coada qoricelului cu o cea$c[ de apl clocotitl, se las[ s[ tragfl o jum[tate de minut gi se s['ecoar[. Se beau, inghigiturd cu inghigitur[, una p0n[ la doul c[ni de ceai pe zi. Piducel Facem Lrn amestec de frunze gi flori de p[ducel (in pd4i egale), punem o linguriEflplin[-ochi din amestecin cana cu ap[ ce abia a dat in clocot, l[s[m totul la infuzat o jum[tate de minut 6i apoi streclrr[m. Se beau,inghilitur'[ cu inghiEitur[,pe durata unei zile, dou[ ce;ti de cetri. Esenfi de piducel Se iau flori qi fi'ucte de pirducel,proasp[t culese,qi se introduc, in cantitrifi egale, intr-o sticld; peste ele se toarn[ trlcool rafinat sau lachiu de casir 38-4Oo/o. Sticla trebuie sir stea cel pugin dou[ s[pt[mtni la cildurd. Se vor lua, zilnic, patru pfln[ la zece picflturi de esen[d. Mic bitter suedez in cana de ceai clin plante pe carc o begi puteli pune pflnir la trei lingtuige de bitter suedez,acestafiind cunoscutdin vechime ca Letnedtu excelent impotriva amegelilorqi a greEii.

36
L-_

37

Hipertensiunearteriali
in hipertensiuneaarteriald permatent[, stabilizatri, slngele esrc pompar prca putemic in corp. De aceease pot produce leziuni ale inimii, ale vaselor sangvine sau ale organelor. IntrucAt ins[ organismul tinde lat inceput sri compenseze cre$terilede tensiune,afecgiunea pr:opriu-zisirse instaleaz[ ueptat... Majoritnteacelor in cauzl nu rcmzuc[ la inceput nimic. Cu timpul instl apar dureri de cap qi sc[derea rurclamentuluiin munch, dezechilibru cu senzrUia begie,pierderi de memorie, astenie, de tulburdri oculare,furniclturi la extremitirgi. Bolnavii se pldng de palpitagii, nu pot dormi qi uneori sllnt surpdngi de insuficiengerespiratorii. Numai in pu[ine cazuri, cauzla apariliei hipertensiuniiarteriale gste imbolnirvirea cronicfl a unui organ, cum ar fi, de exemplu,rinichiul. In cazul installrii certe a hipertensiunii va trebui sir rcnunfali la cafea qi nicotinl. Utiliz.4i in alimentaEiecflt mai pulin[ grdsime qi sare. Evitali efbrturile fizice intense. Esenfi de phducel Florile 6i tiuctele proasptitculese se intrclduc,in cantitirgiegale, intr-o sticld, cale se umple apoi cu alcool rirfinat sau rachiu de cas[, 38-4lJo/o. Sticla trebuie sir stea cel pugin dou[ siptimirni la ciildur[. Din esengtr astf'el oblinut[ se vor lua, zilnic, clte patru pAnd la zece piclturi. V6sc Este o plantl medicinal[ minunati pennu toate aI'ecliunile cardiovasculare. hrteretr sa ttrm[duitclarcintervine reglAnd tensiuneaatAt in caz de hiperlensiune, qi hipotensir-rne. pune la inmuiat, intr-o ceaEc[de cflt Se ap[ rece, o lingurila plinir-ochi de vlsc qi se las[ 12 ole la macerat. Apoi amesteculse incllzeqte, se strcoartlqi se bea cu inghi$trrri mic. Se vor consumatrei c[ni de ceai pe zi. Recomandlm ptistrareacantit[1ii zilnice intr un termos.

Sunitoare Penflu o ceaqc[ de ceai se optireqte,cu apfl clocotiti, o lingurigfl cu viuf de suntrtoare,se las[ s[ stea o jum[ttrte de minut, se strecoar-[qi se beau inghigitur[ cu inghiliturd, dou[ c[ni zilnic. Baie de gezut cu sunitoare 100 grame de sunltoare se las[ la inmuiat, inn -o gileati cu cinci litri de apir rece, timp de 12 ore. Apoi, a clouazi, amestecul incllzeSte, se se shecoarir qi se toamri in apa de baie, carc trebuie astfel potrivitfl incAt sti urcopere rinichii pemoaneisuferinde.Dunrta bdii este de 20 de minute. Dup[ ce ieqi$ din cad[ nu v[ gtergegi prosoplrl,ci imbrflcali cu un halat de baie gros $ stali in pat o or[, asttel incAt s[ u'anspilagi zdrtrvirn. Drdgaici Se pune o lingurigi plinir-ochi de drflgaic[ intro cani cu ap[ clocotitd, se las[ o jum[tate de minut sX int'uzeze, strecoal'[.Se beau,inghi$turd se cu inghifturd, doud pinir ltr trei ceqti de ceai pe zi. V6sc Se lasir la inmuiat ino-o ceagc[ cu apir rcce, timp de 12 ore, o lingurilir plin[ de vflsc. Apoi amesteculse incilzegte qi se strecoar'[.Pe du'ata unei zile se beau, inghigiturd cu inghigiturd,trei ctini de ceai. Se recomandit s[ se pdstrezectrntitateazilnicir de ceai intr-un termos.

Migreni
Migrena este o afec$une rirspflnditl pe tot globul, ctuacterizatti de aptuigia periodicti a druerilor de cap hemicraniene (pe o jumzitate de cap), paroxistice (sub form[ de accese durerotrse scurte dar de intensitate maxim[), insogite de vomti qi tubu'riri de vedere. Un atac de migen[ poate dura cilteva minute szru cflteva zile. Femeile fac asemenea crize migrcnatoase mult mai des decAt biubt4ii. Durerile de cap pot deveni insuptu'tabile, se pot geneltrliza gi nu riueod cea af'ectatii u'e senzagia cti ii plesneStecapul, cir ii bat ciocane in tAmple, cir-i sfi'edeleqtecine_va creierul. De multe ori clurerile se asociazX cu grealir qi vom[. De asemeni, se poate intAmpla ca dupd dureri de cap mai intense s[ aparl mici scAntei in cAmpul vizual, in urma cfuor':r suferinda vede dublu. Cefaleea este, desigur', simptomul determinant al migrenei, deseod ins[ ea apil'e insoliti de o sumir de semne prevestitoare, tulburiu'i fbarte diverie ce anunll declan;area atacului migrinatos, cunosctlte sub numele de ,,aulr[". Att simptom important este staiea de vomi. Numai gflndinduse la mflncare, bolnavei i se poate faoe greall qi u'ebuie deseori s[ vomite. La circtr o treime din cei ce suf'erd de migrene trpar tulbur'fu{ ale vederii, de obicei in faza cle inceput a cize\. ln mod ntltmal,

Isterie
in tulbur'fuile grave hormonale,in cleregllri majore de ciclu menstrual, cu multe implicagii socio-farniliale,pot apttetr tubtu'[r'i cle comportament pasagerece se inscriu in aria manifeuililor isterice. Dar nu este vorba de nevrozzristericd propriu-zisri, foane grav[ qi, e adeviirat, destul de trecventl la t'emei.Mai mult s-ar putea vorbi, qi potrtecir iu fi gi mai extlct, de o ,,struede isteliziue", datoritr"r dezechilibrelorapiuute in ciclul menstrual,manifestatfl prin retrclii compoltamentale extleme,inhibigii sexuale, crize de agitagie,sptsme muscularepasagere, eventutrl chial aparilia unui dezechilibrucaractedalisteroid.

con$tiinfa rlmane clar'[, sunt insI posibile qi uqoar.e afec$uni nelvoase. Puteretrde concentlarescade sensibil. Se cunosc multe cauze singulare ce pot declangamiglenele. Una din ele poate fi suprasolicitareafizicir sau intelectual[ in cazul persoanelorcu o fire anxioas[, pedant[ sau ambifoas[. Factorii eredittui au rolul lor, ctr qi unele cavze ocazionale, cum ar' fi menstruafia,accidentele,efbrtuile fizice, alcoolul, vremea q;i st'esul. Nu uebuie s[ v[ suprasolicitagi,ci uebuie sii cluurli s[ vir relaxagigi s[ vi. ingijili somnul. Cine trpeleazd mereu la tabletele con'ra durerilor de cap, devine mai nerrr'os,mai ilascibil. (Pentru tlmuriri suplimentarevezi Durerile de cap gi migrena.) Coada goricelului Consumul regulat de ceai de cotrda Eoricelului poate indepXfia complet migrenele.Se va bea, zilnic, inghigiturdcu inghigituril,o cani"r ceai de fbru"te fierbinte, ciue se prepar[ op[rind o lingurig[ cu vfuf de coada qoricelului cu o cea$cdde ap[ clocotitri, pe carc o llslm o jurniitate de minut s[ stea gi apoi strecu5.m ceaiul. Ciubo[ica cucului Ceaiul de ciubolica cucului aduce alinarc rapidl in acceseleputernice de migrenfl. Se pune o linguripi plind-ochi de planti mlnrngitir intr-o ceaqctide ap[ clocotitd, se las[ o jumltate de minut s[ infuzeze 5i se sftecoar[. Se beau, inghi$turd cu ?nghigitur[,pAn[ Ia douir ctini de ceai, fozu"te cald, pe zi.

Ffuii sii vir gtergegicu plosopul, veli imbrdca un halat de baie grcls gi veEi sta in pat o or[, astf'el incdt s[ n'trnspiralidin plin.

Nervozitate
Poate ti deseori generutirde tulburtir{le hotmonale ce deregleaziiciclul menstrual.

Ventrilici Deseori, stresul in carc lucragi la serviciu qi cel ctetrt de problemele familiale zilnice sunt cauze generatoareale unei stiui de nervozitate accentuati. Subliniem indeosebi f'trptul c[ planta ale o acliune calmantir puternicti rlsupra idttii neryoirsece pnvine din snprasolicitateintelectualti. O ceaqc[ de ceai, bIutI seu'a inainte de culczue, arc un ef'ect calmant miraculos.Se la s[ la infuzat, o jumltate de minut, intr-o can[ cu apfl clocotit[, o lingurigir plinl-ochi cu ventrilicl. Se suecoarit ;i se bea cu inghigituri mici. Ventrilica stimuleaz[ memoria qi aclioneazl imponiva senzagiilorde amepalir. Sundtoare o Se opiu'eqte lingurip cu vflrf de sun[toarecu o cezulclde ap[ clocotit[, se las[ sii stea o jumdtatede minut gi se suecoar[.Se beau,inghigiturl cu inghiEitultl,dou[ pAn[ la uei clni pe zi.

Nelinigte/ Anxietate
Stare ce produce o puternicd tensiune intedouir, nepllcut[, manif'estirtir prin nesigruanf[, tearnd fizicfl, senzalie de oprimu'e, de pedcol ce nu poate fi inlflturat. Coada goricelului Acgiuneacalmant[ a acesteiplante inllturt sth:ile de algoasir, de neliniqte interioru'l, chinuitoa'e.Se recomandl s[ se betr douir pAnii la trei cdni de ceai pe zi. Se oplreqte o lingr"uigir vilrt de coada qoricelului cu cLl o cea$cdde apd clocotit[, se las[ s[ stea o jum[tate de minut ryi se st'ecoar'[. Ceaiul se bea inghigitud cu inghiliturd. Baie de qezut cu coada Eoricelului Sunt recomandatedeoarece,cuplate cu ceaiuri din aceeagi pltrnt[, accelereazai procesul de calmare. Se pun la inmuiat, in apl rece, 1(X) grame de coada qoricelului (se fblose;te plzrntaintreagfl) 6i se las[ 12 ore. Apoi se incZrlzegte amesteculgi se adaug[ la apa dirt ctd[. Apa frebuie s[ acopererinichii bolnavei. Durata bdii este r]e 20 de minute.

Oboseal5
Apue fbtute des in delegliuile menstrunle. Urzici intr-o crmir cu apir fiu'tri se lasit o lingurigii vir{uitt'r de ruzici, tirnp de Se o jumittate cle minut, sir inftrzezeqi apoi se strecoard. betru,inghilitur[ cu inghigitur[, pdnl la patn"rcelti de ceai pe zi. Ulei de muqefel Dac[ intrinte ile culcare v[ veli fricgiona, ugof, membrele obosite, cu ulei cle muqeEel, senzaliacle oboseali va clispilea ca prin minune. Se umple o sd;ii cur tlori cle muqelel proaspetepeste ctu .se toaml ulei (n'e'buie acoperecomplet floi'iie) gi se-lasd-s[ stetr trei slptirmini la sii clldur[, pAn[ cind devine rogiatic.Apoi se poate utilizil. Menti Se opiuegteo lingurilft cle mentd cu o cea;cl de ap[ clocotitil, se lasl s[ siea o jumntate de minr.rt;i se strecoutl. Se vor bea, inghiliturit cu pAnti la nei c[ni de ceai pe zi. inghi$turzYr,

Paloare
Este camcteristic[, jn general, penoanelor anemice,clru.poate apfuea in toate cazudle de cicluri menstrualeabunclente, lung[ cluratii r.ebete de la oatament. CrefiEoari Se_puneo lingurig[ plin[ cle creliqoard inu-o can[ cu arp[ clocorird,se stea.o jumltate de minut, se strecoiu-d se beau, inghigitur-d qi cu las{.s.a inghilitud, dour pdnd la uei cegri cle ceai, repartizatepe inireaga zi. Pitlagini ingusti, p{ttagini lati cele douir plante eiiminir toxinele din sange, pllmAni qi stomac, motiv pentru crue sunt recomandate tuturor persoanelorcare se disting printr-o palorue deosebiti. Se optiregte lingurip cu varf cle frunze ae]:ittaginlr o ingustn (sau latd) cu o ceatctl de-apt"rcrclcotiri, se lasir la infuzzit o jumir&rtede minut, se strecoarf,gi se beau,inghigitur[ cu inghigitr"rrd, una piurd ltr dou[ clni de ceai pe zi.

cu dezechilibreleendocrine gi crizele durroase genito-abdominale. ce apal in cadrul nrlburiu'ilor de ciclu menstrual. Baie general5 cu cimbru Persoanelenervoase gi surescitrte al tlebui sd facd regulat, o datir sau de dou[ ori pe sirptirmAnir, baie generalir cu cimbru. Se umple o o gdletrti de gase-optliui cu plante verzi de cimbru sau se pun in ea 2ffi grame cimbru uscat qi se lasd s[ se inmoaie (s[ macereze) timp de 12 ore. Apoi amesteculse incilzegte gi se toam[ in apa de baie. Zona inimii persoaneisuf'elindetrebuie s[ fie deasupraapei. Durata bdii este de 20 de minute. Nu vti qtergeli cu prosopul, ci imbrdcaEiun halat de baie gros qi stali in pat o ord ca sh uanspiragibine.

Tristefe
Este o stare de spilit ce se instaleazl de mai multe ori la f'emeile ce au veqnic problemelegate de ciclul menstrual. Amestec de ceaiuri de Ceaiul, plepilat dinfl-un arnestec ventrilicti ;i r[dlcin[ de gelind,in ph4i egtrle, are o acgiunebeneficXin stiuile de melancolie ;i de tristege. Se opiueqte o lingurig[ vArt'uit[ de plante cu o ceafc[ de trpit cloc<ltitit, se las[ s[ stea o jumirtate de minut qi se snecoard.Seat'a,inainte de culcare, se bea, cu inghi$turi mici, o ceaqcitde ceai.

SfdrqealS
stare tipic[ dup[ avort, in menshualiile abunclente, cele dureroase. in Vffsc 59 pune la inmuiat, ingr.o.cealc[cu apfl rece,timp de 12 ore, o lingurigir plini-plind cu vflsc. Apoi amestecul- incirlze$teqi se st,ecoori. Se se beau, inghigituri cu inghi$tur[, pAnir la trei cxni cle cetri pe zi. s; recomtrndl pf,strarear4iei zilnice intr-un telmos.

Tulburiri

cardiorespiratorii

Slibiciune general5
Este cl stiue.ceapzu, obicei, in situaEiile care scurrgerile de in menshuale sunt -prea abundete,foarte dueroase, iar durtrta menstrutrliei depr\eqte 10 zile. Coada calului Se pune o.lingurild cn vfuf cle coacla calului int-o can[ cu ap[ clocotitfl, se.las[.o jumltate de minut sir sreaqi se bea, inghiliturir cd inghigiturd, cel pugin o ceaqc[ de ceai pe zi.

Surescitare
Este o stiue de nervozitate mai accentuad, cu o tendinp de agitalie inutilir, de multe od obositozue gi pentrlr persoantr suferinclir qi -caire, feniru cei din jurul ei. Poate avea multe clar',in cazul nostrn, rue tegxtur.a

Motivele trparigieiunei atiue situt4ii sunt multiple ;i ele depind r]e b.unt1 Dac[ stue cle funcgiontuea apat'atuluicucliclvzrscr.rl'ar'. rnu;chiul inimii sl[beqte gi forla sa cle pomparea sdngeluiin artere scade,ditc[ tensiunea in tuterial[ ,secliminueaz[-, dacir musculatut'a, general, e puEintblosit[ persoanain cauz[ nefici.ncl nici efortui frzice, nici migctrre sr"rficientl -, in fine, dacti miqc[rile lespilatorii sunt insuficiente ca amplitudine, -extenuzu'e, ial f'emeiasuf'erindl este lipsitil atunci se insttrletrzti strue de o ttzil, de de chef, de putere, cle poftd de muncl qi de vitrgir. Se tusoci amegeli'durreri asemeneit, redusitcle concentt'ale, palbareaf'eEei, capacitate de cap. exelcrln Cine suf'er'[de astf'elde tulbuldri e bine ca, prin masajeLl$oal'e, inimii, sir-6i fo4a cretrscn fizice simple, exercigiirespiratorii regulateszi-^;i stabilizezetensiunetiarteriald gi s[-qi teglezefi'ecvenlaqi amplitudinea pigciuilor respilatotii. in'ctzul clelegXrilclr menstntale,in timpul perioadeide climactedu, in clezechilibre hbrmonale, in avort, o astf'el de situt4ie se poate agrava s'lLl poate agt'ava,la lAndul ei, toate cele de mai sus.

Amestec de ceaiuri Pentru inuelinerea bunei funclionfui a inimii gi a aparatului circulator se prcparii urmltorul arlestec de ceaitui: 10 grame coada racului 10 grame arnic[ 10 g'une rddtrcini de pduunjel de cAmp 10 grame alge brune l0 grame pdstii de fasole 10 glame fum[rip l0 grame coajl de crugin 10 gmme vAr:rtur!(ruti) 10 grame osul iepurelui 10 grame talpa gdqtei 10 grtrme u'aista ciobanului 10 grame p[ducel 10 grame tapaqnic 10 grame mupchi de piatrir 10 grame rftl[cini cle obligeanir 10 10 20 10 20 10 10 l0 10 grame scaiete gltrme p[p[die grame ceai de mat6 grame roinigd grame vAsc grame pir' glame coada qoricelului glzune tr'oscot gltune coada ceilului

Mic bitter suedez Deoarece curdli sdngele pi stimuleazl circulagia,se recomad[ sii se ia. qi prcventiv, dimineaga setua,cAteo lingurigl de mic bitter suedez,clilunt cu ap[ sau ceai. In funcEie de intensitateatulbur'[rilor circulatorii se recomandd mdrirea dozei zilnice de la tr-ei lingurige pfln[ la dou[ gi, respectiv, nei linguri. Ca mod de administrare se indic[ diluarea un-ei linguri de bitter intr-o jumderte de ceaqcilde ceai, care se bea in dou[ rcpize, cu cflte o jumfltate de or[, inainte qi dupd mas[. Refete de casi Se umezeqteun prosop flauqat, mic, cu ap[ r'ece - astfbl incflt s6 fie umed, fdrh ca s[ se scurg[ apa din el - gi se gine peste norpte in chip de compres[, pe zona inimii. Deasuprase aqeazflo fblie de plastic Ai apoi un prosop uscat, carc plsueaz[ ctlldura. Se mai recomandtr. ca, dup[ tiecarc baie cald[, s[ se fac[ un duE rece sau o procedurti de spll[ri cu ap[ lece, generalflori parJialir.Acestea activeaz[ circulagiagi sporesccapacitateade efort.

VomI
Degi este un simptom caracteristicmultot boli foarte gl'ave, ea poate in apiuea Ei in cadrul menstrelorfoarte dureroase, sarcinfl,la menopauz[.

Cantit5$le de plante indicate se vor imestecafoale bine. Pentnr o ceaqcl de ceai se inmoaie o linguril5 cu vArf din amestcin apl rece, timp de 12 orc. Apoi maceratul se incilzegte, se sfl'ecoar[, se indulce$te cu o lingudpi de miere. Se bea, inghiEitur5cu inghi$turd, dimineagaqi seala, o ctrn[ de ceai.

Tulburdri circulatorii
VAsc Este o plantl medicinald minunati pentru toate afecgiunilecardiovtrsculare. Puterca sa tdmdduitoaleinteryine reglAnd tensiuneaatat in caz de hipertensiune,cAt qi hipotensiune.Se pune la inmuittt, intro cea;cd de ap[ rece, o lingurilrl plin[-ochi de vAsc gi se las[ 12 ore Ia mtrcerat. Apoi trmesteculse incllzeqte, se strecoatirqi se bea cu inghigituri mic. Se vor consumatrei cirni de ceai pe zi. Recomand[mp[straretr cantitAgii zilnice intr-un temos. Coada goricelului 'Intr-o can[ cu ap[ clocotitir se pune o lingurig[ cu v0rf de coada ,soricelului,se las[ o jlrm[tate de minr.rtsil infuzeze, se strecoarl. Se beau, inghilitur[ cu inghiliturh.,dou[ pAn[ la trei celti de ceai pe zr.

Atifie de gilbenele Inu'-o tigaie se incing 250 grame de unturd curati de porc; ?n Lrntura incins[ se prcstuir o mAnir plinti de gllbenele (fi'unze, flori 6i tulpini). Se lasfl s[ se ridice spuma, se mai amestec[ o dat[, se ia tigaia de pe fbc, se acopert qi se lasfl pestenoapte stl se r[ceasc[. In ziuzt umiltoare tigaia se incllzegte pu1in, ionginutul ei se trece pdntr-o pinzl curatl de in, se storc fiunzele, florile qi tulpinile, iar alifia astfel ob$nutir se pitsneazdin borcane cu capilc inchis elmetic. Mic bitter suedcz Se iau, zilnic, nei lingurige de mic bitter suedez, diluate in ceai de plante sau in ap[. Se nmestec[ o lingurili de bitter cu o jumirtate de ceaqcdde ceai sau de ap[, se imparte cantitateain dou[ po4ir egale 1r 'se beau cu o jumtltate de ord inainte qi dupl fiecue mas['

Comprese cu mic bitter suedez Pielea clin regiunezr stomaculgise unge cu un su'at gros de alifie de gllbenele, penuu ca alcoolul din micul bitter suedezs[ nu o degres.ez prea tru. Se sttopeqte o bucatA de vatl sau de celulozil de mirrime poUiviti cu bitter zuehe, gi se aqetrzir rcgiuneaduretoasl a stomacului. pe Compresase fixeazd cu o f'agdsau cu o pflnz[ gi se menline dou[ pAn[ la panu ore, dupir cum este sLlpoltat[.

pe o panz[ cufati de in Ei se aqeazl pe sAnii umfl4i. Pentru ptistrarea bilcturii se acoperdcompresacu un plosop moale qi calcl.

C. Afecliuni ale sdnilor


Leziuni ulceroase ale sAnului
Cancgr mamar, vezi Tumori mamarc vezi Inflama(iamamcloanelor Galactoforit5o
Alifie de gilbenele Se pun patru m[ini de g[lbenele (flori, frunze qi tulpini) mln'rnlite in 500- grame de untur'6 curati de porc, bine incins[. Se amestecittotul, se lai[ s[ facl spum[, se h'age de pe fbc, se acoper[ vasul 1i se lasl la rflcit pAnd a doua zi, ciind se mzri reinc[lze$tepufin inUegul alnestec, ca s[ se fluidifice. Apoi se trece printr-o pinzfl curat[, se storc bine se plantele rlmase, ial alifra obEinutil pune in borcane emetic inchise. gi intinzind alifla in strat subgire rntrsilnd Se ung sflnii, in zoneleulcerate, uqor sti inue in piele.

/ Inflamafia mameloanelor Galactoforiti


Prczentir tot timpul alirp*rtului, este limitatzi numai la nivelul cutalelor galactofore, prin czur se secrcttl laptele 6i se manifesti pr-in aparigia unei secrelii seroase sau purulente ce se sculge prin mamelonul umtlat. Mic bitter suedez Se sflope$te un tampon de vatir cu bitter qi se tamponeazti cu el mamelotrnele, de mtri multe ori pe zi, pAn[ cAnd se rctrage inflamalia. Alific de ghlbenele Mamelotrnele inflamate se ung, de mai multe ori pe zi, cn alifie de gilbenele. Se incing, inn-o tigaie, 25O grame de untu'l cm'trt5 de porc gi se plesard in ea o mAn[ plind de gilbenele (fi'unze, flori 1i tulpini). Se lasit sai se ridice spuma, se amestec[ puternic, se^ ia tigaia de pe fbc, se acopelir qi se la^sX se rdceasci peste noapte. In ziua ulmiltoare s[ se mai incirlzelte pulin tigaia, conlinutul ei se strccoarii pt'intr<r pinzra curtrt[ de in, se storc bine frunzele, f]orile qi tulpinile, iar alitla astf'el obginutit se p[streaz[ in borcane cu capac elmetic.

MaStitI,

vezi Inflanrafia s6nilor

Tumori mamare benigne


Existi mai multe valiet[gi, ele putlnd fi unice sau multiple. Tumora unicfl este micir, neted[, rotunjit[, de multe ori cu un conlinut lichid, examinaretr oncologic[ stabilinddac[ e vorbtrde un chist, de un udenom Tr.rmorilemultiple sunt localizate lt un sAn sau sau de un aclenofi6rom. la amflncloi, au mfuimi variabile, cauia apariliei lor fiind excesul de foliculin[. Alifie de gilbenele Dac[ tumcxa existri, deci nu ali fbst operati, e bine sir vit ungeti uqor, prin masaje circulare, ambii sani ;i zona din jurul lor, zilnic, de clte bri aveli ilmp. nUna se cl[ in strat subgire,ca sit intre bine in piele. Dacir t4i suf'erit cleja o intervengie chilurgical[, alifia se aplicti pe toat[ -(sau suprafaiacican'icei cicauicelor).Tot pe ele, penh'uca pielea s[ se rezulvindece tt'umos, puneli compfesecu resturile de plante Stlecllt'tlte, patru-cinci tate clin ptepararea se alifiei. Riincitlzite,acestea pot fblosi de ori. Cum se prepalfl alifla'? Se ?ncing intr'-o tigaie 250 grame urlturii curat[ cle pori gi se ptesnrit in ea o mfinir plinir cle gitlbenele (f'runze, flori Ei tutirinl;. Se las[ sd se riclice spumit,se amesteclputernic,se ia tigtria cle fe foc, se trcopet'l gi se lasti s[ se ritceasc[ peste noapte. In ziua urm[toare se mai inc[lze$te pufin tigaia, conlinutul ei se trece printr-o pinz[ curat[ de in, se stoic bine frunzele, florile qi tulpinile, iar trlifia astfel oblinutir se p[sueazl in borcanecu capac.

Inflamafia sfinilor / Mastitl


Apare in timpul aldptatului gi se datoreaz[ f'aptului c[ rnama nu-pi firce cum trebuie toaleta sAnilor, inainte pi dupf supt. Poate fl doar o umfltue a glandei mamare.o r"rgoar'[ inrclpirea ei, o micir crirpritur'[ pe mamelon, dAr dtrcd nu este imediat ingrijitir gi tratat[. apar dureri, t'ebrti ;i se constituie abcesulsau flegmonul mamiu, ce tind sii colecteze gi sti supureze. Comprese cu traista ciobanului Miurlele ctue al[pteazl se plflng deseori cii li s-au r"rmflatsAnii. Un temediu este compresacu u'aistaciobturului.Se pun dou[ mflini pline din plzrntelemiirungiteintr-o siui suspendatir deasupraunei ozrle cu apir care tierbe. Datoritir vaporilor fierbingiplantelese incilzess, se inmoaie, iryi lasir suc, firc un f'el de ,,decoctsec". Conlinutul sitei se l.istoatnfl

Tumori mamare maligne/ Cancer mamar


Este afecliunea cea mai des intAlniui la f'emei, atunci cdnd vorbim de un cancer al cltganelor. Fieciue f'emeie zu. trebui sir i6i ptrlpeze sirnii dupd mensh'uafie,pentru a putea detectir aparigia tumor{i intr-o star incipient[. Din fericire insir, nu orice nodul este de naturrl malignfl. Astfel, duretea :ii modificlrile ce apzu in gltrndele mzuniu'ein timpul patologicd.Noduli se pot fbrnrtr ryi in ciclului nu au nici o semnificagie timpul unei inflamagii banale a sAnului, ca urmare a unei infecgii microbiene purulente. La acumullri de lapte se cons&rt[ aqa-numiEi ,,noduli de lapte", care inofensivi. La femeile de peste 30 de trni, palpiuea sunt, de asemeneit, sflnilor de c[tre medicul ginecclloguebuie s[ se fircir, in cadrul controlului preventiv, cel pulin o datl pe ar. La tumod maligne, nlmora este inilial rotunjiti, nercgulatl ca firrmir, situatl, de cele mai multe ori, in parteade sus pi sple exteriorul sflnului. Pielea sAnului,lzr nivelul ei, este aidoma cojii de portocall. Iar dac6^o piptiim, simgim c[ nu este prinsfl (nu aderir) in profunzimetrsAnului. In acest stadiu trebuie efectuate multe conhoalede specialitate pentnr stilbilirea malignitigii - c[utarctr gtrnglionilor metastazici,mamog:'af]e,termografie, punclie. Dac[ e mult mai veche, diagnosticule clar'. Pielea este puternic retractatd (strAns[, chircitd), in dreptul tumorii este ombilicat[ (face o adAnciturd, inf'undir.semXnAnd Lrn ,,buric"), este se cu fbarte bine flxat[ de plzururile plot'unde ale tonrcelui, in special de mugchii pectorali,fiind prinqi (inflamali qi inmobili) qi ganglioni axilar:i gi cei subclaviculari. Indicaliile qi reletele crue ulmeazl sunt recomandateatlt inainte cit gi dupit operaEie. cAt se recurgemai devremela plantele din girdina Cu lui Dumnezeu, atdt mai intemeiatl estesperanla extitpareasAnului cu cir (sAnilor) va putea fi evitatZr. Unntirile cumplite ale unei trmputiui mrrmare genercazzi ptoblemepsihicedeosebite. Nurnai femei cu personalitate deosebit de puternic[ ru$esc h'eacI sr,rfleteqte peste pierdercaatributelol' sir lot t'eminine.In tuma extirp[rii, chial qi palTiale, unui s[n, nemaivora bind de marile amputiri. in care sunt extirpali mugchi,ganglioni, glancle mamiu'e, multe f'emei se simt int'eriorue,excluse din societategi se ret'ugiaz[ intr-o izolare cue le macin[ suf]etul. De nceea,la cele mai mici semne c[ v-ar fi apfuut un nodul sau c[ sirnul s-a intt-u'itintr-o zonl anume, ctr mult inainte de a cleveniun ctz penuu rnedici, recomandd"m ?nceperea uneia dintr.ecurele cle plante de.scrise mai jos. Alific dc ghtbcncte Dacir tumora exisul, deci nu ali tbst operati, e bine s[ vti ungegi u6or, prin rnasaje circularc, trmbii sAni zona din jurul lor, zilnic, de Cite 6i ori avegi timp. Alifia se cl[ in snirt subfre, ci s[ inbe bine in piele.

chirurgical[, alifia se aplic[ pe toat[ Dacd agi suf'erit deja o intervengie suprafap cicatricei (cicatricelor). Tot pe ele, pentru ca pieletr sf, se rezulvindece frumos, pllneli compresecu resturile de plante snecLll'ate, acestea pot fblosi de paur.r-cinci se tate din prcpariueaalifiei. Reinczllzite, ori. Cum se preparl alifia? Se incing inu'-o tigaie 250 grame unturit curtrt[ de porc gi se presal[ in ea o mAnziplin[ de g[lbenele (fi'unze, flori qi tulpini). Se lasfl s[ se ridice spuma, se amestec[ putemic^,se ia tigaia de foc, se acoper[ qi se las[ s[ se t{ceasc[ peste noapte. In ziua urmdtoalese mai incllzeqte puginvasul, conlinutul se trece prinu'-o pdnzd' curatd de in, se storc bine fiunzele, florile gi tulpinile, ial alifia astfel obginut[ se pdstreaz[ in borcanecu capac, ermetic inchise. Comprese cu coada calului deasupra unei oale cu itpd cu'e fielbe se pun dou[ Intr-o sit[ suspendat]l mAini pline cu coadacalului. Aburul flerbinte incilzeqte plantelefiiciind un f'el de ,,decoct sec". Acestea se r[stoun[ pe o pflnz[ curat[ de in qi se aplic[ pe sAnul dureros.Compresase fixeaz[ cu o faq[ inctilzit[ ryi se las[ cAteva or snu peste noapte. Amestec de ceaiuri Se zunestec[100 grame de uzici, 300 gnrme de gilbenele gi 100 grame coada goricelului. Se opfu'egteo lingurili cu viirf din amestec cu o ceagc[ de apir clocotiti gi se strccoud. Se beau,inghifitur'[ cu inghilin"rrfl, gase pAn[ la opt clni de ceai pe z\. EstB recomandabilsd se pdsh'eze lalitr zilnicd inb-un termos. |{ic bitter suedez Impreun[ cu ceaiul amintit mai sus se iau, zilnic, trei linguri de bitter suedez.Se dilueazilo lingulir de bitter inu-o jumlate de ceaqc[ de ceai care se bea in dou[ reprize, cu clte o jumdtate de orl inainte rii dup[ pas6. In cazul apariliei durerilor se rccomand[ comprese altemzitive cll mic bittel suedezqi cu coada calului. 9omprese cu mic bitter suedez Inainte de trgeztu'ea comprsei se unge pieptul cu alifie de gilbenele, pentru ca alcoolul sti nu usucepielea.Se strope$te bucattide vat[ de o mfuime pou'ivi*1 cu bitter pi se ageazir drept compresir.Penu'u ptisu'alea citldurii, detrsupra se aqeazlincti un suat de vat[ uscat[, apoi o tblie ei de plastic pentru protejarea imbrdc[mingii. Compresil se fixeazir cu o piinzfl groasir;dup[ cum este suportzrtl, gine doud plnir la patru ore se sau pe timpul intregii nopfi.

D. Imbolndviri ale organelor genitale


Angxitg, vezi Inflamafii ale ovarclor qi trompelor

dou[ reprize, cu o jumltate de o16 inainte qi dup[ fiecare din cele trei mese. Compresi cu mic bittcr sucdez Dacir suferinla abdomino-pelvianti este insogitti de dureri acute se recomtrdti comprese cu bittet, linute timp de panu ore pe zi. Mai intAi se unge pielea cu alitie de gilbenele, pentru ca ulcoolul din compozilia bitterului s[ nu o usuce. Apoi se st()pe$te o bucatii de vat[ de miu'ime potfiviui cu bitter gi se aplicd pe zona dureroasd.Penuu p[strarea c[ldu'ii se pllne deasupra Lln sbtt de vatir uscati qi-apoi o ftllie de plastic. Se fixeazl comprcszr cu o faq[ incilzitlt. Alifie de ghlbcnele Se incing. intr-o tigirie, 250 Etrme de untur[ curati de porc gi se plestul in ea o mlinir plin[ de gllbenele (fi-unze, flori gi tulpini). Se lasi s[ se ridice splrma, se amestecfl putemic, se ia vasul de pe foc, se acoperir qi se ltrsir sir se rticeascti peste noapte. In ziua unnzitotue se mai incirlzegte pulin tigaia, conlinutul ei se trece printro pflnzir curatzi de in, se storc bine tiunzele, florile gi tulpinile, iar alifia asttel obEinut[ se pirsueazir in borciure cLl capac ermetic inchise. Compresd cu coada calului La dueri putemice, pe lingd compl'esacu bitter, se recomand[ qi coada calului trecuti pdn abtui. In funclie de intensitatea durerilor se pun, ziluic, p6.ni la trei compr:ese:unil dimineala, inainte de sculiue, una in cursul dupir amiezii ;i aln in timpul nopgii. Pe dumta apliciuii compreselor trebuie sti sttrgi in pat. Se pun douti mAini pline cu coada calului inu-o sitir suspendatitdeasupra tunei orile cu apit ctue fierbe. Vapor-ii de trp[ ciue se ridicit incllzesc, pe umezesc Ei scot sucul din plemte. Apoi conlinutul sitei se riustozunti preg[titit se ageaz[, cald[, pe o pAnzir de in curatd. Compresa astt'el abdomen. Se acoperir qi se fixeazit cu o altir pinzit, qi ea inc[lzitir. Baic dc gezut cu coada qoricehrlui In afirrir de tmtamentele indicate mtri sus, pacientei i se recornand[ birile sau de gezut cn coada qoriceh.rlui,de trei oli pe sz,"tptAmii.nir chiar z\lnic, dacii le supor-tir bine. Se pun Ia inmuiat lfi) grame de coada;oricelului ir,tr-o girleaui cn cinci litr:i de apl rece rsi se lasir s."rstea tirnp de 12 ole. Dup[ aceeir amestecul se incirlzelte, se strecorlrir ;i se aclaugit in cadii. Rinichii bolnavei trebuie sir tie acoperili de apir. Durzrta blii este de 20 cle minr.rte. Nu se recomandir $telgel'ea cu prclsopul, ci se vzt irnbrtica un halat de baie qi se va sta in pat incir o orii, pentm ca sii se .r'anspile bine de tot.

Cancer genital / Tumori maligne genitale


Aspectul este de exctescengiisau urnlltiturd ce creqte lapid, p[trunde (se intinde, se intiluezfl) qi in gesututile invecinate, se r'[spAndeqtein alte olgane pe cale vaselol limfirtice sau sangvine, pr<lduciind tumori secllndtu.e sau metastaze. Se recnnoitqtedupir forrna nelegulatt"t,cu aspect de corropid[, deseori ulcentti-t,de culoare albicioasf,, durit, singerilncl u;or. Cea mai fi'ecvenui localizare este la nivelul uterului (gdtul : colul 6i corpul), urmAnd apoi ovuele qi vaginul. Cancer ovarian / Tumori maligne ovariene. Sunt extlem de putind fi dotate cu ,,puteli hormclnale": tumori f'eminizante, corpi estrogeni gi tumori masculinizante, ce secretir hormoni Dal pot s[ nu tribir aceste cuactedstici, fiind inflltrante sau complexe, ce secreti mtrsculini. vegetrmte.

Cancer uterin I Tumori maligne uterine. Cele localizate pe ccllul utetin sunt foute des intAlnite dar se vindecir in cea mai mare propo4ie, dacir se descclperirdestr-rlde repede dup:i aparilia lor. Penb'u cti se rnanif'esfir prin pierderi de slnge anormatle, singeriu'ile genitale nebuie imediat semnalate rnedicului. Cancerul k>ciiliztrtin corpul Lltelului aprrrede obicei duplt menoptu-r2tr. evolueazir incet, se rnanif'estirprin pierderi de sAnge ce nu par t avea alt motiv decAt tulburfile create de climix gi, de aceea, controlul ginecologic periodic este obligatu'iu ?n aceastii perioad[. Cancer vaginal / Turnori nnligne vaginale. Ciurcemi de vagin potrte fi o ftlmorir primitivri, dezvoltarea inceplnd din regiunea suburetralr"r, san o tumoar metastirticl (provenitii de la uter), ce invadeazl vaginnl. Amestec dc ceaiuri In caz cle tumori rnaligne ale ovarel<>r ale utelului se recommrdir un qi trmestec de ceaitri prepiu'trtdin 3fi) grume de gllbenele 5i 3ffi grame de coada policelului. Pentm o ceagcircle ceai se opiireqte o lingr,rrigir din acest trmestec clr ap[ clocotitir, se lasir sii stea o jr.unirtatede rninut, qi se su'ecotu'ir.Se beau, inghilitru'ir ctr inghigiturii, lase pin[ la opt cirni de ceai pe zi. $ic bittcr suedcz Impreunit cu ceaiul de rnai sus se ia o lingurip de bitter', de nei ori pe zi. Se dilueazir intpo jumirtate de cea;cit de ceai, ciue se bea in

50

Chist
Este o tumoare inchisir, sub tbrml de pung[, cale congineun lichid apos. Deseod se formeazl in ovarc. Mai mr se intfllneqte in organele genitale int'erioare.Ovule nedesprinse dezvoltir sub forma chisturilcx' se (tibroase) de dimensiuni dif'erite, de lzr cea a unei botrbe de foliculare mazfu'ela cea a unui miu. Chist ovarian. Este o cavitate ap[rutli anormal (patologicir)inn:un lesut sau intr-un organ, dar care nu se formeaz[ ca urrnare a unei inflamaEii existente aici, anterior. La nivelul ovarului sunt de dou[ tipuri. Unele funcgionale, apar dupir finele menstrualiei, ce evolueazl,cresc trga-numite in timpul ciclului gi dispzu'din nou la menstrut4iaumirtotue. Celeltrlte sunt chisturi organice adev[r'ate, nu sunt legate de nici o tulburane mensuual[, qi ot'i evolueaz[ progresiv,ciclu de ciclu, ori rilmAn ca atal, fdr'[ s[ dispzudin timpul mensnuafiei. Chist uterin / Fibrom uterin I Fibromiom. Este o nrmor[ benignirsituratir la nivelul stratului musculardin pereteleutemlui. Ea nu apruenicioclatdduph menopauzii gi e foarte ru'[ la femeile ce au mai mulEi copii. Se poate dezvoltain orice pafte a utenrlui,pe col, pe istrn, pe cotp, in zona mus;rilari; evolu6nd spr mucoasauterin[ (spre interiorul utemlui) sau crirtp exterior, spe peritoneul ce inveleqteuterul. Semneleexistenpi lui sunl mens[uagiile incep s"{ dueze din ce in ce mai mult $ s[ fie din ce in ce mtri abutdente, ciclul se micgoretrzl,trptu'mici sAngeriuipe piucursul lui qi, piinir lir um[, bolntrva nu mai ltie dzrrc[iue hemomgiesaLlmens[lnlie. Compresi cu coada calului Se pun doul mAini pline de coadacalului ino'-o sit[ suspendatir deasupra. unei oale cu apir care fierbe. Vaporii incilzesc, umecteaz[ [i extrag suscul din ele. Apoi conginutulsitei se r[stoarnii pe o pinzir de in cumti. Comprcsa astfel pregltiti se aleazd, cald[, pe acea parte de abdomen ce corcspundelocului in cru:ese afld chistul (in interior). Se acoper[ gi se fixeazd cu alt[ pinzrainctirlzitl. Se recommdl trei comprese de ccrada calului pe zi. Se pot tblosi aceleaqi plante, reincdlzite.Prima se va pune dimineafa,dupfl micul dejun, pacientar[m0nirnd in pat, gi se las[ s{ aclioneze timp de douti ore. A doua se pune dupir mtrszr de prflnz, pacientast[ tot in pat ;i compresase lasl-din nou douit ore. Inainte de culcruese pune a treia, ciue se lash. pestenourpte. Este foame importzurtszi se acopere bine compresacu o pdnz[ gtoair izolatozuegi pacientasti fie bine imbrdctrt[, pentru ca prrt"re] tiim[iuitotue a vaporilor de coada calului s[ nu se iroieascl in Zaclar.. gomprcs5 cu mic bittcr suedez Intre primtt ;i a douzr cclmpres[ cu coacla calului se recomitndir o

compres[ cu bitter suedez.Zona interesat[ se unge mai intAi cu alifie de gtllbenele,penhu ca alcoolul conlinut de bitter s[ nu usuce pieletr. Se stropegteapoi o bucat[ de vatl sau de celulozon de mfuime adecvatil -qi zonei din interior unde cu bitter si ageazdpe locul ce corespuncle se afl[ chistul. Pentru plstrarea clldurii se pune, peste compresd, un strat de vtrti uscatdsau o pinzi groasfl,se acoper[ cu o folie de plastic pentru protejarea imbrlclmingii gi se fixeazd,totul cu o pflnz[ curat[. Cu comprcsa de mic bitter suedezpacienta se poate deplasaprin cas[, nefiind obligatoriu s[ stea in pat. Se scoate compresa dup[ ptrhu ore gi se pudreaz[ pielea penuu a evita m0nciuimile. Coada calului Odaul cu utilizarea comprcselor se recomiurddceaiul de coada calului, pe pi anume, cdte o ceaqci de ceai dimineaga, stomacul gol qi seara, cu o jumltate de ord inainte de cinti. Se opdregteo lingurill cu virt de coadtr calului cu o canti de ap[ clocotitit, se las[ s[ stea o jumdtate de minut, se snecoar'flryi se bea, inghiEiturflcu inghi$tur[. Amestec de ceaiuri ln panrlel cu tmtamentelecle mai sus se vor bea gi doi litri cle ceai prcpilat din urmirtoareleplante, bine amestecate:1(X) grame de utzicfl, 300 grame de gilbenele qi lfi) Eame cle coada goricelului. O lingudEl din acest amestec se oprcStecu o cealc[ de apd clocotiti, se ltrs[ sl trag[ jum[tate de minut, se shecoatdgi se bea cu inghi;ittui mici. Dtrcl avegiposibilitatea,punefi in flecare can[ b[uti trei pflnii la cinci pic[ttu'i de suc de m[criEul iepurelui. Sucul se obginedin m[criqul pr:oasp[t, stors intr-un storcltor de fi'ucte. Alifie de gilbencle Necestutlpenffl pl'oteclia pielii, se prepar[ in modul urmltor: se incing, intr-o tigaie, 250 grame de unturl curat[ de polc gi se preszuirin ea o mAn[ plin[ de gllbenele (fiunze, flori Ei tulpini). Se las[ s[ se ridice spllmrl, se trmestec[ plltemic, se ia tigaia de pe foc, se acclpertigi se lzrsitsit se ritcezrsc[ peste noapte.In ziua urmltoale se mai incirlzeqte pugin tigaia, conlinutLrl ei se strecotuaipritrft-o pdnzil curati de in, se storc frunzele, tlorile qi tulpinile, iu alifltr astf'elobEinuti se piisfieazit in borcane cu ctlpac, ermetic inchis.

Ciupercd

vaginali,

vezi Micozi vaginald

Dureri ale organelor pelviene


Cimbnr Se pune o linguri@ plin[ de plante inu'-o ctuti (250 gtame) cu apa

proasplt fiart[, se lastl sir intr-rzeze de un minut gi se strecoar[.Se pref beau douf, ce;ti de ceai zilnic. Perni cu cimbru Se umple un sdcule!sau un pui mic de pern[ cu flori culese pe timp insorit gi LlscAt,se coase la gtut, iar setua, inainte de culcare, se incilze;te slculegul pe soba de tenrcoti sau in cuptorul incins (fiirri foc) gi se gine, noapteainueagl, pe regiunea bzrzinului. FibrOm uterin, vezi Chist, chist uterin

cinci litri de ap[ rece -, qi se lasir 12 ore. Apoi, a clouztzi, a"mestecul se inctilzellte, se strecotu'irqi se toarnzi in baie. Cada trebuie s[ conEin[ atata apir cit sir acoperc rinichii persoanei sut'erinde. Durattr bitii este de 20 de minute. Fiu[ tr ne Dterge cu ptosopul, v{rm imbritca un halat gros de baie qi vom sta in pat incl o ord, ca sit transpirirm zdmvln. Compresd cu coada calului La dureri puternice se recomrrndir o compresti cu cottda cah.rlui. IntlLo siti suspendatirdetrsupraunei otrle cu ap[ ctue flerbe se pun douir miini pline de c<lada calului. Abr"rrul fierbinte incf,lzeqte plttntele, le inmoaie, pe le scoate sucnl, tlcAnd r.rn t'el de ,,decoct sec". Acestea se t'tist<liunir o pAnzir curtrtri de in gi se zrplicirpe locul duleros. Compresa se fixeazir cu o fiql incirlzitir. Pacienta trebuie sX stea ?ntinsir in pat qi s[ linir comprcsa pirnir cirnd se rticeqte. Amestec dc ccaiuri Se bea zilnic un ceai prepatat astf-el: se amestecir bine 3fi) grame cle gtilbenele cu 300 gra.me cle coada goricelului. Se clpiuegte o lingurilit cu vflr{ din arnestec cu o canl de apir clocotitzi, se lasf s[ stea o jum[tate de minut qi se sn'ecoiuir. Ceaiul se bea, inghiliturir cu inghigitur[. Mic bitter suedez lmpreunti cu ceaiul de mzri sus se ietu uei linguri cle mic bitter suedez, se dilueazir fleciue lingurir in cura de ceai qi se betr, ciite jurnirtttte de ceaEcir,inainte ;i dupti fiecare masit. Comprcsi cu rnic bittcr suedez Se recomanclirin clureri deosebit de acute. Pielea din zona dureroasii se unge clr un snat gros de aliiie de gtilbenele. pentl'Ll ctt alco<tlul sii nu o Lrsuce.Se stropeqte o br"rcatir vatit cle miuime pot'ivitir cu bitter ;i de se aqeaz[ pe zona dtu'etoasit.Pentru pitstrareacirldu'ii se pune deastlpra inc[ un stl'at de vtrt[ uscutit, apoi o fotie de plastic pentru plotejarea imbritcflmin1ii. Compresa se fixeazii cu o pAnzir gt'oasit. Se lasit sit acliOneze timp de patlu orc. Alifie de gllbenelc Se incing, ?ntr-o tigaie, 250 g'ame de unturir curatt"t porc 5i se ptesarl de o mXnI plinir de gilbenele (fiunze, flori pi tulpini). Se laszi s[ se ridice spllma, se ilnestecir puternic, se ia tigaia de pe fbc, se acoperit ;i se Itrsfl sir se lirceztscri peste noapte. ln ziutr urmltoiue se mai incitlzeqte pugin vtrsul, conginutul h.ri se lxtseaz[ prinh-o pAnzti curatit de in, se storc hunzele, florile qi tLrlpinile, iar alitla astf'el obfnutir se pitstteazt-t in borcane cu ctrpac inchise ermetic.

FibfOmiOm,

vezi Chist, chist uterin

Histeroptozf genitalS, veziProtaps uterin

Inflamafii ale ovarelor gi ale trompelor I Anexite


Sunt produse de o inf'ec1ie care, de cele mai multe ori, urcti dinspre vagin (infecgie ascendentl), dupirLtnavol't sau dupl na$tere, strucoboar[, pe cale^hematogenii, ltr intestine,rinichi, pltimini (infeclie descende dent[). In primul caz, agentulpatogeneste streptococul, smtilocclcul sau gonococul;in cel de-al doilea, bacilul colli sau cel rubelculos.Ovtu'ele ;i trornpele sunt, in thza ncutir, umflate, fierbinf, in tlompir zrpil'e o secregie seroas[ sau purulenui, se poate fotma un abces clvruia.n sau tuboovtu'ian.Acesta din rumd se poate sparye 6i eliminir putoi in cavitatetrabdominald,declan$iind peritonit[. Femeiaarc durer.iin par-tea o inf'erioarir abdomenului(?n pelvis), musculatura sub tensiune,aparc a e febrtr, cre;te numfuul de globule albe, mensuuaEiile incep sti durezemai multe zile, def'ecalia este dureroas5. Dacti inflarnalia s-a cronicizat,dulerea este diminutrtl gi nu crerste decAtinaintea gi in timpul menstrutiliei. Cre(iqoarl Se .puneo linguligirplinir-plinl cle creliqozuti inn-o canii cu api clocotiti-r, se lasi sti tragl o jumltate de rninr.rt se strecoarr.Se beau,inghigiturir 5i cu inghigiturf,, douti pAn[ la pauu celti cle ceai pe zi. laie dc gczut cu coada Eoricclului Chiar Ei o singur'[ baie poate calma clurerilein cazul unei inf)arnalii ovtuiene,'aceiLsta letrlgAndu-sefl'eptat.Se recomanclti biri de lezut ile trei ori pe slptzlmAn[ sau zilnic, in iuncAie f'elul?n care sunt suportzrte. de Se pun la inmuiat 1(X)grame de coacia;olicelului - inr-<> girleauicu

Inflamafii ale uterului


Agengii patogeni care produc aceste inflzrmalii ajung in uter fie din exterior, prin vagin, fie coborAnddin zone infectate ale nclmpelclr sau in ovarelor. Inflamagiaafecteazd, majoritateacazurilor, mucoasaimbracl in interior uterul. CrefiEoari inn'-o cea6c[ cu apir clocotit[, Se pune o lingurtg[ vi!{uitd de cregi6oar'[ se las[ s[ tr:ag[ o jum[tate de minut gi se suecoru'l.Se beau, inghi$tufi cu inghigitur[, pAn[ la patru c[ni ce de ceai W zi. Traista ciobanului Are puterc de vindectue zridomavflscului in caz de inflamalii qi hemoragii uterine. Ceaiul se va bea numai p0nir la disptuilia trfecgiunilor respective. Se las[ o lingurilfl cu vlrf de u:rista ciobanului sd stea o jumitate de minut intr-o ceagcii cu ap[ clocotitd qi se strecoarl. Se beau, inghigiturit cu inghigitur[, douti pAnti la h'ei cirni de ceai pe zi. Datorit[ acfiunii hemostirtice, tl'aistzr ciobanuluieste deosebitde eficace in sflnger[ri trle uterului! Drlgaici Plantd medicinall deosebitde eficientl in combaterea af'ecliuniloruterine, incd din timpuri str[vechi dr'[gtrica era prefuit{ de c[tre femeile ce suf'ercaufrecvent de inflamaEiiale uterului. Se opflreqteo lingurigir plinit-vArf de dr'[gaic[ cu o canl de apd clocotiti, se las[ s[ infuzeze o jurn[tate de minut qi se strecoard.Se beau, inghititurd cu inghigitur[, dou[ pAn[ la uei ce;ti de ceai pe zi. V6sc Acgiuneade normalizatepe ctue vAsculo tue asupracirculaliei stutgvine duce rapid gi la inldturuetr disfuncgiilor uterine qi a deregli.rilor mensttuale.O lingurigl plinti-ochi cu v[[sc se lasl la inmuiat, intr-o ceaqcf,cu np[ rcce, timp de 12 ore. Apoi amesteculse incirlzeEteqi se strccoard.Pe dtuata unei zile se vor betr,inghi$turil cu inghilitur'l, doul pAnd la u'ei clni de ceai. Este rccomandabilsir se plstreze to'dtirczurtitatea de peste zi intr-un termos. Pichturi de vf,sc Se spal[ fiunze 5i tulpini proaspetede vAsc gi se storc, ciit sunt incl umede, cu storctitorul de fiucte. Dimineala, pe stomacul gol, cll o jumltate de or[ inainte de micul dejun, qi ,setu-a, inainte cle Culctue,se vor lua .cite 25 de picirturi diluate cu puginirap[. Pictitru'ilede viisc combat qi sterilitateafemeii. Se pot obgine-gicle la orice thrmacie.

Coada goricelului Se op[reqte o linguriltl cu vArf din coada goricelului cr.r o cetrqc[ de apit clocotiti, se las[ stt stea o jumirtate de minut ;i se stlecclarl. Se beau, inghigituti cu inghiEiturft,dour[ pfln[ Ia trei clni de ceai pe zi. Baie de Eezut cu coada qoricelului Chiar qi o singurd baie de gezgt poate calma durerile in cazul unei inflamagii uterine, aceastarenirgflndu-setreptat. Se pun la inmuiat 100 plant[ - inu:o g[leatir grame de coadtrqoricelului- se foloselteinu:eaga se iu cinci litr{ de ap[ rece gi se las[ 12 orc. Apoi amestecul inc[lzeqte, se suecoar[ qi se toarnl in baie. Cada trebuie sd conEiniratAta apit cflt s[ acopere rinichii bolnavei. Durata b6ii este de 2O de minute. Ffu'l a ne $telge cu pl'osopul, vom imbrdca un halat pluEat de baie 5i vom sta in pat, inc[ o ord, astfel incAt s[ transpirflm zdravitn. Coada calului coada calului poate fi fblositi in cazul Datoriti acgiunii strle hemostirtice, utedne. Se opfue*,-Uei lingtuile vhrfuite de cotrdrrcalului ctt sAngentilorap[ clocotitf s las[ sti uag[ o jtunirtate de minut qi se strecorud.Se una pAn[ la dou[ ce$i de cetti pe zi. bbau, inghigiturircu inghiEinud,

Leucoree / PoalI albi


Se clatoreaz[ unei secrclii abundente de mucus ceryical (de la nivelul gitului uterului) ce apare in momentul ovulagiei, stlu _din cauztr unei hipersecregii cle fbliculinzl, ori in ut'ma unei descuamiui masive a mLlcoasei vaginale; celulele clin su'atturilesuperticitrle lle mucoasei se desprind qi c7,.tin cavitatea vaginului. Aceste scurgeri alr un aspect albicios, consistent, ca Lln pireu. Cretigoari cu Se opnregteo lingurig[ cu vfuf de cregiqotuir o cealcd fe apl clocotitit, inghigitr'rrit se lasZtst1 stea J3umirtate cle minut ,si se sU'ecotu[. Se bear"r, zilei, pfln[ la trei cirni de cu inghigitur[, lepfu-dzate pe inn'eagtr clultrtit a ceai pe zi. Baie de gezut cu coada goricelului La leucoree se recomancll, o clat[ sau cle dou[ clri pe sirptlmAnir, baie cle gezut cu coacla Eoricelului. Se pun la inmuiat 100 grame de coada -liU'i de trpil rece, qi se lasir sil stea qoricelului, intr-cl gdleatfl cu cinci iirnp de 12 ore. A-poi amestecul se incllzeqte, se sfi'ecoal'ir gi_se odnog:l in bactir. Rinichii bolnavei trebuie s[ tie itcoperigi de tipti. Durata b[ii este cle 2O rte minte. Nu se recomandd ltergerea cll prosopLll' 9i t" ":] imbrdca un halat de baie gi se va sta in ptU incf o or[, astf'el incat sir se fi'anspile din abundengl.

Troscot O lingurigdvArfuitd de-tKrscotse opzt-eqte o cnni de apr clocoritir, cu se las[. sir tragtl.o jumittatecle minuf ;i se strecoarl.Se L,eau, inghi;itur.li cu inghiliturl, douti ceqti de cezri,reparrizatepe clurataintregii "zill. Nuc pql douti l. .lingurip pline cu fiunze cle nuc intr-o jurnirtatecle litlr de ap[ rece.5i se lastr, timp_de 12 ore, la inmuiat. Apoi amesteculse f6ciilzeqtepi se strecoru'ir. cu.irigatorul ;;i o canul[^vaginalir se fac spirllturi cu jet putemic in vtrgin.

Crefigoari cu i4 I'cr,nl cle apti clocotitir se pune o lingr-rriEir vtrf^de cre!i$oar'[, Pe jumirtatecl'eminut $i se stlectltuir.. durata utrei ,"- fnrii sti infuzezeo cLr inghigitttril,Ltrtilplinil la patru cesti ,if" inU=gi se beau, inghiliturir de ceai. Esenti de traista ciobanului dinspre simflza abdornenul, iln .Jruf unui pr.laps tttetin se fiicgioneazit de cu esengfl traista ciobanului.Se ftrlosescfiunpirUl*X rpr" .,-bilic, cltlese,se -spal[,se ttrie mfuunt i"t", norit" qi tulpinile plantelorproaspirt a le indesa (s[ fie athnate).Peste ele se si se Dun iirtr-o-sticll'fiu'ti Se de I","rX'alcool alb sau rachir.r casir 38-40o/o. lasit sticla cel pulin la c[lclurit. Apoi esenprpoate fi utilizatl. doud s[ptirmani Baic de gezut cu coada goricclulrri Se pun Se recomincl[ sir fle ficutir cle cel pulin trei ori pe sitptLmiinir' - se fbloselte inreagtt plantil in in-uint 1(X)grtime cle coacla-<ie ;oriielului ap[ rece ;i se llt? 12 ore' Apgi - intr-., girleatf cu cinci liui ,1i amesteculse incllzegte, se strccotu'ir se totunir in baie. Caclatrebuie blii i[ conginfrat6ta ap[, cit sri acoperei'inictrii cele suf'e'inde.Dr'rrata qterge cu plosopul, vom imbrirca ttn .tt" .fd 20 tte minute. Fiu'it u ne [^i", cle b*ie gi vom sta in p.t incii o or[, ca s[ b'anspirlm din abunden![.

Micozi vaginali / ciuperci vaginali / vaginiH micotici


Datorat[ ciupercii candida albic:anssituMonilia. apiue ca urmalr a unei cu'e de antibiotice,in timpul sncinii, la f'emeileciiabetice. Secregia este albicioasir, llptorsir, uneori grunjclasit,ca uu lapte birtut. pllovoacd mAnciu'imi, usturimi, uiniu-i dese gi durcroase. Baie de gczut cu gdlbcnele Se inmoaie.100 grame tle girlbenele intr-o gitleatircu cinci litri de apir rece qi se lasir sir stea timp de 12 ole^.Se incilzegte apoi ,,m.rt..ul. se strecotu'd se totrm{ in tpa de baie.In cadiruebgie sir'tie o c6ti&rte qi suficienuide ziptipentnr a acopeli rinichii bolnavei.Durara birii este cle 2o de minute. Dup[ baie vom imbrirca un halat, f[r:i a ne grclge cu prosclpul,gi vom sta in pat o orir, pentru sudalie.

Poal5 alb5, vezi Leucoree Prolaps genital, vezi protaps utcrin

SAngeriri (la nivetul organelor genitaleo in special, dar $i de orice naturd)


Traista ciobanului opt in .rnui. h.-uragii me'st'uale puternice se vor bea, timp .de ct"rni de ceai "urrf panir ta ^zece ztle, tniinten incepelii' cicltrlui, ciite clor-rit tlpir cloc<ititi se pu.e o tingurilit. plinl-ochi ctt infuzat. Intr-o c,.n[ "., pla.nte miuurrgite, se lasti sir tragl o jumltate de minut Ei se sn'ecoirra'

Prolaps uterin / Prolaps genital / Histeroptazdgenitali


ProlapsuJeste ,,cilcle_l'eA" oricrirui organ (sau a trnei pir4i clintr-un orgzur) din l<rculunde se afl[, in mod normirl,situatin or.gairism, se clatcr.Jazir ryi relaxt"u'ii-mijloacekrr carc el e susginut acil loc ( mu;chi, ligaprin in mente,firscii, peritoneu q;.a.). Uterul se afld situat in centrul micului btizin fiincl suslinut cle planqeul pelvian. de ligamenteleutero-sacrale, per:e1ii cle vaginului. ,'c:iderea" _lui poate fi de trei grade: I'- ntelur"ajungein interiuul vttginr.rlui; - uter-ule vizibil inu'e buzelemaui ale vuliei; III - utenrl II atamd intre coaose. Evolugit prrrlapsului esre progresivir,lentt-r,iniEitil apirriincltulburrri utrnar,r'etenlie,incontinen(rurinarl, cistitir. Nu pune viafa f'emeii ?n pericol, dzu e o suf'erinfir jenanrd.

S;-;;^;,'ifuiiiiii"tn.u
zt.

piin[ ingftlgtfir, ct"ouz'r la tlei cegtide ce;ri pe

Rrtetea cle reglare a circulagiei sangvine pe care.o.are vllscul ljytl fa nomlrlizarea ii1ngeriu'ilor lupire prelt abunclcrltc.O lingurilir viirtiritti de itpit.l'ece'.Apor vAsc se l.sir, tim! de 12 ore. la inmuiat intr-o ce^alcir.ctr in se strecoari.'r. ftincgie. de intensitittea trmestecul se inciilze;te 5i sAngeriu'ii se beiru unl piirui la clouir ciini de ceai pe zi' Este recomAndabil sn se pitstreze ragia zilnicir inff-un telmos'

VAsc

58

59

vu.rlr.|

ct|rultll

Este un hemostatic exceplional 5i ajut[ la stlvilirea hemoragiilor uterine, hemoroidale, pulmonru'eqi stomacale.Pentru o ceaqcirde ced se op[resc douir pln[ la uei lingulite pline-ochi de coada calului cu apz"r clocoritt"r, se lasii s[ infuzeze o jurnritate de minut, se shecclar[ qi se bea inghiginrrir -ph.nii cu inghigiturl. in funcgie de intensitateasiinger[rii se lonsumzi clcluir lzr trei cini de ceai pe zi.

Suferinfe diverse localizate in zon $i cea pelviani

abdominald

Scurgeri vaginale (de orice naturi)


Aparigia lor este, intr-adev[r, anormal[ gi diagnosticul trebuii s[ fie toarte precis. Ele nu sunt niciodatzi dirtorate unei inf'ecaii din partea superiou'ti u orga.nelor genihle, ci din cauzA unei inf'ec1ii situate tie in colul uterin, t-ie in vagin. Leucoreele datorate inflamaliilor vtrgintrle sunt: gonococice - scrlrgerea e purulent6, abundent[, iritantd, dAnd arsur.i la urinar.e; trichomclniazice scLlrgerea este abundent[, fluid[, verde-jacl, cu miros fad, uqor spunroasti. dind mirncrrime vulvar[, iritagie clltaneomucoasd, contact sexual dnl'eros, semne ur.inare;micclticrd- scurgerea este albicioasii, litptoasz"r, uneori grunjoas[, d0nd mAnceir.imi;i jenl la contactul sexual. Leucoreele datorate inflarna$ilor colului utedn sllnt gloarie, vAscoase, ader[ la lenjerie gi <l imbibiL pirtAnd-o, sunt galbene sari galben-ver.zui; iritaEia pe cuu'e o provoacir poate fi inexistentir, prezentl rlli ftltute putemicir, scurgerile fiind, de cele mai multe ori, mtri mult siicAitoare deciit de nesupot'tat. Baie de Eezut cu coada goricelului Se pun la inmuitrt 100 griime de coticla Soricelului - se folose;te intreaga plantti - intr-cl gitletitri cu cinci litri de ap[ rece gi se lasfl 12 ore. Apoi amestecnl se incirlzelte, se strecotrr[ qi se totrmti in btrie. cada trebuie sir conlinir atata ap[, cirt sd acoper rinichii per'soanei bolnave. f)urara bdii este de 20 de minute. F[r[ a ne $rerge cu prosopltl. vom imbrirca un halat de baie gi vom sttr in pat, inci o orii, ca sI transpirlm. Coada goricelului Pe lAngir birile de lezut se beau, zilnic, douti ce$ti de ceai cle cotrcla gcntcelului. Se opfu'elte cl lingurild cu vflrt cle plante mt-rnrnlite cu o cealcir de apd clocotitr'r, se litsl sr-r stezr o jumltate de minut qi se strecoarir. Ceaiul se bea inghigiturir cu inghiftur-ir.

Crefiqoar5 Este utitizrttii in aploape toate at-ecliunile specifice f'emeilor, dupit cum : rciese ;i clin denumilea gerrnan[ (Frtruenmzrntel haina f'emeii, n.fr'.). PenUu uz intern se foloseqte sub fbrmir de ceai, ciu'e se preparfl opiuind o lingurii cu vArt de cregiloa'l cu o cetqcl de apfl ,flerbinte, apoi se lasit s[ stea o jumitate de minut qi se stt'ecoard. Pe durata inn'egii zile se beau, inghigiturir cu inghilitur[, patru c[ni. Creligoar-a vindec[ rdni provenite UJ ta naqter, moleqiri ale abdomenului, predispozilii pentru ^pi"t'd"t"a sarcinii. Ceaiul se recomand[ femeilor insiucinate, dupir luna ir Ueia, pentlu intfuirea ligamerrtelol'utedne. De asemenea,se pot vindeca intlamagii ale uterului fiicAnd o curir de ceai pe o perioadir mai indelungatl de timP. Muge[el La ,sufbringein zona abdominalir, tt ciltot' cauze nLr se pot identifica imediat. se vit bea, zilnic, ceai de mugelel. Se op:"ue;te o linguril[ plin[-ochi ile muqelel cu o ctrnl de apir. clocotitir,. se lasit sit infirzeze b jumtitnte cle mintit, se stlecoarit ;i se beau, inghigitutl cr.r inghiginrrfl' clouir pind la trei ce$ti de ceai pe zi. Baie de gezut cu salvic Femeile C4re au o sensibilitate exageratti tr apalatului genital ar tfebui s[ tttcir, o clatit pe sitptlmiinii, cilte o baie de ;ezut ct-t sztlvie. Se inmoaie lfi) gr.ame de Jalvie-intr{ gtileati de cinci lini cu apI rece $i se las.i sir stea 12 ore. Se ?nc[lzeqte zrpoi amestecul, se stfecoarir ;;i se toautir in ctrcl[. Rinichii celei suf'erinde trebuie sit fie acoperili de apir' Dtu'ata bliii este de 20 de minute. Dupir baie nu se recomandir $tefgerea clr pr.osopul, ci se vzr imbrirca un halat g'os, plttrsat5i se vzt stit ?n pitt o orir astf'el inciit sti se transpire bine. Coada goricclului localizate in Ptirintele Kneipp recomancla,in ctrzul tLttulor af'ecgir"rnilor regiunea abclominal[ 5i a bazinului, f]e ele genittrle, renale, vezicale, blut in orice carrtitate.O lingurilit iniestinale, ceaiul cle coada i;oricelulr-ri, viu{'uitit de coacla Soricelului se lasit sii stetr tl jtrmittate cle minut intr-o canit cu apit ce ,ibiu a dat in clocot qi apoi se strecoiu'ir. Se beAtt, inghigitur'[ cu inghiginu'it, pitnti la opt celti de ceai pe zi. Uriici moarth in Pe lirngl ceaiurile irmintite mai sus se l'ecomrrndzi, cazltl ttltor sr"rt'eriltle genital-e gnve, cAte clotri cepti {e ceai cle rtrzicti motutir pe zi. Se

60

61

opitre$te o lingurigir cu vArf de plante (cu flori albe sau gtrlbene) cu o ceaqcit de apir clocotitir, se last"r tragir jumirtate de minut, se strecoa:'t"r sir se bea inghigiturl cu inghititurir. 5i Cirnbru in Cind aptu clampe duret'oase regiunea pelviarr[ sau abdomino-pelvianti, recomandirm s[ se bea, zilnic, douzi cerstide ceai de cimbru. Se opdreqte o lingurili cu v.t{ de cimblu cr.r apir clocotitS, se lase"r infbzeze <r sir jumiitate de minut, se sjftecoar[ qi se bea inghiliturir cu inghigirurir. Perni cu cimbrn Durerile spastice se mtri combrt, extern, cu ajutorul nnei perne plinti cu cimbnr. Se umple o ti4[ de pernir cle mh'ime potrivitil cr-rtulpini ;i flori usctrte de cimbru. se coirse, :je aq;eazirpe locul duleros. Perna se incirlzegte seata in cuptor si se line peste noapte pe abdornen.

Traista ciobanului puternice.Se incepe cllrA Este forute eficient[ in hemolagii mensffutrle ?n de ceai cu opt-zece zile inainte de incepereacicluluri 5i se bear,r, pe zi. O lingu'i1irplind-ochi de tr:trista perioardir, cAte douir celti aceastir sir ciobanului se pune intr-o ceagc[ de apir clocotitii, se lruszi tragir cr jum[tate de minut, se sbecoanigi se bea inghiliturfl cu inghiliturir.Acest ciclului neregulat, timpul pubertiigii. in cetri ujr.rt[ qi la normalizarca Mugefel rnultilaterall,mugegel ajutir gi la tuburiiri Daui fiind acfiuneasa beneficir menstrurrle qi dereglirri ale ciclului, precum intArzieri :irrll absenla menstrei.Se todrniro ctrnride trpir clocotitirpeste o lingurilir plinir-vtrf se cu mr-rqegel, las[ s[ stea o jumirtate de minut gi se sn'ecotul. Se pAnir lzr trei ceqti de ceai pe zi. cu betrn,inghigitr.rrti inghiEiturir, Coada goricelului puberti$i ujutir cite trle Lerintiu'zieri;i neregukuiti4i ciclului in perionda pe pe o cea;cirde ceai de coadaSoricelului zi, btiutridimirleztftr, stclmacul gol. Se opfueqte o lingurigl cu vArf de plante miu'unlite de coada qoriceluluicu o cea$c[ de trp[ clocotitir,se laszisir uagl o jumir&rtede minut, se suecoan-r se bea inghiliturir cu inghigiturir. qi Urzic5 moartd genitale Ceair"rl ajutir in vindecu'eatulbur'lrilor menstrutrle at'ecgiunilor ;i grave. O lingr"rrilirplinir-vii"rtde urzic[ moartir, albl sau galbenit. se opiuegte o canirde apir clocotitir,se l:usir stea o jum[tate de minitt sir cu se stlecoiuir.Se beau,inghigitulircu inghiEitur[,dou[ cini de ceai pe 6i zt. Cimbrrr Ceaiul de cirnbm ajutir in cizul ciclulilor netegulate. lasit o lingu'igit Se cu vArf de cimbru s[ stea o jumirtatede minut inu-o cea;cir de apil clocotiui qi se strecoiuit.Se beau, inghilitur[ cu inghi$turit, doul clni de cetri pe zi. Perni cu cimbru Dr.rrelile pot spasmodice timpul menstruafiei fi linigtitecu ttjlrtorul din unei peure plinir cu cimbru. Se umple o titlir de pernit ctr tulpini ;i clupit t'lori usctttede cimbrr,r se a;errzir ttbdomen, inainte de culcau'e, pe ,si ce, itt prealabil,am incllzit-o in cuptrx'. Troscot Se optiregte lingulilir cr"rviirt de txrscot cu o ceafcirde ap[ cloc<ltitir, o

Tulburiri

menstruale

Tulburzirile menshuale constau in deficienge ale ciclului menstlr.litl. cLln-l ar fl cich"rl int?!'ziat, neregulat, siinger:itripretr abundente sau prea mici cantitrrtiv. Tot aici se incadreazl si mensnele neobi;nuit de dureroise. Deseori mensfiuafitr lunirl este precedatr'rsau insolitir cle indispozigie general[, dureri de qale sau in regiunea pelvianir, gleafir ;i palpitalii. Cauzele acesteapot ti cle naturii psihicir (in specill la f'eteletinere). stur este vorba de sitler.i,schimbiu'i ide timpnlui, tulburlri horm<lnale salr cancere ale orgiurelor genitale inteme. Menstrlalia insogitir de dueli este lotule frecventr"t, mai ales la t'ete qi la f'emei tinere. Ciind ciruzele tulburitrilor sunt de naturir inof'ensivir ;i, in specitrl, dacti nu apar decit dureri, de obicei sunt suficiente pentlu ffatruea lor odihna gi o sticlir cu apir fierbinte pusl pe pintec. Crefiqoari Poate inlirtura tulburtirile urenstmale. Se opi:ue$teo lirrgurilir cu viirf de crelisoal'[ c]u o cea$cl de apir clocotitir, se lasir sii stea o jumirtate de minut ;i se strecoarri. Se beau, inghi$turii cu inghiliturir, douir piinit la n'ei ciuri de ceiti pe zi. Crcfiqoard gi coada Eoricclului Dac[ tulburi!-ile trpar in perioirda pubertiqii, se recomandir un cetri din amestec in pfu1i egale de creEiqoariigi coada qoticelului. Se opiueSte o lingurilfl vArfuitir din amestec cu o ceiqcir de apri clocotitti. se las[ sir infuzeze o jumltate de minut qi se stlecoarir. Se beau, inghigitr"rr[ cu inghigittrr'[, dou[ pdnit la trei cdni de ceai pe zi.

se lasii sii trag[ o jumdtate de rninut Ei se snecoard.pe clurataunei zile intregi se beau, inghigiturri inghiEitur[,cloul cirni cie ceai. cu Cicoarc Intr-o canr cu apir clocotiti se pune o linguripi plinir-ochi cle cic.oare, se las[ s{ qtea o jumltate de minut, se strecoarzi se bea o ceagcl qi de ceai dimineala. Amestec de ceaiuri Urmltorul amestec de ceaiuri s-a clovedit fbarte eficient la hemoragii menstrualeputernice: 250 glame flori de amic[, 50 gr-amede rirdlcini de odolean (valerimzi), 25 grame de lichen de piau'[, 25 glame de roinigl, 25 grame de strlvie,25 grame de coadtr;oricelului. Plantele se mfulrnfescqi se amesteclbine. Se opdr:eqte linu'ig[ plinir din amestec o cu o cea;cd de rpd clocotiti, se las[ sii intuzezejumltate de minut gi se sucoar[. Se bea o cani din ceaiul astfel prepiu'at,inghilitur'fl cu inghilitu'fl, dimineafa,inainte de micul dejun. Se rccomanddsir se utilizeze ceaiul pe o perioadl de timp mai lung[, chiar dac[ intre timp ciclul s-a normalizat. Mic bitter sucdcz La intArzieri ale ciclului sau la hemoragiimenstrualefbarte pLlternice, scrierile din vechime rccomandir ftllosireamicului bitter suedez,de trei ori pe zi ctte cl lingurilil, diluatir in apl stru in ceai de plante. II vom lua trei zile h rnd, din prima zi tr menstrualiei, repetAnd cura lunii de lunir, pfi.nirclnd se ptlduce o normalizarctr ciclului.

Amestec de ceaiuri Se amestecir,in cantit[gi egale, pltlagin[ ingust[ qi cimbru. Se ia o lingurili plinti-vhrf din amestec, se toam[ peste ea o canti de ap]i clocotitl, se las[ s[ stea o jumltate de minut Ei se strecoar'f,. beau, Se inghi$tud cu inghiginrr[, pAn[ la dou[ ce$ti de ceai pe zi.

Atonie vezicali
Atonie reprezinti disparigiasau, de cele mai multe ori, diminuarea evidentl a tonicitigii (tonus - starea de tensiune normal[ in care se afl[ musculaturaneted[, prezenti in organelecavitare, a;a cum este [i vezica urinard) normale a unui olgan contractil. Crefigoari cu O linguriEirvArfuitir de creliqoardse opfu'eqte o canfl de trpfl clocotit[, se lasir sir u'ag[ o jum[tate de rninut qi se suecoar{. Pe dtuata unei zile se beau, inghigiturd cu inghigiturd,patru ceqti de ceai. Esenfi de traista ciobanului Se fricgioneazd zona in care este situtttd vezica cLl esenf[ de u'aista ciobanului, penuu a-i vitaliza musculatura. Plantele, proasp[t cttlese, (fi'unze, flori gi tulpini), se spall qi se utie mflrunt. Cu ele se umple o Se sticlr-r,irpoi se toam[ alcool alb 38-4{lo/o. lasl sticla cel pufin douit slptirnflni la clldurti. FdcAiile se fhc de mai multe ori pe zi. Troscot O lingurigirde rldlcinti de uoscot se las[ la inmuiat, inu-o ceaqcdcu qi se api. rcce, timp de 12 ore. Apoi amestecul incirlzeqte se sb'ecoarl. Pe durata unei zile se beau,inghiliturfl cu inghifturd, pauu cflni de ceai. Este practic s[ se plstreze talia zilnicfl intr.un termos. Baie de gezut cu sare de bucdthrie Printre mijloacele de tratirmentcunoscute din vechime, cal'e ne stau la -acasir, gezutcu stue de bucitiuie, avitnd dispozilie se numitrl qi baia de efe-ctedeosebite in vindecaietr atoniei vezicale. In ap[, potrivill ltr o temperaturl plircut[, se dizolvfl o mdnti de sare de buc[tirie. In cadl vtr ii apir suficient[ pentlu a acoperi rinichii bolnavei. Durata birii este de 20 de minute. Nu ne vom StergecLl prosoplrlde baie, ci vom imbrtica un halat gros qi vom sta in pat o ord ca s[ fianspiritm. Baie de gezut cu traista ciobanulgi sau/qi coada goricelului ori / qi coada calului Pentru o baie se pun lzr inmuiat 100 grame de plante (indif-erentcrue -de apfl rece qi sp las[ t2 orc' clintre ele) inn-o giletrtir cu cinci liui gi Arnesteculse incllZegte,se su'ecoal'ti se toarn[ in baie. In cadti n'ebuie

E. Maladii specifice vezicii urinare


Afecfiuni vezicale(in general, indiferent de natura lor)
Splinufi Datoritl ef'ectuluiei diuretic, splinulir se recomand[ la toate suf'er:ingele vezicale. Se oplrelte o lingurigirviirfuitl de plante cu o cant"r apir de cloc<ltitir, las[ sI trzrgir junrltate de rninui ;i se str:ecoarir. beau, se o Se inghi$turd cu inghigiturl, pAnd la panu ceqti de ceai pe zi. Turifi mare O lingu'i1ti plin[-ochi de turilit mare se pune intr-o cea;c[ cu tip[ clocotitit, se lasir s[ infirzezeo jumtitate de minut gi se strecoeu'd. Se beau, inghiEiturticu inghigitru'ei, cirni de cea;ipe zi. trei

s[ fie atAta ap[ cAt s[ acopererinichii bolnavei. Durata blii este de 2O de minute. Nu se rccomand[ $tergerea plosopul dupf baie, ci v[ veli cu imbrdca cu un halat gi veli sta in pat o oni, astfel incflt s[ nanspiraEi bine. Se pot, desigur, pi amesteca cele nei plante, pregdtind baia la f'el.

minut, se strecoardEi se bea cu inghi$turi mici. in tot timpul b[ii, cAt n'anspirali, 6i chiar mai mult timp, dac[ putefi, incercali sX nu urinagi. Apoi, la ulinare, forJati-v[ s[ eliminali jetul de urind cu presiune m?ue, astf'elincAt s[ putegielimina gi acele pietricele ce pot uece prin sfincter gi uretr'[.

Calculi vezicali
Calculii vezicali sult fbrmagi chiar in vezicd.sau sunt calculi renali coborAgiin vezic6. In cazul celor proprii, vezicali, ei au aceetrqicompozilie ca gi cei renali (s5.ruri ale acidului uric, oxalali, cartonagi qi fosfaf de calciu, mai ral reziduui de albumine, ca cistein[ qi xantin[). Existenla lor se manif-estiprinft-o senzaliede ap[sarein rcgiunea vezicli urinare, uneori gi prin colici veziculare. La micgiune,jetul de urin[ se intrerupe brusc ch.nd calculul astup[ ieqilea c[ue uren[. $i prezenga sdngelui in win5 poate fi un semn al prezenlei calculilor. Aceqtia sunt mai pugirrpericulogi qi dau dureri mai moderatedecAtcei renali. Calculii vezicali pot fi sfdr6.ma1i ajutorul unui instrument care se introduce cu prin uretr[. Sfhr0m[turile se elimind apoi impreund cu urina. Ciubofica cucului O lingurili cu vArf de r'[dlcini de ciubogicacucului se opiue;te cu o ceaqcdde ap[ clocotiti, se lasl o jum[tate de minut, se su'ecoaltiqi se amestec[ cu pulin[ miere. Se beau, inghiftu'I cu inghigiturd, una pAnl la douf, clni de ceai pe zi. Seminle gi ceai de pitlaginl (ingusti sau lati) Semingele patlaginii sunt considerate, vechime,ca mijloc de ptevenire din a fbrmlrii calculilor de orice naturl. Se vor inghif, zrlnic, impreunl cu ceaiul de pltiaginfl, opt grame de seminge. Pentru prepiu'ilea ceiului se pune o lingurild cu vArf de p[tlagin[ inu'-o can[ clr apd clocotit[, se las[ sd infuzeze o jum[tate de minut, se sffecoar[ 6i se bea, inghigind totodati serningele. Baie de gezut qi ceai cu coada calului Cel mai rapid leac in cazul litiazei vezicale il constituie birile de qezut cu coada czrlului,asociatecu ceai frcut din aceea;i planui. In acest mod se stimuleazd eliminarea urinii. Penul baia de Dezllt se iau 100 Eame de coada calului, se pun la inmuiat inn-o gdleatdde cinci lini de apl lce, se lasi 12 ore. Amesteculse incilzeqte,se stecclatitqi se adaurgl in baie. Cada nebuie sd congin[ atata ap[, cAt s[ acoperc rinichii bolnavei. Durata blii este de 20 de minute. Dup[ baie nu ne vom $terge cu prosopul, ci vom imbr[ca un halat de baie Ei vom sta in pat incir o or[, ca s[ uanspirdm. In timpul biii se vor bea una pini ]a doul -O celti de ceai de coada czrlului. lingudl[ plin[ cu virf de planti se opiueqte cu o ceagc[ cle apd clocotit5, se lasX s[ sterr o jum[tate de

Cancer vezical / Tumor5 malignd vezicald


Cancerul vezical adurcetotdeaunadup[ sine prezen\asAngelui in urin[ (hematulie). Dar acestanu este un semn clar, strict numiu pennu cancer, astf'el cd stabilirea exact[ a faptului cir este vorba de o tumor[ malignd nu o poate face decAt puncgia biopticri. Tipul de tumor[ ctuacteristic cancerului vezical este epiteliomul, dezvoltat prin prolil'erareaepiteliului vezical. Pufulifi cu flori mici Ptu'e desigur de domeniul f'antasticului afirmafia Mariei Treben c[ pufuligr cu flori mici este in stare s[ vindece cancerul vezicular'.Dou[ ce$ti de ceai, una dimineala pe stomacul gol gi alta cu o jumdtate de ord inainte de culcarc, pot fi suficiente pentru a combate cu succes aceast[ boalfl grea. O lingurigflcu viuf de fiunze, flori gi tulpini proaspete de put-ulig[ cu flod mici se oplreqte cu o cea$ci de ap[ clocotitd, se lasd o jumXtate de minut, se sucoalir qi ceaiul se bea inghiliturd cu inghilitur[. Catar veziCal, vezi Inflama(ia vezicii

CiStitS,

vezi Inflamafia vezicii

Deregl5ri de urinare
in vezictr urinal[ se trdun[ lichidul care este eliminat de rinichi. Vezica este eltrsticziqi poate acumula cantit[li considerabile de urinl. Se goleqte in mod normal cdnd conlinutul ei a ajuns la circa 0,7 lini. Orice tulbunue a trcestui ciclu, cum ar fi pierderile de urinir sau retenlitr urinard, se datoresc unei anume boli. Comprcse cu mugefel Se opfuesc, cu ap[ clocotiti, flori de muqeEel,atatea cdt se pot llla cu o mfln[, se las[ sd se scugl, apoi se pun intr:o pdnzd.curat[. Compresa cald[ se pune pe pAntece, in dreptul regiunii in care se afl[ vezica. Penuu plstrru'ea cdldurii se aqeazd peste compresa de mugelel o altl pAnzft groasl.

Pufulifi cu flori mici Pentru o ceagcirde ceai se oph'eqtese oph'egte o lingurill cu vdrf de plante m[nrnlite cu trpl clocotitd, se lasir o jumdtate de minut qi se stecoar'6. Se bea, inghigiturdcu inghilitur[, cAte o ceaqcirde ceai dimineafa, pe stomncul gol gi seara,inainte de culcare. Baie de aburi cu coada calului Se op[resc patru lingurip de coadacalului cu Lrnliuu de api clocotitri. Acoperitir cu halatul de baie, bolnava st[ pe vine, deasupravasului cu infuzie de coada calului, circa 10 minute, astfel incat aburii sit poat[ acliona asupra vezicii. Plantele optrrite se pot tolosi gi drept comprcsd, inff-o cArp[ curatl, pe zona pelvianf, in care se af]ir vezica. aqezendu-le,

Baie de gezut cu urzici moarti Se las[ la inmuiert,timp de 12 ore, 1(X) grame de urzic[ moru"td(albl sau gtrlbenf,), inn-o giileati cu cinci litri de tp[ rece. Se inc[lze$teapoi amestecul,se so'ecoall gi se toarn[ in baie. In cad[ trebuie sti fie atAta apd clt s[ acoperc rinichii bolnavei. Durara blii este de 20 de minute. Dup[ ce ieqigidin trpf,nu v[ qtergeEi plosopul,ci vti imbr[ca1iinu-un cu haltrt de baie qi stafi ?n pat o orir ca si transpirali. Urzicd moarti Pe iAng[ blile de $ezut se va bea zilnic ceai. Se opflreqteo linguriEl vArt'uiti din plantr bine mflrungitiicu o cand de apfl clocotit[, se lasti sir stea o jum[tate de minut, se snecoall Ei se bea, inghigiturd cu inghiftur{. Baie de aburi cu coada calului Plantir este fblositi din timpuri strirvechi in afecliunile vezicii urinare, datoritti ef'ectelor ei hemostatice.Se opdresc panu lingtu'i de coadzr calului cu un litru de apriclocotit[. Acoperit[ cu halatulde baie, bolnava sti pe vine, circa lQ minute, deasupra vasului cu inf'uzie, astf'elincAt abulii s[ potrti acliona asupra vezicii. Plantele opfuite se pot fblosi gi drept compres[, aqezAndu-le inu-o cArpd. curati pe zona de abdomenin car este situatir vezica.

Dureri vezicale
Pufnlifd cu flori mici Cu o canl (250 gnme) de ap[ clocotit[ se oplreqteo lingurila plinir-ochi de plante,se lasl ,,s[ trtrgii' un minut-doul, se strecou[. Se beau numai doul ceqti de ceai pe zi, una dimineala,pe stomaculgol, a dt)ttit,sea:'tt, cu <l jumltate de or[ inainte de culcare.

Inflamafia vezicii I Catar vezical / Cistiti


Cistita este Lrna din bolile fiecvent intAlnite la femei, fiind o afecgiune specifrc[ lor. Inflamtrgia aprue in urma inf'ecgiilor bacteriene ctue au migrat din zona rinichilor, din uretlzi sau au fost transportate din alte regiuni ale corpului pe cflile sangvine, rcspectiv limfatice, in vezic[. Frigql gi trmezealtr (de exemplu, vremea ploioas[) favorizetrzl aparigia Ior. Imbolnlvilea se manif'estI brusc, cu senzalie de aplstue ,si dutere in panea de jos a abdomenului (in pelvis), nevoia de a urina fiind fbture acutl qi fi'ecventti, nevoie care reaptu:e imediat dupti ttrintue, aceasur fiind insogit[ de dureri ;i usturimi. Din cauztr golirii repetate a vezicii, cantitlgile de urinl devin fbarte mici, cAEivasnopi numai, ceen ce se resimte deosebit de dureros. Deseori udna este de culoare rogiaticir datorlt[ sAngelui cu cil'e este amestecatti, este tulbure qi zue un mixrs r[u. ln stadiile acute poate trpiuea f'ebrX.De multe ori trsemeneainf'ecgii sunt generate, fhvorizate, de o igienf nesatistzic[toarein zonu uro-geuitalf,, ceea ce permite colibacilikl' din intestin sir pltrundir in urefi'l. Porumb O linguripi cu vflrf de mirtilse de pommb se opiuelte c-u o cea;cX de trpii clocotitir, se lasd sir stea o jumirtirte de minut ;i se sttecom[. La fiecue doul sau uei ore se betr cAte o lingurilir din ttcest ceai. Este practic s[ se piusneze rztlitt zilnicir intr-un temos.

Nisip (calculi mici) vezicali


Baic dc qezut gi ceai cu coada calului Un leac r.rpid gi eficient pentru eliminiuea micilor calculi vezicttli sr"rnt blile de $ezut cu coada calului, in timpul qiiror:t se beau qi una pdnit Itr douir ce;ti de cezri din ztceeagiplant[. In acest mod se activetrzit f'uncgiunile vezicii. CAt timp durcazi baia qi cdt timp se stl in pat ca s[ se nanspire, bolnava nebuie s[ se ablin[ si urineze - chiar ;i <l perioadl mai indelungati, dac[ poate -, pentru ca in momentul in care vezica ,,stti sti plesneascti", jetul de urin[ s[ aib[ prcsiune cAt mai mtue, astfel incdt nisipul s[ fie elimintrt din vezic[. Penuu baie se fblosesc 100 glame de cotrda ctrlului, car se pun Ia inmuiat intr-o gzileatd cu cinci liuj de ap[ rece qi se lzrsfl timp de !2 ore. Apoi amestecul se incllzeqte, te stt=.oar'[ gi se adaugir in'baie. in cacl[ uebuie s[ fie trtita apfl cAt sit acopere rinchii bolnavei. Durata b[ii este de 2O de minute' Nu se tec<lmttndir,dupir baie, ;telgerea cu prosopul, ci se vtr imbrirca un halat de baie qi se vtr sta in pat, o otd, pentru a trtulspira. Ceaiul, ce trcbuie b[ut tot acum, se face op[rind o lingurigl cu vh{ de coadit calului cu o ceagcl de ap[ clocotitl, cale se lasd sti stea o jumzitate cir minut, se stlecoar[ gi se bea cu inghilituri mici.

Amestec de ceaiuri Se amestecfl 20 grame de frunze de mesteac[n, 20 grame de osul iepurclui, 20 grame de traista ciobanului qi 20 grame de turigi mate. Penuu o ceagc[ de ceai se pune o linguriE[ vAr{uitl din amestecin apii clocotitl, se lash.o jumdtate de minut $i se stlecoar'[.Se beau, inghilitur[ cu inghiliturd, una pAn[ la doul c[ni de ceai pe zi.

Pareze vezicale
Pueza vezical[ este, de obicei, urmareaunei imboln[viri sau a unei riniri accidentale secgionarea cu m[duvei spindrii la nivelul unde n'ec prin ea fibrele nervilor ce a.sigruti qi deschiderea inchidereasfinctenrluivezicii uinare. Nervii vezicali sunt asfel impiedicagi s5-qi indeplineascl funcAiunile.Urina este eliminaui invohurftu',in momentul in care a ajurs la o antrmitd cantitate. Sf-rncterul vezical nu mai a,scultiu de obicei, de impulsul volunta'. ca Bii de gezut cu urzici moartd Se las[ la inmuiat 100 glame de urzic[ mozuti (alb[ sau galbeniDinn'-o gdleatd cu cinci litri de apd rece, timp de 12 ore. Se incilzegte apoi amestecul,se suecoardqi se adaugl in baie. In cad[ trebuie s[ fie atAta apfl incAt s[ acopererinichii bolnavei. Durata b[ii este de 2O de minute. Dupd baie vd imbrdcafi cu un halat gros, fard s[ v[ mai Etergeli cu prosopul, ;i sta;i in pat inc[ o or[ ca sd nanspirali. UrzicE moarti Pe lXng[ blile de $ezut se recomandtiqi o ceagc[ de ceai de unicl morrti., zilnic. Se op5leqteo lingurilit cu vdr{ de plante bine mfuungite cu o cea$c[ de apfl clocoti&i, se las[ sti stea o jum[tate de minut, se sfiecoar[ qi se bea, inghiEitulti cu inghi$turI.

Succesein tratarea bolilor specifice femeii


/ (.scrrcorl de la cititori)

Ame[eal5
...Eu personal am mare increderein dumneavoastld, pennu cd sfatudle dumneavoznt[ m-au ajutat atAt de des gi atAt de mult. In prim[vara anului 1989 au inceput s[-mi apar'[, al culcare, amegelicumplite. Dac[ ldsam capul numai pulin pe spate, amegelileincepeau izu'. Am inceput s[ caut urzici $i arn blut zilnic uei-pauu ceqti de ceai amestecatcu dou[ linguri de mic bitter suedez.Tot in aceast[ perioadh au inceput stdrile de anxietate.Am luat de la farmacie pic[turi de vdsc. Cu timpul st[rile de anxietate au dispdrut complet gi ameplile s-au potolit considerabil. Nu am mai avut pdn[ acum nevoie de medic sau de spital penfiu acestenepl[ceri... Maria Glasser, Zornheim I Ausn'ia ...am sufedt timp ?ndelungat ameEeli putemice.Apoi am inceput s[ de beau ceaiul de coada goricelului recomandatin caftea dumneavoaso'[. Dupd dou[ sdptimAni acestestiri nepl[cute erau indepfutate... Anton Weber, Nih'nberg I Gennanict

Spasme (crampe) vezicale


Produse pdn contractareamuscular'[ involuntal'[ n sfincterului vezicii, bolnava nu mai poate urina cu toate c[ simte o nevoie acut[ de a face acest luclu. La originea spasmuluisunt, de obicei, infltrmafile vezicii, declanqarea acestuiatiind generatl cAnd teama de durerile produse prin urinare inhib[ nevoia de a udna. Consecinlaspasmului este rctenlia de uin[ qi aparigiaglobului vezical. Perni cu pedicu[d Pema umplut[ cu pedicugduscat[ calmea.z[rapid crampele veziculzue. Se umple o fap de pernir cu 100 pfln[ la 300 grame de pedicugzi uscatti, in f,uncgie mdrimea zonei cuprins[ de crampe,se incllzeqte in cuptorul de uscat.qi se line pestenoaptepe zona abdominal[cd cot-espunde situdrii
vezrctt.

Anexiti gi nodul la sin


...o prieten[ era deseorisuferind[ de afecfuni a]e ovarelor. A inceput s5 bea cu regularitate ceaiul recomandat de dumneavoastrfl: coada loricelului, gilbenele gi urzic[. Dup[ u'ei z7le,a observat un nodul la sAn. Era foarte dureros qi cle mirimea unei unghii de la degetul mic. Probabil acest nodul era-de mai mult timp sub piele, dar nu se vedea qi nu se simlea. A continuat s[ bea ceaiul pi a uns locul, zilnic, cu alifie de gl.lbenele.N-a trecut multA vreme gi nodulul nu mai durea, a devenit mai moale, d[dea mAncflrimi,dup[ care a dispiuut. Nici nu vzi puteli imagina, ce rcunoscfltoare este pdetenamea.. v[ Inge Sch., din B. / Germania

....acqmgatru s[ptim1ni, o fati de 16 ani din vecini, se plflngea de dueri abdominaleputemice. Deoarececu un an in urm[ i-a fbst &tirpat un oval', se temea si meargir la medic. Am sf'6tuit-o si mearg[ totu$i la un consult medical. Medicii au constatato inflamaEi",r o.,,rarJ.,i.oegi i-au f-ost prescdse tablete [i supozitoAre,stalea clureroasir n-a clispxrui. Atunci i-am recomandtrtsd bea ceaiul cle cleligoru.fl. Dupir o s[ptirmAnl durerile s-au atenuftt.Dupd alte qasezile au dispfuut. Fala rAcleclin nou qi arc din nou poftd de via!ir... Andreea St., din S. I German.ia

...in ultima vreme am flcut, eu personal, expedenla unei vindecdri de domeniul f'antasticului. Mi se descoperise un nodul in silnul drept, gi nebuia s[ mi se facl o puncfie. Am urmat imediat sfirturile din caltea dumneavoa.strir(comprese cu coada calului qi cu micul bitter suedez). Lrr un control ulterior, dup[ pauu stiptimflni, nodulul nu mtri era de glsit. Nu-mi venea a crcde... Gisela Dorn, Gresten I Austricr ...soacra mea a simlit, deodat[, anul trecut, nn nodttl incercat, altenativ, cu comprese de coada calului gi cu Dup[ o jumltate de trn totul disp[r'use, atat nodulul, Gertrutl Molm, Mauterndotf in sflnul dtept. A mic bitter suedez. cAt gi dut'erea... I Austria

Atonie vezicali
...ani de zile am sut'eritde drueri puterniceale vezicii. Simlearn permanent nevoia de a uina, diu nu leuleam decxt zurevoie, chiu dacl aptisam putemic. Din cauza unei suzurgulfuia uretrei, care m-a linut zece-zile in spital, in urm5.toarele ,,sase luni a trebuit s[ merg cle cinci ori la control qi sd suport de fieiare cliitfl alui liugire fhrti trnestezie. Acezrstaera atat de durcrclas[,incAt incepeam s[ am, chiar- inainte cle intervengie, o stare proastd, ial dupir. intervengie sufeream cle dueri cumplite. cand, dup[ un an, am fost din nou chematirla control, pur lj {-pLo nLl m-am mai dus gi trm irrceput un tratament clupir recomtrndfuile din cartea dumneavostr[.Am frcut, s[ptir"mxnal, baie cle qezut cu coada goriceluluiqi, alternativ,cu coadacalului, pe czu'e, reincil2itd, am mai tolosit-o o dat6. Am fiiclionat zilnic, dimineala q;i seara., zona cle la simfiza pubiand. inspre trbdomen,cu eseng[de traista ciobanr-rlui gi am birut zilnic c0te trei c:ini de ceai de cre!!oar[. $i, poate nu ml credegi,nu mai am nevoie de nici un conflol, plantele m-au ajut:rt in rnod mi:'aculos.Doamn[ Treben, vd mulgumesc din toat[ inima... Bertu Schctftr,Reichersbeuern Ausf in I ...Am rccomandatbaia de abtui cu coada caluh-ri douir tinere t-emei la cate suf'ereau retenlie uinarii datorzrtii de atoniei vezicale. AmAncJou[au fbst fbtu'te fericite in urma efectuhri imecliat nl blii. Uneia clintre ele i se propusese deja scoaterca unui rinichi. Mai tArziu, medicul a atirmat cir nu mai pclatefi vorba de opera{ie... ELsa Kdnig, Pasto-Narino I Col.umbict

...sunt americancd qi tniiesc din 1968 in Getmania. Ar:um cAliva zrni m-am irnboln[vit de cancer mamar. Dup[ doud operalii am fost trimisir la o radioterapie. A fost pentru mine iadul pe p5-mirnt.Durp[ un an am pierdut Ei al doilea sA.n,in cate ,,se fiecuse cu vederea" un nodul. O cumplitir mizerie fdrd sfArEit. Factorii trnalizagi se inrlut[geau continuu gi prin iradierile suferite nu mai puteam decAt sir mir clatin de colo-colo. Se addugtru depresiuni pe ctu'e nu le pot descde in cuvinte. M[ mai rugam numai penflu un sfilqit cAt mai apropiat! Atunci tAniuul ;ef al unei firme de instalagii mi-a povestit de vindectueit cancemh"ri s[u de m[duv[ cu ajutorul plantelor medicinale ;i mi-a t'ecomandat ciutea dumneavoastrfl. De atunci bezruzilnic ceaiul prescris de dumneavottstr[, cel din amestec de coada Soricelului, gllbenele 5i urzic[. Acum rnd afltt intr-o stil'e bun[ gi analizele de sAnge suut foarte bune. Sir vit rlspl[teascir Dumnezeu. Am trimis rudelor mele, cat sllnt tot in Statele Unite, ceaiul cle mai slls, pe crue l-am rccomandtrt;i aici multor prieteni. Dumnezeu sti v[ binecuvitntezevaloroasa dumneavoastrirmunc[ qi sti vl linir in putere incit mr.rlt[ vleme pentru binele omenirii. Familia mea Pi cu mine v[ admilXrn gi vii ir.rbim... Estlrcr Westennann, Giessen I Gennanict ...O cuno$tingticle-a noasftir avea metastaze la colcland, ctu'e pcxrreau de la un sdn trmputat. Operagi4 insi avusese loc cu opt ani irt urmit. Se afla in zona unor virse limtntice ciu'e procluseser[ aceastii recidivit slpttimflni inainte periculoasti. C?tnd tr venit la ncli, in 1986, cll pzrtrLr_ cle inirltare, avett asemeneacluleri, cit nu putea sta nici c:ulcati, nici in pl'escrise tn $ezLrt. bagajele ei erzruq mullime cle tablete conna duterilor, cle meclici, morfinl etc. Erir lbiinclonaUi cle cloctori. Am inceput imeditrt prescdse in cattea dumneavottstritctlntra cancLl compresele gi ceair"rrjle patnr- zile {urerile incetaset'tiqi dupd palhll silptticerului mamar. Dupti pe piciclare, ttcttsi, cu ioate medicamentele, mAni am putut sri o tt'i-it"-, mai luase nimic in timpul ;ederii la noi. Acas[ a continuat clin ctue nu

Cancer mamar
....ry-aF fbst de mare ajutor cu cartea clumneavoastr.ir. sunt aptoape vindecat[ de un cancer mamiu: acut. Acum, mzi simt iatiiqi bine, iar' amalizele sdngesunt normale.V[ sunt fbarte recunoscltotue... de I Christine Albrecht. Mannheint. Germania

cu compresele o scuft[ bucati de vreme, dar amestecul de ceaiuri din c9a!a goricelului, gdlbeneleqi urzicd il va mai bea timp de un an. Ne urzfieazades gi suntem.fgale f'ericifi c[ are din nou analizele cle sdnge foarte bune gi c{, datoriti sfaturilor-minunateclin cartea clumneavoasnl, se simte sdndtoash $ in putere. Mulpmirile noaste cele mai af'ectuoase... Magda Schulz, Kinheim I Austria

Cancer uterin
,.,.1a o colegd, cllugdriltr ca qi mine, s-a constatar o tumor[ uter{n[. Medicii i-au-dat puline qansedupr operagie, spunAndc[ va trhi cel mult o jumdtate de an. Dup[ ce a iegit clin Spital, a incercat qi natamentul recomandatde dumneavoastrd: ceai de coada goricelului, iroi"e gi g{1benele, zilnic pan[ la doi litri. Apoi, comptese cu bitter suedez-pe ab$-ome1tinute timp de patru orcf ungdnd inainte locul cu alifie de gdlbenele. mergdnd ta conh.ol, medicul primar. a .DuB[ qase_s[ptdmflni, rdmas uimit de modificfuile benefice confirmate de analiza shngelui. De atunci au trecut cflgiva ani. sora M. se simte bine. Ttne inn-adevhr rgrm alimentar gi nu a rcnunfat la cura de ceai... p, &tra A., de Ia mdndstirea I Aumia superimrd

$i am sf[tuit-o sd urmeze t'atamentele indicate ln carlea dumneavoastrl, cu bli de coada calului gi cu ceaiul din amestecde coada calului, tuzic[ gi sundtoare. La inceput nu vroia s[ unneze acest tratament, pe urml zile s-a trezit cu alt[ ins[ a acceptat. $i ce s[ vezi: dupl gaisprezece gi de atunci este foarte bine. Se bucur[ din nou de familia stare de spirit minune. Pennu ei, de gospodfuie.Imi este rccunosc[toarcpentru aceas&i intrega familie acesta a fost un dar de la Dumnezeu. V[ mulpmim pentru c rraa dumneavoastfl plin[ de inv[ldminte. 56 v[ rdspl[teasc[ Dumnezeu... I Gerti Schol.I,Wegenstetten Elvetia ...indicagiile din cartea dumneavoastr{privind sun[toarca mi-au fost de mele... mare fblos in depresiunile Maria Baumt Scluteinfutt I Ausn'irt

Dureri de cap
...sunt in vflrstd de 25 de ani gi sufh' de multi weme de duled de cap continui. O cur'[ de mai multe sdptimXnicu ceai de coada goricelului mi-a adus multd alinare... ' Gisela Konrad, Kt'itzendorf I Ausn'ia

Cancer vezical
...pe c0nd soful meu era internat in spital cu un calcul renal, in camera sa a fost adus un domn mai in vArstd,c[ruia i se depistaseo tumoare la vezicd. A fost deschis qi apoi inchis din nou, p"n^nu c[ nu se mai putea opera. Bolnavul, sllbit, hdnit artificial, a fost extemat in cele din umd, ca un caz flar:d. speran![. Am dat sogieisale cartea dumneavoastr[, pi i-am atms atenlia asupra succeselorpe carc le enumer-agi privinga in combaterii tumorilor cu ajurorul pufuligei cu flori mici. CAteva saptamani mai tArziu, doamna mi-a scris urm[toarele rflnduri: ,,vi inapoiei cattea cu multe mulgumiri. sopl meu este iar{gi siinltos gi cOnt[regteg0 kg. rotuI este drn nou normal, gase radiografii arati o vezicd sdndtoas[, fdrd tumoare! Este de necrezut! Se penic adevrrate minuni! v[ mulpmesc din nou, oare unde ar. fi fost sogul meu acum?"... hmgard Ronnebur"ger, Marl I Germanicr

Dureri vezicale
...am necazud cu vezica.Am nrgat un urolog sd-mi prescrie ceva pentu durerile insuportabile, clal nu mi-a fost de folos. InU-o sezu'[ mi-am cules din grldin[ rdchiEic[, am b[ur doud ceqti de ceai, dup[ care durerile ari dispdrut ca prin fatmec. De atunci consider ci aceasta buruian[ este o planti f'ermecat[... Barbara Kaufrnann, Ennepetal l Gennania despre plante qi.de ...suntem foarle incAntagide cartea dumneavoastrd sfaturile pe car.e|e congine.De pildd, in tmtalea unei inflam4ii.a vezicii un urinare, baia de aburi tu coada calului a ay11t efect bun 9i rapid" ' Mohn, Mauterndotf I Austria Genrutl .. .dup[ ce m-am nec[jit mai bine de o jum[tate de. an clr o cistit[ rebel-d.cat nu vroia s[ b'eacdcu toate sfaturile medicului, am lecus la pufulip cu flori mici, pe cal am folosit-o, ptoaspflt culeasl, pentn prepararca ceiului" ' Roswitha sauber, Milnchen I Ge,mania

Depresiune
...sorh mea, in vArsti de 55 de ani, a suferit trcum 12 ani o oper.t4ie in zona pelviand (genital[). De arunci sufer.iicle depresiuneqi nebuie s[ ia, anual, tablete hormonale $i penuu neri. Starea ei s*r inr'[utigit

Hipertensiunearteriali
...printr-o intAmplae mi-a c[zut in m0n[ interesamta dumneavoastrd carte despreplante. De nei stiptd"mflni beau regulat ceaiul de viisc, gi tensiunea mea s-a ameliorat simlitor, aqa ctl nu mai uebuie s[ iau tablete... Doris Schtn,idke, BatI Salzungen fosta RDG I ...datoritti sfaturilor din cartea dumneavoastrd m-am vindecat in mod miraculos, f'apt pentru care v[ mulgumescdin suflet. Tensiunezrmea arterialfl s-a normalizat cu ajutorul ceaiului de visc... Wilfied Habe, Bergen I Austria ...Mama mea a aplicat cura cu v0sc, pe care o recomandaEi hiperla tensiune arlerial[. Ea suferca dimineafa,zi de zi, de dur:eriputernice de cap, care au dispflrut deja dup[ a doua zi de curil. Acum. dup[ dou[ srlpulmAni, tensiunea arler:ial[a revenit la normal... Susctnne Steiner, Kirclntetten I Ausn'icr ...de mului vrme suf'ereun de hipertensiune arterial[. Nenumfuatele tablete ajuuru prca pulin, mai degrab[ mi-trm stl'icat stomacul cu ele. IntArnpl[tol am primit ciutea dumneavotrstrd aut Plante medicinale de din farnracia lui Dumnezeu. Dup[ sfatul dumneavoa.su'r1, blut ceai am de vflsc, ceea ce m-a rtjr.rtatfoiute murlt. Stomacul l-am vindecat cu coada qoricelului. Locuiesc in Polonia. lndicagiile dumneavoasffti asupra efectului vAscului la combaterea hiperlensiunii arteriale au fbst publicarte in revista noastrl s[ptlmAnal[, imprcun[ cu un desenal vAscului.S[ v[ rlspllteasc[ Dumnezeu. . . Lena Snnainta,Poniszowice/ Polonia

Imbolnlviri ale organelor genitale


...am avut mereu de f'urc[ cu inflamagii ale organelor genitzrle.Nimic nici curele lungi pi nu pfuea s[ dea rczultate. Nici medicamentele, costisitoare. Clsnicia mea avea qi ea de suferit in ulma acestei boli clonice, cu atAt mai mult cu cflt doringanoasn'flde a avea un copil nu se implinea. Atunci mi-tr clzut in mdnd cartea dumneavoastr[. Am procedat exact dup[ sfaturile dumneavoastr[. Am bdut ceaiul de creligoar'[, am fflcut regulat bflile cle fezut cu salvie gi mi-am prcpamt singur[ pic[tur{le de vflsc imponiva sterilitdgii. E aproape de necrezut: dupfl o jumdtate de an sclpasem de toate necaztuile,ca qi cum n-ar' fi fost niciodatn. $i acum, doi ani mai tArziu, suntem pfuinEii fericili ai unei fiice adorabile"' Karl,sahe r Germ.ania Musterknmp, Hannerot'e

Leucoree
despre ...multe, multe mulEumiripenuu cfu1ile dumneavoastr[pregioa.se om. Ani de plantele medicinale! Datoritf, dumneavoasfl[am devenit alt iile trm umblat de la un ginecolog la altul, penuu cI aveam o secrelie Ultimul ginecolog vroia s[-mi scotrt[ utentl, vaginal[ foafie abundenUi. intrucAt tabletele gi supozitotuelenu ajutau cu nimic. Am cules, in zile .timp de pse insorite, coada goricelului qi am bdut ceaiul recomandat sflpti.m1ni,cflte o ceaqc[ pe zi, sc[phnd de aceastdstare nepl[cut[... Melanie Bartel., Velburg I Ausn'ia

Menopauzl
...Sotat mea a trccut prin6-o perioad[ fotrrte glea, avflnd tulburiui commedicamentos' De;i a urmat un tl'attunent plexe la inceputulmenopauzei. deveneatot mai rca pe zi ce trce. de meclicul specialist,situagia lndictrt Dup[ ionsumul unei in luna iunie, a inceput s[ ia miiul bitter sueclez. jumirtigi cle siicl[, rro in..put s[-i clispud ,,valurile de cirldur[", dtuerile gi .t^"n generald cleplorabilflin cate se al]a. Acum se simte bine" ' Hikle 7., Miinchen I Gennania

Inflama{ii ale vezicii


...Prinu-o intflmplale mi-a ajuns in mirnti cru"tea in clumneavoastr[. acea perioadl tocmai sufereamde o inflamtrfie a vezicii datol'ateunei infecgii a c[ilor urinare. Pe scurt, toatfl zona zrbdominald era puternic afectat[ in urma unei rlceli. Fflrir ciltea dumneavozrsh[ fi fost desigur disaS pemt[. Ceaiu:ile gi b[ile de pzut cu coada calului mi-au fost de mzue ajutor. De aceeadoresc s[ v[ mulpmesc din tot sutletul... Hilde Lauf, Chemnitz/ Cermanict ...dup[ ce arn suf'eritcel puEindoi uni de o inflamatiea vezicii nttnate, la rccomandarcadumneavoasn'[am inceput sti beau ceiriul de pufirlil[ cu flcrri mici. Dupf, 14 zile trmeliorrueaera atAt de pronungettd, nu ctI mai pjerdetrm urin[. Beau cetriul in continuiue pAn[ la vindecu completi... Bauer, Bacharach I Gennanict Heltni.ne

Migrene
qi ...ur[r'i de bine pentru dumneavo4strfl mulEumiriciilduroase:in sfhrgit prcnu mai suf[r' de migrene! $i asta datoiit[ sfaturilor dumneavoastrir fioiuse"' Gerda Zaiane. Nouvelle Aviana t Tunis

...ani de ztle am suferit de migrene puternice, insoEite de singerdri nazale.M-am vindecat cu ceai de coada goricelului.Durerile au dispfuut, nu mai am nevoie de tablete qi injeclii... Helga Maier, Heidelberg I Germania

Tulburiri menstruale
...am avut ani de zile probleme cu menstrualiamea nercgulati. Acum beau, dup[ recomandflrile din c:u"teadumneavoasf[, ceai de coada goricelului gi constat c[ m-a ajutat foarte mult. Dup[ curd, totul s-a aranjat aga de bine, incfit nici nu mai nebuie s[ beau ceaiul. De aceea nu pot s[ infeleg cum este posibil ^s[ tot avetri dificult[f cu sfarurile minunate din cdrlile dumneavoastrd. Imi pare foarte r[u. V[ rog s[ avegi curaj gi sd nu le luali in seam[. Mii de mulgumiri... Ilsa Traun. Viena I Austria ...in mai 1986 am fost internatd in spital din cauza unei mensfiuafii abundenteqi de lungd durat6,unde s-a constatatc[ uterul era de mfuimea unei sarcini. Deoarece, de la cezaiand.,r[mdsesem cu o oroare de operalii, am hptdrat s[ m[ extefirez $i am inceput tratamentul cu mic bitter suedez.In afard de acestaam bdut zilnic ceaiul indicat in cartea dumneavoastr[ imponiva hemoragiilor menstruale.De atunci am un ciclu normal... Uta Schulz, Aachen I Gennania

S0ni umflafi
...sunt o 1iranc6,in vArsti de 33 de ani gi mamd a trei copii. De cAliva ani am avut probleme cu sAnul stAng.ME durea gi se umfla puternic. Am fost la mai mu$ medici gi mi s-au fdcut de trei ori mamografii. Mi s-a spus c[ am tulbur[ri horrnonalegi c[ aceastdstare va dura pdnd la menopauzfl.Mi s-a recomandat efectuarcaunei intervengiichirurgicale. Am citit, din int6.mplare,in cartea dumneavoastr[,cd ajuti uleiul de sun[toale. L-am prepzuatdup[ releta indicatd. In fiecare seiu'[ md ung cu acest ulei pe sflnul bolnav. Durerile au dispfuut. $i umfl[tum. Pot lucra din nou flr[ probleme... Gertrud K.. din P. I Ausn'ia

Tulburlri circulatorii
...mai int6i am avut probleme cu circulafa, apoi s-a addugato suferinlh de inimd qi, ca qi cum nu ru' fi fost de ajuns, m-am tmboln[vit de tiroid[ gi de bil[. Eram complet la p[mAnt. La 56 de ani a uebuit sl m[ pensionez de boali. Dupd un an de trutamente medicamentoase, le-am ldsat pe toate de-o parte qi m-am tlatat numai dup[ regetele dumneavoasn[, car imi ajunseserd intAmplltor in mhnd. Ap premia cu aur micul bitter suedez.Vretru sd vI mulgumesc suflet penuu ajutorul din dumneavoastrd minunat Annelise Huber, Rottenmann r Ausfi.ia ...ani de zile am suferit cle tulbur'fui circulatorii. in fiecare an aveam de mai multe ori grip[, de cele mai multe ori cu colzrps. VAscul a flcut minuni gi in cazul meu, acum sunt bine gi nu mai fac gripele. Bineinleles, nici colapsuri. In fiecare an fac de douI ori curti de vflsc" Elis;abethGaio, untermiinklrcim I Germania ...la serviciu stau tot timpul sgb stres, iar acasfl am gospod[ria, gr[dina gi animalele de ingrijit. Imi rflmAne foarle pufin timp pentru relaxare. M-am hotdrAt s[ fac o cur'[ de vAsc aga cum o recomandali in canea dumneavoastr[.Am constatatc[ puterea mea de munc[ s-a intdrit mult... SusanneMader', Welzow I fosta RDG

Tumori

...in septembrie 1986 sdnul meu stAng s-a umflat grozav qi simgeam in[unfiu un nodul considerabil.Doctorul meu de cas[ m-a trimis la o imediat[! radiografie mamatft,in urma clreia mi s-a recomandatoperagia Analizele ardtau ru'mdtoarele: mastopatiebilateralfl foarte dezvoltati, predominant fibrodenomatoasd, o tumoare mamard de mari dimensiuni cu gi noduli limfatici auxiliari in parteastdng[. Pe 24.O9medicul m-a nimis la spital, investigagiaa constat di^ntr-otermografie gi o puncgie.Il] la zile nebuia s6-mi iau rezultatele.in aceasti perioadfl lumea s-a prdbuqit pentru mine, cu atflt mai mult cu cflt mama mea a murit chinuit[ de un cancer mamar. Aveam cartea dumneavoastr[.dar n-o folosisem niciodatd. Am inceput imediat tatamentul indicat acolo, compresecu coada calului aburiti, Compresecu micul bitter suedez gi alifie de gdlbenele gi ceaiurile aferente. La 9 octombrie am aflat rczultatele de spital, 9i anume c[ nu s-au depistat celule canceloase.Investigalia ultedou[ a ar'fltat o tumoare mult-mai micf,, deci deocamdat[ operafia s-a amAnat. Am fost chematdclin nou la conUol pe 30 octombrie; S-a constat afunci o resh'angere mai importanti a tumorii... gi Hilda Schdngruber,Viena I Austria ...medicul meu ginecolog a constat o tumoarc, ceva mai mare decflt un ou cle g[in[, pe ovarul drept. M-a indrumat spr? opelalie. Nu trm fost de acort cu bperalia $i am inceput s[ beau-zilnic doi liu'i de ceai

(couda ;oricelului, gllbenele i;i urzicd), Ei inc[ douzi ceqti de ceai de coada calului cu mic bitter suedez, iu' sriptrimiinal am fticut trei btii de $ezllt cu coada loricelului. Noaptea arx pus cAte o comprcsti cu mic bitter suedez. ln ziua t cincea a ie$it primtr datr o masl sciirboasl, mtrcotrsti, apoi mereu, impreun[ cu sctrunul. Dup[ zece stiptrmflni tumoalea nu mai exista... Hilde Musrnann, Schuuenburg I Gennania

Plante medicinaleqi refete de casi


Cimbru in locul consumului de cafea, se va lua climineala cAte o ceaqcd cu ceai de cimbru. V[ veli simgi reconfonagi pennu toatd ziua. Tusea neloas[ de dimineap va dispdreagi stomacul este liniqtit. Pentru prepararaceaiului luali o linguriE vfirtrit5 de cimbru, opfuigi-o cu ap[ clocotiti qi l[sagi-o ,,s[ tragfl" o jumdtate de minut. Se suecoar.tr qi se bea cu inghigituri mici. Coada calului

Yarice
...4m pleparitt, in acest iin, mtri mult de cinci kilogranre de alifie de gilebenele. O vecin[ de 88 de ani a.vea, dertorir[ viu-icelor.,picioaele atlt de af'ectate, incAt un medic cu experienld a afirmat cii nu mai virzuse ergaceva. Arnfi.ndouirpicioarele erau umflate 5i lucetru in totrte culorile. Noaptea nlr putea dormi cle dureri. Ciind rnedicul u virzur cum ajuta alifia de gllbenele, u declarat cir esre cea mai bunl alifie pe cale o cunorqte. Vecina este tbiute f'ericitir cd pieletr s-a regenerat bine. Ftunilia rnea 5i cu mine vir dorim un amulg binecuvAntatal viegii... Irene Krossnrann, Duisburg I Austrict ...eilitla de gllbenele mi-a fbst de marc folos la val'ice, chiar dupl doul-trei apliciui... Gertrud Mohn, Mauterndorf I Austrict

Orice om car a deplqit vAr:itade patruzecide ani este bine sd consume zilnic o ceaqc[ cu ieai de coaclaialului. Este o m[surd de apiu.zue fag[ de imboln[virile de gu&i, de reumatismsau impotriva tendingeide epui ziue. Se tbloseqte o lingruil5 vflrtiritl de ceai de coada calului la o ceaqc[ cu ap[ clocotitd. Se las[ ,,sii u'agit" o jumfltate de minut, dup[ ciue se su'ecoarl gi se bea, cu inghigituri mici, o cantl pe zi. Coada Eoricelului tnc[ demult pdrintele Kneipp scria c[ femeile ar fi scutite cle multe necazuri, dac[ ar apela din cflnd in c0nd la coada goricelului! Putera tdmlduitoare a acesteiplante ar uebui fblositi regulat de fiecare femeie. Indiferent dacd este vorba de neregularitateaciclului' menstruzrl, de nepl[cerile vdrstei critice, se recomandfl,din cAnd in cdncl,pe tot parcursul anului, c0te o ceaqc[ de ceai de coada qoricelului pe zi, b[ut[ pe indelete, cu inghifturi mici. Ceaiul se prepalfl opdrind cAte o lingud$ de coada goricelului cu o cea$c[ de ap[ clocotiti. Se lasti sii stea o jum[tate de minut, apoi se str'ecoarlqi se bea, inghigitur'flcu inghigitur[. LeurdI Capacitateade curdlire a singelui pe ciue o are leurda este bine sir fie exploatatl in fiectue primilvar[. Planta arc efect depurativ asuprn apala-

tului digestiv, de la stomac la intestine. In lunile aprilie qi mai, inainte de inflorire, se colecteazYa frsnzele fragede gi se consum[ crude. itt general, dacd sunt sp[late gi tiiate mhunt, se pot presfu.ape alimente. Au rqirol decorativ gi gust bun. se mai pot utiliza pi ca salati, iu planta se prepar[ aidoma spanaculuisau putegi gdti ciorbe de leurd6. PEpddie Atunci cAnd plplidia este inflorit[, se poate Luma o cur[ de dou[ s[ptimini cu tulpini fragede de plant6. se adun[ zilnic zece tulpini cu floaretr galben[, se spal[, se taie gi se mestecd,lent, tulpinile in stare crudd. Oamenii obosigi, asteniagivor simgi, incd din primele zile, o senzafe de revigotare, viurlitatea lor sporind pe zi ce uece. P[tlagin6 Din frunzele ploaspete,de formd ascugiti, ale pfltlaginei, se obline un sirop care are efect de cur[1ire a sAngelui.Se recomandl a se lua inainte de mese o lingur[ - adullii -, ,1i o lingurip - copiii. Exist{ dou5.regetede prepararea silopului de pdtlagind: 1. Se dau prin maginade tocat cilne patru pumni de fiunze de p[tlaginl bine spilate. Se adaug[ pulinir ap[, 250 gmme de miere Ei 300 grame zahlr. Totul se incilzeqte pe un foc mic, mesrccandcontinuu pAnd la fierbere. Cdnd frunzele de pltlaginl, mierea pi zah[rul s-au unit intr-o masl vAscoasd,se tounl compozilia in borcane cur.ateqi se pune la ftigider. 2. Intr-un vas de ceramic[, sau sticl6, se pune un rAnd de fiunze proaspeteqi bine spdlatede p[tlagin[, se acclperd. un sh.at de zahilr, cu apoi se pune alt rAnd de fiunze, gi tot aqa pAn[ ce vasul s-zr umplut. Se las[ sir se tasezeqi se completezz[ in-continuare gi cu frunze gi cu zah[r'. CAnd in vas nu mai incape nimic, se ermetize'azil mai multe cu folii din plastic 6i se ingroap[ ini-un loc ferit din grirdina casei. tnainte de zrcoperirea vasului cu ptimant, se pune un capic clin lemn. in sol, lzr o rcmperatud constant[, arnesteculva fermenta-. Dupir opt s[ptirmdni se scoate vAsul, se fierbe siropul obginut gi se pune, dupfl rdcire, in sticle. Urzici Urzica, de multe ori subapreciat{,face parte dinue plrrntele cele mai valoroase din gr[dina Domnului. Are eflct de regenerzue depurativ gi (de culdfire) asupra sdngelui.Ar fi de dor.it ca, in fiecale primlvar'{, s[ facegi cAteva cure de urzici.

T i

Plantele se colecteaz[ fbtute fiagede qi se face o cur[ de patru sdptimdni cu ceai de urzici. In general, dimineala se bea, pe stomaclll gol, o ceaqc[, apoi altele dou[ pe parcursul unei zile. Preparanea ceaiului se face pun1nd o linguri![ vAr{'uiti cu f'runzede urzici la o ceaqc[ de ap[ clocotittr. Se las[ o jum[tate de minut, .apoi se suecoar.[ gi se bea -u inghi$turi mici. Cura poate fi rcpetat[ toamna,cilnd reerpar plante ploaspete de urzici. Ca o miusurdde plevedere,se consumfl zilnic clte o ceaqcl de ceai de urzici, pe piucul'siulunui an intreg. Pentru aceasta, primflvara gi toamna este bine s[ v[ colectafi cantithli suficiente care, bine uscate, pot fi phsrate. VAsc Vflscul ocupir un rol impor-tantprinfie plantele medicinale dmoritti propdetilii sale excepgionale a stabiliza tensiunea.u'tedal[. de Recomrmd fiec[ruia s[ unneze o cur'[ de gase sirptlmdni cu ceai de vAsc.in primele uei siipt5.mfi.ni, consuml'zilnic trei ceqti cle ceai de se vilsc, apoi, timp de dou[ s[ptimflni, cflte dou[ clni pe zi qi, in ultima slpti.mAn[, doar un ceai zilnic. Dup[ aceasta, tensiunea imerialirgi sistemulcirculatorvi s-tru sttrbilizat. Ceaiul se preptu[ cu o lingurip vlrfuitit de v1sc, car se pune 12 orc la inmuiat, in ap[ rece. Apoi, cantitateaobflnuti se inciilzeqte uqor qi se strecoard.Este recomandabilca ralia zilnic[ s[ fie plstlatl, incdlzitd, intr-o sticl[ termostabil[, penhu a nu reincllzi ceaiul de fiectue datd. Cine doreqtes[ aib[ o tensiunearterialfl stltbilfl qi constantdde-a lungul innegului an, este bine sir consumezilnic cirte o ceaqctlcu ceai de vAsc. Mic bitter suedez Ca mijloc prcventiv penttu durcri sau imbolnlviri de orice f'el, se rcomandtl a se lua, dimineala gi seara, ciite o linguriEir din micul bitter suedez,in puginil ap[ sau cu ceai de plante. Micul bitter suedezeste un adevfu'atelixil al viegii, un aptirdtor al slniit[1ii noiLstle,car nu trebuie sI lipseascddin ftu'maciacasei. Repta a fost elaborati qi ransmisil de medicul suedezDr. Samst,tr crirui familie a trlit pAnziltr adAnci bdtrflnegi,glqte tocmai acestui plepamt. Amestecul de plante conline urmdtoarcle: - 10 grame aloe,* - l0 grame rzldlcini de anghelic[, 5 grirme r[d[cin[ de lemnul Domnului,
in loc rle aloe se poatefolosi pulbereclepelin sau ridicini clegenfiani.

10 grame mantr, 10 grame smirni, l0 grame camfor natural, 10 grame r[ddcind de revent, 0,2 grame qofran, - 10 grame frunze de sena, ' - 10 grame pltrunjet venelian, - 10 grame rddtrcin[ de gofi'an de India. Aceste plante se introduc intr-o sticl[ gi se completeaz[ cu alcool 38-4fiVo,pfln[ la un lihu qi jumltate. Se agit{ zilnic gi se las[ la loc luminos gi cdlduros timp de L4 ztle. Pentru consumul zilric, se shecoar[ cantitn$ mici intr-un vas corespunz[tor gi se pdstreaztrintr-un loc r[corrcs. Cu timpul, eficiengaamesteculuide bitter suedez crc$te. Maria Treben afirm[ c[ refeta provine de la Palacelsus, care il denumea ,,elixir" gi cu care vindeca bolnavi cu afecliuni dinne cele mai sedoase. Moduri de utilizare: Intern: ca m[sur[ de prevenire se ia, dimineap qi seara,cflte o linguri$ de bitter suedez, diluatd in ceai. CXnd pac^ientulare o stare mai pugin pllcutS, se pot lua trei lingurile zilntc. In cazul imbolnlvirilor mai serioase,se vor lua douf-trrei linguri cu bitter suedez,in modul urmltor: o lingur[ se dilueazl in 125 grame de ceai de plante, cantitate ce va fi repartizatdin doud po4ii egate. Acestease vor lua cu cAte o jum[tate de orl inainte gi dupl fiecare mas[. Comprese cu bitter suedez:in funclie de locul de aplicare, se folosegte un tampon adecvatde mrue, din vatd, care se umeze[tecu cflteva picdturi de bitter suedez,avAnd grijl ca locul pe care wem slJ aplicflm s[ fie uns cu alifie de gdlbenele.Pesteacesttampon se pune o folie din plastic gi se leagd sffans cu o bucati de pdnz[. Compresa se las[, in funcgie de nafila imboln[virii gi de felul in care o supofid pacientul, intre doud gi patu ore. D. upd ce se scoate compresa,se pudreaz[ locul. Dac[ persoanaare pielea foarte find gi sensibill, este necesardscurtareaduratei de aplicare, sau chiar intreruperea, penfiu o perioad{ de vreme, a procedudlor. Persoaneleaiergice-vor evita folosirea foliei de plastic, pundnclin locul ei inc[ o bucati de pAnz6. In nici vn cM nu se renungi la ungerea locului cu alifie de gilbenele. Dac[ vor apfuea iritalii ale pielii sau mfuiclriml se vof trata cu aceeaSicrem[.

frunze de urzic[, 50 grame muguri plraspeli de soc, 15 grame ddlcini de pdp[die qi 50 grame flori de ciubolica cucului. O lingud$ din amesteculde mai sus, pusd intr-o cea.;cd ap[ clocotit[, cu se las[ ,,s[ tragtr" timp de u'ei minute. Se stecoar'[ qi se beau, cu inghi$tud mici, cam dou[ cegti pe zi. Cine este mai pretenEiosla gust poate folosi, pentru indulcire, miere.

Mixtura de ceai a anului


OdatI cu venirea primlverii este bine str se factr ptimblri $ s[ se recolteze plante medicinale. Primele fiunze pi flori de podbal sunt inceputul, perioada se incheie cu fiunzele gi petalelede trandafir qi mtrceq, ce se recolteaz[ toamna. Plantele se recolteazd in ordinea pl'ezentatd mai jos, se usuc[ gi alc[tuiesc, toamna, un amestecde ceaiuri din care se va consuma c0te o ceaEc[ in fiecare sear[. O lingurild umplut{ vflrf se pune intr-o ceaEc[, se toam[ apd clocotittr gi, dup[ o jumdtate de minut, se poate bea, - bineinfeles dup[ ce se su'ecoar[. Se vor utiliza p64i egale din fiecare: - flori qi apoi frunze de podbal; flori de ciubo$ca cucului; - flori gi frunze de topora;i; flori de mXcrig; flori de silnic; plante de urzic[; - flori de mierea ursului; flori gi fiunze de cregigoard; flori gi tulpini de venrilic[; - frunze de fiag; - frunze qi tulpini de mur; frunze gi mlpini de zmeu[; - flori gi muguri de soc; n[stulagi - pdrilute; - flori de tei recoltate pe timp insorit; - mu$etel, pe cdt posibil recoltat in weme insoriti; flori de g{lbenele; fiunze gi flori de vinari$; - frunze, flori qi tulpini de cimbru; fiunze de roinip; fiunze, flori gi nrlpini de meng6; - coada goricelului, flori gi mai pugine frunze, culese ln weme lnsorittr;

Ceai de primlvari
in timpul primdverii, atat cat perrnite recoltarea proaspdt5,se recomandd unrrdtorul amestec,pe carc l-am numit ,,ceai de primlvard": 15 grame

flori de lumAn[ric[: flori de sunitoare, pe cdt posibil recoltate pe vr.emeinsorith; - frunze de m[ghiran; flori de pufulig cu flori mici; - muguri de molid, mlddige tinere; frunze, flcxi de s0nziene: - peftue de u.andafir.

Ceai pentru silueti


Prin regularizareaschimbr.rlui substange, de acest ceai normalizeazirgrcumgngile suplelea6i o suue de confor.rgi rinerele. $J"o,. -zu.clerii El stimuleazi[ glandele in nnsaunblu, crDtereA glnri-itor' clin organism, accelereaztldigestia qi este diuretic. prin inlneaga sa acgiune -special conducela normalizar-ea greutlgii corporale.Este inclicatin penru persoanece au tendinp de a se ingrdga. Se folosesc urm[toarcle plante: 15 grzunecoajfl de cruqin; 10 gntme mlceg (fiucre); 15 grame alge marine; 8 grame fiunze de nalbti; 15 grame fiunze de muq

ad21|s! un md' ras. .Masa de prdnz s[ conlin[ numai jumitate clin rada unei zile normale. Ziua se incheie mdncflnd,seara,o rdti" o"- pai* iniri unt) gi un mdr'. Pu:{.pe. papFsul zilei (Ware senzatiade foame, se poar bea, cu qshigituri mici, un amestec de ceaiuri in p[r!'gi egale, din urmatoarele plante: sdnziene, ,6iniga. nupa ce su.t -gilbenele, coada ;oricelutui amestecate. plantele, se foloseqteo lingurili yerfiriq pennu o ceaqcd,se opfu-eqpgi se lasti s[ stea o jum[tate-de-minut. se itrecoar.ft gi i" b"u cu inghi$turi mici. o asemenea de post este recomandat[fiecdrui om strndtos.Astfel vl zi veti simti.mai uqori, mai bine, mai mobili. ziua de post va fi aleasi ln aga tel s[ nu fif nevoigi s[ depuneli mai mutf efort fizic ,uu intelectual.

C0teva mijloace Ia indemAna fieclrei gospodlrii


' Este foarte bine dacd putefi avea fep de pemd ficute din pAnz[ de in. fesdtura are un efect foarte bun asupra's[ndtrgii. Este r.[ioritoare, genercazdun somn.odihnitor gi inlflturd durerile de-cap. ' o lingurft de urzici proaspeie,tocate mdrunt, r" umest""d sub forma unei .paste cu o banand.Are efect deosebitpentru cr$tereavitalitigii. ' Existi un izvor de tinerele vegnicd: sculatul de dimiireag[ gi pornirea activittrgii fhr'[ grab[ sau aminiciune. cine incearc[ a lua viala -ui a fi optimist gi cdt mai vesel tn toate ocaziile, va tr[i mai mutt qi"q-, nra probleme.

15 grame fiunze de zrneur; 10 grtune u'aista ciobanului; 7 glame fiunze de tuzicd; 3 glnme sunltoale; 2 glame flod de coada goricelului.

Ceaiul

amestec, al familiei

Treben @us adnirabit, fofifan,

ptdcut)

hepzuzuea: toate plantele se amestecirinue ele. penuu o ceap[ de ceai se_ fblose-:teo linguil[ plintl-v0r{ se opfuepe cu ap[ clocotitd qi se lasd ,sd.hzrg[" o junrate de minut. se snecoar-d se 6ea cu inghigitui mici. gi Se incepe cu o ceasc6zilnic, uesclncl .rpoi phntr la nei cani, se contirruir gese s[ptdmflni qi se reduce progesiu la una singud pe ^. lte 9. ugalul se poate consumagi pe parcursul unui iur, cate o ceaqcl zilnic, sub formfl de curir de intreginere-normaliziue gr.eut[!ii. a -de Efectul poate fi mfuit dacir, cel pufn cloudorT p" Japtri-anfl, se face cAte o baie caldfl.

Postul
Este foarte indicat a se posti o zi pe saptdmflnfl. posti nu inseamnir A sd nu mlnanci nimic sau sir suf'eri de foame. Este vorba de a reduce ragia zilnic[ de mancarc la jumtrtate. penfi:u micul dejun se pot mAnczr fulgi de porumb sau de ovflz cu pugin lapte, staficleqi miere. se poate

ceaiul nu se cantdreqte cantitdli exacte. Se incepe cu recoltarpa lui in din primele zile insorite de primlvard qi se continu[ colectareadiverselor plante phnd la sfflqitul lunil octombrie. -ca cel mai bine este in poclul casei s6 fie intinsl o bucata mai mare de har"tie alb[. cdnd v[ intoarcefi, cle la plimbdrile prin pfldure sau |iye7i, cu plantele colecrate,tiiagi-1gmtuunt qi intindef-le pe coala de hattie..se adaug[ cdte pugin din frecale fel cle"flori sau'tulpini de plante medicinale. Din cele pHbut mirositoare, mai murt, din c"le cu mitrs 1spru sau amzu, mai pu1in. Totul se alc[tuieqte cu sirnl al mlsurii. Recol$nd plantele cu pidiere, acluceli binecuvantareo notuiii in propria cas[. In compozigiaceaiului inud: - flo1i de podbal, apoi, la inceputul lunii mai, fiunze; - ciubo$ca cucului, flori frunze; ;i - topom$li Doamnei, florile fiumos milcsitoare, apoi fiunzele; - mierea ursului;

m[crigul caprei, flori gi fiunze; silnic, foarle pufrn, penuu tuomil; urzic[, primele frunze fiagede de primbvad; creti$oarl, fiunze qi flori; ventrilicl, flori, frunze qi tulpina; frunze de frag silbatic; frunze de muq frunze qi fiucte verzi de zmeur; flori de soc negru; pdrdlup (ntrsturaqi), florile; flori de muEelel; flori de barba popii; flori qi fiunze de.gtrlbenele; vinariftr, flori albe, fiunze gi tupini; cimbru, flori, tulpini qi frunze; roini15, frunze gi nrlpini; ment{, fiunze gi tulpini; coada qoricelului, flori (fiind eunar,se ia o cantitate mai micd); Iumdn[ric6, flori; mflghiran, hunze; pufulig[ cu flori rogii, frunze, tulpin[, flori; nui1tr, flori; sflnziene,flori qi frunze; splinu15,flori; n'oscot, tulpin[, fiunze, flori; petale de trandafir, toate culorile (se vor evita locurile cu ingdglminte chimice).

Plante medicinale din farmacia Domnului

Coada calului (Equisetum arvense)


gi coada. pisicii, planta se dezvoltii primlvara, dinrr-o tulpintr de fglumita culoare maronie. Apoi cregteca un brad in miniatur[. In sco.puri se in .terapeutice folosegte stareuscatl. coada calului are efecte diuretice.Ei hemostatice. afari de acesta,int[regte lesutul pur*onar-li ln contribuie la vindecarea rapidtra rlnilor mai vechi. Recoltarea: Este de preferatin perioadade varil.

Coada goricelului (Achilleamillefolium)


Aceasttrplanttr,avandmulte unbrelufe pline cu flori mici de culoare albtr. ynegri $i rozacee, estecunoscutisub-mii mutte denumiiipop"r.", alunele, Iradrfe.l, crestifea,crdvalnic,iarba oilor, rotdtelearue, sorlclna. Frunzele,cu forma lor asemdnitoare unui pjepiene, iolorir. la banclajarea ^ca r. rf,nilor' Din punct de vedere ar utiliziiii plante--meJicinate, inse trebuinleaz[at0t f]orile cdt gi restul plantei. Are'propriettrg-0" stirrrulare a digestiei gi et'ecteantispastice. Nervozitatea fbteloi in
. perioada de pubertate, ca gi tulburtrrile de menstrualie in adolescenli, se tateizl" benefic cu ceai de coada goricelului. Planta ajutl gi la tratarea acneelor qi a eczemelor. La rdni sdnger0nde are ef.ect hemostatic Ai antiseptic. 9in9 uttlizeazi, coacla $o_ . ricelului scapl de tot f'elul de infeclii. Recoltarea: Frunzele gi florile se culeg inainte de inflorirea completi a plantei. Planta se gise$te din bel$ug pe pajigtile uscare.

CrefiEoarl (Alchemillavulgaris)
Planta are o seamtrde denunriri cunr ar fi, in gemrani, ,,Frauenmantel,, (ryaptau-1 I do.amnei). a noi i se mai spune:umbrairl-doaninei, *nUiainu"telui, pllascd, brumdriesau cretiirel. QreggQala-.crygte .lqguri uriede,_livezi, tufe, $anfuri de pe nrarsinea -ip drumulu. gi in pdduri luminoase.Planta pgate ajdnge la iniliimea d"e50 centrmetri,puqld fi dreaptl .sau culcat[ la pqmdql netedd-sauptrroasi. sunt^ lobi, care ^tsrunzele zimlatepe margine,avdndgaptepdni la unsprezece igi p{streazdforma ^str6nsd chiar Ei c0nd au ajuns la manuiiate.pot fi netede sau cu perigori, auglld un .aspectscf,mo-gat. f:lorile, de culoaregalbena-vlizuie, sunt micule. Ele se dezvolti sub formr de buchetele, iu cleptrsesc dar milimetri. Perioada inflorire dtreazh, generar, hai q trTiote cdgya. de in ain pana m septembne. Partea cea rnai folositoare este

"

cea care cregte deasupra solului. Este bine si fie cul6astr atunci cind incepe sf, se usuce. Elementele active din punct de vedere medical sunt substanlele amare gi taninul (6-8Vo), caie au efeit astringent,antispastic. Consumati in ceaiuri, datoriti drogurilor pe care le conune, este rn-tratamentul dicattr la tulburtrrilor de menstruagie, menopauzi, menstre neregulate sau leucoree. Planta se folosegte qi pentru curdfirea sdngelui, tulburdri in schimbul de substanle, tulburlri digestive, iritaEii ale vezicii urinare. Sucul este utiliza! ca gi intrzia, pentru fatameno;l inflannliilor, infec$ilor organelbr genitale. Recoltarea: Planta se recolteazi climineata.in zilele fbrl ploaie.Se'culeg pd$le de deasupra solului, inainte de deschiderea florilor. Rddicina se extrage din pImdnt la sfhrsitul lui septembrie - inceputul lunii octornbrie.

92

Gilbenele (Calendulaofficinalis)
Exist[ cloul fcluri de gllbenele: qete 9e sunrcultivate in gridini, qi care pu floarea bbtutd gi speciastrlbaticl.Aspectulqi utilizareasurt aicleaEi. IncI din Evul Mediu era descrisd plantap.enuu tratamentul indigestiilorqi durerilor cle ficat. $i astdzi ii suni atribfiite rnulte propriet[1i durative ih

Obligeanl (Acoruscalamus)
otligeana cre$te foarte bine in zonele umede, ling[ b64i sau ape curgltoare. Planta.se remarci. prin fiunze inalte, de formd lanceolati gi o-t'loarjverdemarorue. Efecte terapeutice are in special rlddcina uscat[. Aceasta conline o substanp arotnatii, c-rl gust putemic de uleiuri eterice, gi o substanfdamari. Ac$oneaii asupra salivei, sucului gastric gi a glandelor din mucoasa intestinali, stimul6nd schimbul de substanle. De remarcat gi efecu:l calmant pe care il are asupra sistemului nervos cenfal. Sucul de obligeani se folosegte in boli de ochi, maceratul la bii penfu vindecarea degerinrrilor, iar uleiul clin rdddcini, contra ctderii pAruhi.

tratareadiverselor afec1iuni. Planta are etecte an-

tispastice qi este stimulativi. Este fblosird in cazuile de astm[, tuse, insomnie, tahicardie, stdri cle teand. Sc poate lntrebuingagi in apiicaEii exteme, la rlniri ugoare, degeriiuri, ecreme gi ulceratii. Se utilizeazl cu succes gi in caz tlc iritalii ale pielii qi rnucoaselor.

Recoltarea: Florile qi frunzele se culeg in primele ore ale diminegii, cOnd cupele nu s-au deschis inc[. Se vor tblosi fie plantele proasplt culese.fie cele uscate la umbrtr. Este recomandabilsI se senlene aceastl planti valoroasl in grddin6.

Recoltarea: Toate elementele plantei se culeg in octombrie. Atenlie insd! Consumatd in cantittrli mari, rddlcina de obligeanl aclioneazd ca substangivomitivd.
',1." J|l'

,;t
I

Piducel (Crataegusmonogyna)
P.[$ucelgJ face part din fanrilia rosaceelor.. are gi clenurnirea gher_ Mai de gT1tar..pregte formd,{e tuf.e, specialla marginei ptrdurilor.r. rolior., sub in -de a livezilor gi pigunilor. Uneori atinge o inllgirne ciirci metri. parjucelui
este cunoscut din vremuri strdvechi pentru efectele sale terapeutice. Se foloseic cu precldere florile albe gi fructele de culoare rogie. Acestea congin substanle utile pentru .,istemulcardiovascular. in medicina modemtr a fost dovedit faptul c[ irigagia sangvintr a inimii este sporitl cu 80Vo pfin consumuf de pIducel. Preparatele din plducel au o acliune binefdcitoare in cazurile de hipertensiune arteriali, de sltrbiciune a nruqchiului cardiac Ai in tulburdril-e cle circula$e cerebraltr, avdncl tottdatii avantajul ctr nu dau ef'ecte secundare.

Pltlagini

ingustii (Plantago lanceolata)

Pitlagina ingustl este o planti care poate cregte inalti de pin[ la 30 crn. gi are frunze ascugitesub forml de lance. Fl_orjlesunt situate pe terminagia sf'eroidall a unor tulpini lungi. planta o gdsim la margini de drum, pe soluri strrace in oxigen. Se utilizeazi seva. Irunzele gi ridtrcinile - mai rar seminfele. Elementele active ale plantei au efect emolient asupra tusei, smbilizeazf activitatea prea intensd sau lent[ a intestinului. Consumatd sub lbrmA de ceai, se folosegte la bolile de pllmlni, durerile de cap, urechi gi dingi. Fnurzele, aplicate pe rdni, au ef'ect cicatrizant fi antiseptic.

Recoltarea: Este bine s[ evitatri tufele de piducel de la marginea drunrurilor intens circulate. Primivara se poate recolta coaja, tblosittr atdt in stare proaspdti cat gi uscatd. Fructele se culeg toamna, iar florile se culeg cel mai bine in stare de muguri.

Recoltarea: Fnurzelese culeg prirnivara,inainte de ilrflorirea plantei.Trebuieuscate repedela tenrperanriinne 30'-50"c. Seminlele se recolteazi la vrelne uscati, in perioada de mafllritate, intre lunile august-octombrie.

Porumb (Zea Mays)


Oricine cunoa$te aceasttr planti inalti de 2,50 m. Se cultivi la noi, mai ales ca hrand pentru animale. Importanla ei nu rezidd ins[ numai in taptul c[ este necesari ln alimentalia omului gi a animalelor, ci gi in eficienla puterilor ei tfuniduitoare. Este cunoscut, in special, ef'ectul linigtitor al relelei de fibre care imbrac[ gtiuletele, cunoscute in general sub clenumirea de mtrtase porumbului. Aceasta este utilizabil[ in mod aproape nelimitat, pentru c[ nu produce iritagii qi totugi calmeazd dureri acute, cutn sunt cele carac-teristice colicilor renale, inflama$ilor veziculare, reurnatismului gi gutei. inuucit substanlele ei active stirniuleazdproducerea urinii, ea contribu]e la purificarea organismului, eliber0ndu-l de toxine, stimuleaztr ficatul, inima gi alte organe. Toamna, la recoltare, se va avea neapirat in vedere s[ se foloseascd nunrai plante,,cultivate biologic".

Salvie (Salvia officinalis)


Salvia are mai multe specii, dar infl$;area lor este aproxinutiv aceea;i: f'runzemoi, asculite,iaf florile ca un cioc deschis.Fomrele cele mai des de sortirnentul salvie nobil[, denumiti intdlnite sunt gi iele mai valoroase: sau jaleg, 9i salviaromand. gi salvie comuntr Constituengiisalviei au efect de activare a circulatrieivascularegi sunt qn putemic susgindtoral sistemuluinervos.In acelagitinrp, ie combat cu succesgi stdrile de vornf, gi diareele. Intervine ln stlrile febrile, sctrz0nd
temperatura, evit[ aparigiatranspira$ilor.abundenie in bolile infe-clioasegi reduce glicemia clin sAnge. Contribuie benefic la cicatrizarea rinilor. Pentru femei, salvia are efect de reducere a pierderilor inutile de singe in menstruagie;este tonitiant al utcmlui 9i vindecl leucoreea. Este de neinlocuit in tratanrentele cosmetice, opre$te caderea pf,rului gi asiguri catifelzuea pielii.

Recoltarea: Toate sPeciile tle salvie au aceleagi proPrietdfi. Toate pot fi culese in naturd. in gradini se cultivd salvia nobili. Florile qi f'runzele se culeg inainte de inllorire gi se usuci la untbri.

Sunitoare (Hypericumperforatum)

Are o tulpintr inarti d6 pana ti 9o cm 9qe poartd multe flori de curoare galbentr. Prin srivire, d1n'eaiese un ti.ilio.a. culoareroqie,curoare cdpdtata, spunelegenda,de la sAngele uantuitorutui ce-a picurat clin rdnile Lui cdnd
era pe Cruce, la picioa_ rele cdreia ar fi crescut cdteva fire de sunltoare. De aceea se consideri ci ar avea putere de vin_ decare foarte mare. Sundtoarea cregte la mar_ glnea lanurilor de c.ereale,a pddurilor gi livezilor, la altitudini de pOni la 2200 rnetri deasupra nivelului mdrii. Se folosegte planta infloritl, at6t'in srare proaspittr c0t Si uscatd. Sub formd de ceai ajutd la tratamentul stlrilor neryoase, al isteriei, iar uleiul de sundtoare este foarte util la vindecarea plSgilor, crizelor de lombosciaticd sau arsurilor de soare.

a" ;;iff;", iffi:::, ::l:x';n*ffi:'uuruiana ;;;; .LEu voinicurui,

incr din vremuri strtrvechi, .acestei .planp sunrtoarea i-au fost atribuite proprietrli multiple gi'rtiu.-supranaturale. popular nrai este ^timdduitoare

Urzici moartd albi (Lamium album)


Foafte asemlnrtoare - atenfie! - cu usturatoqreavrzicl, dar f[ri sr aibtr periqorii setaceiunicanli ce-contrin substanla pigcetoa.",1".Ju ne face biqicute gi ne usturd!De aceease gi numegte "g" ,,urzic6moarti',. In afar6 de specia pe care v-o prezenttrm, mai are cdteva surori, dar care suntgalbeni,pesuigi,ro$ie- florile fiind aga coloratg gi de aici trigdndu-li-se gi numele. lJrzica \t"I moarti albi este cea mai rlspanWkq dit[ dintre ele, cregte in locuri I rE, umbroase,rnargini-cle pddure,. T 'ur4rrlurr, tufdriguri,pe langa garoun fl zl_ ldngd garduri qi zi-

ttV r \ ll,L-

clurr, este meliferd gi medicinald. Tulpina atinge 70 cm, este piroasd, poarti pe ea frunze triunghiular-ovale, piroase, dinfate, iar la subsuoara frunzelor aie flori albe,^ mari, dispuse in bucheple de cdte 3-5, care seamind cu iele de gura leului. Toati planta se utilizeazd in tratamente, fiind diuretici qi av0nd efecte de prirnenire, curtrlire gi innoire a s0ngelui. Se recomanddin diaree. boli ale splinei, suferinle ale cdilor respiratorii. poate ii folositi gi extem, pentru tratarea varicelor, edemelor, hematoamelor. Recoltare: in timpul infloritului, pe tirnp frumos, in mai-iunie: t-lorile se scot fird caliciu.

Recoltarta: Se face in perioada de inflorire. in lunile iulie-august.

V0sc (Viscum album)


Vflscul este o plant[ senriparazitl,care se observ[ in special iama, intre ramurile f6r[ frunze ale arborilor gi pornilor. Preferdponrii fructiferi, dar crette $ pe ah arbori. Din punct de vederemedical,cel mai eficient este v0scul care crette pe stejari. In cantitili mari este toxic. Poate aplrea o disparigiea sensibilitilii, precum qi o parezi evolutivd. de Otr[vitoare sunt fructele-boabele vOsc,motiv pentru care se folosesc numai frunzelegi rarnurile.La un dozaj corect,vtscul esteun mijloc eficace pentru regularizareasistemului circulator sangvin. Are gi efbcte diuretice gi antispastice.

Ventrilici

(Veronica officinalis)

Puflne plante au aga multe denumiri: leacul atotputemic, leacul tuturor relelor, mltrice, ventricea, qopOrlai;l, buruiani de cel perit. Este vorba de o plant[ micl care se tArigte pe sol, are flori alblstrui-violete, foarte rar gi flori albe. Cu rnult tirnp inainte, ptrrintele Kneipp a accentuat puterea de vindecare a plantei in iurboln[virea ciilor respiratorii. Sucul proaspit, extras din planti atunci c0nd inflore$te, este indicat in tfuniduirea eczemelor, a bolilor de piele, este un excelent depurator al s0ngelui. Aceast[ planti, clreia ii plac locurile uscate, secetoase, folosegte gi la tratamentul stirilor de agitalie nervoasl. Ventrilica cregte gi in poieni, pe l6ngI tufe, gi in pdduri insorite. Recoltarea: in timpul infloririi, tlin luna iulie p0ni in august. Se adunl sub formtr de buchete care se pun, legate, la uscat.

I I
I

Recoltarea: Se recolteazl v0scul din arboret, la stirgitul toamnei. Se inldtur[ cu griji toate boabele. Frunzele gi rarnurile se usuctr la loc umbros-intunecat, apoi se rup in buctrPle mici, care se Ptrstreazdin vase de sticli, de culoare inchisi.

Plantele medicinale - chemarea Mariei Treben

MARIA TREBEN Viafa ei


4aria Treben, n[scut[ Gtinzel, a vdzut lumina zilei la 27 septembrie 907, in saaz, o localitate din regiunea sudetd. Era cea de-a doua rscutd dintre cele trei surori. Tatil sdu era proprietarul unei mici pografii, iar mama ei era casnic[. ,a vdrsta de 10 ani igi pierde tatdl in urma unui tragic accident. )oi ani mai tfuziu, mama se mutd, cu cele trei fiice, la praga. Acolo, {aria Treben unneazd liceul gi, dupfl absolvirea acestuia, glseqte un rc de munctr la redaclia cotidianului pr.aghezprager Tageblatt. )up[ 14 ani de serviciu, se cf,s[tore$te cu Ernst Gottfijed rreben, are era inginer qef la uzinele electrice din Austria Super-ioar6. Maria reben va rdmdne, phn[ la sfdrgitul vielii sale, casnic[. ttrucdt solul ei era originar din zona minunatr a p[dur.ilor Boemiei, inf,ra pereche se mutd in casa plrinteasc[ a sogului, la Kaplitz. peste iliva ani se ndgtea unicul lor fiu: Kurt Dieter. a finele anului 1945, familia Treben este forlatd sd. plece in emitafie. Ernst Treben este arestat, iar solia, impreund cu copilul, vor )trece urmdtorii ani in diferite lagfue din Germania. tnd Maria a reugit sd-qi reintdlneasc[ sogul s-au stabilit in Austria, ue le-a devenit o nou[ patrie. dliva ani au nflit in la Mtihlvie'tel (Austria Superioar.[), pand cand, 1951' ca u'mare a angajlrii lui Ernst Treben ca gef de seclie ra zinele electrice - Kraftwerke AG - din Grieskirchen, se stabilesc ci. I Grieski'chen qi-au construit o clsug[ frumoas[, unde au locuit rpreund restul vielii.

incd din anii copildriei, Maria Treben s-a simgit puternic legat[ de naturd. Mama ei, adept[ a medicinii naturiste, creatl de p[r'intele Kneipp, a incercat s5-gi educe copiii in spiritul dfagostei fa1[ de naturf,, fa$ cle puterea plantelor cu efecte t[mdduitoale' Copil fiincl, Maria Treben acumuleaz[ primele cuno$tiinfe privind reptele de preparare a mijloacelor de tratament in casf,' ins[ hotdrdtor rlmine momentul intdlnirii sale cu biologul Richard Willfort, care ii va canaliza preocupdrile spre noi domenii. Willfort i-a transmis cuno$tiingelehot[rAtoarc despre efectul terapeutic al plantelor pe cal le cuno$tea. In plimbdrile lungi de recunoa$tere a plantelor i-au fost verificate toate cunogtiinEelece le acumulase in anii anteriori. Maria Treben a inceput s[ facf schimb de informagii clespre plantele medicinale cu b[trinii din zonf,. A citit c[rgi vechi' cu descriereaproprietdlilor plantelor, incepXnd s[ expedmentezefetete' Astfel incepe, pas cu pas, s[ sdpaneascd acest nou domeniu. Recolteazfl cantitdli importante clin cele mai diverse plante, le preparf, sub form[ cle ceaiuri sau esenle. O prieten[ ii pune la dispoziEie copia unui manuscris, vechi cle un Secol, despre plantele suedeze. Documentul era redactat de un medic suedez ;i d[dea releta pentru obginerea unui extract cu puternice propriet[gi terapeutice. Maria Treben, foarte incflntat[ de aceste noi informafii, preparf,, conform regetei, o prim[ cantitate de esen1f,. Nu dup[ mult timp a intilnit o fhrancd care suferea de dureri de cap ingrozitoare. Maria Treben i-a clat un amestec de buruieni pentru aplicar.ea de comprese pe frunte. A doua zi, cdnd s-a interesat de starea sltencei, aceastanu mai avea nici un fel de dureri Ei se simtea foar.te bine. Acum a inceput s[ intuiasc[ ce putere terapeuticfl arc acest amestec de plante. Din acel moment qi pfln[ la sfiu'qitul viegii, n-a incetat s[ propage cuno$tiinleledespre plante qi efectul lor. cuin car.tea Sdndtate din farmacia Domnul.,i a sn1ns majolitatea boli cu no$tiinfelof pe cale le avea despre tratamentul diverselor mereu aduse ajutorul plantelor. Aceast[ lucrafe, ca gi altele, au fost 105

)4

Ia zi. Foarte cunoscutda fost qi lucrzueaSuccesede tratament, unde se descriu multe cazuri conclete de tlmiduire.

I
Alge bntne

Conferinfele
h'ima conferinl[ despre metodele de hatament cu plante medicinale, ginutd de Maria Trcben, a avut loc la Bad Mtillhacken, o localitate balnear[. Acolo l-a cunoscut pe un preot, care a sfltuit-o sd-qi gi publice, intr-un ziar bisericesc, cunogtiingele recomandfile despre folosilea plantelor medicinale. Prin aceste publicalii, competenlaei devine tot mai larg cunoscut[, primind multe telefoane pi scrisori. A primit nllmeroase invitalii sl gind conferinle in intreaga Austrie. in 1977 au venit primele invitagii din su'[in[tate. Au fost situalii cAnd conferingele ei erau audiate in sili pline cu p0nd la trei mii de palticipanEi. Toate conferinlele le-a ginut gratuit, din dragostepentlu semenii sli. in anul 1984 a fost invitatl sd 1in6 conferinle chiar in Statele Unite ale Americii. $i acolo s-a bucurat de un succesrlsundtor.

Denumirile uzuale ale plantelor medicinale


DentunireaPrinciPal5 latini Denunrirea Alte deuuniri folosite
uu are clenunriri PoPuliue' cu PhaeoPhvceae eicep$a lui Fucas i'gtlqlbjgjt gT: Gfilelria, Dicryota, iJ-nilfi-numesteia$tr de mare sau Ectocurqus,rucus, toate sc denumesc lnminaTia, MacrocYstts iaten: in resflatinesc. cluptr ntrmele etc.) -itrimin anirsonrom6nesc' anrs' anos' Pimpinella anisum <iulce,chinrion de Fiilfi, ffIdfit, hanus, nrolotru. ii'ii"t-'"iiptteticd, antonictr,bucinig, ;!iicr;'anghelicd, antonictr, archangetica

Anason Angelicd Auehinarc Arfore de scorligoard Ardei iute

Angelica

ffi3 Sgrlt:,&

Cynarl scolYmus Cinnanwmum

zeylandicurt E'oiir,ru^swtuun,
- convar. Ionglmt

anchinar - cel rrnrlu sco4igoarl "u"are

chipcr.iute.' .it t-,rifi o miroca pu t =.r,t!',"r;TF;il.n"1,*"o*t ., r:. c r n piparca'


l"'itiiiititt hurg'-'papricr'

papl"L^,..

Amurar Amicf, Barba PoPii

mnrianunt Sitybum $ltli'31",", ilffi**,::i#rru,*


utnraria tfil;'fri6r?f;",Fl,i'i, Fitipenduta if$u",,
sairtADicd' tatlll' tel$or

rnontana #.Wgoml ,ffi"i, $,f' Arnics canUrltn' o.tlor


iitiiGr PP.

Marii, scai pesb.tl.

Sf6rEitul
Dup[ o viali de convie;uire in dragoste,qi inplegere, in anul 1988, solul Maliei Treben moile subit, fapt ce o va malca putemic pennu urmf,torii ani. Din acel moment incepe s[-gi piardfl curajul de a trli. Trei ani mai tflziu, adic[ la 26 iulie 1991, aproape in aceeaqizi calendalistic[, qi-a ulmat soful...

Brinca unului Bnrstur dulce Bntsfur Bujor Busuioc Cartof

'iiti,iizispontly.Iiumi;6;**"il"i' cltceq prrnAntului Herucleum bfi,:i,,,,ri, #Blifllii, :Hffi,:utg%."'ffiBi'


tappct Arctium

paeoni(l orrcituris Hffiiltlfll5lilr,,"*::::: bositicum ocimum dlf,r3f:'B1i-t"T$ll"g,3li.ff'


mli5cintr' vtsrleac.

htlt5 ntm^ffll'?riifiyt:'' laPtelut


sudoarea

tuberosnm'{'[';L Sotanum ll]$,l;fi"l#fttngii'?f'0"

Cagut popii Chimion Castan sdlbatic Ceapl

negtccta lg1iftl Marvct ]i1|jru:r.?li"'Jfol


corvi Carum

T.fJ:J',f.'ii'i!" fiHffih'I

cepa Arrium

*fgl$tmll,o"t'i',$l'ltgrarictr, ifid;il ;;;ni.5'-tat|er . -.-, Aescutttshippocastanun,sg'.lli$i'kilflf to,i",tll[,},:h'$'l'"'

#,eggjft-,i]["'.i; cePor' !i]]"r,*, iiliffi' ilPl lunguiuge'


ParPangicf,

107

licoare )imbrigor )iubofica cucului loada calului

Cichoriurn inrybus Thymus serpyllum Primula offcinalis Equisenm arvensae

loada racului

Potentilla anserina

)oada goricelului loriandnr lrefigoarl )rugin

Achillea millefoliunt Coriandrum sativum Alchemilla vulgaris Frangula alnus (Rha-mnrs frangukt) Eugenia caryophyllata

)uigor :n corned, ca plantit ondimentiartr,cirisoare) ,alin Irtunts nobilis lovleac

cicoare, dorulet, incingtrtoare, ochiul fetei, pdza dnrirului, sporig balsaml, iarbh cucului, hmai6, strrpun, pimau, timian, limbri$oare, clmbru ptrslresc anghelic5,aslictr. cimra cucului. tllta vac1i,lep dprei, wechiula ursuldi' barba ursului, bola calului. brtrdisor,coada icpei, coada manzr,rlgi,nocllticf, opintici, ptrrul porcurul argentintr,arginlictr, buboasd, puruian{ de scrinte, coada dracului, forostllu, iarb.agfutii, sclintiltr, troscot. vrntfcea alunele, brld{tel, ciuregica, cresti{ea, iarba oilor, frisnel, sorocrntr anason,bunriantr pucioastr,chinrcn, coleandrtr,iarbd pirtLrroastr, ienuptrr, piper alb, pucioabtr cretWctr, fdine de in, pleascd, urnb'ranrldoamnci. rurforahrtulelui crasici, crugei, lernn c6inesc, pasachintr,strlbig nu iue bibici, ciumifaie, ciuna fetei, frunzigoartr, liorbe, turbare bertenit{, bostan porcesc, cucurbitc rorrfne$ti, do{lani, dovlete, harhrz, ivdrtr galberH,lubenill, lurtd, t{bac, zt)ac,. acril, agrig, cItinl de rAuri, cloceni,-corles, dracintr, drtrehinl, eloidan, holertr, lenur galbefr, indlriq boiercsc, mlcriS de ffiud, ndcri$ul caprei, mtrcrif spinos sarrziene, asprigoartr, comtrlel, iarbtr lipitoare, floaria Sf. loan, irichegtrtoare bacltru, baghi, bob, fansulc, fasoi, Fisule, puSioaictr, pdsui, ptrsultr, teactr, tiilltrricd, tuaara anason,baden, busamac,chimion, cumin, fenhiel, hanos, mdlurtr, secfea, toaie barba ursului, l6lir{I, fcrice, iarba garphi, limba cerbului, ntrvalnic, spasul dracului afrange. buruiantr de fraei. ctrosrntr. frrgula silbatictr,^pomifl; v.arrgirlg. rracsan,[apsrn, trascll, tcslc, laslg corrcodan, ficrca Ddmdnnilui,frnunil pdnfplului,..guqa lnrurnbelului, iarba tttrnilu. sAturca boance.ctrlddnrstr. creonite. frlimicd, ndlbenari, ochiul boului, nljnictr, sllcxnie, tdttrig, vAzdoagc

Ghinfurl galbenl Ghinfurl P[taul Harrrci Hazmaluchiu Hrean ln Iantr buntr Izmtr crealtr Ltrcrimioartr

tutea Gentiana
punctata Gentiana

t|m"ff*,.f'lrffii,1i"f,li:yilU",
iafturl. strisoaie,tin[rtr pqpry!9i' q"ttp; entiud, -fie-rea ocnulcca, ro$re, infurtr

eiiordcih n$ticona
UiiitUt piperita Menthacrispa

hamei, iarba berii Humulus lupulus Chacrophvlium temulum azmtrtoi, bazmaluc

B3ffir,

strlbatictr' rtrd'llcintr hrean, iliry, Linumusitatissimum in de culturtr

borqnit{,camfor,diantr'.ghiaad'mintl neagrtr, gqiiU, iarbtrneagrtr, untx rece iarb-[crea1tr' creali,.gizrntr 9real5'-

majalis convctttaria "Jl,gif;il?":,flgli"n S?:,t$f;h iarba lui StEntu


Citrus limorurm -ciy$riizogtobra Allium ursiruun Izvisticun oficinale domriesti. -mlrE&itel, teorgite, G[eorg'he, Plhdn4e' sutlete, tunbravloare altrntrie,chiUt hrrnnie, g{T F- g*n

" fi'Eu"frr-".Tff i#*,s


$$[tt:l#ffi?rdurce,rrdtrcinf,
ai cioresd, ai strlbatic' aliu, usturoi

LImai I-emn dulce I-eurdil Leugtean Lichen de piatrtr

ariu aiuri' nil#rf"ture' lfo,"Jft ,


Ffrr.uianf lungoarc,.l-eo$tean' .detibistoc, lu$rean, Pascanql

Cucurbita pepo

Mtrces

haciltr

Berberis vulgaris

Mdcrigul iepurelui Mlghiran MAxar Mat Mesteactrn Mierea tusului Mur Mugefel Muqtar alb Mugtar negru Nlstura$

istandica cetraria HH*%*ffi: ffi:H fft** ntB r5$id' tardafir silMic' n' gxlir' Rosa canina acetoseua oxaris H:*1"f.,t"11|ii:,0?#.iJJJl"To'.''
trifoi acru iedertr,maderan,mdrglran' mishiran, Dttpi, sovarf Anelhunt graveolens, cro"p,chnri:ri drrlcc, mtrrar dc grJtlinl, mtrrar tarc, morar - ssp. horlorum ilex. laur Ilex Daraguayensts nnstacfui. mesteacanalb, nrestccan Betula pelvlula cuscrisor, rndtaseaPtrmantului' Pulmonia ofiicinalis txaua cucului, PlltiAndricI irurtr, mur de Pf,dure, mur nggru' Rubusfruticosus mur ptrdure! strlbatic' mrr tufos' rug. ruq oe mure Manicaria chamomille mlnnofrU. mtrrarul cdinelui' mtrtrice,'poda Stintei Mfii' rornanittr curuen'alb. hardal, hrenoastr, Sinapis alba mnitar buri, mustar de grddintr' rapiF dbr, rapifd de Srrdrna hai,.idal, horsti, inuqtar de c3np' Brassica nigra rrustai'sllba'tic' rafild de nru$tar' raoitd sdlbatica aiiif. bobatnic, brdncttla Bellis perennis vciiniceascl,cardanrtr'creson' nirnii- uoitiicultri, hrtrni1d,iarba . voinicului, mtrcriS' ndsturel' gAqtei,voinicicb pilUoli.,'-ri Majorana hortensis

tr{gaictr
asole enicul

Galium verum Phaseolusttulgaris Foeniculum vulgare Dryopteris filix-nas Fragario vesca Frurinus excelsior Furwria officinalis Culerulula fficinalis

lrigtr rag rasin umariF trlbenelc

Nuc Nuc$oard(nunr dat semintelor arborelui tropical Miristica, utilizatc ca atare san ndcinate, drept arornatrzant) Obligeantr Ocloleart Osul iepurelui Pllducel PIptrdie Ptrtlagintringustil Ptrtlagintr lattr Pduuujel Pdstiimac Pediculi Pelin Pi1ler Pir PltrnAntrricd Poclbal Ponunb Pufulig cu llori rnici Rlchifan Revent Roinittr Rostqtasctr

Juglans reeia Myristico fragrans

nuc, nrrcar, nucd dulce muscat, nuctr cle muscat

Splinup Stqar Sulfintr

Solicktgo virgaurea

Acorus calamus Valeriano oflicinalis Ononis spiibsa Crataegus ntonogynt Tara.:iacumofficinale

nrdlai nfffJl3 g[erslrinar, nrare,

Ifesue mfosttoare vezi valeriantr dirrnotin, sudoareacaluhti, sncloarea capului, strltrgtioartr

brrcirunag, calamar, calanruz, crirr papurtr rogie, 9e lpa, polpronrec,

Sundtoare Talpa gdgtei Tapagnic Tarhon Tdtdneastr Tei Toporasul doamnei -ciobanului Triista Trei fragi ptrtati Troscot Turi!tr nurc felinl lintaurl Untigor Urechelnild Urzicd mictr Urzic{ Urzictr nroartll albtr Ustruoi Valeriantr Vdsc Varztr albtr Ventrilictr Vinaritl

Roz-marin Salvie Strpunari!tr Schinel Senna Silnic Snxrchin Soc

buhd, cicoare, floarea mllaiului, 8{lbinele grase, ldprrrcd,papa 8arnil, ltuct Plantago lanceolata iarba bubci, linrba oii. mama pddrrii, minciuntr, protagintr Plantago major iarbtr dc cale, linrba boirlui, nunra ptoare, rruncluna Petroselinumcrispum grg4ul,.macdcadon, ptrtltrgcte, pelnnJet de casa Pastineca soliva nap pdstrresc, pdst6mac sdlbatic, postimachi Lycopodirrmcleta|unr briul r,6rrtului, bunceag,chinclictrli. ' ' conrefg|, praful sfigoiiitui, ralpa ursulul Artemisitt absinthium plinip, pelin mic, iarbtr anrartr, veml|'tt Piper nigrum nu are Agropyron repens chir, albei, rdg{lie P-ulmonario6fficinalis vezi Mierca t[sulrri Tussilogo farfara bulhar, bnrsfur alb, ccnu5oartr, eusa gtrinii, papalungd,rotungioartr 'ka nmys crrcuntz, mElai, graniqor, pdpuge, papufor, peucne, tenctrru pan,iflorum pfulip, zbrudtoare Epilobiurn Irythrrm silicar"ia ctrlbugoartr, lemnie, zblrltoare btrrbtrteascd Rheumofficinale. raparpard,rabiniftr, ravent, nrbarbtr, Rheum fhlntotum nlbarbartr Rheum rhabarborunt Melissa oflicinctlis Hrneild,melistr,iarba sttrpului Chetidoniin nnjus bunriarrtr celc sfinte. bunriantr de de. pecingine,calce mare, cnrcca paUanurtr. vonrculut, negclanttr, 'di strltrlea,ltrttrrclc, iafuI nepi R<ts inus offtcinoIis dendnrlui, mirlin, ruinralin mar Salvia officittiilis jaleg, jaleg bun, salc-Am boicrcsc, salet Saponaria olficinalis ciulin . rogr,. oclogaci,sdpunul calului. flori altie Cnicus benedictus nu are Cassio tm,qustifalia casia GIechona"heierncea brhncd, bumiantr cle bube. coada iclelor, iarba cArtilelor, prislinioartr, rotungloartr,supardre b-icuscaricu nu are Sanbucus nigra soc neSnr

Zmeur

floare boereasctr,mtrnunchi, snrcoaictr,vargf, de aur gomn, gledun, gtojar, terg, djer, Quercus robur tutan mololnr lalbcn, sulcintr, iarbtr de Melilotus oficinalis uiatrd, suTule Hyperiam perforatum hrnriantr de-ntrduf. cnrcca voinicultri, floarea lui loan, uoianfttr. sunaic{ I.eonurus cardiaco lafr.gaipi, iarba gaqlelor,iarbd rmrrur, qonc, somrusor,crtasta cocoqului Galeopsisochroleuca nu are Artenisitt dracunculus dracon, nutricea, taracon, tacoll, tarcun, tilrtrhantr barba tatei, boracioc, iarba lui Symphymm otficinole Tatin, lutanip, rddtrcintrneagrtr tei alb, tei nrios, tci ct frunza nnre Tilia platyphilos violete, pantofiorii doannei Viola odorolu Capsella burso pastoris arior, brimiantr de fripuri, coada pisicii, punga popii, ilgculi1d pansclutede c6nrp, albtrsfclc, Viola tricolor i:atifclurc. "' stsa E'Iilrii. lihnlioasd sdlbatid brebenel,costrei, hericictr, iarbtr Polygonum aviculore rosie. laba strinii. norcin, troscolel asprisoarl, Soitoreaifi, bunrianl ile Agrimonia eupoloria f.guii, conrtr[cl, nUtcultr, sctrigor, turltil achiu, celer, strlintr, sindirei, lallr Apium .glaveolens Centauium unrbellatunr herea utrm2ntului,lintaltr, o mie de fiorinii. frierrricl ntrshrrel,ndcrig de baltil Nasturtium oficirtule Senperfivun leclonmt rdslilg mic, rtrddcinacasui urzictr blAndd,trrzicd oiestEa. Urtico urens crtriasctr.ru-zictritrtc, trrzictr inrolesafd oiised. urzic{ nuscattr,rrrzicdde Urtica dioicct ptrdurc,urzic| rorir2ncascd Sugcl alb, trrzictrstrrcll,trrzici Lnmiun albunr morttrrctc ai, ai de toanxtd,baib, ceapl albtr, Allium sttivum pur, sctrloi, usftroni ixlolean, iarba pisicii, gtrya Valeriana olftcinalis ponnrbelului Itoletnic. vAsc de brad Viscum olburn broazde,curcchi, varztr de Brassico oleracea varztr de grtrdin5' varztr ctr1rtrpnd, v'ar. capitata de iamtr leacul relelelor, venlricea' qopMaila Veronicaofficirrulis avinr!tr,bunriarta apri$oartr, Gslium or{oratunt de btrnrihntr pril uegn' nursbultri. cucrtnz ite ptrdtrre' durirbravnic' tloarea ptrcltriii, sctrldtoare,s3njttane . tlc udclure,tdmhioasd,virlaric aaniurtr,tt*g, 11rllitfi, nrtu,.porurt Rubusidueus dc ntns, rug de muntc, scoblctn' snttr

110

111

Alimentalia sdndtoasd plante cu Bolispecifice copiilor Dur er ile cap gi migr ena de Bolide piele Bolisoecifice femeilor Bolispecifice bdrbatilor Reletede sdndtate plante cu Aler gii Vindecar pr inalim entatie e Stresul toatezilele de Bolile stom acului ale intestinelor si Inimasi bolilecardiovasculare Boliale cdilorrespiratorii gi Rdnir ea plagile Succese tratament MarieiTreben de ale D i n bucatdr ia iei eben Specialitdti Boem i a Mar Tr din

Comercianti! Pentru obtine a ultimele aparitii, preten-gros la sunati tel: la 222.99.01


TIPARIT LA TIPOGRAFIA MIRON lel: 33588 25:33633 04

Cartea de fata, cea de-a cincea din seria SANATATE CI MARIA TREBEN are un subiect aparte:Bolile de femei.

Este o lucrare de exceptiece vi oferi tratamentt de-a dreptul miraculoase!

ReteteleMariei Treben, sfaturile ei, existentein volumele di seria de fatd, toate v-au ajutat sa aflafi din tainele plantelc medicinale,in toate v-a fost impdrtagitaexperientade neegal a autoarei. Dar Boli specifice femeilor oferd un numdr impresionant d schemede tratamentpentru cele mai delicate,mai intime, me grele suferinte la care organismul femeii este supus,de-a lun gul intregii sale vie1i, in calitatea acesteia si ca membrd sexuluifeminin, si ca mamd, si ca sotie, afecliuni pe care d mai multe ori ea le trece cu vederea,fie considerdnd.ca asai estedat, fie fiindu-i jena sa le mdrturiseascd medicului. Si fdr exagerare,bazdndu-nepe rezultate concrete,vd prezentam s c6teva retete miraculoase impotriva unor boli cumplite cancerul de sAn, cancerul organelor genitale,cancerul apa ratului urinar. Dar, inainte de a folosi toate recomandarilenoastre.inainte d a apelala plantelemedicinale, trebuiesa stiti exactce maladieaveti.Decitrebuiestabilitun diagnost corect,ceeace numai un doctor o poateface. Iar daca nu aveli nici o boald si nici nu vreti sa vd imbol ndviti, Maria Treben va da nenumdrate solulii de prevenirea bolilor, de cdlire a organismuluid intre{inerea sdnAtatii numai cu mijloace naturale:infuzii,esente,tincturi, bai de plante, amestecurid ceaiuri, masajecu jeturi de apd rece, caldd sau alternante,exercitii de relaxare,etc.

Colectia ,,Sinitate cu Maria Treben"


o o o o o o o o o Alimentatia sinitoase cu plante Boli specificecopiilor Durerile de cap qi migrena Boli de piele Boli specificefemeilor Boli specificebirbafilor Retete de sinitate cu plante Alergii Vindecare prin alimentatie o Stresul de toate zilele o Bolile stomacului si intestinelor o Inima si bolile cardiovasculare @Boli ale ciilor respiratorii o Ranirea pi plagile o Succesele tratament ale de Mariei Treben o Din bucitiria Mariei Treben Specialitafi din Boemia

ALIMENTA
DE CAP SI M
|pl*r*:]iffi;vr!d"d.l

BOLI
SPECIFICE COPNLOR
SANATATEcU

MARIA TREBEN

You might also like