You are on page 1of 40

+black1magenta+

LEC}IA 3 PARTEA NTI


ncepem aceast\ lec]ie cu prezentarea unui set de cuvinte noi. Citi]i-le cu [i cu voce tare [i re]ine]i traducerea lor: der Bleistift das Brot das Buch das Heft der Kuli die Kartoffeln die Suppe die Tafel die Tasche die Wurst > [de:r blai[tift] > [das bro:t] > [das bu:H] > [das heft] > [de:r kuli] > [di: kartof\ln] > [di: zup\] > [di: ta:f\l] > [di: ta[\] > [di: vurst] creionul pinea cartea caietul pixul cartofii supa tabla po[eta, geanta crnatul

Acum s\ repet\m cuvintele noi n alt\ ordine: das Buch das Heft der Kuli der Bleistift die Tasche die Suppe die Kartoffeln die Wurst das Brot die Tafel > [das bu:H] > [das heft] > [de:r kuli] > [de:r blai[tift] > [di: ta[\] > [di: zup\] > [di: kartof\ln] > [di: vurst] > [das bro:t] > [di: ta:f\l] cartea caietul pixul creionul po[eta, geanta supa cartofii crnatul pinea tabla

n propozi]iile urm\toare vom folosi cuvintele noi mpreun\ cu cele nv\]ate pn\ acum. Citi]i propozi]iile `n limba german\ [i urm\ri]i sensul lor n limba romn\: Das Buch und das Heft. Dort ist der Bleistift. Die Tasche ist hier. Das Brot und die Wurst. > [das bu:H unt das heft] > [dort ist de:r blai[tift] > [di: ta[\ ist hi:r] > [das bro:t unt di: vurst] Cartea [i caietul.

Acolo este creionul.

Po[eta este aici.

Pinea [i crnatul.

1
+black1magenta+

+black2magenta+

Eine Suppe und Kartoffeln. Das ist eine Tasche. Sie ist hier. Das ist eine Tafel. Sie ist dort. Das ist ein Buch. Es ist hier links. Das ist ein Heft. Es ist auch hier links. Das ist ein Kuli. Er ist dort rechts. Das ist ein Bleistift. Er ist auch dort rechts.

> [ain\ zup\ unt kartof\ln] > [das ist ain\ ta[\ zi: ist hi:r] > [das ist ain\ ta:f\l zi: ist dort] > [das ist ain bu:H es ist hi:r links] > [das ist ain heft es ist auH hi:r links] > [das ist ain kuli, e:r ist dort reH]] > [das ist ain blai[tift, e:r ist auH dort reH]]

O sup\ [i cartofi. Aceasta este o po[et\. Ea este aici. Aceasta este o tabl\. Ea este acolo. Aceasta este o carte. Aceasta este aici, la stnga. Acesta este un caiet. Acesta este tot aici, la stnga. Acesta este un pix. Acesta este acolo, la dreapta. Acesta este un creion. Acesta este tot acolo, la dreapta.

2 (27)

Din lec]ia precedent\ [tim deja c\ n limba german\ ein [i eine sunt articole nehot\rte. Le folosim atunci cnd vorbim despre persoane sau lucruri nedefinite sau nc\ necunoscute. Articolul nehot\rt nu se folose[te la plural, de exemplu: Bitte Zigaretten! Nici `naintea substantivelor nenum\rabile nu este folosit articolul nehot\rt, de exemplu: Bitte Bier!; Excep]ia este format\ de cazurile n care dorim s\ preciz\m cantitatea, de exemplu: Bitte ein Bier! O bere, v\ rog!

Acum verifica]i dac\ [ti]i s\ folosi]i corect articolul nehot\rt. Completa]i propozi]iile, folosind filtrul ro[u: Hier ist >eine Tafel. Dort sind >ein Buch und >ein Heft. Bitte >eine Suppe und >ein Glas Bier. Hier sind >... Kartoffeln. Wo ist >eine Tafel? Das ist >eine Frau. Wo sind >eine Wurst und >ein Brot? > [hi:r ist ain\ ta:f\l] > [dort zint ain bu:H unt ain heft] > [bit\ ain\ zup\ unt ain gla:s bi:r] > [hi:r zint kartof\ln] > [vo: ist ain\ ta:f\l] > [das ist ain\ frau] > [vo: zint ain\ vurst unt ain bro:t]

~n acest exerci]iu, traduce]i n limba german\ propozi]ile urm\toare. Folosi]i filtrul ro[u: O pine, v\ rog! Un crnat, v\ rog! Un pahar, v\ rog! O sticl\, v\ rog! }ig\ri, v\ rog! Cartofi, v\ rog! > [bit\ ain bro:t] > [bit\ ain\ vurst] > [bit\ ain gla:s] > [bit\ ain\ fla[\] > [bit\ ]igaret\n] > [bit\ kartof\ln] > Bitte ein Brot! > Bitte eine Wurst! > Bitte ein Glas! > Bitte eine Flasche! > Bitte Zigaretten! > Bitte Kartoffeln!

2
+black2magenta+

+black3magenta+

S\ exers\m acum folosirea numeralelor [i a articolelor. Citi]i cu voce tare [i clar propozi]iile `n limba german\ [i re]ine]i traducerea lor: Wieviel kostet das Brot? Es kostet eine Mark drei. Wieviel kostet die Wurst? Sie kostet drei Mark fnf. Wieviel kostet die Suppe? Sie kostet zwei Mark. Wieviel kosten die Kartoffeln? Sie kosten eine Mark acht. Wieviel kosten die Zigaretten? Sie kosten vier Mark eins. > [vi:fi:l kost\t das bro:t] > [es kost\t ain\ mark drai] > [vi:fi:l kost\t di: vurst] > [zi: kost\t drai mark fUnf] > [vi:fi:l kost\t di: zup\] > [zi: kost\t ]vai mark] > [vi:fi:l kost\n di: kartofeln] > [zi: kost\n ain\ mark aHt] > [vi:fi:l kost\n di: ]igaret\n] > [zi: kost\n fi:r mark ains] (1,03 DM) Cost\ o marc\ [i trei pfenigi. (3,05 DM) Cost\ trei m\rci [i cinci pfenigi. (2 DM) Cost\ dou\ m\rci. (1,08 DM)

Cost\ o marc\ [i opt pfenigi. (4,01 DM)

Cost\ patru m\rci [i un pfenig.

Traduce]i propozi]iile urm\toare n limba german\. Exersa]i articolul hot\rt, folosind filtrul ro[u: V\ rog, pinea de acolo! Ct cost\ supa? Tabla nu este bun\. Pixul este bun. Ct cost\ crnatul de acolo? > Bitte das Brot dort! > Wieviel kostet die Suppe? > Die Tafel ist nicht gut. > Der Kuli ist gut. > Wieviel kostet die Wurst dort? > Ist die Milch gut? > Die Kartoffeln kosten eine Mark. > Die Zigaretten kosten vier Mark eins. > [bit\ das bro:t dort] > [vi:fi:l kost\t di: zup\] > [di: ta:f\l ist niHt gu:t] > [de:r kuli ist gu:t] > [vi:fi:l kost\t di: vurst dort] > [ist di: milH gu:t] > [di: kartofeln kost\n ain\ mark] > [di: ]igaret\n kost\n fi:r mark ains]

Este bun laptele? Cartofii cost\ o marc\.

}ig\rile cost\ patru m\rci [i un pfenig.

Iat\ [i cteva verbe noi: a mnca a bea a se afla, a sta n picioare a se afla, a sta culcat essen trinken stehen liegen > [es\n] > [trink\n] > [[tE\n] > [li:g\n]

3
+black3magenta+

+black4magenta+

Vom folosi acum verbele noi `n propozi]ii. Citi]i cu voce tare propozi]iile `n limba german\ [i urm\ri]i cu aten]ie accentul corect. ncerca]i s\ re]ine]i traducerea lor: Sie essen Kartoffeln. Sie trinken Bier. Er trinkt Milch. Sie trinkt auch Milch. Wir trinken Tee. Was trinkst du? Herr und Frulein Rohde stehen hier. Das Buch und das Heft liegen dort. Ich stehe hier links. Ich trinke ein Glas Bier. Wir essen Suppe und Kartoffeln. Die Schule und der Bahnhof liegen dort rechts. > [zi: es\n kartof\ln] > [zi: trink\n bi:r] > [e:r trinkt milH] > [zi: trinkt auH milH] > [vi:r trink\n tE] > [vas trinkst du] > [he:r unt froilain ro:d\ [tE\n hi:r] > [das bu:H unt das heft li:g\n dort] > [iH [tE\ hi:r links] > [iH trink\ ain gla:s bi:r] > [vi:r es\n zup\ unt kartof\ln] > [di: [ul\ unt de:r ba:nho:f li:g\n dort reH]] Ei m\nnc\ cartofi. Ei beau bere. El bea lapte. {i ea bea lapte. Noi bem ceai. Tu ce bei? Domnul [i domni[oara Rohde stau/sunt aici. Cartea [i caietul sunt a[ezate acolo. Eu stau aici la stnga. Beau un pahar de bere. Noi mnc\m sup\ [i cartofi.

{coala [i gara sunt acolo la dreapta.

Completa]i urm\toarele propozi]ii din limba german\, folosind filtrul ro[u (din propozi]ii lipse[te un singur cuvnt): Beau lapte. Beau un pahar de lapte. Tu bei bere. Tu bei o sticl\ de bere. Ich trinke >Milch. Ich trinke >ein Glas Milch. Du trinkst >Bier. Du trinkst eine >Flasche Bier. Er trinkt >Wein. Er >trinkt ein Glas Wein. Sie trinkt >Kaffee. Sie >trinkt eine Tasse Kaffee. Wir essen >Brot. Wir >essen viel Brot. Dort >steht ein Haus. Hier >liegt ein Kuli. > [iH trink\ milH] > [iH trink\ ain gla:s milH] > [du trinkst bi:r] > [du trinkst ain\ fla[\ bi:r] > [e:r trinkt vain] > [e:r trinkt ain gla:s vain] > [zi: trinkt kafE] > [zi: trinkt ain\ tas\ kafE] > [vi:r es\n bro:t] > [vi:r es\n fi:l bro:t] > [dort stEt ain haus] > [hi:r li:kt ain kuli]

El bea vin. El bea un pahar de vin. Ea bea cafea. Ea bea o cea[c\ de cafea.

Noi mnc\m pine. Noi mnc\m mult\ pine. Acolo este o cas\. Aici este un pix.

4
+black4magenta+

+black5magenta+

1.

La persoana a doua singular, timpul prezent, verbul prime[te totdeauna desinen]a -st sau -est.Verbul st\ totdeauna mpreun\ cu pronumele personal du-tu, de exemplu: du trinkst - tu bei, du liegst - tu stai culcat, du stehst - tu stai n picioare. La timpul prezent, la plural, persoana nti verbul prime[te desinen]a en, [i st\ totdeauna mpreun\ cu pronumele personal wir- noi, de exemplu: wir trinken - noi bem, wir liegen - noi st\m culca]i, wir stehen - noi st\m n picioare.

2.

Citi]i urm\toarele propozi]ii n limba german\. Le pute]i traduce n limba romn\? ncerca]i: Ich esse etwas Suppe. Wir essen viel Kartoffeln. Sie trinken Bier. Wir stehen dort. Der Kuli und der Bleistift liegen dort. Wo steht eine Frau? Dort drben steht sie. Wo liegt die Botschaft? Er trinkt Kaffee. Das ist mein Buch. Das ist mein Kuli. > [iH es\ etfas zup\] > [vi:r es\n fi:l kartofeln] > [zi: trink\n bi:r] > [vi:r [tE\n dort] > [de:r kuli unt de:r blai[tift li:g\n dort] > [vo: [tEt ain\ frau] > [dort drU:b\n [tEt zi:] > [vo: li:kt di: bo:t[aft] > [e:r trinkt kafE] > [das ist main bu:H] > [das ist main kuli] M\nnc pu]in\ sup\. Mnc\m cartofi mult. Ei beau bere. Noi st\m acolo. Pixul [i creionul se afl\ acolo.

Unde este/st\ o femeie? Ea este acolo, vis--vis. Unde este ambasada? El bea cafea. Aceasta este cartea mea. Acesta este pixul meu.

Citi]i propozi]iile `n limba german\ cu voce tare [i ad\uga]i desinen]ele care lipsesc. Folosi]i filtrul ro[u: Stau aici (n picioare). Tu bei bere. Acolo este ambasada. Ich steh- >e hier. Du trink- >st Bier. Dort steh- >t die Botschaft. Sie trink- >en Kaffee. Ich ess- >e Kartoffeln. Du trink- >st nicht viel. Wo lieg- >t das Heft? Wir ess- >en etwas Wurst. 5
+black5magenta+

> [iH [tE\ hi:r] > [du trinkst bi:r] > [dort [tEt di: bo:t[aft]

Ei beau cafea. M\nnc cartofi. Tu nu bei mult. Unde este caietul? Mnc\m ni[te crna]i.

> [zi: trink\n kafE] > [iH es\ kartof\ln] > [du trinkst niHt fi:l] > [vo: li:kt das heft] > [vi:r es\n etvas vurst]

+black6magenta+

Pronumele nehot\rt etwas nseamn\ ni[te, pu]in(\) de exemplu: etwas Wurst etwas Suppe ni[te crna]i; pu]in\ sup\.

Probabil cunoa[te]i deja urm\toarele cuvinte. Pronun]a]i-le cu voce tare: trei doi opt cinci unu al meu a mea mult ni[te, pu]in drei zwei acht fnf eins mein meine viel etwas > [drai] > []vai] > [aHt] > [fUnf] > [ains] > [main] > [main\] > [fi:l] > [etfas]

Acum s\ nv\]\m dou\ adjective noi: mare mic gro klein > [gro:s] > [klain]

S\ folosim noile adjective. Completa]i propozi]iile din limba german\, apoi citi]i-le cu voce tare: Acolo este o cas\. Casa este mare. Iar aici este [coala mea. Dort steht >ein Haus. Das Haus ist >gro. Und hier steht >meine Schule. Die Schule ist >klein. Ich esse >viel Brot. Ich verstehe >etwas. Die Wurst kostet >drei Mark >eins. Dort liegt >mein Buch. Das ist >mein Heft. > [dort [tEt ain haus] > [das haus ist gro:s] > [unt hi:r [tEt main\ [u:l\] > [di: [u:l\ ist klain] > [iH es\ fi:l bro:t] > [iH f\r[tE\ etfas] > [di: vurst kost\t drai mark ains] > [dort li:kt main bu:H] > [das ist main heft]

{coala este mic\. M\nnc mult\ pine. n]eleg pu]in. Crnatul cost\ 3.01 DM.

Acolo este cartea mea. Acela este caietul meu.

Citi]i propozi]iile urm\toare. Urm\ri]i cu aten]ie pronun]ia [i sensul lor: Ich stehe hier. Sie stehen hier. Ein Haus steht dort. Ein Haus und eine Kirche stehen dort. > [iH [tE\ hi:r] > [zi: [tE\n hi:r] > [ain haus [tEt dort] > [ain haus unt ain\ kirH\ [tE\n dort] 6
+black6magenta+

Sunt aici. Ei sunt aici. Acolo se afl\ o cas\. Acolo se afl\ o cas\ [i o biseric\.

+black7magenta+

Ein Bleistift und ein Kuli liegen dort. Ein Herr steht dort drben. Ein Herr und eine Frau stehen dort drben.

> [ain blai[tift unt ain kuli li:g\n dort] > [ain her [tEt dort drU:b\n] > [ain her unt ain\ frau [tE\n dort drU:b\n]

Acolo se afl\ un creion [i un pix. Vis--vis este un domn. Un domn [i o femeie sunt acolo, vis--vis.

Pronumele ich und du formeaz\ des subiectul propozi]iei. n acest caz verbul st\ la plural, de exemplu: Ich und du essen Wurst. Mnc\m crna]i (eu [i cu tine).

Propozi]ii asem\n\toare am ntlnit [i n lec]ia a doua, de exemplu: Wieviel kosten das Brot und die Wurst? Ct cost\ pinea [i crnatul?

Sigur cunoa[te]i deja pronumele er, sie, es. Acum, s\ ncerc\m s\ r\spundem corect la ntreb\rile de mai jos. Completa]i cu pronumele personal corespunz\tor r\spunsurile: Wo steht ein Herr? Wo steht ein Frulein? Wo stehen ein Herr und ein Frulein? Wo liegt eine Tasche? Wo liegen eine Tasche und ein Heft? Wo essen Herr und Frau Kurz? Wo liegt mein Buch? Wo liegt mein Kuli? Dort steht >er. Dort steht >sie. Dort rechts stehen >sie. Hier liegt >sie. Hier links liegen >sie. Dort drben essen >sie. Dort liegt >es. Dort liegt >er.

Cuvntul Frulein gramatical este de genul neutru, ns\ din cauza genului natural, cnd l nlocuim cu pronumele personal, folosim forma sie [i nu es.

Traduce]i n limba german\ urm\toarele construc]ii ce con]in un pronume personal! Urm\ri]i cu aten]ie pronun]ia corect\: ea este ei m\nnc\ noi m\nc\m tu bei ei stau, se afl\ tu stai, te afli el st\ culcat, se afl\ ei sunt el este > sie ist > sie essen > wir essen > du trinkst > sie stehen > du stehst > er liegt > sie sind > er ist > [zi: ist] > [zi: es\n] > [vi:r es\n] > [du trinkst] > [zi: [tE\n] > [du [tEst] > [e:r li:kt] > [zi: zint] > [e:r ist]

7
+black7magenta+

+black8magenta+

Acum pute]i verifica dac\ a]i exersat satisf\c\tor formele verbale la timpul prezent. Completa]i propozi]iile cu formele corespunz\toare ale verbelor, folosind filtrul ro[u: Ambasada este foarte mare. Nu m\nnc mult. Unde este cartea mea? Acolo se afl\ un pix [i un creion. Noi bem vin. Caietul meu este mic. Aceasta nu este po[eta mea. Mnc\m pine [i crna]i. Ct cost\ supa? Nu cost\ mult. Cartofii nu sunt buni. M\nnc pu]in\ pine. Die Botschaft >ist sehr gro. Ich >esse nicht viel. Wo >ist mein Buch? Dort >liegen ein Kuli und ein Bleistift. Wir >trinken Wein. Mein Heft >ist klein. Das >ist nicht meine Tasche. Wir >essen Brot und Wurst. Wieviel >kostet die Suppe? Sie >kostet nicht viel. Die Kartoffeln >sind nicht gut. Ich >esse etwas Brot.

Traduce]i n limba german\, apoi citi]i propozi]iile `n limba german\ cu voce tare: M\nnc pu]in\ sup\. Noi bem mult\ bere. Tabla se afl\ acolo la stnga. Pixul [i caietul sunt acolo. > Ich esse etwas Suppe. > Wir trinken viel Bier. > Die Tafel steht dort links. > Der Kuli und das Heft liegen dort. > Die Wurst kostet drei Mark fnf. > Meine Tasche ist gro. > Ich und du trinken Milch. > Mein Bleistift ist klein. > Die Zigaretten kosten eine Mark. > Dort steht eine Tafel. > Wo ist mein Bier? > Das ist nicht meine Tasche. > [iH es\ etfas zup\] > [vi:r trink\n fi:l bi:r] > [di: ta:f\l [tEt dort links] > [de:r kuli unt das heft li:g\n dort] > [di: vurst kost\t drai mark fUnf] > [main\ ta[\ ist gro:s] > [iH unt du trink\n milH] > [main blai[tift ist klain] > [di: ]igaret\n kost\n ain\ mark] > [dort [tEt ain\ ta:f\l] > [vo: ist main bi:r] > [das ist niHt main\ ta[\]

Crnatul cost\ trei m\rci [i cinci pfenigi. Po[eta mea este mare. Eu [i tu bem lapte. Creionul meu este mic. }ig\rile cost\ o marc\.

Acolo se afl\ o tabl\. Unde este berea mea? Aceasta nu este po[eta mea.

8
+black8magenta+

+black9magenta+

LEC}IA 3 PARTEA A DOUA


n urm\toarele dou\ propozi]ii ve]i ntlni un cuvnt nou. Remarca]i-i sensul: Ich bin da. Sunt aici. (Sunt prezent) Ich bin drben. Sunt vis--vis. Ich bin [iH bin] nseamn\ - eu sunt.

Urmeaz\ grupul de cuvinte noi. Citi]i-le cu voce tare [i clar [i re]ine]i sensul lor: der Diplomat die Hausfrau der Lehrer der Physiker der Schler die Schlerin die Verkuferin > [de:r diploma:t] > [di: hausfrau] > [de:r lEr\r] > [de:r fU:zik\r] > [de:r [U:l\r] > [di: [U:l\rin] > [di: f\rkoif\rin] diplomatul casnica profesorul fizicianul elevul eleva vnz\toarea

Acum repeta]i aceste cuvinte ntr-o alt\ ordine: die Schlerin die Hausfrau die Verkuferin der Diplomat der Physiker der Schler der Lehrer > [di: [U:l\rin] > [di: hausfrau] > [di: f\rkoif\rin] > [de:r diploma:t] > [de:r fU:zik\r] > [de:r [U:l\r] > [de:r lEr\r] eleva casnica vnz\toarea diplomatul fizicianul elevul profesorul

n propozi]iile urm\toare vom introduce cuvintele noi. Citi]i-le cu voce tare, urm\ri]i pronun]ia corect\ [i n]elesul lor n limba romn\: Herr Rohde ist Lehrer. > [her ro:d\ ist lEr\r] > [frau [mit ist f\rkoif\rin] > [froilain ro:d\ ist [U:l\rin] > [her kur] ist diploma:t] Domnul Rohde este profesor. Doamna Schmidt este vnz\toare. Domni[oara Rohde este elev\. Domnul Kurz este diplomat.

Frau Schmidt ist Verkuferin. Frulein Rohde ist Schlerin. Herr Kurz ist Diplomat.

9
+black9magenta+

+black10magenta+

Frau Kurz ist Hausfrau. Ich bin Schler. Herr Schwarz ist Physiker. Sind Sie ein Lehrer?

> [frau kur] ist hausfrau] > [iH bin [U:l\r] > [her [var] ist fU:zik\r] > [zint zi: ain lEr\r] > [ist zi: ain\ [U:lerin]

Doamna Kurz este casnic\. Eu sunt elev. Domnul Schwarz este fizician. Dumneavoastr\ sunte]i profesor? Ea este elev\?

Ist sie eine Schlerin?

Substativele care desemneaz\ ocupa]ia [i stau dup\ verbul sein nu se folosesc cu articol. Dup\ verbul sein substantivul are cazul nominativ, de exemplu: Er ist Lehrer. Sie ist Schlerin. El este profesor. Ea este elev\.

Traduce]i urm\toarele propozi]ii n limba german\. Re]ine]i pronun]ia [i traducerea corect\; folosi]i filtrul ro[u: Doamna Schmidt este vnz\toare. El este elev. Sunte]i diplomat? Ea este elev\. Sunt casnic\. El este fizician. El este profesor? > Frau Schmidt ist Verkuferin. > Er ist Schler. > Sind Sie Diplomat? > Sie ist Schlerin. > Ich bin Hausfrau. > Er ist Physiker. > Ist er ein Lehrer? > [frau [mit ist f\rkoif\rin] > [e:r ist [U:ler] > [zint zi: diploma:t] > [zi: ist [U:l\rin] > [iH bin hausfrau] > [e:r ist fU:zik\r] > [ist e:r ain lEr\r]

Kommen aus nseamn\ a fi de undeva/ a proveni de undeva. Citi]i cu voce tare propozi]iile `n limba german\ [i `ncerca]i s\ re]ine]i sensul lor `n limba romn\: Herr und Frau Kurz kommen aus Bonn. Frau Schmidt kommt aus Berlin. Herr und Frulein Rohde kommen aus Halle. Ich komme aus Rumnien. Du kommst aus Deutschland. Herr Schwarz kommt aus Kiel. Kommen Sie aus Hamburg? Nein, ich komme nicht aus Hamburg. > [her unt frau kur] kom\n aus bon] > [frau [mit komt aus berli:n] > [her unt froilain ro:d\ kom\n aus hale] > [iH kom\ aus ru:mEni\n] > [du komst aus doicilant] > [her [var] komt aus ki:l] > [kom\n zi: aus hamburk] > [nain iH kom\ niHt aus hamburk] 10
+black10magenta+

Domnul [i doamna Kurz sunt din Bonn. Doamna Schmidt este din Berlin. Domnul [i domni[oara Rohde sunt din Halle. Eu sunt din Romnia. Tu e[ti din Germania. Domnul Schwarz este din Kiel. Sunte]i din Hamburg? Nu, nu sunt din Hamburg.

+black11magenta+

Traduce]i n limba german\ [i pronun]a]i corect urm\toarele propozi]ii; folosi]i filtrul ro[u: Doamna Schmidt este vnz\toare. Ea este din Berlin. Domni[oara Rohde este elev\. Ea este din Halle. > Frau Schmidt ist Verkuferin. Sie kommt aus Berlin. > Frulein Rohde ist Schlerin. Sie kommt aus Halle. > Frau Kurz ist Hausfrau. Sie kommt aus Bra[ov. > Herr Schwarz ist Physiker. Er kommt aus Kiel. > Ich bin Schlerin. Ich komme aus Rumnien. > Er ist Schler. Er kommt aus Deutschland. > [frau [mit ist f\rkoif\rin zi: komt aus berli:n]

> [froilain ro:d\ ist [U:l\rin zi: komt aus hale]

Doamna Kurz este casnic\. Ea este din Bra[ov. Domnul Schwarz este fizician. El este din Kiel.

> [frau kur] ist hausfrau zi: komt aus bra[ov] > [her [var] ist fU:zik\r er komt aus ki:l]

Sunt elev\. Vin din Romnia. El este elev. El este din Germania.

> [iH bin [U:l\rin iH kom\ aus ru:mEni\n] > [e:r ist [U:l\r e:r komt aus doicilant]

Urmeaz\ o nou\ serie de cuvinte noi. Citi]i-le cu voce tare [i clar [i `ncerca]i s\ re]ine]i sensul lor `n limba romn\: a munci a nv\]a a locui a cunoa[te n acum acas\, la domiciliu arbeiten lernen wohnen kennen in jetzt zu Hause > [arbait\n] > [lern\n] > [vo:n\n] > [ken\n] > [in] > [ie]t] > []u hauze]

S\ folosim `n propozi]ii cuvintele noi. Citi]i-le cu voce tare [i clar: Ich arbeite jetzt. Wir lernen zu Hause. Er wohnt in Berlin. Ich kenne Frau Schmidt. Er arbeitet viel. > [iH arbait\ ie]t] > [vi:r lern\n ]u hauze] > [e:r vo:nt in berli:n] > [iH ken\ frau [mit] > [e:r arbait\t fi:l] Acum lucrez. nv\]\m acas\. El locuie[te n Berlin. O cunosc pe doamna Schmidt. El munce[te mult.

Traduce]i propozi]iile urm\toare `n limba german\ [i pronun]a]i-le corect. Nu uita]i s\ folosi]i filtrul ro[u: El locuie[te acum n Bonn. Ea lucreaz\ la domiciliu. > Er wohnt jetzt in Bonn. > Sie arbeitet zu Hause. 11
+black11magenta+

> [e:r vo:nt ie]t in bon] > [zi: arbait\t ]u hauze]

+black12magenta+

Ei nva]\ aici. V\ cunosc. Nu v\ cunosc. Unde locuie[ti? Unde lucra]i? El nu lucreaz\ acum.

> Sie lernen hier. > Ich kenne Sie. > Ich kenne Sie nicht. > Wo wohnst du? > Wo arbeiten Sie? > Er arbeitet jetzt nicht.

> [zi: lern\n hi:r] > [iH ken\ zi:] > [iH ken\ zi: niHt] > [vo: vo:nst du] > [vo: arbait\n zi:] > [e:r arbait\t ie]t niHt]

Citi]i cu voce tare propozi]iile `n limba german\ [i re]ine]i traducerea lor: Er arbeitet in der Schule. Sie arbeitet im Geschft. Ich lerne zu Hause. Er arbeitet in der Botschaft. Er wohnt in Kiel. Wir wohnen in Zrich. Ich kenne Frau Schmidt. Ich kenne Sie. > [e:r arbait\t in de:r [u:l\] > [zi: arbait\t im g\[eft] > [iH lern\ ]u hauze] > [e:r arbait\t in de:r bo:t[aft] > [e:r vo:nt in ki:l] > [vi:r vo:n\n in ]U:riH] > [iH ken\ frau [mit] > [iH ken\ zi:] El lucreaz\ la [coal\. Ea lucrez\ n magazin. nv\] acas\. El lucreaz\ la ambasad\. El locuie[te n Kiel. Noi locuim n Zrich. O cunosc pe doamna Schmidt. V\ cunosc.

La [coal\ se traduce n limba german\ prin in der Schule. La ambasad\ se traduce n limba german\ prin in der Botschaft. n magazin se traduce n limba german\ prin im Geschft.

Traduce]i n limba german\ urm\toarele propozi]ii, dup\ care citi]i-le cu voce tare. Urm\ri]i cu aten]ie expresiile cunoscute [i `ncerca]i s\ citi]i fluent. Folosi]i filtrul ro[u: Domnul Rohde este profesor. El lucreaz\ la [coal\. Doamna Schmidt este vnz\toare. Ea lucreaz\ n magazin. Domni[oara Rohde este elev\. Acum este la [coal\. > Herr Rohde ist Lehrer. Er arbeitet in der Schule. > Frau Schmidt ist Verkuferin. Sie arbeitet im Geschft. > Frulein Rohde ist Schlerin. Sie ist jetzt in der Schule. > Herr Kurz ist Diplomat. Er arbeitet in der Botschaft. > Frau Kurz ist Hausfrau. Sie arbeitet zu Hause. 12
+black12magenta+

> [her ro:d\ ist lEr\r e:r arbait\t in de:r [u:l\] > [frau [mit ist f\rkoif\rin zi: arbait\t im g\[eft]

> [froilain ro:d\ ist [U:l\rin zi: ist ie]t in de:r [u:l\]

Domnul Kurz este diplomat. El lucreaz\ la ambasad\.

> [her kur] ist diploma:t e:r arbait\t in de:r bo:t[aft]

Doamna Kurz este casnic\. Ea lucreaz\ acas\.

> [frau kur] ist hausfrau zi: arbait\t ]u hauze]

+black13magenta+

Sunt elev. Nu nv\] acas\.

> Ich bin Schler. Ich lerne nicht zu Hause. > Herr Schwarz ist Physiker. Er arbeitet auch in der Schule.

> [iH bin [U:l\r iH lern\ niHt ]u hauze] > [her [var] ist fU:zik\r e:r arbait\t auH in de:r [u:l\]

Domnul Schwarz este fizician. {i el lucreaz\ la [coal\.

Prepozi]ia in nseamn\ n. n majoritatea cazurilor st\ n fa]a substantivelor [i r\spunde la ntrebarea wo - unde, de exemplu: die Schule - wo? das Geschft - wo? Wo arbeitest du? Ich arbeite in der Bank. in der Schule (la [coal\) im Geschft (n magazin) Unde lucrezi? Lucrez la banc\.

De unde se traduce n german\ prin: woher [vo:her]

Citi]i cu voce tare: Woher kommt Herr Kurz? > [vo:her komt her kur]] De unde vine/este domnul Kurz? De unde veni]i/sunte]i Dvs.? De unde vine/este ea? De unde vii/e[ti?

Woher kommen Sie? Woher kommt sie? Woher kommst du?

> [vo:her kom\n zi:] > [vo:her komt zi:] > [vo:her komst du]

Traduce]i n limba german\ urm\toarele propozi]ii, apoi citi]i-le cu voce tare [i clar: Domnul [i doamna Kurz sunt din Berlin. Dumneavoastr\ de unde sunte]i? Domnul [i domni[oara Rohde sunt din Halle. De unde sunte]i? De unde este domnul Schwarz? El vine/este din Kiel. De unde vii? Vin din Germania. > Herr und Frau Kurz kommen aus Berlin. > Woher kommen Sie? > [her unt frau kur] kom\n aus berli:n] > [vo:her kom\n zi:]

> Herr und Frulein Rohde kommen aus Halle. > Woher kommen Sie? > Woher kommt Herr Schwarz? > Er kommt aus Kiel. > Woher kommst du? > Ich komme aus Deutschland. 13

> [her unt froilain ro:d\ kom\n aus hale] > [vo:her kom\n zi:] > [vo:her komt her [var]]

> [e:r komt aus ki:l] > [vo:her komst du] > [iH kom\ aus doicilant]

+black13magenta+

+black14magenta+

{i tu e[ti din Romnia.

> Und du kommst aus Rumnien.

> [unt du komst aus ru:mEni\n]

Cine n limba german\ ce traduce prin wer [ve:r]

Citi]i cu voce tare propozi]iile `n limba german\. Re]ine]i expresiile [i traducerea lor `n limba romn\: Wer kommt aus Hamburg? Wer steht dort? Wer versteht das nicht? Wer liegt hier? Wer trinkt Bier? > [ve:r komt aus hamburk] > [ve:r [tEt dort] > [ve:r fer[tEt das niHt] > [ve:r li:kt hi:r] > [ve:r trinkt bi:r] Cine este din Hamburg? Cine este acolo? Cine nu n]elege? Cine st\ culcat aici? Cine bea bere?

S\ exers\m pronumele interogativ wer - cine. Forma]i propozi]ii interogative cu ajutorul pronumelui interogativ wer, apoi traduce]i-le n limba romn\: Herr Kurz wohnt jetzt in Bonn. Frau Schmidt kommt aus Berlin. Eva lernt in der Schule. Ich stehe dort drben. Herr und Frulein Rohde wohnen in Halle. Wir trinken Bier. Ich verstehe das nicht. Du kommst aus Deutschland. Wir wohnen in Rumnien. Das ist Frau Schmidt. > Wer wohnt jetzt in Bonn? > Cine locuie[te acum n Bonn?

> Wer kommt aus Berlin?

> Cine vine din Berlin?

> Wer lernt in der Schule? > Wer steht dort drben? > Wer wohnt in Halle?

> Cine nva]\ la [coal\? > Cine este acolo, vis--vis? > Cine locuie[te n Halle?

> Wer trinkt Bier? > Wer versteht das nicht?

> Cine bea bere? > Cine nu n]elege?

> Wer kommt aus Deutschland? > Cine vine din Germania? > Wer wohnt in Rumnien? > Wer ist das? > Cine locuie[te n Romnia? > Cine este aceasta?

n limba german\, dup\ pronumele interogative wer - cine [i woher- de unde urmeaz\ imediat verbul conjugat, de exemplu: Wer ist das? ([i nu: Wer das ist) - Cine este acesta?

1 (11)

Woher kommt er? - De unde vine el?

14
+black14magenta+

+black15magenta+

Traduce]i n limba german\ urm\toarele propozi]ii, apoi citi]i-le cu voce tare [i fi]i aten]i la pronun]ia lor: Domnul Kurz vine din Berlin. El locuie[te acum n Bonn. El lucreaz\ la ambasad\. Eu nv\] acas\. Acesta este profesorul? Sunt elev. Doamna Schmidt vine din Berlin. Ea locuie[te acolo? De unde vii? V\ cunosc. Cine este acolo? Cine vine din Halle? > Herr Kurz kommt aus Berlin. > Jetzt wohnt er in Bonn. > Er arbeitet in der Botschaft. > Ich lerne zu Hause. > Ist das der Lehrer? > Ich bin Schler. > Frau Schmidt kommt aus Berlin. > Wohnt sie dort? > Woher kommst du? > Ich kenne Sie. > Wer steht dort? > Wer kommt aus Halle? > [her kur] komt aus berli:n]

> [ie]t vo:nt e:r in bon] > [e:r arbait\t in de:r bo:t[aft] > [iH lern\ ]u hauz\] > [ist das de:r lEr\r] > [iH bin [U:l\r] > [frau [mit komt aus berli:n]

> [vo:nt zi: dort] > [vo:her komst du] > [iH ken\ zi:] > [ve:r [tEt dort] > [ve:r komt aus hale]

S\ recapitul\m cuvintele noi pe care le-a]i `nv\]at `n aceast\ parte a lec]iei. Citi]i-le cu voce tare: a munci a cunoa[te a veni de la a locui n acum a nv\]a cine de unde acas\ la [coal\ n magazin la ambasad\ > arbeiten > kennen > kommen aus > wohnen > in > jetzt > lernen > wer > woher > zu Hause > in der Schule > im Geschft > in der Botschaft 15
+black15magenta+

> [arbait\n] > [ken\n] > [kom\n aus] > [vo:n\n] > [in] > [ie]t] > [lern\n] > [ve:r] > [vo:her] > []u hauze] > [in de:r [u:l\] > [im g\[eft] > [in de:r bo:t[aft]

+black16magenta+

S\ nv\]\m `n continuare numele ctorva ]\ri europene. Citi]i cu voce tare: Deutschland Rumnien Frankreich Dnemark die Schweiz > [doicilant] > [ru:mEni\n] > [frankraiH] > [dEnemark] > [di: [vai]] Germania Romnia Fran]a Danemarca Elve]ia

Grupul de sunete -tsch [ci] din cuvntul Deutschland se pronun]\ ca [i consoana c din cuvntul ci. Vocala -i nu trebuie pronun]at\. Citi]i urm\toarele ntreb\ri. Da]i numele german al ]\rii `n care se afl\ ora[ele din `ntreb\rile de mai jos: Wo liegt Bonn? Wo liegt Kiel? Wo liegt Buz\u? Wo liegt Paris? Wo liegt Zrich? Wo liegt Bukarest? Wo liegt Kopenhagen? Wo liegt Berlin? Bonn liegt in >Deutschland. Kiel liegt auch in >Deutschland. Buz\u liegt in >Rumnien. Paris liegt in >Frankreich. Zrich liegt in >der Schweiz. Bukarest liegt in >Rumnien. Kopenhagen liegt in >Dnemark. Berlin liegt in >Deutschland.

Cele mai multe nume de ]\ri [i ora[e sunt de genul neutru, de exemplu: das Rumnien, das Bukarest, [i naintea lor nu folosim articol. ns\ exist\ [i cteva excep]ii, de exemplu: die Schweiz, care este de genul feminin. n acest caz se folose[te obligatoriu articolul die. tu e[ti n limba german\ du bist [du bist] ce ocupa]ie ai / ce e[ti n limba german\ Was bist du?

S\ relu\m materia nou\. Vom citi cu voce tare [i clar propozi]iile `n limba german\, `nv\]nd traducerea: Du bist hier. Du bist meine Frau. Was bist du? Ich bin Schler. Du bist dort drben. Wo bist du jetzt? Ich bin zu Hause. > [du bist hi:r] > [du bist main\ frau] > [vas bist du] > [iH bin [U:l\r] > [du bist dort drU:b\n] > [vo: bist du ie]t] > [iH bin ]u hauze] 16
+black16magenta+

E[ti aici. E[ti so]ia mea. Cu ce te ocupi? Sunt elev. Tu e[ti acolo, vis--vis. Unde e[ti acum? Sunt acas\.

+black17magenta+

Traduce]i n limba german\ urm\toarele propozi]ii [i controla]i-v\ pronun]ia la sfr[it. Folosi]i filtrul ro[u: Domnul Kurz este diplomat. Cu ce se ocup\? Cu ce se ocup\ doamna Kurz? Ea este casnic\. Domnul Schwarz este fizician? Tu e[ti elev\. Iar eu sunt profesor. Cu ce se ocup\ acum doamna Schmidt? Ea este vnz\toare. Tu cu ce te ocupi? Dumneavoastr\ cu ce v\ ocupa]i? Unde e[ti acum? > Herr Kurz ist Diplomat. > Was ist er? > Was ist Frau Kurz? > Sie ist Hausfrau. > Ist Herr Schwarz Physiker? > Du bist Schlerin. > Und ich bin Lehrer. > Was ist jetzt Frau Schmidt? > [her kur] ist diploma:t] > [vas ist e:r] > [vas ist frau kur]] > [zi: ist hausfrau] > [ist her [var] fU:zik\r] > [du bist [U:l\rin] > [unt iH bin lEr\r] > [vas ist ie]t frau [mit] > [zi: ist f\rkoif\rin] > [vas bist du] > [vas zint zi:] > [vo: bist du ie]t]

> Sie ist Verkuferin. > Was bist du? > Was sind Sie?

> Wo bist du jetzt?

Dac\ ve]i reu[i s\ rezolva]i corect exerci]iul urm\tor nseamn\ c\ a]i `nv\]at bine materia lec]iei! Traduce]i n limba german\; folosi]i filtrul ro[u: Domnul Kurz [i doamna Kurz vin din Kiel. Ei locuiesc acum n Bonn. El este diplomat [i lucreaz\ la ambasad\. Ea este casnic\. Domnul Rohde este profesor. El lucreaz\ la [coal\. El este din Halle. Halle se afl\ n Germania. Sunt elev. Acum nv\] acas\. Nu lucrez la [coal\. Doamna Schmidt este vnz\toare. Ea lucreaz\ n magazin. O cunosc pe Eva. Ea este elev\ [i este din Halle. Ea nva]\ bine. 17
+black17magenta+

> Herr und Frau Kurz kommen aus Kiel. > Jetzt wohnen sie in Bonn. > Er ist Diplomat und arbeitet in der Botschaft. > Sie ist Hausfrau. > Herr Rohde ist Lehrer. > Er arbeitet in der Schule. > Er kommt aus Halle. > Halle liegt in Deutschland. > Ich bin Schler. > Ich lerne jetzt zu Hause. > Ich arbeite nicht in der Schule. > Frau Schmidt ist Verkuferin. > Sie arbeitet im Geschft. > Ich kenne Eva. > Sie ist Schlerin und kommt aus Halle. > Sie lernt gut.

+black18magenta+

Unde e[ti acum? Sunt n Zrich. Zrich este n Elve]ia. Ce sunte]i (de profesie)/ Cu ce v\ ocupa]i? Sunt fizician [i vin din Kiel. Dar dumneavoastr\ de unde sunte]i? Sunt din Fran]a [i locuiesc la Paris.

> Wo bist du jetzt? > Ich bin in Zrich. > Zrich liegt in der Schweiz. > Was sind Sie? > Ich bin Physiker und komme aus Kiel. > Und woher kommen Sie? > Ich komme aus Frankreich und ich wohne in Paris. > Ich lerne hier in Berlin. > Und wo wohnen Sie? > Ich wohne in Bukarest. > Wer ist in der Schule? > Ich kenne Sie nicht. > Wir essen Kartoffeln. > Mein Buch steht dort links. > Bitte eine Suppe und ein Bier. > Ich trinke viel Wein. > Die Wurst kostet drei Mark fnf. > Die Botschaft ist sehr gro. > Das ist nicht meine Tasche. > Das Brot und der Kuli kosten fnf Mark acht.

nv\] aici la Berlin. {i dumneavoastr\ unde locui]i? Locuiesc n Bucure[ti. Cine este la [coal\? Nu v\ cunosc. Mnc\m cartofi. Cartea mea este acolo, la stnga. V\ rog, o sup\ [i o bere. Beau mult vin. Crna]ii cost\ 3 m\rci [i 5 pfenigi. Ambasada este foarte mare. Aceasta nu este po[eta mea. Pinea [i pixul cost\ 5 m\rci [i 8 pfenigi.

n cuvintele din grupurile de mai jos sunetele redate `n parantez\ se repet\. Re]ine]i mai ales pronun]ia corect\ a vocalelor: [a:] Tafel Glas da [a] Tasse Tasche Flasche was [E] Tee steht Lehrer [e] kenne lernt Heft [o:] Brot wohnt wo gro [u:] Schule Buch [u] Suppe [i:] Bier hier dir Kiel [o] Bonn kommt kostet [U:] Schler Physiker drben

18
+black18magenta+

+black19magenta+

RECAPITULAREA LEC}IEI 3
A. Reguli gramaticale 3.1. La plural nu folosim articolul nehot\rt, de exemplu: Bitte Zigaretten! n propozi]ia urm\toare ns\, dac\ este vorba despre un obiect sau o anumit\ persoan\, folosim articolul hot\rt plural die, de exemlu: Wieviel kosten die Zigaretten? 3.2. Ct cost\ ]ig\rile?

Nu se folose[te articolul nehot\rt naintea substantivelor care nu se pot num\ra; de exemplu: Ich esse Wurst. M\nnc crna]i. Ich trinke Bier. Beau bere.

3.3.

Dac\ dup\ verbul sein conjugat st\ un substantiv care desemneaz\ o ocupa]ie, nu folosim nici un articol, de exemplu: Ich bin Physiker. Sunt fizician. Du bist Schlerin. E[ti elev\.

3.4.

naintea numelor de ora[e [i ]\ri nu se folose[te articolul, de exemplu: Ich bin in Deutschland. Er wohnt in Berlin. Sunt n Germania. El locuie[te n Berlin.

Exist\ ns\ cteva excep]ii (acestea sunt nume de ]\ri care nu sunt de genul neutru), de exemplu: die Schweiz Er wohnt in der Schweiz. 3.5. Elve]ia El locuie[te n Elve]ia.

Verbul la persoana a doua singular prime[te ntotdeauna desinen]a -st, de exemplu: du wohnst tu locuie[ti du lernst nve]i

La persoana nti plural verbul prime[te totdeauna desinen]a -en, de exemplu: wir wohnen wir arbeiten 3.6. locuim muncim wir lernen nv\]\m

Pn\ acum a]i nv\]at conjugarea verbului sein a fi la urm\toarele persoane: ich bin du bist er (sie, es) ist sie (Sie) sind eu sunt tu e[ti el (ea) este ei, ele sunt, dumneavoastr\ sunte]i

3.7.

Cu ajutorul prepozi]iei in - n desemn\m locul. Cu ajutorul pronumelui interogativ wo form\m ntrebarea referitoare la loc, de exemplu: Er arbeitet in der Schule. Wo arbeitet er? Sie ist im Geschft. Wo ist sie? 19
+black19magenta+

El lucreaz\ la [coal\. Unde lucreaz\ el? Ea este n magazin. Unde este ea?

+black20magenta+

3.8.

Dup\ pronumele interogative: wer cine, was ce, woher de unde wo unde, wie cum, st\ direct verbul conjugat, de exemplu: Wer ist dort? Wie ist sie? Was ist sie? Wo bist du jetzt? Cine este acolo? Cum este/arat\ ea? Ce este ea?/ Cu ce se ocup\ la? Unde e[ti acum? Woher bist du? De unde vii /e[ti?

3.9.

Pronumele nehot\rt etwas ceva, pu]in, un pic, ni[te se folose[te mpreun\ cu substantivele care nu se pot num\ra (de exemplu cteva nume de materii): etwas Brot etwas Wurst ni[te/pu]in\ pine, ni[te crna]i.

3.10. Structura ich und du se folose[te ca subiect [i verbul st\ ntotdeauna la plural, de exemplu: Ich und du trinken Milch. Noi bem lapte (eu [i tu bem lapte).

B. Pronun]ia 3.11. Consoana s se pronun]\ [z] sau [s]: [z] sein sie Suppe sehr [zain] [zi:] [zup\] [ze:r] das aus ist es [s] [das] [aus] [ist] [es]

20
+black20magenta+

+black21magenta+

TEMA PENTRU ACAS| 3


Trimite]i spre verificare tema pentru acas\. Indica]iile referitoare la exerci]ii pot fi g\site la sfr[itul caietului de curs. A. Traduce]i n limba romn\: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Dort stehen ein Haus und eine Botschaft. Die Botschaft ist gro und das Haus ist klein. Bitte etwas Brot und die Wurst da. Wir essen nicht viel Kartoffeln. Jetzt trinke ich ein Glas Milch. Bist du Schlerin?

B.

Traduce]i n limba german\: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Ce e[ti de profesie? /Cu ce te ocupi? Acesta este profesorul meu, l chem\ Rohde. O cunoa[te]i [i pe doamna? Nu, pe ea n-o cunosc. Acum sunt acas\ [i lucrez. Suntem din Romnia.

C.

Fiecare propozi]ie con]ine o gre[eal\. Corecta]i propozi]iile [i scrie]i-le corect: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Hier liegt ein Bleistift und ein Kuli. Jetzt lernen ich viel. Dort links steht er und du. Er trinkt eine Glas Bier. Frau Schmidt ist eine Verkuferin. Eva ist Schler.

21
+black21magenta+

+black22magenta+

LEC}IA 4 PARTEA NTI


A[a cum ne-am obi[nuit deja, ncepem cu prezentarea setului de cuvinte noi. Citi]i-le cu voce tare [i `ncerca]i s\ re]ine]i traducerea lor: das Abendbrot die Bratwurst der Junge das Kind das Mdchen die Tochter der Mann die Nummer das Sauerkraut die Strae das Wasser > [das a:b\ntbro:t] > [di: bra:tvurst] > [de:r iung\] > [das kint] > [das mEtH\n] > [di: toHt\r] > [de:r man] > [di: num\r] > [das zau\rkraut] > [di: [tra:s\] > [das vas\r] cina crna]ii frip]i b\iatul copilul feti]a, fata fiica b\rbatul num\rul varza acr\ strada apa

Repeta]i acum noile cuvinte, dar `ntr-o alt\ ordine [i folosite uneori cu articolul nehot\rt: ein Mann ein Mdchen ein Junge ein Kind eine Nummer das Wasser die Bratwurst das Sauerkraut das Abendbrot die Strae > [ain man] > [ain mEtH\n] > [ain iung\] > [ain kint] > [ain\ num\r] > [das vas\r] > [di: bra:tvurst] > [das zau\rkraut] > [das a:b\ntbro:t] > [di: [tra:s\] un b\rbat o fat\ un b\iat un copil un num\r apa crna]ii frip]i varza acr\ cina strada

22
+black22magenta+

+black23magenta+

S\ folosim acum noile cuvinte n propozi]ii. citi]i-le cu aten]ie [i re]ine]i traducerea lor: Dort lernt ein Junge. Da steht ein Mann. Hier trinkt ein Kind Milch. Ich esse Bratwurst und Sauerkraut. Ich wohne Schulstrae Nummer 10 (zehn). Bitte ein Glas Wasser! > [dort lernt ain iung\] > [da [tEt ain man] > [hi:r trinkt ain kint milH] > [iH es\ bra:tvurst unt zau\rkraut] > [iH vo:n\ [u:l[tra:s\ num\r ]En] > [bit\ ain gla:s vas\r] Acolo nva]\ un b\iat. Aici este un b\rbat. Aici un copil bea lapte. M\nnc crna]i frip]i [i varz\ acr\. Locuiesc pe Strada {colii, Nr. 10. V\ rog, un pahar cu ap\! Fata nu se nume[te Eva. Unde este cina mea?

Das Mdchen heit nicht Eva. > [das mEtH\n haist niHt Efa] Wo ist mein Abendbrot? > [vo: ist main a:b\ntbro:t]

A]i `nv\]at cuvintele noi? Verifica]i-v\, traducnd n limba german\ structurile urm\toare: un b\iat [i o fat\ un b\rbat [i o femeie o strad\ [i un num\r un crnat fript [i varz\ acr\ un copil [i ap\ cina [i ceaiul > ein Junge und ein Mdchen > ein Mann und eine Frau > eine Strae und eine Nummer > eine Bratwurst und Sauerkraut > ein Kind und Wasser > das Abendbrot und Tee

S\ alc\tuim propozi]ii cu aceste cuvinte. Traduce]i n limba german\ [i fi]i aten]i la pronun]ie; folosi]i filtrul ro[u: Un b\iat cunoa[te o fat\. > Ein Junge kennt ein Mdchen. > Wir essen das Abendbrot. > Ich esse Bratwurst mit Sauerkraut. > Ein Kind trinkt Wasser. > Da drben steht ein Mann. > Wir wohnen Bahnhofstae Nummer eins. > [ain iung\ kent ain mEtH\n] > [vi:r es\n das a:b\ntbro:t] > [iH es\ bra:tvurst mit zau\rkraut] > [ain kint trinkt vas\r] > [da drU:b\n stEt ain man] > [vi:r von\n ba:nho:f[tra:s\ num\r ains]

Lu\m cina (masa de sear\). M\nnc crna]i frip]i cu varz\ acr\. Un copil bea ap\. Vis--vis locuie[te un b\rbat. Noi locuim pe Strada G\rii, Nr.1.

n limba german\ exist\ multe substantive compuse, de exemplu: die Schulstrae - Strada {colii; das Abendbrot - cina (rece!). Cuvntul determinant st\ adesea n fa]a substantivului propriu-zis, ns\ al doilea component define[te genul substantivului compus; de exemplu:die Bahnhofstrae este de genul feminin, pentru c\ Strae este de genul feminin. 23
+black23magenta+

+black24magenta+

Citi]i urm\toarele propozi]ii n limba german\ [i `ncerca]i s\ le traduce]i n limba romn\: Verzeihung, wo ist hier in Bonn die Botschaft? Die Botschaft ist dort geradeaus. Wie bitte? Sie ist dort geradeaus. Verstehen Sie mich? Ja, danke. Aber wo ist die Bank? Sie ist da links. Danke schn. Auf Wiedersehen! > [f\r]aiung vo: ist hi:r in bon di: bo:t[aft] > [di: bo:t[aft ist dort geradeaus] > [vi: bit\] > [zi: ist dort geradeaus f\r[tE\n zi: miH] > [ia dank\ a:b\r vo: ist di: bank] > [zi: ist da links] > [dank\ [O:n auf vi:d\rzEn] Scuza]i v\ rog, unde este ambasada aici `n Bonn? Ambasada este (acolo), drept nainte. Poftim? Este acolo drept nainte. M\ n]elege]i? Da, mul]umesc. Dar unde este banca? Este acolo, la stnga. Mul]umesc. La revedere!

Re]ine]i forma de salut la desp\r]ire: Auf Wiedersehen! > [auf vi:d\rzEn] la revedere

n cuvntul schn frumos ntlnim o nou\ vocal\, [O]. Aceast\ vocal\ nu exist\ n limba romn\. ncerca]i s-o pronun]a]i n modul urm\tor: apropia]i buzele ca [i cum a]i pronun]a lung vocala o, ns\ forma]i sunetul n cavitatea bucal\.

S\ ne mbog\]im din nou vocabularul. Citi]i cu voce tare [i clar urm\torul set de cuvinte noi: fahren > [fa:r\n] > [gE\n] > [ha:b\n] > [fal[] > [riHtiH] > [[O:n] > [iH mOHt\] > [[o:n] > [naH] > [in] > [naH hauze] a c\l\tori cu ma[ina (cu un mijloc de transport) a merge a avea gre[it corect frumos a[ vrea deja dup\; la, spre, c\tre n acas\

gehen haben falsch richtig schn ich mchte schon nach in nach Hause

24
+black24magenta+

+black25magenta+

S\ folosim cuvintele noi n propozi]ii. Citi]i-le cu voce tare [i re]ine]i traducerea lor: Ich gehe schon nach Hause. Wir fahren richtig. Er geht falsch. Wir haben eine Schule. Die Schule ist schn. Ich mchte ein Bier. Verstehen Sie schon? > [iH gE\ [o:n naH hauze] > [vi:r fa:r\n riHtiH] > [e:r gEt fal[] > [vi:r ha:b\n ain\ [u:l\] > [di: [u:l\ ist [O:n] > [iH mOHt\ ain bi:r] > [f\r[tE\n zi: [o:n] M\ duc deja acas\. C\l\torim n direc]ia bun\. El merge n direc]ie gre[it\. Avem o [coal\. {coala este frumoas\. A[ vrea o bere. n]elege]i deja?

Citi]i cu voce tare propozi]iile `n limba german\. Traduce]i-le n limba romn\ [i verifica]i-v\ pronun]ia; folosi]i filtrul ro[u: Ich habe eine Frau. Wir gehen in die Kirche. Er hat schon ein Kind. Du gehst arbeiten. Ich fahre nach Berlin. Ich mchte etwas Milch. Wir fahren nach Zrich. Er geht in die Botschaft. Fahren Sie nach Berlin? Gehst du nach Hause? > [iH ha:b\ ain\ frau] > [vi:r gE\n in di: kirH\] > [e:r hat [o:n ain kint] > [du gEst arbait\n] > [iH fa:r\ naH berli:n] > [iH mOHt\ etfas milH] > [vi:r fa:r\n naH ]U:riH] > [er gEt in di: bo:t[aft] > [fa:r\n zi: naH berli:n] > [gEst du naH hauze] > Am o so]ie. > Mergem la biseric\. > El are deja un copil. > Te duci la lucru. > M\ duc la Berlin. > A[ vrea pu]in lapte. > C\l\torim spre Zrich. > El merge la ambasad\. > C\l\tori]i la Berlin? > Te duci acas\?

1.

n limba german\ numele de ora[e sunt de genul neutru, ca [i majoritatea numelor de ]\ri. n fa]a lor nu se pune niciodat\ articol. La ntrebarea unde r\spundem cu ajutorul prepozi]iei nach, de exemplu: Ich fahre nach Berlin. Wir fahren nach Deutschland. C\l\toresc la Berlin. C\l\torim n Germania.

2.

Prepozi]ia in nseamn\: n, n interior, n\untru, de exemplu: in die Schule in das Geschft - la [coal\ (n interioriul [colii/n\untru); - la magazin (n interiorul magazinului/n\untru).

25
+black25magenta+

+black26magenta+

n exerci]iul urm\tor completa]i propozi]iile `n limba german\, apoi citi]i toat\ propozi]ia: A]i vrea s\ mnca]i? Da. A[ vrea crna]i frip]i cu varz\ acr\. {i nc\ pu]in\ pine. Pofti]i, v\ rog! Mai dori]i ceva? Dar ce zi frumoas\ este azi! Chelner, ct cost\ cina? 7 m\rci [i 9 pfenigi. Poftim 10 m\rci. Mul]umesc frumos! La revedere! Mchten Sie >essen? Ja. Ich mchte gern eine >Bratwurst mit >Sauerkraut. Und noch >etwas Brot. Bitte >sehr! Ist das alles? Der Tag ist aber >schn. Herr Ober, wieviel kostet >das Abendbrot? Sieben Mark >neun. Hier >sind zehn Mark. Danke schn! >Auf Wiedersehen! > [mOHt\n zi: es\n] > [ia iH mOHt\ gern ain\ bra:tvurst mit zau\rkraut] > [unt noH etfas bro:t] > [bit\ zer, ist das ales] > [de:r ta:k ist a:b\r [O:n] > [her o:b\r vi:fi:l kost\t das a:b\ntbro:t] > [zi:b\n mark noin] > [hi:r zint ]En mark] > [dank\ [O:n, auf vi:d\rzEn]

S\ repet\m acum cuvintele noi introduse `n exerci]iul precedent. Citi]i cu voce tare [i clar: aber alles gern mit neun noch sieben zehn > [a:b\r] > [al\s] > [gern] > [mit] > [noin] > [noH] > [zi:b\n] > []En] ns\, dar totul cu pl\cere cu nou\ nc\ [apte zece

Verifica]i acum ct de bine a]i re]inut cuvintele noi. Completa]i propozi]iile, apoi citi]i-le cu voce tare [i clar. Folosi]i filtrul ro[u: Avem de toate. Sunt deja aici. Am [apte m\rci. C\l\toresc cu pl\cere. Avem zece ]ig\ri. C\l\torim cu tine. Mai am nc\ pine. Eu beau vin ea ns\ bea lapte. Locuiesc n Strada {colii num\rul 9. Wir haben >alles. Ich bin >schon da. Ich habe >sieben Mark. Ich fahre >gern. Wir haben >zehn Zigaretten. Wir fahren >mit Dir. Ich habe >noch Brot. Ich trinke Wein, >aber sie trinkt Milch. Ich wohne >Schulstrae neun. 26
+black26magenta+

> [vi:r ha:b\n al\s] > [iH bin [o:n da] > [iH ha:b\ zi:b\n mark] > [iH fa:r\ gern] > [vi:r ha:b\n ]En ]igaret\n] > [vi:r fa:r\n mit di:r] > [iH ha:b\ noH bro:t] > [iH trink\ vain a:b\r zi: trinkt milH] > [iH vo:n\ [u:l[tra:s\ noin]

+black27magenta+

Citi]i urm\torul dialog, urm\rind traducerea `n limba romn\: Guten Morgen! Ich mchte gern einen Bleistift. Den Bleistift hier? - Ja! Mchten Sie auch ein Heft? Nein danke. Aber ich mchte gern eine Tasche. Hier bitte! Wieviel kosten der Bleistift und die Tasche? Sie kosten sieben Mark neun. Danke! Auf Wiedersehen! Bun\ diminea]a! A[ dori un creion. Creionul de aici? - Da! Dori]i [i un caiet? Mul]umesc, nu. ns\ a[ dori o po[et\. Poftim. Ct cost\ creionul [i po[eta? {apte m\rci [i nou\ pfenigi. Mul]umesc! La revedere!

Citi]i propozi]iile `n limba german\ [i re]ine]i traducerea lor n limba romn\: Wir fahren nach Deutschland. Du gehst in die Schule. Sie hat einen Bleistift. Du fhrst nach Berlin. Ich gehe in die Kirche. Wir haben einen Lehrer. Wir gehen jetzt nach Hause. Er fhrt richtig. Bitte den Bleistift dort! Du gehst falsch. C\l\torim spre Germania. Mergi la [coal\. Ea are un creion. C\l\tore[ti la Berlin. Merg la biseric\. Avem un profesor. Acum mergem acas\. El merge n direc]ia bun\. V\ rog, creionul de acolo! Mergi n direc]ia gre[it\.

1.

Verbul haben - a avea este neregulat. La persoana a treia singular (er, sie, es) forma lui este hat, de exemplu: Er hat eine Tasche. Sie hat ein Heft. El are o geant\. Ea are un caiet.

2.

Dup\ verbul haben urmeaz\ substantivul n cazul acuzativ. Articolul hot\rt masculin der - -l - are forma den n cazul acuzativ; articolul nehot\rt ein - un are forma einen, de exemplu: Ich habe einen Kuli. Bitte den Bleistift dort! Am un pix. V\ rog, creionul de acolo!

La genul feminin [i neutru formele articolului r\mn acelea[i pentru cazul nominativ [i acuzativ, de exemplu: Ich habe eine Tasche. Er hat ein Buch. Am o geant\. El are o carte.

27
+black27magenta+

+black28magenta+

Wir sind [vi:r zint] Ihr seid [i:r zait]

noi suntem voi sunte]i

Urm\ri]i cu mult\ aten]ie sensul cuvintelor din propozi]iile: Ich bin Schler. Wir sind Schler. Was seid ihr? Du bist Schlerin. Du und Eva seid Schlerinnen. Ihr seid Schlerinnen. Wir sind zu Hause. Wo seid ihr? Wir sind hier. > [iH bin [U:l\r] > [vi:r zint [U:l\r] > [vas zait i:r] > [du bist [U:l\rin] > [du unt Efa zait [U:l\rin\n] > [i:r zait [U:l\rin\n] > [vi:r zint ]u hauze] > [vo: zait i:r] > [vi:r zint hi:r] Sunt elev. Suntem elevi. Voi ce sunte]i? Tu e[ti elev\. Tu [i Eva sunte]i eleve.

Voi sunte]i eleve. Noi suntem acas\. Voi unde sunte]i? Suntem aici.

Verbul sein a fi are la plural persoana a doua forma ihr seid - voi sunte]i, de exemplu: Ihr seid zu Hause. Sunte]i acas\.

Traduce]i n limba german\ urm\toarele propozi]ii. Folosi]i filtrul ro[u: Suntem la [coal\. Dar voi unde sunte]i? Suntem n magazin. Cum sunte]i/ar\ta]i? Suntem buni. > Wir sind in der Schule. > Und wo seid ihr? > Wir sind im Geschft. > Wie seid ihr? > Wir sind gut. > [vi:r zint in de:r [u:l\] > [unt vo: zait i:r] > [vi:r zint im g\[eft] > [vi: zait i:r] > [vi:r zint gu:t]

Citi]i cu voce tare [i clar [i traduce]i urm\toarele propozi]ii `n limba romn\; folosi]i filtrul ro[u: Wir sprechen richtig. Du fhrst falsch. Er fhrt schon gut. Gehst du schon nach Hause? Nein, noch nicht. Herr Kurz, ist das richtig? Nein, das ist falsch. > [vi:r [preH\n riHtiH] > [du ferst fal[] > [e:r fert [o:n gu:t] > [gEhst du [o:n naH hauze] > [nain noH niHt] > [her kur] ist das riHtiH] > [nain das ist fal[] > Vorbim corect. > Mergi n direc]ie gre[it\. > El merge deja n direc]ia bun\. > Mergi deja acas\? > Nu, nc\ nu. > Domnule Kurz, este corect a[a? > Nu, este gre[it.

28
+black28magenta+

+black29magenta+

Verbul fahren a c\l\tori cu un mijloc de transport este un verb neregulat care [i schimb\ r\d\cina la persoana a doua [i a treia singular, timpul prezent: -a- se schimb\ n --, de exemplu: ich fahre - c\l\toresc; du fhrst - c\l\tore[ti; er fhrt - el c\l\tore[te

Acum vom mai nv\]a cteva cuvinte noi. Citi]i cuvintele: deutsch (Deutsch) > [doici] > [ru:mEni[] > [fran]O:zi[] > [dEni[] german, limba german\; neam], nem]e[te romn, limba romn\, romne[te francez, limba francez\, fran]uze[te danez, limba danez\

rumnisch (Rumnisch)

franzsisch (Franzsisch)

dnisch (Dnisch)

Acum citi]i cu aten]ie, de mai multe ori, urm\toarele propozi]ii. Urm\ri]i cu aten]ie n]elesul propozi]iilor [i ortografia cuvintelor: Ich spreche gut rumnisch. Sie lernt jetzt deutsch. Sprichst du franzsisch? Ich spreche etwas deutsch. Sprechen Sie dnisch? Ja. Ich komme aus Kopenhagen und spreche sehr gut dnisch. Herr Rohde spricht sehr gut deutsch. Er ist mein Deutschlehrer. > [iH [preH\ gu:t ru:mEni[] > [zi: lernt ie]t doici] > [[priHst du fran]O:zi[] > [iH [preH\ etfas doici] > [[preH\n zi: dEni[] > [ia iH kom\ aus kopenha:g\n unt [preH\ zer gu:t dEni[] > [her ro:d\ [priHt zer gu:t doici] > [e:r ist main doicilEr\r] Vorbesc bine romne[te. Ea nva]\ acum germana. Vorbe[ti franceza? Vorbesc pu]in germana. Vorbi]i daneza? Da. Ea sunt din Copenhaga [i vorbesc foarte bine daneza.

Domnul Rohde vorbe[te foarte bine germana. El este profesorul meu de german\.

Re]ine]i: 1. Adjectivele care desemneaz\ na]ionalitatea indic\ n acela[i timp [i limba respectiv\, de exemplu: Deutsch - limba german\, deutsch - german, n limba german\; Franzsisch - limba francez\, franzsisch - francez, n limba francez\; Rumnisch - limba romn\, rumnisch romn, n limba romn\. Verbul sprechen [i schimb\ vocala din r\d\cin\ la persoana a doua [i a treia singular. e-devine -i-, de exemplu: du sprichst - tu vorbe[ti, er spricht - el vorbe[te. n mod asem\n\tor se conjug\ [i verbul essen - a mnca.

2.

29
+black29magenta+

+black30magenta+

~n exerci]iul urm\tor pute]i verifica, dac\ v-a]i nsu[it bine cuvintele din aceast\ lec]ie. Completa]i propozi]iile `n limba german\ cu cuvintele corespunz\toare: El vorbe[te bine romne[te. Eu vorbesc [i franceza. Merg n direc]ia bun\ spre Kiel? Nu, merge]i n direc]ie gre[it\. Vorbim deja pu]in nem]e[te. Cu ce v\ ocupa]i? Suntem elevi. Unde locuie[ti? Pe Strada {colii, Nr. 1. Mergi deja acas\? Nu, nc\ nu. Este frumos la tine. C\l\tore[ti acum la Berlin? E[ti din Berlin? Locuie[ti `n Berlin? Cu ce se ocup\ ea? Sunt acas\. Er spricht gut >rumnisch. Ich spreche auch >franzsisch. Fahre ich nach Kiel >richtig? Nein, Sie fahren >falsch. Wir sprechen schon etwas >deutsch. Was >seid ihr? Wir >sind Schler. Wo >wohnst du? Ich wohne >Schulstrae Nummer eins. Gehst du schon nach >Hause? Nein, >noch nicht. Du wohnst hier aber >schn. Fhrst du jetzt >nach Berlin? Kommst du >aus Berlin? Wohnst du >in Berlin? Was >ist sie? Ich >bin zu Hause.

n ultimul exerci]iu v\ pute]i verifica cuno[tin]ele `nsu[ite `n aceast\ parte a lec]iei noastre. Traduce]i n limba german\, folosind filtrul ro[u: Acolo nva]\ un b\iat. B\iatul nva]\ corect. Unde locuie[ti n Kiel? Locuiesc pe Strada {colii, Nr. 1. Acolo vis--vis st\/este un b\rbat. Cunosc b\rbatul. Nu este domnul Schwarz? Ba da, el este. El vorbe[te bine romne[te. Are o so]ie [i un copil. Acolo, la dreapta, este copilul. El bea ap\. 30
+black30magenta+

> Dort lernt ein Junge. > Der Junge lernt richtig. > Wo wohnst du in Kiel? > Ich wohne Schulstrae Nummer eins. > Da drben steht ein Mann. > Ich kenne den Mann. > Ist das nicht Herr Schwarz? > Ja, das ist er. > Er spricht gut rumnisch. > Er hat eine Frau und ein Kind. > Dort rechts ist das Kind. > Es trinkt Wasser.

+black31magenta+

M\ duc la lucru. Iar eu m\ duc la restaurant. V\ rog, crna]i frip]i cu varz\ acr\. Altceva? (Asta-i tot?) nc\ o bere, v\ rog! Ei ar dori un crnat fript cu varz\ acr\. Merge]i n direc]ie gre[it\. Merge]i pe aici drept nainte, v\ rog! Nu nv\] franceza, nv\] germana.

> Ich gehe arbeiten. > Und ich gehe in das Restaurant. > Bitte Bratwurst mit Sauerkraut. > Ist das alles? > Bitte noch ein Bier! > Sie mchten eine Bratwurst mit Sauerkraut. > Sie fahren falsch. > Fahren Sie hier geradeaus, bitte! > Ich lerne nicht franzsisch, ich lerne deutsch.

31
+black31magenta+

+black32magenta+

LEC}IA 4 PARTEA A DOUA


n aceast\ parte nu vom introduce materie nou\, deoarece urmeaz\ o sec]iune de recapitulare, `n care vom relua materia lec]iilor 3 [i 4. n lec]ia precedent\ am nv\]at deja numerele de la 1 la 10. Vi le mai aminti]i? Citi]i cu voce tare: 1 (unu) 2 (doi) 3 (trei) 4 (patru) 5 (cinci) eins zwei drei vier fnf > [ains] > []vai] > [drai] > [fi:r] > [fUnf ] 6 ([ase) 7 ([apte) 8 (opt) 9 (nou\) 10 (zece) sechs sieben acht neun zehn > [zeks] > [zi:b\n] > [aHt] > [noin] > []En]

Chiar dac\ [ti]i deja numerele, verifica]i-v\ nc\ o dat\. Traduce]i n limba german\, avnd grij\ s\ pronun]a]i corect: 2 - 4 - 6 - 8 - 10 1-3-5-7- 9 3-1-8-4- 6 > []vai fi:r zeks aHt ]En] > [ains drai fUnf zi:b\n noin] > [drai ains aHt fi:r zeks]

S\ exers\m aceste numere construind cteva propozi]ii: Das kostet 1.01 DM. Wieviel ist 1+1? Wieviel ist 3+1? Ich wohne Bahnhofstrae Nr.1. Bitte ein Glas Wasser! Bitte eine Flasche Milch! > [das kost\t ain\ mark ains] > [vi:fi:l ist ains unt ains] > [vi:fi:l ist drai unt ains] > [iH vo:n\ ba:nho:f[tra:s\ num\r ains] > [bit\ ain gla:s vas\r] > [bit\ ain\ fla[\ milH]

Citi]i urm\toarele propozi]ii. Dac\ nu sunte]i sigur de pronun]ie verifica]i-v\ cu ajutorul vocabularului de la sfr[itul caietului de curs. Exerci]iul v\ ajut\ mult n nsu[irea form\rii propozi]iilor `n limba german\ [i a pronun]iei corecte. Urm\ri]i cu aten]ie p\r]ile scrise cu litere groase, care marcheaz\ accentul `n propozi]ie. Repeta]i exerci]iul pn\ nu ve]i mai face nici o gre[eal\: Herr Rohde ist Lehrer. Er ist mein Deutschlehrer. Herr Kurz ist Diplomat. Er kommt aus Bukarest, aber er wohnt jetzt in Bonn. Sie spricht etwas Deutsch. Ich bin ein Junge und du bist ein Mdchen. 32
+black32magenta+

Er kommt aus Halle und arbeitet in Berlin. Jetzt geht er in die Schule. Er arbeitet dort. Er spricht sehr gut Deutsch. Frau Kurz ist Hausfrau. Sie kommt auch aus Bukarest. Jetzt fahren sie nach Rumnien nach Hause. Wir sind Schler. Wir gehen jetzt in die Schule.

+black33magenta+

Dort lernen wir Deutsch und Franzsisch. Er wohnt in Laboe, aber er arbeitet dort nicht. Frau Schmidt ist Verkuferin. Sie kommt aus Berlin und wohnt auch dort. Eva ist Schlerin. Sie lernt gut. Ihr lernt schon Franzsisch. Fhrst du jetzt nach Berlin? - Ja. Du wohnst aber schn.

Herr Schwarz ist Physiker und kommt aus Kiel. Er spricht gut Dnisch. Sie arbeitet in einem Geschft. Sie hat ein Haus. Du und Eva, ihr seid Schlerinnen. Gehst du schon nach Hause? Nein, noch nicht. Hast du einen Mann? - Nein.

Citi]i de mai multe ori dialogul urm\tor. Expresiile [i structurile v\ sunt deja cunoscute. Citi]i cu voce tare [i clar: A. Verzeihung! Wo ist der Bahnhof hier in Kiel? A. Wie bitte? A. Ja, danke. Und wo ist die Schulstrae? A. Danke schn! A. Guten Tag! Ich mchte zehn Zigaretten. A. Ja. Wieviel kosten die Zigaretten? A. Danke. Auf Wiedersehen! A. Ich mchte essen. A. Bitte Brot mit Wurst! A. Ja gern. B. Was mchten Sie essen? B. Ich habe eine Bratwurst. Mchten Sie? B. Bitte. Ist das alles? B. Zwei Mark zehn, bitte. B. Der Bahnhof ist dort geradeaus. B. Er ist dort geradeaus. Verstehen Sie Mich? B. Sie ist da links.

n ncheiere, traduce]i urm\toarele propozi]ii n limba german\, apoi citi]i-le cu voce tare. Dac\ nu reu[i]i la prima ncercare, pune]i filtrul ro[u de o parte [i citi]i pur [i simplu textul. Urm\ri]i cu aten]ie formarea [i structura propozi]ei n limba german\. Rezolva]i tema numai dup\ ce a]i dep\[it dificult\]ile din exerci]iul urm\tor. C\l\torim spre Germania. Te duci acum la [coal\. El nu lucreaz\ la banc\. Am un so] [i un copil. So]ul meu lucreaz\ la magazin. Mergem la biseric\. Suntem elevi. Ea nva]\ germana. > Wir fahren nach Deutschland. > Du gehst jetzt in die Schule. > Er arbeitet nicht in der Bank. > Ich habe einen Mann und ein Kind. > Mein Mann arbeitet in einem Geschft. > Wir gehen in die Kirche. > Wir sind Schler. > Sie lernt deutsch.

33
+black33magenta+

+black34magenta+

Iar noi nv\]\m franceza. Nu vorbim gre[it, vorbim corect.

> Und wir lernen franzsisch. > Wir sprechen nicht falsch, wir sprechen richtig. > Lernst du zu Hause? > Nein, ich lerne in der Schule. > Ich fahre nach Berlin. Und du? > Ich fahre mit Frau Kurz nach Bukarest. > Dort ist es sehr schn. > Ich gehe ins Restaurant ein Bier trinken. > Was mchten Sie essen? > Bitte eine Bratwurst und etwas Brot. > Wir haben auch Sauerkraut. > Aber ich mchte ein Glas Tee. > Ist das alles? > Kennen Sie den Mann dort? > Ja. Das ist mein Lehrer, Herr Rohde. > Er ist Deutschlehrer. > Aber wo ist mein Abendbrot? > Ich gehe schon nach Hause. > Was seid ihr? > Ich bin Verkuferin und sie ist Schlerin. > Und wo wohnst du? > Ich wohne Bahnhofstrae Nummer 5 (fnf) und sie Nummer 7 (sieben). > Danke schn! > Bitte schn!

nve]i acas\? Nu, eu nv\] la [coal\. C\l\toresc la Berlin. {i tu? C\l\toresc cu doamna Kurz la Bucures]i. Acolo este foarte frumos. M\ duc la restaurant s\ beau o bere. Ce-a]i vrea s\ mnca]i? V\ rog, un crnat fript [i ni[te pine. Avem [i varz\ acr\. ns\ eu a[ dori o cea[c\ de ceai. Altceva? (Asta e tot?) ~l cunoa[te]i pe b\rbatul de acolo? Da. Este profesorul meu, domnul Rohde. El este profesor de german\. Dar unde este cina mea? M\ duc deja acas\. Voi cu ce v\ ocupa]i? Eu sunt vnz\toare [i ea este elev\. {i unde locuie[ti? Eu locuiesc pe Strada G\rii, la nr. 5, iar ea la nr. 7 Mul]umesc frumos! Cu pl\cere!

Citi]i cu aten]ie cuvintele de mai jos, care con]in sunete asem\n\toare. Repeta]i-le cu voce tare: [o:] [O:] [E] [O] schon Schn Mdchen mchte [u:] [U:] [o:] [o] Shule Shler wohnt noch

34
+black34magenta+

+black35magenta+

RECAPITULAREA LEC}IEI 4
A. Reguli gramaticale 4.1. Cuvintele compuse sunt formate din dou\ sau mai multe componente, de exemplu: der Abend + das Brot der Bahnhof + die Strae die Schule + die Strae = = = das Abendbrot (cina) die Bahnhofstrae (Strada G\rii) die Schulstrae (Strada {colii)

Aten]ie! Genul substantivelor compuse este determinat totdeauna de genul ultimului component.

4.2.

Articolul hot\rt masculin der [i articolul nehot\rt masculin ein au la acuzativ urm\toarele forme: den; einen, de exemplu: Was ist der Mann? Das ist ein Kuli. Kennen Sie den Mann? Ich habe einen Kuli.

Articolul hot\rt [i nehot\rt n cazul substantivelor feminine [i neutre are acelea[i forme pentru nominativ [i acuzativ, de exemplu: Was ist die Frau? Das ist eine Tasche. Wie ist das Frulein? Das ist ein Buch. Kennen Sie die Frau? Ich habe eine Tasche. Kennen Sie das Frulein? Ich habe ein Buch.

4.3.

Conjugarea verbului sein - a fi: ich bin - eu sunt du bist - tu e[ti er ist - el este sie ist - ea este wir sind - noi suntem ihr seid - voi sunte]i sie sind - ei sunt Sie sind - dumneavoastr\ sunte]i

4.4.

n limba german\ infinitivul are termina]ia -en, de exemplu: wohnen - a locui arbeiten - a lucra

Verbul sein este [i din acest punct de vedere neregulat. n dic]ionar g\si]i forma de infinitiv a verbelor.

4.5.

Verbul sprechen se conjug\ neregulat. La timpul prezent, persoana a doua [i a treia singular, vocala -e- din r\d\cin\ se schimb\ n -i-, de exemplu: ich spreche - ns\ - du sprichst, er spricht.

4.6.

{i verbul fahren [i schimb\ vocala din r\d\cin\ la persoanele a doua [i a treia singular; -a- devine --, de exemplu: ich fahre, ns\ du fhrst, er fhrt.

35
+black35magenta+

+black36magenta+

4.7.

Excep]ie reprezint\ [i verbul haben - a avea ceva. Conjugarea lui la persoana ntia [i a treia singular este urm\toarea: ich habe - eu am; er hat - el are; sie hat - ea are, de exemplu: Er hat einen Kuli. Sie hat auch einen Kuli. El are un pix. {i ea are un pix.

4.8.

Adjectivele care desemneaz\ na]ionalit\]i se refer\ [i la limba respectiv\, de exemplu: deutsch german, n limba german\; Deutsch limba german\.

4.9.

Prepozi]ia in n arat\ direc]ia, locul. n acest caz substantivul care-l urmeaz\ st\ la cazul acuzativ, de exemplu: das Restaurant - restaurantul unde? in das Restaurant n restaurant; die Schule [coala; unde? in die Schule la [coal\.

4.10. Dup\ prepozi]ia nach folosim cazul dativ. Am folosit aceast\ prepozi]ie n fa]a numelor de ]\ri [i ora[e cnd acestea r\spundeau la ntrebarea unde?. n fa]a substantivelor amintite nu folosim articol, de exemplu: Ich fahre nach Deutschland. Er fhrt nach Bonn.

B. Pronun]ia 4.11. n cuvntul schn vocala -- se pronun]\ ca un o lung, ns\ sunetul l form\m n cavitatea bucal\, de exemplu: schn [[O:n], franzsisch [fran]O:zi[]

4.12. n cuvntul deutsch gruparea -tsch de la sfr[itul cuvntului se pronun]\ ca [i consoana c din cuvntul ci. Vocala e nu se pronun]\, de exemplu: deutsch [doici]

36
+black36magenta+

+black37magenta+

TEMA PENTRU ACAS| 4


Trimite]i tema scris\ cite] pe adresa noastr\ spre verificare. Indica]iile privitoare la rezolvarea temei le g\si]i la sfr[itul caietului de curs. A. Traduce]i n limba romn\: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Ich kenne den Mann. Das ist mein Lehrer. Eva ist Schlerin. Sie lernt sehr gut. Frau Kurz spricht rumnisch, nicht wahr? Du und Max seid Schler. Ich mchte gern eine Wurst. Wir fahren schon jetzt nach Hause.

B.

Traduce]i n limba german\: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Locuiesc pe Strada B\ncii, num\rul cinci. Ce-a]i mnca?/ Ce a]i dori s\ mnca]i? Cuno[ti copilul? M\ duc acas\. Vorbesc deja pu]in germana. Domnul nu lucreaz\ la banc\? Sunt elev\. Dar tu ce faci?/Cu ce te ocupi? Nu vorbesc franceza.

C.

n fiecare propozi]ie este cte o gre[eal\. Corecta]i aceste gre[eli: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Mein Mann arbeitet in Geschft. Wir gehen zu Hause. Ich fahre in Berlin. Was mchtet Sie essen? Sprechst du richtig? Er und Max geht in die Schule.

37
+black37magenta+

+black38magenta+

VOCABULARUL LEC}IILOR 3 {I 4
das Abendbrot aber alles acht arbeiten er arbeitet auch Auf Wiedersehen aus die Bahnhofstrae der Bleistift die Botschaft in der Botschaft die Bratwurst das Brot das Buch Dnisch (das) Dnemark Deutsch (das) Deutschland der Diplomat drei eins essen ich esse wir essen etwas fahren du fhrst er fhrt falsch (das) Frankreich Franzsisch fnf gehen er geht gern das Geschft im Geschft > [a:b\ntbro:t] > [a:b\r] > [al\s] > [aHt] > [arbait\n] > [e:r arbait\t] > [auH] > [auf vi:derzEn] > [aus] > [ba:nho:f[tra:s\] > [blai[tift] > [bo:t[aft] > [in de:r bo:t[aft] > [bra:tvurst] > [bro:t] > [bu:H] > [dEni[] > [dEnemark] > [doici] > [doicilant] > [diploma:t] > [drai] > [ains] > [es\n] > [iH es\] > [vi:r es\n] > [etfas] > [fa:r\n] > [du ferst] > [e:r fert] > [fal[] > [frankraiH] > [fran]O:zi[] > [fUnf] > [gE\n] > [e:r gEt] > [gern] > [g\[eft] > [im g\[eft] 38
+black38magenta+

cina ns\ tot, totul, toat\ opt a munci el munce[te [i, de asemenea, la fel La revedere! din Strada G\rii creionul ambasada la ambasad\ crnat fript pinea cartea limba danez\ Danemarca limba german\ Germania diplomatul trei unu a mnca eu m\nnc noi mnc\m ceva a c\l\tori tu c\l\tore[ti el c\l\tore[te gre[it Fran]a limba francez\ cinci a merge el merge cu pl\cere magazinul n magazin

+black39magenta+

gro haben er hat wir haben das Haus nach Hause zu Hause die Hausfrau das Heft ihr in jetzt der Junge die Kartoffeln kennen das Kind klein kommen aus der Kuli der Lehrer lernen er lernt liegen es liegt das Mdchen der Mann mein meine mit mchten mchten Sie ich mchte ich mchte gern nach neun noch die Nummer der Physiker richtig (das) Rumnien

> [gro:s] > [ha:b\n] > [e:r hat] > [vi:r ha:b\n] > [haus] > [naH hauze] > []u hauze] > [hausfrau] > [heft] > [i:r] > [in] > [ie]t] > [iung\] > [kartofeln] > [ken\n] > [kint] > [klain] > [kom\n aus] > [kuli] > [lEr\r] [e:r lernt] > [lern\n] > > [li:g\n] > [es li:kt] > [mEtH\n] > [man] > [main] > [main\] > [mit] > [mOHt\n] > [mOH\n zi:] > [iH mOHt\] > [iH mOHt\ gern] > [naH] > [noin] > [noH] > [num\r] > [fU:zik\r] > [riHtiH] > [ru:mEni\n] 39

mare a avea el are noi avem casa acas\ (m\ duc) acas\ (sunt) casnica caietul voi n acum b\iatul cartofii a cunoa[te copilul mic a veni pixul profesorul a nv\]a el nva]\ a sta culcat, a se afla se afl\, st\ culcat feti]a, fata b\rbatul al meu a mea cu a(-[i) dori pofti]i, dori]i (dumneavoastr\) eu doresc, a[ dori a[ dori mult dup\; la, spre, c\tre nou\ nc\ num\rul fizicianul corect Romnia

+black39magenta+

+black40magenta+

Rumnisch das Sauerkraut schon schn die Schule in der Schule der Schler (die) Schler die Schlerin (die) Schlerinnen sein ich bin du bist wir sind ihr seid sieben sprechen du sprichst er spricht stehen er steht die Strae die Suppe die Tafel die Tasche trinken er trinkt die Verkuferin viel das Wasser wer wir woher wohnen er wohnt die Wurst zehn zwei

> [ru:mEni[] > [zau\rkraut] > [[o:n] > [[O:n] > [[u:l\] > [in de:r [u:l\] > [[U:l\r] > [[U:l\r] > [[U:l\rin] > [[U:l\rin\n] > [zain] > [iH bin] > [du bist] > [vi:r zint] > [i:r zait] > [zi:b\n] > [[preH\n] > [du [priHst] > [e:r [priHt] > [[tE\n] > [e:r [tEt] > [[tra:s\] > [zup\] > [ta:f\l] > [ta[\] > [trink\n] > [e:r trinkt] > [f\rkoif\rin] > [fi:l] > [vas\r] > [ver] > [vi:r] > [vo:her] > [vo:n\n] > [e:r vo:nt] > [vurst] > []En] > []vai]

limba romn\ varza acr\ deja frumos [coala la [coal\ elevul elevii eleva elevele a fi eu sunt tu e[ti noi suntem voi sunte]i [apte a vorbi tu vorbe[ti el vorbe[te a sta n picioare el st\ n picioare strada sup\ tabla po[eta, geanta a bea el bea vnz\toarea mult apa cine noi de unde a locui el locuie[te crnatul zece doi

40
+black40magenta+

You might also like