Orientari strategice privind dezvoltarea serviciilor n Romnia

Experienta acumulata de Romnia n anii de tranzitie furnizeaza suficiente argumente cu privire la rolul serviciilor n dezvoltarea economica a tarii noastre, si anume: expansiunea activitatilor de servicii poate contribui la redresarea dezechilibrelor economice fundamentale si, respectiv, la reducerea fluctuatiilor economice severe care afecteaza economia pe parcursul procesului de ajustare. Economia Romniei, dupa o lunga perioada de regres a nceput sa semnaleze, dupa anul 2000, o oarecare nviorare, n conditiile revigorarii procesului investitional si a exportului. Totusi, se mentin nca o serie de dezechilibre macroeconomice reflectate n marirea deficitului bugetar si a balantei de plati externe. Ca urmare a progreselor lente n directia formarii unor structuri economice moderne, Romnia se confrunta si n prezent cu o serie de dificultati n satisfacerea cererii pentru o gama larga de servicii de nalta calitate, reclamate de procesul reconstructiei si consolidarii pietei. Aceasta situatie afecteaza n mod negativ functionarea pietei, care este indisolubil legata (strns legata) de disponibilitatea de servicii moderne si performante, corespunzatoare standardelor occidentale. Totodata, trebuie sa mentionam ca sectorul industrial si agricol sunt private de diversitatea input- urilor de servicii, att de necesare n procesul de adaptare la exigentele pietei externe. Gradul redus de realizare a investitiilor straine directe n economie se datoreaza si lipsei unor facilitati infrastructurale si de servicii moderne, indispensabile desfasurarii activitatilor de afaceri si racordarii la retelele de operare de anvergura globala n urma analizei de ansamblu a sectorului de servicii, suntem de parere ca, datorita starii de subdezvoltare relativa a acestui sector n Romnia, reconsiderarea locului serviciilor n strategia dezvoltarii economice a tarii noastre, se impune cu stringenta. Prin urmare, demersurile promovate n sfera serviciilor trebuie sa se fundamenteze pe ntelegerea rolului strategic a fluxurilor de servicii n cadrul procesului relansarii si dezvoltarii economice durabile a Romniei, al modernizarii economiei si al integrarii acesteia n structurile economice europene si mondiale. Totodata, trebuie sa amintim ca, pentru o fundamentare riguroasa a directiilor de dezvoltare viitoare a sectorului tertiar, analiza diagnostic de ansamblu a sectorului trebuie sa fie completata cu

analize complexe ale fiecarei ramuri a serviciilor n parte pentru a identifica acele domenii ale tertiarului care dispun de cele mai mari oportunitati de dezvoltare si care, prin urmare, vor fi incluse n strategiile de dezvoltare ulterioare. Se impune ca Romnia sa si valorifice principalele atuuri de care dispune si care se refera la: nivelul educational ridicat, care constituie o oportunitate importanta pentru dezvoltarea serviciilor intensive n cunoastere (servicii informatice, cercetare, sanatate); costul redus al fortei de munca , care reprezinta un element de atractie pentru investitorii straini, att n domeniul serviciilor, ct si n celelalte sectoare economice; potentialul de resurse naturale, insuficient exploatat la ora actuala si care poate reprezenta o importanta sursa a cresterii economice (n special, turismul, industria agroalimentara, agricultura, silvicultura) si totodata, sa si solutioneze problemele cu care se confrunta nca n special, infrastructura (de transport, telecomunicatii, utilitati publice) insuficient dezvoltata, care influenteaza negativ atragerea de investitii straine directe n Romnia; restructurarea lenta a ntreprinderilor de stat, ponderea mare a activitatilor cu valoare adaugata scazuta, care genereaza o competitivitate scazuta a produselor romnesti pe piata interna si internationala; slaba dezvoltare a sistemelor de management al mediului (apa potabila, apa reziduala, deseuri etc.) Cele mai importante oportunitati pentru dezvoltarea viitoare a Romniei se refera la: aderarea la Uniunea Europeana, care contribuie la propulsarea dezvoltarii economice, potentialul uman foarte valoros pentru dezvoltarea serviciilor cu valoare adaugata ridicata (informatica, telecomunicatii s.a.), n timp ce amenintarile cele mai mari sunt legate de: migratia fortei de munca superior calificata peste granita, socurile pietei muncii privind restructurarea ntreprinderilor de stat, alti competitori din Europa Centrala si de Est capabili sa-si mareasca avantajul competitiv. Reconsiderarea serviciilor n strategia dezvoltarii viitoare a Romniei si, implicit, amplificarea pozitiei si rolului serviciilor n cadrul economiei nationale - presupune doua directii de actiune, si anume: 1. adncirea relatiilor de interconexiune si integrare dintre sectorul serviciilor si restul economiei n general, si dintre servicii si industrie n special, printr-o politica activa de dezvoltare a capacitatilor nationale generatoare de servicii (fundamentata n principal pe dezvoltarea serviciilor de productie, a celor din domeniul IT s.a.); totodata, printr-o integrare mai ampla a functiilor de servicii n sectoarele productiei materiale (agricultura, industrie, constructii), aceste sectoare vor

reusi sa aduca un plus de valoare produselor lor, devenind mai competitive si cu o capacitate mai mare de satisfacere a exigentelor consumatorilor; 2. extinderea sferei tranzactiilor internationale cu servicii, prin sporirea competitivitatii serviciilor romnesti pe pietele internationale, pentru a putea beneficia n mod real de integrarea sa n reteaua globala de servicii; printr-o amplificare a participarii Romniei la tranzactiile internationale cu servicii si, n particular, printr-o sporire adecvata a ncasarilor din turismul international deficitul balantei de plati externe ar putea fi redus si, de asemenea ar putea fi atrase resursele financiare necesare dezvoltarii infrastructurii, modernizarii tehnologiilor, precum si ameliorarii nivelului de trai al populatiei. Prin urmare, domeniile tertiarului care trebuie incluse prioritar n obiectivele si strategiile de dezvoltare viitoare sunt cele al caror potential a fost insufficient valorificat pna n prezent. n acest sens, amintim ca resursele naturale si antropice valoroase de care dispunem, resursele umane de o calitate superioara si costurile salariale reduse, toate acestea reprezinta de fapt un fundament solid pentru dezvoltarea de servicii competitive pe plan national si international150. Concret, domeniile de importanta vitala pentru relansarea sectorului tertiar n tara noastra si pentru dezvoltarea ntregii economii nationale sunt : serviciile bazate pe cunoastere (industria de software); transporturile; serviciile pentru populatie (de consum); serviciile pentru productie; serviciile care contribuie la dezvoltarea resurselor umane; serviciile de protectie a mediului; serviciile de administratie publica. Cu privire la industria de software, trebuie sa mentionam, potentialul ridicat de care dispune Romnia - pentru dezvoltarea de servicii moderne si competitive - bazat pe existenta unui nucleu de specialisti cu nalta calificare n domeniul IT (si pe o industrie software n continua crestere) si sprijinit de un efort guvernamental constant. Conditia esentiala n procesul de valorificare a acestui potential o constituie dezvoltarea continua a infrastructurii informationale si de comunicatii, nsotita de cresterea nivelului de instruire a ntregii populatii n acest domeniu. Industria de software si serviciile informationale beneficiaza de resurse informationale de nalta calificare numarul de informaticieni fiind n continua crestere, n Romnia, nregistrndu3

se anual aproximativ 5000 de absolventi n domeniul IT nsa se constata un fenomen de emigrare masiva n rndul acestora, explicabil prin cererea de pe piata fortei de munca IT n tarile dezvoltate si prin salariile comparativ mici oferite n Romnia. Numarul specialistilor n domeniul TIC (Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor) care lucreaza n sectorul privat a crescut n ultimii doi ani cu 82%. De asemenea, 39,34% din totalul fortei de munca este implicata n activitati de TIC. n prezent n Romnia sunt nregistrate circa 4800 societati cu activitate principala n domeniul serviciilor informatice , numarul lor fiind n continua crestere n ultimii doi ani, cu o rata anuala de 20%. Sectorul TIC este unul dintre cele mai dinamice ale Romniei, cunoscnd o rata de crestere medie de 15%, comparativ cu 8% pe plan mondial si contribuind la cresterea economica a tarii si crearea de locuri de munca. El a fost sprijinit n ultimii ani si de masuri de ordin legislativ, asociate cu proiecte guvernamentale si cu cresterea economica n domeniile mari consumatoare de TIC (industrie, inclusiv IMM-uri, finante-banci, comert etc.). mbunatatire si dezvoltarea infrastructurii de transporturi sunt apreciate a fi cheia integrarii Romniei pe pietele mondiale si o conditie strict necesara pentru atragerea investitiilor private. Serviciile de consum, n special turismul si alte servicii privind petrecerea timpului liber sunt factori vitali pentru relansarea economiei romnesti, fiind mentionate ca obiective importante n cadrul Planului National de Dezvoltare 2007- 2013. De asemenea, o alta prioritate a strategiei de dezvoltare a sectorului tertiar n Romnia o reprezinta dezvoltarea serviciilor pentru afaceri respectiv a serviciilor de cercetare-dezvoltare, consultanta pentru afaceri, servicii de studiere a pietelor si promovare a produselor, servicii de inginerie, servicii privind formarea si perfectionarea fortei de munca etc.- care pot contribui la ame liorarea competitivitatii economiei romnesti n ansamblul sau. Referitor la serviciile destinate dezvoltarii resurselor umane si cresterii gradului de ocupare, necesitatea perfectionarii acestora este reclamata n special de emigrarea fortei de munca nalt calificate n strainatate si, totodata, problemele structurale legate de somaj si neconcordanta dintre cererea de pe piata muncii si oferta educationala. Dezvoltarea infrastructurii de mediu, construirea de sisteme de management pentru protectia resurselor naturale prin extinderea serviciilor destinate protectiei mediului constituie cerinte obligatorii pentru integrarea Romniei n UE, dar totodata, ele reprezinta o premisa pentru ameliorarea calitatii vietii.

Perfectionarea si modernizarea serviciilor de administratie publica, impusa de aderarea la Uniunea Europeana, are ca principale obiective154: formarea si consolidarea unui mediu institutional necesar procesului de functionare a economiei, aplicarea masurilor organizatorice, institutionale si legislative pentru a asigura functionarea adecvata a pietei bunurilor si serviciilor, mbunatatirea sistemului fiscal si bugetar, ameliorarea nivelului de pregatire a resurselor umane si a nivelului calitativ al serviciilor de administratie publica etc. Toate considerentele mentionate cu privire la aceste domenii ale serviciilor de importanta vitala, ne permit sa facem aprecierea ca, strategia dezvoltarii durabile a sectorului tertiar n tara noastra este, de fapt, sinonima cu transformarea economiei romnesti ntr-o economie a serviciilor care defineste astazi fara exceptie toate tarile dezvoltate.