CU O PREZENTARE de M. BERZA
TRADUCERE SI NOTE, MARIA HOLBAN
EDITURA STIINTIFICA O BUCURESTI, 1970
Criza lumii romane (secolele II \u2014 IV) Romanisi barbari
1. Harta lumii romane la sfirsitul secolului al Vl-lea Invaziile si noua harta \u2022 Occidentului
2. Harta regatelor barbare in secolul al Vl-lea Occidentul in evul mediu timpuriu: noi structuri
Concluzie: De la antichitate la evul mediu: continuitate sau ruptura?
III. FORMAREA CRESTINATATII (secolele XI-XIII).............. 110 Avintul crestinatatii: avintul constructiei, progresele agricole si demografice 8. Harta Europei pe la anul 1000
9. Planul padurii de la Rambouillet 10. Planul padurii de la \Saint Denies 11. Planul Altheimului
Expansiunea crestinatatii: crestinarea in nord si in est Reconquista spaniola cruciadele
13. Harta prunelor cruciate
14. Harta cruciatelor din secolul al XlII-lea Renasterea urbana
17. Planul Coloniei
18. Planul Kaliszului
19. Planul Liibeckului
24. Harta ordinului franciscan prin 1344 Feudalitatea occidentala Peripetii politice: sacerdotiul si imperiul Peripetiipolitice: statele 25. Harta Frantei la suirea pe tron a lui Filip August (1180)
Desacralizarea naturii
Falsitatea si minciuna
O civilizatie a aparentei exterioare: hrana si luxul alimentar, corpul
Harta VIII Occidentul economic la sfirsitul secolului al XHI-lea
Prezentare
Acum cinci ani aparea in colectia \u201eMarile civilizatii ale lumii", editata de casa Arthaud din Paris, Civilizatia occidentului
medieval, de profesorul Jacques Le Goff. Succesul acestei carti a fost dintr-odata rasunator, si el nu era datorat decit intr-o
mica masura hainei tipografice impecabile sau bogatiei si calitatii exceptionale a ilustratiei. O gindire puternica si nuantata in
acelasi timp, o viziune plastica si colorata a umanitatii medievale si remarcabilele daruri de scriitor ale lui Jacques Le Goff s-
au imbinat in chip iericit pentru a da unui studiu de mare eruditie calitatile unei scrieri de larga circulatie. Aceasta a facut ca,
raspindirii rapide a cartii peste hotarele Frantei in limba ei originala, sa-i urmeze la scurt interval traduceri in limbi straine,
intre care se inscrie si aceea pe care o prezentam acum cititorului roman.
Jacques Le Goff face parte din generatia istoricilor francezi care s-au afirmat in cursul ultimelor doua decenii. Format in
disciplina stiintifica riguroasa a Scolii normale superioare din Paris, fost membru al Scolii franceze de la Roma, Jacques Le
Goff este profesor (director de studii) la Scoala practica de inalte studii, institutie universitara consacrata initierii in
cercetarea stiintifica. Daca articolele sale de specialitate l-au facut repede cunoscut in cercurile medievistilor, o notorietate
mai larga i-au procurat-o doua carti aparute in 1956 si 1957 si intitulate, cea dintii, Negustori si bancheri din Evul Mediu
(Paris, Presses Universitaires de France), iar cea de a doua, Intelectualii in Evul Mediu (Paris, Editions du Seuil). Amindoua
erau lucrari de mici proportii, dar de o mare densitate de idei si capacitate de sinteza. In 1932, cind Jacques Le Goff pusese
pe santier, in seminarul sau de la \u201eHautes Etudes" cartea de fata, el oferea publicului o noua scriere de un caracter si mai
general \u2014 Evul Mediu, aparut in editura Bordas.
Evocarea acestor lucrari a cautat sa puna in lumina nu numai tendinta timpurie a acestui istoric catre tratarile sintetice si
modelarea unor mari tablouri de viata istorica, ce avea sa-l duca in chip firesc catre actul de curaj de a-si asuma sarcina unei
opere de evocare a civilizatiei Occidentului medieval in ansamblul ei, dar si varietatea interesului sau stiintific, indreptat
deopotriva spre zone ale vietii sociale aparent cel putin atit de diferite ca aceea a oamenilor de afaceri si a celor consacrati
activitatilor intelectuale. In fapt, Jacques Le Goff apartine unei scoli istorice care, reluind cu alte metode idealul lui Michelet
de \u201einviere integrala a vietii", tinde catre o istorie globala a societatilor umane, care sa lumineze omul social in totalitatea
Leave a Comment