Contractul de concesiune de bunuri proprietate public este acel contract ncheiat n form scris prin care o autoritate public,

denumit concedent, transmite, pe o perioad determinat, unei persoane, denumit concesionar, care acioneaz pe riscul i rspunderea sa, dreptul i obligaia de exploatare a unui bun proprietate public n schimbul unei redevene. n prezent, contractele de concesiune sunt reglementate prin dou acte normative: O.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractele de achiziii publice, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii i O.U.G nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate public. n cazul contractelor de concesiune de lucrri publice i de servicii, concesionarul primete din partea concedentului dreptul de a exploata rezultatul lucrrilor sau serviciile, pe o perioad determinat sau acest drept nsoit de plata unei sume de bani prestabilite. Caracterele juridice ale contractului de concesiune sunt urmtoarele: 1. D natere la drepturi i obligaii n sarcina ambelor pri (sinalagmatic). 2. Se ncheie n form scris, sub sanciunea nulitii absolute (solemn). 3. Este cu titlu oneros i cu executare succesiv n timp. 4. Este constitutiv de drepturi reale. 5. Este ncheiat pe o perioad determinat (cel mult 49 de ani, putnd fi prelungit pentru o perioad de cel mult jumtate din cea iniial) i are caracter intuitu personae, fapt care are dou consecine juridice directe: subconcesionarea este interzis, iar dispariia concesionarului duce la ncetarea contractului.

Prile n contractul de concesiune n contractul de concesiune de bunuri proprietate public pot avea calitatea de concedent:

- ministerele sau alte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, pentru bunurile proprietate public a statului; - consiliile judeene, consiliile locale, Consiliul General al mun. Bucureti sau instituiile publice de interes local pentru bunurile proprietate public a judeului, oraului sau comunei. Calitatea de concesionar o poate avea orice persoane fizic sau juridic de drept privat, romn sau strin, cu condiia de a deine capacitate juridic de a contracta. Concedentul are obligaia de a atribui contractul de concesiune, adic de ai selecta concesionarul, prin aplicarea procedurii licitaiei - regula, ori prin negociere direct excepia. n mod derogator de la regulile enunate, bunurile proprietate public pot fi concesionate prin atribuire direct companiilor naionale, societilor naionale sau societilor comerciale aflate n subordinea ministerelor, altor organe de specialitate ale administraiei publice centrale, consiliilor judeene ori consiliilor locale. In cazul contractelor de concesiune de lucrri publice i a celor de servicii, calitatea de concedent o are: - orice organism al statului (autoritate public sau instituie public) care acioneaz la nivel central, regional sau local; - orice organism de drept public, cu personalitate juridic, care a fost nfiinat pentru a satisface nevoi de interes general, fr caracter comercial sau industrial - alte structuri prevzute n art.8 din O.G. nr.34/2006. Concesionarul este reprezentat de ctre operatorul economic (persoan fizic sau juridic, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate n domeniul care ofer n mod licit pe pia produse, servicii i/sau execut lucrri). Procedura de atribuire a unor astfel de contracte ctre concesionar se poate

face, dup caz, prin una dintre urmtoarele forme: licitaie deschis, licitaie restrns, dialog competitiv, negociere, cerere de ofert, concurs de soluii.

Obiectul contractului de concesiune Obiectul juridic const n transmiterea de drepturi i obligaii de exploatare a unui bun proprietate public, a unei lucrri publice sau a unui serviciu public. Echilibrul financiar al concesiunii Contractul de concesiune este guvernat de principiul echilibrului financiar al concesiunii, stipulat n art.54 alin.1 din OUG nr. 54/2006. Acest principiu semnific faptul c ntre drepturile i obligaiile de natur contractual ale celor dou pri trebuie s existe un echilibru perfect. Mai mult chiar, concesionarul nu va fi obligat s suporte creterea sarcinilor legate de execuia obliogaiilor sale, n cazul n care aceast cretere rezult n urma: a) unei msuri dispuse de o autoritate public; b) a unui caz de for major (imprevizibil i insurmontabil) sau unui caz fortuit (de ex. calamitile naturale, greva, embargoul, rechiziiile publice, rzboiul, epidemiile, lipsa mijloacelor de transport / a energiei electrice, cnd lipsa nu se datoreaz culpei unei pri). Apariia i efectele cazurilor de for major trebuie notificate de partea care se afl n imposibilitate de a-i ndeplini obligaiile n timp util i trebuie dovedite cu acte eliberate de organele competente. Cazurile de for major pot avea ca efect fie suspendarea executrii contractului, fie ncetarea contractului.

ncetarea contractului de concesiune 1. prin ajungerea la termen, dac prile nu convin n scris cu privire la prelungirea contractului. 2. prin denunarea unilateral de ctre concedent, dar numai n situaiile n care interesul naional sau local o impune i numai cu plata unei prealabile i juste despgubiri n sarcina concedentului (rscumprarea concesiunii); dac prile nu se neleg cu privire la cuantumul despgubirii, va decide instana de judecat competent.

3. prin dispariia din orice cauz a concesionarului. 4. prin dispariia bunurilor concesionate datorit unei cauze de for major. 5. prin renunarea unilateral a concesionarului, n situaiile n care acesta se afl n imposibilitatea obiectiv de a-l exploata, fr plata unei despgubiri pentru concedent. 6. prin reziliere de ctre concesionar, care intervine atunci cnd concedentul nui ndeplinete obligaiile contractuale, cu plata unei despgubiri n favoarea concesionarului.
Contractul de concesiune de bunuri proprietate publica, denumit contract de concesiune, este acel contract incheiat in forma scrisa prin care o autoritate publica, denumita concedent, transmite, pe o perioada determinata, unei persoane denumite concesionar, care actioneaza pe riscul si raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun proprietate publica in schimbul unei redevente. Pierre Delvolve definete concesiunea ca fiind o convenie prin care o persoan public nsrcineaz cu prestarea unui serviciu public o ntreprindere privat care asigur finanarea lucrrilor, exploatarea lor i care este remunerat din redevenele percepute de la usageri. Gilles Lebreton consider concesiunea serviciului public un act administrative prin care o persoan public, numit concedent ncredineaz unei persoan privat, numit concesionar , gestiunea serviciului public pe riscul su , recunoscndu-i dreptul de a percepe redevena de la beneficiarii serviciului. n doctrina romneasc actual , Antonie Iorgovan arat c prin contractul de concesiune, o parte cedentul transmite altei pri concesionarul spre administrare rentabil , pe un termen determinat, n schimbul unei redevene, o activitate economic, un serviciu public, o subunitate productiv sau un teren proprietate de stat. Concesionarea serviciilor publice reprezint un mod prin care administraia armonizeaz interesul general al comunitii locale cu interesul particular al operatorului serviciului public, persoan privat, n spe.

Concesiunea public este o form contractual de exercitare a dreptului de proprietate public. Legea 219/1998 a concesiunii, contureaz conceptual de concesiune stipulnd c operaiunea de concesionare se face n baza unui contract prin care o persoan, numita concedent, transmite pentru o perioada determinat, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane, numit concesionar, care acioneaz pe riscul i pe rspunderea sa, dreptul i obligaia de exploatare a unui bun, a unei activiti sau a unui serviciu public, n schimbul unei redevene. Reglementarea concesiunii este o chestiune pe care autoritile publice au privit-o cu mare seriozitate, datorit importanei instituiei i datorit consecinelor pe care le are aceast operaiune juridic n viaa comunitilor locale.Doctrina romneasc , n special de dup 1866 , manifest rezerve n ceea ce privete aceast instituie, lucru reflectat n faptul c lipsesc reglementri n materie att n Codul Civil, n Codul Comercial.

Introducere Ordonata de urgenta a Guvernului 34/2006 prevede doua tipuri de contracte de concesiune: contracte de concesiune de lucrari publice si contracte de concesiu-ne de servicii publice.La atribuirea unui contract de concesiune, autoritatea contractanta trebuie sa stabileasca natura juridica a acestuia (contract de concesiune de lucrari publice sau contract de concesiune de servicii publice), intrucat un contract de concesiune nu poate fi in acelasi timp un contract de concesiune de lucrari publice si de servicii.

Prin urmare, trebuie stabilite atat natura, cat si scopul contractului de concesiune vizat de autoritatea contractanta. Aceasta alegere se bazeaza pe scopul princi-pal al contractului de concesiune.Un contract de concesiune de lucrari publice ar trebui ales in cazul in care scopul concesiunii vizeaza in special executarea de lucrari, asa cum sunt acestea definite de lege, chiar daca contractul include si prestarea unor servicii care devin necesare pentru derularea activitatilor respective. Cu alte cuvinte, daca serviciile respective sunt auxiliare si reprezinta o completare a obiectului principal a contrac-tului, ele nu vor determina incadrarea contractului de concesiune de lucrari publice intr-un contract de concesiune de servicii.

Contractul de concesiune de lucrari publice

Notiune Contractul de lucrari, specie a contractului de achizitii publice nu trebuie confundat cu contractul de concesiune de lucrari publice. Contractul de lucrari este acel contract de achizitie publica care are ca obiect executia sau atat proiectarea, cat si executia uneia sau mai multor lucrari de cons-tructii de catre un particular pentru o autoritate publica. Contractul de concesiune de lucrari publice este un contract care are ace-leasi caracteristici ca si contractul de lucrari, cu deosebirea ca in contrapartida lucrarilor executate contractantul, in calitate de concesionar, primeste din partea autoritatii contractante, in calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor pe o perioada determinata sau acest drept insotit de plata unei sume de bani prestabilite . Cu alte cuvinte, ceea ce diferentiaza aceste contracte cu denumiri apropiate din punct de vedere semantic este obiectul acestora, care, in cazul contractelor de concesiune, il reprezinta, in principal, exploatarea (uneori si executarea) lucrarilor publice (ale autoritatii contractante) de catre concesionar, iar in cazul contractelor de achizitie publica il reprezinta executarea de lucrari . Partile contractului Contractul de concesiune de lucrari publice se incheie intre o autoritate sau asociatie contractanta si un particular, persoana fizica sau juridica.Autoritatea contractanta care a atribuit si a incheiat un contract de concesiu-ne de lucrari publice sau un contract de concesiune de servicii are calitatea de con-cedent. Contractantul care a devenit parte intr-un contract de concesiune de lucrari publice sau intr-un contract de concesiune de servicii are calitatea de concesionar.Calitatea de concesionar o poate avea orice persoana fizica sau juridica de drept privat, romana ori straina. Conform articolului 8 din O.U.G. nr.34/2006, pot avea calitatea de autoritate contractanta intr-un astfel de contract urmatoarele autoritati si institutii publice: a)oricare organism al statului - autoritate publica sau institutie publica - care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local; b)oricare organism, altul decat unul dintre cele prevazute mai sus, cu persona-litate juridica, care a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si care se afla cel putin in una dintre urmatoarele situatii: este finantat in majoritate din fonuri publice; se afla in subordinea sau sub controlul unei autoritati sau institutii publice; in compo-nenta consiliului de administratie (organului de conducere sau de superviza-re) al persoanei juridice, mai mult de jumatate din numarul membrilor aces-tuia sunt numiti de catre o autoritate sau institutie publica; c)oricare asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante dintre cele prevazute la lit. a) sau b); d)oricare intreprindere publica ce desfasoara una sau mai multe dintre activi-tatile relevante, atunci cand aceasta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati; e)oricare subiect de drept, altul decat cele mentionate, care desfasoara activi-tati relevante in unul din sectoarele de utilitate publica (apa, energie, trans-porturi si posta) si care beneficiaza de un drept special sau exclusiv pentru desfasurarea unor astfel de activitati, acordat de o autoritate competenta,

Contractul de concesiune de bunuri proprietate publica, denumit contract de concesiune, este acel contract incheiat in forma scrisa prin care o autoritate publica, denumita concedent, transmite, pe o perioada determinata, unei persoane denumite concesionar, care actioneaza pe riscul si raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun proprietate publica in schimbul unei redevente.
Contractul de concesiune are ca obiect bunurile proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativteritoriale.In scopul tinerii evidentei documentelor si informatiilor cu privire la desfasurarea procedurilor de concesionare si la derularea contractelor de concesiune, concedentul intocmeste si pastreaza doua registre: a) registrul "Oferte", care cuprinde date si informatii referitoare la derularea procedurilor prealabile incheierii contractului de concesiune; se precizeaza cel putin datele si informatiile referitoare la studiul de oportunitate, la oferte, la procedura de atribuire aplicata; b)registrul "Contracte", care cuprinde date si informatii referitoare la executarea contractului de concesiune; se precizeaza cel putin datele si informatiile referitoare la obiectul, durata contractului de concesiune, termenele de plata a redeventei. Incheierea contractului de concesiune are loc din initiativa concedentului sau ca urmare a unei propuneri de contractare facuta concedentului de un investitor interesat. Concedentul poate initia procedura de concesionare prin intocmirea si aprobarea unui studiu de oportunitate si a caietului de sarcini, urmate de publicarea anuntului privind organizarea licitatiei pentru selectarea viitorului concontractant. Acest studiu de oportunitate va cuprinde: descrierea bunului, a activitatii sau a serviciului public care urmeaza sa fie concesionat; motivele de ordin economic, financiar, social si de mediu care justifica acordarea concesiunii; investitiile necesare pentru modernizare sau extindere; nivelul minim de redeventa; modalitatea de acordare a concesiunii (licitatia deschisa cu sau fara preselectie, procedura negocierii directe); durata estimata a concesiunii; termenele previzibile pentru realizarea procedurii de concesionare; avizul obligatoriu al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale si al Statului Major General privind incadrarea obiectului concesiunii in infrastructura sistemului de aparare, dupa caz; avizul obligatoriu al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, in cazul in care obiectul concesiunii il constituie bunuri situate in interiorul unei arii naturale protejate, respectiv al autoritatii teritoriale pentru protectia mediului competente, in cazul in care aria naturala protejata nu are structura de administrare/custode.