MANAGEMENTUL STRESULUI

.....Stiai ca majoritatea oamenilor sufera de stres, dar numai cativa constientizeaza cauzele si efectele lui?

I. Ce este stresul?
Starea lipsita de stres se numeste moarte (Selye).

Regula de aur a contemporaneitii occidentale Time is money preseaz omul zilelor noastre la o continu fug dup succes, dup ndeplinirea ct mai multor obiective ntr-o perioad ct mai scurt. Fiind o resurs limitat, ea a fost tratat ca orice alt resurs limitat descoperit de om de-a lungul istoriei a nceput s fie exploatat la maxim. Tensiunea aceasta continu la care sunt supuse persoanele care lucreaz, precum i ali factori ce vor fi discutai n continuare, d natere fenomenului generalizat al stresului. De aceea din ce n ce mai muli angajatori ncep s acorde o atenie mai mare dect n trecut efectelor produse de stres asupra personalului lor. Cea mai potrivit definiie ar fi: reacii adverse, n plan psihic i fiziologic, pe care le are o persoan atunci cnd nu este capabil s fac fa solicitrilor la care este supus. Stres-ul este declanat mai puin de problemele externe cu care ne confruntm, ct de modul n care facem fa (sau nu reuim s facem fa) acestor probleme. Astfel, majoritatea oamenilor se confrunt cu o mare diversitate de factori de presiune n cursul ntregii lor existene, iar despre unii s-ar putea spune c sunt stimulai i dau maximum de randament doar cnd se afl sub tensiune, mai ales la serviciu. Dar, din momentul n care ncetm s facem fa n mod adecvat tensiunii, simptomele de stres vor ncepe s-i fac apariia. In viata de zi cu zi s-a pus in mod traditional accent pe aspectele negative, disfunctionale ale stresului. In limbaj curent, atunci cand spunem despre cineva ca este stresat ne gandim de fapt la un nivel de stres foarte mare. La locul de munca, poate cea mai exhaustiva definitie a stresului negativ este: schimbarea in starea psihica, fizica, emotionala sau in comportamentul unei persoane ca urmare a presiunii constante exercitate asupra sa pentru a activa in moduri incompatibile cu abilitatea sa reala sau perceputa, cu timpul si resursele avute la dispozitie.

Primul teoretician al problematicii stresului a fost profesorul Hans Selye. In 1936 a descris pentru prima data sindromul general de adaptare pe care l-a numit concomitent si sindromul biologic de stres. Selye considera stresul ca fiind raspunsul nespecific al organismelor vii la solicitarile de orice natura, un fel de sare a vietii. Selye identifica doua forme de stres: Stresul negativ sau distres(potential nociv pentru organism)

Situaie neplcut

Stare de indispoziie

Simptom perturbator

Stresul bun pozitiv sau eustres (revederea unei persoane foarte dragi, aflarea reusitei la examene, spectacol comicepuizant,dansul, meciurile de fotbalemotia victoriei, etc). Stresul ocupaional ca problem organizaional Stresul ocupaional este aadar un punct important n programele de dezvoltare organizaional. Este unul din cele mai importante preocupri, dac nu chiar cea mai important preocupare, a angajailor moderni. n plus, este o manifestare care crete att ca amploare i intensitate, ct i ca importan perceput de comunitatea de business i de angajai deopotriv. n consecin, nu este de mirare c n Uniunea European exist presiuni legale pentru a obliga angajatorii s ia serios n considerare aspectele legate de stresul ocupaional, n programele lor interne de resurse umane. n Romnia (din fericire) nu putem semnala nc asemenea presiuni legale, ns (din pcate) nu putem semnala nici un interes spontan sau acut din partea angajatorilor, fa de aceast problem. Toate aceste trei presiuni (organizaional, individual i legal) sunt motive majore care ar putea argumenta pentru adoptarea unor programe formale de audit i tratament al stresului ocupaional de ctre corporaii.

Aadar, din punctul de vedere al organizaiei analiza cost-beneficiu pentru evaluarea oportunitii implicrii n programe de control al stresului ocupaional este relativ simpl. Costurile stresului ocupaional pot fi izolate ca parte din ansamblul costurilor corporaiei cu absenteismul, fluctuaia, lipsa de eficien i de productivitate, conflictele interpersonale ntre membrii organizaiei, conflictele de munc i accidentele de munc. Stresul i tonusul psihologic al angajailor. Stresul ocupaional poate avea efecte deosebit de negative i asupra individului, cauznd pe termen lung probleme fizice i psihologice. Printre simptomele fizice care, au demonstrat studiile, pot fi generate de expunerea ndelungat la stresori, enumerm: tensiunea ridicat, nivel ridicat de colesterol, ulcer gastric, diverse afeciuni cardio-vasculare (culminnd cu ateroscleroz i infarct miocardic), precum i comportamente de expunere compulsiv sistematic la stimuli nocivi, precum fumatul excesiv sau consumul excesiv de alcool.

II. Factorii de stres Ce sunt factorii de stres?

Evenimente sau conditii de mediu care au potentialul de a induce stres Unii factori pot afecta aproape pe oricine in orice organizatie, in timp ce altii par meniti sa afecteze numai pe cei care joaca anume roluri. La nivel de organizatie putem identifica: Factori de stres la nivel executiv si managerial. Directorii executivi si manageri iau decizii organizationale cheie si dirijaza munca altora. Ei experimenteaza forme speciale de stres. De ce? Supraincarcarea rolului Responsabilitatea mare

Factori de stres la nivel operational. Ocupantii posturilor operationale sunt uneori expusi unui set specific de factori de stres. De ce? Conditii improprii de munca Proiectarea necorespunzatoare a postului Factorii stresanti pentru rolurile de reprezentare. Ocupantii acestor pozitii au mari sanse sa traiasca stresul ei fiind cu un picior in organizatie si cu celalat in mediul exterior. Exemplu job: agentii comerciali

Factori la nivel individual probleme n familie(conflict intepersonal, conflict serviciu-familie) probleme financiare probleme de sntate reprimarea unor stari de motivatie(trebuinte, dorinte, aspiratii) stresul poate sa apara si ca o componenta a fiecarei etape importante din viata: casatoria, aducerea pe lume a copiilor, atingerea varstei mijlocii sau pensionare. Factori la nivel de organizatie

Factori la nivel de mediu Economic, politic, social, religios Incertitudine(razboiul, calamitatile naturale, atacuri nucleare, epidemii, moartea unui presedinte de stat, tranzitia ) Tehnologic schimbri ce impun adaptare 5

III. Cauzele Stresului

Tip 1 Tip 2 Tip 3 Evenimente recente la serviciu: Schimbri majore ale Instruciunilor i Procedurilor; Lucru peste orele de program; Creteri majore in Intenitatea i Ritmul activitilor; Reorganizri Majore. Evenimente recente in afara serviciului: Restricii in Viata Sociala; Cstoria; Moartea unui mebmru al familiei; Boli severe ale Persoanei sau a unei fiine dragi. Condiii Zilnice la serviciu: Prea mult de lucru in timp prea scurt; Critica angajatului numai cnd rezultatele nu sunt la nlimea ateptarilor i lipsa recompensei sau aprecierii pentru rezultate bune i foarte bune; Conflicte intre angajai sau grupuri de angajai care lucreaz la proiecte comune; Responsabiliti sau Standarde lipsa sau confuze. Conditii Zilnice in afara serviciului: Teama i Preocuparea pentru Stabilitatea Financiara Personala i Generala; Anxietatea provocata de Comportamentul, in afara ateptrilor, al Copiilor sau a persoanelor apropriate ; Poluarea Radioactiva, Chimica, Sonora i Electromagnetica; 6

Tip 4

Suprasaturarea Informaionala produsa de Televiziune, Presa i Radio.

Efectele pe termen mediu si lung accidente cardiovasculare si cardiace hipertensiune arteriala probleme gastrointestinale(gastrita, ulcer) probleme digestive(sindromul colonului iritabil) probleme dermatologice(psoriasis,acnee,cuperoza,eczeme) cresterea concentratiei de grasimi in sange acumularea toxinelor in organism obezitate - supraalimentarea pe sistem nervos(comportament de tip compulsiv) disfunctii sexuale consumul exagerat de alcool sau de droguri sindroame anxioase si depresive

IV. Stadii ale stresului

A. Reactia de alarma Este primul raspuns al organismului, acest proces insemnand mobilizarea generala a fortelor de aparare ale organismului. In faza acuta a reactiei de alarma rezistenta generala a organismului scade sub nivelul mediu. Raspunsul complet insa nu se reduce la reactia de alarma caci, in cazul in care agentul nociv continua sa actioneze se produce starea de adaptare sau rezistenta. Cu alte cuvinte nici un organism nu se poate afla in starea de alarma permanenta. Aceasta reactie initiala este urmata in mod necesar de un stadiu de rezistenta. B. Stadiul de rezistenta 7

Acest al doilea stadiu se deosebste de primul prin reactiile chimice si fiziologice care se produc. Dupa ce organismul s-a adaptat, in stadiul de rezistenta, capacitatea de rezistenta a organismului creste peste cea medie.

C. Stadiul de epuizare Daca persoana este expusa mai mult timp actiunii unui agent nociv, adaptarea obtinuta dispare. Astfel se ajunge in al treilea stadiu ale carui simptome seamana cu caracteristicile stadiului de alarma. In stadiul de epuizare rezistenta este mai mica decat cea medie. Sfera conceptual a stresului ocupaional este uor de intuit, ea se plaseaz n aria conceptual a presiunilor (multiple, desigur) asupra angajailor. Presiunea este ns diferit de stres: presiunea are o conotaie pozitiv att asupra performanei individuale ct i asupra performanei organizaionale. Presiunea i stimuleaz pe angajai s avanseze, s persevereze, este un fenomen pozitiv, sntos, de dorit i eminamente stimulativ. Atunci ns cnd presiunea excede capacitile de gestionare ale individului, se intr n sfera stresului, care la nivel individual poate avea repercusiuni serioase asupra sntii, iar la nivel organizaional se soldeaz inevitabil cu absenteism, productivitate sczut, satisfacie a muncii sczut i fluctuaie de personal.

Stresul la locul de munca Stresul la locul de munca poate fi definit ca fiind cel mai daunator raspuns fizic si psihic ce ia nastere atunci cand cerintele slujbei nu se potrivesc cu resursele, capacitatile sau nevoile angajatului.

Surse de stres Surse de stres legate de legate de conditiile de conditiile de m munca m munca

Surse de stres legate Surse de stres legate de rolul din de rolul din organizatie o organizatie o

Surse de stres Surse de stres legate de legate de dezvoltarea dezvoltarea c carierei c carierei

Individul Individul -nivel de anxietate; -nivel de anxietate; -importanta nevrozei; -importanta nevrozei; -toleranta la situatii ambigue; --toleranta la situatii ambigue;

Simptome individuale Simptome individuale -valoarea presiunii -valoarea presiunii sngelui; sngelui; -nivelul colesterolului; -nivelul colesterolului; -tabagism, alcoolism; -tabagism, alcoolism; -depresie; -depresie; -insatisfactie profes.; -insatisfactie profes.; --motivatie redusa. -motivatie redusa. Simptome organizaSimptome organizationale tionale -absenteism ridicat; -absenteism ridicat; -greve prelungite; -greve prelungite; -accidente de munca; -accidente de munca; -performante slabe; -performante slabe; --relatii de munca dificile; -relatii de munca dificile; -

Surse de stres Surse de stres legate de legate de relatiile relatiile p profesionale p profesionale

Surse de stres legate Surse de stres legate de structura si de structura si climatul climatul organizational o organizational o

Relatia munca-familie: Relatia munca-familie: -probleme familiale, -probleme familiale, -familie n care ambii -familie n care ambii membrii ai cuplului lucreaza; membrii ai cuplului lucreaza; --crize de existenta -crize de existenta Figura 1. Un model general al stresului profesional

V. Simptomele stresului
Simptomele imediate de stres se pot manifesta sub forma de: indigestie, ameteli, dureri de cap, dureri de cap, dureri de spate, pierderea poftei de mancare, insomnii si iritabilitate sporita. In timp, printre simptome se pot numara: boli ale sistemului cardiovascular, ulcer gastric, depresii nervoase si alte tipuri de imbolnaviri ( unele pot duce la forme mai grave de manifestare). Simptome fiziologice: dureri de cap oboseal modificari de greutate infectii repetate respiratie rapida, superficiala gura uscata transpiratie tremurat senzatie de sufocare Simptome psihologice: negativism iritabilitate inapetenta sentimente de vinovatie, persecuie, teama si incompetenta taraganare, indecizie 10

 dificultati de concentrare tulburari de somn senzatie de plans imposibilitatea de a duce anumite actiuni la capat izolarea de prieteni si familie(stresul cauzeaza uncomportament antisocial)

VI. Strategii pentru a face fata stresului la nivel de organizatie

Acest subiect ar fi incomplet fara o discutie a strategiilor personale si organizationale care pot sa faca fata stresului sau il pot reduce. Reproiectarea postului.

Exemplu: unui director supraincarcat i se poate da un asistent pentru a-i prelua din indatoriri. Aceasta solutie vine in intampinarea indepartarii factorilor de stres, nu doar sa ajute angajatul sa le faca fata. Suportul social

Exemplu: am vazut cu totii copii care in situatii tensionate alearga la un adult pentru sprijin si mangaiere. Suportul social referindu-se doar la a avea legaturi stranse cu alti oameni aici ne putem gandi si la prieteni si familie. Politica de personal family-friendly

Includ o combinatie intre suport social, material si flexibilitate in adaptarea la nevoile angajatilor. Exemple: cresele de zi ale companiilor, invoiri pentru familie. Exemple companii care adopta o politica family-friendly Xerox, American Express, Coming... Programe de management al stresului

Exemple: meditatia, exercitii de relaxare musculara, instruire in managementul timpului, formarea gandirii pozitive 11

Ce alte forme de combatere a stresului putem identifica?

VII. Solutii pentru diminuarea stres-ului

Abordarea individuala in managementul stresului Acest tip de reducere sau anihilare a stresului pune accent pe cunoasterea si intelegerea starii de stres, astfel incat, atitudinea individului sa se modifice, din una fatalista si pesimista, in constienta si pozitiva. Primul demers il constituie antrenamentul cognitiv pentru adaptarea la stres. Cunoasterea cere:

intelegerea cauzei stresului, mai degraba decat tratarea simptomelor; confruntarea situatiei percepute cu realitatea; constientizarea posibilitatii de schimbare; actiunea in conformitate cu dorinta.

Prin cunoastere se urmareste obtinerea distantei rationale" fata de factorii de stres, necesara construirii unor comportamente adecvate. Un astfel de model de cunoastere si analiza cere, ca la cea mai mica senzatie de stres, individul sa-si puna o serie de intrebari:

ce ganduri imi trec acum prin minte? de ce am aceste ganduri tocmai acum? care sunt consecintele imediate pozitive si negative pentru emotiile, starea interna si comportamentul exterior? sunt gandurile mele indreptatite? ce argumente pro si contra pot aduce?

In afara comportamentului de cunoastere specialistii mai recomanda exercitiile fizice, tehnicile de relaxare, de meditatie, umorul, etc.

12

VIII. Afectivitate emotie - stres

Emotiile constituie componenta fundamentala a psihicului uman. Emotiile= reactii globale intense si de scurta durata la o situatie stimul cu o tonalitate agreabila sau dezagreabila Aspecte ale emotiilor: a. Aspectul de experienta personala (sau traire) b. Aspectul comportamental sau expresiv(de comunicare) Emotiile sunt expresii bipolare cu o incarcatura subiectiva Immanuel Kant spunea ca emotiile sunt: ca o apa ce rupe digurile.

-Clasificarea emotiilorNu orice emotie este ceea ce pare la prima vedere Emotiipuresau adevarate: Pozitive Negative Emotii deturnate sau parazite: Stresul Stresul este o emotie parazita care ramane in interior, suspendata genereaza anxietate si tensiune.

IX. Controlul starilor emotionale

Pentru a ne controla starile emotionale, specialistii in speta psihologii recomanda:

13

A. DISTRAGEREA SAU COMUTAREA ATENTIEI Conjuga doua strategii: 1. In mod deliberat nu se va acorda atentie semnalelor nelinistitoare din interior 2. Atentia va fi comutata pe : redirectionarea atentiei catre ambianta provocarea de durere usoara utilizarea unui obiect drag ce evoca amintiri placute jocuri mentale oprirea gandurilor

B. EXERCITII DE RELAXARE a. Tehnici de respiratie b. Tehnici de relaxare musculara c. Exercitiu prin care se poate accede la starea de Self transcendent, propus de Boundar Wilber. In viziunea autorului, Sinele este asemanat unei surse neobisnuite de putere,de forta interioara, ce ramane imperturbabila. Acest gen de ex. faciliteaza un mecanism psihologic de disociere intre Sine/Eu si continutul experientelor traite corporal, cognitiv, afectiv.

X. Tehnici de programare NLP

NLP = tehnica de autoperfectionare psihica elaborata de Richard Bandler si John Grinder(1977, S.U.A) Antrenamentul bazat pe programarea NL are menirea de a-I invata pe subiecti (pacienti sau oameni sanatosi) sa-si modifice in mod deliberat trairile afective si sa-si optimizeze comportamentul.

Experiment: tehnici de vizualizare 14

15