S.C.I.R.I.

G.D.E.S

TEHNICI DE REDACTARE PENTRU TEXTELE ACADEMICE ESEUL ARGUMENTATIV

Structura unui eseu de tip argumentativ

Aproape orice scriere de tip academic este ntr-un sens, argumentativ. Eseul argumentativ poate fi descris mai bine ca text de tip pedagogic. Cei mai muli dintre noi trebuie rareori sa scriem un eseu argumentativ pur in viata de zi cu zi. Cu toate acestea, caracteristicile si componentele unui eseu argumentativ formeaz baza celor mai multe tipuri de texte academice. Un eseu argumentativ simplu trebuie impartit in segmente clare, dintre care patru trebuie sa fie ntotdeauna prezente. Aceste patru pri vor fi discutate in cele ce urmeaz. 1. Introducerea Cu excepia ctorva specii literare, precum romanele poliiste, este neobinuit ca cititorul sa fie plasat direct in mijlocul aciunii. In cele mai multe tipuri de scriere, primul lucru pe care l face autorul este de a introduce subiectul pe care are de gnd sa l prezinte. Scopul primului paragraf este de a capta atenia cititorului si de a-i da cteva repere referitoare la subiect. Paragraful iniial urmeaz de obicei o serie de pai, de la situaii mai generale nspre situaia specifica ce urmeaz sa fie abordata. Dei nu exista nici o formula pentru redactarea introducerii, urmtoarele elemente apar de cele mai multe ori: Propoziia de introducere: Prima propoziie a eseului trebuie sa fie suficient de interesanta pentru a determina cititorul sa citeasc mai departe. Aceasta propoziie ar putea fi una provocativ sau o ntrebare majora. In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul sa fie introdus in subiect si focalizat asupra subiectului ce va fi discutat. Formularea tezei: E de obicei ultima propoziie a primului paragraf si servete ca linie directoare a eseului. Ea reprezint ideea care va fi susinuta de-a lungul ntregului eseu. Pentru muli studeni pare ciudata situarea la bun nceput a concluziei pe care o vor desprinde, ei prefernd sa lase pentru sfritul eseului exprimarea poziiei lor in argumentare. Cu toate acestea, e firesc si dezirabil ca cititorul sa fie informat despre teza ce va fi susinuta in eseu. 2. Susinerea tezei Odat ce in introducere a fost pregtit terenul pentru discuie si a fost prezentata poziia ce va fi adoptata, urmeaz partea cea mai extinsa a eseului in care se vor prezenta argumentele menite sa conving cititorul. Un eseu bun va convinge cititorul ca ntruct anumite elemente sunt adevrate si pentru ca anumite convingeri sunt mprtite de autor si de cititor, cititorul trebuie prin urmare sa accepte ca valide concluziile autorului. Modul cel mai obinuit de a susine teza este de a face o aseriune si de a oferi apoi suporturi, dovezi care sa o confirme. De obicei, dar nu ntotdeauna, susinerea afirmaiei se face prin exemple. E, de asemenea posibil, sa se nceap cu o rezumare a exemplelor (dovezile) si apoi sa se extrag
1

S.C.I.R.I.

G.D.E.S

TEHNICI DE REDACTARE PENTRU TEXTELE ACADEMICE ESEUL ARGUMENTATIV

concluzia. Urmtorul paragraf dintr-un eseu despre cenzura, exemplifica modul in care se prezint aseriunea si dovezile.
Cenzura, prin chiar natura ei, este mpotriva principiilor unei societi democratice. [aseriune] Ea este fundamental antidemocratica pentru ca limiteaz exprimarea si permite ctorva persoane sa dicteze celor muli ce pot -sau ce nu pot- sa vad, sa citeasc sau sa asculte. [ suport, dovada] De exemplu, retragerea din circulaie a unei cri controversate, priveaz autorul de un mare numr de cititori. In acelai timp, grupul de indivizi care decid retragerea crii de pe rafturile librriilor, spune de fapt publicului sa nu mai citeasc acea carte. [aceste doua exemple dezvolta propoziia suport.] Aceasta aciune, aadar, aparine mai mult dictat-urii dect democraiei. [Reformularea aseriunii iniiale]

3. Anticiparea obieciilor O practica obinuita in eseul argumentativ este ca autorul sa i prezinte opiniile si apoi sa considere critic posibilele preri opuse. E de asemenea posibil sa se nceap cu expunerea punctelor de vedere cu care autorul nu e de acord, sa le critice cu scopul de a face loc prerii sale. La prima vedere, expunerea argumentelor opuse ar putea prea contradictorie sau in detrimentul eseului. Totui, exista mai multe motive ntemeiate care sa susin prezentarea argumentelor opuse: Daca obieciile nu sunt prezentate, autorul suprima deliberat existenta oricrui contraargument. Situaia risca sa fie perceputa ca lipsita de obiectivitate si autorul poate pierde simpatia cititorului Argumentul va avea mai multa credibilitate daca este luata in seama si cealalta latura. Ca in orice alta situaie cnd se vrea convingerea unei persoane, vor exista si dezacorduri. Prin anticiparea obieciilor si prin demonstrarea vulnerabilitii lor in fata argumentelor din eseu, opinia autorului poate ctiga acordul cititorului. Practica includerii punctelor opuse, cultiva gndirea critica, fornd autorul sa se situeze pe sine intr-o dezbatere continua si sa constientizeze ca alte puncte de vedere nu numai ca exista, dar pot sa aib si validitate. 4. Concluziile In condiiile in care s-a spus deja in introducere ce prere va fi susinuta, muli studeni sunt nesiguri ce sa scrie in concluzie. Concluzia e o parte foarte importanta a eseului pentru ca nsumeaz teza si argumentele in favoarea ei, lsnd cititorului o imagine clara asupra
2

S.C.I.R.I.

G.D.E.S

TEHNICI DE REDACTARE PENTRU TEXTELE ACADEMICE ESEUL ARGUMENTATIV

poziiei pe care o adopta autorul. Nu e recomandat ca la acest stadiu sa se introduc idei noi, care nu au fost abordate in eseu. E de asemenea nenelept a folosi concluziile ca loc de exprimare a opiniei proprii, ca loc pentru ceea ce cred eu. Fcnd aa, cititorul poate avea impresia ca oricine poate gndi ce dorete. In principiu, ideea e adevrata. Cu toate acestea, autorul trebuie sa-si aminteasc scopul pentru care a scris eseul. Acesta e nu doar de a spune cititorilor care e poziia sa fata de subiect, ce gndete, ci si de a-i convinge de validitatea argumentelor sale, pe care sa doreasc si ei sa le susin, sau mcar sa le cunoasc. De aceea, e absolut ineficient a spune ca oricare poziie fata de subiect e in egala msura de ndreptita. Trasaturile cele mai frecvent intalnite ale concluziei unui eseu argumentativ sunt: Sinteza argumentului: In concluzie, autorul trebuie sa reformuleze si sa rezume foarte scurt principalele puncte ale argumentului. Reformularea tezei: Autorul reformuleaza si susine importanta tezei, ntruct ntregul eseu a gravitat in jurul demonstrrii sale. Unii considera ca a rescrie teza intocmai este o metoda retorica foarte eficienta. Alte persoane considera ca este bine a se reformula teza. Propoziiile de final: Aceasta seciune semnaleaz sfritul eseului si sau o impresie de final cititorului. Iat cteva posibile moduri de scriere a ultimelor propoziii: Discuta viitorul subiectului prezentat. Aceasta poate accentua importanta eseului. De asemenea, aceasta poate ajuta cititorul sa aplice noua informaie sau sa vad lucrurile global Da cititorului ceva la care sa se gndeasc, poate un mod de a utiliza eseul in viata de zi cu zi Revine la primele propoziii pentru a da o forma circulara eseului Pune ntrebri, ori cititorului, ori ntrebri generale, care sa ajute cititorul sa obin o noua perspectiva asupra subiectului A fost prezentata aici ndeosebi structura unui eseu argumentativ. Totui, aceasta structura poate fi aplicata si in alte tipuri de scriere academica. Aproape toate lucrrile include o introducere si o ncheiere. Oricnd trebuie prezentate argumente care sa susin o teza, este bine a se include si posibilele obiecii alturi de argumente care sa le problematizeze validitatea. De-a lungul ntregului eseu, autorul trebuie sa
3

S.C.I.R.I.

G.D.E.S

TEHNICI DE REDACTARE PENTRU TEXTELE ACADEMICE ESEUL ARGUMENTATIV

aib in minte cititorul cruia I se adreseaz si care sunt ateptrile acestuia. innd seama de aceste lucruri, elaborarea unui eseu va fi mai eficienta.