Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Toxicitate chimică

Toxicitate chimică

Ratings: (0)|Views: 20|Likes:
Published by Lucian Toma
sanatate
sanatate

More info:

Published by: Lucian Toma on Mar 13, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/20/2013

pdf

text

original

 
Toxicitate chimică – 
 
mediu, igienă personală, igiena locuinţei şi medicamentele
 
Dacă aveţi în anturajul dumneavoastră pe cineva care suferă de intoxicaţie cu substanţe chimice sau
 
de mediu, atunci ştiţi dintr 
-
o sursă directă prin ce chinuri uriaşe trece acea persoană. Am ajutat o
 
 persoană care fusese atât de intoxicată cu substanţe chimice, încât simplul fapt de a simţi miros de
 
 benzină o făcea să leşine. Noi ne
-
am distrus căminul (planeta Pământ) cu produse chimice şi acum
 e prea târziu. Putem doar asist
a neputincioşi cum se dezintoxică Pământul prin intermediul unor 
 
modificări atmosferice, climaterice şi de configuraţie a solului. Este unul din cele mai mari blesteme
 
din istoria omenirii. În mod similar, organismul uman este răvăşit de boli, în prezent incidenţa
 
cancerului fiind de un caz la doi bărbaţi şi un caz la trei femei. Cu alte cuvinte, jumătate din
 
 populaţia globului suferă de cancer, majoritatea acestor indivizi urmând probabil să moară.
 
Concomitent, şi cealaltă jumătate a populaţiei dezvoltă forme de cancer. Consiliul de Apărare a
 
Resurselor Naturale (Natural Resources Defense Council) confirmă că, în prezent, sunt lansate pe
 
 piaţă şi utilizate peste 85 000 de produse chimice artificiale, dintre care multe sunt recunoscute
 
 provoacă tulburări şi leziuni cerebrale, cancer, dezechilibre ale sistemului nervos şi reproducător. Se
 
estimează că tehnologia pusă la punct de om deversează anual în mediu 2.720.000 tone de substanţe
 
chimice. Balenele şi marsuinii se sinucid aruncându
-se pe plaje, într-o p
roporţie mai mare ca
 
niciodată. Peştii mor peste tot pe glob, iar animalele domestice şi sălbatice se îmbolnăvesc de cancer 
 
sau suferă de malformaţii congenitale, într 
-
o proporţie nemaiîntâlnită vreodată. Ce alte semne le
-ar
mai trebui oamenilor ca să se trezească? Fiecare individ, indiferent cât de bogat sau de inteligent ar 
 
fi, ingerează peste 50 kg de substanţe chimice pe an, inclusiv pesticide în fiecare zi. Sistemul nostru
 
imunitar nu poate accepta această cantitate insultătoare pe care o băgăm în corp
.
Poluarea cu metale anorganice.
Aceste metale sunt prezente în protezele dentare, produsele
cosmetice, produsele alimentare, dozele cu băuturi, sistemele de alimentare cu apă şi ustensilele de
 
 bucătărie: cupru, mercur, taliu, plumb, cadmiu, nichel, crom,
aluminiu - sunt câteva dintre ele.
Toxinele chimice.
Freonul e prezent în aparatele de aer condiţionat şi în frigidere; arsenicul poate
 
intra în compoziţia unor pesticide; bifenilii policloruraţi sunt prezenţi în transformatoare, mărci de
 
săpun şi detergenţi; formaldehida e prezentă în mobilă, perne, saltele, îmbrăcăminte, dulapuri,
 
mochete; medicamente de sinteză chimică; clorul din apa de robinet şi piscine; fluorul (cancerigen
 
recunoscut) adăugat în apa de la robinet; iodul anorganic; fosfaţii.
 
Substanţele chimice cu care intrăm zilnic în contact.
Sunt toate acele substanţe chimice pe care
 
oamenii le inhalează din aer, le folosesc, ating ş.a.m.d.: vase de bucătărie din aluminiu, produse
 
 pentru igiena locuinţei, diverse lichide auto, pesticide (substanţe otrăvitoare pentru sistemul cerebral
 
şi nervos), erbicide (toxice pentru ficat şi sistemul nervos), îngrăşăminte, vopsea, lac, ceară,
 
substanţe de lipit, lubrifianţi, înălbitori, benzină şi motorină, deodorante de corp (clorhidrat de
 
aluminiu şi neomicină), pastă de dinţi, sortimente de săpun.
 
Micotoxinele.
Acestea sunt mucegaiuri care pot produce câteva dintre cele mai toxice substanţe:
 
aflatoxine (se găsesc în sucuri de fructe, orez, paste făinoase şi oţet din comerţ), zearalenon (se
 
găseşte în cerealele prelucrate şi în diverse substanţe care intră în compoziţia alimentelor 
 
comercializate, sterigmatocistină (în paste făinoase).
 
Aditivii alimentari:
BHT, nitraţi, nitriţi, glutamat monosodic, zahăr artificial (aspartam, zaharină)
 
După cum se poate constata, suntem înconjuraţi de cantităţi uriaşe de substanţe toxice, în marea lor 
 
majoritate obţinute pe cale artificială, care au pătruns în atmosferă, apă şi alimente. Nu uitaţi că
 48
 pentru orice cauză există şi un efect. Toate substanţele toxice sunt iritante, nocive şi inflamatoare în
 
 proporţii diferite.
 
Pesticide toxice.
Departamentul Agriculturii din SUA şi companii şi organizaţii de cercetare
 
independente consemnează că pe suprafaţa şi în produsele alimentare pe care le mâncăm există
 
cantităţi mari de pesticide şi alte substanţe poluante. Roşiile, căpşunile, piersicile, spanacul, napii,
 
dovleceii şi multe alte alimente pot conţine fiecare 80 până la 100 de substanţe poluante diferite, în
 
special pesticide, depuse pe suprafaţa sau în interiorul lor. Arahidele pot înmagazina până la 180 de
 
substanţe poluante, iar stafidele, peste 110. În timp ce citiţi despre efectele secundare potenţiale şi
 
 
cunoscute pe care le induc pesticidele, întrebaţi
-
vă dacă sunteţi de acord cu bioingineria genetică,
 prin care se
intervine asupra organismului, pesticidele fiind introduse în legume şi în seminţele
 
 plantelor. Asta înseamnă că reziduurile de pesticide se vor păstra în hrană şi nu există nici un fel de
 
remediu pentru a le îndepărta. Pesticidele se comportă asemenea medicamentelor cu conţinut de
 
sulf, în sensul că au efect cumulativ. Din momentul în care ating proporţii nocive, ele provoacă
 
reacţii alergice, inflamaţii, răspuns imun excesiv şi eşec neurologic.
 
Concluzii
Multe dintre substanţele toxice enumerate anterior 
 
au fost detectate în reţelele de alimentare cu apă
 
municipale, atât în cele subterane, cât şi în cele de suprafaţă, inclusiv în reţelele de alimentare ale
 
marilor oraşe. Majoritatea acestor substanţe toxice şi poluante provin din procesele de producţie,
 s
olvenţi industriali, deşeuri din industria de armament, pesticide, erbicide, fumigene pentru cereale
 
şi produse de prelucrare provenind din industria petrochimică (benzină, solvenţi, uleiuri, detergenţi)
 
care sunt deversate în sol. Navigaţia este o altă sursă de contaminare a surselor de alimentare cu apă.
 
Rapoartele indică faptul că peste 125 de ingrediente folosite în industria cosmetică şi multe altele
 
care se găsesc în mod obişnuit în ţigări, produse alimentare, loţiuni, unguente, vitamine sintetice
 sun
t substanţe cancerigene. Alte sute de substanţe se acumulează în ficat, creier, rinichi, pancreas,
 
intestine şi ţesutul cardiac, obstrucţionând respiraţia celulară corectă şi provocând inflamaţii şi
 
leziuni la nivelul acestor ţesuturi. Multe substanţe contaminante oxidează şi pătrund în atmosferă,
 
 provocând astfel afecţiuni hepatice şi pulmonare şi diverse forme de cancer. Altele stabilesc legături
 
 pentru a forma substanţe radicale, ca nitrosaminele, care accelerează formarea şi dezvoltarea
 tumorilor. Un nu
măr important de pesticide, erbicide, fungicide, produse petrochimice şi aşa mai
 
departe scindează hormonii. Ele inhibă sau stimulează producerea hormonilor sau a steroizilor, de
 
tipul estrogen şi testosteron. Concentraţiile de benzen din atmosferă, apă şi
 
hrană au crescut
 
vertiginos în ultimul timp. Benzenul este un cancerigen cunoscut, el fiind utilizat în solvenţi şi
 
aditivi alimentari şi este emanat de rafinăriile de petrol, benzinării, unităţi de fabricare a cauciucului
 
(anvelope) şi de mijloacele de transport pe motorină.
 
O cantitate pur şi simplu astronomică de substanţe cancerigene este eliberată în aerul pe care îl
 
respirăm şi în apă de gazele de eşapament, în special cele de motorină, produsele pentru îngrijire
 
 personală, aeroporturi, autostrăzi, căi ferate, metrouri, activităţile industriale, navigaţie, combinate
 
 petrochimice şi aşa mai departe. Radiaţia este o altă sursă responsabilă de producerea cancerului.
 
Radiaţiile nocive sunt întâlnite mai ales în cabinetele stomatologice şi în spitale (prin
 
investigaţie
 
radiologică, metode de medicină nucleară şi alte proceduri), în vecinătatea cablurilor de înaltă
 
tensiune, televizoarelor, cuptoarele cu microunde, monitoarele de calculator cu emisii de radiaţii
 
catodice şi majoritatea echipamentelor medicale de diagnosticare (tomograf, ecograf, mamograf şi
 echipament radiologic).
Cancerul a atins proporţii epidemice, estimându
-
se că, în prezent, fiecare american suferă practic de
 
o formă de cancer. Conform afirmaţiilor autoarei Kathleen Deoul în carte
a sa
Cancer Cover-up(Genocide)
: „În America, în fiecare minut moare de cancer un om – 
 
adică numărul echivalent al
 
 pasagerilor de pe trei curse Boeing 747, ocupate la capacitate maximă, dacă s
-
ar prăbuşi în
 catastrofe aeriene într-
o singură zi.” Trăim în p
rezent într-
o lume a excitotoxinelor, cunoscute şi sub
 
numele de „neurotoxine”, care afectează relaţiile noastre cu mediul înconjurător şi cu semenii noştri.
 Practic, ne-
am creat singuri această lume, populată de agenţi care declanşează cancerul. Trăim în
 
mijlocul acestor agenţi, îi bem, îi mâncăm, îi injectăm şi îi aplicăm pe piele constant. Căminele
 
noastre sunt pline până la refuz de formaldehidă şi alte substanţe cu potenţial cancerigen şi toxic pe
 
care le emană mochetele, mobilierul laminat, placajul, cleiul, perdelele, îmbrăcămintea sintetică etc.
 
Percloretilenul sau „perc” – 
 
substanţă chimică utilizată în curăţătoriile chimice – 
este extrem de49
toxic. Pentru a scăpa de scurgerile de la o astfel de curăţătorie, poate fi necesară demolarea clădirii,
 a
 poi îndepărtarea mizeriei de sub ea. Masele plastice sunt un alt furnizor de substanţe toxice şi
 
cancerigene potenţiale. Vinilul (ftalaţi) este folosit în ţevile din PVC, jucării, obiecte pentru
 
stimularea creşterii dinţilor (pentru copii), recipiente pentru copii şi materiale de construcţie. Nu
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->