Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
1Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Urologie sinteza

Urologie sinteza

Ratings: (0)|Views: 5,153|Likes:
Published by ioanacristionarus

More info:

Published by: ioanacristionarus on Mar 13, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/04/2013

pdf

text

original

 
Subiecte Urologie
Febra în urologie
Un caracter unic şi dominat al infecţiilor urinare, acute îl reprezintă FEBRA. Trebuie ştiut k numai inflamaţiile parenchimatoase renale , prostatice, testiculare, ori ale ţesuturilor învecinate ,evoluează cu febră.Infecţiile vezicale şi cele uretrale sunt afebrile, numai complicaţiile lor, ducând la febră. La felşi infecţiile canaliculare :
ureterale, pielice, sau deferenţiale,
evoluează cu febră , deoarece suntobligatoriu asociate deoarece sunt asociate cu inflamaţia parenchimului renal dar şi testicular.Febra urologică apare foarte rar ca unic simtom. De obicei ea apare însoţită cu alte semneurologice:
1.febra cu rinichi mare
-apare în tumorile renale maligne, pionefrită, antraxul şi furunculul renal
2.febra cu piurie
- pielonefrită
3.febra cu nefralgie
-tumorile renale
4.febra cu durere hipogastrică
- cistite gangrenoase
5.febra cu tulburări micţionale
- prostatitele acute difuze
6.febra cu testicul mare
- orhite acuteÎn infecţiile urinare, indiferent de sediu,
febra +frison =bacteremie.
Dak se mai asociază şi
hipotensiune, tahicardie, oligurie= septicemie urinară(urosepsis).Clinica colicii renale
Reprezintă o durere paroxistică cu următoarele caractere:
Sediul.
este de obicei regiunea lombară. Localizarea durerii nu corespunde nivelului unde se aflăobstacolul. De exemplu la pacienţii la care există un calcul ureteral pelvin, durerea va fi localizatătot lombar.
Iradierea.
Este către scrot, labiile mari, reg inghinală, rădăcina coapsei.
Intensitatea.
Foarte mare, unele femei o declară mai intensă decât durerea naşterii.
Debutul.
De obicei este brutal, apare în plină stare de sănătate, la orice oră, chiar şi în somn.
Evoluţia.
Cu dureri mari şi perioade de acalmie.
Poziţia antalgică.
Nu există.
Durata.
2-3 ore.
Factori agravanţi.
Efortul + ingestia de lichide.
Factori atenuanţi.
Lichide puţine, tratament.
Alte simtome asociate:
Febră
Greţuri, vărsături, meteorism
Agitaţie
TA scăzută, puls crescut
Hematuria, polakiuria, piuria, oliguria, rinichi mare, palpabil
Diagnosticul diferenţial al colicii renale
 Se face cu orice cauză de abdomen acut medical sau chirurgical. Mai concret cu :
durerilevertrebromusculare, nevralgiile acute
( lombosciatică, hernie de disc, zona Zoster),
colică biliară, ulcerperforat, pancreatită acută, ocluzia intestinală.
1
 
Atribuţiile micţiunii fiziologice
Cele 3 atribute ale micţiunii fiziologice sunt:
ESTE voluntară, eficientă, confortabilă !!!!!
Micţiunea este confortabilă deoarece nu implică un efort activ, are o durată de mai puţin de 40secunde, şi nu este dureroasă , ba chiar este foarte plăcută de majoritatea oamenilor.Declanşarea voluntară a micţiunii este deseori întârziată, jetul este slab, subţiat, sau împrăştiat,iar sfârşitul se continuă cu picături care pătează lenjeria sau pantalonul.De multe ori golirea vezicii nu este eficientă , formându-se aşa zisul reziduu vezical, careuneori poate fi palpabil.VOLUNTARĂ (poate fi declanşată după vârstă, poate fi oprită după voinţă)CONFORTABILĂ(ushoară, nedureroasă)EFICIENTĂ( goleşte complet vezica, protejează aparatul urinar superior)
Etiopatogenia polakiuriei
Micţiunea frecventă , aşa zisa polakiurie, este un semn ce apare frecvent în afecţiunileurogenitale. Poate fi ca simtom unic sau acompaniată de altele.Reprezintă creşterea numărului de micţiuni pe 24 de h fără a creşte volumul urinar.(adică te pişi mai puţin şi mai des). Poate fi diurnă, nocturnă, permanentă.Ea apare prin:
1.reducerea capacităţii vezicale-
cistită
2.stagnarea vezica3.poliurie-
te pişi 3-4 l pe zi
4.instabilitate sfincterială
În schimb ea poate fi şi de etiologie extraurinară: genitală, tumori pelvine, angioame.
Etiopatogenia disuriei
Este definită disurie cu efort, mai precis este o micţiune grea dificilă prin care pacientul depuneefort activ(screamăt, blocaj în inspir, tracţiune sau masaj penian).Ea este remarcată prin scăderea debitului urinar maxim (15-30 ml/sec), el fiind în aceastăsituaţie sub 10 ml/sec, şi o creşterea a duratei micţiunii , normal este 40 sec, iar in situaţia de faţă este peste un minut.Ea este produsă prin următoarele 3 mecanisme:1.diminuarea contracţiei vezicale2.creşterea rezistenţei ureterale3.disinergia vezico –urinareEtiologia disuriei este foarte variată având următoarele cauze:
urologice-
adenomul + cancerul de prostată
iatrogene-
medicamentoase
cauze reflexe-
fractura de col femural
cauze pshihogne sau pshihiatrice-
isterie
neurologice-
diabetul, etilismul cronic, hernia de disc
Etiopatogenia retenţiei de urină
Retenţia de urină reprezintă o tulburare micţională, ce se datoarează golirii incomplete a vezicii, care în mod normal , între 2 micţiuni ar trebui sa fie goală.Etiopatogenic retenţia de urină are următoarele cauze:
1.nonurologice
după o operaţie abdominală sau pelvină2
 
leucemii, adenopatii pelvine
tabes, crush sindrom
sarcină, tumori
deshidratări
2.urologice- obstacolul are amprentă renală sau vezicală
calculi
franjuri tumorale
dopuri de puroi
cheaguri
vezicule hidatice
rupturi traumatice
corpi străiniRetenţia de urină este
acută şi cronică.
Fiecare dintre acestea are câte o formă
completă
şi
incompletă
. Forma incompletă , pacientul urinează picătură cu picătură. Forma completă micţiuneadevine imposibilă.
Tratamentul retenţiei complete de urină
Se face prin unul din cele 5 metode terapeutice:
deblocarea farmacodinamică, puncţiavezicală, cateterismul uro-vezical, cistostomia minimă, cistostomia clasică.DEBLOCAREA FARMACODINAMICĂ
Are şanse mici de reuşită. Se face administrând
iv. 0,3 mg Hydergin + o fiolă de Miostin
,foarte lent injectate.
CATETERISMUL URO-VEZICAL
Se face cu sonde urovezicale de diferite tipuri, autostatice sau neautostatice, adaptate sexului pacientului respectiv, calibrului uretrei, etc. De obicei se alege sondă autostatică de tip Foley pt cei cutrecut urologic, cu piurie, hematurie.La cei cu alte kestii se alege o sondă neautostatică din plastic sau cauciuc. La femei putem pune şi sonde de sticlă sau metalice.
PUNCŢIA VEZICALĂ
Se face când :
medicul nu are sondă
uretră impracticabilă
contraindicaţiile cateterismului uretral
CISTOSTOMIA MINIMĂ
Se montează un trocar gros, intravezical, şi prin hipogastru se scoate o sondă autostatică. Seface numai sub anestezie locală.
CISTOSTOMIA CLASICĂ
Se face prin act operator, şi constă prin montarea unei sonde Pezzer groase în vezică şi scoase prin hipogastru.3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->