Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
61Activity
P. 1
4 - Piatra Viselor - Jayne Castle / Amanda Quick

4 - Piatra Viselor - Jayne Castle / Amanda Quick

Ratings:

3.0

(3)
|Views: 1,777 |Likes:
Published by anacostescu
Paranormal romance
Paranormal romance

More info:

Published by: anacostescu on Mar 13, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/21/2014

pdf

text

original

 
 1
Jayne Castle/Amanda QuickPiatra viselorCuvântul autoarei
Bine aţi revenit în cealaltă Lume a mea,
 Armonia!
 
Acum două sute de ani, o imensă Cortină de energie s
-
a deschis în apropierea Pământului, făcând pentru prima dată călătoriile interstelare posibile. În modul tipic uman, mii de colonişti şi
-
au făcut bagajele şi, fără să piardă timpul, au plecat îşi întemeieze cămine noi şi societăţi noi pe lumi neexplorate. Armonia a fost una
dintre aceste lumi.
Coloniştii au adus cu ei tot confortul de acasă — 
 
tehnologie sofisticată, tradiţia a secole de artă şiliteratură şi ultima modă. Comerţul prin Cortină le
-
a oferit posibilitatea să rămână în contact cu familiile lor de pePământ şi, de asemenea, să menţină computerele şi gadgeturile de înaltă tehnologie funcţionale. Lucrurile au mers
nemaipomenit de bine pentru un timp.Apoi, într-
o zi, fără niciun fel de avertisment, Cortina s
-
a închis, dispărând la fel de misterios cum sedeschisese. Rupţi de Pământ, nemaiputând obţine uneltele şi materialele de care aveau nevoie pentru funcţionareamaşinilor, şi fără nicio speranţă de a fi salvaţi, coloniştii au fost brusc exilaţi într 
-
o existenţă primitivă. Şi nuvorbim aici de ultima modă de pe Pământ. Problema majoră era să rămână în viaţă.
 Dar pe Armonia oameni
i au făcut unul dintre lucrurile pe care le fac ei cel mai bine: au supravieţuit. Nu afost uşor, dar descendenţii primei generaţii de colonişti s
-
au zbătut şi au reuşit să se retragă de pe marginea prăpastiei şi să îşi croiască drumul spre un nivel de civilizaţii aproximativ echivalent cu cel de pe Pământ pe la
 începutul secolului XXI.
Aici, pe Armonia, lucrurile erau un pic deosebite, mai ales după căderea întunericului. Puteai să dai peste
acei pe
riculoşi şi seducători vânători de fantome, reminiscenţele rătăcite ale unei civilizaţii stranii de mult
 
 2
dispărute şi peste cel mai neobişnuit soi de animale de casă. Pe deasupra, în rândul populaţiei îşi făcu apariţia olargă gamă de puteri paranormale ce creştea progresiv, pe măsură ce trecea timpul.
 Cu toate
acestea, când vine vorba despre iubire, unele lucruri nu se schimbă niciodată!...
 
Dacă, asemenea mie, savuraţi uneori combinaţia de suspans romantic cu o răsturnare paranormală desituaţii, Armonia este locul potrivit pentru voi.
 
Cu dragoste, Jayne
PROLOGARMONIA
 Două sute de ani mai târziu, după închiderea Cortinei...
 
 NU ÎI PLĂCUSE NICIODATĂ GARAJUL SUBTERAN, mai ales noaptea. Era întunecat şi ceţos, şi
ecoul tul
 burător al pantofilor săi uşori, fără toc, pe ciment o neliniş
tea. Uneori ea mai
auzea şi zgomotul paşilor 
altor oameni.
Dar în seara aceasta garajul era sinistru de tăcut. Imediat ce uşile ascensorului se deschiseră, se îndreptăiute către locul unde îi era parcată maşina.
Î
şi apucă strâns poşeta şi rămase cât mai departe cu putinţă
decanioanele în
tunecate ce se deschideau printre puţinele vehicule rămase acolo.
 
 Nu că acolo ar fi fost raportat vreun incident recent, îşi reaminti sieşi. Cu multe luni în urmă, dispariţiaunei maşini de patrulă determinase conducerea să întărească pentru o vreme paza clădirii. Paznicii prinseseră hoţiila scurtă vreme. Din nefericire, noul personal de pază fu concediat din motive de economie, câteva săptămâni mai
târziu.În seara aceasta, singurul zgomot pe care îl auzea era numai
cel al propriilor paş
i. Se s
trădui să
 
meargă
mai repede, cu toa
te simţurile sale, atâ
t
cele obişnuite, cât şi cele paranormale, în plină aler 
t
ă.
 
Maşina se afla acum în raza sa vizuală.
Î
şi ţinea cheia pregătită în mână.
 Îl
simţi când trecu de umbra profundă a unui stâlp de susţinere. Era la mai puţin de un metru de ca,aşteptând
-
o. Revărsarea energiei lui psihice răscolite, nesănătoase, o învălui, un val crescând de furie, care abia
mai putea f 
i ţinută sub control.
 Panica
o izbi puternic. Fugi spre maşină. Numai câţiva paşi... Dacă ar fi putut să ajungă înăuntru, să
 încuie portie
ra... Dacă...
 Î
nsă el se mişca acum mai repede, aruncându
-se înain
te, ca o fiară mare care îşi atacă prada. Nu eranevoie să privească peste umăr. Ştia cine era. Bocancii
lui grei bubuiau pe ciment, alergând spre ea.
Se avântă în direcţia maşinii, dar îşi dădu seama că nu va reuşi. El era prea aproape, chiar în spatele său.
 
Braţul lui ţâşni în faţă şi o înşfăcă pe după gât, smu
cind-o, pentru a se
opri. O trase înapoi cu putere, lângă
statura-
i uriaşă... Ea încercă să ţipe, dar el îşi mări strânsoarea, înăbuşind
-
o. Se luptă cu sălbăticie, lovind îndărăt
cu un picior.
Tocul pantofului ei luă contact cu carnea lui. Lovi din nou, cu furie.
 
-
Târfă!
 
O
clipă, el se clătină pe picioare, dar nu îi dădu drumul. O zgâlţâi,
ăcându
-
i capul să se bălăngăne. Apoi otrânti tare cu faţa în jos, pe aripa maşinii ei.
 Î
i smulse jacheta, dând la iveală bluza fă
r
ă
mâneci de dedesubt.-
Târfă proastă! zise el, cu
vocea-
i răguşită şi aspră. Chiar ai crezut că o să te las să scapi, spunând
u-mi
nu? Nimeni nu îmi spune mie „nu".
 Nimeni.
Apoi ea îşi dădu seama că lupta îl aţâţase
sexual. Stomacul i se crispa. Î
ncercă să ţipe, dar glasul îi îngheţă
  în gât.Cu coada ochiu
lui, îl văzu ridicând un braţ. Realiză că ţinea în mână un obiect mic. Următorul lucru pecare îl află fu că el apăsa seringa pe braţul său gol, chiar sub umăr. Simţi o durere ascuţită, înţepătoare.
 
 
 3
Un val proaspăt de groază, rece ca gheaţa, îi străbătu trupul, dar nu putea să ridice nici măcar un singur deget ca să se apere.
 
El o ţintui pe aripa maşinii, în vreme ce drogul îşi
 
făcea efectul. Nu dură mult. Î
n câteva secunde, o
străbătu o senzaţie de letargie ca de pe altă lume, secătuind
-
o complet de toată
 
energia fizică. Trupul i se ghemuiîn sine însuşi, lăsând
-
o cu totul amorţită, lipsită de vlagă.
 
Dar drogul nu o doborî, nu în întregime. Rămase confuză, dar semi
-
conştientă, prinsă în capcana uneistări ca un vis terifiant. Era conştientă de ceea ce se
 întâmpla în preaj
ma sa, dar lipsită de puterea de a acţiona.
 
El o ridică de jos, o aruncă pe umăr şi o purtă de
-
a curmezişul garajului, către locul în care era parcată o
ma
şină mare, neagră. Auzi zgomotul unui portbagaj care se deschidea.
 Apoi ea se afla
în interiorul portbagajului şi capacul acestuia se lăsă în jos, abandonând
-
o încremenită încea mai neagră noapte pe care o cunoscuse vreodată.
 S-
a gândit că nivelul şocului şi al groazei nu putea să crească mai mult de atât. Se înşela.
 CAPITOLUL 1
PRÂNZUL NU DECURSESE BINE. Se petrecuse o scenă nefericită, care generase o groază de priviri
dezapro
 batoare şi comentarii nepoliticoase din partea patronilor restaurantului. I se ceruse să achite nota de platăşi să plece imediat. Solicitarea sa, ca ceea ce îi mai rămăsese din salată să îi fie pusă într 
-
o pungă pe care să o ia
cu ea, fusese întâm
 pinată cu un refuz glacial.
 
Celinda încă mai clocotea şi încă se mai simţea flămândă în momentul în care deschise uşa biroului de la„Promises, Inc." Cel mai mult era furioasă pe sine însăşi, fiindcă se necăjise atât de tare, încât o cotropise nevoia
im
 perioasă de a părăsi localul.
 
Laura Gresley se afla la postul său de la biroul de primire. Zâmbetul ei obişnuit
-
 politicos, profesional şistrălu
citor -
 păru să se lărgească oarecum.
 -
Ah, ce bine că te
-
ai întors, Celinda, spuse ea, vizibil uşurată. Eram gata să te sun pe telefonul mobil. Eaîşi cobori vocea. Sunt nişte oameni aici, care vor să te vadă.
 
-
 
 Nişte
oameni? Î
n mod normal, clienţii săi veneau sin
gu
ri, nu în grup. Următoarea mea programare e abiala două şi jumătate.
 -
Aceştia doi n
u
au programare, spuse Laura, cu un ton prevestitor de rău.
 -
Dar nu am sală d
e
aşteptare pentru nimeni
care nu are deja o programare. Î
n după
-amiaza asta sunt
ocupată până peste cap, o ştii bine.
 
Era sezonul nunţilor, cea mai populară perioadă a anului pentru oficiala Convenţie a Căsătoriil
or. Aceasta însem
na că „Promises, Inc." şi celelalte agenţii matrimoniale erau suprasolicitate. Numărul de nunţi care aveau
loc aducea în
totdeauna o mulţime de noi clienţi
. E
ra o simplă chestie de natură psihologică: nunţile inspiraumembrii familiilor să exercite presiuni asupra rudelor de o anumită vârstă, care erau încă singure. Î
n disperare de
cauză, mulţi dintre cei sâcâiţi astfel se îndreptau către agenţii.
 
Oricine ar fi fost clienţii, reuşiseră să o scoată din sărite pe Laura, ceea ce nu era deloc uşor. Cu siguranţăcă ea îşi păstra postul de recepţioneră la „Promises, Inc." deoarece era practic imposibil de impresionat. Ave
a
cincizeci şi ceva de ani, era stăpână pe sine şi eficientă. Ca oricare altcineva din rândurile personalului, cuexcepţia Celindei, purta un inel de aur pe mâna stângă, simbolizând un acord marital.
 
Laura era obişnuită să aibă relaţii cu unii dintre cei m
ai sus-
 puşi oameni din elita oraşului Cadence, de la bogaţi directori de consiliu din domeniul afacerilor, până la politicieni şi celebrităţi media. „Dacă ea fusesetulburată de oamenii care o aşteptau", se gândi Celinda, „însemna că era vorba de o problemă serioasă,"
 
Se uită în direcţia fotoliilor din micul hol. Nu zări pe nimeni. Aceasta nu era desigur o surpriză. Arareori
se afl
a cineva în respectivul spaţiu mic şi costisitor, deoarece „Promiscs, Inc." luase ample măsuri ca să se asigurecă toţi clienţi
i nu
erau niciodată lăsaţi să aştepte într 
-
o zonă publi
c
ă
.
Discreţia înse
mna totul când conduceai ceamai e
litistă
 
agenţie matrimonială
 
din oraş.
 
„Promises, Inc." lucra numai pe bază de recomandări. Nu îşi făcea reclamă.
 
 Nu exista nimic, pe uşa dinfaţa
b
iroului sau pe cărţile de vizită pe care le aveau Celinda şi ceilalţi consultanţi, care să indice natura afacerilor ce se derulau în spatele uşilor elegante ale companiei.
 

Activity (61)

You've already reviewed this. Edit your review.
Roxana Danci liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Madalina-rodica Encutu added this note
multumesc
Corina Cojocaru added this note
multumesc.........
Liliana Dragomir liked this
Liliana Dragomir liked this
Liliana Dragomir liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->