• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
1
FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI
Titular disciplin
\u0103
: Prof.univ.dr. Mihai GOLU
SINTEZA CURSULUI
Cap. I. OBIECTUL PSIHOLOGIEI
1. Psihologia ca
\u015f
tiin
\u0163
\u0103
independent
\u0103
s-a constituit relativ t\u00e2rziu, \u201ecertificatul ei de
na
\u015f
tere\u201d fiind semnat \u00een 1879, prin \u00eenfiin
\u0163
area la Leipzig de c
\u0103
tre savantul german, Wilhelm
Wundt, a primului laborator bazat pe utilizarea metodei experimentale.
Pentru prima dat
\u0103
, fenomenele vie
\u0163
ii psihice erau scoase din sfera simplelor descrieri
\u015f
i
specula
\u0163
ii filosofice
\u015f
i incluse \u00een programul cercet
\u0103
rii
\u015f
tiin
\u0163
ifice sistematice, aplic\u00e2ndu-li-se
opera
\u0163
iile m
\u0103
sur
\u0103
rii, cuantific
\u0103
rii
\u015f
i criteriile obiectivit
\u0103
\u0163
ii
\u015f
i cauzalit
\u0103
\u0163
ii.
Foarte cur\u00e2nd, \u00eens
\u0103
, aveau s
\u0103
apar
\u0103
divergen
\u0163
e \u00een leg
\u0103
tur
\u0103
cu definirea
\u015f
i circumscrierea
obiectului noii
\u015f
tiin
\u0163
e. De
\u015f
i denumirea p
\u0103
rea s
\u0103
impun
\u0103
de la sine identitatea acestui obiect \u2013
psihe = psihic, logos = vorbire, deci: psihologia =
\u015f
tiin
\u0163
a despre psihic, s-a dovedit c
\u0103
, \u00een
realitate, modul de \u00een
\u0163
elegere a naturii
\u015f
i structurii interne a psihicului uman nu a fost c\u00e2tu
\u015f
i
de pu
\u0163
in unitar. Astfel, s-au configurat trei orient
\u0103
ri diferite
\u015f
i \u00een mare m
\u0103
sur
\u0103
opuse,
\u015f
i
anume:
a) orientarea care reducea psihicul uman la con
\u015f
tiin
\u0163
\u0103
\u015f
i care sus
\u0163
inea c
\u0103
obiectul
psihologiei \u00eel reprezint
\u0103
studiul con
\u015f
tiin
\u0163
ei (respectiv, al proceselor psihice con
\u015f
tiente);
b) orientarea care sus
\u0163
inea c
\u0103
elementul esen
\u0163
ial
\u015f
i determinant al vie
\u0163
ii psihice a omului
este incon
\u015f
tientul, acesta trebuind, chipurile, s
\u0103
reprezinte principalul domeniu de preocupare
al psihologiei (psihologia abisal
\u0103
sau psihanaliza elaborat
\u0103
de S. Freud);
c) orientarea care sus
\u0163
inea c
\u0103
adev
\u0103
rata
\u015f
i autentica realitate psihologic
\u0103
o constituie
reac
\u0163
iile externe de r
\u0103
spuns (secretorii
\u015f
i motorii) la ac
\u0163
iunea diver
\u015f
ilor stimuli din mediu
\u015f
i,
ca atare, obiectul psihologiei trebuie s
\u0103
fie studiul comportamentului (behaviorismul, creat de
savantul american J. B. Watson, 1912/1913).
2. \u00cen prezent, au fost dep
\u0103
\u015f
ite limit
\u0103
rile
\u015f
i absolutiz
\u0103
rile pe care se bazau orient
\u0103
rile
men
\u0163
ionate . Astfel, se admite c
\u0103
sfera no
\u0163
iunii de \u201epsihic uman\u201d este mai larg
\u0103
dec\u00e2t sfera
no
\u0163
iunii de \u201econ
\u015f
tiin
\u0163
\u0103
\u201d, ea incluz\u00e2nd \u00eentr-o rela
\u0163
ionare de tip sistemic trei componente:
incon
\u015f
tientul, subcon
\u015f
tientul
\u015f
i con
\u015f
tientul, toate \u00eempreun
\u0103
form\u00e2nd domeniul de studiu al
psihologiei.
2
Pe de alt
\u0103
parte, planul subiectiv (psihic) intern
\u015f
i planul obiectiv (comportamental)
extern nu se mai rup artificial unul de cel
\u0103
lalt
\u015f
i nu se mai opun ca entit
\u0103
\u0163
i antagonice
ireductibile; dimpotriv
\u0103
, se recunoa
\u015f
te
\u015f
i se afirm
\u0103
unitatea indisociabil
\u0103
a lor sub egida
principiului unit
\u0103
\u0163
ii \u201econ
\u015f
tiin
\u0163
\u0103
-activitate\u201d.
Finalmente, psihologia se define
\u015f
te ca
\u015f
tiin
\u0163
a care studiaz
\u0103
, cu ajutorul unor metode
obiective specifice, organizarea psihocomportamental
\u0103
sub aspectul determinismului,
mecanismelor
\u015f
i legilor devenirii
\u015f
i func
\u0163
ion
\u0103
rii ei, \u00een plan animal
\u015f
i uman, \u00een unitatea
contradictorie a individualului, particularului
\u015f
i generalului, universalului.Ac ea s t
\u0103
defini
\u0163
ie
stabile
\u015f
te \u00een mod real sfera de cuprindere a domeniului
\u015f
i justific
\u0103
diferen
\u0163
ierile
\u015f
i delimit
\u0103
rile
existente \u00een interiorul lui: a) psihologia animal
\u0103
\u015f
i b) psihologia uman
\u0103
.
Psihologia uman
\u0103
are, la r\u00e2ndul ei, ol a t u r
\u0103
general
\u0103
care ne ofer
\u0103
tabloul global al
organiz
\u0103
rii psihocomportamentale a omului normal (mediu), f
\u0103
c\u00e2nd abstrac
\u0163
ie de v\u00e2rst
\u0103
, sex,
context socio-cultural, ocupa
\u0163
ie (profesie) etc.,
\u015f
i olatur
\u0103
particular-diferen
\u0163
ial
\u0103
, care se
centreaz
\u0103
pe studiul
\u015f
i explicarea ipostazelor concrete \u00een care se poate afla organizarea
psihocomportamental
\u0103
func
\u0163
ie de: v\u00e2rst
\u0103
, sex, mediu socio-cultural, activitate profesional
\u0103
,
nivel de dezvoltare, natura devia
\u0163
iilor
\u015f
i tulbur
\u0103
rilor patologice: psihologia genetic
\u0103
\u015f
i a
dezvolt
\u0103
rii, psihologia v\u00e2rstelor, psihologia
\u015f
colar
\u0103
, psihologia muncii, psihologia militar
\u0103
,
psihologia crea
\u0163
iei, psihologia artei, psihologia sportului, psihologia comercial
\u0103
\u015f
i economic
\u0103
,
psihologia social
\u0103
, psihologia medical
\u0103
, psihopatologia etc.
Cap. II. SPECIFICUL CUNOA
\u015e
TERII PSIHOLOGICE
METODELE PSIHOLOGIEI
1. Specificul cunoa
\u015f
terii psihologice. Modelul tradi
\u0163
ional al cunoa
\u015f
terii
\u015f
tiin
\u0163
ifice
constituit sub autoritatea mecanicii
\u015f
i fizicii clasice formula cerin
\u0163
a ca orice domeniu, luat ca
obiect de studiu, s
\u0103
posede propriet
\u0103
\u0163
i nemijlocit observabile
\u015f
i perceptibile, care s
\u0103
poat
\u0103
fi
m
\u0103
surate
\u015f
i cuantificate.
Psihicul ca atare este lipsit de asemenea propriet
\u0103
\u0163
i, el nu are nici lungime, nici grosime,
nici volum, nici greutate, nici miros, nici gust. Singura dimensiune, care se recuno
\u015f
tea
proceselor
\u015f
i tr
\u0103
irilor psihice eradur ata; dar, numai pe baza ei, nu era posibil
\u0103
construirea
unui sistem complet de coordonate
\u015f
im
\u0103
sur
\u0103
tori, care s
\u0103
fie tratabil matematic.
3
Acesta era principalul argument invocat de marele filosof german, Immanuel Kant,
pentru a respinge \u00een mod categoric posibilitatea desprinderii psihologiei de filosofie
\u015f
i
constituirea ei \u00eentr-o
\u015f
tiin
\u0163
\u0103
independent
\u0103
.
\u00cen aceste condi
\u0163
ii, ca unic
\u0103
modalitate de ob
\u0163
inere a datelor necesare descrierii
con
\u0163
inuturilor
\u015f
i st
\u0103
rilor psihice interne (ale con
\u015f
tiin
\u0163
ei) era considerat
\u0103
metoda introspec
\u0163
iei
(privirea cu propriul ochi interior spre ceea ce se petrece \u00een momentul dat pe scena con
\u015f
tiin
\u0163
ei
\u015f
i relatarea verbal
\u0103
a celor constatate). Psihologia bazat
\u0103
pe utilizarea exclusiv
\u0103
a acestei
metode a primit denumirea de introspec
\u0163
ionist
\u0103
\u015f
i ea s-a afirmat puternic \u00een ultimele dou
\u0103
decenii ale sec. XIX
\u015f
i \u00een primele trei decenii ale sec. XX (Th. Lipps, N. Ach, O. K
\u0171
lpe,
Marbe, Ed. Titchener).
Pentru a satisface cerin
\u0163
a observabilit
\u0103
\u0163
ii nemijlocite, behaviorismul a aruncat peste
bord lumea subiectiv
\u0103
intern
\u0103
a con
\u015f
tiin
\u0163
ei, re
\u0163
in\u00e2nd ca obiect al cunoa
\u015f
terii psihologice
reac
\u0163
iile de r
\u0103
spuns ale subiectului la stimulii obiectivi din afar
\u0103
. Dar, a
\u015f
a cum se va remarca
ulterior, proced\u00e2nd astfel, behaviorismul a constituit o \u201epsihologie f
\u0103
r
\u0103
suflet\u201d, o psihologie
nu a \u201eomului subiect\u201d, ci a \u201eomului robot\u201d. Ie
\u015f
irea din acest impas metodologic este posibil
\u0103
numai \u00een m
\u0103
sura \u00een care se admite c
\u0103
o cunoa
\u015f
tere
\u015f
tiin
\u0163
ific
\u0103
poate s
\u0103
aib
\u0103
nu numai un
caracter nemijlocit, ci
\u015f
i unul mijlocit, observarea obiectului realiz\u00e2ndu-se indirect prin
intermediul unor efecte
\u015f
i fenomene prin care el se manifest
\u0103
\u015f
i se exprim
\u0103
.
Cunoa
\u015f
terea psihologic
\u0103
devine prin excelen
\u0163
\u0103
o cunoa
\u015f
tere mijlocit
\u0103
: datele
\u015f
i
informa
\u0163
ia obiectiv
\u0103
despre natura, con
\u0163
inutul
\u015f
i dinamica proceselor psihice particulare se
ob
\u0163
in pe baza observ
\u0103
rii, \u00eenregistr
\u0103
rii
\u015f
i analizei r
\u0103
spunsurilor
\u015f
i conduitelor subiectului \u00een
situa
\u0163
ii obiective concrete.
2. Metodele psihologiei. Cunoa
\u015f
terea psihologic
\u0103
se realizeaz
\u0103
prin utilizarea unui larg
repertoriu de metode
\u015f
i procedee. Dup
\u0103
pozi
\u0163
ia pe care o au fa
\u0163
\u0103
de fenomenul studiat,
metodele psihologiei le \u00eemp
\u0103
r
\u0163
im \u00een dou
\u0103
grupe: pasive
\u015f
i active.
Pasive sunt considerate acele metode care se adreseaz
\u0103
fenomenelor a c
\u0103
ror declan
\u015f
are
se produce spontan, \u00een situa
\u0163
ia concret
\u0103
\u00een care se afl
\u0103
subiectul \u00een momentul dat. \u00cen r\u00e2ndul lor
includem:metoda observa
\u0163
iei
\u015f
imetoda biografic
\u0103
.
Active sunt metodele prin care cercet
\u0103
torul ac
\u0163
ioneaz
\u0103
direct asupra subiectului
\u015f
i
provoac
\u0103
manifestarea procesului psihic, a tr
\u0103
s
\u0103
turii de personalitate sau a comportamentului
propus pentru a fi studiat. Din aceast
\u0103
categorie fac parte: experimentul de laborator,
experimentul natural, ancheta, chestionarul, analiza produselor activit
\u0103
\u0163
ii, testelesau probele
psihometrice. Metoda central
\u0103
\u00een cercetarea psihologic
\u0103
trebuie considerat
\u0103
experimentul de
laborator. El dep
\u0103
\u015f
e
\u015f
te toate celelalte metode \u00een precizie, obiectivitate
\u015f
i grad de
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...