Dup\u0103 trei ani \u00een care a admis coabitarea cu structurile democratice (Constitu\u0163ie, partide, personalit\u0103\u0163i), \u00een a doua jum\u0103tate a anului 1947, Kremlinul a declan\u015fat ofensiva decisiv\u0103 pentru lichidarea vechiului regim. \u00cen 1948, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, Rom\u00e2nia, precum \u015fi Albania \u015fi Iugoslavia au declarat oficial c\u0103 a fost instituit regimul de democra\u0163ie popular\u0103, ca expresie a dictaturii proletariatului. Forma concret\u0103 \u00een care s-a impus acest regim a avut anumite particularit\u0103\u0163i de la o \u0163ar\u0103 la alta, iar rezultatul a fost identic: preluarea \u00eentregii puteri politice de c\u0103tre partidul comunist, desfiin\u0163area partidelor democratice, impunerea unei noi Constitu\u0163ii, na\u0163ionalizarea principalelor \u00eentreprinderi economice, trecerea la colectivizarea agriculturii, proclamarea doctrinei socialiste (elaborat\u0103 de Marx, Engels, Lenin \u015fi Stalin) ca singur\u0103 ideologie admis\u0103 \u00een stat. Pun\u00e2nd \u00een aplicare principiul luptei de clas\u0103, \u00een aceste \u0163\u0103ri s-a declan\u015fat o ampl\u0103 teroare \u00eempotriva adversarilor regimului, mul\u0163i dintre ace\u015ftia sf\u00e2r\u015find \u00een fa\u0163a plutonului de execu\u0163ie sau \u00een temni\u0163e.

Impunerea noului regim a \u00eent\u00e2mpinat rezisten\u0163a unei bune p\u0103r\u0163i a popula\u0163iei, care s-a opus, \u00een forme diferite, procesului de sovietizare. \u00cen Rom\u00e2nia s-a \u00eenregistrat o ampl\u0103 mi\u015fcare de rezisten\u0163\u0103 armat\u0103, care a \u00eenceput \u00een 1945 \u015fi a fost lichidat\u0103 abia \u00een 1956-1957.

Intitulat\u0103 Sovietizarea Rom\u00e2niei 1948-1953, prezenta lucrare se dore\u015fte a fi o analiz\u0103 nep\u0103rtinitoare, \u201esine ira et studio\u201d, a unei p\u0103r\u0163i importante din istoria Rom\u00e2niei, de la constituirea P.M.R., p\u00e2n\u0103 la moartea lui Stalin.

Intrarea Rom\u00e2niei \u00een sfera de influen\u0163\u0103 a Uniunii Sovietice \u015fi instalarea regimului comunist au transformat Rom\u00e2nia \u00eentr-un stat ce urma s\u0103 graviteze pe orbita Kremlinului.

Sovietizarea Rom\u00e2niei a fost consecin\u0163a a dou\u0103 procese politice, \u00een curs de desf\u0103\u015furare \u00een timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial: ocuparea \u0163\u0103rii de c\u0103tre Armata Ro\u015fie \u00een 1944 \u015fi \u00een\u0163elegerea dintre anglo - americani \u015fi sovietici asupra sferelor de influen\u0163\u0103 \u00een Europa de Sud \u2013 Est.

\u00cenc\u0103 din primele zile de dup\u0103 23 august 1944, problemele rom\u00e2ne\u015fti apar\u0163ineau de fapt Uniunii Sovietice. Conven\u0163ia de Armisti\u0163iu a consemnat aceast\u0103 situa\u0163ie. \u00cen timpul discu\u0163iilor de la Moscova, ambasadorii Marii Britanii \u015fi S.U.A. nu au intervenit dec\u00e2t pentru a confirma adeziunea lor la pozi\u0163ia sovietic\u0103.1

La acestea s-au ad\u0103ugat prezen\u0163a Armatei Ro\u015fii pe teritoriul Rom\u00e2niei, care, a\u015fa cum \u00eensu\u015fi Stalin afirma \u00eentr-o \u00eent\u00e2lnire cu o delega\u0163ie iugoslav\u0103, c\u0103 rolul acesteia era \u201ede a asigura instalarea

Este cunoscut faptul c\u0103 negocierile de la Moscova au fost pur formale, obiec\u0163iile p\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne au fost sistematic respinse de Molotov, iar reprezentan\u0163ii englezi \u015fi americani au acceptat de fiecare dat\u0103 punctul de vedere sovietic.3

a\u015fteptarea de c\u0103tre Guvernul britanic a acordului statelor membre ale Commonwealth-ului pentru semnarea Armisti\u0163iului \u015fi folosit\u0103 de autorit\u0103\u0163ile sovietice pentru a se comporta \u2013 c\u00e2nd interesele lor o cereau \u2013 \u00een Rom\u00e2nia ca \u00eentr-o \u0163ar\u0103 cu care se aflau \u00een stare de r\u0103zboi. \u00cen vederea semn\u0103rii Armisti\u0163iului, pe 29 august a plecat la Moscova o delega\u0163ie din care f\u0103ceau parte: Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu, Gh. Popp, I. Christu, col. D. D\u0103m\u0103ceanu \u015fi Gh. Gussi, c\u0103rora li s-au al\u0103turat B. \u015etirbei \u015fi C. Vi\u015foianu, veni\u0163i de la Cairo. Conven\u0163ia de Armisti\u0163iu a stabilit participarea Rom\u00e2niei la r\u0103zboiul \u00eempotriva Germaniei \u015fi

Negocierile pentru \u00eencheierea acordului final de pace cu Rom\u00e2nia, care \u00eencepuser\u0103 la Paris, \u00een august 1946, au fost finalizate la \u00eenceputul anului urm\u0103tor. Tratatul, semnat la 10 februarie 1947, a inclus hot\u0103r\u00e2ri luate anterior, \u00een cadrul Conven\u0163iei de Armisti\u0163iu din 1944, referitoare la grani\u0163e \u015fi repara\u0163iile de r\u0103zboi.4

Evolu\u0163ia rela\u0163iilor interna\u0163ionale ale Rom\u00e2niei \u00eentre anii 1948 \u015fi 1953 prezint\u0103 o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103, fiind o prim\u0103 perioad\u0103 \u00een care comunismul a dominat societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi a produs muta\u0163ii \u00een sferele: politic\u0103, economic\u0103, militar\u0103, cultural\u0103 etc.

Rela\u0163iile interna\u0163ionale ale Rom\u00e2niei au fost influen\u0163ate de cel pu\u0163in trei factori: primul, \u00eel constituie alia\u0163ii \u015fi deciziile interna\u0163ionale referitoare la Rom\u00e2nia, luate la Paris, \u00een 1947.5

Ungariei sub \u201ecomanda general\u0103 a \u00cenaltului Comandament Aliat (sovietic)\u201d (Art. 1): deplasarea liber\u0103 a trupelor sovietice pe \u00eentreg teritoriul Rom\u00e2niei cu concursul \u015fi pe cheltuiala p\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne. (Art.3): restabilirea frontierei rom\u00e2no-sovietice a\u015fa cum ea a fost stabilit\u0103 prin Conven\u0163ia sovieto-rom\u00e2n\u0103 din 28 iunie 1940. (Art.4): remiterea ca trofee a tuturor materialelor de r\u0103zboi ale Germaniei \u015fi sateli\u0163ilor lor, aflate pe teritoriul rom\u00e2nesc, c\u0103tre \u00cenaltul Comandament Aliat (sovietic). (Art.7): plata unei desp\u0103gubiri de r\u0103zboi Uniunii Sovietice \u00een valoare de 300.000.000 dolari S.U.A., ce urma a fi achitat\u0103 \u00een decurs de 6 ani \u00een m\u0103rfuri \u2013 petrol, cereale, materiale lemnoase, vase maritime \u015fi fluviale, ma\u015fini. (Art.11): anularea Dictatului de la Viena, Rom\u00e2niei urm\u00e2nd s\u0103-i fie restituit\u0103 Transilvania.

Canada, Cehoslovacia, India, Noua Zeeland\u0103, Ucraina \u015fi Africa de Sud. Din partea Rom\u00e2niei au semnat: Gh. T\u0103t\u0103rescu, Lucre\u0163iu P\u0103t\u0103r\u015fcanu, \u015etefan Voitec \u015fi gen. Dumitru D\u0103m\u0103ceanu. \u00cen preambul se ar\u0103ta c\u0103 la 24 august 1944 Rom\u00e2nia a \u00eencetat toate opera\u0163iunile militare \u00eempotriva Na\u0163iunilor Unite \u015fi a participat activ la r\u0103zboiul \u00eempotriva Germaniei. De remarcat, c\u0103 se consemna retragerea tuturor for\u0163elor aliate \u00een termen de 90 de zile de la intrarea \u00een vigoare a Tratatului de Pace, cu excep\u0163ia unor for\u0163e armate ale U.R.S.S. care mai sta\u0163ionau pentru men\u0163inerea liniilor de comunica\u0163ie ale armatei sovietice cu zona sovietic\u0103 de ocupa\u0163ie din Austria. Armata Ro\u015fie a sta\u0163ionat pe teritoriul Rom\u00e2niei p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1958, c\u00e2nd nici nu se mai punea problema men\u0163inerii vreunei linii de comunica\u0163ie militar\u0103, rolul ei fiind de impunere a unei ideologii \u015fi a unei \u201edemocra\u0163ii populare\u201d, impus\u0103 tocmai prin prezen\u0163a ei \u015fi prin presiunile exercitate asupra societ\u0103\u0163ii civile.

Vestului Transilvaniei, dar \u015fi prin rapturile teritoriale din Bucovina de Nord, Basarabia \u015fi Cadrilater, dezlipite de patria-mam\u0103 \u00een 1940, introduse abil de Stalin \u00een hot\u0103r\u00e2rile de dup\u0103 r\u0103zboi, dar mai ales din perspectiva actelor politice sanc\u0163ionatorii referitoare la Rom\u00e2nia, fostul aliat al Germaniei, at\u00e2t prin obliga\u0163iile economice impuse, c\u00e2t \u015fi din aceea a unei izol\u0103ri politice prin neprimirea ei \u00een O.N.U.