Omul a c\u0103utat dintotdeauna, \u00eentr-o form\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in con\u015ftientizat\u0103, s\u0103 se cunoasc\u0103 pe sine\u015fi lumea \u00een care tr\u0103ie\u015fte \u2013 lumea material\u0103, lumea social\u0103\u015fi cea spiritual\u0103.

Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, g\u00e2ndirea\u015fi reflec\u0163ia asupra socialului au un trecut bogat, \u00eenscriindu-se \u00een concep\u0163ia global\u0103 asupra lumii, \u00een r\u0103spunsurile la \u00eentreb\u0103rile fundamentale ivite \u00een fa\u0163a omului \u00eenc\u0103 din zorii devenirii lui. Acestea au constituit, elementele acelei \u201csociologii spontane\u201d care a cuprins reprezent\u0103rile, ideile sau p\u0103rerile oamenilor cu privire la via\u0163a lor social\u0103.

Desigur, drumul de la sociologia spontan\u0103, naiv\u0103, la sociologia implicit\u0103 (prezent\u0103 \u00een marile opere de cultur\u0103, care au cuprins referin\u0163e complexe asupra socialului)\u015fi, de aici, la elaborarea sociologiei ca\u015ftiin\u0163\u0103, este lung\u015fi anevoios\u015fi s-a exprimat printr-o diversitate de orient\u0103ri teoretice\u015fi puncte de vedere.

Sociologia este o\u015ftiin\u0163\u0103 a societ\u0103\u0163ii abordat\u0103 ca \u201c\u00eentreg\u201d \u2013 sub aspectul ansamblului ei de componente, de laturi\u015fi interac\u0163iuni dintre acestea. Sociologia studiaz\u0103 procesele sociale, ordinea de drept a societ\u0103\u0163ii, dar\u015fi legile care-i guverneaz\u0103 dinamica, ea propun\u00e2ndu-\u015fi s\u0103 descopere, s\u0103 descrie\u015fi s\u0103 explice \u201cordinea\u201d care caracterizeaz\u0103 via\u0163a social\u0103 a omului\u015fi

Dac\u0103 biologia studiaz\u0103 \u201cdimensiunea\u201d organic\u0103 a fiin\u0163ei umane, iar psihologia studiaz\u0103 universul sufletesc interior al individualit\u0103\u0163ii umane, sociologia studiaz\u0103 ansamblul dimensiunilor sociale ale existen\u0163ei omului; ea cerceteaz\u0103 via\u0163a social\u0103 a omului \u00een cadrul diferitelor structuri\u015fi institu\u0163ii, al diferitelor tipuri de comunit\u0103\u0163i\u015fi colectivit\u0103\u0163i umane, al diferitelor grupuri sociale (de la cele mai mici, la cele mai cuprinz\u0103toare) p\u00e2n\u0103 la nivelul na\u0163iunilor, statelor\u015fi organiza\u0163iilor interna\u0163ionale. Sociologia studiaz\u0103 colectivit\u0103\u0163ile\u015fi comunit\u0103\u0163ile umane cu toate structurile\u015fi institu\u0163iile lor, cu func\u0163iile\u015fi valorile lor sociale corespunz\u0103toare (de ordin economic, politic, juridic, moral, religios, cultural, civilizator, filosofic etc.).

Orice\u015ftiin\u0163\u0103 se distinge nu numai printr-un obiect sau domeniu propriu de studiu, ci\u015fi printr-un sistem coerent de concepte de legi\u015fi de metode proprii de cercetare. Aceste coordonate definitorii le vom descifra insist\u00e2nd pe parcurs at\u00e2t asupra conceptelor fundamentale, precum\u015fi asupra unei logici interne \u00een prezentarea problematicii de studiu a sociologiei ca disciplin\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.

Sociologia este deci studiul\u015ftiin\u0163ific al comportamentului social\u015fi al rela\u0163iilor sociale. \u00cen timp ce \u00een limbajul comun no\u0163iunea de\u015ftiin\u0163\u0103 sugereaz\u0103 laboratoare, instrumente de m\u0103surat, ecua\u0163ii algebrice etc., ea se refer\u0103, de fapt, la o cale general\u0103 prin care se pot ob\u0163ine cuno\u015ftin\u0163e despre orice fenomen.

informa\u0163iilor despre lume, au \u00een comun anumite ipoteze. O ipotez\u0103 este aceea c\u0103 exist\u0103 o lume a realit\u0103\u0163ii independent\u0103 de perceperea acesteia de c\u0103tre noi sau de cuno\u015ftin\u0163ele noastre despre ea. de pild\u0103, atomii exist\u0103 chiar dac\u0103 noi nu \u00eei vedem. \u00cen acest sens, noi mai degrab\u0103 descoperim legile naturii dec\u00e2t le cre\u0103m.

O alt\u0103 ipotez\u0103 a\u015ftiin\u0163ei este aceea c\u0103 \u00een natur\u0103 exist\u0103 ordine. Evenimentele nu se produc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor; ele sunt precedate de cauze. De asemenea, oamenii de\u015ftiin\u0163\u0103 presupun c\u0103, printr-o observa\u0163ie obiectiv\u0103 \u015fi sistematic\u0103, se pot dob\u00e2ndi cuno\u015ftin\u0163e despre lume. Aceasta este caracteristica esen\u0163ial\u0103 a\u015ftiin\u0163ei: observarea obiectiv\u0103, sistematic\u0103 \u015fi disciplinat\u0103 a fenomenelor. adev\u0103rul\u015ftiin\u0163ific poate fi verificat empiric, adic\u0103 prin observarea atent\u0103\u015fi obiectiv\u0103\u015fi prin m\u0103sur\u0103tori. Metoda\u015ftiin\u0163ific\u0103 reduce intruziunea valorilor personale \u00een procesul de cercetare.

Pe scurt,\u015ftiin\u0163a presupune existen\u0163a unei lumi organizate, a cauzei\u015fi efectului care poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 prin observa\u0163ie obiectiv\u0103\u015fi riguroas\u0103 prin m\u0103sur\u0103tori. Valorile pot tulbura alegerea subiectelor studiate de omul de\u015ftiin\u0163\u0103, dar nu metoda de descoperire a cuno\u015ftin\u0163elor. Mereu con\u015ftien\u0163i de eroarea uman\u0103, oamenii de\u015ftiin\u0163\u0103 deseori adopt\u0103 o atitudine sceptic\u0103 \u00een procesul de cunoa\u015ftere\u015fi prezint\u0103 dovezi pentru a-\u015fi sus\u0163ine afirma\u0163iile.

mai multe fenomene sunt legate \u00eentre ele, \u00eendeosebi \u00een func\u0163ie de cum unul \u00eel produce pe cel\u0103lalt. Marea lor valoare const\u0103 \u00een faptul c\u0103 ele permit omului de\u015ftiin\u0163\u0103 s\u0103 treac\u0103 dincolo de factorii imedia\u0163i, afla\u0163i \u00een studiu,\u015fi s\u0103 \u201cfac\u0103 generaliz\u0103ri\u201d referitoare la alte fenomene care au acelea\u015fi caracteristici. De pild\u0103, Durkheim a constatat c\u0103 rata sinuciderilor la catolici se deosebea de cea a protestan\u0163ilor, a\u015fa cum se deosebea cea a persoanelor c\u0103s\u0103torite fa\u0163\u0103 de cea a persoanelor nec\u0103s\u0103torite. El a explicat aceste constat\u0103ri \u00een func\u0163ie de o teorie a integr\u0103rii sociale, care permite acum o \u00een\u0163elegere a ratei sinuciderilor bazate pe factori nestudia\u0163i ini\u0163ial de Durkheim.

caracteristici care se schimb\u0103 sau, \u00een condi\u0163ii diferite, au valori diferite. Teoriile leag\u0103 variabilele \u00een modalit\u0103\u0163i care permit dezvoltareaipotezelor, enun\u0163uri despre cum dou\u0103 sau mai multe variabile sunt legate sau despre cum una sau mai multe variabile se vor schimba sau nu c\u00e2nd vor fi modificate anumite condi\u0163ii specifice. Ipotezele sunt verificate prin examinarea a ceea ce ele prezic, \u00een raport cudatele empirice\u015fi informa\u0163iile observabile, cum sunt faptele\u015fi statistica.

ipotezele adun\u00e2nd\u015fi analiz\u00e2nd date relevante. Rezultatele sunt apoi folosite pentru a evalua teoria sau teoriile care le-au generat. Teoriile pot fi abandonate, modificate sau acceptate. Construirea teoriilor\u015fi confruntarea acestor teorii cu datele empirice este caracteristica specific\u0103 a\u015ftiin\u0163ei moderne.

parte din instrumentele conceptuale ale\u015ftiin\u0163ei prin care se realizeaz\u0103 modelarea pe plan mental a realit\u0103\u0163ii sociale privit\u0103 \u00een complexitatea ei, \u00een multitudinea laturilor sale componente\u015fi a interac\u0163iunilor dintre acestea.

reconsiderarea valorii caracteristicilor na\u0163ionale, a tradi\u0163iilor, a resurselor proprii, dar\u015fi a mentalit\u0103\u0163ilor\u015fi a psihologiei oamenilor din anumite medii socioculturale. Totodat\u0103, acest nou mod de abordare necesit\u0103 o mai atent\u0103 luare \u00een considera\u0163ie a dimensiunilor noneconomice, care contribuie la \u00eenf\u0103ptuirea programelor de reform\u0103 economic\u0103, avem \u00een vedere variabilele sociale, culturale, umane \u2013 psihologice etc.

Sociologia ofer\u0103 o viziune de ansamblu asupra societ\u0103\u0163ii, o modalitate de concepere\u015ftiin\u0163ific\u0103 a socialului, o viziune\u015ftiin\u0163ific\u0103 asupra lumii sociale\u015fi a destinului istoric al societ\u0103\u0163ilor moderne. Preocupa\u0163i de solu\u0163ionarea anumitor aspecte referitoare la \u201crela\u0163iile umane\u201d, sociologii particip\u0103 la solu\u0163ionarea unor probleme privind produc\u0163ia

diferitele \u201cverigi\u201d ale vie\u0163ii\u015fi activit\u0103\u0163ii sociale. Totodat\u0103, ei particip\u0103\u015fi la solu\u0163ionarea optim\u0103 a \u201cconflictelor\u201d de munc\u0103. Ca element al \u201ctehnostructurii\u201d, sociologia a devenit, desigur, cel pu\u0163in prin aplica\u0163iile practice, una dintre componentele cele mai noi ale for\u0163elor de produc\u0163ie. Consider\u0103m c\u0103, prin densitatea informa\u0163iilor ei deschise spre social, sociologia poate fi mai cur\u00e2nd o parte important\u0103 a culturii de tip socioumanist, o parte esen\u0163ial\u0103 pentru ceea ce A. Toffler numea \u201cinfosfera\u201d societ\u0103\u0163ii. Sociologia se vrea a fi nu doar o \u201c\u00eenso\u0163itoare supus\u0103\u201d a schimb\u0103rilor sociale, ci\u015fi cea care poate anticipa, poate sugera anumite solu\u0163ii cu sens optimizator. Ea poate s\u0103 ofere sugestii pentru inducerea unor strategii ra\u0163ionale de dezvoltare sociouman\u0103. Voca\u0163ia sociologiei este de a fi ac\u0163ional\u0103, practic-participativ\u0103.

posibili. Ea ofer\u0103 variante pentru atingerea unor st\u0103ri optimizatoare spre care oamenii n\u0103zuiesc. Pentru aceasta, sociologia trebuie s\u0103 se angajeze nu numai \u00een abord\u0103ri teoretice, abstracte, ci\u015fi \u00een cercet\u0103ri concrete (empirice), orientate spre mi\u015fcarea social\u0103 efervescent\u0103, pentru a deveni susceptibile de aplica\u0163ii practice bogate, viabile\u015fi eficace.

\u00cen ansamblul lor,\u015ftiin\u0163ele sociale (\u00een sistemul c\u0103rora sociologia ocup\u0103 un loc central) s-au str\u0103duit s\u0103 se apropie de abordarea\u015fi solu\u0163ionarea unor probleme vitale pentru destinul istoric al umanit\u0103\u0163ii.

Trebuie precizat faptul c\u0103 de multe ori sociologia \u2013 ca\u015fi alte\u015ftiin\u0163e socio-umane, de altfel, este ne\u00een\u0163eleas\u0103, dac\u0103 nu chiar contestat\u0103, \u00een sensul c\u0103 nu ar avea rigoarea pe care o au, de exemplu, fizica, astronomia, chimia etc.