612

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” DIN

CHIŞINĂU

Cu titlu de manuscris

C.Z.U.: 37.0 (043.2)

LANGA MARIUS CLAUDIU

CONTRIBUŢIA LUI DIMITRIE GUSTI LA DEZVOLTAREA

PEDAGOGIEI SOCIALE ROMÂNEŞTI

Specialitatea: 13.00.01 – Pedagogie generală

Teză de doctor în pedagogie

Conducătorştiinţific:

Cristea Sorin

doctor în pedagogie

Prof. univ.

Consultantştiinţific:

Papuc Ludmila

doctor în istorie

Conf. univ.

Autorul:

Langa Marius Claudiu

Lect. univ.

Chişinău

2008

2

CUPRINS

PRELIMINARII..............................................................................................................................3

CAPITOLUL I. CONCEPŢIA SOCIOPEDAGOGICĂ A LUI DIMITRIE GUSTI

1.1. Complexitateşi diversitate în teoriaşi practica sociopedagogică a lui D. Gusti...............9 1.2. Personalitatea profesorului Dimitrie Gusti.......................................................................14 1.3. Concepţia pedagogică a lui D. Gusti, parte integrantă a sistemulştiinţelor sociale ……18 1.4. Misiunea educativă a monografiei sociologice................................................................24

CAPITOLUL II. DEZVOLTAREA PEDAGOGIEI SOCIALE ROMÂNEŞTI ÎN PERIOADA

INTERBELICĂ PRIN ACTIVITATEA LUI DIMITRIE GUSTI
2.1. Pedagogia socială: prolegomene………………..............................................................32
2.2. Reprezentanţii pedagogiei sociale româneşti în perioada interbelică...............................36
2.3. Fundamentele epistemologice ale pedagogiei sociale gustiene........................................42
2.4. Politica educaţională promovată de D. Gusti: organizareaşi practica acţiunii

sociale educative………………………………………………………………………..48

CAPITOLUL III. DIMITRIE GUSTI - AUTORUL UNUI PROIECT DE REFORMĂ

SOCIOEDUCAŢIONALĂ
3.1. Argumentarea proiectului de reformă.............................................................................75
3.2. Aspecte inovatoare ale reformei învăţământului românescşi a legislaţiei aferente.......81
3.3. Reforma învăţământului primar: necesitateşi principii de educaţie promovate în

programele analitice…………………………………………………………………......92
3.4. Măsuri administrativeşi pedagogice propuse în Anteproiectul de lege pentru
reforma învăţământului primar……………………………………………………..............114
3.5. Reforma învăţământului secundar: profesionalşi teoretic………………………….....119

CONCLUZII GENERALEŞI RECOMANDĂRI....................................................................133 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................140 ADNOTARE (română, engleză, rusă).…...……………………………………………………...155 TERMENI CHEIE……………………………………………………………………………...158 GLOSAR.......................................................................................................................................159 ANEXE..........................................................................................................................................161

3

PRELIMINARII

Actualitatea temeişi gradul de cunoaştere a problemei. Rezultă din problematica

pedagogiei postmoderne care îşi propune să valorifice resurse istorice, în sens epistemologicşi

social (etic, naţional, internaţional).

Cercetarea noastră a fost stimulată de contribuţia valoroasă adusă de Gusti la schimbările importante produse la nivel de politică a culturiişi în mod special de politică a educaţiei. Reforma socioeducaţională propusă de Gustişi colaboratorii săi este fundamentată pe interacţiunea dintre pedagogieşi sociologieşi promovează cerinţele „educaţiei noi” adaptate la specificul naţional.

La nivel de curent, Gusti este un exponent al pedagogiei sociale interbelice româneşti. El situează pedagogia socială, bazată pe activitatea culturală de masă, la nivelul unei opere sociale de mare însemnătate. Din această perspectivă este de actualitate accentul deosebit pus de D. Gusti pe funcţia culturalăşi socială a educaţiei. Ea se manifestă la nivelul teorieişi cercetării culturiişi dobândeşte o pronunţată latură educativă în cadrul acţiunii culturale. D. Gusti, concepe cultura ca sistem dinamic, deschis din punct de vedere pedagogicşi social. Actuală esteşi viziunea integralistă privind modul de stabilireşi articulare a subsistemelor culturii: a creaţiei naţionale, a circulaţieişi asimilării bunurilor createşi acumulate, a organizăriişi conducerii procesului cultural, a cercetării stării reale a culturii poporului. Ideea centrală a concepţiei sale sociopedagogice este aceea a unei culturi totale, orientate spre dezvoltarea personalităţii creatoare de valori culturale.

Evidenţiem că prin modul în care a înţeles necesitatea îmbinării celor trei forme ale educaţiei: formală, nonformală şi informală, D. Gusti a anticipat resursele formative ale curriculumului conceput ca model de proiectare pedagogică deschisă spre toate valenţele mediului social.

Ideea educaţiei permanenteşi cea a studierii întregului social prin cooperarea interdisciplinară anticipează unele concepte specifice pedagogiei actuale. Acestea sunt promovate în cadrulşcolilor superioareţărăneştişi a echipelor studenţeşti, concepute de Gusti ca instrumente

şi metode de lucru pentru căminele culturale în vederea înfăptuirii unei vaste culturi de masă.

Evidenţiem că planurileşi programele de învăţământ elaborate de Gusti erau deschise spre interdisciplinaritateşi educaţie permanentă. Parcurgerea unor programe obligatorii, cum era programa analitică minimală, constituia în concepţia lui Gusti, o finalitate prioritară. Ea trebuia să asigure tuturor elevilor un minim obligatoriu de cunoştinţe. Subliniem aici anticiparea conceptului actual de curriculum comun.