Invocat\u0103 patetic ca singur\u0103 solu\u0163ie a complexului de probleme specifice Rom\u00e2niei de azi, sau apreciat\u0103 pragmatic drept prioritatea necondi\u0163ionat\u0103 a tranzi\u0163iei, reforma face deocamdat\u0103 cea mai confortabil\u0103 carier\u0103 \u2026 electoral\u0103. Toate informa\u0163iile angrenate \u00een lupta pentru cucerirea ei\u015fi gestionarea puterii \u00ee\u015fi centreaz\u0103 marketingul politic pe retorica reformist\u0103, pentru a c\u00e2\u015ftiga un electorat c\u0103ruia nimeni nu i-a definit p\u00e2n\u0103 acumnatura reformei,metodol ogia acesteia\u015fi nici nu i-a prezentatr ez ultatele preliminate. Persist\u0103 o premis\u0103 suspect\u0103 bazat\u0103 pe acordul tacit c\u0103 toat\u0103 lumea\u015ftie foarte bine despre ce este vorba, din moment ce schimbarea cu orice pre\u0163 a regimului de func\u0163ionare a sistemului social se presupune c\u0103 nu cunoa\u015fte alternativ\u0103. Rezultat efectiv: schimbarea op\u0163iunilor ideologice ale forma\u0163iunilor aflate la putere a \u00eenregistrat o continuitate a unei practici sociale lipsite de orizont managerial, generat\u0103 de reac\u0163ii preponderent epidermice, ca urmare a inexisten\u0163ei unui proiect social articulat. \u00cen lipsa acestuia,partizanatul, uneori agresiv, alteori desf\u0103\u015furat \u00een limitele democra\u0163iei, ofer\u0103 un permanent spectacol de competi\u0163ie a
concubinaj institu\u0163ional cu structurile guvern\u0103rii comuniste, nu-\u015fi afirm\u0103 curajul epistemic de articulare a poten\u0163ialului lor explicativ \u00een scopul redact\u0103rii unui diagnostic social calificat, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd cel mult la stadiul unor sociografii, care nu deranjeaz\u0103 prea mult nici vanit\u0103\u0163ile manageriale ale celor afla\u0163i la putere, nici lipsa de profesionalism a alternativelor avansate de cei din opozi\u0163ie. \u00cen consecin\u0163\u0103, explica\u0163ii platonice cvasi-generalizate \u00eentre\u0163in letargia\u015fi printre cercet\u0103torii sociali, al c\u0103ror aport la optimizarea structurilor sociale, prin studii de impact, \u00eent\u00e2rzie.
de vedere sunt provizorii, deci contestabile. Nu ne propunem, prin urmare, s\u0103 d\u0103m solu\u0163ii, ci doar s\u0103 marc\u0103m o contribu\u0163ie la punerea \u00een ecua\u0163ie epistemic\u0103 a problemei, pentru ca, de la acest punct, s\u0103
Leave a Comment