Recentele evenimentele politice din Republica Moldova au readus \u00een prim plan problemele referitoare la rela\u0163iile inter-etnice, utilizarea limbilor, identitatea na\u0163ional\u0103 a popula\u0163iei autohtone etc. Acest lucru iese \u00een eviden\u0163\u0103 mai ales din scrisoarea adresat\u0103 de c\u0103tre \u015feful statului, la 17 ianuarie 2002, scriitorului poporului \u015fi academicianului Ion Dru\u0163\u0103. \u00cen scrisoare se afirm\u0103 c\u0103 \u201c\u00een plan politic, Republica Moldova se afl\u0103 \u00eentr-un continuu r\u0103zboi civil nedeclarat\u201d1.

Problemele men\u0163ionate mai sus au cunoscut o abordare multidimensional\u0103 pe parcursul ultimului deceniu \u015fi au fost considerate drept unele ce produc sfid\u0103ri \u00een rela\u0163iile interetnice. Afirma\u0163iile c\u0103 ar fi vorba despre un r\u0103zboi civil permanent poate \u015fi par a fi o exagerare, dar dac\u0103 lu\u0103m \u00een considera\u0163ie c\u0103 s-au desf\u0103\u015furat proteste \u00een regim non-stop timp de mai mult de 3 luni \u015fi de conflictul din luna februarie 2002 \u00een Gagauz Yeri putem constata c\u0103 situa\u0163ia este destul de alarmant\u0103.

Lu\u00eend \u00een considera\u0163ie contextul politic general am putea identifica cinci factori principali care au avut sau pot avea un impact determinant asupra problemelor ce vizeaz\u0103 rela\u0163iile interetnice din Republica Moldova. Este vorba despre: 1) specula\u0163iile politice privind istoria Moldovei \u015fi identificarea etnic\u0103 a b\u0103\u015ftina\u015filor; 2) politicile autorit\u0103\u0163ilor moldovene\u015fti privind asigurarea drepturilor minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u015fi atitudinea principalelor for\u0163e politice din \u0163ar\u0103 vis-\u00e0-vis de aceste politici; 3) cadrul legal interna\u0163ional referitor la drepturile minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale; 4) politicile \u0163\u0103rilor vecine vis-\u00e0-vis de comunit\u0103\u0163ile etnice respective \u015fi 5) politicile integra\u0163ioniste din Europa. Ultimii trei factori din cei men\u0163iona\u0163i sunt de ordin extern \u015fi au un impact crucial pentru influen\u0163area factorilor interni referitori la asigurarea drepturilor minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale.

S-ar putea afirma c\u0103 p\u00een\u0103 \u00een prezent (martie 2002) drepturile minorit\u0103\u0163ilor din Republica Moldova au fost garantate \u00een m\u0103sura \u00een care o poate face un stat cu poten\u0163ialul economic al Republicii Moldova. Este adev\u0103rat c\u0103 frustr\u0103rile prin care au trecut cet\u0103\u0163enii rusolingvi \u00een perioada disolu\u0163iei URSS nu au fost dep\u0103\u015fite \u00eenc\u0103. O alt\u0103 problem\u0103 major\u0103 cu care se confrunt\u0103 cet\u0103\u0163enii Republicii Moldova este, a\u015fa cum reiese \u015fi din discursul \u015fefului statutului, cea a identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi limbii popula\u0163iei b\u0103\u015ftina\u015fe. Dup\u0103 toate aparen\u0163ele liderii minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale pot contribui la solu\u0163ionarea sau la complicarea acestor probleme care au o dimensiune mai mult politic\u0103 dec\u00eet \u015ftiin\u0163ific\u0103 sau de drept \u00een Republica Moldova2.

Problemele istoriei, limbii etc. au cunoscut o abordare \u015ftiin\u0163ific\u0103 de c\u0103tre cercurile academice. De\u015fi, abordarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 presupune existen\u0163a unui aparat dezvoltat al no\u0163iunilor cu care opereaz\u0103 cercet\u0103torii, a unor repere metodologice \u015fi a criteriilor cel pu\u0163in pentru estimarea veridicit\u0103\u0163ii concluziilor, putem constata c\u0103 diferite grupuri de cercet\u0103tori din mediile academice ajung la concluzii cu totul diferite. Acest fenomen iese \u00een eviden\u0163\u0103 atunci c\u00eend polemica dintre cercurile \u015ftiin\u0163ifice degenereaz\u0103 \u00een una politic\u0103, fiind \u00eenso\u0163it\u0103 de \u00eenvinuiri reciproce vis-\u00e0-vis de folosirea unilateral\u0103 a metodologiei, utilizarea selectiv\u0103 a surselor de informa\u0163ie,

\u00cen consecin\u0163\u0103, concluziile din publica\u0163iile cercet\u0103torilor sunt supuse unui tratament reduc\u0163ionist \u00een mass media, unde compara\u0163iile, metaforele, hiperbolele \u015fi \u00eentreg arsenalul ziaristic este utilizat pentru a influen\u0163a opinia public\u0103 \u00een sensul dorit. Acest gen de abordare a problemelor antagonizeaz\u0103 de cele mai multe ori opinia public\u0103 \u015fi comportamentul cet\u0103\u0163enilor predispu\u015fi spre recep\u0163ionarea informa\u0163iilor de o manier\u0103 preconceput\u0103. A\u015fa s-a \u00eent\u00eemplat, spre exemplu, \u00een anii 1987 \u2013 1991, c\u00eend ne\u00een\u0163elegerile \u015fi fobiile generate de aceste ne\u00een\u0163elegeri au contribuit la polarizarea comportamentului cet\u0103\u0163enilor dup\u0103 criterii etnice. O parte din cet\u0103\u0163eni, cople\u015fi\u0163i de oferirea posibilit\u0103\u0163ii de a-\u015fi exprima liber opiniile \u00een\u0103bu\u015fite pe parcursul anilor a reac\u0163ionat foarte emo\u0163ional la refuzul \u015fi impedimentele ridicate \u00een fa\u0163a cerin\u0163elor fire\u015fti de oficializare a limbii lor natale. O alt\u0103 parte a cet\u0103\u0163enilor a extrapolat inten\u0163iile primei categorii dincolo de limitele dup\u0103 care fobiile au generat agresivitate reciproc\u0103. Astfel, urm\u00eend logica bazat\u0103 pe principiul: ac\u0163iune \u2013 reac\u0163ie, s-a ajuns la o stare avansat\u0103 a unui conflict interetnic.

Revenirea la un astfel de comportament dup\u0103 mai bine de 10 ani ar ruina pentru mult timp speran\u0163ele posibilit\u0103\u0163ii unei dezvolt\u0103ri graduale a Republicii Moldova. Problemele de acest gen ar trebui abordate cu maxim\u0103 acurate\u0163e, lu\u00eendu-se \u00een considera\u0163ie caracterului lor specific. Substituirea for\u0163ei argumentelor cu elanul emo\u0163iilor \u015fi spiritelor exaltate este periculoas\u0103 datorit\u0103 faptului c\u0103 relaxarea ulterioar\u0103 \u015fi revenirea la normalitate necesit\u0103 vreme \u00eendelungat\u0103. \u00cen perioada c\u00eend s\u00eent \u00een plin\u0103 desf\u0103\u015furarea procesele de integrare european\u0103 acest lucru ar trebui evitat pentru ca Republica Moldova s\u0103 poat\u0103 prinde m\u0103car \u201cultimul vagon\u201d al integr\u0103rii europene.

\u00cen acest studiu se va \u00eencerca o abordare comparativ\u0103 a problemelor cu care se confrunt\u0103 Republica Moldova \u015fi celor cu caracter similar cu care sau confruntat \u0163\u0103rile europene.

Una dintre cele mai dificile probleme cu care s-a confruntat societatea moldoveneasc\u0103 \u00een anii care au precedat declararea independen\u0163ei a fost cea referitoare la rela\u0163iile interetnice. La momentul declara\u0163iei independen\u0163ei, la 27 august 1991, pe teritoriul Republicii Moldova existau dou\u0103 regiuni care \u00ee\u015fi declarase deja independen\u0163a fa\u0163\u0103 de Republica Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Moldoveneasc\u0103 (RSSM).

Reconsider\u00eend evenimentele care s-au produs \u00een acea perioad\u0103 am putea constata c\u0103 exist\u0103 o discrepan\u0163\u0103 pronun\u0163at\u0103 \u00eentre esen\u0163a actelor adoptate de institu\u0163iile statului (Parlament, Pre\u015fedin\u0163ie, Guvern) \u015fi modalitatea \u00een care aceste evenimente au fost reflectate \u00een mass media local\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103. Unul dintre cele mai interesante documente, \u00een acest sens, este Hot\u0103r\u00eerea Parlamentului cu privire la statutul juridic al persoanelor apar\u0163in\u00eend minorit\u0103\u0163ilor etnice, lingvistice \u015fi religioase \u00een contextul conflictului armat din raioanele din partea st\u00eeng\u0103 a Nistrului\u201d Nr. 1039-XII din 26.05.923. Denumirea documentului demonstreaz\u0103 c\u0103 parlamentarii au \u00eencercat s\u0103 fie