Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
16Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
830

830

Ratings:

4.5

(1)
|Views: 1,354|Likes:
Published by Silviu

More info:

Published by: Silviu on Mar 06, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2013

pdf

text

original

1
CUV\u00c2NT \u00ceNAINTE

De\u015fi perspectiva istoric\u0103 \u00ee\u015fi asociaz\u0103, \u00een mod firesc, reperele cronologice, o istorie a g\u00e2ndirii, doctrinelor\u015fi metodologiei cercet\u0103rii sociologice nu mai poate opera dec\u00e2t par\u0163ial cu acest criteriu, din mai multe cauze.

\u00cen primul r\u00e2nd pentru faptul c\u0103 nu tot ceea ce s-a publicat \u00een numele sociologiei sau
\u00een zonele adiacente acesteia mai rezist\u0103, peste timp, la severul examen al calit\u0103\u0163ii
\u015ftiin\u0163ifice, impus de epistemologia contemporan\u0103. De aceea, unii autori obscuri, afirma\u0163i

mimetic \u00een raza de semnifica\u0163ie a unor curente, nu-\u015fi mai pot g\u0103si locul \u00eentr-o istorie a sociologiei redactat\u0103 din ra\u0163iuni\u015fi cu finalit\u0103\u0163i didactice. La ace\u015ftia ne-am raportat selectiv, re\u0163in\u00e2nd doar contribu\u0163iile care fie mai pot avea relevan\u0163\u0103 pentru sociologia modern\u0103, fie constituie elemente remarcabile pentru biografia sociologiei ca\u015ftiin\u0163\u0103. Dac\u0103 lu\u0103m, deci, ca sistem de referin\u0163\u0103 autorii, subliniem c\u0103 am re\u0163inut numai ideile cu valoare

de patrimoniu pe care evolu\u0163ia g\u00e2ndirii sociologice le-a validat: crea\u0163iile conceptuale,

inova\u0163iile conceptuale\u015fi categoriale, metodele de analiz\u0103 a socialului care au contribuit la stimularea cercet\u0103rii fundamentale\u015fi aplicative, resemantizarea unor concepte ori reu\u015fitele \u00een elaborarea unor diagnoze care au avut impact semnificativ asupra restructur\u0103rii orizonturilor teoretico-metodologice ale doctrinelor cu larg\u0103 audien\u0163\u0103 la momentele respective.

Pe de alt\u0103 parte, exigen\u0163ele specifice unui curs universitar ne-au amplificat
imperativul select\u0103rii stocului de informa\u0163ii pe care prelegerile \u00eel pot con\u0163ine.

\u00cen consecin\u0163\u0103, din ra\u0163iuni metodice, am optat pentru o istorie a doctrinelor sociologice care s-au dovedit a fi repere de importan\u0163\u0103 cardinal\u0103 \u00een evolu\u0163ia sociologiei de la \u00eenceputurile sale p\u00e2n\u0103 \u00een cel mai imediat prezent; cu excep\u0163ia experien\u0163elor aflate \u00een curs\u015fi care nu s-au constituit, \u00eenc\u0103, \u00eentr-un corpus unitar\u015fi coerent de enun\u0163uri valide

\u015ftiin\u0163ific. \u00cen acest context,dat\u0103 fiind aspira\u0163ia de \u201cobiectivitate\u201d a sociologiei \u00eenc\u0103 de la

apari\u0163ia sa, prima parte a cursului grupeaz\u0103 orient\u0103rile cu nuan\u0163e explicit sau implicit sociologistice ca exerci\u0163ii de desprindere a sociologiei de haloul metafizic care i-a fost arondat \u00een condi\u0163iile \u201cna\u015fterii\u201d sale la modul epistemic.

Diversitatea acestora se raporteaz\u0103 la o sfer\u0103 de echivalen\u0163e care le poate asigura
o unitate implicit\u0103: aspira\u0163ie spremacrosociologie\u015fi tendin\u0163a de realizare a unorsist em e
explicative care s\u0103 vizeze \u00eentreaga societate ca sistem social global.

Aceast\u0103 etap\u0103, preponderent doctrinar\u0103, din \u201ctimpul interior\u201d al maturiz\u0103rii semantice a sistemului de concepte\u015fi categorii proprii demersului sociologic, noi o consider\u0103m ca fiind etapa clasic\u0103 a sociologiei, numit\u0103 de unii reprezentan\u0163i ai genului\u015fi \u201cpure\u201d sau \u201cteoretice\u201d. Este, \u00een fapt, perioada modern\u0103. Sub raport epistemic ea se \u00eencheie odat\u0103 cu publicarea de c\u0103tre E. Durkheim a lucr\u0103rii \u201c Les regles de la methode sociologiques\u201d(1895) care a orientat cercetarea spre aspecte concrete ale realit\u0103\u0163ii sociale, fond\u00e2nd direc\u0163iile metodologiei, ale metodelor\u015fi tehnicilor de cercetare, care se vor dezvolta ulterior \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu exigen\u0163ele de ansamblu ale evolu\u0163iei spa\u0163iului social global.

2

Reac\u0163ia fa\u0163\u0103 de dezvoltare, preponderent teoretic\u0103, la limita riscului de a se distan\u0163a semnificativ de ritmurile\u015fi propor\u0163iile reale ale evolu\u0163iei sistemului social, s-a concretizat \u00een orientarea empirist\u0103 pe care noi o abord\u0103m \u00een registru comparativ dintre tradi\u0163iile europene\u015fi preocup\u0103rile de profil americane.

Empirismul, prin proliferarea tehnicilor de culegere a datelor, a antrenat acela\u015fi risc pe care l-a generat\u015fi sociologismul: dizolvarea individului \u00een social. Dac\u0103 \u00een orient\u0103rile sociologiste subiectivitatea a fost \u00een mod programatic exclus\u0103 din orizontul generaliz\u0103rilor teoretice, rezerv\u00e2ndu-ise o pozi\u0163ie subaltern\u0103 fa\u0163\u0103 de acestea, empirismul a condus la obturarea adev\u0103ratului rol al individului \u00een crea\u0163ia social\u0103 prin subordonarea lui estim\u0103rilor statistice\u015fi tehnicilor matematice de culegere\u015fi interpretare a datelor. Punctul culminant l-a atins transformarea individului din surs\u0103 de inova\u0163ie social\u0103 \u00een simpl\u0103 cifr\u0103 statistic\u0103!

\u00cen sensul \u201creconcilierii\u201d exclusivismelor programatice dintre sociologia \u201cpur\u0103- teoretic\u0103\u201d\u015fi sociologia \u201cempiric\u0103 \u2013 de teren\u201d. Max Weber constituie punctul de plecare al unuipostmodern ism (avant la lettre) \u00een dezvoltarea sociologiei. Noi \u00eel consider\u0103m ca \u00eentemeietor al sociologieiinterpretative pe coordonatele c\u0103reia va evolua sociologia fenomenologic\u0103, interac\u0163ionalismul simbolic, etnometodologia\u015fi chiar sociobiologia.

\u00cen ultima parte sunt grupate orient\u0103rile sociologice care-\u015fi propun recuperarea
subiectivit\u0103\u0163ii\u015fi introducerea ei, ca fapt de\u015ftiin\u0163\u0103, \u00eentr-o ordine a umanului.

Istoria sociologiei rom\u00e2ne\u015fti nu face parte din curs (cu excep\u0163ia lui D. Gusti), deoarece i-am rezervat, \u00een complementaritate, o tratare simultan\u0103 \u00een cadrul orelor de aplica\u0163ii\u015fi lucr\u0103ri de seminarii. Cu acelea\u015fi scopuri, bibliografia care nu a mai putut fi prezentat\u0103 pe larg \u00een prelegeri, este citat\u0103 pentru a se constitui \u00eentr-un instrument operativ de reg\u0103sire, \u00een timp util, a informa\u0163iei aferente curentelor sociologice sintetizate\u015fi articulate \u00een prezentul curs.

Pornind de la premisele enun\u0163ate\u015fi oprindu-ne(at\u00e2t c\u00e2t, din ra\u0163iuni didactice este posibil) asupra reperelor tematice exponen\u0163ial reprezentative, am considerat c\u0103 este legitim sub raport\u015ftiin\u0163ific s\u0103 avem ca obiectiv reconstituirea timpului interior al sociologiei plec\u00e2nd de la secven\u0163ele definitorii pentru maturizarea sa conceptual\u0103 \u015fi metodologic\u0103, nu de la timpul (obiectiv, cronologic) al societ\u0103\u0163ii\u015fi nici de la timpul (subiectiv) al sociologilor, \u00een mod fatal marca\u0163i de o existen\u0163\u0103 (fizic\u0103) episodic\u0103, efemer\u0103 la scara eternit\u0103\u0163ii. De aceea, am \u201ccules\u201d, cu prec\u0103dere, \u201cf\u0103r\u00e2ma de perenitate\u201d care ne determin\u0103 s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 nu mai putem face sociologie f\u0103r\u0103 a ne raporta la sistemul de referin\u0163\u0103 pe care-l constituie creatorii de\u015fcoli de reflexie sociologic\u0103\u015fi de metode, tehnici\u015fi procedee de cercetare care nu mai sunt, \u00eenc\u0103, valide p\u00e2n\u0103 \u00een cel mai imediat prezent.

F\u0103r\u0103 a subestima cele trei criterii de clasificare a doctrinelor sociologice:
a) centrarea demersului sociologic pe crea\u0163ia conceptual\u0103;
b) centrarea pe problematica metodologiei de cercetare concret\u0103;

c) Implicarea nemijlocit\u0103 a sociologiei \u00een optimizarea structurilor sociale, noi le consider\u0103m doar posibile capitole ale unei istorii globale ce a\u015fteapt\u0103 \u00eenc\u0103 a fi scrise.

\u00cen concep\u0163ia noastr\u0103, o astfel de istorie universal\u0103 a sociologiei ar trebui s\u0103
cuprind\u0103: 1) istoria doctrinelor sociologice europene\u015fi americane: 2) istoria doctrinelor
3

sociologice orientale\u015fi extrem orientale; 3) istoria sociologiei rom\u00e2ne\u015fti; 4) geneza\u015fi dinamica epistemic\u0103 a metodologiei cercet\u0103rii sociologiei. Din acest vast program prezenta lucrare reprezint\u0103 doar prima parte.

C\u00e2t prive\u015fte marxismul, noi nu l-am inclus din certe ra\u0163iuni metodice: marxismul\u015fi neomarxismul nu apar\u0163in sociologiei, ci doar economiei, filozofiei, politologiei unde trebuie studiate \u00een registrul comparativ. Ca om care a studiat marxismul, care a parcurs\u015fi o consistent\u0103 literatur\u0103 marxist\u0103\u015fi marxologic\u0103, autorul consider\u0103 c\u0103 at\u00e2t marxismul c\u00e2t

\u015fi \u00eencerc\u0103rile de dezvoltare a acestuia nu pot fi asimilate \u00een sistemul conceptual al

sociologiei ca disciplin\u0103 de studiu, institu\u0163ie\u015fi profesie. Faptul c\u0103 situa\u0163ia clasei muncitoare din Anglia a fost citat\u0103 ca prima lucrare de sociologie dup\u0103 opinia noastr\u0103, se datoreaz\u0103 unei superficialit\u0103\u0163i \u00een raportarea la textul marxist propriu-zis.

Dup\u0103 cum se\u015ftie, o cercetare de teren, cum pretinde a fi cea invocat\u0103 anterior, trebuie s\u0103 aib\u0103 la baz\u0103 un e\u015fantion reprezentativ care s\u0103 cuprind\u0103 \u00eentreg universul anchetei . Situa\u0163ia \u00een spe\u0163\u0103 nu se bazeaz\u0103 pe un e\u015fantion reprezentativ, materialul fiind rezultatul unor simple culegeri de date din ra\u0163iuni pur propagandistice pentru a justifica efectele sociale ale polariz\u0103rii progresive a societ\u0103\u0163ii engleze de atunci. Ea nu reflect\u0103, deci, \u00eentreaga clas\u0103 muncitoare, ci reprezint\u0103 interes numai pentru sus\u0163inerea unor premise pe care se-ntemeia mi\u015fcarea muncitoreasc\u0103 aflat\u0103, la acea vreme, \u00eentr-o form\u0103 incipient\u0103 de organizare.

\u00centr-o edi\u0163ie viitoare, vom include\u015fi c\u00e2teva aspecte ale \u00eencerc\u0103rilor marxismului de a fi singura sociologie\u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi c\u00e2teva categorii care pot fi inserate \u00een sistemul conceptual al sociologiei cu riscul glazur\u0103rii ideologice a demersului, \u00een \u00eencerc\u0103rile de evaluare a sensului mi\u015fc\u0103rii istorice ireversibile.

Formul\u0103m aceste rezerve deoarece sociologiei \u00eei revine rolul de a pune diagnosticul social al tuturor transform\u0103rilor \u00een curs: ea este, prin urmare, eminamente sincronic\u0103. Marxismul este eminamente diacronic\u015fi animat de aspira\u0163ii mesianice. Din experien\u0163a practic\u0103 a doctrinei filosofico-economice\u015fi politice noi cunoa\u015ftem toate secven\u0163ele ca subiec\u0163i participan\u0163i direc\u0163i la acest experiment social de propor\u0163ii zonale \u00een timpul c\u0103reia sociologiei i s-a interzis dreptul la exprimare sub etichetarea ei ca pseudo-\u015ftiin\u0163\u0103 burghez\u0103.

\u00cen concluzie: nu este de competen\u0163a sociologiei, ci a altor\u015ftiin\u0163e social-umaniste de a studia\u015fi acest capitol al\u015ftiin\u0163elor sociale\u015fi al practicii social-istorice. A\u015ftept\u0103m, deci, cu interes studiile de istorie a economiei, filosofiei, politologiei, propagandei etc., pe care numai speciali\u015ftii acestor domenii le pot introduce \u00een circuitul\u015ftiin\u0163ific de profil.

At\u00e2t perspectiva, c\u00e2t\u015fi maniera de abordare, beneficiaz\u0103 de asumarea libert\u0103\u0163ilor oferite de principiul autonomiei universitare materializate \u00eentr-o op\u0163iune metodic\u0103 personal\u0103. Cu responsabilitate integral asumat\u0103, consider c\u0103 modesta noastr\u0103 reu\u015fit\u0103 nu poate fi dec\u00e2t o op\u0163iune metodic\u0103 \u00een orientarea lecturilor\u015fi aprofundarea studiului sociologiei \u00een primul r\u00e2nd de c\u0103tre studen\u0163ii de la sec\u0163ia de profil c\u0103rora le mul\u0163umesc pentru sugestiile constructive, pe care le-au avansat, cu maturitate\u015fi \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 ideatic\u0103.

Cu speran\u0163a c\u0103 (\u015fi) prin acest curs vom contribui la multiplicarea dialogurilor, eminamente\u015ftiin\u0163ifice, promovate de prestigioasa Universitate timi\u015forean\u0103 cu celelalte universit\u0103\u0163i din\u0163ar\u0103, mul\u0163umim anticipat celor care vor avea r\u0103gazul (al\u0163ii dec\u00e2t studen\u0163ii) s\u0103 parcurg\u0103 prelegerile\u015fi s\u0103 ne ofere sugestii pentru o alt\u0103 viitoare edi\u0163ie. Pentru

Activity (16)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
tiberiu22 liked this
gefinna liked this
Rocsaine liked this
borotadorina liked this
Dan liked this
balacia liked this
balacia liked this
Stefan Stef liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->