Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
13Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
972

972

Ratings:

5.0

(2)
|Views: 1,315|Likes:
Published by Silviu

More info:

Published by: Silviu on Mar 06, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2013

pdf

text

original

Societatea informa\u0163ional\u0103\u015fi a cunoa\u015fterii. Vectorii
societ\u0103\u0163ii cunoa\u015fterii.
Acad. Mihai Dr\u0103g\u0103nescu
Pre\u015fedintele Sec\u0163iei de\u015etiin\u0163a\u015fi Tehnologia Informa\u0163iei a Academiei Rom\u00e2ne
1.Introducere

Dac\u0103 \u00een anii1970 sintagma predominant\u0103 era aceea de Societate informatic\u0103, preocuparea noastr\u0103 principal\u0103 atunci fiind realizarea unui Sistem informatic na\u0163ional, cu idei\u015fi tendin\u0163e care vizau o societate informa\u0163ional\u0103 [1.1], treptat conceptul deSocietate

informa\u0163ional\u0103 a c\u00e2\u015ftigat tot mai mult teren\u015fi a devenit o realitate din momentul
exploziei Internetului, principalul vector al acestei societ\u0103\u0163i. Acest lucru s-a petrecut \u00een
ultimul deceniu al secolului XX. Pentru prima parte a secolul XXI se pune problema
Societ\u0103\u0163ii cunoa\u015fterii.

Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 Rom\u00e2nia a desf\u0103\u015furat \u00een perioada1965 \u20131985 un mare pro- gram tehnologic, unul dintre cele mai mari ale\u0163\u0103rii, preg\u0103tit \u00een anii1965-1967, aprobat de conducerea\u0163\u0103rii de atunci \u00een anul1967\u015fi realizat pas cu pas. A fost un

program pentru microelectronic\u0103, calculatoare electronice\u015fi informatic\u0103, singurul program de mare amploare din aceste domenii pe care\u0163ara noastr\u0103 l-a realizat p\u00e2n\u0103 acum. Am avut\u015fansa, poate\u015fi meritul de a fi fost timp de 20 de ani \u00een centrul activit\u0103\u0163ilor acestui program [1.1], [1.2], [1.3], [1.4] . Din nefericire, \u00een anul1985,\u015fi chiar cu c\u00e2\u0163iva ani mai \u00eenainte, din cauza temerilor determinate de consecin\u0163ele social-politice ale revolu\u0163iei informatice, care amenin\u0163au s\u0103 infirme o ideologie din secolul XIX bazat\u0103 pe efectele primei revolu\u0163ii industriale, conducerea de atunci a\u0163\u0103rii a trecut la fr\u00e2narea acestor domenii, \u00een special a informaticii, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la desfiin\u0163area Institutului Central de Informatic\u0103. A fost blocat\u0103 realizarea unei re\u0163ele de calculatoare\u015fi de transmisii de date la scara \u00eentregii\u0163\u0103ri, de\u015fi aceasta fusese aprobat\u0103 prin decret, iar construc\u0163ia ei \u00eencepuse cu succes prin interconectarea c\u00e2torva noduri [1.5]. S-a dat \u00een

1985 o lovitur\u0103cu mp lit\u0103unei societ\u0103\u0163i informatice \u00een preg\u0103tire.

Dup\u0103 anul1990 s-au elaborat multe programe, chiar hot\u0103r\u00e2ri de guvern, dar de\u015fi toate acestea au fost bune, av\u00e2nd la origine munca speciali\u015ftilor de la ICI sau forma\u0163i la ICI\u015fi ITC sau \u00een alte centre de calcul, ele nu au putut fi aduse la \u00eendeplinire. \u00cen studiul meu pentru ESEN I [1.6] din anul1999 constatam starea de subdezvoltare informa\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei\u015fi lipsa de voin\u0163\u0103 politic\u0103, nu de bun\u0103voin\u0163\u0103, \u00een contextul unui declin economic periculos. La acesta au contribuit fenomenele de corup\u0163ie care au m\u0103cinat\u015fi mai macin\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103, dar\u015fi alte fenomene dup\u0103 cum am men\u0163ionat \u00een studiul pentru ESEN II [1.7] din februarie 2001.

2

Am ar\u0103tat \u00een alte lucr\u0103ri ce s-a f\u0103cut la Academia Rom\u00e2n\u0103. Dar nu Academia Rom\u00e2n\u0103 a condus programul pentru circuite integrate, calculatoare electronice\u015fi informatic\u0103, chiar dac\u0103 unii membri ai Academiei au participat la el. Eu am fost implicat \u00een acest program\u015fi l-am condus, timp de 9 ani nefiind membru al Academiei Rom\u00e2ne, iar11 ani av\u00e2nd aceast\u0103 calitate. \u00cen nici un moment, nici eu, nici Academia nu a pretins c\u0103 acest program a fost realizat\u015fi condus de Academia Rom\u00e2n\u0103. Academia a jucat un rol important prin dezbaterile de idei \u00een jurul acelui program, eu \u00eensumi \u00een calitate de vice-pre\u015fedinte al Comisiei pentru Revolu\u0163ia\u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi tehnic\u0103 a Academiei am organizat sau am participat la seziuni de ordin general sau de specialitate urmate de publicarea multor volume.

Ast\u0103zi sunt surprins de prezentarea unui program privind societatea informa\u0163ional\u0103 ca fiind al Academiei [1.8] atunci c\u00e2nd el a fost elaborat sub egida unui minister al guvernului [ANSTI], cu un mare num\u0103r de speciali\u015fti solicita\u0163i de acest minister printre care\u015fi trei academicieni, unul fiind directorul unui institut din cadrul acestui minister. A pretinde c\u0103 programul respectiv, bazat pe fondul de cunoa\u015ftere din acelea\u015fi institu\u0163ii care au lucrat \u00eentotdeauna \u00een acest domeniu la toate programele noastre, are ca autor Academia sau un academician, sau doi, sau trei, s-ar \u00eenc\u0103lca valorile morale ale Academiei Rom\u00e2ne. Spun acest lucru \u00een lumina unei anumite viziuni despre moralitate pe care am \u00eenv\u0103\u0163at-o de la profesorul meu Tudor T\u0103n\u0103sescu [1.9], dar\u015fi \u00een lumina concep\u0163iei mele despre societatea cunoa\u015fterii ca premerg\u0103toare societ\u0103\u0163ii con\u015ftiin\u0163ei \u00een care valorile morale vor avea prioritatea care li se cuvine.

Rolul Academiei poate fi foarte important pentru societatea informa\u0163ional\u0103\u015fi societatea cunoa\u015fterii. \u00cenfiin\u0163area Sec\u0163iei de\u015etiin\u0163a\u015fi Tehnologia Informa\u0163iei(1992),\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi tehnologie definit\u0103 de Adunarea General\u0103 a Academiei Rom\u00e2ne \u00een1998 ca domenii ale cunoa\u015fterii care stau la baza societ\u0103\u0163ii informa\u0163ionale, \u00eenfiin\u0163area Forumului pentru Societatea Informa\u0163ional\u0103 (1997) arat\u0103 o viziune care a fost recent confirmat\u0103 de CNRS- Fran\u0163a care \u00een oct. 2000 a \u00eenfiin\u0163at un Departament pentru\u015etiin\u0163a\u015fi Tehnologia Informa\u0163iei\u015fi Comunica\u0163iilor.

Acum, Academia Rom\u00e2n\u0103 a ridicat steagul Societ\u0103\u0163ii cunoa\u015fterii, prin decizia comun\u0103 a Sec\u0163iei de Specialitate\u015fi a Forumului pentru Societatea informa\u0163ional\u0103, cu sus\u0163inerea Vice-pre\u015fedintelui Academiei acad.Florin Filip, nominalizat ca directorul programului \u201cSocietatea informa\u0163ional\u0103 - Societatea cunoa\u015fterii\u201d, cu aprobarea pre\u015fedintelui Academiei Rom\u00e2ne, acad. Eugen Simion\u015fi a Biroului Prezidiului Academiei.

Cu to\u0163ii, forurile men\u0163ionate\u015fi conducerea Academiei au c\u0103zut de acord s\u0103 propunem o viziune asupra viitorului, \u00een contextul unei evolu\u0163ii evidente pe plan global, dar care pe noi ne intereseaz\u0103 pentru nivelul de cunoa\u015ftere al poporului rom\u00e2n, pentru adev\u0103rata egalitate a\u015fanselor \u00een via\u0163\u0103 \u015fi \u00een globalitate, pentru crearea unei noi economii prospere bazate pe cunoa\u015ftere\u015fi cultur\u0103 la care s\u0103 participe to\u0163i cet\u0103\u0163enii\u0163\u0103rii.

3
2.\u00cenv\u0103\u0163\u0103mintele Internetului
2.1. Internetul, societatea\u015fi globalizarea

\u00cen secolul XX, cel mai mare eveniment tehnologic\u015fi social \u00een acela\u015fi timp a fost apari\u0163ia Internetului. \u00cen domeniul\u015etiin\u0163ei\u015fi Tehnologiei Informa\u0163iei, mari evenimente tehnologice cu importante consecin\u0163e sociale au fost descoperirea tranzistorului, a circuitului integrat\u015fi a calculatorului electronic. Internetul nu este numai un fenomen tehnologic, ci\u015fi unul social, prin participarea utilizatorilor, din ce \u00een ce mai numero\u015fi, la structurarea lui actual\u0103. Dezvoltarea Internetului a depins evident de tehnologie, dar \u00een

egal\u0103 m\u0103sur\u0103 de factori sociali care s-au \u00eembinat cu factorii tehnologici pentru ca
Internetul s\u0103 ajung\u0103 ceea ce a devenit ast\u0103zi.Odat\u0103 instaurat \u00een fibrele societ\u0103\u0163ii, Inter-
netul a produs\u015fi produce consecin\u0163e noi pentru societate. Cel mai important dintre
acestea este procesul de globalizare despre care afirmam [1.7]:

'\u00cen esen\u0163\u0103 societatea informa\u0163ional\u0103 este societatea care se bazeaz\u0103 pe Internet. De asemenea, globalizarea este, [\u2026], o consecin\u0163\u0103, cu prioritate a Internetului. Atunci se poate spune c\u0103globalizarea este un fenomen specific societ\u0103\u0163ii informa\u0163ionale.[\u2026]

Datorit\u0103 leg\u0103turii dintre societatea informa\u0163ional\u0103 \u015fi globalizare, ceea ce \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte afirma\u0163ia globalizarea este o consecin\u0163\u0103 fireasc\u0103 a societ\u0103\u0163ii informa\u0163ionale, \u00eentruc\u00e2t societatea informa\u0163ional\u0103 se dovede\u015fte a fi un proces care nu mai poate fi oprit,

globalizarea este\u015fi ea un proces inevitabil.'

Deoarece Internetul a fost\u015fi rezultatul unei interac\u0163iuni sociale, dintre speciali\u015fti, institu\u0163ii, state\u015fi un extrem de mare num\u0103r de utilizatori din \u00eentreaga lume,\u015fi numai \u00een acest context el a fost posibil, ca o inven\u0163ie tehnologic\u0103\u015fi social\u0103, numai \u00een acest context el a c\u0103p\u0103tat forma sa de ast\u0103zi, este normal s\u0103 g\u00e2ndim c\u0103\u015fi globalizarea, ca efect al

Internetului s\u0103 ia forma la care s\u0103 participe to\u0163i participan\u0163ii la globalizare. Aceasta
este lec\u0163ia Internetului, care s-a dovedit un mare succes \u00een istoria tehnologic\u0103\u015fi social\u0103
a omenirii, ar\u0103t\u00e2nd\u015fi calea pe care trebuie s-o urmeze procesul de globalizare, aceea a
particip\u0103rii tuturor \u00een moduri care urmeaz\u0103 a fi generate \u00een mare m\u0103sur\u0103 de utilizatorii
globaliz\u0103rii. Ca\u015fi Internetul, globalizarea nu va putea fi strict ierarhic\u0103 pentru a fi o
reu\u015fit\u0103 a omenirii. Dac\u0103 Internetul nu este ierarhic, nici globalizarea, \u00een mod firesc, nu

va putea fi ierarhic\u0103, asigur\u00e2ndu-se, ca\u015fi \u00een cazul Internetului, forme de coordonare general\u0103 care s\u0103 stabileasc\u0103 reguli de comportament acceptate de to\u0163i, ceea ce ar putea fi posibil numai \u00eentr-o societate a cunoa\u015fterii\u015fi poate a con\u015ftiin\u0163ei. Faptul c\u0103 au ap\u0103rut dou\u0103 forme de atitudini politice intelectuale, Davos\u015fi Porto Alegre [1.7], dar\u015fi o a treia form\u0103 prin proteste de strad\u0103 fa\u0163\u0103 de globalizare, arat\u0103 c\u0103 procesul de globalizare nu\u015fi-a g\u0103sit echilibrul\u015fi drumul firesc, de\u015fi el este propulsat de cre\u015fterea Internetului\u015fi a utiliz\u0103rii sale \u00een via\u0163a economic\u0103, cultural\u0103\u015fi social\u0103 a globului.

Istoria Internetului, \u00een lumina considera\u0163iilor de mai \u00eenainte, este una dintre cele mai interesante\u015fi instructive. Janet Abbate \u00een SUA sus\u0163ine \u00een1994 un doctorat [2.0] privind istoria Internetului\u015fi public\u0103 \u00een anii1999-2000 o carte despre inventarea\u015fi istoria Internetului [2.1]. \u00cen cartea sa Jane Abbate remarc\u0103 [2.1]:

Activity (13)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
gefinna liked this
Rocsaine liked this
lorenamates liked this
Dan liked this
Dan liked this
Petrusa Ilies liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->