FACTORI DETERMINAN\u0162I AI CALIT\u0102\u0162II VIE\u0162II:
EDUCA\u0162IA, RELIGIA, CULTURA, MEDIUL DE
AFACERI, VALORILE SOCIO-UMANE

Oros, Dora Avesalon, Nicoleta Chi\u015f
3. Geneza modernit\u0103\u0163ii: pilda fiului risipitor - Alexandra & Gabriel Pop
4. Discriminarea femeii \u00een limbaj \u2013 Ancu\u0163a L\u0103crimioara Chi\u015f
5. Educa\u0163ia paideic\u0103: model de inginerie a dezvolt\u0103rii umane \u2013 Aurelian Burcu,

Alexandru Burcu
6. Structura social\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentre trecut \u015fi viitor \u2013 Mihai Cucerzan
7. Ghid practic pentru proiectarea postului \u015fi dezvoltarea resurselor umane \u2013 Edit

12. Alcoolismul \u2013 Monica Tempea
13. Religia. Atribut al g\u00e2ndirii? \u2013 Emilia Gersak
14. The world of Gondal \u2013 Ramona Poenaru
15. La Brosteni \u2013 Inessa Baban
16. Cum s\u0103 \u00eenvingem teama de e\u015fec \u2013 Ruxandra Pestri\u0163u
17. Feminit\u0103\u0163i funeste \u00een mitologia greac\u0103 mitologia greac\u0103 \u2013 Adriana Stan
18. La litterature fran\u00e7aise au moyen age \u2013 Carmen Iga, Maria Ciub\u0103ncan
19. Aspecte privind astrograma lui Motzart \u2013 Alin Pop
20. Dezvolt\u0103ri fenomenologice \u00een opera lui Camil Petrescu \u2013 Codru\u0163a Porcar
21. Dezadaptarea la adolescen\u0163i \u2013 Cornelia Cri\u015fa
22. Criza dorin\u0163ei \u015fi asceza laic\u0103 \u00een anorexie \u2013 Ana Ionesei
23. Aspecte teoretice \u015fi practice privind aplicarea gra\u0163ierii \u2013 Daciana Lavinia Miclea
24. Premise pentru un nou model de incubator de afaceri \u2013 Aurelian Burcu, \u015etefan

Tr\u0103im \u00eentr-o lume reactiv\u0103\u2026 Noi ca oameni petrecem o mare parte din timp reac\u0163ion\u00e2nd la stimuli exteriori; ace\u015ftia put\u00e2nd fi:comportamentul \u015fefilor, subordona\u0163olor, colegilor, familiei, prietenilor; reac\u0163ion\u00e2nd la ac\u0163iunea for\u0163elor care \u00een mod subtil ne modeleaz\u0103 g\u00e2ndirea, ne indic\u0103 ce s\u0103 m\u00e2nc\u0103m, cu ce s\u0103 ne \u00eembr\u0103c\u0103m, cum s\u0103 ne petrecem timpul, cum s\u0103 ne cheltuim banii, cum s\u0103 ne tr\u0103im via\u0163a. Cea mai mare parte a timpului tr\u0103im cum ni se impune, f\u0103r\u0103 m\u0103car s\u0103 ne d\u0103m seama \u015fi suntem cuprin\u015fi de invidie atunci c\u00e2nd citim despre cineva care a sfidat orice conven\u0163ie \u015fi a plecat \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie \u00een jurul lumii, sau \u015fi-a urmat visul \u015fi a reu\u015fit \u00eempotriva tuturor vicisitudinilor.

Dezvoltarea continu\u0103 a fiin\u0163ei umane, la nivelul individual \u015fi colectiv (social) ne aduce, la \u00eenceputul noului mileniu, \u00een postura de a putea observa cu mai mare claritate acest curent al evolu\u0163iei ce poart\u0103 cu sine \u015fi transform\u0103 necontenit tot ce \u0163ine de existen\u0163a noastr\u0103 uman\u0103, deopotriv\u0103 interioar\u0103 \u015fi exterioar\u0103. Omul contemporan ajunge astfel \u00een punctul de maturizare a fiin\u0163ei sale, \u00een care este \u00een m\u0103sur\u0103 a-\u015fi con\u015ftientiza rostul s\u0103u \u2013 \u015fi rosturile lumii \u00een care tr\u0103ie\u015fte \u2013 a-\u015fi asuma condi\u0163ia, demnitatea \u015fi responsabilitatea corelative societ\u0103\u0163ii de care apar\u0163ine, dar, mai mult \u015fi mai important dec\u00e2t oric\u00e2nd \u00een istorie, omul contemporan, tot mai intens, devine st\u0103p\u00e2nul propriului s\u0103u destin, f\u0103urindu-\u015fi o via\u0163\u0103 \u015fi o lume \u00een acord cu dorin\u0163ele sale \u015fi cu exigen\u0163ele condi\u0163iei specific umane. Ast\u0103zi omul traseaz\u0103 propria sa devenire la nivel cosmic \u015fi modeleaz\u0103 dezvoltarea liber\u0103 a personalit\u0103\u0163ii sale prezente. A\u015fa cum ar\u0103ta Tudor Mu\u015fatescu: \u201comul nu e numai o fiin\u0163\u0103 care se na\u015fte, m\u0103n\u00e2nc\u0103, doarme, se \u00eenmul\u0163e\u015fte \u015fi moare, ca toate celelalte fiin\u0163e; omul nu e numai o fiin\u0163\u0103 care, cu \u015firetlicuri ori cu brutalitate, c\u0103lc\u00e2nd \u015fi strivind pe al\u0163ii caut\u0103 s\u0103-\u015fi cucereasc\u0103 un loc la osp\u0103\u0163ul vie\u0163ii. Omul e o fiin\u0163\u0103 ce, de\u015fi e uneori mai pu\u0163in \u00eenarmat\u0103 pentru izb\u00e2nd\u0103, spre deosebire de toate celelalte vie\u0163uitoare, n\u0103zuie\u015fte ca \u00een aceast\u0103 oglind\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei cu care a fost h\u0103r\u0103zit s\u0103 cuprind\u0103 o c\u00e2t mai mare parte a lumii \u00een care tr\u0103ie\u015fte \u2013 o fiin\u0163\u0103 care cu aceast\u0103 sc\u00e2nteie de dumnezeire caut\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 bezna de taine \u015fi \u00eendoieli care-l \u00eempresoar\u0103\u201d.

Pentru c\u0103 \u201cla intersec\u0163ia dintre universul crea\u0163iei umane \u015fi cel al crea\u0163iei naturale se define\u015fte statutul omului de fiin\u0163\u0103 cosmic\u0103, supraordonat calit\u0103\u0163ii sale de fiin\u0163\u0103 bio-psiho-social\u0103 \u015fi spiritual\u0103. Principiul universal al rezonan\u0163ei holografice ne sugereaz\u0103 posibilitatea c\u0103 omul care cunoa\u015fte, creator este, oric\u00e2nd \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 surprind\u0103 \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 adev\u0103ruri tot mai subtile ale existen\u0163ei universale, la a c\u0103ror afirmare contribuie prin propria sa existen\u0163\u0103 de fapt. Unitatea ontologic\u0103 a fiin\u0163ei creatoare, manifestat\u0103 \u00eentre multiplele nivele ale existen\u0163ei sale este singura \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 op\u0163iunii epistemologice de \u00een\u0103l\u0163are \u00een grad, de la <<Cosmosul mic>> la <<Existentul Absolut>>care cuprinde \u00een sine tot\u201d. \u015ei de aceea \u2013 continu\u0103 autorul citat \u201cun om care crede \u00een existen\u0163a unei ordini universale dac\u0103 observ\u0103 tulburarea unei ordini par\u0163iale [la nivelul societ\u0103\u0163ii sau a vie\u0163ii sale individuale], va c\u0103uta s\u0103 restabileasc\u0103 ordinea par\u0163ial\u0103 \u00een conformitate cu

Aceast\u0103 stare de maturizare a omului contemporan, complexul de aptitudini, competen\u0163e, abilit\u0103\u0163i pe care le are \u00eenc\u0103 din na\u015ftere mult mai dezvoltate dec\u00e2t \u00een perioadele anterioare \u00een istoria speciei, aceast\u0103 lume care \u00eel solicit\u0103 necontenit pun\u00e2ndu-i la \u00eencercare \u00eentreaga sa capacitate, iscusin\u0163\u0103 \u015fi motiva\u0163ie pentru supravie\u0163uire, fac din el un adev\u0103rat atlet, un campion al existen\u0163ei sale proprii. Ast\u0103zi, \u00een competi\u0163ia vie\u0163ii \u2013 ca \u00een orice competi\u0163ie \u2013 omul-atlet contemporan se reg\u0103se\u015fte, \u00een fa\u0163a probelor, obstacolelor \u015fi \u00eencerc\u0103rilor, absolut singur, baz\u00e2ndu-se doar pe sine \u00eensu\u015fi, pe ceea ce eleste, ceea ce\u015ftie \u015fi ceea cepoate.

care, \u00een orice clip\u0103 a vie\u0163ii lui tr\u0103ie\u015fte cu rostul \u00eemplinit, fiind ceea ce trebuie s\u0103 fie, f\u0103c\u00e2nd ceea ce trebuie s\u0103 fac\u0103, \u00eenflorind, rodind \u015fi d\u0103ruind lumii \u015fi vie\u0163ii prinosul recoltei fiin\u0163ei sale intime. Fiindc\u0103 numai \u00een

Anotimpul Culesului pomul roditor se simte cu rostul \u00eemplinit \u015fi numai acum existen\u0163a sa devine cu adev\u0103rat S\u0103rb\u0103toarea Bucuriei Vie\u0163ii. Iar pentru omul \u00eenving\u0103tor, aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare se petrece \u00een fiecare moment al existen\u0163ei sale.

Dar omul contemporan nu-\u015fi poate permite dec\u00e2t condi\u0163ia de \u00eenving\u0103tor. De aceea, el arunc\u0103 acum c\u00e2rjele vechi \u015fi alearg\u0103, pe propriile-i picioare, spre sine \u00eensu\u015fi: victoria final\u0103.

Iat\u0103 de ce \u00een arena vie\u0163ii de ast\u0103zi, toate institu\u0163iile sociale de odinioar\u0103 \u00eencep a-\u015fi pierde valoarea. Fiindc\u0103 omul contemporan are nevoie de un singur lucru: de unAntren or; de cineva care s\u0103-i aratecum, iar apoi s\u0103-l lase a se antrenasingur; s\u0103-lsprijine \u015ficore ctez e din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, dar mai ales s\u0103-i oferemetode,tehnici eficiente prin care s\u0103-\u015fi creasc\u0103, dezvolte \u015fi optimizeze capacit\u0103\u0163ile proprii \u015fi unice. Omul contemporan are nevoie de cineva care s\u0103-l \u00eenve\u0163e cum s\u0103 \u00eenving\u0103, iar pentru aceasta nu se dau nici cuno\u015ftin\u0163e, nici re\u0163ete, ci un singur lucru: arta strategiei:managementul.

f\u0103ga\u015ful \u00een\u0163elepciunii autentice \u015fi prin transpunerea acesteia \u00een coordonatele vie\u0163ii individuale. Cele dou\u0103 institu\u0163ii numite, sunt, de fapt, extremele unei realit\u0103\u0163i \u2013 via\u0163a social\u0103 a omului contemporan \u2013 \u00eentre care acesta \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte agoniades-fiin\u0163\u0103rii.

C\u0103ci dac\u0103 ini\u0163ial \u015ecoala \u2013 \u00een baza celor dou\u0103 mari revolu\u0163ii: Revolu\u0163ia Iluminist\u0103 \u015fi Revolu\u0163ia Socialist\u0103 \u2013 avea menirea de a-l ajuta pe om s\u0103 se descopere pe sine, s\u0103 se cunoasc\u0103 \u00een profunzimea fiin\u0163ei sale \u015fi de asemenea s\u0103 cunoasc\u0103 universul \u00een care tr\u0103ie\u015fte spre a se reg\u0103si ca parte constituent\u0103 organic a acestuia, con\u015ftientiz\u00e2ndu-\u015fi astfel locul \u015fi rostul personal, ast\u0103zi sistemul educa\u0163ional a devenit pies\u0103 de muzeu: o ma\u015fin\u0103rie uria\u015f\u0103, vetust\u0103, ruginit\u0103 \u015fi mai ales stearp\u0103. Ea nu face dec\u00e2t s\u0103 intoxice fiin\u0163a uman\u0103 cu polu\u0163iile sale ra\u0163ionaliste \u015fi nicidecum s\u0103-i ofere un sprijin \u00een dezvoltarea personal\u0103 pe calea vie\u0163ii. Ba mai mult, prin tonele de teorie \u015fi inven\u0163ii utopice, inadaptate \u015fi chiar false, ea \u00eempiedic\u0103 omul chiar de la \u00eenceputul drumului s\u0103u, ademenindu-l pe c\u0103i total gre\u015fite. Oferindu-i cele mai fascinante himere despre sine \u015fi despre via\u0163\u0103, distr\u0103g\u00e2ndu-l mereu de la aflarea adev\u0103ratei sale identit\u0103\u0163i \u015fi \u00eendoctrin\u00e2ndu-i toat\u0103 existen\u0163a sa cu discursuri demagogice \u015fi \u00eendemnuri c\u0103tre cele mai nenaturale scopuri.

De aceea omul de ast\u0103zi este total ab\u0103tut de la natura sa. A\u015fa cum ar\u0103ta Rousseau \u00eenc\u0103 de acum dou\u0103 veacuri: \u201cnu mai g\u0103sim \u00een sufletul omenesc fiin\u0163a care se poart\u0103 \u00eentotdeauna dup\u0103 principii certe \u015fi invariabile, nu mai g\u0103sim cereasca \u015fi majestuoasa simplitate pe care i-a imprimat-o Creatorul lui, ci contrastul diform \u00eentre pasiunea care crede c\u0103 ra\u0163ioneaz\u0103 \u015fi intelectul \u00een delir\u201d.

Omul de ast\u0103zi este o ma\u015fin\u0103rie inventat\u0103 de o societate bolnav\u0103; o ma\u015fin\u0103rie sinistr\u0103. \u015ei atunci a fost absolut firesc s\u0103 apar\u0103 clinicile de terapie. Ca cea mai mare \u015fi puternic\u0103 dovad\u0103 a monstruozit\u0103\u0163ii lumii \u00een care tr\u0103im. C\u0103ci s\u0103n\u0103tatea oric\u0103rui organism \u2013 deci \u015fi a celui social \u2013 se raporteaz\u0103 la num\u0103rul celulelor sale bolnave, a celor ce necesit\u0103 repara\u0163ii uneori capitale.

Dar Omul contemporan vrea s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t acestei agonii. El preg\u0103te\u015fte ceea ce Rogers numea \u201erevolu\u0163ia lini\u015ftit\u0103\u201d. Omul contemporan \u00ee\u015fi vrea \u00eenapoi via\u0163a \u015fi identitatea furate de lume; \u00ee\u015fi vrea \u00eenapoi devenirea personal\u0103 \u015fi \u00eemplinirea de sine, r\u0103pite de c\u0103tre Societate.

Omul contemporan este un supravie\u0163uitor. Singur, \u00een 6 miliarde de exemplare. Tot ce i-a r\u0103mas estevisul,speran\u0163a \u015fivoin\u0163a crescut\u0103 \u00een lunga \u00eencr\u00e2ncenare cu lumea. Acestea sunt armele lui pentru cea de-a treia revolu\u0163ie: reg\u0103sirea de sine.