Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
5. Sindroame Coronariene Acute Fara Supradenivelare de ST

5. Sindroame Coronariene Acute Fara Supradenivelare de ST

Ratings: (0)|Views: 4|Likes:
Published by ioanacristionarus

More info:

Published by: ioanacristionarus on Mar 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/26/2013

pdf

text

original

 
SINDROAME CORONARIENE ACUTE FĂRĂ SUPRADENIVELARE DE ST
Se datorează unei plăci de aterom complicată ± tromboză sau embolizare distală.Pot exista 2 situaţii:1.durere + supradenivelare de ST (BRS nou apărut) ocluzie coronariană acutăcompletă.Trebuie dezobstrucţie rapidă prin tromboliză sau angioplastie.2.durere fără supradenivelare de ST → angină instabilă sau infarct fără supredenivelare deST (ocluzie incompletă sau tranzitorie).Trebuie controlată IC şi prevenirea complicaţiilor:moarte subită sau reinfarctizare).Sunt cele mai frecvente în practica medicală. Diferenţiereadintre infarct fără supradenivelare de ST şi angina instabilă se face pe baza datelor cliniceşi paraclinice.Astfel:
o
angina instabilă → nu există markeri de necroză,iar modificările EKG sunt deregulă tranzitorii.
o
Infarct fără supradenivelare de ST → există markeri de necroză (CK-MB, troponinaT şi I).
o
Subdenivelarea de ST şi unda S sunt de obicei persistente.
o
Atenţie!poate exista situaţia în care CK-MB poate fi normal şi troponine crescuteangiinstabilă cu troponine crescute sau leziune cardiamini(microinfarct)Sindroamele coronariene acute fără supradenivelare de ST sunt un grup heterogen de boli curiscuri diferite care trebuie să fie tratate diferit.Clasificarea clinică Braunwald:1.Clasa I :
o
Angină pectorală severă (clasa canadiană III şi IV: repaus/efort minim) cudebut recent de mai puţin 1 lună
o
Angină pectorală crescendo
o
Risc la 1 an de 7%2.Clasa II:
o
Angină pectorală de repaus cu debut recent de mai puţin 1 lună, dar fărăangină când se prezintă la spital
o
Riscul la 1 an este de cca. 10%3.Clasa III:
o
Angină de repaus acută (durere în ultimele 48 de ore)
o
Risc de cca.12%Clasificare după criterii clinice:1.Angina pectorală primaîn absenţa unor factori precipitanţi extracardiaci.Arerisc de 8%2.Angina pectorală secundară → cauzată de factori precipitai extracardiaci(hipertiroidie, anemie,etc.).Au în antecedente istoric de angină stabilă.Risc de 14%.3.Angina pectorală precoce postinfarct → apare la 10-14 zile după un IMA.Risc de18-20%.1
 
Fiziopatologie:Apar dezechilibre între aportul şi consumul de O
2
la nivel miocardic datorită următoarelor cauze:
1.Tromboza neocluzivă 
o
Apare pe o placă complicată şi are ca urmare scăderea perfuziei miocardice.
o
Embolizarea distală cu agregate plachetare şi leucocitare determicreştereamarker-ilor de necroză.
o
Plăcile cele mai vulnerabile de a face tromboză sunt cele care conţin cantitatecrescută de lichide,suferă procese inflamatorii sau au un înveliş subţire.
o
Tratamentul în acest caz constă în medicaţie antiplachetară şi antitrombinică şi/sauangioplastie cu inserţie de stent.
2.Obstruie dinami:
o
Vasoconstricţie coronariană pe o a.epicardică → angina Printzmetal
o
Vasoconstricţia coronariană pe o a.intramurală → angina microvasculară.
o
Tratament cu cu blocante de Ca/nitriţi.Nu se foloseşte nifedipina deoarece se produce stimularea simpatică reflexă cu agravarea stării generale.Se administreazăVerapamil sau diltiazem.
3.Obstrucţie mecanică progresivă:
o
Reducerea lumenului coronarian la pacienţii cu ATS progresivă severă (diabet,uremie etc.)sau după restenozare după angioplastie.
o
Brakiterapie → iradiere intracoronariană cu β sau γ radiaţii pentru restenozare saufolosirea de stenturi active farmacologic (conţin substanţe imunomodelatoareîmpotriva proliferării endoteliale)
4.Inflamii:
o
Produc destabilizarea plăcii de aterom cu apariţia trombozei
o
Se face tratament cu statine – scad LDL- colesterolul,cresc HDL-colesterolul,au proprietăţi pleiotrope (scad activitatea citokinelor la nivel endotelial)
5.Cauze precipitante extracardiace
Examen fizicEste util pentru excluderea cauzelor noncardiace de durere toracipneumotorax,TEP, pneumonie, pericardită, etc. Se exclud şi factorii precipitanţi extracardiaci.Semne clinice de severitate sunt:
o
Zgomot III (galop)
o
Raluri de stază → EPA
o
hTA cu sistolica < 90 mmHg, persistentă
o
suflu de insuficienţă mitrală nou apărutParaclinic :1. EKG de repaus:
o
12 derivaţii
o
element cheie pt suspiciunea de sd coronarian
o
metodă de screening la pac cu durere atipică (femei, DZ, tineri)
o
dg diferenţial cu pericardite, TEP
o
traseu la pacient simptomatic comparare cu un EKG anterior sau EKG ladispariţia durerii2
 
o
modificări de ST-T: - BRS / supradenivelare permanentă → IMA;-supradenivelare tranzitorie ST → angina Prinzmetal-subdenivelare ST cel puţin de 1mm în cel puţin 2 derivii ale aceluiaşi teritoriu →anginăinstabilă (unde T ascuţite inversate, simetrice) / IMA (undele T se pseudonomalizează)
o
valoare dg şi prognostică dinamica modifirilor ST. Regresiasupradenivelării ST/ evoluţie → risc înalt.
o
EKG normală cu durere toracică nu exclude dg de sd coronarian2.Troponine I / T (nu cresc foarte repede → nu se pot utiliza ca valoare diagnostică); troponi-na T persistă 7-10 zile, iar I persistă 10-14 zile3.CK-MB – cresc la 8 ore de la debut4.CK, LDH – nu mai au val diagnosti5.PCR + - marker de prognostic6.Coronarografia – stenoze / ATS
Stratificarea riscului
1.Risc înalt – cel puţin unul din:
o
Angină crescendo în ultimele 24 de ore
o
Angină de repaus prelungită mai mult de 24 de ore
o
Angină pectorală precoce postIMA
o
Pac peste 75 de ani
o
Pac cu DZ
o
Pac cu semne de disfuncţie VS sau instabil hemodinamic
o
Pac cu aritmii ventriculare maligne
o
Pac cu modificări dinamice de ST >0,5mm
o
Pac cu troponina crescută (> 0,1ng/ml)2.Risc intermediar – cel puţin unul din:
o
Pac cu APP de IMA
o
Pac cu proceduri de ravascularizaţie coronariană
o
Pac cu alte determinări ATS (cerebral, periferic)
o
Pac fără angină în momentul prezentării
o
Pacient cu unde T inversate > 2mm
o
Pac cu troponina între 0,01-0,1 ng/ml3.Risc mic:
o
Debut recent
o
Troponine negative
o
EKG normal
Tratament
Obiective:
reducerea ischemiei şi prevenirea complicaţiilor Este individualizat pe grupe de riscMetode de tratament: medical / intervenţional / chirurgical
Tratament medical
-
Antiischemice
 – blocante canale Ca (verapamil)-
Antitrombotică
 – antiplachetară (aspirina 75-325mg/zi); antitrombinică-Repaus la pat3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->