Fondatori: Al. Florin }ene, N. N.

Negulescu, Doina Dr#gu], Janet Nic#

Revist# de cultur# universal#,
editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni
Constela\ii
diamantine
Constela\ii
diamantine
Anul I V, Nr. 3 (31)
Martie 2013
Semneaz#:
Iulian Chivu, Doina Dr#gu],
Janet Nic#, George Filip,
George Petrovai, Alexandru G.
{erban, Serghei Esenin,
Stelian Gombo[, Al. Florin
}ene, Corina Haiduc Luca,
Florin M#ce[anu, Cornelia
Atanasiu, Jules Kohn Botea,
Marius Chelaru, Dan Doman,
Valentin E. Busuioc, {erban
Codrin, Magdalena Dale,
Iulian D#m#cu[, Mihai {tirbu,
Eugen Deutsch, Livia Ciuperc#,
Gheorghe A. Stroia, Ioan Lil#,
Emil Bucure[teanu, Mihai
Batog-Bujeni]#, Julieta
Carmen Pendefunda, Lucian
Gruia, Boris Marian, Elena
Trifan, Octavian Lupu, Mihai
Tudor, Mariana Zavati Gardner,
Liviu Florian Jianu, Florentin
Smarandache, Ion Iancu Vale,
Nicolae B#la[a, Patricia Lidia,
Gheorghe Puiu R#ducan,
Isabela Vasiliu-Scraba, Rashit
Gashi, Adrian Botez, Anton
Tobin, Vasile Popovici, Cella
Negoiescu, Margaret Wilmot,
Viorel Roman, Ioan Nicoar#,
Nicu[or Constantinescu,
Dan-Viorel Norea, Nelu Vasile,
Ecaterina Negar#, Mihai Horga,
Dina Cuvata
El Greco - Vedere din Toledo
Iulian Chivu,Reflectii din Petera Nimfelor ..pp.3,4
Doina Drgu(, Goticul n art, literatur,
muzic.............................................................pp.5,6
J anet Nic, O pinie, dou pinii .......................p.7
George Filip,Versuri .........................................p.8
George Petrovai,Consideratii despre art. pp.9,10
Alexandru G. $erban, Serghei Esenin - Poetul
iubirii .........................................................pp.11-13
Serghei Esenin,Versuri ..................................p.14
Stelian Gomboy, Mitropolitul Antonie al
Ardealului .................................................pp.15-17
Al. Florin Tene, Poezia ca viziune n
geometria metaforei ........................................p.17
George Filip,La steaua lui Vieru..................p.17
Corina Haiduc Luca, Era poetilor................p.18
Florin Mceyanu,El Greco..............................p.19
Poe(i ai Societ(ii Romne de Haiku............p.20
Mihai $tirbu,Vasile Alecsandri... .........pp.21-23
Eugen Deutsch,Sonete...................................p.24
Livia Ciuperc,Martiriul romnesc............ p.25
Gheorghe A. Stroia, Cntul destrmrii i al
renvierii prin Iubire...............................pp.26,27
I oan Lil, Plimbare pe aleile de stele.......... p.27
Emil Bucureyteanu, Poeziei dram n
Volbura apelor ................................................ p.28
Mihai Batog-Bujeni(, Madeleine Davidshon,
un magician al cuvntului .................... pp.29,30
J ulieta Carmen Pendefunda,Versuri .......... p.30
Lucian Gruia, Sngele Dardaniei n templul
liberttii ........................................................... p.31
Boris Marian,Portrete...................................p.31
Elena Trifan, De-ale lui Gheorghe...............p.32
Octavian Lupu, Nu doresc s trec indiferent pe
crarea vietii .............................................pp.33,34
Mihai Tudor, Trecutul din noi ........................p.34
Mariana Zavati Gardner,Obiecte.................p.35
Liviu Florian J ianu,Versuri ...........................p.35
Florentin Smarandache, Lacul Navajo i
Oraul argintului .....................................pp.36,37
Ion Iancu Vale,Versuri ....................................p.37
Eugen Deutsch, J anet Nic,Duel sonetistic..p.38
Nicolae Blaya, Despre srcie i prostie ca
form manifest ................................................p.39
Patricia Lidia,Versuri .....................................p.40
Gheorghe Puiu Rducan,Versuri .................p.40
Isabela Vasiliu-Scraba, Despre nvtturile
Printelui Arsenie Boca..........................pp.41,42
Rashit Gashi,Versuri ......................................p.42
Adrian Botez, Maestrul pelasgolog i Cometa
Transsubstantierii ....................................pp.43-48
Anton Tobin,Abnegatie..................................p.49
Vasile Popovici,Versuri ..................................p.49
Cella Negoiescu,Arc de curcubeu...............p.50
Margaret Wilmot,Versuri ..............................p.51
Viorel Roman,Benedict XVI ..................pp.52-55
Ioan Nicoar,Banii ..........................................p.55
Nicuyor Constantinescu, Constelatii
epigramatice...................................................p.56
Dan-Viorel Norea,Constelatii epigramatice..p.57
Nelu Vasile, Constelatii rebusiste................p.58
Ecaterina Negar,Versuri ..............................p.58
Mihai Horga,Versuri .......................................p.59
Dina Cuvata, L-amcunoscut pe Nichita
Stnescu............................................................p.60
Sumar
Constela\ii diamantine
Revist de cultur universal
Fondat la Craiova,
n septembrie 2010
- apare lunar -
Membri de onoare ai colectivului de redac(ie
- Prof. univ. dr. Remus RUS
- Prof. dr. Florin AGAFITEI, orientalist, sanscritolog
- Diplomat Petre GIGEA-GORUN, ambasador, scriitor
- Prof. univ. dr. George POPA, scriitor, traductor, eminescolog,
critic de art
Responsabilitatea privind con(inutul materialelor publicate
n revistaConstela\ii diamantine apar(ine strict autorului
care semneaz textul.
Adresa redac(iei:
Cartier Lpuy, Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
Romnia, cod: 200440
ISSN 2069 0657
DTP: Doina DRGUT
Redac(ia
Redactor-yef:
DOI NA DRGUT
Secretar general de redac(ie:
J ANET NIC
Redactori literari:
IULIAN CHIVU
BAKI YMERI
Redactor artistic:
FLORI N MCE$ANU
Redactori asocia(i:
- Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. CRISTI AN PETRU BLAN, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. MARI ANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
poet bilingv, critic literar, traductor
- GEORGE FILIP, Canada, scriitor
Materialele se pot trimite la adresa:
constelatiidiamantine@yahoo.com
www.scribd.com/doina_dragut
2
Anul IV, nr. 3(31)/2013 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
I lustra(ia revistei: El Greco
Anul III, nr. 5(21)/2012
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
3
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Sanctuarul Naiadelor homerice din Ithaca
ar fi rmas n fluxul epic al Odiseei nu mai
important dect oricare alt episod, dac Por-
phirius nu ar fi descifrat n cele douzeci de
versuri
1
ideea alegoric exprimat a sufletelor
cltoare prin vzduh, nevzute, sau cap-
tive n grota nimfelor. n plus, Porphirius va-
lorific o traditie bine conturat a grecilor n
ce priveste aceste fiice ale lui Zeus, sexsim-
boluri feminie ale lumii antice, seductoare,
de ale cror farmece se bucurau nu numai
zeii, ci si muritorii.
Miturile privind genealogia si atributele
lor au permis o structurare functional a a-
cestora nNaiade
2
- stpne ale apelor dulci
-, Nereide
3
- nimfe ale Mediteranei - si
Oceanide- nimfe care stpneau oceanele
lumii. n unele opinii se conturau si nimfe ale
apelor Hadesului.
Din aceeasi clas a nimfelor fceau parte
si Sirenele din insula stncoas Sirenum
scopuli si de al cror cntec ademenitor doar
Ulise reuseste s se fereasc. Predestinate
idilelor, Naiadele nu-si pierdeau feminitatea
sub patina timpului si se ndrgosteau frec-
vent de brbati (muritori sau nu), dnd nas-
tere unor viitori eroi remarcati n fapte memo-
rate de mitologia greac, de unde si numele
date unor orase ca Lilaea din Phocis sau unor
familii renumite
4
.
Dac tinem seama c Naiadele si legau
numele de cursurile de ape si ar fi putut pieri
odat cu acestea, sanctuarul lor din Ithaca
ar fi trebuit s fie consacrat de prezenta unui
izvor nesecat: Acolo sunt i ape curg-
toare, confirm textul lui Homer. Porphirius
face ca n aceast grot din Ithaca lui Ulise
s sedesfoare imagini i simboluri care
se nasc fr sfrit unele din altele
5
.
Pentru Homer nu interesase dac o astfel
de pester exist n realitate si nici filosoful
neopythagoreic Cronius
6
nu confirm un
astfel detopos karatos, ceea ce pentru Por-
phirius conteaz mai putin, inclusiv dac n
Ithaca mna omului a construit drumuri pen-
tru zei si pentru muritori. Cronius consider
descrierea din versurile homerice drept o ale-
gorie, ns poarta cu dubl intrare incit la
comentarii. Un geograf ca Artemidor din Efes
vine totusi cu referiri credibile privind acest
sanctuar din Ithaca, insul strmt si stn-
coas. Ea dispune de un port care se nu-
mestePhorkys, iar peplajaei s-ar aflao pes-
ter - sanctuar al nimfelor -, acolo undear fi
fost debarcat Ulise de ctre feaci.
Alte descrieri ale sanctuarului dect cele
lsate de Homer si mai apoi ridicate de Por-
phirius la nivel de simboluri se pare c nu
avem n afara mitologiei. Despre amforele a-
mintite, Homer nu spune dect c n ele al-
binele las miere n faguri pentru Naiadele
care tes la vtale mari de piatr vesminte por-
firii. Comentariile lui Porphirius se concen-
treaz mai mult pe cellalt detaliu, cele dou
porti, una spre Crivt, iar cealalt spre mia-
zzi, sfintit: pe ea nu umbl oameni, ci ne-
muritorii.
Descrierile sanctuarului la greci ampla-
seaz statuia zeului cruia i este nchinat cu
fata exclusiv spre est (punctul vesnicului re-
nceput, cum spunea Eliade). Asa se explic
amplasarea celor dou porti de acces, asa
nct cei care adreseaz rugi zeului privesc
statuia din fat, adic sunt orientati spre
vest. Dac asimilm Crivtul cu estul, atunci
cele dou porti sunt nvecinate (sud-est);
pe poarta de miazzi intrnd doar nemuritorii
(zeii), fr a se amesteca cu oamenii de rnd.
Mslinul nu este nici el o prezent n-
tmpltoare, simbolica lui intr n cele din
urm n conexiune cu celelalte elemente din
pester. n mitologiile diferitelor popoare,
grota sau pestera se constituie ea nssi ntr-
un simbol coerent, dup cum vom vedea. n
principal face trimitere la uterul matern, n
sensul de origine a vietii
7
si din aceast cauz
capt o functie initiatic inclusiv la grecii
lui Homer, cnd neofitul trebuia s parcurg,
ca o prim etap, unregressus ad uterum,
dup care urma iesirea la lumin, cu sem-
nificatia de renastere ntr-un statut nou.
Tot printr-o pester coboar Ceres n in-
fern n cutarea fiicei rpite, Zoroastru i n-
chin o pester lui Mithra, Dionysos trieste
ntr-o pester, Zamolxis se ascunde ntr-o
pester, Trophonius - regele arhitect -, mai
inspirat dect Pitia, locuia si el ntr-o grot.
n China, pe Muntele Negru, apele inund o
pester cu ml care ia forma unui om, dup
un tipar de pe fundul acesteia si care dup
nou luni, sub razele soarelui, capt viat
un brbat primordial, Ay-Atman, cruia i ur-
meaz, dup o incomplet expunere la soare,
perechea acestuia: o femeie. Arhitectura cla-
sic indian se ntemeiaz pe profilul pesterii,
iar cella templului hindus este ea nssi o
pester. Soarele rsare la chinezi din Kong-
sang (un dud scorburos n care se ascunde
lumina pe timpul noptii).
La islamici, pestera lui Abu Yaqub este
un topos al ntoarcerii la substanta primor-
dial si tot despre pesteri aminteste si Sf.
Ioan al Crucii cu prilejul contopirii mistice.
Cibele era o zeitate a pesterii la greci etc.
Pentru psihanaliza viselor, pestera semnific
locul identificrii, al subiectivittii, al inte-
riorizrii psihice odat cu care individul de-
vine el nsusi.
Asadar, ncepem s discutm despre
semneca forme fizice imaginate sau exterio-
rizate care, potrivit lui Thomas A Sebeok
8
,
presupun un semnificat si un semnificant si
nsumeaz functia de a semnaliza o existent,
de a comunica mesaje n cadrul speciei si de
a modela informatia primit din afara sa.
Reamintim c autorul propunea o clasificare
a semnelor n sase categorii: semnal, simp-
tom, icon, indexul, simbolul si numele.
nRepublicalui Platon - 517 a,b - So-
crate i aminteste lui Glaucon c lumea trebuie
asimilat cu locul unei nchisori si lumina
focului cu efectul soarelui care o lumineaz
si, n consecint, pestera reprezint att
substanta inteligibil, ct si substanta sen-
sibil, adic si semnificatul si semnificantul.
Platon sugereaz c semnul imit sem-
nificatul, ceea ce la Peirce
9
este iconicitatea,
ori nPetera Nimfelor lucrurile conduc spre
simbol n acceptia lui Sebeok
10
; numele Na-
Iulian CHIVU
Reflec]ii din
Pe[tera Nimfelor
Reflec]ii din
Pe[tera Nimfelor
4
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
iadelor vine de lanama(izvor). Craterul este
un simbol al izvorului tsnitor nu numai la
greci, ci si la persi; Mithra s-a nscut dintr-o
pester, la 25 decembrie, ciobanii venind s
i se nchine ca unui zeu suprem, precum magii
la nasterea lui Hristos.
O problem special o propun cele dou
porti tropice att pentru pitagoreicii Nume-
nius si Cronius, ct si pentru Porphirius, de
unde si interpretarea acestora pornind de la
ideea c la antici omul nu se poate ascunde
de propriul destin, de propria menire. Ceea
ce poate el n schimb este doar s adopte,
s-si asume conditiile propriei vieti si n a-
ceste conditii el trieste nu ntr-un univers
absolut fizic, ci mai mult ntr-unul simbolic si
este, potrivit lui Ernst Cassirer
11
, mai mult un
animal simbolic dect un animal rational.
nPetera Nimfelor se face trecerea de
la semnal la simbol dac punem deoparte
semnalul ca parte a lumii fizice, iar simbolul
ca functie uman a semnificrii; primele sunt
doar niste simpli operatori, pe cnd celelalte
sunt designatori. Iar designatia se nscrie
ntr-un cod. Cele dou porti, asadar, desem-
neaz la pitagoreici tropicul de var (n Can-
cer) si cel de iarn (n Capricorn), fiindc n
astronomia presocraticilor si chiar mai apoi
soarele parcurge toate cele dousprezece
constelatii zodiacale n drumul su pe bolt.
Pe aceeasi ax, cele dou porti permit
accesul oamenilor prin nord, iar prin poarta
sudic urc cei puri odat cu zeii asigurnd
un circuit continuu al sufletelor ntre pmnt
si constelatiile zodiacale, alegorie pe care de
altfel Cronius nu o putuse sesiza. Joyce
12
,
cel care a creat modernismul si tot el l-a negat,
insist si el asupra acestui episod din Odi-
seea, ns ntr-o manier modern, dar nu
att din dorinta de a produce o sistematic a
formelor simbolice, cu toate c Petera
Nimfelor i oferea acest prilej. El rmne la
nivelul n care cunoasterea anticului include
particularul ntr-o form universal neordo-
nat si prea putin legitim.
A atribui anticului o gndire exclusiv
mitico-religioas inclusiv n intuitia artistic
mi se pare putin exagerat din moment ce
critica culturii, evident mai ales la greci, este
si o critic a ratiunii ei. Bipolaritatea sacrului
este ea nssi o dovad. Scolasticul Lagran-
ge
13
defineste cei doi poli ai sacrului drept
vitandumper accidens prin care ntelege
puritatea, desvrsirea, respectivvitandum
per se, impuritate, ceea ce trebuie evitat din
cauza ticlosiei umane (inclusiv interesul
personal).
Puritatea si impuritatea, ca poli ai sacru-
lui, cunosc o distributie social inegal, de
unde coeziunea sau disolutia
14
, iar un merit
(nc unul) al civilizatiei elene a fost si acela
de a face distinctia ntre pur si impur si, mai
mult dect att, depseste aceast distinctie
ridicnd-o la rang de tem filosofic nc de
la pitagoreicii care anticipeaz temele
bipartitiei universului naintea bipartitiei
societtii.
n reluarea ideii, Rudolf Steiner
15
vor-
beste peste dou milenii, evident dup o po-
zitie puternic influentat de crestinism, des-
pre o lume tripartit; prima lume fiind cea
care ne nconjoar, cea de a doua se reflect
n prima prin manifestrile Lunii, iar cea de a
treia se manifest n prima prin nestatornicia
punctului de rsrit al Soarelui. Abia dup
aceste distinctii, limbajul trece spre intuitia
intern si stabileste treptele conceptului de
Eu, mai nti ca form a subiectivittii po-
sesive si mai apoi ca form a obiectivittii
rationale, ceea ce a dus spre formarea con-
ceptelor definirii si a celor ale calittii. Iat
de ce, cuPetera Nimfelor, semnificatia se
explic n mod automat n termeni ai exis-
tentei, fiindc numai aceasta leag adevrul
de realitate si le separ totodat conceptual
si ca specii si ca atribute ale existentei nssi,
nu fr a identifica n formele simbolice vagi
date ale istoriei universale.
Lumea modern, desi las un astfel de
motiv doar n seama mitologiei sau a litera-
turii, uit c exist si gndeste n virtutea
adevrului su mereu aceeasi realitate izo-
morf prin reprezentri doar reesentializate,
dar pe aceleasi fundamente necomutative.
[1] Se nalt-n fundul schelei cu frunza deas un
mslin i-alturi i-o peter umbroas, desftat,
nchinat zeitelor Naiade. ntr-nsa erau vase i
ulcioare de piatr, unde roiuri de albine i las-
n faguri mierea pentru zne. Mai sunt n ea vtale
mari de piatr, la care-aceste zne tes cu mna
veminte porfirii, minune mare. Acolo sunt i ape
curgtoare, iar petera-i cu dou porti; pe una,
cea despre Crivt, se coboar oamenii; cealalt-
i despre miazzi, sfintit; pe ea nu umbl oameni,
ci nemuritorii (Odiseea, XIII, 142- l56, trad. G.
Murnu).
[2] Slsluiau peste ruri, izvoare, fntni, lacuri
si chiar mlastini unde si exercitau puterile. Cele
care aveau puteri asupra fntnilor se numeau
Crinaeae, cele care domneau peste izvoare se nu-
meau Pegaeae, stpnele mlastinilor se numeau
Eleionomae. Prurile erau stpnite de Pota-
meides, iar lacurile deLimnatides
[3] Sunt cele 50 de fiice ale lui Nereus si ale sotiei
sale Doris. Acestea stpnesc peste Mediterana
si sunt apropiate marinarilor aflati n dificultate.
Ele puteau prezice si viitorul si fceau parte din
alaiul lui Poseidon. n Corint, de pild, ele apar
mbrcate pn n sec. al VI-lea .H., ca mai trziu,
n ceramic s apar dezbrcate, clrind delfini
sau cai de mare.
[4] De farmecele lor s-au bucurat Endymion,
Erichthonius, Magnes, Lelex, Oebalus, Otrynteus,
Icarius si Thyestes crora le-au druit prunci nte-
meietori ai unor familii care au dinuit si s-au bu-
curat de aceast genealogie.
[5] Buffiere Felix; Miturile lui Homer i gndirea
greac, Ed.Univers, Buc.,1987, p. 56
[6] Cronius a fost unul din celebrii neopythago-
reici, contemporan cu Numenius din Apamea.
[7] A se vedea inclusiv la Mircea Eliade aceast
semnificatie, de pild n nuvelaLa tignci.
[8] Vezi Semnele: o introducere n semiotic, Ed.
Humanitas, Buc., 2001, p. 19.
[9] Peirce, C.S.; Some Consequences of Four
Incapabilites, nJ ournal of Speculative Philoso-
phy, 2 (140-151), 1868
[10] Un semn lipsit fie de similaritate, fie de con-
tiguitate, deci numai cu o legtur conventional
ntre semnificantul lui si denotare, si cu o clas
intentional pentru designatul su, se numete
simbol; op. cit., p. 79.
[11] Cassirer, E.; Eseu despre om. O introducere
n filosofia culturii umane, Ed. Humanitas, Buc.,
1994, p. 45
[12] J oyce, J ames Augustine Aloysius (1882 -
1941); Ulysses, Dublin, 1921
[13] Marie Joseph Lagrange - (1855-1938) tudes
sur les religions smitiques, Paris, 1903
[14] Vezi si Caillois, Roger; Omul i sacrul, Ed.
Nemira, ed. a II-a, Buc., 2006
[15] Steiner, R.; Omul - Hieroglif a cosmosului,
Ed. Univers Enciclopedic, Buc., 2006, p. 55.
El Greco - Curjarea templului
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Doina DR~GU}
Arta gotic a aprut n Franta, n prima
jumtate a secolului al XII-lea, si s-a rs-
pndit n vestul Europei (Anglia, Flandra,
Spania) si centrul Europei (trile germanice,
Cehia, Polonia). n Romnia, arta gotic a
ptruns prin secolele XIII-XIV, mai ales n
Transilvania (prin monumente) si Moldova
(elemente decorative). Parisul este focarul
principal al artei gotice, de unde strlucirea
sa se propag n ntreaga Europ.
Numit si stilul arcului ascutit, stilul go-
tic se naste din arta romanic sub influenta
Cruciadelor, a scolasticii si a misti-
cismului religios.
Termenul gotic a fost intro-
dus de celebrul arhitect si istoric
de art italian Giorgio Vasari, bio-
graful celor mai renumiti arhitecti,
pictori si sculptori italieni, n anul
1550, care fcea aluzie la tribul ger-
manic al gotilor, pentru a defini o
cultur de nivel inferior, o subcul-
tur, cu alte cuvinte barbar:
acesti Goti, acesti barbari care nu
cunosteau nimic din traditia ade-
vrat si-au creat un stil al lor, care
se rezum la un haos de sgeti, tur-
nulete, ornamente caraghioase si
adaosuri de prisos, din care frumu-
setea clasic, simpl este cu totul
nlturat
1
.
Dezvoltarea artei gotice este
strns legat de cea a societtii fe-
udale, de nflorirea si dezvoltarea
oraselor, ce se ntreceau ntre ele
prin construirea de monumente ct
mai grandioase. Si s nu uitm c
goticul evolueaz ntr-o societate
de tip catolic, n care credinta are
un rol important, ceea ce duce la
construirea de numeroase biserici si ca-
tedrale.
Gloria stilului gotic sunt catedralele, dar
stilul gotic se regseste si n constructii civile
si militare, n palate comunale, n primrii si
palate de justitie.
n catedrale sunt concentrate aproape
toate ramurile artei: sculptura, pictura, artele
decorative, mobilier, vitralii, textile.
Despre catedrala gotic s-a spus c ar fi
asemenea unei Biblii n piatr sau a unei
Istorii a lumii, deoarece multitudinea de
personaje pare s ilustreze att teme inspira-
te din biblie, ct si aspecte contemporane,
inspirate din viata trit de artisti.
Stilul gotic este caracterizat prin predo-
minarea formelor arhitectonice nalte si zvelte,
prin arcuri butante si bolti ogivale, prin con-
traforturi si vitralii.
Aparent fragile, edificiile gotice sunt
foarte rezistente prin scheletul ferm al cldirii
mai mult dect prin masivitatea peretilor.
Interiorul este prevzut cu stlpi nalti si pu-
ternici, ce dau impresia de elegant sobr.
Prin turnurile lor avntate si portalurile
splendide, catedralele gotice fac, privite din
exterior, o impresie deosebit, ns mai pu-
ternic impresioneaz prin interiorul lor, prin
spatiul aerian, imaterial, n care ochiul privi-
torului nu ntlneste forme masive.
n ceea ce priveste volumul si nltimea,
catedralele gotice le depsesc cu mult pe cele
mai mari catedrale romanice: privirea nu se
loveste de forme masive aflate n penumbr
ci mbrtiseaz dintr-o dat ntregul spatiu.
(...) n catedrala gotic, toate elementele se
afl n diferite corelatii: arcurile nu reunesc
numai sprijinele, ci si iau parte si la tendinta
ascendent dominant si ncadreaz cele mai
felurite perspective. (...) n felul cum a fost
conceput constructia arcadei se oglindeste
intentia din ce n ce mai accentuat a culturii
medievale de a tine seam de fac-
torii psihologici n vederea realizrii
telurilor ei ideologice
2
.
Amintim catedralele din Franta
(Paris, Reims, Rouen, Chartres,
Amiens), din Spania (Burgos), din
Anglia (Worcester, Wels), din Ger-
mania (Kln, Bamberg).
n Franta, stilul gotic a cunos-
cut trei etape: gotic lanceolat, gotic
radiant si gotic flamboyant.
Prima etap a goticului, stilul
lanceolat, a avut drept caracteris-
tic prezenta turlelor-clopotnit, n
form de lance. Ascutite, nalte, a-
cestea ddeau impresia general a
sensului ascensional si asigurau
caracterul de desfsurare pe verti-
cal a edificiului. Exemple: catedrala
din Chartres, Saint Denis din Paris.
Stilul radiant (rayonnant) este
caracterizat prin razele care pleac
de la ferestrele sub form de rozet.
Catedrala Notre-Dame din Paris
(construit ntre 1163-1245 si resta-
urat n secolul XIV) este conside-
rat monumentul clasic al stilului
gotic, capodopera goticului radi-
ant. Toate reperele dimensionale respect co-
respondentele geometrice ce converg spre
centrul compozitional al structurii (rozeta).
La stilul flamboaiant este caracteristic
bolta cu ogive n care arcele se pierd direct
n stlp fr s se sprijine pe un capitel. Este o
abundent a decorrii fatadelor cu sculpturi
Catedrala Notre-Dame din Paris
Goticul \n art#,
literatur#, muzic#
Goticul \n art#,
literatur#, muzic#
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
6
Anul IV, nr. 3(31)/2013
n relief si ronde-bosse, o adevrat dante-
lrie de piatr, dominarea golului asupra pli-
nului fatadelor si acoperirea golului cu vitralii.
Exemple: catedralele din Amiens, din Reims
sau catedrala West-minster din Anglia.
n Germania, goticul ptrunde mai trziu,
influentat de monumentele franceze. A
existat o preferint pentru goticul lanceolat,
cu turnuri-clopotnit foarte ascutite. Cele
mai cu-noscute monumente gotice sunt do-
murile din Koln, Regensburg, Nurnberg si
Bamberg.
n Anglia se dezvolt un stil gotic pro-
priu, caracteristic fiind masivitatea monu-
mentelor. Principalele edificii gotice de aici
sunt catedralele din Canterbury, Wells, Lin-
coln si Salisbury.
n Spania, influenta stilului gotic francez
apare la catedralele din Burgos si Toledo.
n Italia, goticul ptrunde mult mai trziu,
aceast tar rmnnd refractar n acest
sens, datorit influentelor puternice bizan-
tine. Cel mai reprezentativ monument gotic
este domul din Milano, construit pe parcursul
a cinci secole. n schimb, n Italia, se gsesc
admirabile monumente gotice n arhitectura
civil, printre cele mai cunoscute fiind Palatul
Dogilor din Venetia si admirabilul castel Ca
dOro (Casa de aur) din Venetia.
n Romnia, arta gotic a ptruns n se-
colele XIII-XIV n Transilvania si se reg-
seste n Biserica Sf. Bartolomeu si Biserica
Neagr, din Brasov, n Catedrala Sf. Mihail
din Cluj, Castelul de la Bran, Castelul Cor-
vinilor etc. Elemente specifice oraselor gotice
se remarc si n arhitectura civil din orasele
transilvnene Brasov, Sibiu, Sighisoara, prin
modul de grupare a cartierelor, prin amena-
jarea pietelor publice, prin traseele strzilor etc.
Monumentele gotice impresioneaz prin
nltimea lor, prin solemnitate, prin vertica-
litatea zidurilor si a turnurilor, ce se avnt
spre cer, prin estetica vitraliilor, ce fac ca lu-
mina s ptrund, la toate orele zilei, n mod
feeric, iar vlul luminos multicolor mbie spre
meditatie.
Sculptura gotic este reprezentat prin
statui-coloane pe fatadele bisericilor, nf-
tisnd siluete de regi si profeti, si se caracte-
rizeaz prin umanizarea personajelor (pre-
zentndu-le cteodat n timpul unei con-
vorbiri pentru a le da o mai mare aparent de
realitate), iar arta statuar se defineste prin
simplitate expresiv, elegant si zveltete. Ea
s-a manifestat ca o functie ornamental a ca-
tedralelor si n special a portalurilor.
Secolele XIV-XV aduc o serie de schim-
bri n ceea ce priveste modul de alegere si
tratare a temelor, pe fondul calamittilor
(Ciuma Neagr, Rzboiul de 100 de ani) si al
propagrii curentelor mistice; accentul cade
acum pe descrierea spectacolelor suferintelor
lumii, nmultindu-se scenele care redau
patimile Mntuitorului, sau a unor scene
macabre. Pe de alt parte, aceste schimbri
aduc o mai mare naturalete si o mai profund
coborre n aspectele mai direct sentimentale
de umanitate. De asemenea se nmultesc re-
drile de scene cotidiene, de obicei ca teme
de zodiac.
3
n ceea ce priveste pictura, aceasta r-
mne subordonat arhitecturii pn n se-
colul XV. Faptul c arhitectura gotic a redus
suprafetele plane ale peretilor, pictura va fi
n mare parte eliminat, locul ei fiind luat de
vitralii, acestea fiind creatia cea mai extra-
ordinar a Evului mediu.
4
Totusi ansambluri
picturale originale au fost realizate de Simone
Martini, Matteo Giovanni da Viterbo, Cina-
bue, Cavallini si Giotto di Bondone(mag-
nificul ansamblu de fresce din Capella Scro-
vegni din Padova - capodoper a picturii din
secolul XIV italian si european).
n literatur, goticul s-a manifestat prin
romanul ororilor sau romanul negru si a
fost cultivat de scriitorii englezi (H. Walpole,
Clara Reeve, Ann Radcliffe, G. M. Lewis, Ch.
R. Maturin, Charlotte Bront), n a doua
jumtate a secolului XVIII si nceputul
secolului XIX, ca o reactie mpotriva ilumi-
nismului. De-a lungul evolutiei literaturii go-
tice, un rol semnificativ au jucat E. A. Poe,
Lowercraft, Hoffman, Daphne du Maurier,
Baudelaire.
Literatura gotic, denumit uneori si
horror gotic se crede c a fost inventat
de scriitorul englez Horace Walpole, n ro-
manul The Castle of Otranto (Castelul din
Ortanto), aprut n 1764.
Romanul gotic cultiv o atmosfer ap-
stoare si morbid, definit de prezenta rui-
nelor, a castelelor bntuite de stafii si a pe-
isajelor nspimnttoare si stranii. Nu lip-
sesc elementele de magie si de supranatural,
iar unul dintre motivele des ntlnite n li-
teratura de acest gen l reprezint mitul vam-
pirului. Ulterior, din gotic au derivat thrillerul
si literatura paranormal. Scriitorul englez
Brian Aldiss consider c literatura science-
fiction reprezint o proiectare n viitor a ge-
nului gotic, avnd n vedere teme precum in-
ventiile uimitoare cu monstri extraterestrii,
efectuate de savanti excentrici sau nebuni.
n muzic, miscarea Goth a aprut la sfr-
situl anilor 1970 si nceputul anilor 1980, n
Anglia, si s-a rspndit n diferite forme n
Europa si n Statele Unite ale Americii. A-
ceast miscare si are rdcinile n miscrile
muzicale punk si new wave, la care s-au ad-
ugat elemente din romanele gotice si din fil-
mele expresioniste germane.
Miscarea Goth se caracterizeaz mai ales
printr-un stil sobru spre macabru, estetica
vestimentatiei fiind bazat pe culori ntu-
necate la care se adaug accesorii si elemente
mistice, provocatoare. Ea se manifest n-
deosebi ctre periferia societtii si este une-
ori asemuit cu satanismul, desi nu are nicio
legtur cu acesta sau cu vreun cult religios.
Membrii gotici abuzeaz n utilizarea sim-
bolurilor religioase, mai ales a celor iudeo-
crestine, cum ar fi crucifixuri, Steaua lui Da-
vid etc.
Cu toate c a fost dispretuit si batjocurit
de Renastere, goticul a fost o perioad de
avnt pentru umanitate. Arta gotic a dat lu-
mii capodopere comparabile cu cele mai mari
creatii ale geniului uman. Epoca artei gotice
a fost supus, de-a lungul istoriei artelor,
unor aprige si vehemente contestri, dar a si
beneficiat de elogii entuziaste. Pentru ar-
hitectul francez Eugne Viollet-le-Duc, re-
numit pentru restaurarea edificiilor medie-
vale, goticul era singura arhitectur origi-
nal care a aprut n lume dup antichitate
5
Goticul a creat, ns, sentimente fr de
care arta Renasterii ar fi de neconceput,
maestrii goticului fiind primii care, dup se-
cole, au reusit s (re)demonstreze n mod
constient c omul este msura tuturor lu-
crurilor, asa cum spunea filosoful grec Pro-
tagoras.
Note
[
1
] Apud Van Loon, Willem - Istoria artei,
Editura Snagov, Bucuresti, 2001, p. 204
[
2
] Alpatov, Mihail - Istoria artei. Arta veche
i a Evului Mediu, vol. I, Editura Meridiane,
Bucuresti, 1962, p. 348
[
3
] Suter, Constantin - Istoria artelor plas-
tice, Editura Didactic si Pedagogic, Bu-
curesti, 1969, p. 177
[
4
] Focillon, Henri - Arta Occidentului. Evul
Mediu gotic, vol II., Editura Meridiane, Bu-
curesti, 1974, p. 106
[
5
] Apud Drgut, Vasile - Arta gotic n Ro-
mnia, Editura Meridiane, Bucuresti, 1979,
p. 5
Bibliografie
Drgut, Vasile, Arta gotic n Romnia,
Editura Meridiane, Bucuresti, 1979
Van Loon, Willem - Istoria artei, Editura
Snagov, Bucuresti, 2001
Alpatov, Mihail - Istoria artei. Arta veche si
a Evului Mediu, Editura Meridiane, Bucu-
resti, 1962
Suter, Constantin - Istoria artelor plastice,
Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti,
1969
Focillon, Henri - Arta Occidentului. Evul
Mediu gotic, Editura Meridiane, Bucuresti,
1974
Anul III, nr. 5(21)/2012
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
7
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Janet NIC~
SCRI I TORI I
Scriitorii sunt oameni reali, palpabili, dar cu mult
ireal n cap. Mari productori de absente si invizibil,
adictelea, sensuri, nonsensuri si semnificatii,
ei se mpuneaz cu figuri de stil, mai bine zis,
cu desfigurri de stil,
inventeaz povesti de corason, sensibilizndu-i,
pn la genunchiul broastei, pe cei care au timp de pierdut.
Pentru omul simplu, necioplit, real este ceea ce se vede.
Pentru cei ciopliti, este real ceea ce nu se vede.
Valorile nu se vd, ci se presupun, se ghicesc.
Prin procesul de autostafidire,
scriitorul se aseamn cu sfntul
care si aduce aminte de pcatele fcute.
Lsnd s cad, pe obrazul fr chip, din ochii mintii,
lacrimi care nasc ntrebri si pun pe gnduri,
el face semne mieroase celor de sub nacela ce-l duce,
din lips de Pegas, spre Turnul de Fildes.
Dar oamenii nu au aripi ca poetii
ci doar clcie pentru colbul realului. Unde mai pui c
mare scriitor este, ntr-o acceptie plebee, cel care moare
de tnr sau cel care trieste n exil. n sensul acesta,
mai este cineva amator? Doamne fereste !
De aceea, poetii nu prea sunt MODELE de urmat.
Nu sunt cititi nici la scoal si, drept pedeaps
c exist n manuale, elevii le ncondeiaz chipul cu pixul,
umflndu-le buzele, mrindu-le urechile
iar ochii mzgliti sunt ct sarmalele.
Asa le trebuie! Cine i-a pus s fie mari scriitori!
S se adapteze, scriitorul ar trebui s coboare
la nivelul instinctului, s intre n tagma
celor care vnd zarzavaturi, s-si cumpere tarab,
ca tot omul care plteste impozite.
Apoi, s-si fac singur reclam, c de-aia este particoler
si s strige, dup ce-si d cu sacz pe buze, lng tata Maria
si lng dada Floarea: Ia metafora, neamule!
Ia metafora! Ia epitetul, frtioare! Avem marf proaspt,
avem figuri de stil pentru toate gusturile! Ia catacreza!
Ia antonomaza! Ia prosopopeea!
Avem leporii bine ambalate!
Iar seara, dac a vndut ceva, s-si numere critarii
si cititorii. Asa da!
Asta e cultura de piat!
Pi, pn cnd, capete n nori si turnuri de fildes!
N GENERAL, DESPRE I NDI VI DUAL
Stiam c, pe vremuri, nu prea ndeprtate, sampania
era butura clasei muncitoare, but prin reprezentantii si.
Dar azi, Casa Poporului e a poporului?
Se duce, cumva, poporul la Parlamentul European
sau pe Coasta de Azur s-si bronzeze
oboseala unui planificat si parafat farniente?
Problema nu e c poporul are reprezentanti,
pentru c asa e n toat lumea, problema e cnd acestia,
ca la noi, sunt rupti de popor. Boborul n sus, boborul n jos!
Lozincile ipocrite sunt acizii care ard indivizii
n numele unei paste omogene si neutre cu virtuti de plastilin.
Natura nu naste specii, ci indivizi. Societatea naste generaluri
goale, eliminnd indivizii slabi, cuminti, naivi, credinciosi si
creduli. Adevrata evolutie se face prin revolutie.
Adevratii revolutionari sunt copacii. Revolutia aduce aminte
reprezentantilor c pdure fr copaci nu se poate,
c templu fr crmid e de neconceput. Nu e cazul s ne
ntoarcem la natur, la fragilitatea noastr individual
Ir tichie de aur?
El Greco - Viziunea Sfntului J ohn
8
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
George FILIP
(Canada)
HAI S NA$TEM
ni se propune s facem copii
haideti drag si noi, ce mama dracu
n legile firii se precizeaz
c pot procrea bogatul... sracul...
s-ntindem asadar rogojina
apoi legitimi procedm ca atare
procentual indivizilor de pe Pmnt
i revine vesnic clasei muncitoare
ne sunt alocate salubre spatii
asistent Nu! - ar fi indiscret
toate optiunile se regleaz
la un FECUNDITAL-CABINET
NU! spag NU! (sincer) ni se cere
suficient este s ai partener
noul nscut, n lumea cea mare
are garantat un petec de cer
la botez vine si Starea Civil
s pun pe nastere un timbru sec
iar printii s jure c pruncul
nu va trisa nhmat la edec
Domnilor - s nastem la UNI-SEX
despre paternitate nu mai vorbim
noi ne facem datoria obsteasc
dup care ne drogm sau murim
haideti s-i dm btaie - pruncii
pot fi procreati si-n eprubet
dar noi procedm dup formula
cam perimat - de pe planet
nu egreu, mai transpirmo clip
si-n metamorfoza de nuclee
punem znaga noastr cea paternal
plus un strop de onomatopee
tu esti gata?... eu sunt gata... iat
ct de mndri suntem noi - printii
am creat nc-o progenitur
s ne-o creasc statul si... toti sfintii
nu uitati c n mileniu-acesta
pornim iar la lupta cea mai mare
viata noastr e o... fecundatie
deci: triasc clasa muncitoare!
POET N DELIR
si-a tiat pasrea-vultur bratele
iar dimineata nu a mai rsrit
de atunci pe poetii din mituri
Marea Neagr nu i-a mai pomenit
orchestra cnta pe o frunz de crin
clovnul era mai trist ca niciodat
arheologii politici au spus adevrul:
un tnr btrn sedusese o fat
din munte a scobort floarea de colt
odat cu bnuitul om al zpezii
iubita mea fredona la fereastr
ntroienit de zpada amiezii
un dulu purta Luna-n privire
calul meu btrn cnta la ghitar
pe prisp dansau fecioarele dalbe
si eu as fi vrut s nu mi se mai par
nebunul a cioplit un steag de rzboi
sub care s-au strns leprele lumii
si cnd glceava era-n toi am stiut
c suntem mai btrni ca strbunii
avea dreptate tata cnd m-njura
c si eu prea eram dat dracului:
dup ce-am tvlit politistele
am rvnit si la fata-mpratului
muntii se bronconeau ca berbecii
Oziris m-a ademenit prin odi
si-am aflat c cerberii doamnelor
sunt mai prosti ca o hait de duli
nimeni nu bnuia c jucam farse
vinul nu mi se sfoiegea n pahar
pe vremea aceea - colectivistii
recoltau munti de coliv la hectar
pe urm au adus rusii Katiusa
si noi am ncins-o la kazacioc
se duseser dracului sperantele
iar tiganii ne vrjeau n ghioc
opreste-m muza mea trdtoare
nu te travesti-n poemele mele
vreau s cnt cum n-am mai cntat
si din crezul meu s latre srapnele.
CELLALT
trecea mereu cu o roat ptrat
de-a dura c asa era pe atunci
piratii ne trguiau femeile
iar printii furau idei de la prunci
nimeni nu-si asumase eroarea
iar cioclii si revendicau plata
timpul supra spatiu nu ddea roade
si-n cosciugul strmt plecase si tata
doamna Iap si renega ftul
avocatul o cobzrea n zadar
doar grjdarul stia adevrul:
Iapa se iubea si cu-n alt armsar
am compus o balad despre printi
cu obiceiul lor barbar de-a muri
strigoii umblau cu jungherele-n dinti
si ce va fi mine noi nu puteam sti
anotimpul tra Sudul spre Nord
de obicei - toamna pe nserate
cnd eu defilam n straie de lord
iar prostii credeau c-s cellalt frate
se tocmea srbtori mari si festive
sfintite de preoti burlaci si sraci
eu - incognito prin vagi tentative
bgam n jandarmi o mie de draci
cnta cimitirul a Gheorghe cel Sfnt
groparii n-aveau vreme s cugete
drept pentru care zumziau n amvon
cuvioasele - maicile preceste
n-aveam lutari mcar pentru nunti
prin duzi se coceau doar termitele
treceam haiducind prin muntii crunti
si-mi adulmeca - nimeni - copitele
toat lumea cnta un imn proletar
iar pruncii ni se nsteau prin santuri
eu o fceam pe Rasputin prin palat
si nici la cizme nu aveam branturi
atunci a venit plutonul cu pusca
cellalt EU avea imnuri n glas
poporul meu cnta tiri-babusca
si fratii mei au ochit... si au tras!
Motto:
o s te iau cu mine prin istorii
fiindc mi-ai ars n Candele - cuvntul
cnd se zbtea poetul printre glorii
yi fumega - al dracului - Pmntul
79
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Arta, chiar si cea naiv, trebuie neaparat
s fie un produs constientizat al spiritului,
altfel spus totalitatea formelor de manifestare
si constientizare ale sensibilittii umane in-
teligent si creatoare.
Fortele spiritului, n permanenta lor ten-
tativ de cutare a absolutului si de repre-
zentare sensibil a concretului, se materia-
lizez n acele forme specifice cunoscute sub
numele de creatii artistice. ns creatiile ar-
tistice nu sunt lucruri n sine. Misiunea lor,
implicit misiunea artei si a artistului, este pe
de-o parte de-a bucura si nnobila sufletul con-
sumatorului de art, pe de alt parte de-a intra
n patrimoniul universal ca izvor de ap vie,
mereu pur si dttor de puteri creatoare.
Rdcinile artei sunt nfipte n negura
vremurilor, cnd omul dobndea constiinta
eului prin forta ratiunii si prin nevoia tot mai
presant de frumos. Si astfel, n negura vre-
murilor, negura mintii se destrma!
Negresit c practicile religioase crora
omul le-a dat un lung si greu tribut (de pild,
jertfele umane cerute de Moloh, ori de nes-
tiosii zei azteci), au si meritul de-a fi ndrumat
pasii proasptului biped pe terenul virgin al
artei.
Putem oare s ne nchipuim ritualurile
omului primitiv (ceva foarte asemntor cu
cele ale samanilor si ale magilor africani ori
polinezieni), lipsite de aspectul decorativ al
topielilor si urletelor, ce se vroiau dans si
muzic? Cci, n mod sigurhomo ludens l-a
precedat si apoi a coexistat cuhomo sapiens...
Dar, se poate obiecta, de ce s ne o-
prim la nendemnatecul om primitiv, cnd
psrile, de exemplu, se zbenguie si cnt
incomparabil mai armonios?!
Asa este, numai c n timp ce celelalte
vietuitoare sunt conduse n hrjoneala lor
de instincte, omul, cu toat rudimentaritatea
lui, actiona cvasiconstient - si condimenta
jertfele aduse fortelor necunoscutului, n do-
rinta sacr si prioritar de-a si le apropia, cci
teama de necunoscutul vesnic bnuitor si
nemultumit l paraliza! De unde si primele
forme de adorare si idolatrie, mugurii triumf-
tori ai religiilor de mai trziu: animismul, fe-
tisismul, totemismul, magia si cultul mortilor.
ns goliciunea peretilor pesterilor si gro-
telor ncepuse s-i otrveasc bucuria izbn-
zilor vntoresti si militare de peste zi. Sce-
nele rituale si cele de lupt aprig pentru su-
pravietuire, trebuiau spate n stnc pentru
a sta mrturie destoiniciei si vitejiei dobndite
n lupta cu necunoscutul, cu dusmanii si -
de ce nu? - cu el nsusi.
Astfel, acele insinuri de fresce, emotio-
nante dovezi ale zbaterii prometeice a omului
primordial (mitul prometeic este cu sigurant
cel mai reprezentativ mit al civilizatiei uma-
ne!), se constituie n repere luminoase pe
traseul pieptis al istoriei omului si artei sale.
Fr-ndoial, natura rmne inepuizabilul
izvor din care se alimenteaz arta. Din acest
motiv, ntretinerea ei impune o total nro-
bire n fata realittii? Fireste c nu, desi o
bun parte a consumatorilor de art se arat
indignati de asa numitele sacrilegii svrsite
de artistii mai putin ortodocsi n respectul
ce-l datoreaz perfectiunii naturii, prerea lor
nestrmutat fiind aceea c o oper de art
este cu att mai valoroas cu ct este mai
autentic, adic cu ct imit mai bine natura.
Pesemne c, vorba unui critic, multi dintre
ei chiar suspin: De ce nu suntempe vremea
lui Zeuxis, care picta strugurii cu atta veri-
dicitate, nct psrile pclite se mbulzeau
s-i ciuguleasc?!...
Din pcate, adaug eu, nu suntem nici pe
vremea lui Michelangelo, Leonardo si Rafael,
nici pe vremea impresionistilor si a lui Vincent
van Gogh, nici mcar pe vremea lui Picasso.
Suntem n secolul 21, un secol al mobilittii,
tranzientei si impermanentei, un secol al foa-
mei neostoite de nou si senzational pn la
socant, dar un secol prea putin dispus la
jertfe de tipul aducerii-aminte si al respectului
ndelungat.
Vaszic, redus la rolul de copist, artistul
ar fi cu att mai vrednic de stim, cu ct ar
reproduce mai fidel fragmentul de natur care
l-a inspirat. Valoarea creatiei (carte, tablou,
sculptur sau film) ar fi, n aceast accepti-
une, apreciat dup puterea ei de iluzionare.
Cauza care-i ndeamn pe unii consu-
matori de art s aib atari pretentii, este n
primul rnd nevoia de-a avea un corespon-
dent n realitate. Dac, de exemplu, pictorul
si boteaz pnzaBtrn citind, cel ce-o pri-
veste, pornind de la titlu, caut s descopere
imaginea unui btrn, de regul evlavios, care
citeste cu osrdieBiblia.
Fac precizarea c din cele spuse nu de-
curge cu necesitate rolul strict sugestionabil
al titlului, ct mai ales capacitatea liniar-
constructiv a respectivilor iubitori de art!
n al doilea rnd, preferinta arborat des-
tul de zgomotos pentru arta clasic (cci -
nu-i asa? - Hieronymus Bosch rmne la fel
de incitant si derutant chiar si pentru secolul
nostru), prin urmare, aceast preferint pen-
tru arta clasic, decurge din teama respecti-
vului consumator de-a nu fi antrenat de arta
modern pe niste trmuri unde este consti-
ent c se poate rtci din pricina putinelor
repere certe pe care le are la ndemn.
n al treilea rnd, poate cu exceptia exe-
getilor si, desigur, a snobilor, ceilalti iubitori
de frumos se las dijmuiti de arta care-i
precede cu vreo 2-3 generatii, ba chiar mai
mult. De ce? Deoarece creatiile cu care de
bine, de ru ne-am familiarizat ntre timp nu
doar ochiul si urechea, ci si cugetul (fireste,
cu neprecupetitul aport al criticilor si atot-
stiutorilor), aceste creatii ne sunt infinit mai
apropiate de simtire si ntelegere dect acele
productii ale artei care de-abia acumncearc
s-si croiasc drum spre inimile si cugetele
noastre, dar care ntmpin o fireasc rezis-
tent, fie din cauza conventionalului comod,
statornicit de timp si obisnuint n noi, fie
din cea a ofensivei unor forme ce au darul s
strneasc emotia disconfortului prin lipsa
acelor principii si prejudecti care reprezint
armtura de rezistent a echilibrului si ar-
moniei luntrice.
Pentru operele ce ne comunic secvente,
ori - mai degrab - aparente de viat (gen ro-
Considera]ii despre art#
(Elemente de filosofia culturii)
Considera]ii despre art#
(Elemente de filosofia culturii)
George PETROVAI
1. Cum yi cnd
a aprut arta?
2.Imit arta realitatea?
10
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
manele de aventuri sau cele siropos-sen-
timentale), succesul, dictat de acceptul entu-
ziast al masei de consumatori, este garantat,
ntruct: a) suntem nclinati s ne iluzionm,
pentru ca astfel, prin eroii ndrgiti, taman ca
n basme s ni se par c..., adic s evadm
din ctusele unei vieti banale si plictisitoare,
nainte ca aceasta s devin insuportabil;
b)suntem mult mai obisnuiti cu panorama
diversificat a vietii, ce lesne ne pricinuieste
aleanul si nemultumirea, dect cu sensurile
ilustrate de artist, dup ce acesta, el nsusi
un scrbit de minciunile si ipocriziile seme-
nilor, a degajat respectivele sensuri de zgura
vietii, transformndu-le n fclii luminoase
ale scopului uman.
Crend o oper ce se ridic deasupra a-
cestor aparente, se cere o convertire a obis-
nuintelor publicului consumator de art, alt-
fel spus se cere ca acesta s mearg mpre-
un cu artistul nspre esent. Evident, pentru
un asemenea demers este nevoie de acea
sensibilitate care se dobndeste doar prin
nencetate acumulri culturale...
ns stabilirea corespondentelor cu re-
alitatea nu-i valabil pentru toate artele. n
arhitectur, de pild, nu se caut echivalente
din simplul motiv c nu exist case naturale.
Deci pretentianoastr deareduceartalare-
alitate, deja a suferit un esec. Si nu-i singurul.
Cnd un vas sau o medalie sunt mpodobite
cu desene stilizate care n-au rubedenii n
realitate, le acceptm ca fiind firesti. Lucru,
de altminteri, valabil pentru toate asa-numi-
tele arte minore: tapiserie, ceramic, arte de-
corative.
Aceasta ns nu ne ndreptteste s cre-
dem c depsind granitele realului, pe loc se
plmdeste o capodoper. Arta a oscilat si
continu s oscileze ntre cele dou mprtii
antagonice: realul si irealul (fantasticul).
Dar printr-un tainic simt al echilibrului si
armoniei luntrice, ea se fereste s dep-
seasc anumite limite trasate de bunul simt
al esteticului pe care artistul si-l autoimpune,
iar receptorul l asteapt si-l pretinde.
Cci creatiile artistice sunt opere zmislite
de oameni pentru oameni, pentru nevoile lor
de frumos si pentru aspiratiile lor nspre mai
frumos. Constrns la imitatie, arta se vulga-
rizeaz, dup cum dac navigheaz doar n
apele irealului (literatura stiintifico-fantastic,
de exemplu), aceasta intr n categoria sui-
generis de art anticipativ.
Istoria ne demonstreaz c arta autentic
niciodat nu se confund cu realitatea, pen-
tru c n ea se evidentiaz contributia transfi-
guratoare a artistului, respectiv fantezia n-
crcat de farmec si inefabil cu care acesta,
gratie harului cu care a fost nzestrat de Dum-
nezeu, izbuteste s redea n chip cuceritor
secventa de viat asupra creia s-a aplecat.
Cu completarea c operele care se n-
deprteaz prea mult de realitate, deseori n-
tmpin rezistenta receptorilor consumatori.
Citind o carte, privind un tablou ori as-
cultnd acordurile unei melodii, dac res-
pectivele creatii au valoare artistic, simti
instinctiv cum emotia te rscoleste.
O oper de art se adreseaz n egal m-
sur inimii si mintii. Receptarea operei de art,
att n ceea ce priveste latura intelectiv, ct
si cea emotional-estetic (muzica detine un
plus de vraj fat de celelalte arte), presupune
din partea receptorului o ampl si profund
instruire.
Dar nu cumva pentru receptarea laturii
estetice nu avem nevoie de o pregtire spe-
cial? Cci dup spusele lui Kant, frumosul
este ceea ce-ti place fr conceptualizare...
Ceea ce vrea s spun c frumosul fr fara-
fastcuri (o zi luminoas, un colt de natur,
un chip frumos) impresioneaz toti oamenii,
desigur, cu intensitti diferite, si c n fata
veritabilului frumos vibreaz att sufletul
exegetului, ct si cel al neinitiatului sau ne-
instruitului.
S-ar prea c asa stau lucrurile, dac nu
s-ar tine cont de urmtoarele dou aspecte,
care vrnd-nevrnd invit la conceptualizare
dup o temeinic instruire:
a) Sfera esteticului a fost lrgit prin asi-
milarea urtului, dar nu ca un concept anti-
estetic, ci ca un mod de expansiune, iradiere
si ipostaziere a frumosului interceptat la li-
mitele lui inferioare;
b) Frumosul nu e unic, ci infinit nuantat
si structurat pe multiple planuri de complexi-
tate, respectiv de puritate.
Not: Pentru Plotin, iar dup el si pentru
alti gnditori, Frumosul absolut este Unul,
adic Dumnezeu!
Dup cum frumusetea frust a trandafi-
rului slbatic pleste n fata culorilor si a
parfumului trandafirului cultivat, tot astfel
esteticul frust al unui colt de natur este de-
seori depsit de esteticul artistic.
Prin frumusetea sau slbticia ei, natura
ne ncnt, ne nduioseaz sau realmente ne
ngrozeste. Grandoarea naturii (munti pr-
pstiosi, ape vijelioase, marea nfuriat) nu
emotioneaz, ci provoac un extaz vecin cu
teama.
Simtim emotii doar n fata lucrurilor si a
fiintelor delicate, respectiv neajutorate: flori,
animale inofensive urmrite de rpitori, copii,
oameni amenintati de rutatea semenilor sau
de stihiile naturii.
Dar autenticele creatii artistice ntotdea-
una provoac emotii! Aceast emotie este
complet diferit de emotia datorat milei si
compasiunii, ca si de cea datorat unui soc
(de pild, o ntlnire subit ori emotiile de la
un examen). Cci emotia artistic tine de n-
telegerea mesajului transmis de sufletul ar-
tistului ctre inima si simtirea consumatorului
de art, prin urmare, ea este generat de bu-
curia stabilirii unei relatii adecvate ntre oper
si iubitorul de art.
Relatia de mai sus nu este deinformare,
asa ca n cazul studierii unui document stiin-
tific sau a unei fotografii, nici doar de natur
afectiv (scrisori de dragoste, album de fa-
milie etc.). Legtura stabilit ntre creatie si
consumatorul de art, mai exact ntre artist si
receptor, este de natur estetic.
O astfel de apropiere ajut la eliminarea
limitelor de interpretare si oblig la adoptarea
ideii c opera de art nu-si epuizeaz poten-
tialitatea artistic (emotional-estetic). Ba
dimpotriv, iubitorul de art va cuta s se
apropie de esenta simtirii si gndirii artistului
din noi si noi unghiuri de abordare (de pild,
citind si recitind un roman), astfel descope-
rind cu bucurie si uimire noi izvoare de lumin
si frumusete ntru mplinirea sa estetic.
Valoarea creatiei artistice este ireductibil
la ceva anume - idee, senzatie, sentiment sau
conceptie, pentru c mai presus de rolul ei
informativ este rolul suformativ-cultural,
si asta fiindc detine acea fort indicibil care
transform ideea, senzatia, sentimentul si
conceptia, ne transform pe noi nsine!
El Greco - Alungarea zarafilor din templu
3. Cum se apreciaz
opera de art?
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
11
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Ne pare, uneori, c n poezia cu si despre
iubire s-a spus totul, dar, fiecare poet, cu
adevrat poet, gseste o nou sonoritate, o
form nou, spre a exprima acest sentiment
vesnic. n creatia lui Serghei Esenin tema
iubirii are ecou ncepnd cu vrsta fraged -
15 ani, cnd lucrrile sale au caracter folcloric
- poetic, cu caracter de stilizare, de exemplu
Imitajie la un cntec (Hooparauue necue):
A fi vrut, n sclipirea undelor spumoase/
S smulg cu durere srutul din buzele tale
ro-aprinse - unde poezia se aseamn cu
un cntec liric popular. Sunt ostatice n lirism
si alte poezii ale acestei perioade, cum ar fi:
Zorii jes pe lacuri(Bimra.c ua osepe
a.i ceem sapu...), Mlinul presar flori
de zpad... (Cin.em :epe+vxa cueeo+...),
nchinate Annei Sardanovska, sora unui prie-
ten de al su din copilrie. Iubirea i va trezi
de la nceputuri o necurmat satisfactie, por-
nind de la visele entuziaste despre ntlnirea
cu ea: Sruta-ne-vom-betie, voi topi cu-
loarea,/ Cherchelitul e ferice, judec-i can-
doarea!.
Ulterior, n lirica de dragoste vor aprea
motive menite s uneasc ntr-un singur
snop poezia iubirii si poezia naturii, s trans-
mit nsufletirea superioar a sentimentului
si neprihnirea. Lum ca exemplu poezia
Pieptntura verde... (3e.eua npu:ecra),
dedicat doamnei L.I. Kashina, n care fata
subtiric este comparat cu un mesteacn
zvelt, ce se oglindeste n apa iazului, iar cosi-
tele acesteia - cu ramurile pieptnate de Lun.
Fata cu trup de mesteacn dezvluieas-
cuns tirea/ Gndurilor tale fibroase,/ Eu
amndrgit tristetea/ Din fonetul verii
rcoroase -, povesteste despre ntlnirea
cu Pstorul care venea la dnsa nnoaptea-
nstelat. Acesta apare deja ca prim senti-
ment al fetei nenvtate cu jocurile dragostei:
Luna aternea umbr grea,/ Verdeata
toat strlucea./ El mi-nvluia coapsele,/
Genunchii moi nlntuia. n scopul prea-
mririi castittii se gndise Esenin s publice
carteaVersuri despre iubire, dar editarea unui
astfel de ciclu nu si-a mai gsit mplinirea.
Serghei Esenin Poetul iubirii
Serghei Esenin Poetul iubirii
Alexandru G. {ERBAN
Cu totul altfel dedragoste va aprea n
culegerea: Moscova crciumilor (tradus
nefericit n anii 60 sub titlul Moscova cr-
ciumreasc) (Mocrea raoara`- 1924 ),
unde vom gsi si poezii pe care le-am numi
manifest poetic, de exemplu: Pe mine chiar
eu nu m-oi nyela(B oo+auieami ceo ue
cmauv) si Mi-a rmas o singur desftare
(Mue ocma.aci ooua saoaea...). Ciclul re-
flect la un nalt nivel artistic criza sufleteasc
pecareo triaPoetul, frmntat dealegere-
vechea sau noua Rusie - constient de senti-
mentul inutilittii personale n lumea cioca-
nului si a secerii, a persecutrii poetilor care
nu voiau ori nu puteau s se angajeze n sl-
virea noii ornduiri, muncitoresti, stahano-
viste. si cuta consolarea n betii necurmate
si dezmt si i se prea c nu este capabil de
sentimente curate, frumoase. Era totusi n
stare s recunoasc n poezia-poem - Scri-
soare unei femei (Huci+o r reuuuue) c:
Eu m-aplecampeste pahar -/ De suferinta
nimnui n-aveamhabar -/ S m turtesc/ n
ameteala betiei. - si s vad c iubirea nu
este un minunat si luminos sentiment, ci un
necaz, o bulboan ametitoare: Nu tiamc
iubirea-i ca molima,/ Nu tiamc iubirea-i
ciumat. De aici se nasc versuri pline de
cinism, de cuvinte vulgare, grosolane, cum
sunt de exemplu n poeziaCerne, armonic!
Urt... Zbav (Cini, eap+ouura. Crvra...
Crvra): Cerne, armonic! Urt... Z-
bav.../ Degetele curg n valuri pe clape,/
Bea cu mine, ctea mrav/ Vinul s te-
adape./ Te-au iubit peste limit, peste atri,/
n totului-tot!. Observm aici aparitia, pen-
tru prima oar, a atitudinii dispretuitoare fat
de femeie, iar cuvintele jignitoare se adre-
seaz tuturor femeilor Printre femei tu nu
eti uitat,/ N-au fost ele putine./ Aa o ca-
nalie ca tine,/ Amprima dat. La final
ns Poetul vars lacrimi pline de sentiment
si si cere iertare: Draga mea... eu cuget i
plng.../ Iart-m... Iart.... El vacutasi
va gsi consolarea tot n iubire, prin iubire
se va strdui s-si vindece rnile sufletesti
sngernde. De aceea va aduna n ciclul
Iubirea unui huligan (derbedeu) (Hmooei
xv.ueaua) circa 20 de poezii despre iubire si
le va dedica Augustei Miklaszewskaja. Nu e
surprinztor faptul c iubirea pentru aceast
femeie devine vindectoare, nlttoare,
inspiratoare pentru creatia sa; l sileste s
cread iar si-ntr-un mod nou n importanta
sentimentului ideal. S aducem exemple i-
lustrative. n poeziaA obosit vlvtaia pur-
purie (3a+ema.c norap eo.voo...)
Poetul-rennoit exclam: Prima dat cnt
despre iubire,/ Prima oar eu renunt la
scandal./ - dup care recunoaste: Nu-mi mai
place dansul la grmad, / Si s-mi pierd
viata fr msur. Existenta capt un nou
sens - s-si priveasc iubita, s vad Furtuna
n ochii dragi, s ating mna ei subtire si
prul ei cu o floare de toamn, Poetul str-
duindu-se s dovedeasc nltimea si pro-
funzimea propriei iubiri: De-ai ti tu, inim
urcat prea sus,/ Cumtie s iubeasc-un
golan,/ Ct tie el s fie de supus! Pentru
iubire, pentru femeia iubit, Esenin, poetul
ndrgostit, este gata s plece la captul Lu-
mii si s renunte la golnii: A pleca pe
vecie cu tine,/ n drumul meu tiut, pe al tu
val.../ Prima dat cnt despre iubire,/ Prima
oar eu renunt la scandal.
Renasterea inimii abrutizate se vede n
sonoritatea cntecului emis de Lira salvat,
n continuarea liniei de iubire-manifest, ca
de exemplu n poeziaTu eyti la fel de simpl,
doamn (Ti mara r npocma, rar ece),
n care portretul iubitei i apare eroului liric
precum o icoan aspr, cu chipul Maicii
Domnului.
n anul 1924, Esenin a efectuat o cltorie
n sudul trii la Batumi (Georgia), unde a
cunoscut-o pe Sagane Talian-Tertarian, fe-
meia care i-a inspirat ciclul de poezii Motive
persane (Hepcuocrue +omuei). Rnd pe
rnd au fost scrise si publicate poeziileSa-
gane, a mea semilun (Laeauo mi, +o
Laeauo), L-am ntrebat azi pe un zaraf (B
cnpocu. ceeoou v +eu.i...), Tu mi-ai spus
c Saadi (Ti crasa.a, :mo Caaou).
12
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
Eroul liric este ndrgostit si vrea s-si
povesteasc iubirea: Minunatei Lala cum
s-i zic o dubl,/ n pashtuni delicat s-i
spun te iubesc? ns adevrata iubire
nu are nevoie de cuvinte, de aceea citimDe
iubire nu se spune n cuvinte,/ De iubire
spune oftatul pe furi,/ Iar ochii s-ti ard
ca dou rubine... Acest ciclu este strbtut
de sentimentul nostalgiei, iar sentimentul dra-
gostei fat de femeia iubit se mpleteste cu
iubirea de patrie. Simtindu-se iubit si fericit,
eroul liric si aminteste faptul c: Acolo, la
nord, o fat ca tine,/ Seamn cu tine grozav
de bine,/ Poate ea gndete acumla mine...
Dragostea pentru o femeie l poart pe Poet
n Sud: N-amvenit ncoace c mi-a fost
urt -/ Doar tu, nemaivzut-o, mi-ai optit./
Minile tale, ca lebede-n fereti,/ M-au n-
vluit cu bratele cereti. ns EA nu-i poate
defel alunga sentimentul mai profund - iu-
birea pentru tara natal, dorul de Patrie.
Versurile ultimei perioade (1923-1925)
sunt pline de dispretul fat de nesinceritatea
relatiilor, de neacceptarea perfidiei feminine,
de condamnarea femeilor usuratice, minci-
noase, fr cultura necesar unui autor care-
l stia pe Puskin pe de rost si putea recita po-
ezii ntregi din autorii contemporani. Esenin
a visat mereu o iubire pur, care l nalt pe
om, care l scoate din cotidianul murdar.
n lirica lui Serghei Esenin, copilul teribil
al poeziei rusesti, regsim alternanta dintre
tema iubirii si cea a naturii. Rusia, cu stepele
si mestecenii ei, copleseste imaginarul poetic
esenian, iar sufletul ei se cristalizeaz treptat,
vers cu vers si strof cu strof. Iubirea devine
un pretext de rememorare a universului cu-
noscut nc din copilrie.
PoeziaS nu hoinreyti, s nu calci n
picioare... impune imaginea unei feminitti
angelice, un nger blond, cu prul de culoarea
ovzului care acoper cmpiile rusesti. A-
ceast prezent serafic persist n inima po-
etului ndrgostit de viat, de lume, sau de
speluncile vesele, iar delicatetea ei este redat
prin epitetele cromaticeapusroziu,fruct copt
la soare. Amintirea femeii este adus de un-
dele apelor sau de vntul blnd al serii, iar
imaginea ei se pstreaz n sufletul ndr-
gostitului ce rtceste ntr-o lume n care nu-
si regseste echilibrul. n visele lui, femeia
este recreat ca o nou Galatee si transfigu-
rat sub forma unui ideal, a unui vis, a unui
dor de iubire.
Linistea, pacea si mpcarea cu sine n-
susi sau cu lumea sunt redate n poeziaDra-
ga mea, s stm n tihn. mplinirea prin
iubire presupune o legtur profund ntre
dou fiinte care tind spre refacerea perfec-
tiunii Androginului. Ochii devin un simbol
al contopirii spirituale si sufletesti, o fereastr
ctre lume si ctre sinele profund, oglind a
tririlor intense si ascunse n spatele unei li-
nisti aparente. Amintirea livezilor si a pmn-
tului din care si ia forta l fac s regrete exis-
tenta ntr-un spatiu citadin sufocant, mono-
ton si dezolant. Toamna vine doar n livada
copilriei, iar teii si artarii personificati bat n
fereastr, ca niste vechi prieteni si i caut
pe toti cei plecati demult, spre vechiul cimitir.
Luna rmne, la fel ca n lirica eminescian,
martor al trecerii timpului, al devenirii umane,
dar si al mortii. Bucuriile, fericirile, entuzias-
mul cu care trieste, pofta de viat rmn
doar niste amintiri pierdute n cimitirul ntu-
necat. Pacea transmis n versurile din ultima
strof nu poate sterge amenintarea mortii,
iar ochii femeii sunt doar o iluzie a fericirii
supreme. Aceeasi durere mocnit se reg-
seste n poeziaNoi plecm cte pujin, care
are n centru tema mortii, prezentat ntr-o
manier ludic Cte oleac noi plecm
deja,/ n tara unde dormcotoroantele./
Poate n curnd i eu aa,/ Ams-mi strng
de drumbodroantele., iar asemnarea cu
poezia arghezian Duhovniceasc, n care
moartea este un joc de-a v-ati ascunselea,
este frapant. Laitmotivul mesteacnului este
prezent si n textul mai sus amintit din opera
lui Esenin; acest copac specific rusesc se
nchin ca ntr-un ultim omagiu adus omului
sau poetului. La fel de ndrgostit ca ntot-
deauna, poetul si aminteste cu amrciune
de femeile dragi, a cror amintire este pro-
tejat de pacea plopilor cu ramurile ca stru-
nele unei viori fabuloase. Viata rmne cel
mai important lucru pentru poetul pasiunilor
contrastante. Iubirea femeilor si natura sunt
valorile fundamentale ale existentei eseni-
niene. Pmntul trii, oamenii alturi de care
trieste sunt ratiunea de a tri a poetului der-
bedeu.
Trmurile exotice sunt redate n poezii
cumar fi Pe Bosfor n-am fost, nimic nu ytiu
sauSagane, a mea semilun, iar iubirea pare
a fi rupt din cele O mie si una de nopti.
Femeile cu ochii verzi ca marea nu-l fac s
uite fetele din nord, din Rusia natal. Sunetul
armonicii i aminteste de patria lui, de stepele
Ir margini ale Rusiei, supranumit tara mi-
nunii, cu care o ispiteste pe frumoasa persi-
an, cu genunchii moi care nu-i poate sterge
dorul de tinuturile ndeprtate din nordul
Europei. Iubita din nord este prezent n su-
fletul su, ca si cum ar face parte din fiinta
lui. Sagane este iubita misterioas, dintr-un
alt colt de lume, cel aflat sub stpnirea semi-
lunii turcesti, creia i descrie lanurile de se-
car, strlucirea lunii rusesti. De fapt, totul
este un pretext pentru a-si aminti iubita din
nord care ofteaz dup iubirea poetului.
Iubirea-pasiune este redat n poezia
Cerne, armonic! Urt... Zbav..., un cn-
tec n care eul poetic aduce n prim plan ima-
ginea femeii viclene, care l trdeaz, l chi-
nuie, i strneste gelozia bolnav. Duritatea
limbajului poetic este surprinztoare la poetul
mestecenilor, a crui durere este mngiat
doar de sunetul armonicii, ca un drog care-i
adoarme suferinta cumplit. Femeia iubit si
pierde puritatea si devineocjeamryav,
o pajachin, o vidr care i distruge sufletul
si sperantele. Ochii ei albastri contrazic vul-
garitatea descrierii, iar ndrgostitul pare su-
focat de aceast iubire nefireasc, obosi-
toare, de care are nevoie cu toat fiinta lui.
Sentimentul de iubire se mbin cu ura si
dispretul fat de femeia fals, mediocr, o
adevrat Vener eminescian, o femeie-hie-
n ce trebuie s dispar pentru totdeauna.
Finalul poeziei este surprinztor, socant, pen-
tru c ndrgostitul si cere iertare cu ochii n
lacrimi de la femeia fr de care nu se simte
mplinit si pe care nu o poate prsi sau uita:
Draga mea... eu cuget i plng.../ Iart-m...
Iart-m.... Formula de ncheieredraga mea
este att de blnd, nct ar putea ndupleca
orice suflet de femeie. Pasiunea cu care iu-
beste Esenin transpare din rndurile acestei
creatii, amintind de numeroasele sale iubiri,
dar si de tragedia propriei existente.
Dezamgirea din iubire apare n creatia
Frumoas era Taniuya..., n care idealul
feminin primeste un nume specific rusesc -
Tatiana(diminutive - Tania - Taniua). Iu-
birea este vegheat de razele blnde ale lunii,
astrul protector al ndrgostitilor din toate
timpurile. Trdarea brbatului genereaz un
rspuns similar din partea frumoasei Taniusa,
care, ns, plteste cu viata pentru curajul de
a accepta iubirea altuia. Femeia devine victima
El Greco - St. Sebastian
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
13
Anul IV, nr. 3(31)/2013
mentalittii conservatoare rusesti, iar clopo-
tele de nunt devin clopote de nmormntare.
Un alt tip de iubire prezent n lirica po-
etului rus este cea pentru fiinta care i-a dat
viat si care l protejeaz prin dragostea ei
Ir margini. Mama este centrul universului
eseninian, punctul de legtur cu trecutul,
cu lumea ancestral a Rusiei. Diminutivul
micuj ascunde dragostea fr margini a
brbatului fat de cea care i-a dat viat, bu-
curia si suferinta de a tri. Mama este sim-
bolul unei lumi sacre, a universului intim n
care eul poetic se regseste. Dorul de mam,
de tar devine un laitmotiv care strbate lirica
poetului rus. PoeziaScrisoare mamei ofer
un scenariu dramatic al existentei poetice,
care, din pcate, va prinde contur n viata
real. Esenin este ohaimanadrglas, un
derbedeu iubit de femei, un huligan care
ameninta un regim politic ce a supus si a te-
rorizat o tar imens, Rusia ce se ntindea de
la Oceanul nghetat pn n Asia Central.
Bolsevicii erau mai cumpliti dect toate ge-
rurile Siberiei si vnturile Uralilor, distru-
gndu-l pn si pe poetul cu sufletul plin de
pasiune. Asa cum am spus mai sus, n poezia
Scrisoare mamei este conturat dragostea
infinit pentru micuta singur, ce-si duce
traiul n stucul uitat n mijlocul viforelor
rusesti. Poetul si imagineaz nfrigurarea cu
care mama asteapt un semn de la biatul
iubit, care pare c nu-si mai aminteste de b-
trnica lui. n sufletul lui, ns, duiosia si
dorul de casa printeasc sunt la fel de pu-
ternice cum au fost ntotdeauna, iar feeria
primverii din livada cunoscut i umple su-
fletul de speranta rentoarcerii. Micuta b-
trn devine singura lumin n viata lui de
hoinar. Acelasi dor de mam si de casa p-
rinteasc se manifest si n poeziaAya fru-
moase, mai arare..., dedicat surorii sale,
$ura(Aleksandra). Aceast creatie reflect
un univers magic, n care vcuta scurm trist
paiele din iesle, mama toarce molatic, iar
toamna bate la fereastr, n timp ce dulul
prsit si plnge soarta trist.
Poezia iubirii la Serghei Esenin a fixat,
poate pentru totdeauna, ntreaga gam a sim-
tirilor omenesti; ca si restul creatiei (Poezia
naturii, Poezia vremurilor) ea poart ca-
racter autobiografic, este veridic, deoarece
n ea se deschide pentru cititor sufletul Po-
etului, personalitatea sa complex. Lirica
eseninian de dragoste este capabil s sa-
tisfac setea uman de gingsie si puritate,
fiecare cititor aflnd n ea chipul su de a n-
telege dragostea, cci Totul pe-ast lume e
fcut din oameni,/ Oamenii cnt mereu
cntec de iubire.
Devine clar, citindu-i opera n ntregime,
c lirica muzical-armonioas si limpede-lu-
minoas a lui Esenin nu se poate nchipui
Ir poezia iubirii. n diferite perioade ale vietii
si creatiei, Poetul simte, trieste acest sen-
timent minunat, nlttor, plin de amar, uneori.
Lirica sa de dragoste este plin de dramatism,
pornind de la primul simtmnt tineresc, pn
la tririle sufletesti complexe: Cndva, uite
la portita ceea/ pe cnd aveameu aispre-
zece ani/ Fata cu pelerin alb/ Mi-a zis cu
blndete: Nu! /.../ Ct de departe i ct de
scumpi erau anii/ Chipul fetei din mintea-
mi nu a pierit/ Toti amiubit n anii aceia/
Putini pe noi ne-au iubit.
Era perfect normal pentru un tip uman
ca Esenin, ca poezia lui s treac, precum
viata, prin grele ncercri, dar ea renvie,
arunc de pe sine mhnirea, adun energie,
demonstreaz credint ntr-o viat nou.
Poetul este deosebit de ncreztor, sincer n
transpunerea liric a sentimentului iubirii,
astfel c poezia iubirii, brbteasc si veri-
dic, devine jurnalul de zi cu zi al tririlor sa-
le sufletesti. Uneori, resimte acut dorinta de
a scpa de gloria prosteasc, de a prsi
pentru totdeauna viata fr rost, dar nu
are suficient voint: A uita pe veci bo-
degile, trist,/ Nu mai scriu versuri - de ele
m las./ Doar mna ta s-ating cu dichis/ Si
prul tu cu floarea de taifas./ A pleca pe
vecie cu tine,/ n drumul meu tiut, pe al tu
val.../ Prima dat cnt despre iubire,/ Prima
oar eu renunt la scandal.
n poeziaScrisoare unei femei, Poetul
se spovedeste iubitei sale si o roag s fie
iertat pentru jignirile produse fr de voie.
Era el prea emotiv si pasional, nu reusea s
pstreze iubirea, dar, dup desprtire, ps-
treaz respectul si atasamentul pentru iubita
anterioar, este recunosctor pentru anii pe-
trecuti mpreun. El o binecuvnteaz pe fe-
meia iubit cndva si-i doreste fericire, chiar
Ir dnsul: Triete aa,/ Cumte conduce
steaua ta,/ Sub cununa lcaului senin./ Te
salut/ Cel ce te-amintete pururea,/ Prea-
buna cunotint a ta,/ Serghei Esenin.
(1924). Ar fi de comparat aceast poezie
si, mai ales. finalul ei, cu poezia lui Puskin,
Eu te-am iubit(B eac .mou.).
Dar Esenin n-a simtit mereu fericirea si
linistea n iubire, aceasta fiind adesea pentru
el o lupt, o contrapunere, o confirmare per-
petu a personalittii. Iubirea linistit, fr
furtuni era ceva de neatins, era fericirea to-
tal, mult dorit. De aceea n poeziaCnt,
cnt. Pe ghitara zurlie... (Ho re, no.
Ha npor.mo eumape...) apare asa-zisa
presimtire a mortii, idee pe care au exploata-
o mai ales istoricii si criticii literari sovietici,
ori sovietizati: Nu te uita la brtri aiurea/
Si mtasea ce-i curge risipit./ Amcutat n
ea fericirea,/ Fr s vreau pieirea mi-am
gsit.
C#r]i primite
la redac]ie
14
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
S nu hoinreyti, s nu calci n picioare
S nu hoinresti, n picioare s nu strivesti
n rosii tufisuri loboda si s nu cauti urma.
Cu snopul de ovz al prului tu plutesti,
Te deprtezi din vise pentru totdeauna.
Pe piele-ti curgea fruct copt la soare,
Erai gingas, frumoas erai,
Cu un apus roziu te-asemnai
Si ca neaua luminai, strlucitoare.
Boabele din ochii ti s-au scuturat, vestejite,
Numele-ti subtire ca un sunet s-a topit,
Dar a rmas, n cutele salului ndoite,
De la minile tale de miere parfumprea-iubit.
n ceas tcut, cnd zorii pe acoperis
Ca un pisoi si spal cu lbuta botisorul,
Ascult despre tine doar vorbe pe furis,
Venite-n zvon de ape cntndu-si dorul.
Fie ca serile visinii s-mi sopteasc peste veri
C mi-ai fost cntec si ai fost vis curat;
Cel ce te-a creat statuie n trup si umeri
La taina luminoas si buze calde a adugat.
S nu hoinresti, n picioare s nu strivesti
n rosii tufisuri loboda si s nu cauti urma.
Cu snopul de ovz al prului tu plutesti,
Te deprtezi din vise pentru totdeauna
Draga mea, s stm n tihn
Draga mea, s stm n tihn
Si n ochi s ne privim,
Vreau, sub o privire blnd,
Furtuna din simtiri s auzim.
Toamna asta aurie,
Aste plete blond-albite ,
Aprute-s mntuire
Pentr-un trntor fr minte.
Demult m-am lsat de tar,
Acolo-nfloresc lunci si desisuri,
n oras , din glorie amar,
Mi-am fcut un trai n coborsuri.
Inima voiam, n soapte,
Livada s-asculte si vara,
Unde, n orcit de broaste,
Am cntat n stihuri Tara.
Acolo e aceeasi toamn
Artari si tei bat n ferestre,
Ramuri ca miresme-toarn,
Cutnd pe dusii fr veste.
Demult niciunul nu mai vietuieste.
Luna de-a dreptu-n tintirim
Spre cruci cu razele tinteste,
Ca oaspeti acus si noi venim,
Cci si noi, trind nvalnic,
Vom trece sub negre pirostrii.
Cele ci, arznd nprasnic,
Bucurii dau numai celor vii.
Drag, s sedem n tihn
Si n ochi s ne privim,
Vreau, sub o privire blnd,
Furtuna din simtiri s auzim.
Cte oleac noi plecm deja...
Cte oleac noi plecm deja,
n tara unde dorm cotoroantele.
Poate n curnd si eu asa,
Am s-mi strng de drum bodroantele.
Dragi mesteceni ce se apleac,
Voi nisipuri din cmpii si tu, pmnt!
Dinaintea multimilor ce pleac,
N-am puteri tristetea s-mi ascund.
Prea mult am iubit pe ast lume,
Tot ce sufletul mbrac-n trup.
Pace plopilor cu ramuri - strune,
Care-n ape colorate n sir irump.
Multe cntece cntat-am despre mine,
Multe gnduri am produs fr oprire
Si - n aceast lume mohort bine
Am trit si-am respirat - ce fericire!
Sunt fericit c-am srutat mndrute,
Flori am strivit, m-am tvlit n iarb,
Lighioanelor - surori drgute,
Nicicnd nu le-am rs n barb.
Stiu, acolo nu vor nflori desisuri
Si secara n gt de lebd nu va picura.
Dinaintea multimii-n coborsuri,
Grele-nfrigurri m vor cutremura.
Stiu c-n tara ceea nu vor fi, de sameni,
Aste ogoare aurind n ceasul sfnt.
Iat de ce-mi sunt dragi acei oameni,
Ce triesc cu mine acuma pe Pmnt.
Scrisoare mamei
Micut scump, mai triesti, tu oare?
Si eu triesc. M-nchin tie, micut!
Vreau s se nfsoare, pe csut,
Acea nespus lumin de-nserare.
Stiu din scrisori c dorul te-omoar,
Si gndul tu de mine-i suprat,
C iesi adesea-n drum de tar,
n surtucul tu vechi si demodat.
Si c-n amurgul bleu - posomort
Vezi adesea, de parc delirezi:
Cum la crsm-n pruial un otrt
Mi-a nfipt n inim sisul finlandez.
Micut bun, liniste! Nu-i nimic.
E doar delirul ce mpovreaz.
N-oi fi chiar eu betivul cel voinic,
S mor fra te vedea-n amiaz.
Eu am rmas acelasi fiu duios
Si visez ntr-una, frde fric:
Mnat poznas de doru-mi viforos,
S m ntorc la casa noastr mic.
M voi ntoarce cnd deschide ramuri
n primvar, alb livada noastr.
Doar c, dimineata-n damf cu aburi,
Nu m trezi cu zorii n fereastr.
Nu destepta ce-a fost deja nscris,
Nu scotoci ce nu s-a ntmplat, -
Durere si istovire, ca n vis,
S sufr n viat mi-a fost dat.
Nu m-nvta la rugciuni! Nu se cere!
Nu-i cale de ntors la viata prfuit.
Numai tu mi-esti ajutor si mngiere,
Micut, tu mi-esti lumina negrit.
Uit, micut, nelinistea amar,
Nu te-ntrista, gndind la cel plecat.
Nu iesi prea des n drum de tar,
n surtucul tu vechi si demodat.
Serghei ESENIN
(Rusia)
T
r
a
d
u
c
e
r
e

d
e

A
l
e
x
a
n
d
r
u

G
.

{
e
r
b
a
n
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
15
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Stelian GOMBO{
De dou milenii ncoace, de
la ntemeierea credintei crestine
prznuim, n fiecare an, la 29 Au-
gust mutarea la cele vesnice a u-
nuia dintre cei mai mari mrtu-
risitori ai lui Iisus Hristos - Sfn-
tul Ioan Boteztorul. n anul
mntuirii 2005, n aceast zi de
luni spre sear, spre amurg, a tre-
cut un alt mare mrturisitor si
apologet al dreptei credinte cres-
tine - Mitropolitul Antonie Pl-
mdeal de la Sibiu, dup cesi-
a purtat cu toat demnitatea si
ncrederea n Dumnezeu crucea
suferintei vreme de mai multi ani.
De aceea, pentru noi, din acest
an, aceast zi va comemora cel
putin aceste dou evenimente,
aceste dou treceri!
De ce? Fiindc noi crestinii
ortodocsi romni si nu numai,
am petrecut joi - 1 Septembrie -
n Catedrala Mitropolitan din
Sibiu si apoi, vineri 2 Septembrie
anul 2005 - la Mnstirea Sfntul
Constantin Brncoveanu din lo-
calitatea Smbta de Sus, jud.
Brasov, acolo unde vor astepta
osemintele sale pmntesti pn
la obsteasca nviere, pe unul din-
tre cei mai mari crturari, teologi,
ierarhi si ctitori de cuget, spiri-
tualitate si simtire romneasc ai
veacului al XX-lea, cu o larg
deschidere si recunoastere inter-
national!...
Nscut la17 Noiembrieanul
1926 la Stolniceni - Lpusna, n
Basarabia, a urmat studii medii
seminariale la Chisinu si, din
anul 1944, datorit refugiului, la
Seminarul Nifon Mitropolitul
din Bucuresti, pe care l absolv
n anul 1945 dup care urmeaz
Facultatea de Teologie Ortodox
din Bucuresti, pn n anul 1948
cnd, datorit hrtuielii la care a
fost supus din partea puterii po-
litice de atunci, care era prigo-
nitoare a tuturor valorilor spiri-
tuale autentice romnesti, a fost
nevoit ca ultimul an universitar
s-l fac la Sibiu iar examenele si
lucrarea de Licent s le sustin
la Institutul Teologic de grad
Universitar din Cluj Napoca. n
toat aceast perioad a trebuit
s fie un fugar, s se adposteas-
c pe unde a putut datorit pri-
gonitorilor acestui veac care au
fost comunistii, n viziunea cro-
ra tnrul Leonida Plmdeal
constituia un real pericol pentru
clasa politic de atunci si, mai ales
pentru clasa muncitoare de a-
tunci ce se afla n plin dezvol-
tare!... A fost prigonit asa cum
au fost attia altii, contemporani
ai si - mari si autentice perso-
nalitti ai vietii politice, religioase
si culturale si care asa au rmas
si vor rmne n constiinta urma-
silor si a posterittii!...
n acelasi an - 1949 - va fi tuns
n monahism la Mnstirea Pris-
lop de ctre marele Duhovnic Ar-
senie Boca, nas de clugrie fi-
indu-i Monahul Daniil - Sandu
Tudor -, initiatorul si conduc-
torul miscrii spirituale Grupul
Rugul Aprins de la Mnstirea
Antim din Bucuresti, grupare din
care a fcut si el parte, aceasta
fiind ultimul bastion duhovni-
cesc ce a mai rezistat ctiva ani
mpotriva ideologiei atee comu-
niste dar care a fost distrus de
ctre acestia, toti membrii ei fiind
nchisi pe motiv c ar fi constituit
o miscare conspirativ si subver-
siv mpotriva noului stat romn
muncitoresc!... Si Mitropolitul
Antonie a mprtsit aceeasi
soart, fiind judecat n contuma-
cie la sapte ani de temnit grea,
prins si arestat n anul 1954 la 14
Octombrie, la Iasi!... Pn atunci
s-a ascuns pe unde a putut, sti-
ind c este urmrit de securitate,
a peregrinat la Mnstirile
Crasna - Gorj si Slatina - Suceava,
unde a fost hirotonit preot n anul
1953, acolo cunoscnd ctiva
dintre marii duhovnici ai Bisericii
noastre cum ar fi Arhimandritii
Ilie Cleopa, Arsenie Papacioc si
Petroniu Tnase. ntre timp se
nscrie la Cursurile de Doctorat
ale Institutului Teologic din Bu-
curesti, dar va veni cumplitul an
1959, cnd datorit Decretului
410 va fi scos si din monahism,
din cler si exmatriculat de la doc-
torat. Dup aceea a fost o peri-
oad de mai multi ani, muncitor
necalificat la o ntreprindere de
mase plastice din Bucuresti, cci
era o persoan vizat spre recu-
perarea ei deoarece avea tini-
chele de coad dar iat c va
veni izbvitorul an anul 1968
cnd Patriarhul de atunci al Bi-
sericii, Iustinian Marina, l va lua
sub ocrotirea sa angajndu-l se-
cretar la Institutul Teologic din
Bucuresti si n toamna aceluiasi
an i va procura o burs de studii
pentru Heytropp College de la
Oxford, apoi Londra, unde n
anul 1971 va fi declarat Doctor
n Teologie, urmnd ca n anul
1972 s-i fie echivalat si recu-
noscut doctoratul si la Institutul
Teologic de grad Universitar din
Bucuresti! La sfrsitul anului
1970 si la nceputul lui 1971 va fi
numit, respectiv hirotonit de c-
tre acelasi vrednic patriarh, Epis-
cop Vicar Patriarhal cu titlul de
Antonie Ploiesteanul, fiind nsr-
cinat a conduce departamentul
relatii externe bisericesti, parti-
cipnd n aceast calitate, la
foarte multe conferinte si simpo-
zioane n strintate, fiind mem-
bru a numeroase delegatii ale Bi-
sericii si fcnd parte din diferite
comisii si organisme internati-
onale bisericesti, cci a fost un
pionier al dialogului si a miscrii
ecumenice autentice! Totodat,
ntre anii 1971-1974 a fost si Rec-
tor al Institutului Teologic Uni-
versitar din Bucuresti.
Dup doi ani de episcopat la
Buzu, ntre anii 1980-1982, iar la
7 februarie anul 1982 este ntro-
nizat la Sibiu - Mitropolit al Tran-
silvaniei si Arhiepiscop al Sibiu-
lui, unde a pstorit duhovniceste
timp de peste 23 de ani, perioad
n care a scris foarte multe studii,
articole si mai ales crti de o ne-
pretuit valoare, a organizat si,
mai ales, a dezvoltat nvtmn-
tul teologic, a ctitorit si rectitorit
foarte multe biserici si mnstiri
si aici, la loc de frunte trebuie
amintit mnstirea drag inimii
sale de la Smbta de Sus - al c-
rei cel de-al treilea ctitor este,
dup Domnitorul si Sfntul
Constantin Brncoveanu si dup
vrednicul naintas al su pe sca-
unul de la Sibiu - Mitropolitul
Mitropolitul Antonie al
Ardealului. Rugul aprins al
con[tiin]ei neamului
Mitropolitul Antonie al
Ardealului. Rugul aprins al
con[tiin]ei neamului
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
16
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Nicolae Blan, de la a crui moar-
te s-au mplinit 55 de ani. n toat
aceast perioad a fost foarte ac-
tiv pe plan teologic si ecumenic,
contribuind foarte mult la dez-
voltarea relatiilor interbisericesti,
interconfesionale si interreligi-
oase! Datorit tuturor acestor ca-
litti si merite, din anul 1992 a fost
membru al Academiei Romne si
al Academiei Republicii Mol-
dova, de asemenea, la 12 Octom-
brie anul 1998 a primit Titlul Aca-
demic de Doctor Honoris Causa
al Universittii din Oradea, iar n
anul 2002 pe cel al Universittii
Lucian Blaga din Sibiu. Nu pot
s uit faptul c, n mare parte, i
se datoreaz renfiintarea - la 12
Decembrie anul 1992 - (a) Mi-
tropoliei Basarabiei, neuitnd,
astfel, nici o clip, locurile sale
natale ncrcate de istorie, cul-
tur si spiritualitate tot rom-
neasc.
n alt ordine de idei, cartea
Mitropolitul Antonie al Ardea-
lului. Rugul aprins al contiin-
tei neamului, recent aprut la
Editura Casa Crtii de Stiint
Cluj-Napoca, anul trecut, 2012,
cu prilejul mplinirii a sapte ani
de la nasterea sa cea cereasc si
vesnic, se constituie ntr-un dar
spiritual binecuvntat fcut c-
tre noi cititorii, crestini ortodocsi
si nu numai, un dar pornit din
preaplinul inimii si calda simtire
a celor doi autori ai si, pe care
tinem s-i felicitm n mod de-
osebit, cu acest frumos prilej si
fericit ocazie - Nicholas Buda -
cunoscutul scriitor american de
origine romn, i Maica Ana-
stasia (Ana) Buda. Conceptul si
designul copertii apartinnd lui
Nicholas Buda si Lana Lee, noua
aparitie, dup cum rezult din
chiar titlul evocat, are principala
menire de a ne remprosptata si
completa aducerile aminte cu
faptele de viat, cu opera si cti-
toriile marelui ierarh, slujitor, ora-
tor, prelat si scriitor, cel care a
fost naltpreasfintitul Printe
Arhiepiscop i Mitropolit Anto-
nie Plmdeal, om de vast
cultur si mare personalitate a
vietii ecleziastice, cel care si-a
nchinat ntreaga activitate pen-
tru buna asezare a lucrurilor n
actul sfnt al slujirii lui Dumne-
zeu, adesea mergnd pn la su-
ferint si sacrificiu, asemenea
Sfntului Augustin.
Volumul este prefatat de Si-
mion Cristea - scriitor si doctor
n Filosofia Limbajului, care, ntr-
o lapidar exprimare, de la bun
nceput ne explic faptul esential
c aceast carte ne prezint mr-
turii vii si acte deosebite, cu va-
loare de document memorial, ce
transmit emotii cu valoare empa-
tic..., lund n considerare
viitorul la care se gndea, spre
care se ndrepta si pe care-l cons-
truia cu atta migal Arhie-
piscopul i Mitropolitul Antonie
Plmdeal. Iar totul avnd ca
temei realitatea trit de fiecare
dintre noi ntru credint, singura
n msur s ne sustin si s ne
ajute s dobndim ceea ce d-
ruim, trecnd de la stiint la con-
stiint. Structurat, n principal,
pe continutul dialogurilor dintre
cei doi autori cu importante per-
sonalitti ale vietii culturale si
monahale actuale, precum: IPS
Printe Andrei Andreicut - Arhi-
episcop si Mitropolit al Clujului,
IPS Printe Casian Crciun - Ar-
hiepiscop al Dunrii de Jos, PS
Printe Irineu Duvlea - Episcop
Vicar al Episcopiei Ortodoxe Ro-
mnesti din America si fost Staret
al Mnstirii Brncoveanu - Sm-
bta de Sus, judetul Brasov, Pr.
Prof. Univ. Dr. Dumitru Abrudan
- de la Facultatea de Teologie
Ortodox Andrei Saguna
Sibiu, Pr. Prof. Univ. Dr. Theodor
Damian - poet, editor si promotor
cultural - New York - SUA, scri-
itori si alte personalittii culturale
remarcabile, inclusiv ing. Mihai
Plmdeal - unul dintre fratii ma-
relui disprut, alt intervievat de
seam fiind nssi autoarea
Maica Anastasia Buda, care a
stat n preajma Mitropolitului o
lung perioad de timp, o parte
din arhiva foto publicat apar-
tinnd acesteia. Pe parcursul a
358 de pagini, cartea pune n evi-
dent dimensiuni esentiale si
imagini portretistice cu totul ine-
dite ale sufletului si mentalului
profund luminoase ale naltul
Ierarh si crturar: adevrat print
al Bisericii... intelectual de nalt
tinut... pasionat de cauza nea-
mului romnesc, astfel cum ntr-
att de simplu si de expresiv mr-
turisea Printele Prof. Theodor
Damian de la New York.
Un alt episod, la care se face
adesea trimitere, vzut prin pris-
ma relatrilor fcute de ctre cei
care l-au cunoscut direct si ne-
mijlocit pe Mitropolitul Antonie,
este si acela n care se relev ex-
perienta la limit trit de acesta,
n calitatea sa de detinut politic,
fiind arestat si ncarcerat n n-
chisorile comuniste n perioada
anilor 1954-1956, ca fiind unul
dintre initiatorii si promotorii mis-
crii religios-crestine si intelec-
tuale, alturi de Printele Daniil
(Sandu Tudor), pe numele ade-
vrat Alexandru Teodorescu,
miscare cunoscut la acea vreme
sub denumirea Rugul Aprins,
de la Mnstirea Antim din Bu-
curesti (1943-1958).
Cartea impresioneaz ntr-un
mod plcut si prin faptul c ne
prezint chiar autobiografia per-
sonal, ct si BibliografiaArhi-
episcopului i Mitropolitului
Antonie Plmdeal, lucrri n
volum, n ntregime, ntre care se
disting vol.: Traditie si libertate
n spiritualitatea ortodox -
Sibiu, 1983; Trei ceasuri n iad,
Editura Eminescu - Bucuresti,
1970, 1992 si 1993; Ca toti s fie
una - Bucuresti, 1979; Amin-
tirile Mitropolitului Antonie Pl-
mdeal - Bucuresti, 1999, m-
preun cu numeroase fotografii,
care l nftiseaz n diverse
ipostaze ale vietii sale, referintele
critice asupra operei, cu si despre
scriitorul Antonie Plmdeal,
ilustratiile foto si copiile acelor
documente ce i-au apartinut fiind
nsotite ulterior de o legend
enuntiativ si explicativ a conti-
nutului acestora.
De semnalat si acuratetea da-
telor despre persoanele intervie-
vate (date biografice, opera etc.)
n final, cartea se ncheie cu o
cugetare avnd valoare de sim-
bol, exprimat de marele prelat cu
privire la fiinta trectoare a omului
si relatiile sale cu semenii: Exis-
tm n lume prin prietenii pe care
ni-i facem si pe care nvtm s
ni-i pstrm. Altfel ne nghite sin-
gurtatea.
Asadar, iat o scriere literar
memorabil, cu totul special
prin modul n care a fost gndit
si elaborat, care ndeamn la re-
flectie adnc asupra destinului
unui mare OM, la rememorarea
personalittii si a operei pildu-
itoare a naltpreasfintitul P-
rinte Arhiepiscop i Mitropolit
Antonie Plmdeal, ce eman
si azi cldura sa uman, un OM
care, nainte de a trece la cele ves-
nice (n ziua Tierii Capului
Sfntului Ioan Boteztorul - 29
august anul 2005), a trit n spirit
ecleziastic si n deplina convin-
gere c o cultur adevrat se
face cu ochii ctre cer, iat o
carte de suflet care ndemn s
citesti si s nu uiti. Cci, Cre-
dinta ne ctitoreste, ne sustine n
ceea ce suntem si ne ajut s do-
bndim ceea ce druim trecnd
de la stiint la constiint. Viata
scris a unui om scap printre
degete triri simple date de mi-
rosul primvratec al pmntului
reavn, de stingerea zpuselii zi-
lelor de var n apa unui ru, de
nfruptarea din fructele luate din
pom, de fosnetul pasilor prin co-
vorul de frunze, toamna, de bu-
curia fulgilor sturlubateci de nea
si attea altele aflate ntr-o con-
tinu remodelare ntr-o singur
zi, darmite n attea decenii?
Suntem convinsi c nsiruind
nume de oameni si de locuri, ani,
studii, lucrri, ocupatii, functii,
opere, misiuni, identificm mai
exact pe cel la care ne referim,
altfel nu am face-o, cu toate c
au numai valoare de semn, si-
milar celui din picturile rupestre
sau dinuntrul piramidelor ce-l
nsoteau n eternitate pe eroul re-
prezentrilor. De aceea, calea ur-
mat n aceast carte ne prezint
mrturii vii si acte viventiale cu
valoare de document memorial ce
transmit emotii cu valoare em-
patic. Lund n considerare vi-
itorul la care se gndea, spre care
se ndrepta si pe care-l construia,
locul ce ni-l aminteste pe Mitro-
politul Antonie Plmdeal n
cldura si frumusetea sa umana
este cel al Mnstirii Brnco-
veanu de la Smbta de Sus, r-
mnnd ierarhul protector al
Academiei Teologice pe care o
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
17
Anul IV, nr. 3(31)/2013
vedea fiintnd n acel spatiu
mirific. - Simion. D. Cristea.
n concluzie si n ncheiere,
n acest fel stnd lucrurile, am
constatat c poporul nostru
drept credincios dimpreun cu
slujitorii sfintelor altare au stiut
s-si conduc si s-si cinsteasc
Pstorul lor duhovnicesc care le-
a purtat grija celor sufletesti, n
aceste tinuturi transilvane, vre-
me de peste douzeci si trei de
ani. Am mai constat faptul, pe
parcursul acestor zile, c acest
eveniment nu a fost att de me-
diatizat ca altele, desi ar fi meritat
cu prisosint dar, m rog, trecem
si peste acestea cum am trecut
noi si peste altele!... Am vzut
mult lume, si clerical si laic,
plngndu-l pe printele lor, sim-
tindu-se, de acum ncolo, vdu-
viti, dar convinsi c Arhiereul
Antonie a plecat s se ntl-
neasc cu Domnul si Mntui-
torul nostru Iisus Hristos - Arhi-
ereul Cel Vesnic -, pe Care l-a
slujit cu att dragoste si devota-
ment ntreaga sa viat. Totodat,
n urm cu sapte ani, am fost
foarte impresionat de linistea si
starea de reculegere n care s-a
desfsurat ntreaga slujb si n-
deosebi, momentul procesiunii si
al punerii sale n mormntul
anume pregtit dinainte, unde va
fi de acum ncolo alturi de Mi-
tropolitii Nicolae Blan, Nicolae
Colan si Nicolae Mladin - toti
naintasi ai si pe Scaunul istoric
si duhovnicesc al Ardealului!...
Am mai constatat c lumea re-
alizeaz faptul c nu poate fi
scris istoria contemporan a
Bisericii Ortodoxe Romne fr
Arhiepiscopul i Mitropolitul
Dr. Antonie Plmdeal - care
este o adevrat piatr de hotar
pentru cultura si spiritualitatea
Bisericii si a poporului nostru!...
Ndjduiesc c vom sti, pe mai
departe, s ne cinstim naintasii
asa cum se cuvine desi n aceste
vremuri, pretuim mai mult pe altii
de oriunde si de aiurea cci ni se
par a fi mai exotici, mai specta-
culosi, mai senzationali!... Si,
totusi, suntem convinsi de faptul
c ce este nobil rmne iar ce este
ieftin, apune.
Recenta carte de poezie sem-
nat deMarinela Preoteasa, in-
titulat simptomaticParalelism
vizionar, aprut la Editura
CuArt, 2012, cu o prefat de Flo-
rentin Smarandache, plonjeaz
nc din titlu n compararea a
dou fenomene pentru a stabili
n versuri asemnrile si deose-
birile dintre dou euri. Un fel de
concomitent pentru profetia
care se las stpnit de vis, sau
de idealuri nelegate de realitatea
imediat.
Cartea, avnd un subtitlu fri-
sonat de o ironie fin (Cuvintele-
s false cochete-n baston), exalt
n viziuni convulsive mpletite cu
strile diverse ale nchipuirii, pen-
tru ca n final s creeze un scena-
Al. Florin }ENE
Poezia ca viziune
\n geometria
metaforei
Poezia ca viziune
\n geometria
metaforei
riu liric original: Ai pingelit dru-
mul spre soare/ cu pai vnz-
tori de ntuneric,/ clepsidrele
rsar pe trotuare/ ca pietrele reci
n amurguri (Farmec viu).
J ocul dintre sacru si profan
din poemele Marinelei Preoteasa
d un aer de coerent ontologi-
c, n care luciditatea si revelatia
se amestec n chip miraculos:
Ne rzvrtimn clipa disper-
rii,/ n lumea asta ce a mers i n-
a mers?/ un zid de oase e vam
nserrii/ n doi, tangou n pas
de univers? (Un vis trector).
ntrebrile devin rspunsuri,
nu rmn retorice, ele vibreaz
pregnant n imagini.
Poeta izbuteste, nu o dat, re-
prezentri memorabile ale fon-
dului ancestral si metafizic: Se-
rile i poart pe umerii goi,/ tim-
pul e nsetat:/ bea sngele miei-
lor calzi (O punte invizibil).
urc-n cer poetii, unul cte unul,
poate e mai bine printre flori de ler.
pe Pmnt ne bate Dumnezeul - bunul
cu furtuni si cnuturi ticluite-n cer
aplecat VIERU, aplecat pejos
cu o cruce-n spate, dus-n anii grei.
a urcat Golgota lui Iisus Hristos
demn si n credint: totu-i pantha rei...
inima lui cald n-a mai vrut s bat,
s mai cnte versuri despre prunci si Tar;
o... inim trist - lacrim curat,
doliu-am pus pe glie... tare-i ger pe-afar.
colo, peste PRUTUL care ne desparte
cine-o s mai salte poduri mari de flori?
pe pagina scris n a vietii carte
GRIGORE VIERU a sdit fiori.
pe nemrginire cnt crisorii
si pe bolta lumii s-a mai stins o stea;
tristi si negri, Doamne, ne sunt astzi norii,
azi plnge o tar - si inima mea...
LA STEAUA LUI VI ERU
George FILIP
18
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Volumul de fat, aprut la Edi-
tura Destine n 2012, este intitu-
lat, cum altfel, Era poejilor -
miniantologie liric. Este evi-
dent c Poetul face parte din a-
ceast Er si ne invit subtil s-i
urmm pasii prin labirintul gn-
durilor. Cartea de vizit se afl
pe coperta a patra. Poezia de n-
ceput Nebnuit miracol este o
prefat bine aleas, n care crezul
poetic arde la flacra pasiunii:
Tulburtoare carte... creionul
nu trdeaz/ Iar eu l tin n
dete i lacomi flmnd/ Ze-
nit al mplinirii - mai vreau s
sorb lumin/ Si s-mi nhamn
versuri frmele de gnd.
Poetul se regseste n natur,
cersind energie de la copaci.
Constient de trupul de muritor,
nu vrea nc scrumu-n urne,
mai are nc multe taine s ne
desluseasc si miracole s ne m-
prtseasc.
Poezia lui George Filip s-a
schimbat. A ntinerit, maturizn-
du-se. Rednd chintesenta. Su-
fletu-i sprintar nu mai alearg de
colo-colo ca un fluture, cutnd
nectarul n corola florilor multi-
colore. Exist acum disciplin si
organizare. Tematic. Si mai ales
enigme pretioase. Cutri, dar
mai ales rspunsuri. Prizonieri n-
trepmnt si cer, neducemexis-
tenta efemer, ncercnd s nte-
legem de ce. Rspunsul soseste,
dar ncet, dup mcinri de clep-
sidre, iar nou ne rmne s-
ntelegem/ c totul e minune din
minune. (S ning, pag. 26).
Tema umbrei, atacat ndrz-
net n poezia cu acelasi nume, face
paralela ntre viat si moarte. S o
respectm ca pe o identitate pen-
tru c umbra-ti sade la picioare/
ct esti viu prin calendar/ credin-
cioas ca un cine/ st n lantul
nevzut. Dat si de Lun, umbra
inspir si tinuie poeti si hoti.
Fiecare vers este o metafor, fie-
care idee un mesaj. Ajunsi n spa-
tele umbrei, ea ne apr, dar ne si
pedepseste, rpindu-ne strlu-
cirea: iar de suprm destinul/
stm la umbra lui umbriti.
Tema biblic, crestin, o reg-
sim n multe poezii, ca Dumne-
zeu sau Omul. n lumea plin
de viat si culoare n care trim,
Dumnezeu are un ochi deschis a-
supra noastr pn cnd plecm
cu smirna-n vesnicie. Legtura
cu Divinitatea este perceput n
focul creatiei. Constient c scn-
teia sacr i d voie s fie mai a-
proape de Dumnezeu, el arde pe
altarul rimei, strngnd cu patim
creionul ce geme ntre deste.
Eu simt c Dumnezeu m
ocroteste/ si mi stropeste versul
cu AMIN./ Cnd scriu creionu-
mi cnt ntre deste/ sunt cele
trei - cu care m nchin.
Identificnd pe Dumnezeu n
femeia iubit, poetul reuseste o
minunat declaratie de dragoste
plin de metafore si culoare.
Poezia Din Taine (pag. 23).
George Filip, un print nebun
al marilor migrene, se vede nc
la nceputul creatiei ca poet, do-
rind disperat s-si afle cheia des-
tinului. Din poezia Hingher: de
fapt sunt doar o larv printre flu-
turi/ ce nasc din taina sfintelor
sruturi/ si mai viclean ca un b-
trn hingher/ sugrum n lat si n-
gerii din cer/ s-mi spun: dece-
mbrac-n diademe/ doar pe poetii
marilor blesteme?
Tristete, nostalgie, iubire, to-
tul se amestec si transpare, cris-
talizndu-se n poezia Ochi ce-
resc. Fiori de emotie, nchinat
mamei (pag. 46).
Cltor prin trenul vietii, po-
etul si revede parcursul mple-
tind trecutul cu viitorul. Poves-
tea curge si, empatic, te simti al-
turi de pustiul cu prul rvsit,
mai trziu de cel ce avea s fie
un clandestin pe hrtile-am-
girii, ca n final o lacrim se scur-
ge pentru cel ce n ploaie a pier-
dut ultimul tren. Poezia Trece
trenul (pag. 54).
Cu adevrat, volumul de fat
Corina HAIDUC LUCA
(Canada)
defineste la modul exceptional
poezia - creatie, poezia - esent,
poezia - spectacol. Plcere n cu-
vinte, culoare si imagini. Poetul
George Filip are ceva de spus si
o spune bine. Talentul este evi-
dent, ca si dorinta de a fi mereu
n prezent. Din poezia Om n
ipostaz: Dar vreau s simt
Pmntul sub picioare/ Si simt
cum mor si muschii rosi de
sleau;/ E mult prea trist s fii
btrn de tnr/ Si vreau s stiti
de-a pururi c: MAI VREAU.
Sunt multe poezii frumoase,
adevrate capodopere. Timpul
nu-mi permite s le tlmcesc pe
toate, dar v invit s le descope-
riti singuri, s v umpleti de bu-
curia versului bine ales si pus la
locul potrivit. Iar dac la sfrsit
rmneti cu ntrebri, nseamn
c poezia lui George Filip si-a
atins telul.
El Greco - Adorarea Numelui lui Hristos
Era Poe]ilor -
miniantologie literar#
Era Poe]ilor -
miniantologie literar#
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
19
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Florin M~CE{ANU
Luptele nversunate mpotri-
vamaurilor au dus Spaniaseco-
lelor al XV-lea si al XVI-lea la un
fanatismextrem, cumnu-l cunos-
cuse nici Italia, nici Franta. n Spa-
nia bntuia inchizitia, biserica ar-
ta o cruzime fr seamn fat de
eretici, iar arderea lor pe rug a de-
venit un spectacol obisnuit.
Renasterea spaniol nu se
poate lauda cu artisti autohtoni
puternici. Se perind de-a lungul
secolului al XVI- lea artisti strini
care nfloresc manierismul italian
si romantismul neerlandez. Prin-
tre numerosii artisti strini care
au venit n Spania n perioada
construirii Escorialului, cretanul
Domenikos Theotokopoulos,
mai trziu El Greco, era unul
dintre cei mai ciudati. Se nscuse
n Candia, astazi Iraklion (pe a-
tunci sub stpnire venetian),
la data de 1 octombrie 1541. Pri-
mele sale creatii demonstreaz
influenta acestei pregtiri, na-
inte ca artistul s descopere arta
Renasterii venetiene, care i va
lrgi semnificativ orizontul sti-
listic si tematic. Pleac la Venetia,
unde rmne pn n 1568, apoi
pleac la Roma, unde va rmne
pn n 1577. Pentru a-si atrage
sprijinul regal, n 1577 se mut
definitiv n Spania.
Refuzat de Filip al II-lea si
ignorat de Filip al III-lea, strinul
stabilit la Toledo a fost totusi pri-
mit bine de elita acelui oras im-
perial si a fcut portretele princi-
palelor personaje din urbe. Nimic
mai fascinant dect chipurile lui
El Greco! Cele ale madonelor sale
sau ale altor femei, sfinte ori pro-
El Greco
El Greco
El Greco
S
p
a
n
i
a

R
e
n
a
[
t
e
r
i
i
S
p
a
n
i
a

R
e
n
a
[
t
e
r
i
i
fane, au o not obsesiv. Portre-
tele de brbati relev puterea sa
de ptrundere psihologic. Sunt,
prin urmare, net individualizate.
Subiectivitatea autorului si pu-
ne totusi pecetea, deformnd tr-
sturile prin asimetrii dureroase
si fixnd privirea ntr-o enigma-
tic ncremenire de neliniste si
melancolie.
Secretul lui El Greco s-a iden-
tificat cu secretul Toledo-ului.
Fata orasului redus la o schem
simbolic, revine n mai multe din
lucrrile sale, ca nssi cheia n-
tregii opere. Nu l-a reprodus fi-
E
l

G
r
e
c
o

-
A
u
t
o
p
o
r
t
r
e
t

n

p
o
s
t
u
r
a

u
n
u
i

n
o
b
i
l

s
p
a
n
i
o
l
E
l

G
r
e
c
o

-
P
o
r
t
r
e
t
u
l

u
n
u
i

n
e
c
u
n
o
s
c
u
t
del, ci i-a deplasat voit podurile
si monumentele pentru a com-
pune silueta unui oras imaginar,
care, sub furtun, capt un aer
fantastic. A creat, pornind de la
Toledo, ideea de Toledo.
El Greco, n vremea sa, a fost,
nendoielnic, apreciat. Apoi a c-
zut n uitare, nu era dect un ne-
bun. Soarta i-a fost deci capri-
cioas, ca si aventura, ca si ope-
ra sa. El Greco e geniul ajuns la
cel mai nalt grad al arbitrarului.
E singularitatea nssi, singularul
absolut. Din 7 aprilie 1614, n-
coace.
20
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
Poe]i ai Societ#]ii Rom@ne de Haiku
/ Poeme haiku
Poe]i ai Societ#]ii Rom@ne de Haiku
/ Poeme haiku
Cornelia ATANASIU
Pompe funebre
pe sicrie tremur
raze de toamn
Drumalunecos...
M tot strig cineva
de dincolo
Ochi de peste mort...
Si cerul si apele
ncpeau aici
Luna n scorbur
si oul spart
a mai murit un cntec
Valentin E. BUSUIOC
Pictez o floare
umbra unui fluture
asa insistent
n timp ce m nteap
tntarul si schimb
culoarea
Zmbetul orbului
n cutia cu monede
cteva frunze
Vechea oglind
i arat noi riduri
acelasi oftat
Dan DOMAN
Sear de dezghet
o mie de ciori n zbor
spre luna plin
Defrisare
ce nalti par molizii
rmasi n picioare
Asteptnd iarna
un ciorchine de struguri
uitat n vie
Baie de sear
tacticos pescrusul
iese-n zpad
Iulian D~M~CU{
Mai grea
cu un fulg de zpad
ultima frunz
Roi de muste
nsotind camionul
spre abator
Protez veche
vecinul masndu-si
vrful pantofului
Copilul
dirijnd circulatia
melci dup ploaie
Jules COHN BOTEA
Intru n cas
tot numrnd silabe
s-a fcut sear
Apus de soare
m voi duce s m culc
s te pot visa
Cu piosenie
calc covorul de frunze.
Prea mult moarte
Att rmne:
flacra lumnrii
plpitoare
{erban CODRIN
Azi imposibil
de spat n livad
rutul melcilor
Merii n floare
am totul dinainte
pe masa goal
De ziua muncii
la soare uscndu-se
pielea unui cal
Dup grindin
tran cu ridurile
fruntii n palme
Marius CHELARU
Cntec de leagn
amintindu-mi de mama
ntr-o zi de iarn
Fntn sub cires
apa nvlurit
de soapta noastr
Acest anotimp
nu mai are zile doar
nopti fr oameni
Sear de var
cinele bea din balt
toate stelele
Magdalena DALE
Un ger cumplit
privirea cald-a mamei
lng icoan
Teiul n floare
caietul cu amintiri
rsfoit de vnt
Noapte-nstelat
aceast mireasm de tei
umple tot cerul
n drumul spre pmnt
o frunz nclin
balanta toamnei
Grupaj realizat de Valentin Nicoli(ov, preyedintele Societ(ii Romne de Haiku
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
21
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Vasile Alecsandri, care-si doarme somnul
de veci n curtea casei sale din Mircesti, a
fost nu doar un om politic, scriitor si poet. A
fost un adevrat boier al vremurilor trecute.
S-a bucurat de o existent fr grija zilei de
mine, s-a bucurat de privilegiul de a fi fcut
doar ce-si dorea, mai nimic nestndu-i n cale.
Si-a purtat pasii prin lume, ca diplomat si c-
ltor, dornic de a vedea locuri si civilizatii
mereu noi. Doar destinul neprevzut, cel care
nu tine cont de averi si mriri, i-a ntristat
existenta chiar cnd se bucura de o dragoste
(Elena Negri) adnc, mprtsit.
Conacul din Mircesti, aflat la4 kmdeso-
seaua Roman-Iasi si Roman-Suceava, a fost
construit de poetul Vasile Alecsandri dup
propriile planuri, n 1867, si a fost donat Aca-
demiei Romne, conform testamentului su.
Acolo si-a scris cele mai multe dintre operele
sale. n locul su de suflet si petrecea iernile
lungi si geroase, stnd lagurasobei, seodih-
nea dup periplurile lungi n strintate, si
regsea linistea n vremurile tulburi, se bu-
cura de frumusetea naturii, a oamenilor si a
folclorului local. Totusi, desi a descris att de
frumos peisajele hibernale, se zice c scriito-
rului nu-i plcea deloc frigul. Pentru a iesi din
cas, iarna trecea prin mai multe camere din
ce n ce mai putin nclzite, n fiecare punn-
du-si cte o hain, pn cnd ajungea la pro-
tectia maxim pentru a suporta gerul de afar.
Referitor la data si locul nasterii poetului,
mai sunt controverse. Exist si o versiune
romantat despre nasterea poetului, cum c
ar fi venit pe lume ntr-o crut, pe drumul de
la Bacu spre Trgu Ocna. (Ioan Dnil).
nsusi Alecsandri scrie n cartea Suvenire
din viata mea: Not, datat Mircesti, 1856:
Sunt nscut n Bacu, la anul 1821, luna
iulie, n timpul revolutiei grecesti, ce a izbuc-
nit mai nti n Moldova. n articolul Re-
flexul obinuintei calendaristice, din Ate-
neu, nr. 5 (501), mai 2011, profesorul Ioan
Dnil nota: Noi nsine am considerat, n
1990, la centenarul trecerii n eternitate a
scriitorului, c 1821 este anul nasterii si asa
am gravat placa de marmur de pe zidul casei
din Bacu, strada George Apostu, nr. 9. Abia
dup aceea am aprofundat cercetrile si am
constatat c data real a ivirii pe lume a lui
Alecsandri este 14 iunie 1818. Argumentele,
mpreun cu comentariile minime impuse de
o asemenea teorie, le-am expus n paginile
revistei Vitraliu, ntr-un amplu documentar
solicitat de conducerea publicatiei.
nDictionarul literaturii romne de la
origini pn la 1900 (Ed. Academiei RSR -
1979), Florin Faifer se opreste la 21 iulie 1821
si 14 iunie 1818 ca fiind date posibile ale
nasterii poetului, la Bacu. Tot Florin Faifer,
n Dictionarul general al literaturii ro-
mne, (Bucuresti, Univers Enciclopedic -
2004), specific ziua de 14 iunie 1818 ca fiind
data nasterii. Georgeta Antonescu, nDictio-
narul scriitorilor romni (Bucuresti, Editura
Fundatiei Culturale Romne, 1995), specific
faptul c Vasile Alecsandri s-a nscut la 14
iunie 1818 la Bacu. George Clinescu, n Isto-
ria literaturii romne de la origini pn n
prezent, consider c n privinta datei nas-
terii lui Vasile Alecsandri a fost discutie a-
prins si nu ne rmne dect s acceptm
una, mai probabil, aleas chiar de poet, a-
ceea de 21 Iulie 1821. Ivirea la viat a fost
romantic. Fugind de rzmerit, n spre muntii
Bacului, mama si mplini rostul n crut
pzit de departe de patru slugi narmate,
sub vehicul fiind culcusul tatlui, la 14 iunie
1818 . Dar, Clinescu s-a oprit la data fixat
de nsusi Alecsandri, 21 iulie 1821.
Printii poetului au fost: vornicul Vasile
Alecsandri (1792-1854) si Elena (Elenco -
nscut Cozoni) Alecsandri (1800-1842).
Conform Wikisource (Suvenire din viata mea
- not deVasile Alecsandri Mircesti 1865),
un strbun al meu, om cu inim ndrzneat
si cu spirit cavaleresc, veni din Venetia n
Moldova, se puse cu a lui spad n serviciul
trii. Vornicul Vasile Alecsandri era om de o
mare ntelepciune, de o probitate rar si n-
zestrat cu simtiri generoase, care si-a creat
singur o avere nsemnat si o pozitie nalt
n patria sa. Numele tatlui poetului apare
prima dat prin 1816, cnd la Viisoara erau
doi mari proprietari (vornicul Constantin Pa-
lade si logoftul Constantin Bals), ai satului
care atunci se numea Blosani sau Bivol. Prin
cstorii conjuncturale, cele dou familii s-
au nrudit, grija afacerilor familiei rmnnd
arendasilor. Vechilul angajat a fost sptarul
Vasile Alecsandri, care prin noiembrie 1830 a
arendat ntreaga mosie lui Constantin Ioan
Gherghel. Mama - Elena Cozoni, suflet nobil
si ngeresc, tot de origine italian, era nscut
n Trgu Ocnei si a avut sapte copii - cinci
fete si doi bieti -, dintre care n 1865 triau
numai doi: Vasile si Iancu.
Vasile Alecsandri si-a nceput studiile la
pensionul francez de la Iasi al lui Victor Cu-
enim, n care unde s-a mprietenit pentru
totdeauna cu Mihail Kogalniceanu si Matei
Millo. n 1834, la Paris a studiat dreptul si
medicina. Dar, la sfrsitul studiilor si-a des-
coperit adevrata vocatie - literatura. A fost
poet, dramaturg, folclorist, om politic, mi-
nistru, diplomat, academician, creator al tea-
trului romnesc si a literaturii dramatice n
Romnia, personalitate marcant a Moldovei
si apoi a Romniei, de-a lungul ntregului
secol al XIX-lea, de numele su mpreun cu
al altora din generatia pasoptist, legndu-
se conturarea primului stat national romn,
Mihai {TIRBU
Vasile Alecsandri a fost considerat cel mai mare poet romn pn la
afirmarea lui Mihai Eminescu, iar criticul literar Titu Maiorescu l numea
cap al poeziei noastre literare n generajia trecut, poetul Doinelor yi
lcrimioarelor, culegtorul cntecelor populare pruse a-yi fi terminat
chemarea literar (...). Deodat, dup o lung tcere, din mijlocul iernei
grele, ce o petrecuse n izolare la Mirceyti, yi iernei mult mai grele ce o
petrecuse izolat n literatura jrii, poetul nostru renviat ne surprinse cu
publicarea Pastelurilor... (Convorbiri literare, 1871)
Vasile Alecsandri [i Paulina
Vasile Alecsandri [i Paulina
22
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
prin dubla alegere a domnitorului Alexandru
Ioan Cuza n 1859. A scris poezia Hora
Unirii, a fost redactor si proprietar al revistei
Romnia literar, a publicat prima culegere
de poezie popular romneasc, apoi a rea-
lizat ciclul de piese de teatru al Chiritelor,
care au fost jucate cu mare succes la Teatrul
National din Iasi. La concursul de la Montpe-
llier a obtinut n luna mai 1878primul premiu
international de poezie acordat unui poet ro-
mn, pentru poemul Cntecul Gintei Latine.
Pe cnd era la Paris, Vasile Alecsandri a
iubit-o (e drept, doar n treact) pe Maria Can-
tacuzino, care la 18 ani era divortat de Geor-
ge Stratulat, primul ei sot, si n 1852 tocmai l
prsise pe cel de-al doilea - Alexandru Can-
tacuzino, zis Cneazul. Ea era femeie de mare
caracter, cu bogat cultur si inteligent su-
perioar. Sensibilul poet Alecsandri i-a n-
chinat legenda Mrioara Florioara n 1852,
pe care a publicat-o n 1853, cu dedicatia
Princesei Maria Cantacuzin. Cam nesta-
tornic, este drept, fiind atras si de lumea
artistic, Maria l-a nsotit, de data asta pe
Nicolae Blcescu n Franta, de unde i-a trimis
poetului o scrisoare prin care-i strnea gelozia.
Poetul si-a cunoscut viitoarea sotie - Pa-
ulina Lucasievici (care era de profesie me-
najer, slujind la Hanul de la Trgu Frumos
al lui Novacovski, fostul buctar al lui Pe-
trache Mavrogheni (1775-1860), marele vistier
al Moldovei), n anul 1856. Cnd a vzut-o la
han, lui Alecsandri i-a plcut slujnica drgut,
cu coapse si pulpe frumoase, c-i venea s-o
fure si s-o duc la Mircesti. Peste cteva luni
Paulina deja era instalat n conac, vecinii
spunnd despre ea c era destul de plcut,
bine mbrcat.
S-a cstorit cu ea la Primria Mircesti n
1876, dup o relatie de 19 ani, n prezenta a
doi martori care au semnat prin punerea de-
getului. n 1857 Paulina a nscut-o pe Maria,
pe care Alecsandri a adoptat-o n 1874 (Patras
Antonio, Ziarul de duminic 24.02.2010 Iasii
lui Patras - Frumusetea ne scrie istoria). C-
storia a fost rezultatul iubirii cuminti dintre
cei doi, iar Paulina a avut mare grij si de s-
ntatea, dar si de memoria postum a faimo-
sului bard.
Peste ani, la cstoria unicei fiice cu Di-
mitrie A. Catargi, la 9 octombrie 1877, tnra
mireas avea s primeasc de la printi mosia
Borzesti din judetul Bacu si trusoul n va-
loare de 2000 de galbeni.
Fiica poetului i-a druit dou nepoate -
Mrgrita si Elena.
Conacul de la Mircesti fusese construit
dup planurile poetului, sub stricta supra-
veghere a sotiei Paulina, creia prin testa-
ment avea s-i rmn mosia Mircesti (ju-
detul Roman) si via de la Socola (comuna
Buciumi, judetul Iasi), cu dreptul de a le cul-
tiva sau a le arenda, afar ns de a le putea
vinde sau a le nstrina prin schimb. Dar,
tot prin testament, sotiei i reveneau si obli-
gatiile de a mbuntti scoala primar din
Mircesti, chiar de a o reconstrui, ncurajnd
dezvoltarea nvtturilor folositoare si de a
nzestra trei fete srace de pe mosie, dndu-
le la fiecare cte o pereche de boi si una
vac. La 28 martie 1914, Paulina Alecsandri
a vndut dreptul de uzufruct al mosiei Mir-
cesti si al viei de la Socola nepoatelor sale,
cu conditia ca n termen de dou luni s do-
neze liber de orice sarcin Academiei Romne
casa cu toate acaretele si cu mprejmuirea de
jur mprejur n suprafat de 1 ha 48 arii, asa
cum le stpnim si cum se gsesc astzi, fr
a se clinti nimic din ele. Urmarea: la 3 iunie
1914, Margareta N. Catargi (cu consimt-
mntul sotului su, N. Catargi), si Elena Ca-
targi, n calitate de proprietari ai mosiei Mir-
cesti, fac un act de danie ctre Academia
Romn, pentru curtea cu ngrdirea si cu
acareturile aflate pe mosia Mircesti, cu sco-
pul de a comemora si eterniza memoria bu-
nicului lor. Pn la urm, destinul a tinut cont
de dorinta lui Alecsandri (cruia casa de la
Mircesti i ncnta sufletul) si a sotiei sale,
pentru c poetul spunea: Pestele n ap si
pasrea n aer nu pot fi mai fericiti de cumu-
s eu la Mircesti de vreo zece zile. Mi-am re-
gsit cabinetul de lucru inundat de lumin,
grdina mea pardosit cu flori, pomii mei
ncrcati de fructe magnifice, ctelusii mei
sburdnd n preajm-mi, caii mei necheznd
de plcere, ex-robii mei bucurosi s m re-
vad, nepotelele mele aruncndu-mi-se de
gt. ntr-un cuvnt, tot ce m ncongiur,
cmpii, lunc, ru, psri etc., toti mi ureaz
bun sosit ntr-o mie de chipuri diferite.
Conacul de la Mircesti a functionat ca
muzeu memorial, ncepnd cu anul 1957, dup
revolutie fiind trecut n patrimoniul public al
Consiliului J udetean Iasi. Un proces a avut
loc ntre Academie si Consiliului J udetean,
cnd s-a cerut restituirea n natur a mosiei
din comuna Mircesti. Dup trei ani de jude-
cat, n 2008, conacul de la Mircesti a ajuns
n proprietatea Academiei, asa cum si-a dorit
sotia poetului. n 1992 au avut loc lucrri de
restaurare si reorganizare a expozitiei perma-
nente, iar n 1993 a fost redat vizitatorilor,
functionnd ca muzeu memorial. n curtea
casei este un mausoleu, construit de Acade-
mia Romn, n care este sicriul cu osemintele
poetului, a printilor si a sotiei sale. Stejarii
si nucii seculari plantati de poet la intrarea n
grdin, si tufele de liliac, mai cluzesc si
acum pasii vizitatorilor.
Familia Alecsandri mai detinea si n Bacu
case, dup cum noteaz George Clinescu
n Istoria literaturii romne de la origini pn
n prezent. Una dintre cele mai clare con-
semnri referitoare la propriettile familiei
Alecsandri n Bacu este datat 28 martie
1867, cnd arhitectul-sef al urbei, M. Cli-
mescu schiteaz Locul domnului Vasile
Alecsandri, spune Ioan Dnil, unul dintre
fondatorii Fundatiei Nationale Vasile Ale-
csandri. Ulterior, casa a devenit proprietatea
familiei Rosetti-Tescanu, apoi a generalului
Dragomir Badiu - om de cultur, erou n pri-
mul rzboi mondial, medic oftalmolog. Casa
i-a rmas fiicei sale, Florica Urziceanu. Mai
trziu casa a fost nationalizat si a fost folo-
sit drept scoal profesional si scoal de
partid, iar dup 1989 a devenit grdinit.
Dup retrocedare, n iulie 2000, fiica Florici
Urziceanu a vndut casa unei firmei romno-
italiene. Abia ntr-o sedint din 2007, Consi-
liul Local Bacu a aprobat achizitionarea
cldirii. Dup 20 de ani de procese, audiente
si demersuri, profesorul Ioan Dnil a obtinut
ca Universitatea din Bacu, unde pred, s
primeasc numele de Vasile Alecsandri si a
nfiintat, mpreun cu alti bcuani, Fundatia
National Vasile Alecsandri.
Si-n Iasi, familia Alecsandri a avut o cas
n curtea creia a copilrit poetul. n 1976, a
devenit Muzeul Teatrului. Adpostea trusele
de machiaj ca niste acuarele prsite, cu cu-
lorile splcite, evantaiul de fite al coanei
Chirita, si trusa de recuzit a regretatului
Matei Millo.
De Elena Negri, Alecsandri s-a ndrgos-
tit la prima vedere, pentru ntreaga viat, dar
relatia a fost ntrerupt de moartea iubitei.
Elena Negri era fiica lui Petrache Negri,
Ag, si a Smarandei Negri, nscut Donici,
si sora lui Costache Negri (prietenul lui Ale-
csandri), gentilomul, bine ca om si mare ca
romn, cu care semna mult. Dragostea lor
s-a nfiripat, dup ce se vzuser prima dat
tot n 1844, la Mnjina n casele fratelui ei
Costache, la o serat, n care se cnta, cci
toti ai casei erau muzicanti. Costache Negri
cnta din vioar, Elena din gur si Caterina,
sora ei, era pianist. Seara n care a auzit-o
Alecsandri prima oar cntnd, a rmas pen-
tru el ca una din cele mai frumoase din viata
lui. Legtura cu dnsa i-a influentat opera,
ea fiind singura surs feminin pentru liris-
mul su intim. Dragostea aceasta i-a inspirat
poeziile Lcrmioarele, care, prin suflul lor
liric ating culmea eroticii si elegiei lui. Fru-
musetea fizic a Elenei era ntregit de o inte-
ligent cu totul deosebit. Ea se antrena n
conversatii plcute, ntotdeauna interesante.
Avea o fire afectuoas si era atrgtoare prin
maniere, discretie si blndete. Iubea poporul
romn si era miloas fat, de cei orfani de
soart, cum le zicea ea. Prin firea si nobletea
aspiratiilor ei spirituale se apropiase de Alec-
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
23
Anul IV, nr. 3(31)/2013
sandri. A fost prima femeie din aristocratia
Moldovei care-l admira sincer si-l felicita, re-
comandnd societtii iesene poeziile si pie-
sele de teatru ale lui Alecsandri. Elena Negri
era una dintre frumusetile vremii. Cnd intra
la serate, nsotit de sora sa Catinca, gtite
amndou si mpodobite n rochii de bal, se
nstea n jurul lor un murmur de admirare.
Una brun, delicat, cu sursul pe buze, alta
blond, cu figura deschis burbonian si pli-
n de mndrie. n 1844, pictorul Constantin
Daniel Rosenthal, a asternut pe pnz ima-
ginea capului ei frumos, cu zulufi scurti dup
moda timpului, cu dou crri n mijloc, n
loc de una, asa numita pieptntur en coeur,
prul negru si mtsos, ochii mngiosi si
negri ca si sprncenele, nasul si gura potri-
vite. Un alt portret mai simplu, tot al lui Ro-
senthal, aminteste pe Gioconda lui Da Vinci,
prin sursul si privirea ei enigmatic.
Povestea de dragoste dintre cei doi s-a
mplinit n Venetia, unde Elena Negri venise
pentru a-si recpta sntatea slbit de o
boal a plmnilor. La 15 septembrie 1846,
domnul i doamna Alecsandri - Vallahia,
care desi nu erau cstoriti asa-si spuneau,
s-au stabilit temporar n Palazzo Benzon, o
cldire din secolul al XVI-lea, cu vedere spre
Canal Grande. Armonia perfecta dintre cei
doi justifica pe deplin prerea c alctuiau o
familie. n Jurnalul su, Alecsandri aminteste
c de la balconul apartamentului cu trei ca-
mere, vedea multimea de gondole de pe Canal
Grande, care se ocoleau unele pe altele ca
niste rndunele n zbor, apoi pierzndu-se n
canalele mai mici. Peisajul specific venetian
era nsufletit de cntecele gondolierilor si de
strigtul lor specific: Riva! (Fereste-te!) a-
tunci cnd treceau dintr-un canal n altul.
Cei doi ndrgostiti triau, mbtati de
iubirea ncnttoare, o secvent de viat p-
zit de ochii cunoscutilor care poate i-ar fi
judecat, dar neuitndu-si tara. Savurarea ca-
felei turcesti, dup obiceiul moldovenesc,
devenise un ceremonial aparte. Sorbim, mi-
cile noastre felegeanuri (cesti de cafea fr
toart) cu un fel de smerenie. Fiecare pictur
trezeste n noi un suvenir din patrie, asa c
nu ne poate nvinui nimeni c am uitat Mol-
dova, dac ne gndim la multele picturi cte
ncap ntr-o ceasc si la multele cesti pe care
le bemn fiecare zi. Asta e ceea ce numimnoi
libatiile noastre n cinstea trii.
n J urnal, Alecsandri aminteste marea
bucurie a acelor zile, scriind cu exaltare: Fe-
riciti cei ce iubesc! Si mai fericiti cei ce se
ascund de lume si pot s adauge, ca noi, la
farmecul amorului lor pe acela al Venetiei!.
Uitnd, sau poate dorind s uite pentru pre-
zentul fizic necazurile bolii Elenei, trind clipa,
cei doi se plimbau prin Piata San Marco, as-
cultnd muzica militar. Seara, lmpile cu gaz
luminau slab cafenelele. Treceau la brat prin
Piazetta, locul lor preferat, admirnd Palazzo
Ducale si mergnd spre Ponte dei Sospiri.
ntorcndu-se pe Canale Grande, admirau de
departe, Santa Maria della Salute cu statuile
sale. Un gondolier, un biat dezghetat (Anto-
nio care le spunea legende venetiene), l f-
cuse pe Alecsandri s remarce n glum c
,,la Venetia, barcagii sunt mai cultivati dect
savantii din Academia de la Iasi.
Cele dou luni petrecute la Venetia au
nsemnat pentru ei ct o ntreag viat mpli-
nit. Visau s aib un copil cruia i si plnu-
iau o carier de marinar, numindu-l hazliu:
Amiralul. Viata lor era necomplicat si roman-
tic, cu atentii delicate pentru Ninita - numele
de alint al Elenei Negri.
Se antrenau n conversatii nebunesti, n
rsete nentrerupte, n dulci reverii. Chiar
dac afar ploua sau btea vntul sau era
furtun, n locuinta lor era mereu timp frumos.
Cnd era senin ascultau muzic si colindau
cartierele Venetiei, pe jos sau n gondol.
Dar soarta nu tinea cont de sentimente
si dorinte. Starea de sntate a Elenei Negri
ntunec cerul fericirii lor. La 12 noiembrie
hotrsc s caute o zon mai cald a Italiei,
prsind acel frumos coltisor unde am gus-
tat ceasuri atta de plcute, atta de lipsite
de cele mai mici griji.
Desprtirea de Venetia a fost nceputul
ultimei cltorii a Elenei. Pe drumul spre Sicilia,
la Neapole, boala i s-a agravat. Alecsandri si
Costache Negri au mbarcat-o pe un vas, pen-
tru a o duce acas. Tragic, Elena s-a sfrsit
pe vapor, la Istanbul, n bratele iubitului su.
n speranta regsirii fericirii pierdute,
Alecsandri a revenit acolo, dedicnd amintirii
clipelor fericite una dintre cele mai frumoase
poezii: Steluta: Tu, care esti pierdut n
neagra vecinicie,/ Stea dulce si iubit a su-
fletului meu!/ Si care-odinioar luceai att de
vie/ Pe cnd eram n lume tu singur si eu!...
O alt doamn la farmecele creia Ale-
csandri n-a putut rmne rece, era o artist
talentat, un model perfect de elegant si de
istetime parizian, actrita Marie Angelique
Chataignez. Pe bun dreptate, fiindc era o
fiint fermectoare, exuberant, admirat si
aplaudat la scen deschis. ntre Vasile
Alecsandri si actrita numit Dridri s-a nfiripat
si s-a consumat o frumoas relatie romantic,
mprtsit de amndoi, cunoscut si de Emi-
nescu, poetul care-n Epigonii constata c
veselul Alecsandri Acum rde printre la-
crimi, cnd o cnt pe Dridri. Dup disparitia
prematur a actritei, rnit sufleteste si sim-
tindu-se oropsit pe nedrept de soart, Ale-
csandri i-a dedicat un roman cu tent auto-
biografic, prin intermediul cruia si des-
carc revolta cutremurului sufletesc produs
de pierderea iubitei Dridri. Despre disparitia
actritei, ntr-o publicatie francez din 25 iunie
1851 a aprut un articol: O tnr artist,
cea mai frumusic din toate cte le-am zrit
pe scenele teatrelor de pe bulevarde, a murit
n floarea tineretii! Vesel si gratioas, ea po-
seda calittile inimii si ale spiritului. Toti acei
careau cunoscut-o, regret n persoanasao
artist de talent si un model perfect de ele-
gant si de istetime parizian. Ea purta, ntre
amici, gentila denumire de Dridri, ns numele
ei adevrat era: Marie-Anglique Chataignez!.
La nceputul secolului XX, Garabet Ibr-
ileanu nota: Laoricerspntieaistoriei si a
culturii romnesti din o bun parte a veacului
trecut l gsesti pe Alecsandri. Din cei o sut
de ani de cultur si literatur modern,
Alecsandri domin aproape 50, de la 1840,
cnd apare pe scen, pn la 1890, cnd
moare.
BIBLIOGRAFIE:
- turism-iasi.ro, Casa memorial Vasile
Alecsandri de la Mirceti
- jurnalul.ro, 13.07.2009, Alecsandri, ngropat
la Mirceti, autori: Cristinel C. Popa, Eugenia
Mihalcea, Florina Zinescu
- national-magazin.ro, Vasile Alecsandri i valoa-
rea artistic a poeziei populare
- Historia-Casa n care s-a nscut Vasile Alecsan-
dri, osndit la prbuire. S-ar mai putea salva
ceva, dar nu exist voint, autor: Ciprian Pliasu
- Ateneu, 2011/08, Cnd e nscut, de fapt, Vasile
Alecsandri?, autor: Adrian J icu
- Wikipedia, enciclopedia liber - Mausoleul lui
Vasile Alecsandri de la Mirceti
- Curierul de Iasi, 19.11.2010, Locuri pe care nu
trebuie s le ratezi - Casele memoriale ale Iaului
- Momentul, 03 oct. 2012, Sptarul Vasile
Alecsandri, tatl poetului, ntr-o afacere la Vii-
oara, autor: Victor Teisanu;
- Ziua de Cluj, 24 ian. 2010, Ochelarii sotiei lui
Alecsandri, pies de colectie la trgul de antichitti
- Wikisource, Suvenire din viata mea, not de
Vasile Alecsandri, Mircesti 1865;
- Wikisource, Dridri, de Vasile Alecsandri;
- Istorie si civilizatie, O motenire cu bucluc
(Testamentul lui Alecsandri)
- Ziuaonline.ro, 2 dec. 2011, Povestea Mariei
Cantacuzino, aristocrata imortalizat n
Panteonul francez i la Sorbona
- wordpress.com, 2012/27/11, Istorii regsite
,,Elena Negri - Vasile Alecsandri. Dragoste i
moarte
- jurnalul.ro, Vasile Alecsandri, un cltor cu
vocatie, autor: Clara Margineanu
- Romnia literar, nr. 4 din 2011, Romane rom-
neti povestite: Dridri (Vasile Alecsandri, 1873),
de Alex. Stefnescu;
- jurnalul.ro, J urnalul unei iubiri venetiene. Vasile
Alecsandri i Elena Negri, autori: Simona Lazr,
Tudor Cires;
- Ziarul de duminic, 24.02.2010, Frumusetea ne
scrie istoria, autor: Patras Antonio.
24
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
Eugen DEUTSCH
SONETUL... SONETULUI
(dedicat d-lui Radu Crneci)
Sonetu-i o fantast galaxie,
O nebuloas-n care se ncheag
Neantul si vecia, lumea-ntreag,
Eterna, efemera poezie,
Teluricele scnteieri ce leag
Un univers de-un strop de nebunie,
Lumini si bezn, vechea simfonie
Stelar, fata ce ti-e drag,
Olimpul si Tartarul, curcubee,
Nluci nfiripndu-se din noapte,
Ecouri, unduiri de Galatee,
Titani si elfi durnd n nori fiorduri,
Umor si lacrimi, strigte si soapte,
Legende prinse-n vraja unor coduri.
SONET PENTRU MARELE SONETIST
Mireasma unui vers subtil ne-mbie,
Ispit-a unor vremuri de poveste,
Himer ce se-nalt peste creste,
Avnd pe steag un strop de bucurie
Iubiri uitate se-ntrevd, celeste,
Lumini fugare,-un strop de nebunie,
Comori ce se doresc a fi solie,
Ofert-a unui vis ce nu mai este
Distinsul bard si azi ne e aproape,
Reper al celor ce mai scriu sonete
Elabornd vestitele etape
Astfel se prind poemele n salbe,
Nscnd sperante, poate si regrete,
Umbrind elanul versurilor albe!
S DM NOU LUCIU...
S dm nou luciu vechilor medalii
Pe care ieri le miglea Petrarca,
Desi azi nu mai afli nici un star ca
Acel ce-n orice vers prindea vitralii...
Si conducnd cu fantezie arca
S depsim abisuri vechi sau falii,
S irigm cu ape vii migdalii
Punndu-ne pe-o pictur marca...
nfiorati de curgerea luminii,
De apropierea noilor tenebre
Ori rozele ce mngie cu spinii
S refuzm citatele celebre
Si s chemm n scen arlechinii
Spre-a ne masa neunsele vertebre!
ESEU... NETRANSFORMAT
(sonet cu rime cu ecouri)
Am ncercat cndva s scriucuplete
Cu pletele n vnt m repezeam,
Prin aperepezi m rostogoleam
Si cupe mari goleamcu gnduri bete.
Betege versuri nscoceam, ncete,
Prin cetede-umoristi m nvrteam,
Si-ntr-adevr, te am azi cumsperam,
Iubito, sus pe ram cresteausonete.
Eram aprins, o neted splendoare
Cedoarem-ndemna doar sprevisare;
Prinsesem pstrvi, sare-aveam din... rime
(Chiar prime mi-au adus, darcumptat!).
Dar, cum ptateram de-asemenea crime
Larimes renunt am ncercat!
SONET PLIN DE ILUZII
Pe scena ntesat de dichisuri
Un scamator si flutur jobenul
n timp ce-o fost Miss, pudrndu-si tenul,
Danseaz lent solicitnd noi bisuri...
n pieptul lor pulseaz doar antrenul,
Se nfirip-n minti ncinse visuri
Ce-n van promit alese paradisuri
Precum prescrie, cu emfaz, genul...
Iar fantezistul nostru se amuz
Scotnd din sac metafore trsnite
Cci fosta Miss se transformase-n muz
Si-i inspira sonete ilicite
Pe care le orna cu perle-gaguri
Durnd din versuri pure mici siraguri.
SONET DANTESC
M-asteapt uneori, cam dur, un critic,
Spre-a msura cu rigla si compasul,
Cti metri antici sunt pn la Parnasul
Avnd drept pisc sonetul megalitic.
Dar, chiar de tin cu versul clasic pasul,
Iar seva-mi trag din plaiul mioritic,
n timp ce mai visez Olimpul mitic
Mi-mpodobesc si cu umor Pegasul...
Si-atunci, muscnd din rimele crocante,
Hrnindu-mi si cu artificii visul,
Aud sentinta, demn de un Dante:
De-adaugi si umor n supla-ti stant
n van ncerci s afli Paradisul,
Nu vei intra, s lasi orice sperant!
SONET... COSMIC
Sprintar, iveste jocuri de sonete,
Rvnind s-l ntlneasc pe Petrarca,
Cel ce-si conduce plin de verv barca
Spre zri, driblnd luceferi si comete
Deci nltndu-se brav, temerar ca
Un nou Icar, cu-aripile, vai!, bete,
nchipuind din sori si luni balete,
Pe cerul pur ar vrea s-si pun marca...
Si mbtat de falnica lui curs,
Ce printre constelatii se rsfat,
Transmite un salut spre Marea Urs...
Dar neputnd a-si controla avntul
Se pierde si, cznd ca o paiat,
El va afla ct e de dur pmntul!
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
25
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Suferinta este o bestie nun tentacule
care exploreaz generos cu mantia sa de Iov
ncarcernd anumite, doar anumite, creaturi
din acest univers. Unii devin cunoscuti, ca
martiri ai secolului lor, dar masa mare este
cea a anonimilor mblsmati, de cele mai
multe ori, n necunoastere si, se-ntelege, n
neuitare. Pe toat durata supliciului, fireste,
fiecruia i corespunde... ghici!... un sobolan.
Cenusiu. O spune I. D. Srbu, n Lupul yi
Catedrala. Deceun sobolan si nu un alt pa-
truped? Asta pare a fi bestia setoas care, n
rolul de crtit, mai mult ca sigur, poate de-
veni partener de suferint... si... confident.
n acest sens, exist multe mrturii care sus-
tin ideea. Nu-i nchipuire, ci sfnta realitate.
n fond, o spune si Vaclav Havel, si-ar trebui
s-l credempe cuvnt: Fiecare are un timp.
Timpul care ni s-a dat! Asadar, ne supunem,
vrem sau nu. Tatl decide. Fiecruia i este
hrzit o cruce. Dac este cea a martirajului,
te supui. N-ai ncotro. Istoria lumilor este
plin de exemple.
Printre martirii neamului strvechi, n-
avem voie a-i uita pe naintasii nostri, nce-
pnd de la Decebal (cel al anului slvit, 106,
cu ostenii si, adugndu-i si pe gladiatorii
daci, stiti dvs., cei de la Colosseum, si numai),
si continund cu: Ioan Vod (1574), Mihai
Viteazul (1601), Miron Barnovschi (1633),
Miron Costin (1691), Constantin Brnco-
veanu (1714) - cu fiii si ginerele su, Grigore
Ghica III (1777), Horia, Closca si Crisan
(1784), Avram Iancu (1872), printele Arsenie
Boca (1989), si lista - O, Doamne!... - pare
nesfrsit... si este.
Dup cum prea bine se stie, Academia
Civic, mpreun cuFundajia Civitas Dei,
organizeaz, anual, un Colocviu International
- Muzeul Viu, n inima Transilvaniei. Asa-
dar, n cadrul Scolii de var pentru adoles-
centi, de laMemorialul Victimelor Comu-
nismului yi al Rezistenjei de la Sighet(fon-
datori: Ana Blandiana si Romulus Rusan),
se organizeaz, anual, dezbateri despre co-
munism. Temele si interventiile de la editia
2011 au fost ordonate de ctre scriitorul Cris-
tian Bdilit, secondat de Emanuel Contac,
ntr-un masiv volum, astfel nct cititorul se
poate informa, pe baza eseurilor si inter-
ventiilor de la colocviu, despremartiriul
crestinismului, ncepnd din Antichitatea
crestin pn n secolul al XX-lea, inclusiv.
Spre exemplu, n $i cerul s-a umplut de
sfin(i..., avem sansa de a reflecta asupramar-
tiriului crestin ncepnd din Antichitatea
crestin (30-800 d.Cr.; exercitat prin influenta
nefast a unor mprati pgni: Nero, Domi-
tian, Traian, Marcus Aurelius, Septimius Se-
ver, Maximilian Tracul, dar si Decius, Vale-
rianus, Diocletian, Galerius sau Maximianus
Daia). Pentru aceasta avem a multumi au-
torilor acestor subtile investigatii: Cristian
Bdilit, Cristian Langa, Attila Jakab, Lucian
Dinc si Otniel Veres.
Impresionante au fost mrturiile privind
martirajul Bisericii Greco-Catolice, perse-
cutiile exercitate asupra Bisericii ortodoxe din
Basarabia si din Rusia, asupra cultului lute-
ran, penticostal sau baptist din Romnia, dar
si prelegerile despre anii de suferint ai mon-
seniorului Vladimir Ghika.
Ruxandra Cesereanu a prezentat cteva
studii de caz privind rezistenta prin credint
n nchisorile si lagrele din Romnia comu-
nist, prin evocarea unor figuri de marc ale
culturii romnesti, printre care: N. Steinhardt
- pentru care suferinta i s-a nftisat prin dou
forme euharistice, iarpatimile ndurate au
constituit o adevrat ,coal a cretinis-
mului.
Pentru Nicole Valry-Grossu, suferinta
este conservat ntr-o mrturie zguduitoare,
numit Binecuvntat fii, nchisoare, iar
detentia considerat ca onviere, o salvare
a unui suflet rtcit. Si-n acest context, merit
a cunoaste ntru nfiorare, si paginile de me-
morialistic ale episcopului greco-catolic,
Iuliu Hossu: Credin(a noastr este via(a
noastr, un adevrat testament si jurmnt
de credint. Pe aceeasi treapt a smereniei
merit a aseza si mrturiile prelatului greco-
catolic Ioan Ploscaru: Lan(uri yi teroare,
ntelegnd c merit a sopti, ntru iertare, cu-
vintele: Pentru toate suferin(ele ndurate,
s fie binecuvntat Dumnezeu n veci!
Lacrimi nsngerate conserv si mrturiile
printelui Tertulian Langa, nTrecnd pragul
tcerii. Un traiect zguduitor conserv si exis-
tenta pastorului luteran Richard Wurmbrand,
n volumul Cu Dumnezeu n subteran.
Lui Didier Rance i datorm un cuprin-
Livia CIUPERC~
Martiriul rom@nesc
Martiriul rom@nesc
Viejile noastre sunt marcate de memoria unei epoci
sfyiate, de o lume asasinat... (Sanda Stolojan)
ztor studiu privindPersecujiile mpotriva
creytinilor n lumea de azi. Din nefericire
si n acest mileniu se nregistreaz, n lume,
discriminri sociale, acte de violent, aten-
tate asupra bisericilor, asasinate asupra cres-
tinilor din diferite colturi ale lumii. Dureros
de trist!
Important de retinut c la cea de a XIV-a
editie a Scolii de var de la Sighet, la 18 ani
de la crearea Memorialului de la Sighet, s-au
comemorat: 60 de ani de la deportrile n
Banat, 70 de ani de la primele deportri ale
fratilor basabeni n Siberia, despre deport-
rile germanilor din Romnia n Donbas. Si
toate acestea, prin implicarea, direct, a d-nei
Ana Blandiana si a d-lui Romulus Rusan. N-
avem voie a uita c, la Sighet, se constru-
iete un spatiu al memoriei, un teritoriu al
memoriei mprtite, rosteste, cu lacrim-
nfiorat, Smaranda Vultur.
Dac vom avea posibilitatea s fim pre-
zenti vreodat la astfel de colocvii, care nu
se desfsoar doar la Sighet, vom nvta att
de multe despre istoria romnilor, nct vom
simti c renastem. Si-avem a face si o com-
pletare c scrierile despre anii de suferint n
lagre sau nchisori sunt att de numeroase,
nct putem vorbi de o adevrat literatur a
martirajului romnesc. Si ne putem convinge
consultnd catalogul tuturor bibliotecilor
mari din tar.
Pentru toti martirii neamului nostru, o
Litanie: Doamne Iisuse-al ndurrilor,/ De la
rstignirea Ta, Bunule,/ omul a inventat su-
pliciul:/ rugul, teapa si tierea capului,/ arun-
carea n groapa cu lei,/ mutilarea trupului pe
roat sau/ sfrtecarea lui nspre cele patru
zri,/ prin biciuirea cmilelor./ Doamne, Sfinte
Ierttor,/ S-ar putea punepunct/ attor
stri cumplite, precum:/ vnzarea de tar,/
lenea sau trdarea,/ tierea si incendierea p-
durilor,/ uciderea animalelor,/ santajul, min-
ciuna,/ nemunca,/ toate,/ nedemne bunului
crestin?!/ Printe al iertrilor, ndur-Te,/ Re-
vars asupr-ne mireasma/ si fagurii luminii!
Bibliografie: Cristian Bdilit, Emanuel Contac,
Si cerul s-a umplut de sfinti... Martiriul n anti-
chitatea cretin i n secolul XX, Ed. Curtea
veche, Buc., 2012; Centrul International de Studii
asupra Comunismului. Scoala memoriei 2011.
Fundatia Academia Civic, 2012.
26
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
C@ntul destr#m#rii [i
al re\nvierii prin Iubire
C@ntul destr#m#rii [i
al re\nvierii prin Iubire
Gheorghe A. STROIA
Poet prin vocatie, Victor
Burde reprezint n lirica romn
contemporan o voce special,
de factur neo-romantic, reu-
sind s mbine n versuri pline
de fantezie si romantism iubirea,
sub multiplele sale forme: bal-
samdup insipid otrav, iubirea
cador dup ndelungi cutri ale
perfectiunii (dragostea pentru
poezie, n spet), iubirea de Dum-
nezeu - prin transgresarea spati-
ilor sacral-mitice, iubirea de tar
(promotor al traditiilor populare,
crora le atribuie rosturile fiinti-
ale ale propriului su eu). Volu-
mele sale de versuri - Se roag
pdurea (volum de debut, 2010),
Sub zodia pestilor (2010), As-
ternut pe frunza toamnei (2010),
Legenda Panaghiei-Fata care s-
a ndrgostit de soare (2011) si
Descntec de rou (2011) l
consacr pe Victor Burde n sirul
poetilor ardeleni de profund
simtire si trire romneasc si n-
zestrat cu o vitalitate demn de
admiratie. Metamorfozele poeziei
sale sunt evidente, prin aparitia
fiecrui nou volum, lirica lui Vic-
tor Burde sufer nu att schim-
bri radicale, ct extinderea uni-
versului ideatic, valorizarea mij-
loacelor de expresie, rafinarea for-
melor, distilarea sensurilor, adu-
garea la spectrul cromatic recog-
noscibil ale altor nuante de gnd.
Dou sunt temele predilecte
ale lucrrii: iubirea si toamna, ca
anotimpuri ale trecerii ctre apus,
spre cutarea asternuturilor cal-
de ale zpezii, ns cu speranta
renvierii ntr-o primvar a sufle-
tului, care va deveni etern. Iu-
bire sau toamn, uneori rece,
alteori cu frunza vested, bru-
mat de amintire, sau chiar cu
aspiratii de ev trziu, aprins de
cerurile nalte - zburtoare care
n flcri: Legnat barca ce mi-
a dus iubirea,/ Prins-n vntul
serii lunec aiurea/ Si pe vsla
veche ce gsea limanul,/ Mai plu-
teste numai sufletul srmanul
(Toamn rece).
n aceast iubire, uneori pli-
n, mplinit, apar vagi umbre ce
transform aceast febril nevoie
de regsire ntr-o dorint steril,
nemplinit, ostentativ, chiar.
Cutarea iubitei, de dincolo de
viat sau de poveste, poate fi du-
reroas, strnind furtuni si gene-
rnd melancolii, ntr-o frustrare
aproape irational: Dorurile s-
au prefcut n ninsori,/ Cina de
tain a sufletului - s-a terminat/
Si-adorm flmnd de amintirea
ta.... (Neliniyte) sau Iubito, a-
minteste-ti/ C rana deschis de
cel drag/ Poate frnge aripile su-
fletului,/ Ucignd zborul visuri-
lor/ n cumpna noptii,/ Pe o ul-
tim lacrim,/ De bun rmas
(S nu rneyti).
Poetul si asum natura uma-
n, cu limitele si slbiciunile ei,
dar ncearc perpetuu s reg-
seasc n sine sclipirea divinului,
mna cald a Creatorului care
alin, mngie si mai presus de
toate nzestreaz omul cu simtire,
constiint si har. Dilema este le-
gat nu att de o dorint de apar-
tenent la cer (pe care ntr-o zi l
vom ntlni ca patrie vesnic), ci
de apartenenta teluric la firavul
bob de hum din care a fost creat:
Cine sunt eu?/ Cumcresc si mor/
Fr de vin,/ Biet muritor, cu
chip de zeu? (Cine sunt eu?).
Acestei dorinte de rentlnire cu
sacrul i sesubjug o alta- nevoia
de ndumnezeire a umanului, prin
aruncarea n eter a gndurilor
proprii, transformate n unde pul-
satorii, ce pot transmite divinittii
cntecul su liric transformat n
rugciune. Aceast fuziune ete-
ric se petrece n ubicua toamn
a poetului, constient de frumu-
setea dar si de efemeritatea sa,
ca anotimp al trecerii: Doamne,/
Acoper-m cu toamna ta/ Si
prinde-mi minile/ Ca pe dou
lumini/ Ce nu au ars niciodat!/
Cheam apoi, te rog,/ Toamna ca
martor/ S facem logodna/ Odih-
nei frunzei ce cade -/ Cu pmn-
tul mire -/ n care va cuibri/ Pn
n primvar... (Rug).
Aceeasi toamn, acelasi sen-
timent de amurgire, de nserare a
marginilor universului, cntnd
o iubire trzie, o trzie iubire de
toamn: ntoarce-te iubite, cci
gru-i secerat,/ S-au strns si
strugurii, livezile-s pustii,/ Nu stiu
nimic de tine, din ceasul ce-ai ple-
cat/ M rog mereu, dar cred c
nu mai vii! (Scrisoare). O uimi-
toare similitudine de idei cu poe-
zia lui Umberto Saba (1883-1957):
Singurttii mele rndunelele/ i
vor lipsi - si anilor trzii, iubirea.
n acest spectru al iubirii,
icoanele printilor, de dincolo de
uitare, se coboar din vesnicie,
spre ntruparea viselor de aur ale
copilriei fericite si ntru deplin
bucurie. Aici, la poarta sufletului,
chipul mamei se nfirip ca o
melodie de demult, dintr-o antic
epopee, precum cea a preafru-
moasei Damayanti de Vidharna
si a viteazului Nala din Nishada.
Rememorm c numele sacru al
mamei este rostit de prunc - n
leagnul de mtase, de adult - n
momentele cruciale ale existen-
tei, de btrn - refugiat n amintire
sau ca ultim strigare a ostasului
czut n transeele unei odioase
deflagratii. ns, aceast icoan
din lemn de trandafir, ce gene-
reaz o dulce aducere aminte,
este umbrit de asprul sentiment
al dezrdcinrii, din nefericire
att de actual si de omniprezent
n contemporaneitate: Ieri am
fost acas mam,/ Cutnd lng
crare/ Poarta ta, cndva deschi-
s,/ Ca s intre orisicare.// Nu mai
este casa, sura/ Si nici gardul din
nuiele,/ Numai zmeurul slbatic/
Prinde seara-n ruguri stele.// Nu
sunt case prin vecini/ Iar prin sat,
lumini putine;/ Doar btrni cu
ochi strini/ Si-au mai amintit de
tine... (n satul mamei). Ima-
ginea sugerat de poet ar dori s
rememoreze, opozant parc, fi-
gura matern dintr-o poezie a lui
J orge Carrera Andrade (1903-
1978): Mama, cu haine de amurg
Motto:
Nici un om nu poate s intre n apa aceluiayi
ru de dou ori, deoarece nici rul yi nici omul nu
mai sunt la fel. (Heraclit)
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
27
Anul IV, nr. 3(31)/2013
si pstra/ ntr-o chitar adnc,
tineretea/ si fiilor le-o arta doar
cteodat seara/ Iluminat-n
cntec si-n cuvinte.
Ca extensii ale valentelor iu-
birii, asa cum i st bine unui p-
rinte, cu glasul domol, dublat de
versul calin, poetul se opreste
din zborul su ctre nalt, s mn-
gie crestetele copiilor, s le fie
sfatul si sprijinul pe lunga si ane-
voioasa crare a vietii. Aceast
dragoste patern este dublat de
dragostea resimtit pentru portul
si traditiile romnesti, pentru
incredibila spiritualitate rom-
neasc, din care au crescut vigu-
rosii copaci si se vor mai naste,
Ir ndoial, mldite purttoare
de sperant. Spiritualitate nde-
lung cntat de marii poeti ai
Ardealului: O. Goga, L. Blaga
sau G. Cosbuc si frumos sugera-
t de Victor Burde: Asa vei duce
mai departe,/ Portul si graiul cel
btrn,/ Frumos, cum nu-i n alt
parte;/ Cci azi, te-am botezat,
romn! (Nume).
Desi, per ansamblu, registrul
volumului este grav, precum un
preludiu n fa minor, metafora
creeaz tablouri virtuale atent
creionate, mpletind tristetea cu
bucuria, zpezile curate cu ima-
culatele flori de primvar. Pas-
teluri de gnd, n care rul de
simtminte se transform n fluvii,
pornind furtunos ctre trmurile
nvolburate ale Mrii Iubirii. Pe
acest trm dintr-un tablou de
Aivazovski, cu alba spum din
care s-a nscut Afroditis, pere-
chea de ndrgostiti vibreaz la
unison, devenind un singur trup
dar si o singur dorint de m-
plinire prin iubire: Vibrnd n
dulce armonie,/ Minuni s ning
peste noi/ n tril suav de ciocr-
lie,/ Ce scald roua din zvoi
(Un singur trup) sau Dar nici
balsam nu pare-a fi/ Cci ard de
dorul buzei tale/ Si mor ncet, cu
orice zi/ Pierdut-n noptile as-
trale. (ntrebri).
n tot acest ansamblu arhitec-
tural, ridicat de poetul albean, cu
versuri pline de romantism, cu
parfumuri de clasicism, printre
ritmurile cu ndemnare tesute,
se ntrezreste povestea unei
vieti, ce nu trebuie perceput ca
pe o poveste trist, ci ca pe o
bucurie zidit ntru cuvnt, spre
zmislirea poeziei autentice. Si
pentru ca urcusul poetului s fie
ascendent, reitermconcluzia lui
Octavian Paler: Uneori, omul e
n situatia lui Cortes, de a arde
toate corbiile care l-ar putea
duce napoi, ca s poat merge
nainte.
Si, brusc, poetul Gheorghe
A. STROIA ne arunc n acest
univers al artei poetice, pe care
o stpneste cu adevrat, crend
emotii autentice si nu doar
versuri, care cel mai adesea nu
schimb cu nimic harta cerului!
nM plimb pe aleile de stele
nfloreste metafora diafan, pur,
Ir zorzoane inutile.
Am citit cu emotie acest
volum, Parfum de tei
(Gheorghe A. Stroia. - Adjud:
Armonii culturale, 2013) si de
aceea am si simtit nevoia s scriu
despre el, pentru c eu nu scriu
dect dac mi place, nu sunt
critic ca s citesc tot ce mi cade
n mn, pentru a remodela astfel
harta literaturii, eu m multumesc
s m plimb, mpreun cu poetul
STROIA, pe aleile lui de stele!
Dar s nu construim
efemeride, s trecemla realul ireal
al poetului. J e suis dans la
vague des airs/ Le char de la
nuit qui savance. (Le soir,
AlphonsedeLAMARTINE). Nu
vi se pare c exist aici o
profund vibratie interioar,
desvrsit desenat de cei doi
poeti? Chiar dac implicarea n
starea ideatic a poeziei nu este
direct, emotia ne dezvluie
profunzimea creatiei: Peste
alese umbre-n noapte / Nici
ngerul nu mai clipete.
Si putem cita de oriunde,
pentru c versurile par a se naste
n timp ce le citim. Din nfloriti
copacii verii/ ce au rmas
strini i goi/ te prinde-n
chingile visrii/ lumina
umbrelor din noi.// Se trec
culori din roua florii/ ce cntu-
i pierd n deprtare/ se pierd
i razele fierbinti,/ se-afund-n
marea de uitare.
Am citat fr s trunchiez, ca
Ioan LIL~
(Fran]a)
s se vad c aici nu construim
flori din hrtie si, credeti-m, eu
as cita tot volumul, dar, apoi, as
fi obligat s-l semnez, ori, una ca
asta nu se face!
Sper c nu l-am rnit (prea ta-
re!) pe poetul Gheorghe A. Stroia!
Citim n continuare cu o plcere
real: Plou mrunt ca-ntr-o iu-
bire,/ ce-i cat rostul su fragil/
dar ntlnete remucarea/ prin
adieri de dor nubil.
Apoi: S-au aternut peste
cuvinte/ Mtsurile albe, grele,/
Cu frumusetea lor pribeag/ La
vis, la viat s ne cheme. Iat
aici cuvintele care construiesc
catedralele spiritului! Ce ar fi
viata fr farmecul absolut al
metaforei?
Si poetul Gheorghe A Stroia
ne dezvluie legtura tainic si
miraculoas dintre vis si materie,
care defineste poezia: O lume
tainic, nespus,/ Ne-a
mngiat cu dorul ei,/ Ne-am
preschimbat n albii nori/ Si-n
flori doar cu parfumde tei.
Poezia n vara din tineeste
Ars poetica lui Gheorghe A
STROIA si v rog s o nvtati
pe dinafar!
Plimbare
pe aleile
de stele
Plimbare
pe aleile
de stele
E
l

G
r
e
c
o

-
P
o
r
t
r
e
t
u
l

C
a
r
d
i
n
a
l
u
l
u
i

i
n
c
h
i
z
i
t
o
r
28
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Pentru autorul povestirilorn
Volbura apelor, originar din ju-
detul Bacu, a rsrit prima dat
soarele n anul 1936, la Solont,
asezare aflat undeva pe una din
vile Tazlului. Artizanii acestei
opere de fiintare, unic prin per-
fectiunea ei, hrzit de Dumne-
zeu sau Natur, dup cum aveti
credinta, tuturor fiintelor, au fost
nvttorii Matilda si Constantin
Cucu. Domnul s i odihneasc
n pace!
ntlnirea fizic, dar mai ales
spiritual, dintre mine si domnul
Cucu, a avut loc, hei, hei, de mult,
n vara lui cincizeci si trei. Bucu-
restii si bucuresteni, ca si tot ro-
mnul, triser momentele mult
ludatului si, apoi, hulitului, Fes-
tival al Tineretului. n toamn, el,
Cucu Constantin, si eu, Bucures-
teanu Ermil, am sosit n Capitala
dmbovitean s ne luminm
mintile. Amndoi la Facultatea de
Filozofie; el la ziaristic, eu la fi-
lozofie general. Dormeamla Bru-
tus, fost hotel fr nici o stea, cu
camere mici si ntunecate si mn-
cam la Operet, o cantin studen-
teasc, cu acest nume dat de be-
neficiari. Ce mncam? Dimi-
neata: ceai fcut din zahr ars,
care era de fapt ap colorat, o
felie de pine neagr, uneori cu
marmelad; la prnz, un bors cu
fasole (felul nti), linte fiart (fe-
lul doi), aruncate cu polonicul
din niste cazane uriase n farfu-
riile de tabl cu smaltul srit. Nu
stiti ce este lintea? O legum.
ntr-un dictionar se scrie spre
exemplificare: Vinerea mncm
linte. Noi mncam toat spt-
mna. Seara, din nou ceaiul amin-
tit si un calup de crep (!?). La vre-
mea respectiv, se purtau pantofi
cu talp de crep, un cauciuc natu-
ral, de culoare alb-glbuie. Noi
am botezat cubul de gris fiert cu
ap si stropit cu sirop de zahr
crep, c-i era la chip aidoma.
De amintit si c deceniul n
care am urmat noi cursurile uni-
versitare a intrat n istorie cu nu-
mele de ,,obsedantul deceniu.
A fost o perioad a epurrilor po-
litice, a condamnrilor, a revoltei
din Ungaria; studentimea n acea
perioad, n special cea de la fa-
culttile umaniste, a fost rv-
sit, nesiguranta se vedea pe chi-
purile multora.
Dup absolvire, eu am fcut
vreo trei luni de somaj, si de la
nvtmnt unde fusesem repar-
tizat, am ajuns n pres, am de-
venit ziarist. Nici drumul cole-
gului Cucu n-a fost lipsit de sinu-
ozitti. Dat afar din pres de
dou ori din motive politice, o-
dat pe vremea lui Dej si a doua
oar n timpul lui Ceausescu, a
lucrat pe diferite santiere ca zidar
samotor, iar mai trziu ca salariat
la administrativ, ntr-o coopera-
tiv mestesugreasc. Avea n
primire mturile, detergentii si...
femeile de serviciu.
Am fcut acest preambul nu
pentru aneluda, ci pentru asu-
gera c volumul semnat de Cons-
tantin Cucu, aprut la sfrsitul
lui 2012 la Editura Asachi din
Piatra-Neamt, n volbura apelor,
poate fi considerat o continuare
a acelor timpuri nvolburate, desi
mediul social este altul, cel al sa-
tului. Doar cine le-a trit le stie,
iar redarea numai istoric, cu ci-
fre, cu documente, orict de com-
plet ar fi, nu poate exprima toate
dramele, uneori tragedii, ale ace-
lor vremuri. E nevoie pentru a-
ceasta si de condeiul scriitorului.
Domnul Cucu l mnuieste cu
dibcie si talent.
Volumul n volbura apelor
are 150 de pagini, ntr-un format
particularizat, 17/10 cm, dar cu
corp 10, scris mrunt. L-am citit
pe nersuflate n miezurile a dou
nopti, dup puterea vrstei. Car-
tea cuprinde o duzin de poves-
tiri, este o ntoarcere transfigu-
rat artistic, metaforic spre lo-
curile natale; n carte cu un nume
de basm, dar fictiv, Rdeana, a-
flat pe valea Tazlului, pe cursul
mijlociu al apei.
Din satul meu natal, situat pe
cursul inferior al Cracului, din
Slobozia de lng Roznov si pn
la locurile narate nn Volbura
apelor, s fie vreo patruzeci de
kilometri. Citind cartea, m-am
ntors n copilrie, n adolescen-
ta mea, n satul cu aceleasi obi-
ceiuri ancestrale, cu similare bu-
curii si necazuri, cu acelasi suflet
curat al constenilor.
n prefata crtii, profesorul
Mihai Mancas, si el un bun cu-
nosctor al satului si sufletului
moldovenilor (a copilrit la Do-
breni, judetul Neamt), gseste te-
meiul de sprijin al autorului vo-
lumului amintit n Neculce,
Creang, Sadoveanu. Desigur c
este o onoare pentru domnul
Cucu, profesorul Mihai Mancas
fiind un bun cunosctor al lite-
raturii romne si profesor de
prestigiu n aceast specialitate.
Eu nu-l ncadrez pe domnul Cucu
n vreun curent sau scoal, pen-
tru mine este un scriitor adev-
rat, un nume n literatura noastr
si att. n volbura apelor respir
un grai de o frumusete moldove-
neasc fr stridente, fr exa-
gerri, ntlnite doar la unii rap-
sozi populari. Dnd culoare lo-
cal creatiilor sale, domnul Cucu
se remarc prin priceperea mbi-
nrii cuvintelor, prin topica spe-
cific vorbirii populare, prin ofe-
rirea cititorului de adevrate biju-
terii de limb romn.
Regret ns c un asemenea
povestitor, care stpneste foar-
te bine arta si tehnica scrisului,
s-a hotrt s ias n lume la anii
cnd altii si scriu memoriile. S
credem, ns, n destin, fiecare cu
timpul su. Pstrnd totusi pro-
portiile, istoria literaturii univer-
sale mai cunoaste asemenea re-
alitti. Oricum, n volbura apelor,
o carte despre fapte si evenimen-
te dintr-o etap de istorie tulbure,
transfigurate artistic cu deosebit
talent va rmne peste timp ca o
oglind a satului romnesc,
peste care civilizatia prezentului,
trece cu tvlucul nepsrii. Dar
de ce s nu recunoastem c, si
eu, si autorul crti, am dat satul
cu poezia lui pe lumea orasului,
iar prefatatorul a plecat chiar pe
drumuri strine de tar. Este ci-
neva vinovat? Desigur, sensul
implacabil al devenirii, ns crti
can volbura apelor ne vor a-
minti mereu izvorul de unde am
plecat. Dar oare, de unde vom a-
junge, vom mai reveni vreodat
de unde am pornit? Spiritual, da.
Vesnica ntoarcere, cum ar spune
filosoful.
Emil BUCURE{TEANU
Poezie [i dram# \n
Volbura apelor
Poezie [i dram# \n
Volbura apelor
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
29
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Mihai BATOG-BUJENI}~
Priveam, demult, cu ochi de
copil, cum un iluzionist rupea o
banal hrtie, arunca buctelele
n plria fr de care nici nu se
poate concepe un numr de ilu-
zionism, apoi scotea de acolo un
buchet de flori, odat cu suspi-
nele de ncntare din piepturile
noastre. Nu era numai inocenta
de vin pentru frumoasa iluzie,
ci si dorinta, mereu prezent n
inimile tuturor, ca lucrurile s de
sfrseasc bine. Happy-end-ul
este o trebuint intim, o nevoie
profund de a crede c n viat
totul se sfrseste cu bine chiar
dac, n realitate, de multe ori, nu
este deloc asa.
Aceast banal ntmplare
din viat mi-a venit n minte du-
p ce am terminat de lecturat car-
tea cunoscutei dar si fermectoa-
rei scriitoareMadeleine David-
shon: nvat-m s triesc. Si-
gur, lucrurile nu sunt chiar att
de simple, precum n numrul de
iluzionism despre care am vorbit,
ntruct textura unui roman unde
evolueaz, n primplan, numai trei
personaje, dar pe fundal este des-
Isurat o epopee a acelor ani
de la sfrsitul celui de al doilea
rzboi mondial, poate fi o grea
ncercare pentru orice scriitor si
un exercitiu de stil care necesit
adevrate tururi de fort narativ.
Debutul actiunii se plaseaz
ntr-o vreme n care furia ucigas
cuprinsese lumea, transformnd
societtile bazate pe reguli si con-
duite n adunturi complet de-
busolate, continuu terorizate,
unde valorile sociale si culturale
par spulberate de o incredibil si
de nenteles nebunie. Aceasta este
lumea n care personajele crtii
si triesc destinul desi mult mai
bine ar putea fi numit calvar. Aici
se impune totusi o discutie mai
ampl.
Cumn ultimii ani amcitit mult
din operele scriitorilor evrei de
limb romn, aflati n Israel sau
n alte tri, am remarcat un interes
deosebit al acestor creatori pen-
tru dou mari evenimente cu care
ei, sau rudele lor, s-au confruntat.
Primul este tragedia, greu de n-
teles si acum, dup mai binedeo
jumtate de secol, prin care acest
popor a fost obligat s treac n
acel nefericit deceniu al-V-lea al
secolului trecut, iar al doilea este
epopeea desprinderii de locurile
natale si emigrarea n Israel, v-
zut n general ca un fapt bun,
conditionat de o multitudine de
factori externi si interni, dar im-
plicnd, asa cum ei chiar recu-
nosc, o serioas traum emo-
tional. Acest fel de a cuta s
transmiti adevrul istoric, de
multe ori cumplit, sau mcar tra-
umatizant, este o lectie de nte-
lepciune si responsabilitate fat
de generatiile care nu au cunos-
cut direct evenimentele. Dar si
un absolut necesar avertisment
c uitarea ne-ar face s repetm
greselile. Si, din pcate, multe din
evenimentele zilelor noastre,
probeaz faptul au foarte mult
dreptate!
Prin urmare, romanul debu-
teaz cu fuga din lagr a perso-
najului Aron, dup cumplitele
experiente ale pierderii copilului,
mamei, dar si a sotiei, sosirea n
orasul natal, ba chiar n casa p-
rsit fortat n urm cu mai multi
ani si ncercrile de a se dumiri n
ce lume a ajuns. Nimic nu mai
seamn cu ceea ce lsase n ur-
m, totul era pericol si suspiciu-
ne, iar moartea pndea, la fel ca
si n lagr, la orice colt, fiindc
rzboiul nu se terminase nc. Un
timp devine prizonier n propria
sa cas, sfsiat de amintiri, dar si
la cheremul unei ocupante abu-
zive a locuintei, o tiganc cam
bizar si greu de descifrat, fiint
ce eman un farmec misterios,
balansnd ntre bunvoint, a-
menintare sau compasiune, dar
si o posibil trdare, totusi un
personaj fascinant, complex si
bine racordat realittilor cotidi-
ene ale vremii.
Consider c autoarea a scris
aceste pagini, cam asa cum se
scriu paginile de literatur ade-
vrat, mbinnd armonios amin-
tirile unor ntmplri petrecute
demult cu acel att de necesar
element fictional, ca potentator
emotional al actiunii. Faptul c
Madeleine Davidshon reuseste
s creeze acel fior al autenticului,
s te transporte pe tine, cititorul,
cel care acum stai comod n fo-
toliu, ntr-o lume a nesigurantei,
a pericolului iminent, a foamei, a
incertitudinii c vei mai apuca
ziua de mine si a disperrii, tine
si de talent, dar si de o admirabil
capacitate de a gsi exact cuvin-
tele, uneori jargoane, cu care au-
toarea reuseste s ne conving
de adevrul celor povestite. For-
ta narativ creeaz o stare de e-
motie literar suficient de puter-
nic pentru a te simti exact n
pielea personajului, te face s
simti parc mirosurile, senzatiile
tactile si nu de putine ori, chiar
spaimele lui. Nu m mir aceast
reusit fiindc Madeleine David-
shon este o scriitoare cu mult
experient, dar si cu un fel special
de a-si spune prerile, ntr-un fel
autoritar prin fermitatea frazrilor,
cu acea fort pe care ti-o d con-
stiinta faptului c scrisul tu tre-
buie neaprat s ajung la inima
cititorului. Pe scurt, este vorba,
asa cum am mai spus-o, de talent!
Desigur, n nota binecunos-
cut scrierilor Madeleinei David-
shon, prin toat naratiunea plu-
teste un mister, un fel de incer-
titudini, de alunecri bine dirijate
de autoare spre necunoscutele
acestei lumi, necunoscute care
scap explicatiilor. Iar pn la
urm se dovedeste c un miracol
este cel care schimb fundamen-
tal viata personajelor principale.
S nu ne asteptm ns la o in-
terventie divin de tipul celor pe
care le vedem la emisiunile de
divertisment ale televiziunilor,
sau una de tip hollywoodian cu
efecte sonore si jocuri de lumini.
Nu, tot ca de obicei, autoarea,
subtil si foarte discret, introduce
n actiune un mic obiect, un ar-
tefact, o mezuza, amuleta pe care
evreii o pun deasupra intrrii n
cas cu rol protector. Fr ndo-
ial, suntem tentati s gndim, o
simpl superstitie, asa cum sunt
multe altele! Asta dac nu crezi
c ea, amuleta, ar putea fi totusi
functional. n roman, printre po-
doabele pe care, conform tra-
ditiilor etniei, tiganca le poart
la gt este si aceast mezuza, dar
Madeleine Davidshon,
un magician al cuv@ntului
Madeleine Davidshon,
un magician al cuv@ntului
30
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
si o plcut cu un nscris miste-
rios, nedeslusit niciodat de
membrii satrei din care face parte.
Si, cu mult miestrie, autoarea
face ca la un moment dat n jurul
acestor artefacte s pivoteze n-
treaga actiune, iar ele s devin
cheia de bolt a schimbrilor be-
nefice care se vor produce n via-
ta personajelor implicate direct
sau mai putin direct.
Personal mi s-a prut strlu-
cit ideea, dar si maniera n care
autoarea reuseste s ntoarc o
actiune spre un final fericit, un
final n care cei implicati si re-
gsesc (simti si c ei merit asta),
nu numai rostul vietii ci si casa.
Casa, ntr-un sens mai larg, adic
acel spatiu de referint unde o-
mul s se poat simti n siguran-
t, acolo unde reuseste, n sfr-
sit, s scape de obsesia supravie-
tuirii n prezent si s gndeasc
spre viitor.
ntr-un mod simplu, dar fer-
mector, Madeleine ne spune c
atunci cnd nu ne pierdem spe-
ranta ntreg universul conspir
pentru a ne mplini visurile. Prin
urmare, am un singur ndemn c-
tre cititori: Nu ratati experienta
unei lecturi care v face s priviti
cu ncredere ctre ziua de mine
orict de greu v este astzi.
Madeleine, n mare ei genero-
zitate, v ofer minunate cuvinte
de ncurajare, excelent prinse n
acest fascinant roman.
Parabole
Am prsit necazurile
norilor de sub tlpile mele
o parabol a spatiului plutitor
dintre noi, cei ce numrm
timpul.
Timp suspendat ntre aripi
amar lacrim a sufletului
tsnind din btile inimii
vis ntmplat cnd se-mpreun
aurul si-argintul.
E sigur clipa de-nceput
trmul cerului att de-ndeprtat
dar nu uitat
prin care m-am nscut
din soare.
Asa nct nici munti, nici ape
nu pot nlocui clopote-n apus
stncile de gnd
adevr cntnd si lacrimi
de izvoare.
De m-as ntoarce
vnt prin vnt
n noaptea care-acolo este zi
ti-as multumi si tie,
Don Quijote
c-am nvtat, o silitoare ucenic,
multimea oarb
n roata cerului s-o plec
si clipe s aprind
n vagi retorte.
Vai, ambitie si delsare
o pine nghetat
de libertate si-adevr ascuns
nu m-ar putea opri din zbor
pe vnt.
Genune. Lumina diminetii
transcede cldur pe aripi
si n piept, sub ochi
e clipa cnd pe munti si ape,
sub pmnt
(stiind c c nu m-ai prsi)
privirea-mi scormoneste
mintea-mi rscoleste
sub mii de metri de ocean,
s te gsesc.
Amprsit necazurile.
nc le numr ca pe stele
si dau de sufletele fr nume
parabole ale spatiului
ce te doresc.
Nor adormit
plng
pe fata mea de nor
suspine
prelungind aleanul
brfe
Alese ci de alint
dincolo
de mireasma noptilor
apar
zrile parfumate
de Luceafr
Zbor n controverse
rou de lumin
team n zborul pdurii
eu
bucurie si ntuneric
tu rou
Corabie de foc
alerg
picioare desculte
nisip rece
ap linistit
alerg
Dansul poetelor
fulgere si rime
hor de cuvinte
poem nscut din dans
la miezul noptii
vraj
Itinerar
dimineat pustie
inim (neagr)
frnt
zmbet ncovoiat
abis
Ard trandafirii
patima noptii
despic
firul gndului
aruncnd rugile
pe altarul dragostei
Vnat n durere
Afar
durerea vietii
vnt, ploaie, nori,
valuri de gnduri
m vneaz.
Iarna
n profunzime inimi
- familia unei cprioare -
rscolesc
ntre zpezile timpului
s strluceasc Luna.
Trecere
Aproape jumtate de secol
focul s-a aprins
Ir mine.
Acumejar, pentru nc o lume
Ir tine.
nchipuire
n valea tainei plou.
Construiesc
suflete bizare n amulete
aduse-n legnri de aripi,
aripile psrilor bete.
Julieta Carmen PENDEFUNDA
E
l

G
r
e
c
o

-

n
c
h
i
n
a
r
e
a

p

s
t
o
r
i
l
o
r
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
31
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Poetul Ali M. Laji s-a ns-
cut n 1952, n satul Nabrghian,
judetul Peia (Republica Kosova),
a absolvit Facultatea Juridic la
Universitatea din Kosova, n
Prishtina. Este membru a Uniunii
Scriitorilor din Kosova, fiind re-
numit si n domeniul artelor figu-
rative, n realizarea copertelor de
crti etc. Ali M. Lajci este avocat
si trieste la Peia. A publicat pn
n prezent urmtoarele volume:
nelrile evarului (poeme,
1996); Vulpea vorbete cu coada
(poeme pentru copiii, 2005);Pri-
mvara mi-a druit o sprincea-
n (poeme pentru copii, 2007);
Cmaa soarelui (poeme, 2007)
si Iei un pic de sete (versuri, A-
manda Edit, Bucuresti, 2013), pe
care l comentm n continuare.
Volumul Iei un pic de sete
apare n editie bilingv, tradu-
cerea din limba albanez n limba
romn datorndu-se harnicului
poet Baki Ymeri, datorit cruia
multi poeti kosovari au devenit
cunoscuti cititorilor nostri. Pre-
fata volumului este realizat de
Lucian GRUIA
poeta Patricia Lidia. Volumul cu-
prinde capitolele: Noapte koso-
var, S nu se mpiedice prim-
varasi Ceata n orizont. Ca la
toti poetii kosovari, greu ncer-
cati n decursul rzboiului, pa-
triotismul constituie una din te-
mele lirice si la Ali M. Laji. Spre
deosebire de alti lirici foarte n-
versunati, revolta autorului nos-
tru se consum n surdin: Doar
muzele poetului/ Au putut s
cuprind vreodat/ Rdcinile
cntecului meu sunt adncite/
Acolo unde frunza a luat aer n
Kosova.// S-a schimbat orice lu-
cru asa cum se schimb ano-
timpul/ n afar de spiritul ver-
sului:/ Sngele vostru este nsusi
libertatea!(Suflet al Kosovei)
Slbticia rzboiului a insti-
tuit o vreme, n Kosova, un nou
Ev Mediu, tem care se regses-
te si n gndirea istoricului nos-
tru Neagu Djuvara care conside-
r c Europa va fi cuprins de
barbarism, stpni locali si popu-
latie srcit (sclavi): Vd ceata
la orizont/ Cineva aprinde focul/
Pentru a nclzi Evul Mediu ntr-
ziat. (Ceat la orizont). Uneori
poetul si strig durerea tuntor:
Pentru anotimpul uscat/ Cnd
Pmntul cerea snge/ Se poate
citi/ Biografia Patriei/ Scris n ca-
ligrafia/ Oaselor (Iei un pic de sete).
Ali M. Laji este un poet sen-
sibil la trecerea timpului si la
schimbrile survenite n natur.
Podul durerii a spart dintii tim-
pului/ Paznicii diavolului/ Apas
singurtatea peste noi// (...) / Ca
n toamn expozitia/ Frunzelor n
zorile uimirii/ Dup simfonia p-
srilor. (Pod). Poetul se dove-
deste un contemplativ nostalgic
dar senin, n al doilea capitol al
crtii, dedicat primverii.
Uneori poeziile sale pot fi
considerate pagini de jurnal n
care mediteaz asupra vietii si
mortii. Alte poezii, de bun fac-
tur elegiac si profund medita-
tive sunt alegorii sapientiale:
Cinii latr/ n fiare si oameni/
n sufletele lor/ Latr si n psri/
/ Cnd oamenii latr/ Prima dat
trebuie/ S se nvete/ S latre n ei
S@ngele Dardaniei
\n templul libert#]ii
S@ngele Dardaniei
\n templul libert#]ii
nsisi.// Apoi latr n altii/ n soiul
lor/ Si n fiare. (Si n psri)
Poetul mediteaz asupra ro-
lului poeziei care trebuie s fie
pus n slujba adevrului, binelui
si frumosului. El regret faptul c
societatea de astzi nu este pro-
pice liricii. Globalizarea, criza eco-
nomic, invazia kitschului, a por-
nografiei si a liderilor mediocrii,
instaurarea unei societti de
consum, marginalizeaz adevra-
tii scriitori.
Alte poezii, sunt dedicate unor
eroi si unor poeti cosovari. Po-
eziile de dragoste stau sub sem-
nul nostalgiei nemplinirii: A ve-
nit timpul s vorbesc despre dra-
goste/ n forme si trsturi dife-
rite// Acolo unde este ea/ Cl-
toreste prin statiuni/ De trenuri
si autobuze/ Prin aeroporturi
ndeprtate// O voi prinde poate
n mod ciudat/ n tristetea nu-
melui propriu. (Poate).
Ali M. Lajci mi pare un nos-
talgic senin, mioritic, ceea ce a-
devereste c albanezii si romni
sunt nruditi ca neam.
Gardianca
O vedeam n poze. O dat purta un vl albastru, semna cu o
odalisc, alt dat era n hain militar, avea o privire tulbure, nu
stiu dac nu avea si darul betiei. Copia din clasici si se prezenta ca
autoare, n nchisoarea pe care o conducea se purta ca un Dumnezeu.
Fcea si desfcea orice. Unii o adulau, altii o prseau scrbiti. Se
putea iesi din acea nchisoare, dar nu puteai s revii si nu merita.
Stia tot ce se petrece, de parc avea aparatur de ascultare. Poate c
si avea, ca si turntori. ti arta la nceput un fals respect, se prezenta
drept un nimeni, era chiar un nimeni cu mult putere de seductie.
Aplica amenzi, pedepse fr o remuscare. Organiza interogatorii,
sedinte de splat creierii. Limbajul ei era argotic, cel mai des folosea
expresia d-i n ciorba cu fasole ars, care aparent nu spune nimic,
dar sun urt. Avea nclinatii artistice modeste. Stia s si scuipe n
urma celor care o prseau. O vd cum striveste un chistoc, ca pe
un gndac de buctrie, probabil se gndea la oameni. Si totusi era
si ea un biet om, demn de compasiune.
Boris MARIAN
Baroneasa
De fapt se trgea din ducii de
Flandra, asa credea. I-am spus c
este o regin si s-a suprat. Era a-
tent la orice cuvnt, spre deose-
bire de mine care trec cu usurint
peste ceea ce spun, nu pun mare
pret pe cuvinte, dect n poezie.
Am discutat o dat, a fost plcut, prea o clugrit, prin puritatea si
naivitatea ei, aparente. De fapt era foarte mndr, poate c avea si de
ce, era inteligent, oarecumfrumoas, exasperant de echilibrat, miste-
rioas. Desi eu mi-am deschis sufletul, ea a rmas ca un seif. La un mo-
ment dat a devenit ironic, mai mult rutcioas, mai mult sarcastic.
Trebuia s trec n aprare. Cnd si-a dat seama c ncep s o cunosc
oarecum, a btut n retragere, a nceput s dea citate din Lao Tze, din
alti nvtati, citate frumoase si cu sens generalizator, adic inaplicabile,
despre adevr, dreptate, cinste, respect, exact ce nu-mi place - etica
este pentru ngeri sau pentru viata de apoi. Noi suntem niste pctosi,
nici ri, nici buni. Si totusi avea noblete, nu spun gratuit - baroneasa.
32
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 3(31)/2013
De-ale lui Gheorghe, volu-
mul de poezii al lui Gheorghe
Puiu Rducan, aprut la Editura
Lumina, n 2010, prefatat de aca-
demicianul Mihai Cimpoi si tra-
dus n limba francez, este o am-
pl definitie liric a personalittii
poetului n raport cu timpul, cu
locurile natale, cu Universul, cu
iubirea, cu semenii, cu viata si
cu moartea.
Titlul volumului ne trimite la
un filon trnesc, modest, dar si
ironico-sententios.
Autorul recurgelaun truc li-
terar, plaseaz titlul poeziei la
sfrsit pentru a mentine treze a-
tentia si curiozitatea cititorului.
Poezia si trage seva din pe-
isajul Olteniei natale, n care se
mai pstreaz nc vestigiile ro-
manittii: piciorul podului de la
Drobeta, apa rului Olnesti sop-
teste despre soldatii romani care
si adpau caii din ea, un peisaj
n care frumusetea si parfumul
florilor de salcm, crini si ane-
mone se transform n cuvinte.
Poetul se autodefineste ca fi-
ind alctuit din contraste: s
Gheorghe,/ cel care intrig prin
ncptnare,/ calmeaz prin
concesii,/ renunt cnd nvin-
ge,/ i suspin cnd rde./ (s
Gheorghe)
Marea lui dorint este de a
se convinge de credibilitatea lu-
mii, pe cale sinestezic, aprnd
mai degrab n ipostaza unui To-
ma Necredinciosul dect a Sfn-
tului Gheorghe n lupta cu bala-
urul: S cread ce aude,/ S
aud ce vede/ Si s vad ce cre-
de. (s Gheorghe)
Desi e plecat din lumea sa-
tului n care s-a nscut, poetul
nu apare n ipostaza unui dezr-
dcinat, ci dimpotriv este n c-
utarea propriilor rdcini si a re-
stabilirii legturii cu strmosii,
rememoreaz imagini ale copil-
riei, precumcasa printeasc, un
spatiu securizant care l proteja
de ntunericul noptii, carele care
treceau fie la moar/ fie la blci,
renvie jocurile copilriei, uneori
de un realism dur.
Sufletul lui oscileaz de la
candoarea fat de un peisaj pur,
binecuvntat de Maica Domnu-
lui la suferinta provocat de o
lume bntuit de ntuneric, m-
trgun,/ venin/ si ocar. Spe-
rantele poetului sunt distruse la
ptrunderea n Noul Mileniu n
care n loc de iz de liliac alb, l-
mit ori mrgritar a gsit doar
nedreptate, sacrificii, durere,
nori de furtun, miere otr-
vit, incertitudini, tendint spre
bestializare, valori rsturnate,
hotie, mbuibati feroce, furnici
otrvitoare ce se hrnesc cu
hrana rece a oropsitilor si stresul
zilnic din cauza cruia i furnic
arterele cerebrale si scoarta ce-
rebral se-ntinde spre casant.
Un personaj al acestui tablou
social, realist si dezumanizant
este cersetorul de la poarta bi-
sericii cruia Gheorghe Puiu R-
ducan i dedic unul din putinele
portrete din literatura romn.
Agresat de apropiatii prieteni
Elena TRIFAN
De-ale lui Gheorghe
De-ale lui Gheorghe
poetul ar vrea s devin o figur
geometric pe care, probabil, le
va fi mai greu s o distrug ntr-
o lupt de Care pe care!.
n poezia Tristi se imagi-
neaz n ipostaza unui cltor
care bate la portile orasului ce
nu i se deschid, ceea ce i umple
sufletul de durere revrsat n
boabele de rou ale ochilor tristi.
Poetul trieste neputinta de
a se adapta otrvitelor timpuri...
moderne si rmne nchistat n
propriul conservatorism, static si
anchilozant.
Unul din motivele centrale ale
volumului este trecerea timpului
care aduce cu el mbtrnire si
moarte n plan universal si uman.
ntregul Univers poart n-
semnele suferintei si ale mortii:
soarele plnge n asfintit, luna are
lacrimi fierbinti, Terra este nne-
grit la suflet, negura noptii este
de smoal, soldatii si licuricii iau
forme de cruci, troite si biserici
se ndreapt ctre cimitirul bise-
ricii, ale crui cruci sunt obosi-
te,/ moarte,/ dar si proaspete.
Sufletul poetului se sincroni-
zeaz cu acela al Universului: n
asfintitul care plnge este cuprins
de fric, tristete si dezndejde,
trieste drama cosmic/ a fur-
tunii negre, cu melancolie as-
cult mocneasca ploaie, gn-
durile i ncruntesc, este apsat
de rceala timpurilor, asemenea
lui Arghezi are impresia c moar-
tea i bntuie prin ograd si prin
odaie, amenintndu-i fiinta cu
satrul din ambele mini.
Singurele forme de salvare
pot fi iubirea, ruga ctre Dumne-
zeu sau creatia al crei judector
va rmne tot El, nendurtorul
Timp, poetul nsusi punndu-si
ntrebri asupra consacrrii sau
nonconsacrrii sale literare.
El Greco - I sus n Grdin
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
33
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Primvara reprezint, prin excelent, un
anotimp al nvierii tririlor ascunse n peri-
oada aprig a iernii, o refacere unit cu reme-
morarea etapelor prin care am trecut de-a
lungul scurtei noastre existente terestre. De-
opotriv, n aceste trei luni de nnobilare a
naturii cu noi forme de viat, latura estetic
si pune accentul cu prisosint nainte de
venirea cldurii toropitoare a verii. Si nu n-
tmpltor idealurile renasterii si frumusetii
se unesc n conturarea laturii sensibile a noti-
unii de om, ce se exprim prin ceea ce este
adevrata feminitate.
Trind ntr-un mediu dur si lipsit de com-
pasiune n prima parte a vietii, elev fiind n
felurite institutii militare de nvtmnt, mi-a
fost dificil s pot ntelege ulterior ct de mare
este nevoia manifestrii componentei afectiv-
emotionale pentru experimentarea bucuriei
luntrice si transformrii ntr-o fiint uman
autentic. Ulterior, am fost profund afectat
de tot ce am trit n perioada dramatic de
bulversare a societtii romnesti de dup re-
volutie, n care principiile lipsite de suflet ale
capitalismului au desvrsit brutalitatea de-
ceniilor comuniste. Astfel, am fost martor la
reusita inoculrii acestei periculoase dorinte
de cstig, orice lucru devenind o marf ce se
poate vinde sau cumpra n functie de cerere
si ofert.
Am remarcat cum sub impactul consu-
mismului promovat la loc de frunte de ctre
initiatorii noii ordini, societatea s-a contorsio-
nat dramatic, banul lund primul loc, iar sen-
timentele devenind un balast ce te dezavan-
tajeaz pe piata muncii sau n relatiile apro-
piate cu semenii. Nu este de mirare c notiu-
nea de frumos si-a schimbat ntelesul deve-
nind sinonim cu cea de monden. Iubirea a
devenit o marf de schimb, avnd o durat
finit, cel mai adesea fiind confundat cu ma-
nifestarea sexualittii sub formele cele mai
primitive cu putint.
ns ntr-o lume n care femeile au devenit
obiecte de consum ntr-o industrie a prostitu-
tiei si sexului, cnd hrtuirea sexului opus
devine un sport favorit ntre cei care se cred
brbati, adevrata feminitate continu s
strluceasc prin idealul purittii imaculate
si al renasterii interioare. Trecnd dincolo
de pgnismul formelor de exprimare al mul-
tor religii prezente sau apuse, de reprimarea
brutal a femininului prin restrictii absurde
si abuzive, dublate de exploatarea fr mil a
multor fiinte lipsite de aprare, nutresc totusi
convingerea c forta sensibilittii si expri-
marea sentimentelor pozitive nu au cum s
apun vreodat.
Desi prin natura lor sunt efemere, totusi
tririle luminoase confer viziune si sens dru-
mului pe care l avem de parcurs pe cile n-
tortocheate ale lumii. Chiar si ratiunea, orict
de mult s-ar mndri cu rezultatele ei gran-
dioase, se pleac n cele din urm neputin-
cioas n fata celor mai simple emotii inte-
rioare. De aceea, cultivarea sensibilittii au-
tentice ne va conduce ctre idealul purittii
si renasterii interioare, care ulterior si va
revrsa exprimarea prin gnduri frumoase,
cuvinte alese si actiuni ce vor aduce nno-
bilarea umanittii. Asa au fost modelati ade-
vratii sfinti, artisti si ntelepti din toate vea-
curile, indiferent de coordonatele geografice.
ns noi umblm grbiti pe coridoarele
lumii si ne izbim neglijent unii de alti, de multe
ori clcndu-ne n picioare la modul propriu.
Nu avem timp s ne uitm pe unde mergem,
ci doar gonim nvalnic spre tinte ce se dove-
desc iluzii de ndat ce le atingem. Alteori,
ne retragem pe fotolii cu telecomanda n mn
urmrind programe lipsite de sens pn din-
colo de miezul noptii n ncercarea de a fugi
de o realitate ce nu ne convine, care ne apas,
ne agit si ne distruge n cele din urm. Sub
teroarea temerii c viata este prea scurt, iar
timpul trece prea repede, avem senzatia c
evadnd n spatiul virtual al calculatorului
vom putea cumva s oprim clipele efemerei
noastre existente, dar cel mai adesea devenim
tot mai nsingurati pn cnd la final cercul
se nchide dureros si ntrerupe brutal sirul
nenumratelor gnduri ce nu si mai gsesc
linistea.
Avem impresia c am devenit stpni
peste spatiu si timp, dar realitatea ne con-
trazice la fiecare pas. Ne credem atotputer-
nici, dar de fapt suntem mult mai vulnerabili
dect generatiile ce au trecut naintea
noastr. nselciunea virtualului se adaug
nenumratelor surogate oferite de ctre soci-
etatea de consum, n care cel care cumpr
devine stpnit de lucrul achizitionat, iar
obsesia posesiei distorsioneaz testura fin
a umanului, care se afl la nivel potential n
fiecare dintre noi. Si astfel, viata si pierde
treptat substanta, omul devenind o fiint e-
goist, nefericit si supus disperrii, fapt
ce dezintegreaz progresiv sufletul, trupul
dnd o mrturie exterioar prin ridurile ce se
adaug pe fete crispate si contorsionate de
viciul posesiei excesive.
Dar primvara are forta de a regenera
fiinta luntric, de a nltura prin cldura re-
nasterii interioare sloiurile de gheat ale
iernii, iar astfel s mblnzeasc emotiile si
s nalte gndurile. Anotimpul pe care l tra-
versm ne ofer o pild explicit asupra po-
sibilittilor nesfrsite de revenire pe drumul
devenii ctre notiunea de om, ctre aceea
fiint superioar, care stie s triasc si s
moar cu noblete, care pretuieste comuni-
tatea si semenii, care nu se d napoi n fata
Octavian LUPU
Nu doresc s# trec indiferent
pe c#rarea vie]ii
Nu doresc s# trec indiferent
pe c#rarea vie]ii
Nu doresc s trec indiferent pe crarea viejii yi nici nu vreau s duc cu mine
povara amintirilor neplcute, ce m-au lovit cu putere pn la limita rezistenjei
de-a lungul timpului. Sunt nenumrate impresiile pozitive yi luminoase pe care
le ntlnesc yi, de aceea, am convingerea c derularea experienjelor prin care
trecem poate avea un caracter ascendent, aya cum plantele se nalj vertical n
dorinja de a se apropia tot mai mult de cer. Si privind ntinsul cmpiilor ce
nverzesc n prag de primvar, nu pot dect s mprtyesc aceast bucurie a
renayterii ce se revars peste chipul naturii n fiecare an.
34
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Desi totdeauna greu de nfruntat si ac-
ceptat, poate fi depsit doar constientizn-
du-l cu adevrat si cunoscndu-i n profun-
zime tainele si secretele. Numai asa putem fi
siguri c-l vom alunga pentru totdeauna si
ne vom elibera de el. Si totusi, cine va putea
vreodat s ndrzneasc s-l trezeasc si
s-l tulbure?
Va continua s ne urmreasc ca o stafie
rebel, si, sub o form sau alta, ne va dicta
sau influenta deciziile si actiunile. Dac n-ati
ghicit deja, este vorba de Mria Sa TRECUTUL.
Fie c ne place sau nu s recunoastem,
ruperea de trecut e foarte grea, uneori impo-
sibil, deoarece legturile cu viata nu pot fi
nlocuite dect cu o nou viat. Asteptnd
ca timpul, cel mai bun tmduitor si leac, s
curete rnile si s ostoiasc durerile, nu ne
rmne dect s ne dedicm si s ne devotm
unui scop n sine, n speranta c vom putea
da un nou sens vietii.
Cnd ne referim la viitorul unei societti,
al unei ntregi natiuni, n spet Romnia, gn-
dul zboar imediat tot la trecut. Un trecut n
care sistemul a promovat ca politic de stat
minciuna, incompetenta, ipocrizia si teroa-
rea, si care a creat si perfectionat (mai ales n
ultimii 25 de ani), cel mai odios aparat represiv
din Europa de Est. Foametea, depersonaliza-
rea prin munci inumane (vezi construirea
canalului Dunre-Marea Neagr), au alctuit
dimensiunile celui mai terifiant cosmar al con-
temporaneittii noastre.
Oamenii au trebuit ns s supravietu-
iasc si s-au adaptat acestor conditii inuma-
ne, nsusindu-si un mod de viat care se re-
zuma la locuint, serviciu, autoturism sau
concediile n tar, la mare si la munte.
Frigul din cas, rscoala visceral zilnic,
economia grotesc industrializat de ctre
minti bolnave, neperformant si mare consu-
matoare, sistemul de nvtmnt, doctrinar,
greoi, confuz, bazat pe stimularea memoriei
si nu a inteligentei creatoare, serviciile pu-
blice, dezorganizate si corupte, cu functio-
nari tot att de eficienti ca soarecii ntr-un
hambar, urbanizarea cu demolri si destine
spulberate, nationalizarea, cu anularea seg-
mentului privat, fundamentul dezvoltrii si
echilibrului economic n orice stat evoluat,
cultura la comand, fr posibilitti de schim-
buri si activitti spirituale, dect n limitele
cenzurii, tvlugul colectivizrii, culminnd
cu dezechilibre socio-economice resimtite
nc si astzi, au determinat ngrdirea si alie-
narea fiintei umane, transformnd-o aproape
ntr-un animal captiv.
Acum, la attia ani de la asa-zisa revolu-
tie, toate aceste lucruri nu numai c le-am
mostenit, dar ne si influenteaz, dup cum
spuneam anterior, evolutia. Nu putem s
construim un nou sistem, capitalist, bazat
pe o nou economie, de piat, dac nu ncer-
cms scpmde mormanul de fiare vechi al
economiei existente, adic de trecut.
Cum s ai o economie sntoas cnd
cererea e mai mare dect oferta, iar sistemul
financiar este n curs de stabilizare, ajungnd
ntr-un final s se redreseze, dup ce a suferit
n anii premergtori mutatii majore. Dac ne
uitm n jurul nostru, e ca si cum ne-am privi
ntr-o oglind indisciplinat: vrem s fim altfel
dect suntem, ns oglinda se ncptneaz
s ne dezvluie adevrata identitate.
Blocurile uniforme, sinistre si depriman-
te, mentalitatea n mare parte neschimbat a
oamenilor, modul de organizare si (ne)functi-
onare a societtii, sub toate aspectele ei,
problemele legate de restituirea propriettilor,
de accesul la dosarele Securittii, de ns-
ntosire si redresare a economiei, bazat si
structurat pe aceleasi vesnice principii ru-
rale si patriarhale, sunt reminiscente de ne-
tgduit ale trecutului.
Trecutul este, deocamdat, mai puternic
dect ratiunea si ntelegerea oamenilor, iar
interminabila perioad a tranzitiei, i bulver-
seaz si ngrijoreaz.
Haosul si degringolada continu a unui
sistem fr cadrul politic si legislativ adecvat
prezentului si lumii moderne si civilizate, la
care, cel putin declarativ, nzuim, institutii
responsabile si dinamice, si, mai ales, un me-
diu propice dezvoltrii relatiilor economice,
sunt mrturii ale consecintelor celor 50 de
ani de stalinism si comunism ,,autohton.
Avem aceeasi oameni, n pofida schim-
brilor care ne coplesesc si ne deruteaz.
Tinerii, trind n acest mediu putred si
instabil, resping datorit necunoasterii si
educatiei precare, valorile si modelele au-
tentice. Sunt, din aceast cauz, dezorientati
si nesiguri, ncercnd s-si cstige existenta
usor si rapid sau emigrnd.
Va trebui s mai asteptm pret de cteva
generatii pentru a putea ncerca s ne des-
prindem definitiv de trecut. Pn atunci tre-
buie construit viitorul.
Mihai TUDOR
sacrificiului necesar, dar respinge cu toat
forta mediocritatea, obtuzitatea, brutalitatea
si nepsarea. Indolenta lipsit de sensibili-
tate a generatiei prezente va costa mult deve-
nirea societtii n care trim pentru o lung
perioad de acum nainte. Refuzul avansrii
pe scara progresului interior va aduce cu sine
o lung not de plat cu valori astronomice
puse n dreptul trsturilor negative, care
risc s compromit dezvoltarea pe mai de-
parte a fiintei umane.
Nu doresc Apocalipsa si nu doresc s
fiu asemenea Cassandrei, care neputincioas
ncerca s dea pe fat viclenia lui Ulysses n
fata aprtorilor Troiei, acestia fiind ns prea
ncreztori n propria lor ntelepciune pentru
a mai asculta de sfaturile unei femei fricoase
si lipsite de pricepere n arta rzboiului. n
cele din urm, ceea ce prea a fi un dar al
zeilor s-a dovedit a fi un subterfugiu al adver-
sarului pentru cucerirea si ulterioara distru-
gere a cettii. Dar istoria risc s se repete,
iar avertismentele celor care si dau seama
de nselciunea clipei prezente nu sunt luate
n considerare de mesterii ocupati pn la
refuz cu ridicarea unui nou Turn Babel. Natu-
ra lui poate fi oarecum diferit. Exist turnuri
Babel realizate din materiale de constructie,
ce si dovedesc fragilitatea n fata intempe-
riilor naturii. Exist turnuri Babel financiare,
n care specula si cmtria genereaz iluzii
periculoase distrugtoare pentru natiuni.
Exist turnuri Babel ale narmrii cu mijloace
inutil de sofisticate si periculos de distruc-
tive. Iar lista poate continua la nesfrsit, ns
la urma urmei, poate ar fi util s dai rspuns
la o singur ntrebare si anume: Care este
Turnul Babel din viata ta?
Trecutul din noi
Trecutul din noi
E
l

G
r
e
c
o

-
M
a
r
i
a

M
a
g
d
a
l
e
n
a
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
35 Anul IV, nr. 3(31)/2013
Da, ams pun cerceii Hylas&Nymphs.
Fr doar i poate Peridot montat n ar-
gint. Ultima mod. O combinatie perfect
cu ochii mei azurii. mi pare bine c am
insistat. De la Tiffany sau de loc. Fr doar
i poate.
Se priveste admirativ n oglinda fcut
de Jacques-Emile Ruhlmann din lemn de
amboyna si fildes pe care se afl mprstiate
bijuterii. Oglinda a fost dar de nunt de la
socrii. Cumplit de urt!Fr doar i poate!
Exclam cu voce tare. Sper ca Bunny s nu
ntrzie. Ct sunt de persecutati bancherii
n ziua de azi!
si tipreste suav rochia Yves St. Laurent
de culoare albastru deschis pe care Bunny i-
a cumprat-o din Avenue Foch sptmna
trecut. Ce bine s-au distrat. Mngie firul
aproape invizibil al Ipod-ului pe care-l intro-
duce clinic n urechea stng.
De abia atept...
Tresare cnd aude acut soneria la usa de
la intrare. Coboar de la etaj n vitez pe trep-
tele scrii din sticl.
- Da! Ce doriti? Priveste surprins pe
tnrul nalt mbrcat n cmas beige si
pantaloni Armani, ochelari de soare Dior si
Converse. Arat bine individul. Fr doar
i poate! Dac se gndeste la Bunny!...
- Cu ce v pot ajuta? l ntreab cu vocea
ca mierea.
n tcere, acesta i ntinde o hrtie cu en-
tte.
- Nu cumpr nimic de la u! E gata s-
i nchid usa n nas. Nu poate ns s o fac
pentru c tnrul are piciorul bine plasat ntre
us si canat.
- Ia piciorul din u... Avemcamere de
luat vederi...
- Doamn sunt aici pentru a reintra n
posesia mobilei, precumvedeti din docu-
ment. Accentul lui i taie pe nervi.
- Nu nteleg ce vrei s spui? Trebuie s
fie o greeal. Fr doar i poate!
- Nu-i nicio greeal, doamn. Sunt
mputernicit prin lege s reintru n posesia
mobilei de pe lista din document.
Mariana ZAVATI GARDNER
(Anglia)
Fr s ezite, o d delicat la o parte,
pseste n atrium-ul vilei, clcnd stngaci
peste degetul ei mare de la piciorul drept dat
cu oj vinetie si expus ntr-o pereche de
pantofi Louboutin.
- Bunny, Bunny! Unde eti cnd amne-
voie de tine? Strig ntr-o BlackBerry.
Epuizat, si ls trupul mulat n rochia
azurie pe un scaun Sheraton cu sptar cu
semn heraldic. Cu degetele bate frenetic un
text: Criz, sun-m imediat! Bunny, Bunny,
unde eti cnd amnevoie de tine?
Unghiile ei rose bonbon se pornesc pe
un joc de-a deschide si nchide pudriera
Este Lauder. Privirea-i sare de la tavanul
pictat al atrium-ului la documentul din mn.
Nu nteleg!...
Vede cum tnrul scoate din vil masa
George III, n posesia familiei lui Bunny de
patru generatii.
O, nu! Nu i mobila de salon Art Deco
cu tapiterie Beauvais i lemn aurit. Ofteaz-
n durere. Un dar de la Bunny cnd a primit
bonusul anual. Si oglinda! Care i-a reflectat
gndurile cele mai intime de cinci ani
ncoace!... Pendula de perete i acompaniaz
suferinta din carapacea ei din lemn de nuc
mesterit n 1730.
- Ce faci acolo? Saredepescaun ... cu o
miscare de auto-aprare... nvtat la scoala
elvetian de domnisoare... tnrul este pe
spate... Asta-l va opri s-mi ia pendula.
Fr doar i poate!
- Chempolitia! Ce v-a apucat, doamn?
S m atacati! M mpiedicati s-mi fac
datoria! V voi raporta justitiei! Naiba s-
i ia pe bancheri!
- Cumndrzneti! Stii cine suntem?
n timp ce tnrul si controleaz trupul
brutalizat, doamna alearg spre un dulap de-
colorat din vremea Regelui J ames. Extrage
din punguta de piele - n care-si poart cheile
esentiale - o Yale, cu care descuie singura
us. Smulge una din pustile Beretta de vn-
toare. O capodoper inginereasc.
- Iei afar din casa mea! Imediat! Pro-
nunt cu cel mai perfect accent educat.
Liviu Florian JIANU
Fluture albastru
Cerul e un fluture albastru.
Stelele, pe-o arip, sunt flori.
S cutm, iubita mea, un astru
Unde fluturii rmn nemuritori.
Eu s fiu un fluture n tine,
Tu, mireas-n rugadeninsori,
S ne fie zborul de albine
Simfonie de colindtori.
Unde esti, s te nchid la vene,
Cu srutul florilor de tei,
S ne-mbete florile-n poeme,
S ne pasc turmele de miei?
Tine universul meu din palm,
D-mi parfumul tu, s l srut -
Nestiut pasrea mea calm,
ntmplat-n gndul nestiut -
Cerul e un fluture albastru.
Stelele, pe-o arip, sunt flori.
S cutm, iubita mea, un astru,
Unde fluturii rmn nemuritori...
Primvara
n zori, lumina d n floare,
Irumpe soarele din muguri,
Cresc din cristalul meu de sare
a primverii, mri si burguri -
mi sar din piept, din partea stng
n pomi, stropi albi de snge-n floare,
Doar doar lumina s mi-o frng
n ochii ti, a nchinare -
Un fir de iarb-n coltul gurii
ti sunt, liturghier pgn,
Sau numai urma picturii
Demiere, laptelui din sn -
Si ai plecat cu lumea toat
Pe tocuri, si-a rmas n verde
Doar primvara, ca o fat,
S-o fac a mea, spre a o pierde...
36
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
Florentin SMARANDACHE
(SUA)
15.10.2010
mpreun cu Lilia, sotia mea, am plecat
cu automobilul, marca Buick, spre Lacul
Navajo, la est de Farmington, n vestul
statului federal New Mexico
Oprim laRuinele Salmon. Tribul Chaco
n anii 1150 a abandonat aceast asezare, care
va fi ocupat deTribul Mesa Verde (Platoul
Verde, n spaniol).
3 $ intrarea la muzeu. Tribul Chaco lo-
cuise aici de la nceputul sec. 11, pe valea
rului San J uan (Sfntul Ioan, n spaniol)...
Dup anul 1300, triburileAnasazi au emigrat
pe valea Rului Mare [Rio Grande].
Indienii construiau din piatr si lut.
Ei cultivau porumb, fasole si dovlecei,
culegeau si plante sau fructe slbatice.
Unelte din os si din piatr.
Ceramic n stilurileChaco, Red Mesa,
Dogoszhi, Sosi, McElmo, Chuska, Mancos.
mpletituri dinyucca (plant tipic american,
cu peste 40 de specii, idolatrizat de indienii
americani ca arbore al vietii, datorit efec-
telor sale terapeutice miraculoase. Medicina
alternativ contemporan o recomand ca
un leac pentru curtirea toxinelor din corpul
uman).
Blnuri de iepuri.
Art pe piatr. Ornamente. Psri: curcani
si papagali Macaw.
Peter Milton Salmon si fiul suGeorge
ntre 1876-1893 protejeaz ruinele si cumpr
terenuri aici.
Biblioteca Muzeului contine aproape
5.000 de volume specializate n arheologia si
istoria sud-vestului american (multe crti
rare).
Reproduceri: hogane (locuinte tipice ale
indienilor nava-jo, de form rotund sau
ptrat), corturi de indieni, crute, case n
Lacul Navajo [i
Ora[ul Argintului
Lacul Navajo [i
Ora[ul Argintului
J
u
r
n
a
l

d
e

c
#
l
#
t
o
r
i
e
pmnt (bordeie), colibe.
Dar si ruine (ziduri de constructii).
Continum prin Bloomfield si Blanco
pn laBarajul Navajo, construit n 1962 pe
rul San J uan. Exist si o mic hidrocentral.
Barajul nu este din beton, ci dinanrocamente
(pmnt, umplut cu un miez din piatr), are
120 mnltime (393,70 de picioare, n unitti
americane de lungime) si 1.200 m lungime
(3.937 de picioare).
180 mile (aproape 290 km) fat de orasul
nostru de resedint, Gallup.
E vremea somonului si multi turisti pes-
cuiesc, pltind 17 $ permisul de pescuit, pe zi.
Lacul Navajo are suprafat de 15.600 de
acri (cam 63,13 km
2
sau 6.313 ha), o lungime
de 25 de mile (circa 40,23 km) si este situat la
altitudinea de 6.085 de picioare (cam1.855 m).
Suntem nStatul New Mexico, dar peste
lac esteStatul Colorado.
Jos, la ap, pescarii - nsiruiti unul lng
altul.
Platforma, cimentat, nainteaz n lac
vreo 20 de metri, ca s se poat mai usor co-
bor la ap sau trage la uscat brcile.
Scriitorii lenesi i acuz pe scriitorii harnici
de... grafomanie.
*
Pesti negri n ap, se vd la suprafat.
Doi pescari si-au ncurcat unditele! Altul
a prins... o cutie de coca-cola!... rd colegii
si din jur.
*
LaNavajo Lake Marina, un complex co-
mercial si de agrement pe lac, este un magazin
de alimente. Cu 25 de centi, cumprm mn-
care pentru pesti. Si-au format reflexe... s-i
vezi cum scot gurile rotunde, mari la suprafata
apei, asteptnd... ca pruncii flmnzi.
nchirierea unei brci, pe o zi, cost ntre
200-325 $.
Pe autostrada I 511 spre localitateaIgna-
cio. Intrm nColorado, statul plin de cu-
lori (conform adjectivului spaniol colorado/
colorada=colorat/colorat).
Galben de toamn, grena, verde sters -
pomii.
Pompe automate de extras titei.
nIgnacio, vizitmgaleriadeart Dan-
cing Spirit.
*
Drumul de laDurango laSilverton urc
n creierul muntilor.
Vrfuri rosii de piatr. Niste stnci au mar-
ginile drepte, de zici c-s tiate cu cutitul.
Sculpturi naturale.
Curcubeie de culori sunt frunzele... parc
un pictor dumnezeiesc a aruncat acuarele.
*
Facem popasuri dese (pentru poze). Sau
ncetinesc masina si fotografiem prin parbriz.
*
mi fumeg frnele vehiculului la curbe...
Silverton (Orasul argintului; numele su
este o deformare a cuvntului Silvertown,
din engleza literar), din statul federal Colo-
rado, este asezat pe o vale, ntre munti. O
strad principal (Greene Street) strbate
orselul de la un capt la altul.
Vara, triesc aici 1.200 de persoane, dar
iarna, locuiesc numai 350. Minele s-au nchis
n anii 1990... Nu mai se gseste de lucru (de-
ct la restaurante, la hoteluri, la mici buticuri).
*
n albia rului San Miguel (Sfntul Mi-
hail, n spaniol), oamenii caut aur: sap
gropi n care pun vase, iar mai trziu, vin si le
Ruine ale civiliza(iei
amerindiene
Marina lacustr
n statul colorat
Silverton oray
minier mort
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
37
Anul IV, nr. 3(31)/2013
golesc - scurgndu-se din munti, apa cu alu-
viuni contine si grunte de aur.
*
LaHotel Triangle, 62,50 $ camera.
nSilverton. Oras mort. Biznisuri nchise.
Criza simtit. Patru strzi paralele si trei biserici.
Zcminte de aur si argint fuseser des-
coperite n 1860, de ctreCharles Baker, n
Muntii San J uan. Cuttorii de aur au inva-
dat regiunea, desi tribul de indieni Ute s-a opus.
*
Oraul Silverton este nfiintat n anul
1874, iar n 1883 numra 2.000 de locuitori.
Cuttorii de aur si aduc si familiile.
Se practicau ns si: prostitutia, jocurile
de noroc, baluri-le la nceput.
16.10.2010
Arhivele din Silverton poart numele
istoricului Allen Nossaman (1939-2006), care
a lucrat aici peste 40 de ani.
Cum n SUA se ntmpl adesea ca s
existe mai multe localitti cu acelasi nume
(motiv pentru care americanii adaug imediat
dup localitate si statul federal n care se
afl aceasta), nici Oraul argintului nu face
exceptie (mai ales c zcmintele argentifere
sunt larg rspndite n SUA), existnd sapte
localitti cu numeleSilverton, n statele fede-
rale: Colorado, New Jersey, Oregon, Ohio,
Texas, Washington, Wyoming! n plus, n
statul federal Minnesota, colac peste pupz,
exist localitatea Silverton Township - n
SUA, notiunea detownship, pe care am pu-
tea-o traduce prin expresia aproape oras
sau cvasioras, desemneaz o localitate
prea mic pentru a fi considerat totusi oras!
Minereul de argintul fiind cutat n Ma-
rea Britanie si n coloniile engleze, n afara
celor sapte din SUA, exist n Lume alte cinci
oraseSilverton, n: Anglia, Australia, Africa
de Sud, Canada, Scotia (ar fi fost un paradox
ca proverbial de zgrcitii scotieni s nu aib
si ei Oraul argintului!). Alt colac peste pu-
pz: un district industrial din Londra se nu-
mesteSilvertown, dar numele acestei subur-
bii londoneze vine de la numele industria-
sului Samuel Winkworth Silver, care a deschis
aici, n anul 1852, o fabric de... cauciuc (ce i-
a adus multi... arginti!).
*
Am fcut plinul la masin - ne asteapt
un drum lung napoi (vreo 280 de mile, adic
circa 450 de kilometri). 31,60 $ am dat pe
benzin.
*
nParcul Memorial, lng un rusor (Ce-
ment Creek, n traducere: Prul Cimentu-
lui), cu mesteceni albi si conifere verzi, ar-
busti negri, iarb, muschi si licheni pe roci,
plus zgomotul apei de munte peste mlul gl-
bui (provenit de la oxidul de fier).
*
n fataMuzeului din Silverton sunt ex-
puse vagonete ntrebuintate n minele din
Comitatul San J uan, din statul federal Co-
lorado, care extrgeau aur, argint, plumb si
zinc, pn n 1990 - cnd extractia minier s-
a nchis, deoarece pretul acestor metale sau
al minereurilor lor devenise mai mic dect
costul scoaterii lor.
Mentionez c n SUA exist patru co-
mitate (County) cu numele de San J uan
(Sfntul Ioan), n patru state federale: New
Mexico, Utah (comitatele din aceste state
sunt adiacente granitei interstatale), Colo-
rado si Washington.
O mare parte din populatie si-a pierdut
serviciile, prsind din acest motiv localitatea.
*
Pretul aurului a crescut n 13 ani de la 280
$ pe o uncie (1 uncie =28,35 grame), la 1450
$ pe uncie. Iar cel al argintului, de la 4-5 $ pe
uncie, la 28 $. Datorit crizei. Aurul este metal
de schimb. l topesti si faci ce vrei din el.
Diamantul creste mai greu n pret. Este
considerat piatr de lux.
Mai bine investesti n aur, dect n diamant.
n argint, ai mult greutate de luat (dac
te cari cu el).
*
OprescBuick-ul meu laPinkerton Hot
Springs: un izvor cu ap mineral cald, cu-
rativ. J ames Harvey Pinkerton si sotia lui
Ann Eliza s-au stabilit aici n 1875. Au cons-
truit un bazin termal n 1878, iar din 1892
apa a fost vndut mbuteliat pentru tra-
tament.
[Aproape de orasul Durango.]
*
Am ratat nSilverton intrarealaMina de
Aur, fiindc sezonul (15 mai - 5 octombrie)
se-ncheiase.
Vnztorii n acest orsel cu strzi neas-
faltate (exceptie fcnd doar cea principal),
asteapt zilnic trenul cu turisti, dinDurango,
care soseste la ora 11:45 - pentru divertisment
si clientel.
Apropo de Durango: numele acestui
orsel din statul federal Colorado (exist un
Durangosi n statul federal Iowa) provine
de la numele orasului Durango din Mexic, al
crui nume, la rndul su, provine de la cel al
orasului spaniol Durango, din Tara Bascilor!
Pi, dac n Lume exist 12 oraseSilverton,
de ce n-ar exista si 4 oraseDurango?!...
...Monoton viat... Mai ru ca-nGallup!
Toponime paradoxale
Oprirea din zbor
ast noapte m-am regsit
cu iubita mea
si n ntunericul stivuit impecabil
a explodat deodat o lumin cosmic
a trebuit s deschidem usile si ferestrele
lumina aceea fluid a nvlit n strad
si a inundat-o n-am rezistat miracolului
si am iesit si noi s dntuim printre fluturi
si libelule de hiacint
buni, ignoranti si vulnerabili
ca abia iesiti din ou la un moment dat
am vrut s zburm mai sus, mai sus dect
fluturii si dect libelulele de hiacint
dar ne-a oprit cocosul-giruet
de pe acoperis, zicndu-ne: ntoarceti-v
ntoarceti-v si intrati n cas
cci se vor supra oamenii,
se vor supra oamenii aceia
cu nasturi noi, la vestoane...
Execu(ia
narmat cu una din cele mai moderne arme
s-a hotrt odat s comit o executie n mas
se aflau n fata zidului cte o prticic
din printii lui din nevasta lui, din fratii lui
si toti copiii lui nfruntiti cte o prticic
din prietenii lui si toti dusmanii ntregi
si regl arma pe foc automat
si ncepu s secere
deodat l fulger un gnd dac n fata
ucigtorului tir s-o fi gsind si vreo
prticic din mine? arunc arma si ntreb
tipat e cineva rnit acolo?
Captivul
e umbletul zvcnet si camera cub
de gheat fr ferestre doar o us grea,
zvort, se vede pe care scrie ca o arsur
iesirea imposibil iedera lung a
mucegaiului linge peretii nalti si umezi
pe alocuri pnza fin a pianjenilor
se agat precum teama de gnd
pe tencuiala instabil n mijloc, un tron
mprtesc aurit, asteapt cu coroana si
sceptrul asezate pe o pern de atlas verde
dar el nu le d nici o atentie
se ntreab unde este rsritul si de ce
nu-l viziteaz nimeni si tot asteapt,
asteapt fr s stie c pe cealalt parte
a usii st scris intrarea interzis
Ion Iancu VALE
38
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 3(31)/2013
SONET DIAMANTIN
Zburam alene printre constelatii
La brat c-o muz rontind praline,
Banane verzi si cteva smochine,
Aduse - fr vam! - prin relatii.
Eu i sopteam mici complimente fine
Pe teme ce comport variatii,
Dorind s o invit la noi tratatii
Cu vinuri ce sclipesc, diamantine.
Dar ea rvnea doar plaja netezit,
Cenicieri n-o afli jos pe Terra,
Deci se lans ctre Olimp, grbit,
Si mi-a lsat mici amintiri picante,
Ce ar putea chiar s marcheze sfera
De-as sti cum s le vnd drept diamante!
SONET CU NIMFE
Sonetul meu diamantin
ce va apare poate-n carte -
dar vremea asta e departe! -
m-asteapt tandru s revin
din lumea ta, nitel aparte,
n care putini mici de vin
te fac s-ncerci, cu mare chin
s-aduni n vers imagini sparte
si-apoi s pleci direct spre-o plaj
pustie-n care nimfe-doici
dreseaz algele prin vraj
sorbind nectarul ce-l degaj
un zeu spre fantezistul Deutsch
drapndu-si muzele cu scoici!
Janet NIC~ Eugen DEUTSCH
SONET CU DIAMANTE
Sonetul tu diamantin,
pictat cu glume ca la carte,
m-a dus cu gndul prea departe
si nici acuma nu-mi revin.
Din lumea ta, cu totu-aparte,
de-as bea o putin de vin,
abia atunci, cu mare chin,
as reuni imagini sparte:
praline... vam... muz... plaj...
banane verzi... smochine... doici.
E unicgenu-acest de vraj
ce-n cerul gurii zei degaj,
si unde - mare mahr! - Deutsch,
descult, cu muza calc-n scoici!
SONETUL MARELUI AMIC
Sonetul tu diamantin
e curcubeu pictat pe carte,
aproapele-mi cel de departe
la care pururea revin.
E un miracol viu, aparte,
si nu m-ajut niciun vin
s-l uit si, sigur, e un chin
s-adun mister n oale sparte.
De-aceea, trec niznai pe plaj,
analfabet crescut de doici,
jupoi sonetul tu de vraj
si miezul lui de foc degaj
un mare-amic, pe nume Deutsch
O glum bun printre scoici.
C#r]i primite
la redac]ie
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
39
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Nicolae B~LA{A
Desi nu am dovezi, reiau o expresie ce a
fost atribuit lui Brncusi: Cnd am plecat,
v-am lsat prosti si sraci, v gsesc si mai
sraci si mai prosti. Chiar dac nu-i apartine,
oricum faptul c aceast expresie circul, tine
de geniul poporului romn, sau chiar al uma-
nittii, n general. n consecint, contextual,
n urm cu 13 ani, la prima editie a Zileleor
Marin Sorescu, academicianul Eugen
Simion, revenit aici, n Craiova, ar fi putut
spune asemenea: v-am lsat prosti si sraci,
astzi, acum, v gsesc si mai sraci si mai
prosti. Nu a fcut-o! Cuvintele sunt grele!
Pe unii, incapabili de a vedea dincolo de vr-
ful pantofului, i ofenseaz. Nicio problem!
Putem folosi sinonime, echivalente. Limba
romn permite, ns farmecul limbajului se
diminueaz. Pe deasupra, ne-am ngreuna
chiar si pe noi, vorbitorii limbii romne, la
interpretare, dar pe cei care nu o stiu?! nlo-
cuirea cuvintelor ntr-un discurs tine mai mult
de diplomatie. Eu am nvtat, ns, de la ai
mei din neamc, atunci cnd vrei s dai cu
barda, te duci si iei de la locul ei barda.
Revin la prima editie a Zilelor Marin
Sorescu si amintesc faptul c ele au fost
organizate tot n vremuri de srcie. Se tine
asta, adic srcia, de noi mai ceva dect
ria de pielea broastei, n conditiile n care
avem n Apuseni tot atta aur nct tranii
romni si-ar putea potcovi pn si caii cu
potcoave din pretiosul metal. E, n conditiile
acelea, nu tocmai prielnice, la prima editie,
au venit, la Craiova, Eugen Simion, Grigore
Vieru, MayaSimionescu, D.R. Popescu, C-
tlin Trlea, Ioana Drgan, o trup de actori,
de la Teatrul Nottara, din Bucuresti. n pre-
zenta doamnei Virginia Sorescu, n sala Tea-
trului National Marin Sorescu, s-a decernat
si premiul cu acelasi titlu, un tablou, pictat
chiar de autorul lui Iona. Dup un spec-
tacol de poezie sustinut de actorii bucures-
teni, domnul Emil Boroghin, director, atunci,
al Nationalului craiovean, a pus pe masa ame-
najat n Biblioteca institutiei, cteva furse-
curi, niste fasole btut, suc, niste apa... Cam
ce a putut strnge n astfel de mprejurri n
care, repet, srcia i sttea, aproape, oricui,
n prag, gata, de intrat n cas. Evident c
unii nici mcar nu au apucat s guste din
putinele bucate, iar de ajuns, nici pomeneal!
ntr-o asemenea mprejurare, profesorul
George Sorescu mi-a propus s primesc pe
ctiva dintre oaspetii Craiovei, la mas, la
mine acas. Mi s-a rupt sufletul c, din lips
de spatiu, (locuiam, si atunci si acum, ntr-
un apartament cu dou camere, ntr-un bloc,
la etajul patru), nu mi-au trecut pragul si ac-
torii din capital, ns m-au onorat stnd n
jurul mesei (una improvizat dintr-o us
scoas din balamale si asezat pe masa ce o
tineam n buctrie. Nimeni nu s-a prins!),
cei enumerati mai sus (Eugen Simion, Grigore
Vieru, Maya Simionescu D.R. Popescu, C-
tlin Trlea, Ioana Drgan), la care adaug pe
Tudor Nedelcea, George Sorescu, pe sub-
semnatul, autorul acestor rnduri, mpreun
cu sotia. Am schimbat vorbe, gnduri, ama-
bilitti, fr a face negustorie cu ele. ntr-un
cuvnt, ne-am simtit bine.
n ziua urmtoare, amfost invitati, la prnz,
de .P.S. Nestor Vornicescu, la Mitropolie.
Masa, din salonul de oaspeti, orientat pe
directia nord-sud, ne-a primit, pe noi, invitatii
(Eugen Simion, Grigore Vieru, Tudor Nedel-
cea si eu), n partea dinspre rsrit, iar n par-
tea dinspre vest, pe .P.Sa. Eram, ca si crestini,
n Postul Pastelui! Asa c ni s-au servit la
prnz multe, chiar prea multe feluri de urzici
si alte feluri de sfecl fiart. Totusi, toate bune
si chiar potrivite pentru c au diluat un ph-
rut de tuic, servit ntre ele. Dac si acum, n
2013, noul Mitropolit ne-ar invita la o mas,
pun pariu c nu am mai putea nghiti mai
nimic. Nu de alta, dar ntre timp, chiar si urzi-
cile s-au modificat sau s-au adaptat tepii la
noile cerinte ale mondializrii. n consecint,
mai mnnc urzici, dac mai ai de unde!
Dup 13 ani, din cei cinci care am stat,
atunci, n acel salon, alturi, mai suntem, n
viat, trei. Procentual 40%! Dac m exclud,
avnd n vedere c nu reprezint cine stie ce,
50%. Prin extrapolare, la prima vedere, cam
asa ar arta si pierderile la nivel social. Pier-
derile, n plan moral, dar mai ales n structura
spiritual a poporului, sunt mult mai mari,
dac avem n vedere faptul c multi printre
noi suntem un fel de morti vii, ce umbl ca
momile, cu capul ntre umeri, prin lume. Nu-
i mai punem la socoteal si pe cei ru inten-
tionati, c ne apuc pandaliile! Praful se ale-
ge, dac nu cumva s-o fi ales! Procentul ce-
lor greu de nlocuit tinde spre 100%.
E, abia acum drama, chiar tragicul care
ncepe dintr-un cnd. Cnd nu mai ai ce
pune n locul celor dispruti, cnd un popor
nu poate pune la loc altii, asemenea lor, adic
altii asemenea spiritelor ce mping un popor
spre a fi viu, un alt tip srcie! Srcia cu
nuant existential! Iar din existentialism,
limitele. Probabil, chiar limitele disperrii! n
asemenea conditii, un Dumnezeu deja n lu-
me, prezent n Vechiul Testament, un Dumne-
zeu panteist, s-a ntrupat OM si ne-a reamin-
tit, n urm cu aproape 2000 de ani, c trebuie
s fim oameni. Se pare c iar am uitat!
Cnd srcia, ca nuant manifest, bn-
tuie popoare ( exemplu: coruptia are si talie
si structur mondial, moralitatea e deca-
dent aproape oriunde pe fata pmntului,
chiar si la Vatican etc.), spiritele universale
se rsucesc si n cer si n pmnt. Se rsucesc,
cutreier lumea si ncearc reconstientizarea.
Probabil ntr-o astfel de mprejurare, ne-
linistile lui Dante, mi-au pus n mn condeiul
si am rescris pentru romni, Infernul.
Finalul primei crti l-am semnat, totusi,
cu acest Eu-Tu, convins fiind de existenta
unei alteritti, convins fiind de faptul c Eu
sunt un Tu multiplicat, pn la universalizare.
Diferenta dintre noi st n specificitate. La
nivelul specificittii, si srcia, ca form a
carentei! Un ansamblu a tot, ntelegerea! n-
telegerea, la nivelul comunicrii umane, ca
oameni. ...ns cel mai greu e s fii Om! Iar
pn a putea fi, expresia cnd am plecat, v-
am lsat prosti si sraci, v gsesc si mai s-
raci si mai prosti are consistent. Exprim
adevr! ndreptarea? St n a fi Om! Cnd
omul va fi iar Om, srcia cu sigurant moare!
Dar moare?
Despre s#r#cie [i prostie
ca form# manifest#
Despre s#r#cie [i prostie
ca form# manifest#
40
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
Patricia LIDIA
Lun de miere trzie
Iubite, taci!
Luna noastr
st prins ntre stnci
si cete de ngeri
cte 40 de pahare
de snge nchin
si o neac
n amarul lor,
iar noi
ne adunm sruturile
din adncurile lui Poseidon
si asta este
luna noastr de miere
trzie.
Supernov
stelele pe cer ast
sear mor prea
crunt ne trece
timpul...
Lipsuri...
nu sunt nici ap, nici
aer, nici pmnt
n lipsa ta,
lipsesc si florile,
si visele,
si sorii
din sufletul meu
n lipsa ta mi
lipsesc amintirile...
Ore bune
sunt deja ore bune
de cnd zburm
pe deasupra oceanului...
sunt ore bune de cnd
ne lingem resemnati
aripile...
ncep s cred
c nu vom ajunge niciodat
s prindem
vaporul de noapte...
sunt ore bune
de cnd ne autocomptimim
c aripile ne sngereaz
pe la fiecare
ntretiere de nori
si parc deja ducem mai bine
iluzia zilei de mine...
Albert Camus
ti amintesti
cnd eram tineri
si ne dezbrcam din priviri,
si mi spuneai c ai un nou prieten,
Camus sau asa ceva,
care te-a nvtat s te bucuri de viat,
c toamna este a doua primvar,
cnd fiecare frunz este o floare.
Si ti spuneam c e destept,
trebuia s fie si foarte chipes,
dac avea atta frumusete n suflet,
si mi-ai artat pe cer
cum cad stelele
si nu stiam dac plnge Dumnezeu
sau doar plou...
Si tot el te-a convins c
trebuie s iubim
ceea ce nu putem s ntelegem,
cci crede si nu cerceta
e desolit
si plictisitor
si...
si nu mai conteaz,
continurile nu sunt
niciodat
ca originalul...
Da, prietenul sta destept al tu,
Albert sau Camus sau cum i-ai zis,
avea mare dreptate,
ceea ce conteaz
nu este ceea ce se spune,
ci ceea ce nu trebuie spus
Btrne(e
timpul
si-a spus cuvntul
ntre sufletele noastre
tnr
a rmas
doar
vntul...
Gheorghe Puiu R~DUCAN
Unde!?
Unde e dorul ce am mai presus!?
Unde e stropul? ce-mi ncur gndirea!?
Unde e!? Nu-l stiu! Se zbenguie-n vis!
Unde e!? -n trestii!? Si-mi rde pieirea!?
Poate c doresc prea mult s fie cu mine.
S fie aproape , foarte aproape
Si cu pasii fierbinti pe nisipuri de rime,
l caut, si-ntreb: Unde esti, frate?
Esti n locul, n harul ce vine de sus!?
Esti n stropul? de rou ce-mbat privirea!?
Esti n pustii cnd noaptea s-a dus !?
Esti n suflet si-mi chinui iubirea...!?
Cnd privesc deprtarea din zori spre apus,
Iar Marea m vrjeste cu dulcea-i plutire,
Adun si rsfir stelele-albastre de sus,
Le rstorn apoi blnd peste o ...retrire.
Statuia de fum
Cu barda vremurilor stirbe
Cioplesc mereu la statuia de fum.
Aud niste zgomote-n cimitire
Cum c ... vor s fug pe drum.
mpins de nelinisti spre nemrginit,
Unde m-asteapt necunoscutul,
Am tot nlocuit bucurii cu dureri, si
Orice-am face, tot ne mnnc pmntul.
O nou dimineat blnd albeste cerul.
Iar luna se tatueaz pe pielea-i de vnt,
Nu vreau cuvintele s moar de foame,
Ci s ia de la ceruri dulce vesmnt.
Ne-am ntlnit pe-o petal de gnd,
Cnd roua diminetii sruta floarea,
Umblam cu soarele de mn si-n gnd,
Si-n Crucea Popii cnta cicoarea.
Timpul m tot cheam nuntru, la el,
Asa este el ... btrn ..., chelios ...,
n azilul cuvintelor as vrea s rmn,
Mai las-m, Doamne, te rog frumos!
Aytept.
Astept
s-ti druiesc
toate
anotimpurile
n care
vom fi,
peste care
vom valsa
cu pasi
fierbinti
peste nisipul
obraznic
al valurilor
de timp.
Cnd
vomprivi
deprtarea
din noi
spre apus,
si-nspre noi,
n mbrtisarea
luminii ceresti,
lacrimile
sngerii
strnse
n bucuria
regsirii
vor arde-n
focul
iubirii
peste
cortina
curcubeului
luminilor
triste.
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
41
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Isabela VASILIU-SCRABA
Despre \nv#]#turile
P#rintelui Arsenie Boca
Despre \nv#]#turile
P#rintelui Arsenie Boca
Printele Arsenie Boca la Mnstirea Smbta de Sus
Dup mrturiile d-lui Dan Lucinescu
(autorul crtii Printele Arsenie Boca - un
sfnt al zilelor noastre, Bucuresti, 2009) n
vara anilor 1946 si 1947 n jurul staretului de
la M-rea Smbta de Sus se strnseser sute
de studenti si studente veniti din toate cen-
trele universitare s-l asculte vorbind despre
trirea nvtturii crestin-ortodoxe. Spusele
sale de atunci aveau s formeze volumul C-
rarea mprtiei, terminat n 1949. Referitor
la perioada acelor cursuri de spiritualitate
crestin din anii 1946-1948 Mitropolitul
Antonie Plmdeal spunea c toti care au
participat la ele stiu c Printele Arsenie
Boca n-a ndemnat la rezistent armat.
Primele patru capitole(Fericirea de a
cunoate calea, Ed. Credinta strmosasc,
2010) se configuraser nainte de 13 iunie
1946, dat la care Printele Arsenie Boca le
oferea n manuscris preotului Nistor din Bra-
sov, spre a le salva de confiscare, prevznd
arestrile sale de ctre mercenarii ocupantului
Trii. n 1946 fusese pentru a doua oar ares-
tat, ca s explice mai pe ndelete organelor
de ordine sovietic ce-a vrut s spun la pre-
dica n care a afirmat c lupii vor fi sfsiati
de ctre oile atacate. Se pare c explicatia
conform creia credinciosii putini la numr
vor fi mai tari dect multimea celor lepdati
de credint nu i-a multumit.
n perfect concordant cu gndul so-
cratic dup care relele vin din nestiint, P-
rintele Arsenie Boca avea s scrie n prefata
Crrii (pe care printele Serafim Popescu
a copiat-o cu adnc veneratie, manuscrisele
rmase dup moartea sa fiind date Printelui
Justin Prvu) c din noaptea nestiintei si a
lipsei de sfat vin toate relele care chinuiesc
pe oameni, ntunec vremile si crunt pmn-
tul. Ideea aceasta trimite ctre cea dinti
dintre legile veacului care se regseste prin
urmrile sale si n veacul viitor. Legea e n-
scris n forma primului titlu dinCrarea
mprtiei: de crma mintii atrn s rotun-
jim Calea. De unde am plecat, acolo s ne
strduim a ne ntoarce, cci, dup duh, omul
este fptur cereasc. El poate primi darul
dumnezeiesc al mntuirii care ns trebuie s
fie si roada cunostintei, vointei, ostenelii si
dragostei sale (Printele Arsenie Boca).
Despre a doua lege a veacului viitor am
putea spune c este apriori, n acceptiunea
sugerat de Im. Kant. Ea ar fi conditia de po-
sibilitate a primei legi, ntruct nimeni nu
poate urma singur Crarea mprtiei. Pe
calea rotunjit prin care ne ntoarcem Acas
nu esteposibil aseajungefr Cluz, fr
mna nevzut a Mntuitorului care ne
ndrum prin preoti, ucenicii si vzuti, tri-
misi de el n fiecare rnd de oameni.
Iat ct de sintetic exprim Printele Arse-
nie Boca aceast lege: Fiul (a doua fat a lui
Dumnezeu) s-a fcut om desvrsit - afar
de pcat - si ne-a artat crarea. Calea mn-
tuirii e chiar crarea pe care a mers Dumnezeu
nsusi ca om adevrat, fcndu-ni-Se pild
ntru toate ...mergnd cu noi, cu fiecare dintre
noi, n toate zilele noastre. Cci Dumnezeu
nsusi si cu sfintii si i ntovrseste nevzut
pe oameni (Crarea mprtiei).
Dup cea de-a treia lege, portile Bisericii
lui Hristos rmn mereu deschise si primi-
toare pentru cei care se ntorc din povrnirea
pierzrii ntr-o cale nou, calea mntuirii.
Aici faimosul predicator (ascultat de zeci de
mii de ardeleni la Smbta de Sus si apoi la
Prislop) face o paralel ntre corabia Bisericii
plutind peste apele pierzrii si arca lui Noe
nchis pe dinafar de Dumnezeu. Apoi, por-
nind de la premiza c Mntuitorul nostru a
ntemeiat si are numai o Biseric Soborni-
ceasc si Apostoliceasc pe care o conduce
nevzut El nsusi, nu vreun nlocuitor al
su, Printele Arsenie Boca distinge corabia
salvrii celei adevrate de sutele de ambar-
catiuni plutitoare pe care le constituie felu-
ritele secte nesigure n adevr, dar sigure n
nselciune.
Dincolo de imaginea celor care ncearc
s se agate de indiferent ce ambarcatiune
pentru a nu fi dusi la voia ntmplrii de valuri,
ar fi puhoaiele de oameni care nu ncearc
s se salveze. Ei alctuiesc turma oamenilor
necredinciosi, gura satului sau, cum preciza
cel supranumit Sfntul Ardealului gura
vecinilor care orice ticlosie ti iart, dar nu
te iart nicidecum dac le-o iei un pas nainte
si te faci mai bun. Oamenii acestia ai lumii au
42
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
o ciudat rusine de a fi buni. Buntatea ta i
arde si se trudesc s te scoat de vin cu tot
felul de ponoase, ba c te mndresti, ba si
alte ponoase ti mai aduc (Printele Arsenie
Boca, Lupta mntuirii, n vol. Fericirea de
a cunoate calea, 2010).
Scos n mod abuziv din preotie n pri-
mvara anului 1959 (de cei care l-au tot nchis
n iulie 1945, n 1946, vreo dou luni n vara
anului 1947, cam trei luni din perioada Sfin-
telor Pasti 1948 pn n august 1948, paispre-
zece luni n diferite nchisori si la Canalul
Dunarea - Marea Neagr (supranumit Cana-
lul mortii) ntre ianuarie 1951si martie 1952,
de Rusalii 1953, sase luni ntre 20 sept. 1955
si aprilie 1956, n mai 1959 (cnd czuse de
pe o scar si avea dou coaste rupte), n oc-
tombrie 1963 cnd trebuia s fie sfintit Bi-
serica de la Bogata Oltean, si de cte ori au
vrut fr s dea seam la nimeni si fr ver-
dictul niciunui proces, fiindc vinovtiilor
inventate le lipsea temeiul), printele Arsenie
Boca a prevzut prigoana si martirajul* pe
care avea s le ndure din partea mercenarilor
ocupantului sovietic. nc de cnd initiase
renasterea duhovniceasc de la Smbta, el
spusese ntr-una din predicile sale c n toate
vremurile, mereu au fost mprejurri n care
a spune adevrul si a propovdui ndrep-
tarea ti pot pune viata n primejdie de moar-
te. Drept exemplu i-au venit atunci n minte
zilele Sfntului Ioan Boteztorul si ale lui Irod.
Si chiar acest sfnt este cel care ncepe cu
povestea vietii sale predicile vii (apud. Ni-
chifor Crainic) pictate de clugrul iconar
pe peretii Bisericii de la Drgnescu dup ce
i fusese cu desvrsire interzis s vorbeasc
oamenilor dornici s rotunjeasc drumul vietii.
n cele ce urmeaz redm fragmentul n
care Printele Pantelimon de la M-rea Ghighiu
de lng Ploiesti a vorbit n 2007 despre moar-
tea martiric a Printelui Arsenie Boca: n
1989 printele Arsenie spunea celor apro-
piati: nu m mai vedeti n curnd c tia
m termin. (...). Ultimele momente si le-a
petrecut la Sinaia. Trebuie neaprat s scrieti
asta. Am fost la el mpreun cu printele Do-
metie care a fost tinut acolo cam o sptmn
si nu i-au dat voies vorbeasc cu el. Maica
de acolo ne spunea c e la Drgnescu. P-
rintele Arsenie avea ns un ctel mic, flocos,
negru. Unde era printele, acolo era si ctelul.
Cnd am vzut ctelul, mi-am dat seama c
este acolo. n cele din urm ni s-a spus c
este bolnav si c nu poate vedea pe nimeni.
I se poate trimite doar un pomelnic sau o
scrisoare... Dup trei zile ni s-a spus c a mu-
rit printele. L-au adus si era asa cum era:
TORTURAT si CHINUIT. /.../ Nu mi-e fric
s spun adevrul, chiar dac unii mai vor s
ascund acest lucru. Puteti fi si un om trimis
de cei care l-au torturat si acum vor cu orice
pret s ascund adevrul. Eu spun adevrul
pe fat, pentru c multi l stiu, dar nu l spun
(Printele Pantelimon de la M-rea Ghighiu,
nregistrare din toamna anului 2007). Dup
difuzarea pe internet a acestui pasaj, btrnul
printe Pantelimon a fost mutat de la M-rea
Ghighiu, iar internetul a fost curtat de res-
pectivul pasaj (exist n zilele noastre o me-
serie bine pltit pentru aranjarea, dup
comanda pltitorilor, a unor informatii care
circul pe internetul de limb romneasc),
pe care, dintr-un bun obicei, l-am transcris
ntr-un caiet si l-am citat ntr-un articol publi-
cat de rev. Arges n oct. 2010 (v. Isabela
Vasiliu-Scraba, Moartea martiric a Prin-
telui Arsenie Boca, un adevr ascuns la Cen-
tenarul srbtorit la Mnstirea Brnco-
veanu; http://www.centrul-cultural-pitesti.
ro/index.php?option=com_content&view =
article&id=3274:polemice&catid=311:re
vista- arges-octombrie-2010&Itemid=112).
Pe pr. Simion Todoran cruia i s-a anuntat
telefonic moartea Printelui pe 28 noiembrie,
marele duhovnic l vzuse pe 27 oct. 1989
cnd i-a si spus c este ultima dat cnd ne
vedem (S. Tudoran n vol. Mrturii din Tara
Fgraului despre printele Arsenie
Boca, Ed. Agaton, 2004, p.113). Locuind la
Sinaia, Printele Arsenie Boca (pensionat pe
1 iunie 1967) se dusese probabil marti 21 nov.
1989 la Bucuresti s-si ridice pensia. Intr-o
not pentru Securitate este consemnat in-
tentia sa de a-si muta pensia la Sinaia. Dup
relatarea preotului N. Boboia din Porumbacu
de Sus, Printele Arsenie Boca s-a ntors cu
o masin care a fost somat de doi securisti
s opreasc. Soferul n-a vrut, dar Printele
Arsenie Boca i-a zis c-i rmn cei doi copii
pe drumuri fiindc securistii l vor mpusca
daca nu opreste. Din masina oprit Printele
Arsenie Boca a fost scos cu brutalitate si
apoi btut cu slbticie. E foarte probabil c
soferul l-a transportat apoi la Sinaia lsndu-
l n grija maicilor de acolo, nspimntate de
Securitate s nu sufle nici o vorb de cele
ntmplate. Probabil c printele Pantelimon
mpreun cu printele Dometie au presimtit
ceva fiindc aveau mare evlavie la Printele
Arsenie. De aceea s-au dus la Sinaia unde
au rmas cam o sptmn, ct a durat ago-
nia si maicile nspimntate nu i-au lsat s-
l vad pe cel torturat.
Despre Printele Arsenie Boca, preotul
din Porumbacu de Sus mai spunea c ar
trebui s fie folosit la faculttile de teologie,
la seminarii, la mnstiri, n toat tara. Nu s
fie tinut ascuns (Pr. Nicolae Boboia, n vol.
Mrturii din Tara Fgrasului despre Prin-
tele Arsenie Boca, Fgras, Ed. Agaton, 2004,
p.26).
Locul meu de naytere
n munti, vi si dealuri,
Bucolice si jucuse
Ape de cristal ca argintul viu
Prul rece si Prul Sfnt,
Prul Mic si Prul Mare,
Vadul Uscat si Vadul Mare
Si n dou prti dup dorint,
Prul lui Staka si Prul Bun,
ntre ele Prul Osului,
Piatra Sfnt si Piatra de Cmpie,
Inima munte si ochiul pinului,
Contemplu cu plcere si cu admiratie
Cmpia Kosovei si Dukagjinul.
n Lugul plopilor si n Rallecina,
Nu se mai vd stejarii durerii
Dealul Lith si Sighavina,
Din Hunaia si Piatra Mic,
Nu se mai vede Dealul Mrului.
De aceea pe tine jur Drenita,
Cu s m trezesc, s cresc,
Cu tine s m bucur,
Cu tine m mndresc, pentru tine mor.
De aceea astzi vin si spun:
ti doresc toate cele bune,
Ct eu voi fi si voi tri,
Niciodat nu te voi uita!
Piatra strpuns este martor
n mijlocul cartierului este un drum,
n apropiere se vede un zid,
Construit n trecut,
Numai cu noroi si numai cu pietre.
n mijlocul zidului este o piatr,
Mai deosebit, se deosebeste n strlucire.
Putin mai alb si putin mai strpuns.
Era timp de rzboi si pericol,
Mergeam la curs de alfabetizare,
Pentru a nvta scrisul si cititul,
Mergeam noaptea cu grab,
Prin zpad si prin ploaie,
Pentru a nvta literele si numerele,
Toti mpreun btrni si tineri,
nvtam n camer acolo nghesuiti.
Dincolo de perete la vecini,
Toti mergeam s povestim,
C dac nu stii scrisul-cititul,
Nu ai valoare nici viitor.
Fusese timp de rzboi si pericol,
Martor a rmas acea piatr, printre altele
n acel zid, se distinge usor la privit,
Putin mai alb, putin mai strpuns.
Rashit GASHI
(Albania)
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
43
Anul IV, nr. 3(31)/2013
...Avem, pe masa de lucru, un
dar ct o viat de om, nchinat
Duhului: volumul de versuri, din
ColectiaCOSMOGRAFII, al lui
I on Pachia-Tatomirescu (critic
literar, editor, eseist, etnolog, filo-
log, folclorist, istoric (literar, ori
al Pelasgo-Daciei, al limbii pe-
lasge>valahe, al civilizatiilor, al
religiilor), lingvist, poet, profe-
sor, prozator, publicist, teoretici-
an literar, traductor, cum corect
si exhaustiv l defineste dna conf.
univ. Ana Mugurin, n discursul
de prezentareDe la cele biblio-
grafice, la repere din bolta oranj-
istoriei literare, un cu totul erudit text, impresionant, prin stiinta
asupra operei pachia-tatomireyti - text plasat spre finalul maiestu-
osului volum): COMETE-N CEA DE-A 65-A VALE (ORANJ -PO-
EMELE TOAMNEI), aprut n 2012, la Editura Waldpress, din
Timisoara.
...Vrsta uman este socotit, ns, n registrul/ritualul cosmico-
sacral (infinit superior, prin exactitate si prin statornicia ritmicittii -
celui uman...!), al ROTII-ROTIRII ETERNE - anotimpurile: n cele
260 de anotimpuri ale mele (cf. Puternic-luminoyi butuci de vie...,
p. 152).
Tlmcind titlul: Poezia esteArdere Autosacrificial si Zbor
Cosmic (fie si de scurt durat, precum cel al unei comete/om - dar
mpins/avntat energetic, pn lazenitul exasperrii existen(iale
de... comet/ZEU!), deci esteCunoaytere Sacr, adus nou-sub-
lunarilor, prin traiectoriacometei, ca-ntr-o Moarte spre nviere (ntr-
unNadir Mistic!), dinspre oculta zon zeiasc (dinsprecosmosul-
Mam - cf.Preponderent dativ de stil, frunzelor mele de-april..., p.
9 - viziune panteist-mioritic, asupra Fiintei Cosmico-Umane - dar
si viziune atotintegrativ ntru sacralitateaLimbii Ante-Babel si
marcat desemantica ioanic, a Dumnezeului-Cuvnt si Fraz
Dinamic: Sufletu-mi - diseminat n cireii-nfloriti [...] ntr-un
luminos-preponderent dativ de stil, frunzelor mele de-april...!),
de foarte sus,/din polul plus - al Crucii Celeste! Chiar si de
cobori, nvalea oranj a toamnei (oranjul lui Ion Pachia-Tatomirescu
neavnd conotatii politice: esteCuloarea Focului nvierii!), rmi
marcat, pentru totdeauna, de Drumul dinspre polul plus, ntru Sacr
Misiune a Verbului Divin, pn la cei asupra crora ai Misiune s-i
trezesti, ntru Revelatie si Cluzire.
Dar si (vom demonstra!): COMETA esteREVELATIA TRANS-
SUBSTANTIERI I , A RE-CONVERTIRII UNEI PSEUDO-
REALITTI - NTRU DACIA MISTIC!
Volumul este mprtit astfel:
I - primele sase sectiuni sunt ticsite de poeme (care, toate, stau
sub semnul cosmicului dinamic-ardent, de lacomet lastea si...
retur!): 1 - Dansul cometei cu sepia; 2 - Cometa-n lira de-aer-duh;
3 - Cometa-n apa viorea; 4 - Cometa oaselor de foc; 5 - Stea pentru
lemn; 6 - Privighetori-comete de lut;
II - Exhaustiva si acribioasa prezentare monografic (dar ct de
apsat, autoritar, insistent, sufocant-monografic, pe cprrii ati-
tudinal-profesionale si pe alizee yi pe uragane descriptiv-demi-
urgice!), a dnei conf. univ. Ana Mugurin (de la pagina 254 la pagina
342, evolueaz, parc ntr-o oper cvasi-autonomizat, n fereastr,
PERSONAJ UL Ion Pachia-Tatomirescu):
- De la cele biobibliografice la repere din bolta oranj-istoriei
literare: Ion Pachia-Tatomirescu - critic literar, editor, eseist,
etnolog, filolog, folclorist, istoric (literar, al Pelasgo-Daciei, al
limbii pelasge >valahe, al civilizajiilor, al religiilor), lingvist,
poet, profesor, prozator, publicist, teoretician literar, traductor,
de conf. univ. dr. Ana Mugurin / 255; Pseudonime / 255; Studii
preuniversitare, universitare yi postuniversitare / 256; Activitate
/ funcjii: profesor, redactor-yef, director / 257; Apartenenj la
organizajii profesionale, societji de profil/ 258; Debutul n jur-
nalistic / publicistic / 258; Publicajii la care I PT a colaborat,
ori colaboreaz / 259; Debutul editorial / 261; IPT - poetul / 262;
I PT - epigramist yi parodist / 266; I PT yi poezia pentru copii /
270; IPT - aforismele yi lirosoful / 270; IPT - prozator pentru
copii / 272; I PT - proz-document: Revolujia din 1989 / 274; IPT
- folclorist, etnolog, cercettor al mitosofiei pelasge >valahe/
274; IPT - critic literar / 277; IPT - istoric literar / 279; IPT - te-
oretician literar / 290; I PT - pelasgolog (thraco-dacolog) / valaho-
log yi niponolog / 295; IPT - lingvist (etnolingvist, dialectolog,
etimologist, lexicolog, stilistician, toponimist) / 297; IPT - istoric
al religiilor / 313; IPT - istoric al Valahimii/ 319; IPT - scrieri di-
dactice / 325; I PT - traductor / 329; I PT - editor najional /
333; IPT - premii / distincjii, medalii de bronz / aur, diplome de
excelenj etc. / 335; Referinje despre IPT n volume yi n periodice
(1966-2012) / 337.
Dac n-ar fi fost vorba despre personalitatea cultural, autentic-
poliedric, Ion Pachia-Tatomirescu, ne-am fi apucat de un pamflet
(cu privire la... faraonismsi piramide-n timpul viejii...), naintedea
ne apuca de recenzarea volumului de poezii. Dar (dup trecerea la
Arhangheli, a lui Artur Silvestri!), noi NUcunoastem, cel putin la
ora actual, vreun om de cultur romn (din Romnia!) mai harnic/
fertil-dinamic, mai tenace, mai serios-grav, mai monumental-demiurg
si mai aprig/obnubilat combativ, pentrucrezuri sfinte (despre iden-
titatea Neamului Valah-Romnesc, despre estetica sacr-mitologic,
despre istoria identitar valah, despre necesitatea trezirii etnic-re-
velatorii a valahilor etc.) - dect peIon Pachia-Tatomirescu.
Si-n lumea de azi, dac singur nu-ti pui n evident valoarea si
aptitudinile spirituale (cu totul invizibile, pentru vulgul grosier si
teribil de frivol ori pizmtarej), exprimate printr-o creatie monu-
mental, de-o viat, lung si larg, de om harnic, onest, dedicat mun-
cilor titanice si mereu rebele, ale Duhului prometeic(e-un singur
Adrian BOTEZ
Maestrul pelasgolog
[i Cometa Transsubstan]ierii
Maestrul pelasgolog
[i Cometa Transsubstan]ierii
44
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
axis mundi prin care Prometeu/ coboar n toti soare din ochi de
Dumnezeu/ i-aprinde auru-n ntregul aer... - cf. $i-aprinde auru-n
ntregul aer..., p. 69) - cu un spirit de intuitie mult peste medie... cine
si cti se obosesc s-ti priveasc, mcar (fie si sastisit!), meritele
muncii nsngerate(nu avem pretentia si de analiz/hermeneutic,
ori de vreo apreciere cald si sincer entuziast etc.!) - ...vorba (plin
de adevr amar!) a Aminului nostru: Si cnd propria ta viat singur
n-o tii pe de rost,/ O s-ti bat altii capul s-o ptrunz cuma
fost?... Nicidecum si nimeni! Asa c, smerite multumiri adresm, si pe
aceast cale, dnei conf. univ. Ana Mugurin, care, prin munca sa
(foarte apropiat detonul, avntul, ritmul yi curajul celei pachia-
tatomireyti!), a revelat (pe drept si ntru ndreptare de Duh), cu atta
metod, cu att de nalt profesionalism si cu insistent autoritar-
imperial, romnilor (pe trei sferturi indolenti/zcayi, si pe jumtate...
invidiosi pe... caprele-turm respectabil, ale vecinului!) - UN DUH
ENCICLOPEDIC. Iar romnii n-au prea avut parte, n toat istoria
lor, de excesiv de multe spirite renascentist-enciclopedice, de prea
multi... Giovanni Pico della Mirandola...!!!
III - Prezentarea recapitulativ a operei poetice, sintagmatic si
cu, fascinant, evolutiacopertat, a acestei retroviziuni (cvasi-nos-
talgice, cvasi-eroice!) asupra propriei demiurgii: I ON PACHI A-
TATOMI RESCU: 105 volume (35 personale, 70 colective). Pe
segmentul temporal 1971-2012.
...Dup care, n fine, vineobytescul sfrsit, carenu ncununeaz,
ci doar marcheaz, la modul statistic: CUPRINSUL.
...Acum, s ne ocupm detrebile noastredin degrab, de vizi-
unea poetic pachia-tatomiresc, laa65-a rotajie a cometei - via(
ntomnat si... vlean/vlenar. O vale care pstreaz valentele...
piscului, prin viziunea de perspectiv, asupra tuturor existentelor/
vdirilor cosmice - n form si duh evolutiv.
Firestec unpelasgolog (scriem cu ghilimele, pentru c onor.
Academia Romn n-abrevetat, nici pn azi, aceast brans etno-
hermeneutic... ba pn si denominativul thracolog/thracologie -
hmmm... beneficiaz numai de rnjete, chipurile, ironice...!) - chiar si
n Poezia sa, rmne... pelasgolog, ca mrturie si crez ardent,
vulcanic-expresiv: arborii cu-adnci rdcini-brate, strngand/
paralelipipedele de granit - de multi ani-tone -/ ale templelor me-
le de pe subcarpatice dealuri,/ DE PE NGERESTI CULMI DE
COGAION(cf.Cu diamantul peni(ei-comet..., p. 7)
1
. Suit n al nou-
lea cer, identificat cusga/piatr originar, Piatra de Bolt si...
Piatra Filosofal (n registru functional-divin), care numai ea poate
da mrturie despre identitatea uman (valah, n particular, si uman,
n general!) i desprenunjile fptuirilor noastre, ntru sacralitatea
mioritic: Pietrele dacilor mei vorbir celor nou ceruri,/ despre
cosmica-mi nunt... (cf. nvelurat-n ultima zi de cireyar..., p. 35).
El, pelasgologul - Maestru, este nscut nIESLEA SACR A
DACIEI /ARHETIPUL DACIEI MIORITICE-NVIETOARE(precum
si-nCAZUL EMINESCU...!) - si ne d mrturie despreEterna
Copilrie a Omului Paradisiac - care a visat/poetizat lumea, printre
picioarele de plai ale Daciei noastre/ cu lptos-nemuritoare vaci
de ras, cu nemaipomeniti/ tauri i zimbri - crora le crete doar
aurul de-Arutela,/ cel de douzeci i patru de carate, n coarnele
lor/ vistoare, solicitate intens, irepresibil, de poetica/ impresio-
nantului nostru spatiu forfecat permanent,/ de dou milenii i mai
bire,/ de la regele Burebista citire..., amin...! (cf. De la regele Bure-
bista citire..., p. 41) - si i adreseaz saluturi extatice, si azi, ntr-o
stare de beatitudine zeiasc, acestui topos sacru al Cuvntului-
Dumnezeu: La multi ani, zalmoxin din Cuvnt lumin,/ la multi
ani fotonime de Logos...! (cf. La mul(i ani, fotonime de Logos...!, p.
45). Adevratul PELASG nu abdic de laNIMICdin crezurile sale,
asumndu-si toate insultele jalnic-ignorantilor, dintre care cea mai
naiv-comic este aceea de... barbar ignorant: Eu, dacul, n-am
crezut vreodat i nu cred/ c-n cele zece-mbrdate ceruri,/ exist
guri-stele, i nici c stelele-s fixe,/ rstignite pe crucea-Yin, de-
ars lut, ca vnta coapt,/ ori pe Yang-crucea de platin,/ nici c
greierii stelelor cnt din aripi/cu zimtii de raze-ai spartelor
orizonturi,/ nici c soarele are patru albi cai/ i cvadrig-n flcri
de lupt,/ nici c luna se scald-n marea de lapte-a planetei/ i-
apoi, cu spuma laptelui nostru, i d pe fat,/ spre-a fi neasemuit
de frumoas,/ dup cum, profund emotionate, mrturisesc/aproape
toate sufletele ce ne sar printre dinti,/ din gur de rai, dincolo, n
invizibila-i arie,/ n zona-i ascuns, traversat cu greu,/ printre
ochii agresiv-radioactivi/ ai extrateretrilor de serviciu.../ Mie nici
nu-mi vine s cred c-ncep un ocoli nou/ al Soarelui, o rotire so-
lemn, dialognd astfel/despre cosmos cu nfoiata-mi varz cele-
br,/ ce-are-o infinitate de cmpuri electromagnetice -/ cte unul
pe fiecare frunz... (cf. Cte unul pe fiecare frunz..., p. 65).
...Si, fireste, unpelasgolog si valahist romn (...nici s schimbe
numele neadecvat al patriei noastre, din denominativul injust-
sclavizant, Romnia, preparat, dup ultimele retete diplomatice
EUROPOIDEpentrurromi, nSFNTA VALAHIE, nu stims se
fi zbtut, dincotrova-ncotrova, onor. Academia Romn!) are de
dezlegat si pzit, caoytean de lumin, de gard la Rai, narmat cu
Armele Parnasului (Astzi, poezia mea valah este de gard/ n
Insula Serpilor) misterele zalomoxiene, nu doar pe cele aleCoga-
ionului, dar si pecelealeInsulei $erpilor (Sfnt Insul, cu Templu
al lui Zalmoxis-Soarele-Apollon... ct si topos mitic pentrueroul
solar Ahile, ngropat ntru nviere!... Insula Serpilor, a crei sacr
cauz a fost att de suspect de prost pledat, de ctreeminentul di-
plomat romn,marele profesionist n... ignorant jalnic, dl Bogdan
Aurescu!), pentru c ambele zone de sacralitate stau sub semnul
Lupului Fenrir/ZECE/Demiurgie prezent n Opera de Crea(ie:
ASTZI, POEZIA MEA VALAH ESTE DE GARD/N INSULA
SERPILOR, n vreme ce Ahile i strnge/ ghintuitu-i chimir lat,
peste buric, prinde toartele/ imensului cazan de cupru - plin cu
miere de rin -/ i toarn chilimbarul fluid n marele-i sarcofag/
din vrful modestei, dar SGOASEI LUI PIRAMIDE,/ apoi strig
de-mi reverbereaz tot cerul de malachit:/ - S m ningi cu poeme-
fulgi, nencetat, pn-auzi/ cumfonete nemurirea, n cretetul
Cogaionului/ printesc, apoi s-mi lansezi norul de ciocrlii/
pentru-al noulea cer, ca dintr-al zecelea, i Dumnezeu s-nceap
a m ninge cu egretele-ngeri - un desant/ fr frontiere - peste
toate tancurile cu tevi-tulnice,/ aliniate, n plaiurile de-aur-glas-
papir ale Daciei noastre,/ peste care flutur-nalt, STEAGURI TRI-
COLORE CU CAP DE LUP...!(cf. $apte izometalice, nr. 1, p. 10).
Deocamdat, Ahile devine doar poten(ial anchetator autoritar
yi teribil de competent (asupra planetei/umanittii planetei conduse/
administrate de ctreimpostorii sublunari/subcereyti - umanitate
El Greco - Laocoon
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
45
Anul IV, nr. 3(31)/2013
si administra(ie planetar/subcereasc trecute, versatil si catastro-
fal, de lauitarea tenden(ioas, lastarea de demen( violent, creatoare
de viduri semantic-thanatice, n lumeaobiectelor/fiin(rilor teres-
tre), nu si executor al ignoran(ei ntru cele sacrale, a urmasilor
valahi (si, de ce nu, si agenericilor administratori planetari-impos-
tori!): - Ct creier contine o balig, domnule administrator/ al
subcerescului, cti neuroni are un ghiocel, o tornad/ (fie ea i de
tu), un bombardier, o vioar, o fregat,/ o foc, o lubenit, o le-
bd, un autotransportor-blindat,/ un robot, un Turn Eiffel, un
ocean, un batiscaf, o rachet/cu medie raz de actiune, o electric
locomotiv-diesel,/ s faci bine a-mi spune, prompt,/ domnule admi-
nistrator al subcerescului...?!? /Din pcate, constat/c rspunsu-
i nc i astzi fr ecou... (cf. $apte izometalice, 2, pp. 10-11).
Terapia si Taumaturgii Valahilor ar fi I- Logos-ul Sacru VOCA-
LICO-LUMINIC/Re-amintirea Originii Sacresi II- Capul deLup:
A - (...) vine alfabetul pelasgo-dac, adic valah, psalmodiindu-
mi/ cele apte multimilenar-eroice, de cogaionic jurmnt:/A -
- ( ) - E - I - O - U...! (cf. idem, p. 11).
B - CAPUL-DE-LUP - suprem simbol zalmoxian, exorcizator,
eroic-soteriologic, al pelasgo-thracilor. SGOASA piramid a lui
Ahile trimite, energic, la studiul monumental, al lui Ion Pachia-
Tatomirescu: LA NCEPUT FOST-AU SGA, SGETUL, SIGINII,
APOI SARMI SEGETUSA... (monografia unui cuvnt pelasg >
valah), Editura Waldpress, Timisoara, 2012 - sg nsemnnd, la
strmosii nostri pelasgi (dar cuvntul este pstrat, n valaho-rom-
neasc, pn la nceputul veacului XX - de ctre Alexandru Vlahut,
sprepild, n alui Romnie pitoreasc!): gresie, lespede / stnc -
de laSG trgndu-se si numeleSarmiSEGEtuzei, dar chiar si al
...pelaSGilor!
El, Maestrul, stie c, dup fiece restaurare a Paradisului - Devas-
tarea Paradisului a venit/vine, mereu, ciclic! - mai curnd dinspre noi
nsine, dinspre slbirea credintei, veghii, solidarittii de Duh - si n-
trirea celui mai gretos demon, cel al Trdrii (Toti imbecilii-mprati
ce-i urmar, INCLUSIV VESTI]II/ RZBOINICI MPRA]I RIDI-
CA]I DINTRE DACI, AU IMBUCT]IT/ MAI NTI DACIA SUD-
DUNREAN...), dect dinspreamerici ndobitocite si... nrechi-
nato-scrofizate(devarii droguri, catastrofe mondial-financiare/
crize, banditism terestru etc. - dar si de cel mai strasnicdrog-al-dro-
gurilor: mass media minciunii propagandistice!): Toti imbecilii-
mprati ce-i urmar, INCLUSIV VESTI]II/ RZBOINICI IMPRA]I
RIDICA]I DINTRE DACI, AU MBUCT]IT/ MAI NTI DACIA
SUD-DUNREAN, redenumind-o-n alt chip/ Capadochia, nu
Cap-la Dacia, Bitinia/ Frigia, rsbotezndu-le apoi/ ca-n ast zi
de cirear, pe cele dintre Dunre i pn dincolo de Martea Thra-
cic: Turcia, Grecia, Albania, Macedonia, Bulgaria, Serbia, Mun-
tenegru, Bosnia-Hertegovina, Croatia, Slovenia,/ori pe cele de la
nordul sacrului fluviu al valahilor mei:/ Austria, Cehia, Slovenia,
Ungaria, Romnia,/ Moldova, Ucraina, parte mare i din Masa-
getia noastr/ strmoeasc, dar mai mult-n Rusia:/ Hei, tu, eteric
Muz, mai pune-o fierbinte ventuz,/ iar tu, Americ,/nu-mi mai
droga tinerii cu-atta estetic isteric...!(cf. Mai pune-o fierbinte
ventuz..., p. 38) - sau: nu mai ai nici porc de Ardeal, de tiat/ la
solstitiul de nea - ai numai rechin de Pacific,/ ai numai scroaf din
rasa marelui alb,/ ori negru, de New York...! (cf. De New York..., p.
192). I on Pachia-Tatomirescu aduce un aspru, liric si teribil de
ndrepttit rechizitoriu SUA, precum Henry de Montherlant (1886-
1975): O singur natiune a reuit s micoreze inteligenta, mora-
litatea i calitatea omului de pe aproape ntreaga suprafat a p-
mntului i aceasta nu s-a mai vzut de la Facerea Lumii: ACUZ
SUA DE COMITERE DE CRIME CONTRA UMANIT]II!!! - cf.
eseul Haosul yi Moartea.
Vina noastr de slbiciune si cedare secajr pn si peste...
SATANICA PIRAMID MASONIC: toate-s piramidele Daciei
mele, FR OCHI N VRF... (cf. nsingurata mea piramid
extraplat..., p. 187).
Maestrul ntruPELASGISM/PELASGOLOGIE, I on Pachia-
Tatomirescu, invoc toate zrile celeste, ORDON tuturor hulpa-
velor imperii terestre - s eliberezeDACIA MISTIC(la al crei
edenic aer s-a copt ntreaga omenire a Terrei!), pentru c, astfel, si
elibereaz, toti si toate din cosmos, Fiin(a/Fiin(area Cea Autentic:
transpiratia devine insuportabil,/ i respiratia istoriei n prezent
se-arat ca inacceptabil,/ i Dacia blndului meu popor pelasg,
adic valah,/ rmane tiat - ns nu ras de pe fata pmantului,/
cumdictat-a betivul mprat Traian.../ Dei e trziu, e-al doi-
sprezecelea ceas, v ordon:/ - IMPERII DIN ACEST CAP AL
CELUI DE-AL TREILEA MILENIU,/REDA]I, ELIBERA]I AERUL
NEPOLUAT, CURAT, AL DACIEI MELE,/ EDENICUL AER, DIN
PRIMUL EI MILENIU DE ZALMOXIANISM...! (cf.Reda(i, elibera(i
aerul edenic al Daciei mele...!, p. 76).
...Ca si nMemento mori, celebrul poem eminescian, si laIon
Pachia-Tatomirescu, DACIA este UNICUL TOPOS SACRU
TERESTRU(la care, Totul Cosmic revine, ciclic!) - pe care l identific
si de care beneficiaz spiritual doar cei initiati (adic, asa cum afirma
si Vasile Lovinescu, cei care intr, demni si cu bun-credint si
aplicajie, trecnd peste orice forme aparente, de asa-zis moderni-
tate - nCOLLEGIA FABRORUM, pentru a construi punti semantice
cosmice, DECI LOGICE $I NOMOTICE, ntre zalmoxianism si
crestinism): Spuma laptelui urc-n ochiul de-azur al muntilor Da-
ciei/ mele de aur, firete, pe-o banc proaspt, de brad,/ a telefe-
ricului, cobornd n amurg, ori pe lun plin,/ de pe creasta n-
:pezit-artificial, cu telecabina tricolor,/ n fata creia i n-
clin capetele toti dcinii/ din Gura de Rai i sufletele-fluturi ale
mieilor mei/ argintoi, mancati - mai ales la Pati - de lupoaicele/
sure-ale Romei, fr vreo mil vatican... (cf. idem, pp. 11-12) - sau,
la fel de frumos-expresiv, initiatul pelasgo-dac, n... cuiburi de ga-
laxii si lansri de meteori: s m viscoleti o or-dou, cu fulgi-
ou de pitulice,/ cu fulgi-stele, cu tot aurul Daciei mele, cu toti
strmoii/mei nemuritori, prin constelatii cltori - din sear/ pn-
n zori -, cuibriti in galaxii, lansnd meteori...?! (cf. Cuibri(i n
galaxii, lansnd meteori..., p. 190).
Fireste, fierea lui Ion Pachia-Tatomirescutransform poemele n
poeseuri pamfletare, ndreptate, cu deplin dreptate/ndrepttire,
sprecontemporanii nostri blestemati, vulpile royii, identificabile si
n persoanavulpilor postrevolujionar-decembriste (administratori
impostori, de tri, neamuri si planet/ Ombilic Cosmic!), care, prin
vulpiletehnice, prin mass media de propagand, adic prin Logos
Desacralizat si INVERSAT FUNCTIONAL, deturneaz lumea si, n
spet, VALAHIA, de la destinul ei, prescris deCERUL PELASGO-
VALAH: Vulpile roii ale dictaturii roii/ se iepuresc maroniu, ori
alb, n urm/ cu mai bine de-o jumtate de secol, fr a li se ince-
ndia/ viezuinile confiscate de la viezurii alb-negurii.../ Vulpile
postrevolutionar-decembriste ale Romniei/ mnnc de dou
decenii,/ i iepurii de toate soiurile,/ i viezurii alb-negurii, fr
fric de srutul dintre ochi,/ dat prin surprindere, de justitiare
lebede-mitraliere,/ fr a se teme de fumigene de rzboi, ori de
vreun teren/minat, de pe la ciberneticele lor intrri / ieiri/ din
vizuinile, din galeriile de aur, nsuite fraudulos,/ n baza unor
nalte programe de haotizare, n temeiul/unor ultramoderne stra-
tegii distrugtoare de sisteme,/ de la o viezurime nsomnorat i
profund mancurtizat.../ Totui, chiar i-n aceste zile ale campa-
niilor de-alegeri/ democratic-parlamentare, vulpimea postde-
cembrist/ nu preget s arunce n multimile viezureti, spoliate,/
cu clasice bombe confectionate barbar-junglier,/ din argila plm-
dit-n urina rocatelor... Mesmerizat,/ electoratul viezurin-cretin
46
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
protesteaz calmi civilizat,/ caligrafiindu-i, cu degetul (art-
tor), lozincile,/ pe-aburit-imense ecrane de televizoare plasmate
(cf. idem, p. 12).
Sau, violent-imprecational, derit arghezian - identificnd/acuznd
o stare de anomie cosmic, de gregaritate alienant si de entropizare
spiritual uman,DE LIMIT, n zona valah:Prsiti imediat lumile
mele de-nalt-iubitoare ordine,/ de cosmic ordine, c de nu, fr
mil, chemunchiul trax,/ din evul antiotoman, s v trag-n uriaa
pdure de tepi,/ ori chiar eu, cu dreapta-mi mn, v sting n ochi
buturile/luate din ler-de-Crciun, pe sfert jruite, n flcri de
prau/ cu-nfricotor trosnet, v bat cu joarda de-alun, v-nfund/
nrile cu fumde tmie, de steble-busuioace, vid v fac/ n bici,
n burdihane, n toate firidele sistemelor voastre/ i-n toate spatiile
interstitiale, pun enilele de la tancuri/ pe vertebrele voastre, sau
cu toate tunurile trag n voi,/ cu toate armele-laser v-atac, v-asediez
cu bombardiere/cerul gurii voastre fr fund, v-arunc/ neutronicele
bombe/ n cariatele msele, v dinamitez caninii, pun popi s taie
limbile voastre proase i-apoi v minez sublinguala arie,/ pe voi
experimentez toate armele seismice, vulcanice,/ meteorologice, v
trimit sateliti-spioni, rachete de raz/ lung i medie, n cavitatea
voastr vast-bucal, de-ntrece/ galaxia, pe loc v sufoc, v bag
radioactivii nori n trahei,/ v-nfund esofagele cu turb mocnit-
arznd i cu sulf,/ aadar, crbniti-v definitiv de pe-aici,/ cu
toate cancerele voastre - active, ori n rezerv/ haotizatoare: din
trupul de om, din trupul social,/ din toate sistemele-i distruse de
voi i corupte,/ din sntatea bolnav, din nvtmntul drogat,
virusat,/ din armata debusolat, din betejit-vduvita agricultur/
i din retelele-i de irigatii, din ogoarele-i prjolite,/ sectuite, din
pdurile-mi seculare tiate i exportate,/ din hidrocentrale
prduite, din mafiotizatele fabrici,/ din uriae combinate chimice,
metalurgice, pomnuite/ strinttii, din strlucitoarele sonde-
ale vechii steme,/ din rafinrii de petrol, de neuroni, din minele de
crbuni, de-aram, de-argint, de aur, de fier, de uraniu i de alte/
nemaipomenite bogtii ale subpmantului dac - sarea,/ titeiul,
gazul metan -, intrate pe mini de hahalere,/ de neofanariti, de
neostaliniti, de mancurti, dispreti/ urgent din toate domeniile
mele teluric-celeste, din rai,/ din infern, din limb, din materie i
din antimaterie,/ din cosmicele guri negre, din informaterie, din
lumatie...!/ Car-te-ndrt, Haosec, retrage-ti tentaculele,/ c de
te mai prind pe-aici, n benzin te-nec, ori te pun/n apa moart de
crap sga i crmida ars, ro-vinetiu/ de tare, sau ti trimit
fulgere de moarte, despletite/ din vatr, pn te scot i din fluier,
din huda lui thrac -/ lumii ntregi de haosit s-i treac...! Fugi i
tu, de pe-aici, Haosachie caltoas i seac, nu face/ s-mi scot
sabia-fulger din teac, neantizndu-te, i etern,/ i oleac, dincolo
de marginea galacticului drum, la riftul de foc, n haos-valea cu
kilometri cubi de scrum... ! etc. etc. (cf. Descntecul zalmoxian al
unchiului Aethicus Donares de-alungat Haosachele yi Haosachia...,
p. 250). HAOSEC - Haos+Sec/STERP/Infertil Cosmico-Semantic.
Penia hinduist, deci si zalmoxian.
Unele poeme ating forma si densitatea ideatic a ceea ce Poetul
hunedorean, Eugen Evu, numestepoeseuri. Din pcate (sau ...din
fericire?), POETUL Ion Pachia-Tatomirescu (cel careaintrodus, n
circulatie mondial, conceptual estetic deHOLOPOEM
2
!) este, tot-
deauna, din punct de vedere calitativ, superior pamfletarului Ion
Pachia-Tatomirescu (prea exasperato-implicat, prea liric - ...de la
LIRA LUI ORFEU, fireste!... - n esent, prea stpnit de patima
tragic!): n acestepoeseuri, tensiunea Logos-ului Sacru scade sim-
titor, ducnd textul spre zone minore, penibil-banale, coborndu-l
spre un obiectual steril semantic (autorul textelor volumului fiind
total incompatibil, nESENTA SA MAGMATIC - Poemul meu
lucreaz la douzeci i dou de mii de volti- cf. Cte-o pereche de
petale pe zmbet, pe buze..., p. 73 -, si cuoptzecismul, si cupost-
modernismul, si cufracturiytii, textualiytii si intertextualiytii ...si
cu attia alti -iyti ...ne-iscati si anti-demiurgi blasfemiatori!) - zone
obscure, neconvingtoare, din punct de vedere estetic...
Iat ct de mult se dilueaz sacralul (intrnd ntr-un labirint sinuci-
gas al vorbelor!), cnd este amestecat curealitatea minor: Dac
vrei, i tu poti s vezi sacrul ntreg cosmic,/ ntruchipat - prin
puterea logosabil dinti - n mnz,/ necheznd foarte-nalt, pe
bulevardul smbetei la vale,/ traversat de-o droaie de-albastre
lupoaice cu pui, ce vor/ neaprat s se-nfrupte din laptele de Pa-
sre-Phoenix,/ chiar ntr-a lor des-muritoare Rom, tiat-n fii/
de rotile autoturismelor, de ti se umfl nrile i plmnii/ de po-
luarea, de miasmele omului-motor, ale omului-roat/ de cauciuc,
ale omului-beton, ale omului-crtit,/ ale omului-bufnit, ori pu-
p:, ale bligosului elefant/ pstorit-cltorit din India... (cf.
Poemul de smbt-seara, pe bulevard, la vale..., p. 21).
Noi stim c Ion Pachia-TatomirescuTOCMAI ASTA vreas
demonstreze, tocmai despre njosirea sacralului, n lumeamodern,
vrea s ne povesteasc - darSACERDOTULUI i se impun, n liturghia
sa, niste norme, niste interdictii de autoiluzionare burlesc/funam-
bulesc. Un Preot nu se va apuca s njure, n Centrul Sacru/Revelator
si Transsubstantiator, al Templului, pentru a demonstra ct de
derbedei au devenit... tinerii din ziua de azi!
Ion Pachia-Tatomirescu este si trebuie s rmn un sacerdot al
CENTRULUI, al TEMPLULUI VALAH - si s nu se amestece cu
mirosurile din forum, ci s se suie peAcropolis
3
sau peAreopag
4
(ca si cum ar fi Cogaionul!), pentru a-si adresa, ctre (multiplii) vi-
novati, catilinarele, imprecatiile profetice si sentintele sale. S plu-
teasc, chiar, n teribil de frumoasa acuzare, pseudoblasfemiatoare,
de fapt, autentic demiurgic-prometeic (se cere a rmnen plata
Domnului, adic... nepltit dect cu pstrareaOuroboros-ului/Cerc
Sacral-Demiurgic, cuEternitatea Duhului Crea(iei ntru Lumin,
Starea Androginic!), a lui Adam: De ce, Atoatecreatorule, mi-ai
luat coasta n somn/ i mi-ai fcut-o femeie...? Nu puteai s m lai
ntreg/ i antic Androgin, n plata Domnului...? (cf. Despre muza
adormit, din coast..., p. 26).
El Greco - Adormirea Maicii Domnului
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
47
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Si, totusi, nu-l putem nicicum ignora pePoetul Cosmico-Tauma-
turgic (autentic!), care se strecoar printre pasajele propriului text
(uneori excesiv de rugos!), printre njosirile, la care-l sileste nsusi
subiectul minor, degenerat, al stihului su, forjat pentru a fi constant
avntat: REALITATEA ISTORIC! - asa cum e, spre exemplu, n
viziunea/apocalipsis, de mai jos: n acest sens giratoriu, pot fi de
folos chiar serii de timbre/ potale cu chipurile mele olimpiene (de
pe Internet),/ evident, dac, prin absurd, mai rmn pe undeva,/
de personalizat, vreun Soare, vreo Lun, vreo Constelatie/ Lyr,
ori vreo alt invizibil parte a valahului meu neam,/ prin zmeuriul
stelar-ereditar... (cf. Cartea de I dentitate yi zmeuriyul stelar-
ereditar..., p. 15).
Cnd scap din autoimpusul cosmar al realittii deczute, prin
istoricizare - Ion Pachia-Tatomirescu (care-si clameaz, cu mndrie,
apartenenta laTranssubstan(ierea Cmpiei J oase/njosite- adic,
la PIRAMI D: peste orayul meu de cmpie ca o piramid
extraplat... - cf. Ca o piramid extraplat..., p. 29 - PIRAMID
care numai neinitiatilor li se pareextraplat,platitudineaei aparent/
din Prakrti fiind rscumprat dePiscul Duhului Umano-Divin,
Atitudinalo-Divin!) redevine fantast clret al stelelor si Pegas-ului,
jucnd fulgii Logos-ului Sacru, ntredesfrul/Frineea Luminii si
constela(ii, ntre mndru(/mendru( - si ytimele-Cosnzene,
Afrodita-FArineea - suite pn n al noulea cer, laSpiritele Fiilor
yi Fiicelor Amurgului, Fiii yi Fiicele Penumbrei/ANGELOI-
NGERI, pzitori si cluzitori spreSCULPTURA ETERN A DACIEI:
n ultim instant, Mandruto, Farinee-Afrodit,/ Vener-Frinee,
Cosnzean, Farinee-Spuma-Laptelui,/ sau cumti-o mai spune
lumea prin diferite unghere,/ ngduie-mi s te fac, mai nti, din
aurie argil fierbinte,/ s-ti pun ochii focoi, din hum azur, sub
gene prelungi,/ atirate, s-ti sclivisesc solzoasele coapse, ge-
nunchii,/ pn dau de lumina dinti, a genezei, firete, putin/mai
la vale - unde-i umbr-parfumi mru-i n prg -/ i-apoi s-ti
prind aburariul de-ale soarelui raze,/ razele-acelea ce te-nalt,
negreit, ntr-al noulea cer,/ ca - eliberndu-te din model - s-
ncep i-a te sculpta/n marmura Daciei mele cu lumini arztoare,
cumnumai/ sub pielea transparent a cireelor coapte, de iunie,
afli... (cf. Ce dac mi-s, iubit Farineea, drag Frineea..., p. 17).
Ochii focoyi, huma azur - dar si solzoasele coapse (ce frumos,
lenes precum o zare de mare Egee..., sun verbul a sclivisi, ntru
prere de ferchezuial ndelungat-inutil: s-ti SCLIVISESC
solzoasele coapse, genunchii,/ pn dau de lumina dinti - este,
aparent, o operatiune pentru plcere, vesnic si voluptuos, pn la
desfru, amnat - n realitate, este demiurgie, ajungere la Rdcina
Constelativ a Cosmosului!) - sunt semneledivinului-FEMEIE, etern
feminin, ntru fertilitate cosmic-demiurgic.
Nostalgiapenitent a lui Ion Pachia-Tatomirescu, dup para-
disul sacral, originar (aura noastr de demult, aidoma celei de
sfinti/pictati prin bazilici, aur vizibil, perfect, nezimtat), este
de-a dreptul romantic, n lepdarea ei de tot arsenalul otrvit al
artificialului si artificiosului, anti-naturalului/anti-cosmicului (nu
ale electricelor becuri,/nici ale tuburilor de neon): Nu pot s-ti
spun mai multe despre nimbul,/ despre aura noastr de demult,
aidoma celei de sfinti/pictati prin bazilici, aur vizibil, perfect,
nezimtat,/ de pe-acel segment temporal-paleolitic,/ dintre ori-
zonturile anilor 30000 i 9000,/ nainte de Hristos: da, pe-atunci,
la lumina propriului tu/ cap-soare, la nziorarea din grnele
razelor tale,/ nu ale fetilelor, nu ale felinarelor spnzurate de
stlpi,/ de coloane, de sfincii bucegi,/ la fulgeraele/ blnde,/
mngioase-ale pletelor tale, nu ale electricelor becuri,/ nici ale
tuburilor de neon, ti puteai/ zugrvi/ sanctuarul/ din ncperea
de neatins, de nentinat, ntr-un martie/ numai al peterii tale, ti
puteai mpodobi panoul central/ de credinte, cu bizonii-atleti, cu
cerbii n dans,/ cu caligrafia gilor din zenit, da, ti puteai permite/
s incizezi n tavanu-ti de gresie doar la/ lumina ta,/ nu a altora -
ntreaga privelite a fiintei/ teluric-celest elansate, da, n petera-
ti de domiciliu,/ ntre sgile-nvelite cu alb-maroniile blnuri de
uri,/ n siguranta marsupiului de mum-pmant, foarte-nalt/i-n
lung-lat constelat...! (cf. Foarte-nalt yi-n lung-lat constelat..., p. 32).
Prin supunerea laSfntul Canon al Iubirii - Moartea si Via(a
devin/ se prind ntr-oHOR SACR/SOLAR - dincolo deoasele
vocalelor yi ale consoanelor, dincolo de fascinatia luciferic a
solului de sticl fertil al Internet-Cerului, dincolo chiar decimi-
tirul urban, undenu se mai d ora exact-liric,/pentru c-n cimi-
tirul agrest nu se mai radiotransmite/ sacrul buletin meteorologic
- se afl EI,nzei(ii Poe(i-Demiurgi, ipostaze ale lui Orfeu(- Drumu-
i cu sens unic, Dalb-de-Pribeag:/s nu cumva s te-ntorci - c-o
pteti ca Orfeu... - cf.C-i cale de-a ajunge n Marele Foc..., p. 136),
si aleCuplului ntru UNU-Zalmoxis - Apollon yi Artemis/Gemenii
Pribegi: DLBUJI I-PRI BEGI-POEJI, care re-convertesc, spre
Sacr Lumin, obscurizatele spre borboros, vorbesocio-moderne,
adevrate tumori, njositoare si rusinos-gregare, ale Logos-ului Cos-
mic: sindicate, grev de avertisment, ori general etc. (cf. Poemul
iese din sarcofag yi umbl otova prin otav..., p. 19).
Da, prin EI/DLBUJI I-PRI BEGI-POEJI (Dalb-de-Pribeag,
urcnd Muntele-Diamant, MUNTE N CARE STELELE-S CA
ICRELE/LUI DUMNEZEU- cf. Bine marcat de geometria fulgerelor
de-azi-noapte..., p. 51) se produce operatia alchimic a nvierii/Re-
Spiritualizrii Lumii/Cosmosului (cu Omul ntr-nsul, nvingtor prin
recunoasterea nfrngerii... modern-progresiste yi democratice, ntr-
o mprtieDivin ETERN, unde domin, de laOriginile-Izvoare
si pn n Piscul Cogaionului, singura Realitate - ceaSACR:
Zamolxocra(ia/Hristocra(ia): IESIREA DIN SARCOFAG!
Si intrarea nhora hierogamic a nuntii/nuntirii Soarelui cu Luna:
Oricum, nuntirea noastr cosmic se datoreaz/binomului format
doar de Soare i Lun,/ cci Muma-Pmnt - ce ne tine-n petera-
i ca etern/pntec de-aram - nu ne mai poate vedea-n chip luminos,/
acoperit de late frunze viguroase de brusturi... (cf. Cardinale de la
fntna proaspt-forat-n amiaz, 2, p. 24).
Oricum, DACIA rmne/ va rmne, neabtut (desi nevzut, adic
trind/ respirnd nPlanul Existen(ial Mistico-Metafizic, o vreme,
ct tine vntul nebuniei terestre - adic, situarea sub semnul, njositor
si pngritor, pentru Fiinta/Fiintarea Uman - al Apei UITRII/
LETHE!), sub semnul nvierii din propria-i cenus a uitrii (zna-
tice...!), sub semnul MIASTREI, al PSRII PHOENIX:Dacia -
prima sacr-mprtie din lume -,/ scldat-n eroicul snge pelasgo-
dac, sfrtecat,/ ncenuat pn-n temelii de-o droaie de barbare
imperii,/ sortit-i focului fix dou milenii, cu numrare/ chiar din
marmura asta: c-atunci e sorocul, c-abia atunci,/ Dumnezeu revine-
n Gura de Rai, respir iar n albul/ Cogaion i RENVIE DACIA
MAI ZDRAVN, MAI DREAPT,/ MAI PUR, CA PE-O
VERITABIL MIASTR-DACIE-PHOENIX...! (cf.Ca pe-o veritabil
Miastr-Dacie-Phoenix..., p. 144). Dacia nvierii si Nemuririi, Dacia
ETERNEI CREATII-CA-DEMIURGIE-DIONYSIAC, subSemnul
lui $ASE+UNU... - DACIE aTINEREJII-FR-BTRNEJE-
SI -VI EJI I-FR-MOARTE: mi lipesc plnia urechii de-otava
din plai, clar s aud/chemarea Daciei-Mum: Din cogaionicii
munti, reveniti,/ neasemuitii mei rzboinici-valahi, tot n grupe de
ase plus Unu, n Dava Muntelui Mare, s-mi jurati rzbunare/ i
plaiuri curate - c de-i plai sntos, ca parte a trii,/ i-ntregului
i merge bine, c-al vostru-i ntregu-mprtiei/ TINERE]II-FR-
BTRNE]E-SI-VIE]II-FR-MOARTE, amin...! (cf. Despre
grupa de yapte - contrafort valahului neam..., 226).
...Cum si MIASTRAbrncusian trebuie nteleas, restaurat
n semnificatia ei originar, autosacrificial-hristic, prin Neamul
48
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
Valahilor! - precum se zice si se ntelege, desprePasrea PHOENIX
(ngenunchind n fata sfinteniei umano-divine - Sfintii/ mi-ard
printii... - si ostraciznd, cu suprem hotrre, zicerea bestial/
inuman/antisacral Dintii / rod/printii - se simte de departe, n
aceast sintagm respingtoare, putoareaFiarei din Om, a Bestiei
Apocaliptice: - Dar Coloana lui Brncui este, bunicule Aethicus,/
din trunchiuri de piramid, turnate-n bronz, font i-otel,/ sudate
n perechi, baz mare pe baz mare i baz mic/ pe baz mic, tot
aa, ca, pe trunchiul din vrf, s aeze/ Pasrea Miastr,
psihopompa eroilor valahi din primul/rzboi mondial... Tu de ce
sculptezi n lemn de brad/ fiecare din cele zece pajuri ce-au n
gu cte o pereche/de capete, de brbat i de femeie, i de ce
pirogravezi/n baza totemului salmul Sfintii/ mi-ard printii...,/ nu
pe cel tiut de mine i de toat lumea: Dintii/ rod/printii... ?!? (cf.
Salmul pirogravat n lemnul acestui totem..., p. 160).
n fiece clip de Fiintare, trebuie s pzim si ascultm cum cade
nu ...banul n/ din buzunar, ci... capul-oul brncuyian, ca semn al
CREATIEI/RE-CREATIEI ETERNE:Plria ta din puf de lebd/
aduce mai degrab a cuibar ntors, de strut, din care tocmai iti
cade ou-capul,/ brncuian...! (cf. Brncuyian..., p. 189).
...Din pcate, DACIASACR (si etern-cosmogonic!) mai exist,
azi, doar sub somnul nostru vinovat-dezonorant-degenerant,
nsctor de monstri, asomator de Responsabilitate a Fiintei/Fiintrii
noastre, fat de cosmogonia sacralului dinPATRIE (si vidnd de
semantic sacral tocmai... paradisul nostrun destrmarea necre-
dintei, paradis ostenit-blazat-nnocturnat! - conform superb-thana-
ticei metafore blagiene!): Doamne, i, la urma-urmei, mi spun/ rs-
picat c degeaba m-amnscut n ziua de 24 Ianuarie,/ DAC,
PN ASTZI, N-AM NVINS NOAPTEA, dac pn-n clipa de fa-
t n-amrealizat nici mcar blnda re-Unire a Daciei/ strmoului
meu Burebista, dintre rotile dintate/ale istoriilor, dintre imperii-
cenui, dac pn-n clipa/ de fat n-amfcut nici ro-galben-
albastra re-Unire/ a Daciei strmoului meu Rglian, nr-
dcinat/ ntr-a lui Decebal nemurire, DAC PN-N CLIPA DE
FA]/ N-AM DESVRSIT NICI REVOLU]IA SUBCERESTII
J UMT]I DE OU DE STRU], OU FRICOS, DIN CARE-A ZBURAT
GLBENUSUL N SOARE,/ ORI N LUN, NCT NU SE MAI VEDE
-/ SI NU PENTRU C M-AM NSCUT IMEDIAT DUP MIEZUL
NOP]II:/ NANI-NANI, DACIE VIDAT...! (cf. Nani-nani, vidule,
nani-nani, Dacie vidat...!, p. 212).
Poezia-Cuvnt Taumaturgic, Poemul care vindec deemisfer -
este ncercat/tentat, luciferic, din timp n vreme, de dorul tierii
ombilicului Unittii Sacre, pentru a face cte ocur de vulgaritate,
vorba lui Bieyu (poate necesar, pentru a privi si pretui, corect,
apoi, cu ochi vinovati si splati de iluzie, MAGNIFICIENTA
SACRAL): De-un sfert de or te-ateapt/ nou-nscutul meu
poem:/ s-i tai ombilicul paradoxist,/ ce-i leag nordul i sudul,/
estul i vestul,/ zenitul i nadirul,/ da, nou-nscutul meu poem/ cu
paradoxist ombilic,/ reunind perechile toate/ din sacrul ntreg
cosmic - de-i Dumnezeu,/ din sacrul ntreg cosmic - unde pure
prti/ i noi mai suntem-, da, s-i tai cordonul ombilical/ aa cum
fcut-a marea i antica zeitate/cu iubirea inefabil i indivizibil/
dintre emisferele Androginului,/ n acel de neuitat prag de prim-
var... (cf.Despre ombilicul de la emisferarea Androginului..., p. 27).
...ntre Liturghie si Vituperatie, ntre invocatia Logos-ului si
pauzele extatice ale Tcerii Expresive, ntre cedarea la ispitire si
eroismul amintirii restaurator-demiurgice, prometeice - ntre
Imprecatie si Binecuvntare! - Maestrul PELASGO-VALAHISMU-
LUI,Ion Pachia-Tatomirescu, trecnd, precumun Crist, cu picioarele
printre cioburi si ciolane devocale yi consoane- senvat si nen-
vat cum s exorcizm pseudo-realitatea, pentru a ne recldi Fiinta/
Fiintarea, ntru Originaritate, ntru Singura Identitate -CEA SACRAL!
...Cometa poetic, a Transsubstantierii prin Logos Recuperat,
se rostogoleste, ca avertisment, dar si la modul punitiv-soteriologic,
peste lumea noastr dement (nu doar cea valah, ci chiar si cea
european siterestr, tinnd cont de perfid/insidios-perpetuatele
colonii ale hulpavelor imperii [vest-/estapusean/amurgit-rsritean-
europene!]): Vreau o sabie-brad, un brad-scut cosmic/ pentru
ntreaga Europelasgie,/ pentru Europa ntreag...! - cf. Sabia-brad,
racheta-brad..., p.157), nucit de parazitii luciferici, ai trufiei/
arogantei imperiale, primitive, dinBORBOROS-UL PUTERII
GLODULUI... Si, prin rostogolirea necurmat aCometei, se va revela
(fie si unor veacuri viitoare!),SINGURA REALITATE, acummistic,
atunci vdit extatic:DACIA NVIERII DUHULUI UMAN!
...ACUM VEDEM CA PRIN OGLIND, N GHICITUR,
ATUNCI, NS, FAJ CTRE FAJ; ACUM CUNOSC N
PARTE, DAR ATUNCI VOI CUNOASTE DEPLI N - spune Sfntul
Apostol Pavel, nEpistola I ctre Corinteni - si reia, profetic, Mircea
Eliade, prin motto-ul, din fruntea romanului su despre Mistica Iubirii
- Nunt n cer.
E valabil aceast sentint apostolic si pentru vizionarismul
pachia-tatomiresc, din volumul de fat. Si toamna va da-n Primvar
Etern, sub Luminaoranj a perceptiei restabilite/restimulate, a
Eternittii/Sacralittii redescoperite.
1
- Sublinierile din textele citate ne apartin.
2
- De luat n considerare si SALMUL/SALMII - cea mai scurt form fix
de poezie, din lirica universal (specie literar inventat tot deIon Pachia-
Tatomirescu!), de la paginile 6, 48, 50, 86, 88, 114, 116, 148, 150, 176,
180, 252, din opera de fat (deschidere/nchidere pentru ciclurile celor
CINCI elemente -AP, AER, FOC, LEMN, PMNT - ...carelecontinu
pe cele inaugurate de autor, nElegii din Era Arheopterix, Editura Dacia
XXI, Cluj-Napoca, 2011.
3
- n Atena, pe Acropolis, exist cel mai vechi templu ionic, dedicat templul
Atenei Nike. Edificiul se afla n partea dreapta a intrrii sacre n Acropolis-
depropylaea. Acest edificiu religios mai purta numele de Templul victoriei
nenaripate. Constructia acestuia a fost finalizat n 410 .Hr. si avea ca
scop comemorarea victoriei grecilor asupra persilor. Templul era decorat cu
ilustratii ce reprezentau scene de lupt, de la rzboaiele medice. n vremurile
de demult, atenienii aduceau omagii fr aripi zei(ei ATENA NIKE,
astfel nct zei(a s nu poat zbura dintre ei.
4
- De numele lui Ares era legat si numele Areopagului, colina unde, la
Athenae, se judecau crimele de natur religioas.
El Greco - nmormntarea contelui Orgaz
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
49
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Vasile POPOVICI
ntr-o bucl temporal
Eu te stiam de la-nceputul lumii.
***
Cnd ne vom ntlni vreodat
- dac-o fi s fie -
vom sta tcuti, fr cuvnt,
vorbindu-ne prin gnduri,
subliminal,
privindu-ne-ndelung, de parc-am fi
niste-artri
din universuri paralele
ori perpendiculare
ce dintr-un accident n superspatiu
ne-am ntlnit
- ca o sfidare-a unor legi
pe care nu le stpnim,
pe care nu le stim
si nici nu le vom sti n viata asta -
tu, cobornd pe ci luminice,
ne-am ntlnit ca o bizarerie
ntr-o bucl temporal.
Vom rde, ori vom plnge?
ti voi simti atingerea,
ori ca n visul meu din somnul greu
si-adnc ct hul
vei fi mereu, mereu...
abstract, virtual si morgan?
Ori m voi resemna
c nu mi-ai fost n datum
dat...
si c-ntlnirea-a fost o fars
ntr-o bucl temporal
n care nu se pot modifica
destine?
Bulgre de poezie
Arunc-mi draga mea,
arunc-mi pe sicriu
un bulgre de poezie!
n loc de lutul greu
si lipicios ca un limax,
ca o nprc,
arunc-mi tropi
si rime, si msuri,
si ritmuri.
Arunc-mi, draga mea,
un bulgre de poezie
s se sfrme-n tropi,
dar mai ales
ntr-o metafor
obscen -
moartea mea!
S creasc musuroiul dolofan;
mormntul - el -
mormntul meu;
din rdcini de stnjeni
ce-si trag prin capilaretropi si
rime, si msuri, si ritmuri
de prin poemele din preajm,
acoperite cu bulgri de uitare.
Iar dac timpul, spatiul
se vor curba ntr-o
einsteinian logic,
(poate ilogic),
voi reveni din hum,
din propria-mi cenus
s-ti numr
silabele din versul
(dac-ti este versul)
endecasilabic ori alexandrin.
Si-apoi, din versul alb,
s-ti numr silabele
(accentuate si neaccentuate)
Ir rim.
Doar ritmul,
ritmul nesincopat
va bate-n alt clip.
Pnza Penelopei
Si te-am cules din Eve si din visuri
prin veac secund s-ti recompun ntregul,
iar dup, m-am izbit de aisbergul
ce m-a lsat la fund printre abisuri.
Si-acum, de-acolo caut timp pierdut;
purtai azur si ochii Caliopei
si-ntregul tlc al pnzei Penelopei
de-abia-n trziul meu l-am priceput.
Am cntat Fr Elise.
- Este bine, foarte bine!, a spus tata, stergndu-si fruntea
cci ct m ascultase sttuse ncordat. Acum tu, Sebi!
Acesta s-a asezat pe scaun, si-a ndreptat spatele si si-a
dat ntr-o parte o suvit de pr ce i czuse pe frunte. A
nceput s cnte Fantasia lui Mozart. Degetele sale alergau
pe clape. Sunetele umpleau aerul de un sentiment plcut.
ntr-o zi i-am spus tatlui meu c m-am hotrt s m fac
doctor. si d ochelarii jos, si sterge fruntea si m priveste
ca si cum ar fi n pragul unei decizii foarte importante, de
viat si de moarte. De altfel, asa m priveste si cnd l ntreb
dac pot s m duc n excursie.
- Doctor...? ntreab el si caut n minte cine din familia
noastr a mai fost doctor. Nu gseste nimic, m mai priveste
o dat s vad dac nu cumva glumesc, vede c sunt seri-
oas si continu: Nu stiu ce s zic.
De altfel asa face mereu, dar pn s plec din camer gseste
o multime de cuvinte. n cele din urm si d seama c trebuie
s fie nervos.
- Dar n-ai pic de sensibilitate n tine, pi cum s tai oameni?
Asta numai bunicul tu ti-a bgat-o n cap. n loc s alegi
meseria de artist... voi alegeti meserii din astea lumesti...
Peste cteva clipe:
- Dar, pn laurm, cumvrei tu. E alegereata. Eu cu alegerea
ta nu m pun, s nu crezi c as putea eu vreodat s ti spun
ce s faci. Si pn s ajung la us:
- Mult succes ti urez, ai fcut alegerea cea mai bun.
Am mers singur pe cmp si am gsit o mnus a bunicului,
pe care o uitase acolo pe cnd nc tria. M-am asezat pe
spate si priveam crengile copacilor. Si mi prea c minile
mele cresc tot mai mari si eu cresc si umplu tot vzduhul.
Apoi am revenit la normal, dar iat c acum copacii si n-
tindeau crengile pn la cer. Ciudat senzatie. Atunci mama
avenit lamine, m strig, si mi-aspus c m caut dedou
ore. I-am povestit c eu stteam acolo de cinci minute si ea
m-a mngiat pe pr.
Era o sear ciudat, am nceput s cnt la pian Moonlight
sonata. Vntul btea si deschidea geamul. L-am nchis si
am mers n camer, aveam frisoane. M ntrebam ce se n-
tmpl cu mine, de ce nu pot s iau o decizie. Apoi mi-am
amintit de datoria mea, de tot ce se ntmplase si am stiut ce
trebuie s fac. Am alergat spre casa lui Andrei. Afar nce-
puse s plou si prul mi se lipise de frunte, dar nu mi psa.
Am ajuns n sfrsit la el si iat c acesta sttea chiar n fo-
isor si cnd m-a vzut mi-a iesit n ntmpinare.
- Ce-i cu tine aici pe ploaia asta?
- Am venit s ti spun c trebuie sa plec. Te rog s m ierti.
...
Aflnd de moartea sa, am citit ultima lui scrisoare: Pentru
ce as putea s te iert pe tine, tu nu ai putea nicicnd s
gresesti. Afectiunea mea te va nsoti mereu, oriunde m-as
afla. ti srut cu drag mnuta ta. Al tu plecat si fidel pentru
totdeauna, Andrei
Anton TOBIN
50
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Cella NEGOIESCU
Arc de curcubeu
Arc de curcubeu
Pasre miastr a vrstei ju-
venile - ar fi metafora ce-ar putea
defini in initio noul volum al lui
Vasile Popovici, intitulatArc de
curcubeu, al VII-lea volum din
ciclul Poezii pierdute, poezii re-
gsite, poezii realctuite, deoa-
rece el cuprinde versuri scrise
ntre 1953 si 1973, stihuri ce urm-
resc traiectoria unui copil, ajuns
la adolescent si la nceput de
maturitate. Sentimentele si tririle
se deruleaz evolutiv, surprin-
znd viata de elev, boboc n prima
clas de liceu, un pui de tran
desprins nc de placenta mater-
n, suspinnd adesea, mcinat
de dorul celor rmasi acas,
constient ns c trebuie s rab-
de pentru a-si croi alt drum n
viat. Ecouri cosbuciene, alteori
pillatiene, caracterizeaz aceast
perioad, tnrul licean evocnd
microuniversul copilriei. Mama
si tata, bunicul si bunica sunt
doar cteva figuri care populeaz
visul copilului ce tnjeste dup
locurile dragi, prsite pentru a-
si continua scoala: Eu am de n-
vtat, nu pot/ S trag o fug pn
acas./As vrea s fug de-aici, s
fug de tot/ Dar e ceva ce nu m
las./ N-as vrea s calc dorinte,
ale voastre./ E ca si cum as ncl-
ca un jurmnt./ Voi merge pn-
n pnzele albastre,/ Chiar de ar
trebui s fac cu iadul legmnt.
Primul fior al iubirii l sperie
si-l fascineaz totodat, eul liric
confesndu-se n timp prin ace-
leasi acorduri cosbuciene, Lice-
anul, copil nc, trieste momente
amuzante la prima vedere, dar e-
sentiale pentru el, un novice, care
ar da fuga, n recreatia mare, pn
la aleasa inimii, desi aceasta pare
c-i ignor sentimentele. Dorul
de iubire e constant urmrit n
ntregul volum, versurile prelund
emotia primului srut, echilibrn-
du-se pe parcurs, desi eul liric
pare invadat de iubire, asemuin-
du-se cu o ap ce se revars pes-
te maluri. Asa se face c, n cursi-
vitatea lui, versul trece de la in-
flexiuni facile, cu efecte umoris-
tice ce aduc n prim plan imagini
din viata de scoal cu micile ei
necazuri (A opta minune, Dor de
liniste), la tonul convingtor al
vrstei mplinite, ndrgostitul
devenind constient c iubirea e
un axis mundi, coloana vertebra-
l a universului. Grafic aceast
idee se regseste n arcul de
curcubeu de pe copert, ima-
gine ce sugereaz ncercarea
spectaculoas de a uni dou
vesnicii, n timp ce poezia care
d titlul volumului Arc de curcu-
beu, datat 15 iunie 1955, se
constituie ntr-o veritabil ars po-
etica, poetul, desprins de mirajul
copilriei, constient de responsa-
bilitatea ce si-o asum, d expre-
sie artistic drumului pe care do-
reste s-l urmeze, drumasemnat
cu o lumin gata s spintece n-
tunericul: Numai lumina (lu-
mina alb),/ poate despica ntu-
nericul/ din imensittile vesniciei
prin care mi voi croi si eu cale/
de intrare n ea/ n vesnicie.
Si lumina, asa cumni se co-
munic n amintitul crez artistic,
devine ideal suprem; o lumin
mirific si n acelasi timp material
care unific realul cu fabulosul,
clipa cu eternitatea, dnd exis-
tentei o nou rotatie, n care tri-
umful e cel al bucuriei de a tri.
Lumina vine din interior, ca ex-
presie a unei dispozitii morale si
sufletesti, ducnd la un fel de os-
moz de substante de la poet c-
tre lume, cci lumina e, de fapt,
calea de a accede spre absolut.
De aceea imaginea iubitei e ridi-
cat larang demit, asezat peun
piedestal, adorat ca o vestal-
nvesmntat-n flcri, nep-
mntean/ ca un vis, nger si
demon la un loc, pgn si bi-
ruitoare, raz cald de soare,
naiad, nceput de curcubeu,
izvor de ap vie, icoan de n-
chinat si drac de fat pentru
srutat.
Se constat n continuare a-
celasi exces de pudibonderie, n-
drgostitul repudiindu-si chiar si
o privire indiscret: Ti-am su-
gerat/ s te dezbraci/ s-ti pui
vesmntul/ la uscat;/ s te pri-
vesc/ ca pe-un Rodin n dltui-
re;/ o fi un sacrilegiu,/ un mare si
de neiertat pcat?(n parc).
Poetul apare, asadar, ca un ro-
mantic incurabil, un cupidon
arhaic/ demodat, timid, dar exu-
berant, vesel si copilros, un n-
drgostit delicios n felul n care
si urmreste pretutindeni iubita,
iesindu-i n cale, ca din ntmpla-
re, chiar si cu gndul, oferind lec-
torului un foarte nostim amestec
de delicatete si tenacitate n a-
ceste stratageme.
Desi pentru un neavizat ver-
surile par monocorde, ele de-
monstreaz o exemplar com-
plexitate. Izbitoarea accesibilitate
nseal. Dincolo de simple stihuri
de iubire, se ascund triri si sen-
timente arhetipale. Si aceasta n-
o poate realiza, pe de-o parte, de-
ct un ochi deprins cu rafina-
mentul limbii, iar pe de alt parte,
un bun cunosctor al poeziei de
pretutindeni si din toate timpu-
rile. ntreg volumul e un cntec
imens nchinat iubirii, poetul f-
cndu-se interpretul subtil si fi-
del al oricrui tnr ce se ntl-
neste cu iubirea creia i se nchi-
n cu evlavie ca n fata unei mi-
nuni. Elementele prozodice sus-
tin si ele aceast atitudine. Ver-
sul, la nceput influentat de lec-
turarea operei lui Cosbuc sau To-
prceanu, se detaseaz pe par-
curs, amprenta personal deve-
nind evident. Fiecare cuvnt si
dezvluie misterul lui, accesibil,
delicat si seductor, invitnd la
lectur. Forme verbale specific
moldovenesti, sintagme de fac-
tur popular accentueaz sa-
voarea poeziilor:Drumul meu de
dor nebun / S-o legat s-mi fie
treapt... (Drum de dor); m-o
urecheat si tata,/ ...tdul, o hr-
tie/ pe care-o tn n buzunar. Ri-
ma, ritmul, de obicei mpere-
cheat respectiv trohaic, ca si
msura scurt apropie textul li-
terar de creatia popular ceea ce
face ca popularitatea volumului
s creasc; Vino, prinde-m, is-
pit,/ Sarpe, limb ascutit,/
Musc-m si d-mi venin,/ Face-
te-as inel, destin (Descntec).
Desigur nu lipsesc metafore
remarcabile. Ele se grupeaz n
tablouri picturale precum cea din
poezia mblnzire, unde pe fun-
dalul albastru, cei doi ndrgos-
titi ard ca macii-n lan sau cea
din Rosturile firii: A adormit
pe plaj marea/ si a plns/ cu ca-
pul pe meduze verzi/ si cochilii
de melci.
n totalitatea lui, volumul n-
cnt. Explicatia tine de miestria
creatorului, cunosctor al psiho-
logiei juvenile, al limbajului spe-
cific vrstei ingenue, al ritmicii si
rimei incantatorii, al proiectrii de
microuniversuri imagiste care ne
ndeamn s trecem de la o pagi-
n la alta, degustnd delicii.
51
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
51
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Margaret WILMOT
(Anglia)
Deyi m-am nscut n California, din anul 1978 locuiesc n
Anglia. Sunt atras de asocierile imaginative... amintiri, peisaje,
idei, picturi, cuvinte - m las condus de condei. Pentru mine,
a scrie nseamn a vedea; nseamn a face conexiuni yi a-ji m-
buntji percepjia. Este o cutare perpetu - cutarea unui soi
de adevr amorf. (Margaret Wilmot)
Acum, Miracolul
Rscrucea
dintre o sut cincizeci de milioane de ani
de evolutie
si un moment unic, precis, din istoria omenirii
constituie miracolul:
cum gtlejul firav si sofisticat al psrilor
vibreaz si se ngroas,
ncepnd a revrsa
o uluitoare configuratie de sunete
acum.
Cteva tulpini uscate
Nu n altar, nici mcar
la unduirea povrnisului, cnd am putut zri templul
cu cupolele-i inelare - de care templul prea tras si nltat
la acea or matinal.
Nici mcar ntelepciunea popular nu ne-a nvtat
c ncepem s vedem abia atunci cnd ne detasm:
cnd capitulm,
cnd nu mai ncercm a ntelege.
Misterioasa revelatie - treizeci de ani mai trziu
prin cmpuri nclinate ntructva, si eu tot m ntreb
a cui? - s-a petrecut n timpul urcusului dinspre Andritsena.
Un pstor a dezvluit o scurttur printre niste stnci.
Era un teren viran, cu cteva tulpini uscate tremurnde.
Primprejur, totul se deschidea, de parc lumina ar fi fost sfsiat.
O privire fugar n dar
Iazul clipoceste, iar pieptul rtustii
se nfoaie. Privesc luciul subtil
al copacilor lustruiti, al penelor sculptate...
Este o curs. O momeal printre slcii.
O capcan. Cu toate acestea,
acea privire fugar n dar, ce-ti taie brusc respiratia,
este adevrat; extazul
de a surprinde un animal slbatic n repaus.
M-am oprit, urmrind curgerea, unduirea pe jumtate
a celor ce se aflau si nu se aflau acolo.
Scoaterea din Mormnt a Vulpii
n btaia lunii pline - un trup rsfirat,
o gaur ntunecat n pieptul vulpii. Pe cmpul jilav,
greutatea ei este o gaur neagr, materie prbusit;
pntecul se afl n suspensie, izolat,
precum n Coborrea n mormnt, unde Titian
ncadreaz cadavrul n petece palide de lintoliu si nori.
(Brbatii ncearc de zor s creeze impresia
c bratele Domnului lor sunt purpurii,
iar vesmintele-i stacojii.)
ngenunchez lng eul ntepenit, cu blan. Tnjesc
s nlesnesc ridicarea la Ceruri a sufletului su ngropat. Tnjesc
s renasc. Luna l trage, iar aerul,
pur asemeni luminii, adie peste tot primprejur.
Se aude pulsul vietii omniprezente.
Curnd, vulpea va disprea.
Aceste poeme sunt
traduse n cadrul
Proiectului Interna(ional
Poetry PRO, coordonat
de Lidia Vianu, Director
al Masteratului pentru
Traducerea Textului
Literar Contemporan -
Universitatea din
Bucureyti, http://mttlc.ro
Traducere de
Alexandra Munteanu,
masterand MTTLC
52
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
Dup ce Papa a anuntat, la 11 februarie
2013, n limba latin, c se retrage din lume la
28 februarie, ora 20, ceea ce este o adevrat
revolutie n Biseric, deruta este total. Un
fulger din senin la Vatican! Poate un printe
s renunte la functie? Ce consecint va avea
acest act pentru Biseric, pentru urmasii si?
Ce va face episcopul emeritus al Romei n
continuare?
Iat un prim rspuns inspirat. Cardinalul
Ravasi, dup ce si exprim admiratia, recu-
nostinta fat de Pap face o analogie a deru-
tei actuale cu Ex. 17 din Vechiul Testament:
noi rmnemn vale, unde-i Amalek, unde-i
praf, unde domnete frica, rutatea, teroarea,
dar unde este i speranta, unde a rezistat n
ultimii opt ani Papa. Din acest moment noi
timc pe munte el se roag pentru noi.
n valea zilelor noastre, pontificatul ma-
relui teolog si filozof este perceput diferit.
Dup esecul Lagrului ortodox, ei sunt accep-
tati n Europa latin, dar fr refacerea unittii
crestine, ei nu pot accepta in pectore reali-
tatea. Neoprotestantii, care, n conceptia Ro-
mei, nu au Biseric ci case de rugciune, sunt
la fel de nemultumiti, ca si ortodocsii, c mo-
delul lor de mntuire a lumii a esuat n Rz-
boiul Rece. Musulmanii, periferizati de ra-
tionalitatea occidental, sunt revoltati. Evreii,
poporul ales, cred c sunt mntuiti de la
nastere, si astfel iritati de rugciunile Papei
pentru ei. Confruntarea religiilor asiatice cu
lumea modern, latin nu este mai putin plin
de surprize, chiar dac europenii sunt mai
ales familiarizati cu disensiunile religiilor
abrahamice din fostul Imperiu Roman.
Dac ni se arunc permanent praf n ochi
si fric, rutatea, teroarea sunt omniprezente
nu-i deloc surprinztor c - n vale - domneste
confuzia si este greu de a evaluat mostenirea
Papei care se urc pe munte, dar rmne cu
noi, chiar dac nu-l mai vedem, dup cum
ne-a asigurat el nsusi. Repere gsim n vasta
sa oper, n enciclicile sale, n faptul c a
ales numele Sf. Benedict, patronul Europei.
Determinant pentru decizia Papei trebuie
s fie, pe lng vrsta naintat, esecul refa-
cerii unittii crestine dup anul de gratie
1989, care apas acum asupra noastr, a tu-
turora, ca o mantie de plumb, genernd fric,
rutate, teroare si o quasi jen inexplicabil,
dar dominant. La 50 de ani de la Conciliul
Vatican II, unde Joseph Ratzinger a fost unul
din teologi, nssi lumea catolic mai are ne-
voie de timp pentru a-i realiza dezideratele.
Ridicarea excomunicrii reciproce, de la Ma-
rea Schism (1054), de ctre papa Paul al VI-
lea si patriarhului Athenagoras (1965) este
la fel o revolutie neterminat. De exemplu, n
1967, Biserica Ortodox Romn era mpo-
triva unirii bisericilor.
Va fi urmtorul pap un traditionalist,
fundamentalist sau un reformator? Orto-
docsii si protestantii, uniti n cuget si simtiri,
vor un pap din lumea treia, de preferint de
culoare, ca Barack Hussein Obama II, un re-
formator ecumenic si dac-i posibil un adept
al teologiei eliberrii (inacceptabil pentru
Benedict XVI). Evreii se ndoiesc c urm-
torul pap, traditionalist sau reformator, va
avea nivelul profesorului de teologie funda-
mental ajuns urmas al Sf. Petru si astfel dia-
logul cu Roma va suferi. La fel musulmanii,
preocupati de revoltele lor, ca si evreii, vor
regreta probabil pe actualul Pap cu care au
avut totusi un diferend privind ratiunea si
credinta.
Mult peste un miliard de fideli, sute de
mii de preoti, clugri, clugrite catolice si
dup cum am vzut mai sus, toti crestinii,
chiar si israelitii, musulmanii, asiaticii as-
teapt ca pn la Sf. Pasti cei 117 cardinali n
vrst de pn la 80 de ani (Ratzinger are
deja 85 de ani) din 50 de tri s aleag din
mijlocul lor pe cel de-al 266-lea pap n Capela
Sixtin din Vatican. Se vehiculeaz, fireste,
deja mai multe nume, care vor iesi, n mod
traditional, din conclav, cum au intrat, car-
dinali si noul pap se vor confrunta imediat
cu exigentele exprimate de Benedict XVI pu-
tin nainte de 11 februarie: refacerea unittii
crestine, denuntarea individualismului (dic-
taturii), relativismului si falsa credint.
De la nceputul pontificatului am publicat
mai multe articole cu aceast tem pe care
ndrznesc s le anexez cu speranta c ar
putea fi utile ntelegerii importantei dialogului
romanilor cu Roma.
Prelegerea Papei la Universitatea din Re-
gensburg despre ratiune si credint, una din
temele sale preferate, a generat proteste n
lumea islamic n legtur cu un citat din
dialogul dintre mpratul bizantin Manuel II
Paleologul si un persan n anul 1391. Arat-
mi ce a adus Mahomed nou - i spune mp-
ratul persanului - si vei vedea numai lucruri
rele si inumane, el predic fidelilor propagarea
credintei cu sabia. Impunerea credintei cu
forta n-are sens: Lui Dumnezeu nu-i place
sngele, actiunea fr ratiune i displace. Cre-
dinta este un fruct al sufletului, nu al corpului.
Cine vrea s propage credinta, are nevoie de
o vorb bun si o gndire sntoas, nu de
fort si amenintare. Pentru aconvinge, nu e
nevoie de brat, nici de instrumente de btut
sau altele de acest gen, prin care poate fi ci-
neva amenintat cu moartea...
Pentru mpratul crescut n filozofia grea-
c, cine nu actioneaz rational, e de la sine
nteles mpotriva lui Dumnezeu. La musul-
mani, Dumnezeu este transcendental n mod
absolut, n-are obligatia rationalittii. Dac
vrea El, omul trebuie s se nchine si idolilor.
Aveam, ca urmare, dou perceptii a lui Dum-
nezeu. La traducerea din ebraic n greac a
Vechiului Testament - Septuaginta - era de la
sine nteles c la nceput a fost logosul. Dum-
nezeu actioneaz cu logosul, ceea ce este
cuvnt si ratiune n acelasi timp. Dup Evan-
ghelie la nceput a fost cuvntul/logosul si
logosul, adic cuvntul este Dumnezeu. Sin-
teza ntre credinta biblic ebraic si ratio-
nalitatea filozofiei grecesti nu este ntm-
pltoare. Ea este esenta prelegerii papei.
nc din evul mediu, teologii au ncercat
disocierea sintezei dintre logosul grecilor si
crestinism. Rezultatul a fost un Dumnezeu
Viorel ROMAN
(Germania)
Benedict XVI (2005 - 2013)
Benedict XVI (2005 - 2013)
Benedict XVI
ra(iune yi credin(
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
53
Anul IV, nr. 3(31)/2013
voluntarist, care nu mai era legat de logos,
de ratiune si iubire, ci putea, n atotputernicia
sa, actiona voluntarist, absolut liber. Cum l
definesc musulmanii pe atotputernicul Alah.
Aceast transcendent si natur complet di-
ferit a lui Dumnezeu mergea pn la a nega
nclinatia noastr pentru bine si ratiune, dup
chipul si asemnarea Lui. Biserica n-a re-
nuntat ns niciodat la analogia dintre Dum-
nezeu si om, pstrnd desigur proportiile din-
tre finit si infinit. nssi slujba religioas este
o mbinare ntre cuvntul lui Dumnezeu si
ratiunea noastr. Sinteza dintre credinta bi-
blic si filozofia greac este determinant
pn n zilele noastre, iar dac mai adugam
la aceasta si mostenirea Romei avem n fat
ceea ce numim noi azi Europa/Uniunea Euro-
pean.
Elenizarea crestinismului, care era de la
sine nteles mpratul grec, s-a confruntat si
se confrunt nencetat cu ncercri de a le
disocia una de alta. Reforma german din
sec. 16 cu programul sola scriptura urmrea
eliberarea credintei de corsetul filozofic. Me-
tafizica prea reformatilor lui Luther un model
strin, de mprumut, de care trebuia eliberat
credinta originar, asa cum a fost n forma sa
genuin, biblic. Rezultatul a fost nlocuirea
Bisericii cu Templul si Casa de rugciuni.
Rzboaie religioase.
Al doilea val de marginalizare a filozofiei
grecesti de credint are loc n sec. 19 si 20 n
Europa. Totul pleac de la Pascal. El face o
deosebire ntre Dumnezeul filozofilor si cel
al lui Abraham, Isac si Iacob. Mai ales teo-
logul Adolf von Harnack pleda pentru omul
Hristos si mesajul su simplu, adic tot ceea
ce punea n umbr elenismul. Isus a pus ac-
centul pe moral nu pe cult. El este initiatorul
unei chemri morale pline de omenie, care-l
elibereaz, asa credea von Harnack, pe omul
modern de elementele filozofice si teologice
si mai ales de credinta n Fiul lui Dumnezeu
si n Trinitate.
Pentru von Harnack, ca pentru multi con-
temporani, teologia era istorie si stiint, iar
sinteza dintre platonism (cartesianism) si em-
pirism, att de popular n zilele noastre, n-
treste aceast tendint. Stiinta se bazeaz
pe rationalitatea matematic a materiei si pe
experiment, care-i d certitudinea valabilittii
experimentului. Acest concept din stiintele
naturii este aplicat ns cu aceeasi stringent
si istoriei, psihologiei, filozofie, sociologiei.
Dumnezeu, credinta este lsat la o parte, ca
o chestiune pre- sau chiar nestiintific. n
felul aceste este redus si sfera stiintei si
cea a ratiunii. Nihilismul.
Din ncercarea de a trata teologia ca sti-
int a rezultat un crestinism fragmentat si
srccios, cu rezultatul c si omul, care se
ntreab de unde venim si ncotro mergem?
rmne chircit. n ceea ce defineste stiinta ca
ratiune, problemele legate de religie si etic
devin subiective. Asa devine constiinta subi-
ectiv si ultima instant moral. Religia ca si
etica pierd astfel forta colectiv, devin aleatorii
si periculoase pentru umanitate. Patologia re-
ligiei si ratiunii din vremea noastr este urma-
rea ngrdirii ratiunii, creia chestiunile de
credint si moral i-au devenit strine.
Al treilea val de marginalizare a elenis-
mului din crestinism a aprut n era globa-
lizrii n care o multitudine de culturi ntr n
contact. n dialog cu alte culturi se afirm c
grecizarea crestinismului nu mai trebuie s
fie o conditie preliminar. Mesajul Noului
Testament trebuie sa redevin mai simplu,
eliberat de filozofia greac, pentru a permite
diferitelor culturi s se defineasc din nou,
si de la sine. Aceast idee este fals pentru
c Noul Testament a fost scris n greac si
poart pecetea acestui spirit. Binenteles c
nu toate culturile trebuie s urmeze etapele
devenirii Bisericii, dar interdependenta dintre
credint si ratiune este componenta indiso-
lubil credintei.
Critica rationalittii moderne nu trebuie
s fie nteleas ca o ncercare de a ne ren-
toarce la vremurile de dinainte de iluminism.
Toat lumea este recunosctoare pentru pro-
gresele pe care le-a fcut omenirea n ultimele
dou secole. n afar de asta, etica cercet-
torului stiintific este ptruns de respect fat
de adevr si n felul acesta poart n sine
una din caracteristicile fundamentale ale cres-
tinismului.
Ratiunii trebuie s i se deschid noi per-
spective. O critic negativ nu-si are locul.
Dar n ciuda bucuriei n fat attor noi posi-
bilitti pe care si le-a cucerit omul, nu se poate
trece cu vederea primejdiile care-l pasc. De
aceea trebuie gsit o cale de rempcare a
credintei cu ratiunea. Teologia trebuie s ias
din strunga disciplinelor sociale, umaniste
si s se concentreze asupra rationalittii cre-
dintei. Numai pe aceast cale se poate realiza
un dialog autentic al culturilor si religiilor.
n lumea occidental domin acum con-
ceptia rationalittii pozitiviste cu scolile filo-
zofice aferente. Dar tocmai aceast pozitie
lezeaz profund celelalte culturi religioase din
lume si face un dialog imposibil. Marginali-
zarea dumnezeirii din universalitatea ratio-
nalittii este perceput n lumea neocciden-
tal ca o punerea la ndoial a ceea ce este mai
pretios n credinta fiecruia, si pretutindeni.
Ratiunea surd la credint, trimis la subsol, e
incapabil s participe la un dialog al culturilor.
Dup aceast trecere n revist a tezelor
expuse de Benedict XVI la Regensburg, unde
a fost profesor, putem fi optimisti n ceea ce
priveste dialogul, reunificarea bisericilor su-
rori, romano-catolic si ortodox. Discutiile
n acest sens dintre catolici si Patriarhatul
slavilor orientali de la Belgrad, de unde a
pornit n ultimul deceniu rzboiul religios al
slavilor de sud, este de bun augur si pentru
toti romnii.
Marea problema va fi apoi dialogul cu
celelalte culturi religioase, mai ales cu islamul,
unde demersul papei nu este nc nteles,
sau, si mai grav, gresit perceput, dup cum
ne-au artat manifestatiile de protest si chiar
victimele din ultima lun. Constient de difi-
culttile armoniei ntre credint si ratiune,
dialogului dintre teologi, filozofi si culturi
religioase, papa a fost profund mhnit de
felul cum a fost perceput discursul su de
unii musulmani. Dar parc avnd o premonitie
a acesteia, n ncheierea prelegerii sale,
Benedict ne reaminteste de un moment al
discutiilor dintre Socrate si Phaidon. Dup
ce a auzit attea idei filozofice ndoielnice si
false, Socrate i spune: e de nteles dac ci-
neva dup ce a auzit attea idei false, rm-
ne pentru tot restul vietii sale cu o ur i
dispret pentru toate discutiile n legtur
cu a fi.
Anul acesta se srbtoresc 1900 de ani
de la cderea Sarmisegetuzei lui Decebal si
venirea legiunilor mpratului roman Traian
n Dacia, actul de nastere a romanittii la nord
de Dunre. Vor gsi romnii, cu acest prilej,
n ceasul al 12-lea al reintegrrii lor n UE/
Uniune European - Sfntul Imperiului Ro-
man de azi -, forta s refac si unitatea spiri-
tual cu punctul de plecarea a istoriei si civi-
lizatiei lor, cu Roma etern?
Lagr-ul comunist s-a prbusit pentru
c Decalogul lui Dumnezeu era scos din so-
cietate, relatia ntre munc si salar dispruse,
interdependenta dintre sexualitate si pro-
creere era alterat. Dictatura proletarilor din
rsritul Europei se baza pe doctrina marxist-
leninist si cu toate c era o diferent clar
ntre comunismul catolic din Polonia, ortodox
din Romnia, protestant din Germania, exista
o aversiune comun - religia e opium pentru
popor. Catolicii au regsit calea spre UE,
ortodocsi nc nu.
Din anul 1989, tranzitia de la uniformi-
tatea, mediocritatea comunist la libertatea
si responsabilitatea individual este mai difi-
cil dect s-a presupus. n Germania sunt lo-
calitti n care jumtate din populatie e ne-
botezat, fostii comunisti cer salarii ca n vest,
cu toate c productivitatea muncii lor e numai
2/3. Transferul din vest spre est e de o mie
de miliarde de euro si va continua pn n
Traian - Benedict XVI
54
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
2018, cnd nu mai va fi nici un muncitor, care
s fie fost afectat de comunism. ntr-o socie-
tate, pentru a supravietui, o familie de dou
persoane trebuie s aib n medie 2,1 copii.
n Germania, ca si n Romnia, raportul actual
e catastrofal, de numai 1,3! Vor disprea a-
ceste neamuri?
n cele dou state romnesti avem de-a
face cu aceleasi fenomene negative. n Mol-
dova, comunistii dau tonul, asa c ntre Prut
si Nistru restabilirea normalittii va dura. Mai
ales c Romnia si Moldova nu se pot baza
pe un transfer financiar din vest, iar erodarea
raportului munc-salar e att de grav c
milioane si iau lumea n cap, fug si muncesc
n vest, pentru a scpa de pacostea la co-
mun, nc n vigoare pe meleagurile lor. n
aceste conditii, descresterea populatiei e nu-
mai o pierdere colateral? Se vor regenera
moldo-valahii n tranzitie sau vor vegeta izo-
lati, ntr-o cultur ortodox de anonimat la
periferia Europei, zilieri cu ctiva euro/zi?
Nemtii si romnii au pierdut Rzboiul Mon-
dial II si fenomenele de mai sus sunt rezultatul
ocupatiei Armatei Rosii. Mai ales moldo-va-
lahii sunt complet dezorientati. Interzicerea de
ctre comunisti a Bisericii Unite si reorientarea
cu forta a 2000 de biserici, inclusiv a unui milion
si jumtate de greco-catolici din Transilvania,
de la Roma spre Moscova, face dificil perce-
perea valorilor si normelor vest-europene si
implicit cooperarea si coordonarea activittilor
romno-occidentale. Iar faptul c se saboteaz
si azi Biserica Unit si dialogul cu Benedict
XVI - primul Pap german de la Reform, care
cu-noaste ca nimeni altul trauma postbelic a
conationalilor lui si a romnilor -, are conse-
cinte defavorabile n integrarea ortodocsilor
n Europa.
Alegerea surprinztoare a unui Pap ger-
man, la 60 de ani de la ziua de nastere (20.4.) si
apoi sinuciderea criminalului Adolf Hitler -
organizatorul Holocaustului -, atrage invo-
luntar atentia asupra destinului nemtilor si
evreilor. Benedict XVI are misiunea de a de-
psi traumele sec. XX, de a construii o Europ
Unit, de a reface unitatea crestin si mai ales
prietenia unic, plin de mister dintre evrei si
nemti, care au slujit Sfntul Imperiu, ca nimeni
altii, si au contribuit la civilizarea lumii. Evreii
sunt poporul ales a lui Dumnezeu, iar nemtii
al Sfntului Imperiu Roman de Natiune Ger-
man, care a durat o mie de ani, Imperiul Ger-
man (II), 40 de ani, iar cel national-socialist
(III), responsabil pentru uciderea evreilor, 12
ani. Statutul de popoare alese duce, fr ndo-
ial, la explozii de energie creativ, imperial
si justific pozitia lor unic la Roma, dar ge-
nereaz, nu de rare ori, o aversiune reciproc
si a altor neamuri mpotriva lor. Benedict XVI,
cel mai mare filozof si teolog contemporan, a
ridicat stacheta moral si intelectual la un
asemenea nivel c si nemtii au nevoie de timp
pn vor ntelege si integra mesajul. Protes-
tantii din Land-urile din est traumatizati de
ocupatia rus ortodoxo-comunist s-au refu-
giat n ateism, iar cei din nord sub presiunea
anglo-american n relativism, multicultura-
litate si cultul Holocaustului. Muzeul Holo-
caustului din Washington, Berlin si n curnd
la Bucuresti, sunt sanctuare unde se comemo-
reaz ncercarea de exterminare a evreilor.
Cultul Holocaustului are un canon iudaico-
protestant, care nu cunoaste iertarea pcatelor
ca la crestini, iar pentru fptasi si urmasi lor
nu vaexistaiertare, n vecii vecilor. Pentru a
ntelege cultul, protejat de legislatia multor
tri si de curnd si de Romnia, sunt necesare
cunostinte privind regulile dup care se
construieste religia si autonomia ei n ra-
port cu societatea. Si acest cult lupt pen-
tru a cstiga adepti, nu tolereaz revizionis-
mul, are o inchizitie si ca n orice credint,
sensibilitatea fidelilor nu poate fi nteleas
dect de cei uniti de sacralizarea Holoca-
ustului - izraelitii, protestantii si mai nou
ortodocsi moldo-valahi. Curnd acest cult se
va practica si la Bucuresti, cu toate c tranzitia
de la vechea izolare nc nu s-a ncheiat. Ro-
mnii nu sunt pregtiti de a dialoga cu Roma
si a iesi n lume. Benedict XVI re-aduce n
actualitate mostenirea si misiunea istoric
comun a evreilor si crestinilor, necesitatea
dialogului si red mai ales protestantilor nemti
si ortodocsilor moldo-valahi, traumatizati de
rzboaie mondiale pierdute, de suveranitatea
limitat de dup capitularea neconditionat
si de lungi ocupatii militare cu ideologii anti-
crestine, credinta ntr-un viitor comun mai bun
n Europa Unit, n noul Sfnt Imperiu Roman.
Majoritatea germanilor s-a rupt de Roma
prin Martin Luther, care a subminat Sfntul
Imperiu Roman de Natiune German si Adolf
Hitler, care a trt Europa ntr-un rzboi mon-
dial si a adus hoardele comuniste slave n
inima Europei. La 20 aprilie 1945 el si serba
ziua de nastere n pragul sinuciderii sale si a
germanilor. A urmat capitularea si primejdia
lichidrii neamului, cum plnuiau Josef Stalin
si Henry Morgenthau, consilier al Presedinte-
lui SUA. Dup cinci secole, la 19 aprilie 2005,
esteales din nou un pap german. Tot asacum
papa slav, Ioan Paul II, i-a reabilitat pe slavii,
care s-au dezis de marxism-leninism si s-au
rentors la crestinism, tot asa Benedict XVI
reface unitatea Germaniei, a acesteia cu Roma.
Cardinalii au ales un neamt dup un slav si
pentru a reface prietenia acestor po-poare.
Ioan Paul II avea robustetea fizic, fascinatia
si generozitatea sufletului slav. Pe de alt
parte nici un pap nu a publicat att de mult,
nainte de a fi ales urmas al Sfntului Petru,
ca Benedict XVI. El este unul din marii filozofi
si teologi ai timpului nostru, are disciplina,
rationalitatea si puterea de munc german,
poate mai putin fascinatia mediatic, mistica
naintasului. Cu toate astea, el a fost ales si
pentru a garanta continuitatea. Nimeni nu
cunoaste mai bine Biserica, problemele
vremii, ca Benedict XVI, un simplu muncitor
n via Domnului, dup cum s-a autocarac-
terizat. La 78 de ani nu e de asteptat un pon-
tificat lung, dar el va veghea ca unitatea euro-
pean s nu fie tulburat de experimente, care
n trecut au pornit de la germani si azi de la
musulmanii turci. Prea Fericitul Patriarh Te-
octist (90) nu a participat personal la ntro-
nizarea papei, dar i-a adresat un mesaj plin
de cldur n care pomeneste de vizita la Bu-
curesti a lui Ioan Paul II cel Mare si de va-
loarea de necontestat a dialogului dintre cele
dou Biserici surori din Romnia, Biserica
Ortodox si Biserica Greco-Catolic... si de
ndejdea c Sanctitatea Voastr, ca unul ce
ati fost apropiat colaborator al su (Ioan Paul
II), veti pstra si sprijini acest dialog, ntru
mplinirea dorintei noastre comune de reali-
zare a unittii depline a Bisericii. Aceasta
este conditia sine qua non a integrrii rom-
nilor n Uniunea European, care va avea loc
formal, de jure, n 2007, dar cea real, de facto,
care va face aceast aderare de durat si au-
tentic, nu duplicitar ca cea greco-ortodox,
cere o depsire a situatiei n care milioane de
romni sunt tolerati numai la munca de jos,
cpsunari, sclavi pe plantatiile occidentale.
Mari sperante se pun n Traian Bsescu n
depsirea acestui blocaj de comunicare, co-
muniune religioas ntre romni si Roma. Vor
gsi Presedintele si Prea Fericitul Teoctist calea
scoaterii romnilor din groapa milenar a
mizeriei, coruptiei si nedrepttii? Papa i va
ajuta mai mult dect predecesorii. Numele e
program- nomen est omen - si pentru cel de al
264 pap. Benedict este patronul Europei.
Noul Pap va continua cursul Conciliului
Vatican II, 1962-1965. Cariera cardinalului
german Joseph Ratzinger ncepe ca preot
1951; doi ani mai trziu doctoratul; 1957, la
30 de ani, habilitarea, dup care e prof. de
Benedict XVI yi
Holocaustul evreilor
Benedict XVI
nomen est omen
Benedict XVI
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
55
Anul IV, nr. 3(31)/2013
dogmatic la Bonn, Mnster, Tbingen, Re-
gensburg; consilier al cardinalului Frings la
Vatican II; 1977 arhiepiscop si cardinal n
Mnchen; 1981 urmas al marelui inchizitor;
1986-92 presedinte al comisiei Constitutiei
Apostolice Fidei Depositum. Benedict XVI
e un mare teolog si filozof, care alturi de
Ioan Paul II, a contribuit la formularea docu-
mentelor recente ale Bisericii. Alegerea sa,
dup cea mai scurta conclav din istorie, este
att garantia continurii cursului predece-
sorului su, ct si a cristalizrii unor puncte
de vedere traditionale, care vor da din nou
sigurant crestinilor ajunsi n btaia vntului
unei modernittii ndoielnice. n sec. trecut
mitul clasei si rasei superioare au generat
catastrofe. Divinizarea Revolutiei si Rasismul
sunt depsite, dar au aprut noi mituri po-
litice, mai subtile, pentru ca sunt mai putin
clar definite si nu de rare ori amalgamate cu
valori autentice. In cartea Valori n vremuri
de tranzitie. S facem fat cerintelor vi-
itorului apruta n ed. Herder simultan cu
alegerea sa, Benedict XVI precizeaz mituri
noi: progresul, stiinta si libertatea. Progresul
a devenit o norm n politic si n activitatea
curent. In ultimul secol s-au obtinut mari
progrese n tehnic, medicin etc., dar ele
ncep s pericliteze omul si natura. Cum poate
fi pus progresul n slujba omului si nu invers?
Stiinta e rational, dar exist o patologie a ei,
atunci cnd omul e n pericol s-si piard dem-
nitatea. Ea poate deveni chiar inuman n ex-
perimente pe om, omul ca banc de organe
etc. De aceea trebuie subordonat imperati-
velor morale. Libertatea a nceput s fie anar-
hic, antiinstitutional, idolatric. Libertatea
uman nu poate fi altceva dect libertatea
drepttii, a convietuirii ntr-un respect reciproc,
altfel devine o minciun si duce la sclavie.
Moralitatea rational e mai presus de hot-
rrile colective, nu invers. Nimnui nu-i este
permis n vest a batjocorii evreii sau musul-
manii, dar n numele aceleiasi liberttii nici
normele crestine nu trebuie clcate n picioare
sau mproscate cu noroi. n centrul noului pon-
tificat stau modernizarea Bisericii, refacerea
unittii crestine si dialogul cu celelalte cre-
dinte. Fundamentul acestora, a precizat primul
Pap al sec. XXI n cartea sa pomenit mai
sus, e vechi de cnd lumea si acceptat de toti,
cele 10 porunci nu-s proprietatea evreilor sau
crestinilor, ci recta ratio, expresia rational a
unei morale universale. Ioan Paul II a nvins
colectivismul, a refcut Europa, a schimbat
Polonia si fata lumii. Benedict XVI ncepe lupta
cu dictatura relativismului, va reface Ger-
mania, va da stabilitate Uniunii Europene si
sigurant celor peste un miliard de crestini
rspnditi pe toate continentele.
Din ploaia de stiri despre crime, furturi,
bti, spargeri de bnci, de bancomate... ati
auzit, oare, vreodat, cum c s-ar fi spart vreo
librrie sau bibliotec si s-au furat crti?
Desi cartea te nvat, nu te prste la
nimeni si nu te iradiaz..
Stim cu totii c trim ntr-o lume a ba-
nului; toti fugim dup aceste hrtii pe care le
zboar vntul si ne alegem mai mult cu fuga,
clcndu-ne unii pe altii n nvlmseal. E
drept c sunt unii care prind multe hrtii (nu-
mai ei stiu pe ce ci!), dar cu ct prind mai
multe, cu att sunt mai nemultumiti.
Anul trecut, intrasem la badea Alexandru
din Valea Verde, care tocmai venea de la grajd
cu laptele proaspt muls. Dup lapte veni-
sem... Am vrut s-i pltesc 5 lei pentru sticla
cu lapte, dar acesta n-a primit banii, spunn-
du-mi, ceea ce stie toat lumea, c banii sunt
rdcina tuturor relelor. Am fost surprins s
vd atta ntelepciune la un om simplu!
n antichitate, pltile se fceau prin ser-
vicii reciproce ori prin produse agricole, dar
fiind dificil a plti pe cineva cu un sfert de...
cmil, au fost inventati banii, acest blestem
(devenit totusi necesar), care a pus stpnire
pe toate aspectele vietii noastre cotidiene.
Gurile rele spun c robia financiar este mai
rea dect cea din Evul Mediu. Mark Twain
Ioan NICOAR~
(SUA)
spunea c un bancher e cineva care ti m-
prumut parapleul (ploierul) cnd e timp fru-
mos si ti-l ia cnd ncepe s plou.
La Arad, voiam s-i art doamnei Ttaru
o mini-colectie de bancnote din diferite tri,
dar aceasta nici n-a vrut s se uite, spunn-
du-mi c dac banii ar disprea, odat cu ei
ar disprea si cele mai mari nedreptti de pe
fata pmntului.
Cu ani n urm, cnd mi-a fost spart ca-
sa, aici, n Arizona, n timp ce eram n Ro-
mnia, printre altele, mi s-a furat si colectia
de bancnote. Aveam bani din 75 de tri.
Se stie c orice colectie e un act de cul-
tur, dar mi-am zis: Atta pagub! Bine c nu
mi-a disprut nicio carte!
Recent, am citit despre un anticar (mi se
pare Grumzescu) din Iasi. Iat ce a spus
acesta: Furtul unei crti, n aceast epoc,
este un act de cultur! mi place s cred c
cel care l comite o face din pasiune!
Sunt oameni att de sraci nct n-au
nimic n afar de bani!
Spunea un filozof c nu te poti considera
bogat dac nu ai ceva pe care focul s nu-l
poat arde si hotii s nu-l poat fura.
Din cauza banului, dragostea nu mai e
dragoste, ci afacere. n ziua nuntii, mireasa
se gndeste cti bani ar putea scoate de pe
el la divort. n muzic, se cnt tot mai mult
despre bani. Sportul a devenit si el o afacere.
Sunt echipe n care cu greu mai gsesti 2-3
juctori autohtoni..., restul sunt cumprati
pe bani grei din strintate. n art, acelasi
lucru. Vine afaceristul, negociaz pretul unui
tablou - nu pentru c i-ar plcea - ci gndind
ce gheseft ar putea face revnzndu-l.
Despre sntate, ce s mai spun?! Aici,
afaceristii l prind pe bietul om la colt, stiind
c acesta o s-si dea toat agoniseala unei
vieti pentru a-si mai lungi zilele. A devenit deja
o uzant ca atunci cnd mergi la spital s ti se
cear mai nti s dai declaratia de avere.
Si totusi mai sunt doctori care au n ve-
dere nu profitul ci alinarea suferintelor si sal-
varea de vieti. Mai sunt nc mirese care se
cstoresc din dragoste. Mai sunt oameni
care iubesc frumosul si care te ajut fr a
avea n vedere profitul. Acestia ne dau un
sens vietii si un motiv s ne bucurm de ea.
B a n i i
B a n i i
B a n i i
Motto:
Mulji se plng de bani, dar de minte nimeni.
Nicolae I orga
E
l

G
r
e
c
o

-
D
e
z
b
r

c
a
r
e
a

l
u
i

H
r
i
s
t
o
s
56
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
Nicu[or CONSTANTINESCU (n. 24.04.1928)
Nscut n localitatea Rogojeni, judetul Galati. A absolvit Scoala Normal Costache Negri din Galati si Facultatea
de Pedagogie si Psihologie a Universittii din Bucuresti. A lucrat ca profesor la mai multe scoli generale si licee din
Bucuresti, inclusiv ca director si inspector scolar.
Membru al Clubului Epigramistilor Cincinat Pavelescu din Bucuresti si al Uniunii Epigramistilor din Romnia.
Scrie poezii, proz, cronici si eseuri, studii de specialitate, epigrame, prefete la volumele unor colegi, apare n
numeroase publicatii de gen, a primit mai multe premii pentru creatiile sale, este inclus n peste 35 de volume
colective de epigram. Este autor de versuri pentru compozitiile unora dintre cei mai renumiti compozitori de
muzic usoar si coral, nu de putine ori premiate.
Aparitii editoriale: o carte de poezii, dou crti de versuri pentru copii, precum si Tratament cu epigrame
pentru stres, fobii i drame. n curs de aparitie: Zig-zag epigramatic.
Epigramele mele
Desi scriu epigrame, de multi ani,
Prietenii mi spun spre-ncurajare,
C jumtate nu fac nici doi bani
Si c cincizeci la sut n-au valoare!
Redactorului yef al unui cotidian
Dnsului, tip otrt,
Epigrama-i st n gt,
Fapt ce nu-i mai d putere
S-o digere.
Constatare
Femeia-i bucuria vietii
Si asta din motive varii;
n versuri o slvesc poetii,
De regul, celibatarii.
Nedumerire
Mi-a pus nevasta o-ntrebare:
Ce-i PIB-ul si ct e de mare?
Eu i-am rspuns, mai cu perdea,
C nu e chiar ce crede ea!
Ambiguitate
Amicul meu, cu-amanta lui fidel,
Se duce n concediu unde vrea.
Sotia nu i e dect umbrel
Si o deschide cnd e vreme rea!
Eradicarea corup(iei
Noi de corupti putem scpa
Si-asa ceva ar vrea tot omu
Numai atunci cnd i vom da
Pe mna doctorului Ciomu.
Pruden(
Desi Guvernul actual sustine
C ne va scoate din recesiune,
Eu, sincer ca s fiu, nu prea as vrea;
M tem s nu ne bage-n altceva!
$anse minime
Nu mint, nu fur, nu-s traseist,
Parale n-am, nu-s trombonist,
Nu prea am vicii si e clar
C nu pot fi parlamentar!
Aleyii noytri au imunit(i sporite
Pe ei chiar dac-i prinzi, la o adic,
Cu mta-n sac sau cu ocaua mic,
Nu poti s i atingi nici cu o floare,
Cci sunt imuni si nicieri nu-i doare!
Suspiciune
Desi aud c, uneori,
Unii copii se nasc din flori,
Nu mi-a fost dat, mcar o dat,
S vd o floare-nsrcinat!
Amenintrile sotiei
Nu este zi s nu m sicaneze,
mi cat nod n papur mereu,
M-amenint c-ar vrea s divorteze;
Asa s i ajute Dumnezeu!
Prudent
Chirurgul, cnd m-a operat,
Mi-a dat un pix, mi-a dat hrtie
Si mai apoi m-a ndemnat:
Semneaz-aici, c nu se stie!
Roadele reformei n sntate
Reform-n sntate ca la noi
Nu prea gsesti n toat Europa;
De suni, n zori, la unu-unu-doi,
Abia trziu, spre sear, vine... popa!
La medicul de familie
Cu mult entuziasm m-a asteptat,
M-a ascultat atent, m-a consultat
Si la plecare de la dispensar,
Mi-a strecurat si-un plic n buzunar!
Mndria de a fi pensionar
Cu pietre la ficat si la rrunchi,
Cu prisnite la sale si genunchi,
Beau ceaiuri, tin regim alimentar
Si m mndresc c sunt pensionar!
Orizontul
E telul ce-l avem n fat,
Speranta noastr mult visat.
Spre el vslim ntreaga viat,
Dar nu-l atingem niciodat.
Viagra
Viagra-i un medicament
Ce-l folosim ca stimulent,
Atunci cnd, cu adevrat,
Mai e ceva de stimulat.
Fostului premier Emil Boc
Si dac ori de cte ori cosesti,
Esti vesel mai tot timpul si zmbesti,
E pentru c, sau poate mi se pare,
Te gdil otava-ntre picioare!
Soacra
Are-mpotriva mea un dinte
Si, fr ezitare, musc
Si cnd m port cu ea cuminte
Si-atunci cnd pun mna pe pusc!
Emancipare
La mine-n sat au aprut, ad-hoc,
Bar, discotec, jocuri de noroc
Si de aceea, pe la prnzul mare,
Nu semai afl nimeni peogoare!
Unei profesoare de limba latin
Ti-a fost, pesemne, scris de soart
Ca s predai o limb moart
Si totusi f-ti al crucii semn
C nu predai una de lemn!
Ho(ia
Se spune, astzi, de hotie
C e un fel de meserie,
Ce-n orisicare conjunctur
Nu se nvat, ci se fur.
Defini(ia nayului
Nasul, poate s se spun
C e e cel ce te cunun,
Sau acel ce-ti ia, discret,
Bani, n tren, cnd n-ai bilet!
Autoepitaf
Pentru c-am fost un om de bine,
La cripta mea, nu-ntmpltor,
Se mai opreste cte-un cine
Si-apoi ridic din picior! G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Dan-Viorel NOREA (28.10.1949)
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
57
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Nscut la Constanta, unde a absolvit Liceul Mircea cel Btrn, apoi Facultatea de Automatic, Sectia Calculatoare
Electronice, la Institutul Politehnic Bucuresti. A lucrat ca inginer de sistem la CTCE Constanta, iar dup 1989 lucreaz ca
ntreprinztor privat n domeniul IT. ncepnd din anul 2002 a publicat poezie si epigram pe site-ul poezie.ro (agonia.ro).
Scrie poezie, haiku, senryu, epigram, proz umoristic si SF, pagini de jurnal, cu care apare n numeroase publicatii locale si
nationale, pe site-uri literare, dar si n aproape 30 de volume colective si antologii, ntre care cel putin 15 de epigram si 6 de
haiku. A semnat si cu pseudonimul Noric si a obtinut mai multe premii pentru creatiile sale. Este membru al Clubului
Umoristilor Tulceni Haz (2007), membru fondator si presedinte al Clubului Umoristilor Constnteni Prvlia cu umor
(13 decembrie 2008), membru al Uniunii Epigramistilor din Romnia, al Cenaclului de Haiku si al Cenaclului Literar Mihail
Sadoveanu, ambele din Constanta. Membru fondator al Cercului Epigramistilor Ingineri ING-EPIGRAMA, din cadrul AGIR.
Aparitii editoriale: Epi...gramatica (2011). A ngrijit, n colaborare, aparitia volumului Prvlia cu umor / Caietele Clubului
Umoritilor Constnteni (epigrame, fabule, poezii vesele, proz scurt, caricaturi, 2010).
Catren ciobnesc
St ciobanul circumspect,
Lung privind la o copaie:
Anul sta-i an bisect,
Trebuie s fac o baie!
La pdure
Ea fraga buzelor mi-a dat
Si dou meredulci si sper c,
Nu vrei s stii ce-a mai urmat,
Da-ti spun... mi-a dat si ociuperc.
Tabieturi
La slujb, totu-i o rutin
Cu secretara actual:
M-ntmpin cu tava plin
Si, pe la prnz, deja egoal.
Dup o btaie la crcium
S vedeti ce indignat e
Un zdrahon ct un dulap:
Don jndar, i dati dreptate
Unuia... btut n cap?
Solu(ie pentru iarna grea ce va urma
Cu frigul cred c-am rezolvat
(E o prezicere funebr):
Dormi-vom cte doi n pat,
Unul normal, cellalt cu febr.
Supersti(ii folositoare
mi vin n minte sfaturile date
Demult, de strbunicul, nteleptul:
Dac vreodat vrei s ai dreptate,
S intri-n tribunal numai cudreptul.
Mayina mea are o mare autonomie
De cte ori zreste-o fat
ncetineste-n dreptul ei.
Voi ce deduceti, dragii mei?
E o masin... des-frnat!
Preo(i cu diverse nume vor aduce pacea-n lume
Un episcop spada tine
Cu mnerul ca o cruce,
Un imam o bomb-aduce
Iar evreul... ca-rabin-e.
Unui epigramist
Vd la mijloc...c-a-ta-ram
Are-n ea o epigram
Si... cu-tremur... am aflat
C-a-ta-strof... ai creat.
La Parchet
Unul s-a mbogtit...
La Parchet, se ntelege,
Vine omul... cu-venit
Procurorul doar... cu-lege.
Un pieton accidentat
Dup-accident, e ntrebat
De-un politist n trecere:
Vd c esti beat. Cum s-a-ntmplat?
Pi fost-a chiar... pe-trecere.
Evolu(ie de supra-fa(
La douzeci - unsupraomn zbor,
La patruzeci - unsupraponderal,
La saptezeci - supravietuitor,
La nouzeci esti supranatural.
Victor Hugo
Venind Hugo acum, lanoi n tar
Si-ntelegnd cam cine-s responsabilii
De viata noastr dur si amar,
A scris peloc romanul Mizerabilii.
William Shakespeare
Vznd electoratul consecvent
Ce-i dus la vot cu mintile buimace
Si-alege numai hoti n Parlament,
A ridicat din umeri: Cumv place.
Sursul misterios al Giocondei
O doamn ce urma s se despoaie,
Model s-i fie, ntr-un cadru nou,
Pe Leonardo l-a vzut la baie
Si-asa,-mbrcat... a rmas tablou.
Rembrandt
n perioada de ucenicie,
Curtnd, cum e normal, femei mai coapte,
PrimiseLectii de anatomie
De la o doamn dintr-unRond de noapte. G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Nicolae Grigorescu
Plin de dezamgire si revolt,
Nainte de-a muri, el si-a retras
Si Carul Maresi cel Mic, pebolt...
Dar din pcate, boii au rmas.
Ravel
O prob practic-am dat, cnd
Designer mi-am propus s-ajung,
ns m-au refuzat, spunnd
C Bolero-ul e prea lung.
Leoncavallo
La Deputati si la Senat
L-au strns, pe rnd, cu totii-n brate;
Ajuns acas, a creat
O capodoper: Paiate.
S nu-(i faci chip cioplit...
Chip cioplit? Eu - niciodat!
Pot s jur n mod cinstit
C am fost n lumea toat
Renumit canecioplit.
S nu pofteyti nimic de la aproapele tu
Nu putea ca s mi scape
O vecin-asa frumoas.
Dar nu cu vecinu-aproape...
Numai cnd pleca de-acas.
Scorpionul (zodie)
Si m-a nscut mama pe mine,
Un scorpion. mi curg n vine
Venin si miere, lucruri sfinte...
Pe cine-ntep m tine minte.
Epigrama vzut de un pictor
Dac nu-ti doresti catrene
Ci rvnesti la epigram
Pune dup trei desene
Si-o caricatur-n ram.
Epitaful unui be(iv
E ferit de ploaie, vnt,
Prin boschete si parcri,
ns spre al su mormnt
Duc, ciudat, tot trei crri.
58
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
Nelu VASILE
ORIZONTAL: 1) ...2) Sparge oase (pl.)
- Ca oul la Pasti.3) Suprafata mrii! - Unealt
de pescuit cu multe crlige. 4) si depseste mama la srituri (masc.)
- Ne lumineaz casa - Liter din isclitur!5) Plin pn la refuz - Bun
de minte. 6) A smltui - Se pricepe la fiare. 7) Aproximativ - Are rolul
ei. 8) Extrase din smirn! - Flamur - Sprgtor de sticl!9) Element
de compunere pentru sisteme tehnice ampli-ficatoare de energie -
Om de la rsrit. 10)Participante la rzboi... - ...izolate. 11) ...
VERTICAL: 1) ...2) E de mirare... n curte - Par niste orgoliosi.3)
Zpada nu-i de vzut n neant! - Cantitate infim - Angajatul lui Mos
Crciun... 4) ...si ncptorul su mijloc de transport al cadourilor -
Smburii caisului! - Primele bucti de svaiter!5) Umbl cu vorba de
la unul la altul (pl.). 6) Dovezi de ncredere - Nu-i lipseste nimic -
Inim de credul!7) Lipsiti de trie - Prjituri cu fructe.8) A-si schimba
nftisarea. 9) Numit n absent total - Se nclin cu greutate - Intr
n pantof. 10)Uns la mijloc!- Bnutii nostri - Secui n masin!11) ...
P.S.: La o dezlegare corect, pe manseta careului veti descoperi
prenumele si numele celui comemorat de ctre Ioan Florin Tuinea n
numrul 2(30)/2013 al revistei Constela(ii diamantine, precumsi
continuarea titlului articolului acestuia, Ar fi mplinit.
neva194987@yahoo.com
IN MEMORIAM
(
f
a
n
t
e
z
i
e
)
Dezlegarea careului n partea de jos a paginii
K-0
Scriu poemul care ncepe cu K
si iar scriu poemul care ncepe cu K,
apoi scriu poemul care ncepe cu K
si dup aceea scriu poemul care ncepe
cu K
si cnd scriu poemul care ncepe cu K,
chiar ncepe poemul cu K
pn K rmne K de scrisul lui K.
K-1
Unu de miez
de s-ar lipsi
Cercul ar fi deformat
raza n necalitate.
Cum nfioar rugciunea
pentru orfan.
Cantitatea: - muscat alb la geam,
umed, iar, tioas.
Anafor fractional, procentual,
Fir de sacru mie, tie.
Fr vin si altar
doar o cifr e 1,
Unu K unu,
nu doar n buntate, E
Avva. Avva.
Ecaterina NEGAR~
(Republica Moldova)
K-2
Minile mi-s de lumin
n palme toate semnele existente
pe glob
n constelatia mea
numele meu deriv din numele Meu,
e att de usor s-ti druiesc planeta
Marte, Mercur, Jupiter, Venus si Saturn,
triesc n tot creatul necreatul
un Dumnezeu ce sunt,
ce SPUN!
K-3
De duh si atotaprtoare
Putere ce-n tot m ampretez
SOFIA, SOFIA
Preadreapt ntr-un cer nevzut,
n fata nesfrsirii tale
Oare mi-e ceva al meu
Cnd totul e al tu, DOAMNE.
Cte aripi uriase ti port
Pe roti, nvrtindu-le,
Nemiscate.
K-4
Cum ai asterne un cntec
s-ti odihnesti plasma
serul, venele, interjectia, cercul,
injectabila primvar cu tot
cu lumin, eterul,
attea ferestre deschise n larg,
atta verde rsturnat
dintr-o climar
raze mii ti mngie epiderma
rsfrnt pe petalele de liliac
alb, prealb,
cntec apretat,
unimisterul.
Dezlegare: CONSTANTIND - SATARE - ROSU -
AR - CARMAC - M - IED - NEON - LI - Z - RAS -
ISTET - EMAILA - FAUR - CAM - ARTISTA - IR -
STEAG - IC - SERVO - RUS - H - ITE - RETRASE -
CINCIDEANI. (CONSTANTIN DUMITRACHE;
SAIZECI SI CINCI DE ANI).
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
59
Anul IV, nr. 3(31)/2013
Mihai HORGA
GRIJ A FAT DE POM
(pamflet)
Motto: Cine iubete natura,
este de dou ori-cettean
(Alphonse de Lamartine)
Topoarele lucreaz
Distrug si defriseaz
O zon, astzi verde
Mine nu se mai vede
O fi vreun blestem...
Ecologisti n-avem?
Nici drujba (prietenie?) nu se las
Taie masa lemnoas
Plmnul vegetal
Este lovit mortal
O fi vreun blestem...
Noi, dendrologi n-avem?
Lrgind strzi, noi uitm
De fapt - c ngustm
Zestrea de clorofil
Ucis fr mil
O fi vreun blestem...
Dar, arhitecti n-avem?
Putin se mai planteaz
Mai nou, se toaleteaz
Pomi, tufe, garduri vii
Lsnd locuri pustii
O fi vreun blestem...
Peisagisti n-avem?
Tei parfumati, salcmi
Si voi, castani btrni
La umbra voastr-am stat
Oxigen, voi ne-ati dat
O fi vreun blestem...
Putini, azi mai avem!
Pomu-nseamn viat
Uitm ast povat...
Fr grija de pom
N-avemgrij deom
O fi vreun blestem...
De ce nu ne-ndreptm?
Desertu-nainteaz
Tara agonizeaz
Srman natiune
Mai este ratiune?
Opriti acest blestem
Distrugeri nu mai vrem!
DISTIHURI... CHIMICE
Cum oare s nu m-mbt
Dac beau vin, nu otet?-CH3COOH
Cnd n-am bani, sunt econom
Vinul l beau cu sifon-H2CO3
Bun-i berea, frtioare
Pe buza halbei, pun sare-NaCl
Dar, de nu-s la vreo agap,
Apelez la sfnta ap-H2O
Mai bine-i s las domol
Consumul de alcool-C2H5OH
Nu-s bogat, nu-s mare mahr
Sunt doar un biat de zahr-C12H24O12
Fugi rceal, fugi viroz,
Iau tablete de glucoz-C6H12O6
N-am carnet si nici masin
Niet!... benzin-C6H6, motorin-C4H10
Sunt ciclist, mare sportman
n plmni bag oxigen-O2
Stau la bloc, nu-s barosan
M-nclzesc cu gaz metan-CH4
N-am peluz cu gazon
Plec la munte, la ozon-O3
Si-mi iau soata, cu breton
Pru-i negru, din carbon-C
De vreau, o fac blond-ndat
Cu ap oxigenat-H2O2
P.S.
Viata noastr - e chimie
Vezi, de asta-mi place mie
Dar, v rog s fiu iertat
Vreo formul, de-am ratat!
COLOANA INFINITULUI
Cum fcusi
Brncusi
C, Hobitei cea natal
Ddusi faim mondial?
Cnd cioplisi
Coloana ta
Gndisi cumva
S-nvesnicesti
Clepsidre mndre
Suprapuse
Prin care
Timpul se scurse
Din cer, n pmnt
Sau poate, s-nalte
Al omului, gnd
Spreinfinit
n univers?...
Al meu vers
Asta
Te-ntreab acusi
Constantin Brancusi...
Oricum
Ce gndisi - izbutisi
Art fcusi!
El Greco - Logodna Mariei
60
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 3(31)/2013
La sfrsitul lui februarie 1982
s-a anuntat c laureatul premiului
Cununa de aur de la Struga
este Nichita Stnescu din Ro-
mnia. La nceputul lui martie
anului 1982 am fost la Bucuresti.
Cu domnul Dumitru M. Ion am
mers la Uniunea Scriitorilor si-
acolo, n culoar, am dat de Nichita
Stnescu. Imediat, Dumitru M.
Ion m-a prezentat si cnd i-a
spus c sunt din Scopie s-a bu-
curat nespus de mult. Eu l-am
felicitat pentru premiu. n au-
gust, al aceluiasi an, dup sfr-
situl festivalului de la Struga, ia-
rsi m-am ntlnit la Scopie cu
Nichita Stnescu, dar n-am stat
de vorb pentru c n jurul lui se
nvrteau un musuroi de scriitori
si altii de alte feluri de slujbe,
pentru c asa era pe atunci.
Nichita Stnescu a fost si e
si azi mult iubit si de scriitori dar
si de lume, pentru c el era si
drgut ca figur. Putini sunt po-
etii care au cstigat premiul Cu-
nuna de aur si care au rmas
asa de mult n memoria macedo-
nenilor.
Atunci am auzit o poveste
cum se comportaser prietenii
lui Nichita Stnescu n zilele ct
au fost pe lng el si cu el la toate
ntlnirile. Nu tin minte exact cum
a fost, dar de mare invidie, cineva
(sau mai multi) din delegatia ro-
mneasc a(au) luat cu el(ei) si
un craniu de ommort si o coas
si l-au speriat pe Nichita, preves-
tindu-i moarte, ceva ce s-a si n-
tmplat dup ctiva ani. Poate c
Dumitru M. Ion si Carolina Ilica
si mai aduc aminte mai bine de
sinistra poveste. mi fac si eu
datoria traducnd poezii de-ale
lui Stnescu n aromn, cu ru-
gmintea s fie publicate.
Dina CUVATA
(Macedonia)
NVIRNAT CNTIC DI SIVDAI
(Trist cntec dedragoste)
Mash bana-a mea va s-moar ti mini dealihea,
Vroar.
Mash iarba lu shtii nostul a loclui.
Mash sndza-a mea lji-u dor, didealihealui,
Ti inima-a mea, anda u-alas.
Era-i analt, tini eshts-analt,
Caimolu-a meu easti-analtu.
Yini hopa-anda psescu caljlji.
Yini hopa-anda s-nvicljeadz aftumubiljli.
Yini hopa-anda da ploai-aratsi
Shi muljerli tuti-l poart caplu-a tu
Shi fustnjli-a tali.
Yini shi-un pulj mari, albu,
Cari-u oauu pi tser luna.
EMOTSII DI TOAMN
(Emo(ie de toamn)
Vini toamna, anvlea-nji-u inima cu tsiva
cu-aumbra-a unlui pom ic ma ghini cu-aumbra-a ta.
Nji-u fric c nu-a ti ved cama, niscntili ori,
c va-nji creasc rchi pn di niori,
c va ti-ascundz tu-un oclju xen
shi el va ti-ncljid cu-un frndz di pilonj.
Shi-atumtsea mi-aproch di chetsri shi tac,
li ljeau zboarli sh-li nec tu-amari.
lji-ashuiru-a lunljei shi u-ansar shi-u prifac
tu-un sivdai mari.
PUIZIEA
(Poezia)
Puiziea-i ocljul tsi plndzi.
Ea-i anumirlu tsi plndzi,
ocljul a anumirlui tsi plndzi.
Ea- mna tsi plndzi,
ocljul a mnljei tsi plndzi.
ea-i parlu tsi plndzi
ocljul a clcnjlui tsi plndzi.
O voi, oaspits,
puiziea nu-i lacrm
ma easti insushi plngul,
plngul a unlui oclju nichiluit.
Lacrma-a ocljului
a tsilui cari lipseashti s-hib musheat,
lacrma-a tsilui cari lipseashti s-hib cu tihi.
INIMA
(Inima)
Bati, shi io shtiu c bati shi voi io ta s-bat.
Bati shi u-avdu dipriun shi cama nu voi ta s-bat
Cafi oar, ca di prota oar.
Cafi oar, ca-atsea dit soni oar.
Nu-ari beauu, nu-ari, ca njedzlu di cheatr,
ca njedzlu-a cheatrljei, ma s-bat njedzlu di cheatr.
Can nu-u vidzu putes.
Ard atselji cari dzc c-u vidzur vroar
Ea bati, shi io shtiu c bati, shi voi c ta s-bat.
O-avdu dipriun, bileam sh-nu voi ta s-bat.
Ama avdzarea-a mea shi ea suntu mash n cumat,
mash un bloc di cheatr nidisicat.