You are on page 1of 35

Epidemiologia tuberculozeiagent patogen, surse de infecie, ci i mecanisme de transmitere, receptivitate, indicatori de evaluare.

Transplant pulmonar drept femeie 43 ani

Agent patogen

Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch-BK)


reprezinta agentul etiologic pentru tuberculoza pulmonar. Organismul uman este singurul rezervor pentru acest tip de micobacterie.

Mycobacterium bovis

este agentul etiologic al tuberculozei bovine i rar determin tuberculoza la oameni. Organismul bovinelor este rezervor pentru acest tip de micobacterie. Oamenii se pot infecta prin folosirea produselor de la animalele bolnave.

Caracteristici generale:

1.

Germene obligatoriu aerob;

explica localizarea tuberculozei la varful plamanilor explica principala metoda de diagnosticare a bolii : examenul bacteriologic al sputei

2.

3.

Germene gram pozitiv dar care nu se coloreaza Gramm; Acido-alcoolo rezistenta explica capacitatea acestuia de a reine fuxina, ce st la baza coloraiei Ziehl-Neelsen;

4.

Necesit mediu de cultur special

nu solicitati medii obinuite de cultura;

5.

Crestere lenta pe medii speciale

nu solicitai rezultatul culturii a doua zi;

6.

Agent facultativ patogen

explic de ce polimorfonuclearele i limfocitele nu pot omori BK;

7.

Are o structura bogat n lipide


1.

2.

3.

explic de ce antibioticele uzuale nu penetreaz peretele celular; nu folosii antibiotice uzuale n tratamentul tuberculozei; necesit chimioterapice uzuale;

8.

Structura peretelui celular bogat n lipide stimuleaza imunitatea mediat celular n care sunt implicate limfocitele T helper

imunitatea mediat umoral bazat pe complement i anticorpi are un rol neglijabil, necunoscut

Structura BK

La exteriorul micobacteriei se afl peretele celular care contine 60% lipide ce ii confera un caracter hidrofob, ceros. Dintre lipide, cele mai reprezentative sunt acizii micolici responsabili de virulenta bacteriei. Un alt complex lipidic este cord factor, care este responsabil de aranjarea sub forma de serpentine, cu rol in inhibarea migrarii PMN. Sub peretele celular se afla o membrana citoplasmatica dubla, de asemenea lipoproteica, cu rol de bariera. Are permeabilitate selectiva si in plus o intensa activitate enzimatica. In centru bacteriei se afla nucleul lipsit de membrana nucleara, bogat in structuri cromatinice ARN.

Surse de Infecie

Persoane cu TBC pulmonara activa, BK pozitiv, reprezint principala sursa de infectie. Aceste persoane elimina particule infectate

prin tuse, stranut, vorbire.

Contactul strns cu aceste persoane creste riscul de infectie sau boala. Se estimeaza ca un bolnav de tuberculoz, netratat poate infecta aproximativ 20 de oameni /an.

Persoane cu risc crescut la infecie

1. 2.

3.

4.

5.

Emigranti in tari cu incidenta crescuta; Persoane care lucreaza in domeniul sanitar ( cu mentiune speciala pentru laboratoarele de microbiologie); Persoane vrstnice, la care depresia sistemului imun poate determina reactivarea unor vechi leziuni TBC; Persoane cu rezidene speciale: azile, inchisori, institutii de boli mintale pentru cronici , locuinte pentru homeless; Copii cu varste < 4 ani, la care sistemul imun este vulnerabil, adolescenti

Persoane cu risc crescut la boala tuberculoas

1. 2.

3.

bolnavii cu HIV/ SIDA Pacienti cu leziuni vechi tuberculoase, prin reactivarea BK Droguri I.V.

4.

Conditii clinice

transplante terapie imunosupresoare( aprox.15 mg Prednison/zi ,>1 luna ) anti TNF ( Infliximab) Silicoza Diabet zaharat IRC leucemia, limfom carcinoame persoane subponderale ( < 10% din greutatea ideala ) gastrectomii, by-pass jejuno-ileal

Patogenie

Sursa principala o reprezinta bolnavii de TBC pulmonara, BK pozitiv. In spatiile inchise si neventilate prin uscarea picaturilor Pfluge, BK se acumuleaza, persista si pot fi inhalati. BK inhalati ajung in alveolele pulmonare unde sunt fagocitati de PMN. Rezulta o reactie nespecifica ineficienta , urmata de interventia macrofagului care ingera BK. Intitial macrofagul este inactiv. Distrug o parte din BK, ii prelucreaza antigenic si exteriorizeaza pe suprafata lor antigene specifice BK . Deci macrofagul are functia prezentatoare de antigene si este determinata genetic.

Antigenele BK sunt prezente pe suprafata macrofagului in asociere cu moleculele complexului de histocompatibilitate MHC. Aceasta combinatie antigen BK- MHC este recunoscuta de limfocitul T circulant. Macrofagul inactiv secreta IL -1 care atrage din circulatie limfocite T, carora le transmite informatia antigenica. Limfocitele Th4 implicate in acest mecanism secreta IL-2 si interferon gama, care activeaza sinergic macrofagul amplificandu-i puterea de a omori si a digera BK fagocitat. Acest lant de reactii reprezinta imunitatea mediata celular implicata in TBC.

Formarea granulomului

Limfocitul Th CD4 prolifereaza selectiv formand clone limfocitare antigen specifice. Macrofagele activate de limfocitul Th CD4, secreta la randul lor citokine: IL 8 , IL 6 TNF, care atrag din circulatie noi celule mononucleare la locul de contact cu BK. Rezulta un sistem de aparare care limiteaza micobacteriile ingradindu-le cu bariere de celule, cu formare de granuloame in jurul macrofagelor care au fagocitat bacilii Koch.

TNF are un rol important contribuind la formarea granulomului prin atragerea de macrofage si stimularea transformarii lor in celule epiteloide si celule gigante (Langhans) care reprezinta caracteristica histologica a granulomului tuberculos. De asemeni este responsabil de moartea celulara din centrul granulomului rezultand necroza de cazeificare. Prin acumularea de macrofage distruse si BK omorati sau vii in centru granulomului se formeaza o substanta densa solida numita cazeum.

Hipersensibilitatea intarziata

In cazul depasirii controlului local cand apararea este deficitara, iar antigenele BK sunt in exces, intervine fenomenul de HSI (hipersensibilitate intarziata), reprezentat de un proces de distrugere intensa a macrofagelor inactive care au interior bacili ce se multiplica. Procesul este urmat de eliminarea in mediu a unor cantitati mari de enzime citolitice si radicali liberi de O2 rezultand un raspuns imun accelerat, distrugeri tisulare, necroza de cazeificare si in final lichefierea cazeumului. Deschiderea focarului cazeos determina eliminarea cazeumului, cel mai frecvent pe cale bronhogena si formare de cavitati.

Homework

Diagnostic diferential bacteriologic intre BK si alte bacterii gram pozitive. Termen: 15.03.2009 23:59:59, prezentare powerpoint, maxim 10 slides, trimise pe adresa de email: grosanflavia@yahoo.com

STUDIU EPIDEMIOLOGIC COMPARATIV PE GRUPE DE VRST N NEOPLASMUL BRONHOPULMONAR CONFIRMAT ENDOSCOPIC

Cuvinte cheie: neoplasm, endoscopie, histopatologie, supravieuire Introducere. n studiu am analizat pe trei grupe de vrst caracteristici endoscopice i histopatologice asociate factorilor de risc i supravieuirea n neoplasmul bronhopulmonar. Material i metoda. Studiul a fost efectuat n perioada 2002-2007 n Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea pe 581 de pacieni. Pacienii diagnosticai au fost mprii n trei grupe de vrst: grupul A: 30-49 ani, grupul B: 50-65 ani, grupul C >65 ani. Rezultate. n grupul A au fost diagnosticai 48 pacieni, grupul B 356 pacieni, grupul C 177. n grupul A: la brbai este afectat mai frecvent arborele bronic drept 64,1%, iar ca form histopatologic, carcinomul cu celule mici. La femei mai frecvent am ntlnit afectarea arborelui bronic stng 55,6%, iar ca form histopatologic, carcinom epidermoid. Supravieuirea nu a depit 2 ani (45%). La grupul B: att la brbai, ct i la femei a predominat afectarea arborelui bronic drept (57,3%, respectiv 61.2%). La brbai predomin carcinomul epidermoid (45,6%), la femei carcinomul cu celule mici (41,3%). Supravieuirea a fost mai mic de 1 an n 70,2% din cazuri. La grupul C: predomin afectarea arborelui bronic drept (75,2%), i forma carcinom epidermoid (47,7%). Supravieuirea mai mic de 1 an a fost la 60,8% din cazuri. Concluzii. Pacienii provenii din mediul rural, fumtori, cu vrsta cuprins ntre 50-60 ani sunt mai frecvent afectai i au avut durata de supravieuire cea mai sczut. Bibliografie..

Opiniile studentilor

Sudentii si pretentiile lor

Curs
1.

2.
3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Cursuri interactive 16 studenti Videoproiectie 11 studenti Suport de curs 8 studenti Bibliografie 7 studenti Imagini incluse in curs 4 studenti Prezentarea unor notiuni de baza 3 studenti Cursuri logice 1 student NU dictare rapida 3 studenti Exprimare libera a parerilor 1 stdent

Stagiu
1. 2. 3. 4.

5.
6. 7. 8. 9.

Stagii interactive 14 studenti Multe cazuri 7 studenti Prezentari de caz 11 studenti Efectuarea stagiilor 2 studenti Sincronizare intre curs si stagiu 1 student Testarea cunostintelor 1 student Toleranta la intirzieri 1 student Efectuarea prezentei la stagiu 1 student Notiuni folositoare pentru viitor 1 student

Profesorii si pretentiile lor.

Prezenta la 75% din orele de curs si stagiu (10 cursuri, 10 stagii) 10% din nota. Seful de an contabilizeaza prezentele. Temele primite 20% din nota. Respectati termenul limita de predare. Penalizari 0.5 puncte pentru fiecare zi de intirziere. Examenul practic 20% din nota. Examenul scris de tip grila 50% din nota. Dinamism si atitudine, SOMN INTERZIS. Doresc prezentarea temelor primite in modul powerpoint. Trimiteti pe adresa mea de email observatiile sau sugestiile voastre la curs.

You might also like