Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
2Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Portul Si Locuintele Dacilor

Portul Si Locuintele Dacilor

Ratings: (0)|Views: 194|Likes:
Published by mihaelajinga

More info:

Published by: mihaelajinga on Mar 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOCX, TXT or read online from Scribd
See More
See less

12/03/2013

pdf

text

original

 
Portul si locuintele dacilor
Barbatii purtau pantaloni lungi si largi, stransi pe glezna, doua tunici, una mai scurta cu maneca lunga,care, probabil, se baga in pantaloni, alta mai lunga, despicata in partile laterale si incheiata bord a bordpe piept, incinsa pe talie cu o curea subtire si cu poalele cazand pana aproape de genunchi. Pe deasuprapurtau o mantie inchisa cu o fibula pe umarul drept, care, dupa franjurii mari ce o marginesc, putea fidintr-o tesatura mitoasa. In picioare purtau opinci. Nobilii purtau pe cap o boneta moale; oamenii derand umblau descoperiti, dar se pare ca mantiile erau prevazute cu gluga.Femeile purtau o tunica lunga pana la pamant, incinsa pe talie si degajand gatul, peste care puneau altatunica mai scurta, inchisa, se pare, la fel ca si cea barbateasca. Purtau si ele mantie, care insa se drapaliber. Parul il aveau lung, pieptanat cu carare, in onduleuri mari, pe langa obraji si adunat intr-un cocamplu pe ceafa. Nu purtau nimic pe cap. Cu anumite ocazii sau la anumite tipuri de imbracaminte, cusiguranta insa la starile bogate, se purtau tot felul de podoabe (bratari spiralate, fibule, colier-lant,centura-lant, bijuterii din metale nobile). Dincolo de aceste aspecte generale, se poate deduce totusicaracterul sumar si saracacios al imbracamintei celor cu stare sociala scazuta, dificultatea producerii siasigurarii imbracamintei pentru toata familia in mod continuu. Multe din elementele de imbracamintetextile erau inlocuite sau suplimentate, pentru timpul rece, cu tot felul de blanuri si piei, mai mult saumai putin prelucrate.Casele dacilor de la munte spre deosebire de cele de la campie au avantajul prezentei pietrei. La acestealtitudini casele au fundatia din blocuri de piatra mai mult sau mai putin ingrijit lucrate in functie deaverea proprietarului. In acest fel lemnul nu putrezea in contact cu pamantul. S-au descoperit case dinbarne de lemn imbinate prin sistemul de scobituri in forma de coada de randunica, case la care nu sefoloseau nici un cui. Aceste case aveau o forma poligonala cu 6-8 laturi. Restul construite in sistemulclasic erau majoritatea dreptunghiulare sau rotunde. Majoritatea erau construite din barne de lemnasezate orizontal. La colturi cate un stalp vertical cu rol de susutinere a celor orizontale. Se aplica pepereti o lipitura relativ subtire din lut frumos netezit si uneori colorat. Casele mai sarace aveau intrestalpii de colt o impletitura de nuiele lipita cu lut din belsug peste care se aplica tencuiala eventualcolorata. Cele mai impozante locuinte, descoperite in numar mare sunt cele de tipul turnurilor locuinta.Acestea aveau pe nelipsita fundatie de piatra, parterul alcatuit dintr-un zid de blocuri de piatra deacelasi fel ca si cele din zid. Peste acest zid de piatra era inaltat un zid din caramizi de lut superficial arse.
Portul si locuintele romanilor
 Îmbracamitea romanilor se caracteriza, înainte de toate, prin simplitate: nu necesita nici croialaaproape deloc si nici cusatura, interventia croitorului de profesie era minima.Vesmântul national si oficial al romanilor, dar care era interzis taranilor, muncitorilor simpli si sclvilor,era toga: o bucata de stofa alba groasa de lâna alba, taiata în forma de elipsa sau de semicerc cu un
 
diametru care putea ajunge pâna la sase metri. În epoca imperiala se purta tot mai mult toga colorata -potrivit unor anumite norme : toga împaratului era rosie, a generalilor victoriosi era de purpura cubroderii aurite, iar a copiilor sub 17 ani, precum si a înaltilor magistrati sau a unor categori de sacerdotiera tivita cu o fâsie de purpura. Îmbracarea togei, potrivirea eleganta a cutelor, era o operatie foartecomplicata. În casa, barbatii purtau tunica - larga si lunga pâna sub geninchi, strânsa la mijloc cu ocentura. Iarna se îmbacau chiar doua sau trei tunici una peste alta. Confectionata din doua bucati destofa, cusute între le, dar lasând loc pentru brate si cap, tunica nu avea mâneci - cel putin pâna în secolulal II-lea e.n.; pentru ca un secol mai târziu sa se poarte tunica cu mâneci chiar lungi. În oras, se purtapeste tunica toga, dar oamenii saraci si sclavii umblau numai în tunica.Femeile purtau, direct pe piele, o camasa de in, iar în jurul bustului o fâsie de pânza. În timpurilevechi îmbracau si ele toga, la fel ca barbatii, dar înca din secolele republicii toga era rezervata numaifemeilor de moravuri usoare. În locul ei, peste peste camasa purtau o tunica lunga pâna la pamânt,numita stola, cu mâneci lungi sau fara mâneci, prinsa cu un cordon. Peste stola, un fel de sal din lânacolorata, numit palla, acoperea umerii; un capat al pallei se înfasura pe un brat, celalalt cadea pâna lapamânt, iar cu un fald al pallei, femeia îsi acoperea capul, caci o remeie romana nu iesea niciodata înoras cu capul descoperit. Aranjarea pallei penrtu a fopma un drapaj frumos si elegant era o operatie totatât de comlicata ca cea pe care o cerea toga barbatilor. În epoca Imperiului, femeile au adoptat o îmbracaminte de o mare varietate. Încaltamintea de rigoare a barbatilor când purtau toga era un fel de ghete din piele subtire, faratocuri, fixate pe picior cu sase curele.Însa mult ami comode, mai practoce si mai putin costisitoare erausandalele. În casa, atât barbatii, cât si femeile, ale caror tipuri de încaltaminte nu se deosebeau de celeale barbatilor, puratu papuci de stofa, în diferite culori. Taranii si soldatii purtau saboti.Romanii umblau cu capul descoperit, iar când ploua, îsi puneau o gluga. Vara, pentru a se apara derazele soarelui prea puternice, purtau o palarie cu boruri largi. Pentru sclavii eliberati, semnul dinstinctivera bereta. Evantaiul si umbrela de soare, purtate de sclava însotitoare, si poseta erau articoleindispensabilefemeii elegante.
Casele ţăranilor erau de regulă nişte colibe sărăcăcioase, cu pereţi de bârne acoperite cu lut şi cu unacoperiş de stuf. Dar chiar şi când casa era construită din materiale mai trainice, locuinţa păturilor mediişi sărace consta dintr
-
o singură încăpere (atrium), având o deschizătură largă în tavan şi acoperiş princare pătrundeau lumina şi apa de ploaie, colectată într
-
un bazin din mijlocul încăperii. Acesta era tipulobişnuit de casă etruscă.
 
La început vila familiei romane era concentrată în atrium, în jurul căminului –
 
care avea totodată şi ofuncţie religioasă. Mai târziu, din atrium s
-
au deschis una sau mai multe încăperi laterale. În perioada
imperiului, când s-a adoptat obiceiul grecesc de a lua masa întins pe un pat-
canapea, romanii au adăugatcasei lor şi o sală de mese specială (triclinium). Cu timpul prin sporirea numărului încăperilor, atrium
-ul a
devenit o mare şi somptuoasă anticameră, cu pereţii acoperiţi de fresce, împodobită cu statui şi alteobiecte de artă. Camere de baie existau numai în casele celor foarte bogaţi. Partea interioară aansamblului de locuit îl forma peristilul, grădina înconjurată de un portic susţinut de coloane. Aici lua

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->