Motto: Ddusem drumul boilor dar nu crescuse nc porumbul (Dan SPTARU - att motto-ul ct si titlul SCHIMBAREA mi-au fost

t inspirate de interviul televizat dat de marele artist, cu cteva luni nainte de a trece n nefiin, n 2004)

SCHIMBAREA
Precizare: Documentele de mai jos nu-mi apartin. Ele sunt proprietatea statului roman si apartin istoriei recente a neamului nostru. Am intrat n posesia lor, cu totul ntmplator, n anul 1997 cnd regretatul general mr. de cavalerie(r) Victor ISACEANU, paricipant la Marea Unire si combatant n al II-lea Razboi Mondial, aflat n anturajul maresalului Ion ANTONESCU, dar si a unor personalitati contemporane, decedat cu cteva zile nainte s mplineasca venerabila vrsta de 100 de ani, mi-a nmnat mai multe volume printre care si xerocopiile Rapoartelor comisiilor senatoriale privind actiunile desfasurate n revolutia din decembrie 1989. Ca ofiter de informatii am nteles importanta lor, mai ales ca nici o entitate a statului romn nu se grabea sau nu era interesata sa le faca oficializeze, desi fusese prezentate public, n Parlament. Le-am pastrat, nefiind clasificate si le-am conservat cu speranta ca ntr-o zi vor fi facute publice. Am ncercat, n urma cu ctiva ani, prin intermediul unor distinsi parlamentari prahoveni, n mai multe rnduri, sa ajung la domnul senator Sergiu NICOLAESCU pentru a-l convinge sa faca publice , ca documente oficiale ale statului romn, volumul I si II. Mi sa transmis ca este de acord fara publicarea volumului al II-lea, OPINII SEPARATE scrise de senatorul Valentin GABRIELESCU. Apoi, fara a mi se dea alte explicatii, mai multi oameni de bine(unii cu nume sonore ) m-au sfatuit sa stau n banca mea...

Anii au trecut si vad cte comentarii si discutii violente sunt pe marginea acelor zile nsngerate din decembrie 1989. Prezena pe posturile de televiziune a unor distinsi domni, care interpreteaza n fel si chip spusele marelui disparut Sergiu NICOLAESCU (Dumnezeu sa-l odihneasca), scriu articole, carti si ies pe sticla pentru a se da importanti sau a cstiga niste bani n plus, ma determina sa-mi asum riscul de a face publice munca acelor oameni care au facut parte din Comisiile de control privind evenimentele din 1989. Dar cel mai mult, consider ca aceste aspecte (vol. I si II) trebuie sa fie cunoscute de toti cetatenii ROMNIEI, spre cinstirea acelor compatrioti care au cazut la datorie, indiferent de ce parte a baricadei au fost, distribuiti aleatoriu n cea mai discutabila piesa dramatica contemporana! Este de datoria istoricilor sa prezinte, pe baza a ct mai multor probe, adevarul despre SCHIMBARE. Ca simplu cetatean, pun o ntrebare principalilor regizori si actori ai acestei drame contemporane a neamului nostru: VA PLACE CUM ARATA ROMNIA DE ASTAZI SI CUM O LASATI GENERATIILOR VIITOARE ??????????!!!!!!!!!!!!!!!!! Sunt convins ca raspunsul va nttzia sa apara atta timp ct poporul roman nca nu a gasit de cuviinta sa ceara ceea ce i s-a promis si i se promite de 22 de ani, ncoace: bunastare si demnitate. Doamne, ocroteste ROMNIA! Col (r). Prof. univ. dr.ing. Marian RIZEA Ploiesti - 07.01.2013

RAPORTUL COMISIEI SENATORIALE PRIVIND ACTIUNILE DESFASURATE N REVOLUTIA DIN DECEMBRIE 1989
VOL. I

Cuprins
Cuvnt nainte Volumul I 1. Contextul intern si international n care s-au ncadrat actiunile revolutionare din Decembrie 1989 2. Rolul si influenta mass-mediei internationale n declansarea si desfasurarea evenimentelor din decembrie 1989 3. Timisoara - orasul declansarii Revolutiei Romne din decembrie 1989 3.1. Scurt istoric 3.2. Unele date si informatii detinute de organele specializate ale judetului Timis premergatoare perioadei revolutionare din decembrie 1989 3.3. Desfasurarea evenimentelor 3.4. Operatiunea TRANDAFIRUL si actiunea VAMA 4. Bucuresti - etapa hotartoare pentru victoria Revolutiei Romne 4.1. Scurt istoric 4.2. Actiunile revolutionare desfasurate n municipiul Bucuresti n perioada 16-22 decembrie 1989 4.3. Moartea generalului colonel Vasile Milea - ministrul apararii nationale 4.4. Bucuresti dupa 22 decembrie 1989, orele 12.06 4.4.1. Evenimentele consumate n noptile de 22/23 si 23/24.12.1989 n zona Ministerului Apararii Nationale 4.4.1.1. Evenimentule n care a fost implicat Detasamentul 2 Parasutisti din U.M. 01171 Buzau 4.4.1.2. Incidentul n care a fost implicat detasamentul de studenti si cadre din Academia Tehnica Militara 4.4.1.3. Detalii referitoare la evenimentul petrecut n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989 n care au fost angajate doua echipaje USLA 4.4.2. Incidentul de la Aeroportul Otopeni 4.4.3. Actiunile desfasurate la TVR ncepnd cu 22 decembrie 1989 4.4.3.1. Forte participante la paza Televiziunii 4.4.3.2. Televiziunea Romna Libera la dispozitia multimii 4.4.3.3. ntmplari traite de unii participanti 12 14 44 59 59 61 66 147 156 156 157 213 259 290 290 293 297 310 314 314 323 348 4

5. Evenimentele desfasurate n perioada 16-31 decembrie 1989 n municipiul si judetul Cluj 5.1. Descrierea cronologica a evenimentelor 5.1.1. Piata Libertatii: intersectia str. Napoca si Universitatii 5.1.2. Piata Libertatii: zona Anticariat - Catedrala - B-dul 30 Decembrie 5.1.3. Piata Mrti 5.1.4. Str. Horea - zona Metropol Astoria 5.1.5. Str. Motilor - zona Fabrica de Bere 5.2. Constituirea coloanelor de manifestanti si actiunile acestora 5.3. Activitatea desfasurata de persoanele din conducerea judetului 5.4. Unele date extrase din raportul M.Ap.N. 5.4.1. Descrierea actiunilor fortelor apartinnd M.Ap.N. 5.4.2. Descrierea actiunilor Garzilor Patriotice n municipiul Cluj-Napoca si judetul Cluj. Din Raportul M.Ap.N. 5.4.3. Actiunile Trupelor de Securitate. Material obtinut de la M.I. (Jandarmeria) 5.4.4. Principalele actiuni desfasurate de organele locale ale Securitatii judetului Cluj. Raport prezentat de S.R.I. 5.4.5. Principalele activitati desfasurate de organele de Militie ale municipiului si judetului Cluj. Din raportul prezentat de M.I. catre Comisia senatoriala 5.4.5.1. Perioada 16-20 decembrie 1989 5.4.5.2. Perioada 23-31 decembrie 1989 6. Evenimentele desfasurate n perioada 16-31.12.1989 n municipiul si judetul Sibiu 6.1. Consideratii generale privind situatia istorica, economica, politica si sociala a municipiului si judetului Sibiu premergatoare revolutiei din Decembrie 1989 6.2. Desfasurarea evenimentelor n municipiul si judetul Sibiu, n perioada 16 -31 decembrie 1989 6.3. Principalele actiuni desfasurate de organele locale ale Securitatii Sibiu (din Raportul S.R.I.) 6.4. Unele date cu referire la transportul TAROM 7. Evenimentele desfasurate n perioada 16-31 Decembrie 1989 n alte orase ale tarii 7.1. Evenimentele desfasurate n municipiul Alba-Iulia

356 358 358 368 373 374 381 387 392 414 414 437 439 444 447 447 453 455 455 457 490 500 503 503 5

7.2. Evenimentele desfasurate n municipiul Arad 7.3. Evenimentele desfasurate n municipiul Braila 7.4. Evenimentele desfasurate n municipiul Buzau 7.5. Evenimentele desfasurate n municipiul si judetul Brasov 7.5.1. Descrierea actiunilor fortelor, apartinnd M.Ap.N. (din raportul acestui minister) 7.5.2. Descrierea actiunilor Garzilor Patriotice n perioada 16-31 decembrie 1989 (din raportul ntocmit de M.Ap.N.) 7.5.3. Actiunile Trupelor de Securitate (din raportul Jandarmeriei) 7.5.4. Principalele actiuni desfasurate de organele de Militie (raport al M.I.) 7.5.5. Probleme rezultate din declaratiile si documentele privind aplicarea Planului unic de interventie pentru restabilirea si mentinerea ordinii publice 7.5.6. Consideratii privind desfasurarea evenimentelor la hotelul Capitol 7.5.7. Consideratii cu privire la actiunile desfasurate n municipiul si judetul Brasov n perioada 163l decembrie 1989 7.6. Evenimentele desfasurate n municipiul Constanta 7.7. Evenimentele desfasurate n municipiul Caransebes 7.8. Evenimentele desfasurate n municipiul Craiova 7.9. Evenimentele desfasurate n municipiul Lugoj 7.10. Evenimentele desfasurate n municipiile Hunedoara si Resita 7.10.1. Hunedoara 7.10.2. Resita 7.11. Evenimentele desfasurate n municipiul Turda 7.12. Evenimentele desfasurate n municipiul Trgu-Mures 7.13. Evenimentele desfasurate n municipiul Trgoviste 8. Unele consideratii privind dezinformarea si diversiunea psihologica si radioelectronica 8.1. Cu privire la actiunile de dezinformare si diversiune psihologica desfasurate n perioada evenimentelor din Decembrie 1989 8.2. Cu privite la actiunile tip diversiune radioelectronica ce avut loc n perioada evenimentelor din Decembrie 1989

505 536 547 553 577 588 596 601 604 623 626 629 636 641 648 649 649 655 661 667 671 678 684 712 6

9. Unele date privind retinerea, procesul si executia cuplului dictatorial (difuzarea filmului) 10. Unele date si informatii privind fenomenul terorist 10.1. Cteva opinii privind posibila implicare a spionajului sovietic n actiunile din decembrie 1989 10.2. Cteva opinii privind posibila implicare a spionajului sovietic n actiunile din decembrie 1989 10.3. Extrase din opiniile unor cadre medicale privind existenta teroristilor 10.4. Opiniile unor martori privind existenta teroristilor 10.5. Cteva consideratii de generalitate cu referire la fenomenul terorist 11. Propuneri Incidentul aerian n care si-au pierdut viata gl. Nu Constantin si Mihalea Velicu (Anexa la Raportul Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989) Anexe Volumul II 1. Opinia separata asupra contextului intern si international n care s-au ncadrat evenimentele din decembrie 1989 senator Valentin Gabrielescu 2. Timisoara Declansarea Revolutiei din Decembrie 1989: senator V. Gabrielescu; senator I. Aichimoaie; senator Serban Sandulescu; senator Hosszu Zoltan, cu observatii 2.1. Introducere 2.2. Desfasurarea cronologica a evenimentelor: Ziua de 15 Decembrie 1989 2.3. Ziua de 16 Decembrie 1989 2.4. Ziua de 17 Decembrie 1989 2.5. Ziua de 18 Decembrie 1989 2.5.1. Fortele armate ale Ministerului Apararii Nationale 2.5.2. Actiunea fortelor de ordine Militie si Securitate 2.5.3. Operatiunea TRANDAFIRUL 2.5.4. Actiunea VAMA 2.6. Ziua de 19 Decembrie 1989 2.7. Ziua de 20 Decembrie 1989 2.8. Ziua de 21 Decembrie 1989

726 733 747 753 756 760 773 776 777 815 853 853 862 862 867 869 874 894 897 900 901 905 908 913 921 7

2.9. Unele precizari 2.9.1. Perioada 16-22 Decembrie 1989 2.10. Ziua de 22 Decembrie 1989 2.11. Ziua de 23 Decembrie 1989 2.12. Ziua de 24 si 25 Decembrie 1989 2.13. Ziua de 26 Decembrie 1989 2.14. Zilele de 27-21 Decembrie 1989 2.15. Epilog 2.16. Concluzii Anexa nr.1. Proclamatia Frontului Democratic Romn constituit la Timisoara Anexa nr.2. Rezolutia finala a Adunarii populare din Timisoara relativa la instituirea adevaratei democratii si libertati din Romnia 2.17. Observatiile la capitolul Timisoara facute de senatorul Hosszu Zoltan 3. Opinii separate privind fenomenul terorist n Revolutia din Decembrie 1989 senator Valentin Gabrielescu 4. Opinie separata privind retinerea, procesul si executia cuplului dictatorial senator Valentin Gabrielescu, senator Hosszu Zoltan, senator Serban Sandulescu 4.1. Retinerea cuplului dictatorial 4.2. Luarea hotarrii de lichidare 4.3. Procesul si executia 5. Opinie separata privind solicitarea de ajutor sovietic senator Valentin Gabrielescu, senator Ionel Aichimoaie, senator Hosszu Zoltan, senator Serban Sandulescu, senator Popescu Necsesti 6. Raportul senatorului Serban Sandulescu privind evenimentele din Decembrie 1989 6.1. Consideratii preliminare 6.2. Situatia dictaturii comuniste naintea evenimentelor din Decembrie 1989 6.2.1. Situatia interna 6.2.2. Pozitia externa a lui Ceausescu 6.2.2.1. nfiintarea unitatilor de comando subordonate Directiei de Informaii a Armatei (DIA) 6.3. Date despre lovitura de stat organizata de o structura autohtona militara si civila

923 924 926 930 931 932 932 933 937 939 941 943 944 984 984 985 990 999 1013 1013 1016 1016 1026 1027 1028 8

6.3.1. Sursele de informare ale Comisiei 22 Decembrie 6.3.2. Scurt istoric al nfiintarii si al activitatilor puciste ale acestei structuri 6.3.3. Depozitia comandorului Radu Nicolae n fata comisiei (vezi anexa nr.2) 6.3.3.1. Consideratiuni succinte privind aceasta depozitie 6.4. Planurile si actiunile de sovietizare a Romniei prin kaghebizare 6.4.1. Scurt istoric al actiunilor imperialismului rus si sovietic mpotriva poporului romn 6.4.2. Fundamentarea politicii imperialiste si a actiunilor militare rusesti si sovietice 6.4.3. Testamentul lui Petru cel Mare 6.4.4. Racolarea si pregatirea n Uniunea Sovietica de agenti KGB si GRU 6.4.4.1. Scurt istoric al activitatilor sovietice de spionaj din Romnia, nainte de nceperea razboiului 6.4.4.1.1. Depozitia generalului Stefan Kosztyal n fata Comisiei 22 Decembrie 6.4.4.2. Recrutarea si pregatirea de spioni n URSS n timpul razboiului 6.4.4.3. Recrutarea si pregatirea de agenti GRU si KGB n perioada 1948-1968 6.4.4.3.1. Dimensiunile recrutarii de agenti GRU si KGB n Romnia 6.4.4.3.2. Criteriile de selectionare a celor recrutati de KGB si GRU 6.4.4.3.3. Politica dusa dupa 1964 fata de cadrele care au facut studii n URSS 6.4.4.3.4. Legaturi cu alte servicii de spionaj 6.5. Preliminariile evenimentelor din Decembrie 1989 6.5.1. Primele obiective ale comisiei de cercetare a evenimentelor din Decembrie 1989 6.5.2. Depozitia colonelului Dumitru Rin 6.5.2.1. Stenograma audierii colonelului Rasina (vezi anexa nr.9) 6.5.3. Ultima ntrevedere dintre Nicolae Ceausescu si Mihai Sergheevici Gorbaciov

1028 1029 1034 1034 1037 1037 1038 1039 1039 1040 1041 1042 1044 1044 1046 1047 1049 1050 1050 1053 1056 1056 9

6.6. ncepe numaratoarea inversa pentru dictatura comunista 6.6.1. Pregatiri pentru salvarea dictaturii comuniste 6.6.2. Fortele care s-au luptat pentru putere n Decembrie 1989 6.6.2.1. Fortele pe care s-a bazat Ceausescu 6.6.2.2. Fortele pe care s-au bazat autorii loviturii de stat 6.7. Date succinte privind perioada 16-22 Decembrie 1989 6.7.1. Pregatirile de la Iasi 6.7.2. Rascoala populara de la Timisoara 6.7.3. Rascoale populare mocnesc n toata tara 6.7.4. Ziua marilor hotarri ale lui Ceausescu 17 decembrie 1989 6.7.4.1. Implicarea armatei n nabusirea iminentelor rascoale populare 6.7.4.2. Sedinta C.P.Ex. din 17 Decembrie 1989 6.7.4.3. Vizita la marile constructii ale socialismului 6.7.4.4. Un ordin cifrat publicat de Scnteia Tineretului 6.7.4.5. Vizita n Iran 6.7.4.6. Mitingul de la Bucuresti din 21 Decembrie 6.7.4.7. Luptele de la Intercontinental si Piata Romana 6.7.4.8. Omagiu poporului romn 6.7.4.9. Fuga Ceausestilor 6.8. Razboiul urban de la Sibiu 6.8.1. Momentele semnificative ale evenimentelor de la Sibiu 6.8.1.1. O hotarre cu consecinte tragice 6.8.1.2. Venirea teroristilor cu avionul ROMBAC la Sibiu 6.8.1.3. Teroristii veniti cu avionul ROMBAC erau la de la DIA 6.8.1.4. Semnificatia a doua momente de la Sibiu care spun totul despre natura ascunsa a evenimentelor din Decembrie 1989 6.8.2. Un caz tipic de combatanti ai unitatilor de cercetare diversiune ale DIA 6.8.2.1. Cei patru arestati din ziua de 25 Decembrie de la Sibiu 6.8.2.2. Incredibila poveste a disparitiei unei harti cu semne militare pe ea

1057 1058 1062 1062 1064 1066 1067 1068 1071 1072 1072 1072 1073 1074 1076 1076 1077 1078 1078 1080 1081 1081 1081 1084 1086 1089 1090 1090 10

6.8.2.3. Date din Dosarul 26/P/90 ignorate de Procuratura 6.9. Evenimentele de dupa 22 Decembrie 1989, ora 12.05 6.9.1. Formarea Consiliului Frontului Salvarii Nationale 6.9.2. Prinderea Ceausestilor si procesul lor 6.9.2.1. Detentia Ceausestilor 6.9.2.2. Procesul si executia Ceausestilor 6.9.3. Rekaghebizarea Romniei 6.9.3.1. Agentii GRU si KGB sa-i acopere trecutul 6.9.3.2. Ion Iliescu si KGB-ul 6.9.4. Razboiul electronic din Decembrie 1989 6.9.5. Activitatea Procuraturii si Justitiei legat de evenimentele din Decembrie 1989 7. Concluzii senator Hosszu Zoltan 8. Cu privire la Raportul Comisiei Decembrie 1989 Un punct de vedere senator Gheorghe Raboaca 9. Opinie separata privind fenomenul diversionist-terorist n Revolutia din Decembrie 1989 senator Adrian D. Popescu Necsesti Documente care nu fac parte din raport Relatri ale ofierilor din Trgovite De ce nu au fluierat generalii n faa lui Ion Iliescu? Teroritii mori ntlnire CADA Gelu Voican Voiculescu, 12 februarie 1990 (transcript) ntlnire CADA Petre Roman, 1 martie 1990 (transcript)

1092 1093 1095 1096 1097 1097 1099 1101 1104 1106 1107 1109 1114 1128 1165 1165 1174 1180 1183 1231

11

CUVNT NAINTE La propunerea senatorului Sergiu Nicolaescu, prin Hotarrea Senatului Romniei nr.11 din 16 iulie 1991, s-a aprobat constituirea Comisiei pentru cercetarea evenimentelor din Decembrie 1989 cu urmatoarea componen: Sergiu Nicolaescu - presedinte, Ionel Alexandru, Mihai Iacobescu, Mihail Neagu, Attila Verestoy si Mircea Voica. Prin hotarrile Senatului Romniei nr.51/1992 si 15 din 22.06.1993 s-a aprobat continuarea activitatii Comisiei pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie, avnd o noua componen: Valentin Corneliu Gabrielescu - presedinte, Sergiu Nicolaescu - vicepresedinte, Ionel Aichimoaie - secretar, Ilie Platica Vidovici, Ioan Constantin Pop, Victor Apostolache, Serban Sandulescu, Mircea Vlcu, Zoltan Hosszu, Popescu Necsesti, Gheorghe Rboac ca membri. Actuala forma a Raportului Senatorial privind cercetarea evenimentelor din Decembrie 1989 a fost realizata pe baza datelor strnse si prelucrate n prima legislatura (6 seciuni), completat si mbunatatit cu informatii obtinute n urma cercetarilor si audierilor facute n cea de-a II-a legislatura, precum si pe baza documentarelor ntocmite de M.Ap.N., M.I., S.R.I. si a Parchetului General. Redactarea acestui raport n prima faza apartine senatorului Sergiu Nicolaescu, ajutat de col. (r) Grigora Giorgian. Materialul realizat a fost prezentat membrilor comisiei care au adus completari sau si-au exprimat opinii personale, dndu-si n final acordul asupra continutului acestuia. Totodata, n continutul
12

raportului au fost inserate si materialele ntocmite n urma cercetarilor la fata locului, efectuate de grupuri de senatori att n prima ct si n a doua legislatura. Astfel, o contributie de seama si-au adus prin ntocmirea unor materiale documentate domnii senatori Serban Sandulescu, Mircea Vlcu, Ion Pop, la sectiunile Sibiu, Cluj, Buzau; domnul senator Hosszu Zoltan, la sectiunile Timisoara si Arad; domnul senator Gheorghe Rboac, la sectiunea Craiova; domnul senator Ilie Vidovici Pltic, la sectiunea Braila; domnul senator Ionel Aichimoaie la toate sectiunile, precum si contributiei aduse de ceilalti membri ai comisiei n mbunatatirea continutului prezentului material. Acest raport se doreste a fi un material documentar perfectabil, care sa constituie pentru istorici si cercetatori, ca de altfel si pentru viitoarele parlamente o sursa de informare privind unul din cele mai controversate evenimente petrecute n Romnia n acest secol.

13

1. CONTEXTUL INTERN I INTERNATIONAL N CARE S-AU NCADRAT ACTIUNILE REVOLUTIONARE DIN DECEMBRIE 1989 Pentru o ntelegere ct mai completa a evenimentelor din Decembrie 1989 ne propunem a ncepe acest raport printr-o situare a evenimentelor n contextul intern si international n care s-au desfasurat. Pentru a conferi rigoare demersului ntreprins, am urmarit ca orice afirmatie ce se regaseste n textul raportului sa fie sustinuta de argumente verificabile sau date n planul faptic. Am selectionat si inclus cu prioritate n continutul raportului acele date ale caror evolutii ulterioare ale contextului social-politic intern si international confera o deplina autenticitate. De aceea, rezultatul stradaniilor noastre sa fie privit drept un material perfectibil urmnd ca pe masura obtinerii unor noi dovezi sa fie completat si definitivat. Evenimentele ce aveau sa se declanseze n tara noastra la finele anului 1989, se nscriu n mod logic, n procesul general esteuropean aflat ntr-o derulare accelerata, supus principiului dominoului si unui destin implacabil al istoriei. Unul dupa altul regimurile comuniste din aceasta zona geografica se prabusesc, marcnd pulverizarea tuturor elementelor specifice sistemelor totalitare: dictatura partidului unic; dirijismul de stat excesiv centralizat al economiei, etc. Eliminarea acestor malformatii a fost n genere dorita si reclamata de toate centrele de putere ale politicii mondiale. Ceausescu, aproape singur, nchistat n dogmele ideologiei sale originale, n megalomania sa paranoica, ntr-un desantat cult al personalitatii, a ramas insensibil la toate semnalele exterioare,
14

incapabil sa recepteze corect sensul istoriei si prea putin dispus sa se adapteze progresului acesteia. Rezultatul - o izolare totala a tarii noastre pe plan extern, fara precedent n trecutul istoric al Romniei. n interior, dictatorul a preconizat paleative pentru remedierea unor grave disfunctionalitati ale organismului economic si compensatii ridicole pentru lipsurile materiale n care se zbatea cvasitotalitatea populatiei tarii. Consecinta a fost accentuarea starilor de nemultumire n toate paturile sociale si radicalizarea sensibila a opiniei publice pna la crearea unei stari pre-revolutionare, explozive, asa cum evenimentele ulterioare aveau sa o confirme. n receptarea sensului proceselor aflate n derulare pe plan european, un rol important credem ca l-au avut informatiile aflate la dispozitia dictatorului, obtinute de organele specializate ale statului cu atributiuni n domeniu. O buna parte a acestor materiale se afla n posesia comisiei si prin selectie le vom evidentia n cele ce urmeaza. La sfrsitul anului 1989, personalitati politice straine iau frecvent atitudini publice la adresa situatiei din Romnia, unele dintre ele constituindu-se n tot attea avertismente la adresa dictatorului. n interviul acordat postului Radio France International la 24 noiembrie1989, consilierul prezidential sovietic Oleg Bogomolov declara: Procesul care se desfasoara n prezent n unele tari din Europa de est are un caracter ireversibil si de generalitate. Anumiti conducatori politici pot sa nu fie constienti de necesitatea unor asemenea schimbari, dar viata nsasi le-o va impune. De aceea eu privesc cu un anumit optimism evolutia viitoare a Romniei. (D.S.S./SIE nota 0086 / 27.11.1989).
15

La 10 octombrie 1989, dupa ncheierea reuniunii la nivel nalt a CEE de la Strassbourg, presedintele Frantei a lansat public urmatoarele idei: ... problema unor provincii cum ar fi Silezia, Mazuria, Prusia Orientala, etc. trebuie sa ramna intangibila. n schimb nu trebuie sa se omita existenta divergentelor ntre Ungaria si Romnia n problema Transilvaniei sau problema Basarabiei... Franta si URSS trebuie sa-si reia rolul de asigurare a echilibrului n Europa, asa cum au facut-o de secole. Declarndu-se n dezacord cu ntelegerile convenite la Yalta, a mentionat ca acestea au dus nu numai la divizarea Europei ci, mai ales, la consfintirea dominatiei continentului de catre SUA si URSS. (D.S.S./SIE/nota 00288 din 12.12.1989). Buletinul de stiri al Casei Albe a publicat un interviu al presedintelui George Bush, acordat unor ziaristi americani, n care referitor la Romnia se spuneau urmatoarele: As dori sa vad unele actiuni si n aceasta tara... Nu stiu cnd se va ntmpla acest lucru. Am trimis n Romnia un nou ambasador, Alan Green, care mi este prieten. L-am trimis n Romnia tocmai pentru ca este un om ferm si intransigent, ce cunoaste bine parerile mele despre democratie si libertate. Cred ca Alan Green a plecat la 29 noiembrie 1989 spre Romnia si el va prezenta punctul nostru de vedere, al meu personal, presedintelui Nicolae Ceausescu. n orice caz vom ncerca, dar va fi foarte greu. Conform aceluiasi buletin de stiri al Casei Albe, adjunctul secretarului de stat al SUA pentru problemele Europei si Canadei, Raymond Seitz, a declarat la o conferinta de presa tinuta la Washington urmatoarele: Nu pot sa anticipez ce se va ntmpla n Romnia. Este o tara insensibila sau imuna la toate schimbarile care au loc n Europa rasariteana. Ea are unele particularitati proprii. Situatia drepturilor omului este de-a dreptul deprimanta. Pentru moment nu exista nici un indiciu ca ceea ce s-a ntmplat
16

n mod att de fericit si salutar n majoritatea altor regiuni din Europa rasariteana se va ntmpla si n Romnia. Dar n orice caz i tinem pumnii.(D.S.S./SIE/ Nota 277 din02.12.1989). Iata cum comenteaza doi americani, M.R. Beschloss si S. Talbott dupa cinci ani de la evenimente: ... S-ar fi putut ca Baker sa aiba si alte motive, n afara de dorinta sa de a pune capat varsarii de snge. Statele Unite tocmai lansasera o invazie masiva n Panama, numita Operatiunea Cauza Justa, al carui principal scop era sa-1 nlature de la putere pe dictatorul statului, gl. Manuel Noriega, si sa-1 aduca napoi, n Florida, pentru a fi judecat cci era acuzat de trafic de droguri. Baker i-a cerul lui Matlock telegrafic sa-i sondeze pe sovietici n legatura cu atitudinea lor n problema Romniei. Cnd Matlock s-a dus la Comitetul Central si la Ministerul de Externe, unii dintre sovietici si-au pus ntrebarea daca nu cumva americanii le ntindeau o cursa sau ncercau sa-i implice ntr-o provocare. Il suspectau pe Bush si pe Baker ca vor sa convinga Uniunea Sovietica sa se rentoarca la genul de comportament, care cauzase attea necazuri n trecut (1954-1968). Apoi, daca fortele sovietice vor intra n Romnia, Statele Unite vor condamna n mod public interventia. Sevardnadze nu cade n posibila cursa si i spune de-a dreptul lui Matlock ca gasea sugestia lui Bush, nu sinistra, ci doar stupida. Era categoric mpotriva unei interventii din afara. Revolutia Romnilor era treaba lor si a nimanui altcuiva. Orice fel de amestec din partea Uniunii Sovietice l-ar transforma pe Ceausescu ntr-un martir.
17

Citnd situatia din Panama, Ivan Aboimov, unul din adjunctii lui Sevardnadze, remarca fata de Matlock cu nedisimulata amaraciune: -Se pare ca v-am transmis dumneavoastra Doctrina Brejnev!. De fapt aceste declaratii, ct si cartea lui Gyula Horn, premierul ungar, care se referea tot la acest moment ori la ajutorul maghiar, dat poporului romn n Decembrie 1989, vin sa confirme punctul de vedere al primei comisii senatoriale exprimat nca din anul 1991. n continuare, redam un articol din Romnia Libera, semnat de domnul A.Vladimir, care probabil folosind diferite surse, a ajuns la aceleasi concluzii ...Putini stiu astazi, c eliminarea lui Ceausescu a fost pecetluita la ntlnirea Mitterand Gorbaciov de la Kiev, desfasurata cu cteva saptamni naintea declansarii evenimentelor din Decembrie. Imediat dupa '90, dl. Dan Amadeu Lazarescu, a dezvaluit ca n septembrie '89, fiind la Paris, cu ocazia unui Congres International de Istorie, a aflat de la Marcel Schapira (importanta personalitate a francmasoneriei romnesti si internationale) ca Occidentul cazuse de acord cu Gorbaciov, asupra necesitatii eliminarii lui Ceausescu, si ca, n acest scop, fusese desemnat un general pentru aducerea la ndeplinire a operatiunii. Mentionam ca n vara lui '89, au avut loc n Ungaria cteva contacte ntre generali romni si ofiteri ungari si sovietici. Astfel, desi ocultat de istoricii evenimentelor din decembrie '89, a avut loc o ntlnire ntre gl. Gusa si Karpati, ministrul apararii din Ungaria, ale carei detalii nu au fost facute niciodata cunoscute nici de o parte, nici de cealalta. n acelasi timp gl. Chiac si gl. Victor Stanculescu, au vizitat si ei Ungaria, avnd - potrivit anumitor surse - o serie de contacte la cartierul general al Armatei Sud a U.R.S.S., unitate care-si avea statul major n Ungaria si misiunea de a asigura ntreg flancul balcanic al U.R.S.S.
18

n cadrul Armatei Sud functiona si o unitate speciala SPETNAZ, a GRU, formata att din militari specializati n cercetare-diversiune n spatele frontului ct si din civili - asa numitii visautniki pregatiti sa actioneze n teritoriu, deghizati n turisti, dupa ce anterior se familiarizau cu regiunea calatorind n grupuri de sindicalisti sportivi, fruntasi n productie, etc. De fiecare data cnd grupuri de visautniki soseau n excursii (recunoastere), acestia erau nsotiti de ghizi translatori, asigurati exclusiv din cadrul rezidentei sovietice n tara respectiva, furnizati de ambasadele U.R.S.S. Niciodata de ghizi locali. Armamentul usor si aparatura de comunicatie sofisticata, dar portabila si lesne camuflabila, ale acestor visautniki a atras mai de mult atentia serviciilor secrete occidentale. Dupa mai bine de 10 ani de investigatii, acestia au descoperit, cu stupoare, ca visautniki sovietici, erau mai bine echipati dect unitatile cercetare diversiune din occident. Probabil ca de aceea a fost att de sigur pe el Gorbaciov atunci cnd pe 20 decembrie 1989 a anuntat n mijlocul unei sesiuni a Sovietului Suprem: n urmatoarele 24 de ore n Romnia vor interveni schimbari radicale. Visautniki erau la datorie n plina actiune semnalata peste tot. Se pare nsa, ca era prea trziu. Revolutia ncepuse, Gorbaciov nu se nselase. Alt personaj politic la curent era Mitterrand. Analiznd fie si numai aceste luari de pozitie publice din partea unor asemenea personalitati, unde fiecare cuvnt este folosit doar dupa o atenta evaluare si cu o semnificatie precisa, nu poate sa nu surprinda intuitia ca va fi foarte greu sa se realizeze si n Romnia schimbarile asteptate, ea prezentnd unele particularitati proprii care exclud posibilitatea producerii unei revolutii de catifea ntr-o maniera similara celor din celelalte tari socialiste est-europene, iar viitorul apropiat avea sa confirme aceste previziuni.
19

Romnia a fost nelipsita de pe agenda contactelor politicodiplomatice la nivel nalt si a frecventelor reuniuni ale unor organisme suprastatale, organizate n perioada de referinta: Raportam urmatoarele informatii obtinute pe mai multe linii cu privire la ntlnirea dintre Bush si Gorbaciov: n cadrul noilor convorbiri la nivel nalt dintre SUA si URSS, organizate la initiativa sovieticilor, cele doua parti vor aborda cu prioritate probleme privind redefinirea sferelor de influenta si elaborarea unei noi strategii comune care sa le asigure n continuare un rol dominant n toate problemele internationale... Sunt date ca URSS va face noi concesii n favoarea americanilor n schimbul obtinerii de ajutoare economice si financiare. Se urmareste stabilirea unui nou echilibru pe continentul european, care sa permita atenuarea treptata a diferentelor de sistem politic si economic ntre tarile socialiste si cele capitaliste.. Din datele de care dispunem rezulta ca la ntlnirea dintre Bush si Gorbaciov ar urma sa se discute si problema exercitarii de noi presiuni coordonate asupra acelor tari socialiste care nu au trecut la aplicarea de reforme reale, fiind avute n vedere ndeosebi R.P. Chineza, Cuba si Romnia. Cu privire la tara noastra, Bush va releva ca statele membre ale NATO vor continua aplicarea de restrictii n relatiile lor cu Romnia si va solicita ca si URSS sa procedeze n mod similar, mai ales prin reducerea livrarilor sovietice de titei, gaz metan si minereu de fier...n cadrul consultarilor din ultimele zile cu administratia de la Washington guvernele Angliei, Frantei, R.F. Germania si Italiei au insistat pentru ca fiecare dintre statele vesteuropene sa aiba un rol sporit n influentarea situatiei din Europa de Est, astfel nct sa-si asigure promovarea propriilor interese pe termen lung n aceasta zona. (D.S.S./SIE/ Nota raport 00275 din 01.12.1989) La ntlnirea dintre cancelarul Kohl si presedintele Mitterand pe plan mai larg ...s-a stabilit sa se intensifice aplicarea masurilor
20

elaborate n cadrul NATO pentru stimularea evolutiilor din Europa de Est, ndeosebi prin sprijinirea constituirii unui front comun al fortelor de opozitie din tarile socialiste. (D.S.S./nota SIE 00252/793/07.11.1989). Administratia americana a comunicat principalilor aliati din NATO ... evenimentele din Europa de est se desfasoara cu rapiditate, fiind necesara o coordonare si mai strnsa ntre statele membre ale Aliantei Nord-Atlantice pentru controlarea situatiei si accelerarea cursului favorabil intereselor occidentului. n acest sens trebuie sa se asigure o redistribuire a rolurilor statelor occidentale si o mai mare implicare a lor n actiunile de influentare a evolutiilor din diferite tari socialiste. SUA se vor concentra ndeosebi asupra situatiei din URSS urmnd ca RFG si Marea Britanie sa se ocupe mai mult de problemele legate de R.D.G, Polonia, Cehoslovacia, iar Franta si Italia de cele privind Ungaria, Bulgaria si Romnia. (D.S.S./SIE / Nota 00257/815 din 13.11.1989). (Asemenea informatii vor mai fi prezentate si pe parcursul materialului acolo unde se va simti aceasta necesitate.) Prin initiativa de a convoca la Paris o reuniune de urgenta a sefilor de stat si de guvern ai tarilor membre ale Pietei Comune, presedintele francez urmareste sa promoveze unele din punctele de vedere ale Frantei n problema evenimentelor ce au loc n unele tari din Europa de est. Cu acest prilej partea franceza va insista pentru: - adoptarea unei pozitii unitare la nivelul CEE fata de evolutiile din unele tari est-europene, pornind de la premisa ca actuala conjunctura ofera conditii favorabile initierii de noi masuri de coordonare care sa permita obtinerea unor pozitii tot mai influente n statele respective; - implicarea sporita a tarilor comunitare n actiunile de destabilizare a situatiei din Europa de est si prevenirea realizarii
21

unor ntelegeri separate ntre SUA si URSS privind impunerea unui nou echilibru pe continent care sa nu tina seama de obiectivele pe termen lung ale comunitatii vest-europene; - sustinerea tarilor din Europa de Est care au trecut pe calea reformelor, att prin acordarea de ajutoare financiare limitate, ct mai ales prin determinarea adoptarii de catre acestea a unor masuri pentru extinderea aplicarii mecanismelor economiei de piata; - abtinerea de la stimularea n continuare a fluxului de persoane din est catre vest, pe de o parte pentru a nu se crea probleme economice si chiar conflicte sociale n Europa Occidentala si pe de alta parte pentru a se ncuraja direct constituirea n tarile socialiste a unei mase de manevra formata din cetateni nemultumiti, pretabili la actiuni protestatare." (D.S.S./SIE/ Nota 00260 din 16.11.1989). Printre hotarrile reuniunii de la Paris a sefilor de stat si de guvern ai tarilor membre ale CEE cu privire la tara noastra, n contextul pozitiilor concertate ale SUA si URSS, se are n vedere intensificarea actiunilor viznd crearea unor tensiuni interne, destabilizatoare prin folosirea unor stari de nemultumire si incitari n mediul minoritatii maghiare considerndu-se ca n acest fel Romnia ar putea fi determinata sa nu mai obstructioneze procesele ce au loc n est (D.S.S./SIE /nota 00263/22.11.1989). Cu acelasi prilej, presedintele SUA, n discutiile purtate cu sefii de stat si de guvern ai tarilor NATO a prezentat n esenta urmatoarele: Pozitia pe care s-a situat Gorbaciov atesta ca URSS este dispusa sa faca n continuare concesii substantiale n majoritatea problemelor de interes pentru Occident. Ca urmare, statele NATO trebuie sa faca uz de toate posibilitatile si prghiile de care dispun pentru a determina accelerarea procesului de reforme din Europa de Est. (D.S.S./SIE/ Nota raport 00282 din 05.12.1989)
22

Masurile stabilite la astfel de reuniuni par sa se materializeze rapid, printr-o mare diversitate de mijloace si metode: Din date certe rezulta ca dupa recenta reuniune la nivel nalt a NATO de la Bruxelles, guvernul Olandei preconizeaza urmatoarele orientari privind relatiile cu Romnia: .... intensificarea campaniei propagandistice de denigrare a realitatilor din Romnia si stimularea prin toate mijloacele, inclusiv prin posibilitatile Ambasadei Olandei la Bucuresti, a elementelor protestatare din tara noastra; sprijinirea n continuare a organizarii n Olanda de manifestari antiromnesti, ndeosebi pe tema pretinsei nerespectari a drepturilor omului si a programului de modernizare a localitatilor; tolerarea pe mai departe a activitatii grupurilor iredentiste-maghiare din Olanda. (D.S.S./SIE/ Nota raport 00286 din 11.11.1989) Recent CIA a nfiintat o organizatie denumita Trust Organization, care si propune: ncurajarea si sprijinirea miscarii de dizidenta n tarile socialiste; organizarea si dirijarea activitatilor informative n rndul emigratiei originare din aceste tari; initierea unor actiuni ndreptate contra statelor socialiste prin intermediul elementelor ostile din rndul emigratiei sau al dizidentei. Organizatia nou-creata si are sediul central n California si filiale n R.F.G si Austria, activitatile fiind finantate de CIA si serviciile speciale ale tarilor membre ale NATO. Instruirea acestora este facuta de un grup special constituit din foste cadre ale serviciilor de informatii din tarile socialiste, care au tradat, ntre acestea numarndu-se si Pacepa. Printre actiunile considerate reusite ale lui Trust Organization este contributia adusa la destabilizarea politico-sociala din Polonia, Ungaria si R.D.G. Potrivit datelor ce le detinem, pentru viitor, organizatia si propune sa-si concentreze actiunile cu preponderenta mpotriva Romniei si Cehoslovaciei. (D.S.S./SIE. Nota 00444/814 din
23

14.11.1989) n continuare vom face o scurta trecere n revista a unora din informatiile obtinute de organele de stat de specialitate n legatura cu fenomene semnalate n zone din imediata vecinatate a Romniei: - Ungaria actioneaza intens pe diferite canale, inclusiv diplomatice, n mod ascuns si descoperit, printr-o mare varietate de metode si procedee ndeosebi acoperite, n scopul destabilizarii situatiei politice interne din tara noastra, cu prioritate n Transilvania; - ....conducerea ungara mai actioneaza pentru internationalizarea problemei Transilvaniei, precum si pentru izolarea politica si economica a tarii noastre; - ....simultan cu provocarea unor demonstratii ale populatiei de origine maghiara din Transilvania, Ungaria are intentia sa provoace incidente la granita cu tara noastra care sa degenereze n conflict militar ntre cele doua tari, dupa care apoi sa ceara interventia unor tari ale Tratatului de la Varsovia, ndeosebi din partea U.R.S.S., cu scopul pentru asa-zisa mpacare a partilor; - .... acest scenariu, Ungaria l are n vedere sa-l realizeze cu stirea U.R.S.S. si cu sprijinul Austriei, precum si al altor tari. (M.Ap.N. - telegrama 015771 din 09.12.1989). Actualele manifestari si demonstratii antisocialiste din Cehoslovacia au fost initiate si provocate si de catre minoritatea maghiara din Cehoslovacia... - .... n fruntea acestor demonstratii antisocialiste s-au aflat ndeosebi intelectualitatea si studentii cehoslovaci de origine ungara, care printre altele cer crearea unei provincii autonome ungare n Cehoslovacia (zona Bratislava, Nitra, Banska-Bystrica, iar la sud frontiera cu Ungaria);
24

- .... actiunile si demonstratiile minoritatii ungare din Cehoslovacia sunt sustinute propagandistic si material de catre Ungaria si de catre unele tari occidentale; - .... a rezultat ca Ungaria pregateste un amplu plan pentru initierea si provocarea de demonstratii ale minoritatii maghiare din tara noastra n unele localitati din Transilvania si chiar la Bucuresti; - ...pentru declansarea acestor demonstratii antisocialiste si antinationale n Romnia, n scopul destabilizarii situatiei politice interne si realizarii pretentiilor ungare, Ungaria sustine propagandistic si material, inclusiv actiuni de spionaj si cu ajutorul altor tari; - ... Ungaria spera ca la demonstratiile mentionate mai sus sa fie atrase si alte minoritati nationale de la noi, chiar si romni. (M.Ap.N. - telegrama D.10-015201 din 29 noiembrie 1989 ora 14.30). - Emigratia maghiara din Occident si cercurile guvernamentale de la Budapesta vehiculeaza cu deosebita insistenta, facnd o larga popularitate prin mijloacele mass media, ideea reanalizarii n forurile internationale a statutului actual al Transilvaniei, urmarindu-se antrenarea etnicilor unguri din Romnia la actiuni pentru crearea unui stat independent sau autonom. Actiuni diverse, deschise, de instigare la acte n sensul mentionat desfasoara mai multe organizatii nationalist-iredentiste, dar mai ales Uniunea Ardeleana din Ungaria, nfiintata n decembrie 1988 din initiativa unor intelectuali din tara vecina... n comunicatul dat publicitatii n ziarul propriu Informatii ardelene, n luna iunie 1989 de catre sus-numita organizatie, s-a sustinut deschis necesitatea ntemeierii unui Ardeal independent, neutru si suveran. Gruparea este condusa de un parlament... avnd ca presedinte pe Imre Cscpela, economist iar ca vicepresedinti pe Bela Pomogats, critic literar, Erno Raffay, specialist n istoria Transilvaniei, Mathyas Bajko, ziarist si Janos Teleki, avocat. Ca presedinte de onoare a fost ales Peter Pali
25

Domokos, folclorist, specialist n etnografia secuilor si ceangailor.... Sub influenta unor organizatii nationalist iredentiste ca Fundatia Ungara pentru drepturile omului cu sediul la New York si Institutul ungar al Universitatii din Toronto, n Occident si Ungaria se desfasoara actiuni pentru crearea conditiilor de proclamare a Transilvaniei independente. Semnificativ este si faptul ca n vara anului 1989 n Ungaria s-a realizat o ntelegere ntre Uniunea Mondiala Transilvaneana, filiala din R.F.G a acesteia si Uniunea Ardeleana din Ungaria, cu scopul de a actiona pentru urgentarea proclamarii autonomiei Transilvaniei si nglobarea acesteia ntr-o asa-zisa federatie de tip elvetian. Pe pozitie similara se situeaza Alianta mondiala a bisericilor reformate, biserica reformata si romano-catolica din Ungaria.... Tot mai des cetateni romni de nationalitate maghiara, mai ales intelectuali, adera la ideea independentei Transilvaniei si atribuirea acestui teritoriu Ungariei. (Dosar SRI / Nota UM0610, F.N., fila 62) -Prin manevrarea gruparii autointitulate Romnia Libera, se are n vedere organizarea n zona Ambasadei R.S. Romnia de la Budapesta, n a II-a jumatate a lunii noiembrie a.c., a doua manifestari dusmanoase... n jurul datei de 15.11. a.c... si la 20.11. a.c... Uniunea Liber Democrata, Federatia Tineretului Democrat din Ungaria (Fidesz) si alte organizatii ungare de opozitie, mpreuna cu asa zisa grupare Romnia Libera au tiparit mai multe mii de manifeste cu continut ostil n legatura cu politica interna si externa a partidului si statului nostru si lucrarile Congresului al XIV-lea al P.C.R. Din informatiile de care dispunem rezulta ca se va ncerca introducerea manifestelor respective n Romnia pe diferite canale, ndeosebi prin intermediul echipajelor unor nave care circula pe Dunare, urmnd a fi difuzate prin depunerea lor n cutii postale apartinnd unor cetateni, precum si unor institutii sau
26

ntreprinderi (lucru ce s-a si realizat). n Ungaria, exista preocupari pentru folosirea mai intensa a Televiziunii n vederea propagarii unor idei nationalist-iredentiste precum si pentru incitarea la activitati ostile a populatiei de nationalitate maghiara din Transilvania. n acest scop, cu sprijin financiar primit din partea lui Istvan Zolczak, cetatean brazilian de origine maghiara, se intentioneaza construirea unui releu TV n localitatea Bekecsaba care sa permita receptionarea emisiunilor de televiziune ungare pe o ct mai mare parte a teritoriului Romniei. (D.S.S./Nolz 00420/782 din 04.11.1989.) - n tara vecina (Ungaria n.n.) se afla n faza de reconstituire lojele francmasonice, actiune n care este puternic angrenat istoricul literar Pomogats Bela cunoscut pentru preocuparile sale nationalist-iredentiste cu privire la Transilvania. Se apreciaza ca s-ar urmari o reorientare a activitatii acestei organizatii si axarea ei pe probleme revizioniste. Ordinul cavalerilor de la Malta, cu ramurile sale catolica si reformata ce au sediul n R.F.G., desfasoara n prezent o intensa activitate n Ungaria prin intermediul unui anume Wagner si respectiv Ugron, reprezentanti care si-au stabilit sediul la parohia romano-catolica din Budapesta. Preocuparea actuala de baza a acestora este de a sprijini emigrarea persoanelor provenite din R.D.G. n R.F.G., dar se cunoaste ca n conducerea organizatiei se afla si elemente nationalist-iredentiste de vrf ntre care Vass Adalbert, presedintele Uniunii Mondiale Ardelene cu sediul n Florida. (Dosar SRI / Nota UM0610 F.N. fila 65) Selectam n continuare cteva din informatiile ce se refera la situatii si fenomene sesizate n interiorul tarii: - Cercurile reactionare din Ungaria si, n primul, rnd biserica reformata, manevreaza pe fostul preot Tkes Laszlo din Timisoara, antrenndu-l n actiuni nationalist-iredentiste si antiromnesti. nca
27

din luna iulie 1988 a fost instigat sa declanseze actiuni asa zis contestatare deschise, n scopul atragerii asupra lui a unor masuri din partea autoritatilor, care sa-i creeze statut de persecutat pe criterii nationale si religioase... La 20.10. a.c, cu prilejul controlului de frontiera efectuat asupra a doi preoti reformati din Debretin, s-a stabilit ca acestia au venit n tara special pentru a-l contacta si ncuraja pe Tkes Laszlo. Asupra lor s-au gasit mai multe nscrisuri ascunse n plafoniera autoturismului cu care calatoreau, ntre care: - o lista cu ntrebari adresate lui Tkes Laszlo de Forumul Democratic Ungar n legatura cu situatia sa si unele aspecte ale politicii partidului si statului nostru, n vederea folosirii materialului n propaganda antiromneasca din exterior; - textul unei declaratii comune a reprezentantilor adunarilor bisericilor reformate de dincolo de Tisa si a organizatiilor Forumului Democratic Ungar din Debretin prin care este aparat Tkes Laszlo si se fac aprecieri ostile la adresa autoritatilor clericale si de stat din R.S. Romnia; - o chitanta n original (se afla n xerocopie la dosar - n.n.) prin care Tkes Laszlo confirma primirea sumei de 20.000 lei nsotita de o multumire n termeni religiosi. nscrisul atesta ca actiunile sale sunt subventionate din exterior...; din date recente rezulta ca Tkes Laszlo este sprijinit si primeste indicatii inclusiv de la avocatul pensionar Ujvari Francisc din Cluj Napoca, cunoscut ca viziteaza cu regularitate Ambasada Ungariei din Bucuresti. (Dosar SRJ/ Nota UM0610 F.N. fila 67) (Pe parcursul lucrarii, aceste informatii vor fi detaliate pe baza unor noi date ce au fost obtinute ulterior) - Securitatile judetelor Cluj si Timis, actionnd n cooperare, au stabilit ca cetateanul francez Eggs Michael n vrsta de 37 de ani, venit n tara noastra ca turist, este n realitate emisar al centrelor cultice reactionare din Occident, trimis cu sarcini informative si de incitare. n timpul sederii n R.S. Romnia, cel n cauza a contactat
28

doua elemente de vrf apartinnd fostului cult greco-catolic din Lugoj si Cluj-Napoca, ncercnd sa obtina date privind pozitia si atitudinea lor si a celorlalti deserventi fata de ornduirea sociala si de stat din tara noastra, relatiile cu autoritatile, situatia socialpolitica si economica din Romnia, context n care a instigat la actiuni anarho-contestatare viznd destabilizarea climatului intern. (Dir.DSS. I-a / Nota F.N./F.D.) - Securitatea judetului Arad a avertizat ... pe Carther Woren David, Brown Sally-Jo, cetateni americani vizitatori frecventi ai R.S. Romnia si Denbory Allison, cetatean canadian, veniti n tara noastra ca turisti. n realitate acestia s-au dovedit a fi emisari ai unei organizatii religioase independente, preocupati sa desfasoare activitati informative si de incitare n mediile cultelor neoprotestante. Cei n cauza, sub acoperirea acordarii unor ajutoare asa-zis caritabile, compuse din produse alimentare, cosmetice si cafea ... au ncercat sa incite si sa sustina moral activitatea unor elemente anarho-contestatare din Arad, Brasov si Trgu Mures. (Dir. a IlI-a DSS / Nota F.N./ decembrie 1989) - ....O atentie sporita a fost acordata identificarii si verificarii unor cetateni straini, n mod deosebit din Germania, Franta, Spania si SUA, care, veniti n Romnia sub diferite acoperiri, au contactat elemente legionare, transmitnd indicatii si instructiuni de la gruparile legionare.... S-a actionat n directia descifrarii scopului si sensului venirii n tara noastra a unui mare numar de cetateni din Ungaria, cu mult peste cotele perioadelor anterioare.... Se stabilise cu certitudine o crestere fara precedent a numarului evenimentelor la frontiera, att n ceea ce priveste iesirile ilegale ct si intrarile ilegale, mai ales pe spatiul Ungaria.... S-a urmarit ... cunoasterea atitudinilor si preocuparilor numerosilor emisari veniti n mod deosebit pe linia cultelor neoprotestante si a sectelor, concomitent cu descifrarea naturii legaturilor lor cu persoane din interior...
29

majoritatea emisarilor cultici si sectanti si-au ndreptat atentia asupra unor zone si localitati din Transilvania. (Dosar SRI/Nota nr. 0386588 din 12.11.1991, cu activitatile cadrelor fostei U.M. 0610 n perioada 15-30.12.1989). n perioada 01-21 decembrie 1989, marea majoritate a materialelor sintetice raportate s-au referit ndeosebi la: n zilele premergatoare datei de 16 a aparut un fenomen, respectiv intrarea n tara prin punctele de intrare din vest, din Iugoslavia, a unor grupuri masive de turisti n masini, formatul unui grup era de 20-30 de masini apartinnd unor tari vecine si poate nu prietene. Se specifica ca cei veniti erau rusi si maghiari, de ordinul sutelor si miilor ... unii au tranzitat judetul, dar foarte multi au ramas n judet, nu s-au cazat n spatiile oficiale de cazare, au ramas raspnditi prin oras, n masini.... Erau informatii cu privire la cetatenii care erau la vremea respectiva denumiti fugari, ca s-au ntors si ca au frecventat unele centre de instruire din Ungaria si care urmau sa desfasoare actiuni diversioniste pe teritoriul tarii noastre n zona de vest. Aceste persoane au fost cele predate de autoritatile vecine, dar care n momentul sederii acolo au fost instruite n anumite actiuni. (Declaratia maiorului Dragoman Romul, seful Serviciului 3/ sec. jud. Timis, la procesul lotului Timisoara). Un interes aparte l-a manifestat si fosta Uniune Sovietica, aspect ce rezulta si din analiza situatiei intrarilor-iesirilor la granita tarii noastre premergatoare actiunilor revolutionare din Romnia. Astfel s-a constatat ca desi n luna decembrie 1989 s-a nregistrat un regres al intrarilor cetatenilor straini fata de perioada corespondenta a anului 1988 (de la 300.879 la 231.967), cele ale cetatenilor sovietici au marcat cresteri spectaculoase (de la 30.879 la 67.530 - vezi anexe -).
30

Astfel, din unele date si informatii obtinute de la fostul organ de securitate Caras-Severin rezulta ca: ...n a doua parte a lunii noiembrie 1989 s-a constatat o prezenta mai numeroasa a cetatenilor straini pe teritoriul judetului, comparativ cu perioadele anterioare, ndeosebi din Ungaria si fosta U.R.S.S., atingndu-se un flux maxim n perioada 15-20 decembrie 1989. n autoturismele care circulau de regula n coloana puteau fi vazuti cte 2-3 barbati de vrsta medie (25-40 ani), care nu se foloseau de locurile de cazare existente, iar cnd se ntmpla sa intre n contact cu organele de ordine rutiera, directia de deplasare era prezentata confuz, neconvingator. n ziua de 21 decembrie 1989 n municipiul Resita au fost vazute mai multe autoturisme sovietice stationate n apropierea unor intersectii importante. De asemenea, pe raza judetului Covasna s-a nregistrat ...prezenta unui numar sporit de cetateni straini veniti n calitate de turisti, vizitatori la rude, ndeosebi din Ungaria, dar si intensificarea fluxului de turisti n tranzit mai cu seama din U.R.S.S.. (Dosar S.R.I. nota 4144 Sec. Covasna, fila 96). Ancheta de presa efectuata de redactia ziarului Armata Romniei, n perioada 01.09.1991-15.01.1992, n garnizoana Braila a relevat printre altele ca: ...si aceasta parte a Romniei a devenit ncepnd cu a doua decada a lunii decembrie tinta unui interes turistic nemaintlnit. Au trecut prin zona sau au ramas aici numerosi straini n special cu autoturisme Dacia si Lada venind dinspre nord. Granicerii au confirmat ca n aceasta perioada au trecut pe la punctele de trecere a frontierei de stat cu fosta Uniune Sovietica multe asemenea vehicule cu cte 2-3 persoane, n general, barbati tineri atletici. Unii s-au cazat n hoteluri uznd se pare de legitimatii false pe nume romnesti, altii prin cimitire
31

sau la anumite adrese. Trei dintre musafiri, negasindu-si adapost au recurs chiar la sechestrarea, ncepnd cu 17 decembrie, timp de 3 zile a unei familii n apartamentul sau. Dupa depozitiile sotiei titularului locuintei, unul dintre ei disparea zilnic, ca apoi sa transmita telegrafic comunicate la un aparat aflat ntr-o geanta. Pe l9 decembrie au parasit apartamentul si l-au somat pe soferul unei Dacii, sa-i duca la Bucuresti. N-a mai fost nevoie sa foloseasca acest autoturism deoarece a sosit o Dacia Brek care i-a luat si au pornit mpreuna cu soferul spre destinatie. (Informare n urma documentarii de presa a M.Ap.N. nr. 590 (anexa 505) din 10.02.1992. Mai trebuie adaugat volumul de informatii pe care Directia de contrainformatii economice din fostul D.S.S. si compartimentele ei corespondente din teritoriu le-au raportat si n cursul anului 1989, semnalnd ntregul evantai de imperfectiuni, dereglari si greutati cu care se confrunta ansamblul economiei nationale: lipsa materiilor prime, risipa din unele sectoare, functionarea defectuoasa a unor capacitati de productie, calitatea necorespunzatoare a produselor destinate exportului, cooperarea deficitara dintre ntreprinderi si ramuri industriale, existenta unor stari de pericol, raportarile fictive, dezinteresul, incompetenta si proasta gestiune din partea unor factori de conducere din economie. S-au evidentiat astfel efectele grave pe care perpetuarea unor asemenea anomalii le avea asupra realizarilor de plan si retributiilor oamenilor muncii si, implicit, asupra starilor de spirit din diverse ntreprinderi si medii, marcate de o substantiala amplificare a nemultumirilor. (Astfel de materiale se regasesc n Dosar S.R.I., filele 13-37). De mentionat ca autorii informatiilor accentuau n special neregulile economice fara a atrage atentia asupra situatiei prerevolutionare ce se crease n tara n momentele respective, mai ales n rndul oamenilor muncii din uzine.
32

Judecate din perspectiva evenimentelor petrecute n decembrie 1989 n tara noastra, consideram a nu fi lipsite de semnificatii unele situatii semnalate la frontierele Romniei, sesizate de organele de specialitate ale M.Ap.N. si care par a se nscrie ntr-o anumita logica a faptelor, prefigurata de celelalte categorii de informatii. - n U.R.S.S. se semnaleaza o serie de aplicatii notificate precum si unele executate de mari unitati tactice n zona Cernauti n perioada 14-17.10.1989. Totodata, s-a constatat intensificarea activitatilor practice desfasurate de unele unitati de marina si aviatie apartinnd F.M.M. n special n luna octombrie n cadrul carora au fost executate trageri navale si aeriene. n perioada 18-22 decembrie 1989 n cadrul Fortelor Maritime Militare sovietice s-au executat lansari de rachete ntr-un raion maritim situat la vest de Peninsula Crimeea. (M.Ap.N./M.St.M./Dir.Inf. Buletin inform. 4454 din 19.12.1989 si Sint.Inf.4362/1989). Din informarea sinteza naintata n urma documentarii de presa n garnizoana Braila a rezultat, n afara cresterii interesului turistic nemaintlnit n aceasta zona ncepnd din 18 decembrie 1989 pe soseaua Reni-Giurgiulesti a fost semnalata o coloana de peste 70 de camioane militare. (Inf.Sint.M.Ap.N./M 590 din 10.02.1992). n R.P.Ungaria, retin atentia: - aplicatiile batalioanelor de cercetare diversiune (din organica corpurilor de armata) care au executat pregatire specifica ducerii actiunilor de lupta n spatele trupelor inamice. Din unele date de care se dispune, rezulta ca o astfel de activitate au desfasurat recent batalioanele corpurilor 1 si 3 armata (ntre 16-18 decembrie) finalizate cu executarea unui mars ncheiat n raioane situate la 15-20 km de frontiera cu R.S.Romnia. Aceleasi unitati au executat n lunile martie-iunie, prin rotatie, o pregatire
33

speciala la baza de instructie n teren muntos de la Rezi (12 km. nord de Keszthely), activitate ncheiata cu desfasurarea unor exercitii tactice. (M.Ap.N./ M.St.M. - Sinteza informativa 4362/89). - n padurea Podvorievka (pe teritoriul U.R.S.S. - n.n.), pe directia Radauti, Prut-Lipcani, a fost descoperita o antena parabolica a unei statii de radiolocatie care functioneaza fara ntrerupere ncepnd cu 19 noiembrie 1989. - Pe malul drept al Dunarii (n Bulgaria n.n.) pe directia BechetOreahovo, a fost montata o statie de radiolocatie n scopul probabil de a asigura navigatia pe Dunare. Este posibil ca aceasta statie sa fie folosita si n alte scopuri militare. - n sectorul batalionului din Oradea s-au executat (pe teritoriul Ungariei n.n.) recunoasteri de catre grupuri de 5-7 militari conduse de cadre. Probabil au fost introdusi noi militari n serviciul de paza, dar nu este exclusa nici ipoteza de a se fi ntarit cu efective subunitate defrontiera.... - frecvent la frontiera (cu Ungaria n.n.) n diferite puncte, n special perioada desfasurarii lucrarilor congresului, persoane civile si militare au executat observarea teritoriului nostru, n unele cazuri ncalcnd chiar teritoriul R.S.R. (M.Ap.N./M.St.M./ Dir.Inf. - nota S/Dl/4288 din 1989). - Fortele Marinei Militare ale R.P. Bulgaria executau la 20 decembrie 1989 activitati de pregatire de lupta ntr-un raion situat n sud-vestul Marii Negre (M.Ap.N./M.St.M./Dir. Inf. Buletin informativ 299 (4455)(20.12.1989). Totodata, s-a constatat o usoara intensificare a exercitiilor aplicatiilor navale executate independent si n cooperare cu flotila estica din Marea Neagra (Buletin Informativ M.Ap.N. 4362/1989). Evaluarea informatiilor sosite pe diverse canale nu putea prevesti nimic bun pentru dictator. Soarta ce era harazita liderilor fostelor state socialiste europene, odata nlaturati de la putere, nu avea
34

darul, sa-l lase indiferent. El avea imaginea unei cabale internationale, materializata n misiuni concrete din partea unor forte diverse, avnd drept finalitate cauterizarea regimului al carui exponent si unic conducator era. El era convins ca pericolul vine numai din afara. n fata acestei situatii dictatorul nu face nici cea mai mica ncercare sa prentmpine desfasurarea unor evenimente prin luarea de masuri de paralizare a ntregului sistem. Dimpotriva, el accentueaza tensiunea n interior folosindu-se de organele de opresiune, partidul si securitatea, iar fata de exterior accentueaza izolarea, grabindu-si inconstient sfrsitul implacabil care se apropia. El ncearca sa faca apel la nationalism, ca n anul 1968, creznd n mod naiv ca mai are de partea sa majoritatea populatiei. Despre aceste probleme si va expune fara echivoc opiniile cu cteva prilejuri: Tot ce s-a ntmplat si se ntmpla n Germania, n Cehoslovacia si n Bulgaria, acum si n trecut n Polonia si Ungaria, sunt lucruri organizate de URSS cu sprijinul american si al Occidentului. Trebuie sa fie foarte clar acest lucru, iar ceea ce s-a ntmplat n ultimele trei tari - R.D. Germana, Cehoslovacia, Bulgaria au fost lovituri de stat organizate si cu sprijinul plevei societatii, cu pleava societatii cu sprijin strain. n acest fel trebuie ntelese lucrurile. Nu se pot judeca altfel.(Stenograma sedintei C.P.Ex. din 17.12.1989) Acum n Europa este o situatie de capitulare, de pactizare cu imperialismul, pentru lichidarea socialismului. (Stenograma sedintei C.P.Ex. din 17.12.1989) . Reiese clar chiar din declaratia lui Bush ca a discutat despre situatia din Romnia, ca trebuie sa se ia unele masuri mpotriva
35

Romniei. Bush a declarat ca a discutat cu Gorbaciov la Malta acest lucru. Iar Gorbaciov a ascultat fara sa dea nici un raspuns, de fapt a fost de acord. Gorbaciov a spus ca nu a dat nici un raspuns.(Stenograma teleconferintei din 20.12.1989) Vom trece de aceasta situatie. Am mai avut si situatia din 1968, dar acum este mai rau dect n 1968, pentru ca se face demagogie, se nseala poporul cu lozinci anticomuniste, pentru ca se urmareste de fapt lichidarea socialismului. Aceasta este realitatea. (Stenograma sedintei C.P.Ex. din 17.12.1989) Ceausescu imagineaza masuri care, pe plan extern, irita si sfideaza personalitati politice si organisme internationale influente, cu un efect nociv, agravant, asupra procesului de izolare a regimului si a tarii noastre . n cuvntarea la Congresul al XIV-lea se refera n premiera la pactul Ribentrop-Molotov cu trimitere directa la problema Basarabiei, renunta la clauza natiunii celei mai favorizate din partea SUA, ntrerupe raporturile cu FMI, obstructioneaza unele reuniuni internationale, etc. n interior, masurile preconizate au menirea sa accentueze izolarea tarii si sa-i ntretina iluzia ca societatea, sistemul, sunt ermetic nchise, impenetrabile la influente externe: se suplimenteaza cu efective ale garzilor patriotice si oameni ai muncii dispozitivele de paza si ordine publica, mentinute n patrulare pe strazi si dupa ncheierea lucrarilor congresului; accesul ziaristilor straini este limitat si selectiv, ajutoarele externe sunt refuzate, este nasprit regimul de frontiera si ngradita circulatia strainilor. Se naspresc actiunile de izolare si mpotriva dizidentilor. Ceausescu este hotart sa lupte n interior si n exterior cu toti cei care nu credeau ca el.
36

Nici evenimentele declansate la Timisoara ncepnd cu 15 decembrie 1989 nu au darul sa-l trezeasca la realitate, considerndu-le drept opera exclusiva a unor factori externi, sprijiniti de elemente declasate din interior, nesemnificative ca pondere si moralitate n populatia tarii. Astfel, le regasim calificate n interventia sa din sedinta C.P.Ex. din 17 decembrie 1989: ... La Timisoara au avut loc unele evenimente, care s-au reluat astazi la prnz.... Aici este amestecul cercurilor din afara, a cercurilor straine de spionaj, ncepnd cu Budapesta... De altfel este cunoscut si faptul ca att n Rasarit ct si n Apus toti discuta ca n Romnia ar trebui sa se schimbe lucrurile. Si-au propus si cei din Rasarit si cei din Apus sa schimbe si folosesc orice... O serie de elemente declasate s-au adunat din nou si au provocat dezordine, au intrat n sediul Comitetului judetean de partid... Niste derbedei sa intre n sediul Comitetului judetean de partid, sa bata pe soldati, pe ofiteri si ei sa nu intervina ?! ... O mna de derbedei, pusi la cale de cei care vor sa distruga socialismul si voi de ce le faceti jocul... Trebuia sa-i omoare pe huligani, nu sa-i bata eiactiuni puse la cale att din est ct si din vest, care s-au unit pentru distrugerea socialismului, ca vor socialism uman capitalist. nca din noiembrie 1989, securitatea i prezinta dictatorului un material prin care cerea luarea de masuri mpotriva unui pastor protestant Timisoara: Tkes Laszlo. Ceausescu nu simte pericolul sau nu crede ceea ce securitatea ncearca sa-l convinga si respinge orice act mpotriva preotului maghiar presupus ca agent strain. (Nota de informare ce a fost prezentata dictatorului este transcrisa integral). Aprecierea evenimentelor de la Timisoara este reluata, nemodificata si la teleconferinta din 20 decembrie 1989 si n
37

comunicatul dat pe posturile radio si TV, n aceeasi zi, la orele 19.00. Rezolvarea prin for a acestei situatii, avnd pentru el o unica semnificatie, i se pare fireasca: necesar sa se explice tuturor cetatenilor nca din aceasta seara ca aceste incidente grave de la Timisoara, au fost organizate si dirijate de cercurile revansarde, revizioniste, serviciile de spionaj straine, cu scopul clar de a provoca dezordine, de a destabiliza situatia din Romnia, actiona n directia lichidarii independentei si suveranitatii teritoriului Romniei. De altfel, cercurile din Budapesta au si facut declaratii n aceasta privinta. Este acum pe deplin clar ca toate acestea au fost minutios pregatite si au avut un scop bine stabilit. Asa se explica ca, cu eforturile facute de organele locale, de unitatile de ordine si de armata de a linisti lucrurile nu au dus la rezultate. Dimpotriva, aceste cercuri, grupari organizate, au intensificat actiunile lor antinationale. Aceasta a facut necesar ca unitatile militare si de ordine sa intervina pentru apararea linistii, a bunurilor orasului Timisoara, ndeplinindu-si obligatiile si prevederile prevazute n Constitutie ct si legile tarii. (Stenograma conferintei din 20.12.1989) Cu unele ezitari, dupa interventia fortelor de ordine din noaptea de 18 decembrie 1989 la Timisoara Ceausescu are sentimentul ca incidentele respective nu sunt att de grave si ia decizia de a nu-si amna vizita oficiala n Iran: Daca vom putea pleca mine n vizita n Iran, Biroul Permanent al C.P.Ex. raspunde de ntreaga activitate. Activitatea directa va fi condusa de tovarasa Elena Ceausescu si tovarasul Manea Manescu. Ei pot sa convoace si hotarrile sa le ia mpreuna ntregul Birou permanent. Nimeni dintre membrii Biroului permanent nu va pleca din Bucuresti n aceste zile. Ceilalti se pot duce. (Stenograma sedintei C.P.Ex. din 12.1989)
38

Semnificatia acestei decizii credem ca include si intentia lui Ceausescu de a exploata n plan propagandistic evenimentul, vizita urmnd a demonstra opiniei publice - inclusiv interlocutorilor iranieni - ca regimul e stabil, n tara e liniste, iar situatia se afla sub control. n plus, vizita se prezenta fructuoasa n special n plan economic, oferindu-i sansa compensarii partiale a pierderilor de pe alte piete, urmare a izolarii accentuate a tarii noastre. n ziua de 18 decembrie 1989, la orele 08.30, Nicolae Ceausescu a decolat de pe aeroportul Otopeni cu avionul prezidential Boeing 707-YR-ABB, cu destinatia Teheran, unde a ajuns n jurul orelor 12.00 si s-a napoiat n Bucuresti n ziua de 20 decembrie 1989 n jurul orelor 15.00, cu trei ore mai devreme fa de ora planificata. Dupa o stationare de aproximativ 2 ore n salonul oficial al aeroportului, el se deplaseaza direct la sediul C.C. nemultumit ca situatia de la Timisoara nu s-a rezolvat. Acest lucru l afirma la teleconferinta din dupa-masa aceleiasi zile: ... doresc foarte pe scurt sa ma refer din nou la evenimentele care au fost la Timisoara si care de fapt nu au ncetat. Masurile anuntate deja n sedinta C.P.Ex. din 17.12.1989 desigur ca ramneau n vigoare: Am dat, de altfel indicatia sa se ntrerupa orice activitate de turism. Nu trebuie sa mai vina nici un turist din strainatate, pentru ca toti s-au transformat n agenti de spionaj. De asemenea, sa se ntrerupa si micul trafic de frontiera imediat. Am dat ordin la Ministerul de Interne, dar trebuie chemati si cei de la turism imediat, iar locurile neocupate sa fie date la cetatenii romni. Nici din tarile socialiste sa nu mai vina n afara de Coreea; de China si din Cuba. Pentru ca toate tarile socialiste vecine nu prezinta ncredere. Cei din tarile socialiste vecine sunt trimisi ca
39

agenti. ntrerupem orice activitate de turism. La toate judetele se va declara stare de alarma. Unitatile militare ale Ministerului de Interne, ale Securitatii sunt n stare de alarma. Sa dam la teleconferinta indicatia ca sa se ia toate masurile fata de orice ncercare, pentru ca trebuie sa aparam independenta patriei si a socialismului mpotriva oricaruia, indiferent cine este. (Stenograma sedintei C.P.Ex. din 17.12.1989) Doua ore mai trziu, aceste masuri ale lui Ceausescu nu i se vor mai parea suficiente si destul de eficace. El impune suplimentarea lor: mobilizarea oamenilor muncii! Nu are nici o ndoiala ca el este n continuare cel mai iubit fiu al poporului si ca actele sale politice se bucura de cel mai larg suport popular. Ideea mobilizarii oamenilor muncii apare nca la sedinta C.P.Ex. din 17.12.1989: ... Era mai bine atunci sa mobilizam 500 de muncitori, cum am facut pe timpuri n Bucuresti n 1945... Toata situatia sa se dezbata serios cu ntregul activ de partid, cu UTC-ul. Ce fel de educatie comunista faceti voi tineretului? Ce fel de UTC-isti sunt acestia, care au fost n rndul huliganilor? De altfel au fost si ctiva membri de partid, dar multi UTC-isti.... Vom lupta pna la ultimul si trebuie sa supunem aprobarii partidului, pentru ca independenta si suveranitatea se cucereste si se apara cu lupta, pentru ca daca n 1968 nu am fi actionat si nu adunam aici poporul, nu narmam garzile patriotice, ar fi venit si peste noi, cum au facut n Cehoslovacia, pentru ca sovieticii ct si bulgarii erau la granita. Nu am dezarmat. Am pus si am votat n M.Ap.N. ca totul sa se apere cu arma n mna." Aici Nicolae Ceausescu savrseste o mare eroare comparnd situatia ce se crease cu ocazia interventiei armate a unor state
40

socialiste membre ale Tratatului de la Varsovia n Cehoslovacia si cnd se profila o interventie militara si asupra tarii noastre. Este adevarat ca actiunile ntreprinse de Romnia n 1968 au produs puternice impresii pozitive pe plan mondial atragnd simpatia multor personalitati politice de vaza si multor natiuni, pozitia sa fiind puternic sustinuta de masele populare, dar situatia economica, sociala si politica de atunci nu poate fi comparata cu cea existenta la sfrsitul anului 1989. Ceausescu cu regimul lui era urt de ntreg poporul romn si antipatizat de ntreaga lume cu exceptia unor tari din Asia si Africa. Ideea este reluata si dezvoltata si n cadrul teleconferintei din 20 decembrie 1989: ... Toate acestea impun, tovarasi, din partea tuturor cetatenilor, tuturor oamenilor de buna credinta o ntarire a independentei suveranitatii, un raspuns ferm tuturor acelora care n slujba diferitelor cercuri straine actioneaza mpotriva intereselor poporului romn, e necesar sa facem totul nsasi oamenii muncii, toti cetatenii din toate domeniile, sa dea ei raspuns si sa actioneze pentru a neutraliza aceste actiuni ndreptate mpotriva dezvoltarii socialiste, a independentei, a poporului nostru. Este necesar ca imediat, ...sa discutati aceste probleme sa organizam ... chiar ncepnd din aceasta seara si mine n ntreprinderi adunari unde sa se adopte motiuni de condamnare celor care s-au pus n slujba strainatatii, a cercurilor straine... Trebuie sa ntarim masurile de ordine,n toate unitatile, sa se organizeze n rndurile oamenilor muncii - grupe speciale de aparare si ordine a ntreprinderilor, a institutiilor pentru a nu fi necesar sa se apeleze la unitatile militare, dect n conditiuni deosebite si numai cu aparatele corespunzatoare.
41

Legat de aceeasi perioada organele de specialitate au informat o intensa activitate diplomatica si unele declaratii facute de personalitati astfel: GEISSLER KUSS CRISTIANE ... a pretins personalului ambasadei germane (din Bucuresti - n.n.) ca datorita varsarii de snge care nu are precedent n Europa de la cel de-al II-lea razboi mondial pna n prezent, Austria si-a retras ambasadorul... Kuperman, atasat militar la ambasada SUA, i-a precizat lui Alex reprezentant al Asociatiei de presa din Budapesta ca cei trei americani care au plecat de la ambasada americana spre Timisoara s-au ntors fara a putea sa intre n oras, reprosndu-i interlocutorului faptul ca radiodifuziunea ungara nu trebuia sa transmita aceasta stire. (DSS/nota 137701/21.12.1989) - n ziua de 18.12. a.c, orele 15.00, la Ambasada SUA va avea loc o sedinta a ambasadorilor statelor membre ale NATO convocata din initiativa nsarcinatului cu afaceri americane LARRY NAPPER. S-au obtinut date ca n cadrul sedintei se va discuta situatia creata n urma evenimentelor de la Timisoara, precum si a celor de la Brasov de saptamna trecuta... Diplomatii francezi Jean Michel Dumond, prim-consilier si Delumeau Pascal, atasat de presa, au perfectat ntlniri cu diplomatii unguri Rudas Erno, consilier si respectiv atasatul de presa Oros Miklos, ce vor avea loc la Ambasada Ungariei. Totodata, pentru diplomatii vest-germani, ntre care nsarcinata cu afaceri Geisler Kuss Cristiane si atasatul de presa, Brambach Klauss, se vor deplasa la orele 13.00 la cantina Ambasadei Ungariei din strada I.C. Frimu nr. 20 pentru aservi masa n compania colegilor unguri. Atasatul militar francez Ckes Bernard, mpreuna cu cei doi adjuncti ai sai, au plecat la orele 13.00 cu autoturismul Aro CD-902 cu destinatia Timisoara. De asemenea, Howard si Dennis Curry, ambii secretari II la sectia politica a ambasadei SUA, vor pleca la Timisoara la orele 13.00." (Dir. a III-a DSS/ 00180755 din 18.12.1989)
42

- Edward Lukas, ziarist englez, a intrat n tara n ziua de 18.12. a.c. n Otopeni, orele 19.40, declarnd ca este comerciant. A fost la ambasada, a luat legatura cu atasatul de presa Susan Laffey... va pleca la Timisoara. (Dir. a III-a DSS / Nota 18 din 19.12.1989) - Este de mentionat ca Sandahl Eric si Benaxeteguy Bernard, atasati militari adjuncti la Ambasada Frantei, au intrat n rndul demonstrantilor din fata Hotelului Intercontinental. Ulterior, ei au fost retinuti cu alte elemente si condusi la organele de militie pentru cercetare... n rndul demonstrantilor de la Hotelul Intercontinental s-a aflat si ambasadorul Olandei ... A dat mai multor persoane numarul de telefon 33.25.27 de la resedinta sa, solicitndu-le sa-l sune pentru a-l informa cu desfasurarea n continuare a lucrurilor. Totodata, el a afirmat ca va telefona unor ziare din Olanda pentru a relata evenimentele, promitndu-le apoi interlocutorilor ca singurul lucru pe care-l poate face pentru ei este de a le asigura protectie la resedinta sa... La Ambasada Frantei s-a primit un mesaj din partea primului ministru Michel Rocard, prin care se cere ambasadorului Jean Marie Lebreton sa tina permanent deschisa misiunea diplomatica pentru primirea eventualilor refugiati.... Dintre corespondentii straini acreditati la Bucuresti au transmis stiri calomnioase ndeosebi cei ai agentiei TASS, iar Petio Petcov, trimisul agentiei bulgare BTA a afirmat n esenta ca Bucurestiul este o baie de snge. (Dir. a III-a DSS / Nota 001S0762 din 22.12.1989). Un alt fapt ce trebuie mentionat este ca n perioada 21-22 decembrie 1989 numai n sectorul de stat la obiectivele principale s-au produs 12 incendii de proportii diferite si care au produs importante pagube materiale (dosar documentare M.I.)
43

Din multitudinea de date si informatii cu referire la cele prezentate mai sus, am mentionat doar o parte din acestea, considerate ca fiind mai semnificative, cu scopul de a oferi o imagine de ansamblu a situatiei interne si internationale anterioare datei de 22 decembrie 1989 care justifica, oarecum, starea de tensiune n care se gaseau principalele organisme ale statului totalitar n perioada respectiva. Intentionat nu am acordat spatiu unor actiuni prerevolutionare organizate din interior deoarece nu detinem suficiente dovezi n acest sens si nu s-a dispus de timpul necesar pentru verificarea lor 2. ROLUL SI INFLUENTA MASS-MEDIEI INTERNATIONALE N DECLANSAREA SI DESFASURAREA EVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989 Contextul intern premergator actiunilor revolutionare din decembrie 1989 a fost influentat si prin diversele si deosebit de intensele actiunilor desfasurate n mass-media internationala avnd ca obiectiv crearea de situatii revolutionare violente si chiar a unui razboi civil, pe fondul nemultumirilor existente, generate de dificultatile si greutatile specifice crizei economice si social politice prin care trecea tara. Desi cu un grad destul de scazut de credibilitate, demonstrat si cu prilejul unor sondaje efectuate n diferite tari, industria mass-media dovedeste a fi, totusi, un factor permanent si important de influent n starea psihica si morala a populatiei. Principalele mijloace de actiune au fost si sunt radioul, televiziunea si presa scrisa. Dar trebuie mentionat ca, n general, radioul a actionat n special asupra populatiilor locuitoare n tarile
44

din est, iar presa scrisa si televiziunea au avut misiunea expresa de a informa sau intoxica propria natiune. n cursul anului 1989, att postul de radio Europa Libera, ca si covrsitoarea majoritate a presei vorbite sau scrise din exterior au intensificat activitatea n scopul destabilizarii situatiei din tarile comuniste est-europene si crearea unor premize pentru rasturnarea regimurilor totalitare existente n aceste tari. Sunt suficiente exemplele cnd presa a fost folosita mai eficient n razboiul conventional si n acest scop au fost puse la punct experimente n diferite zone ale lumii programe de actiune, sub ducerea si auspiciile serviciilor secrete ale unor state. Este un lucru dovedit ca n majoritatea cazurilor presa scrisa, peste 67%, contine stiri pornind de la reflectii si opinii emanate de la detinatorii puterii politice si economice. Din interese politice, n mass-media se acorda mai multa atentie interpretarii faptelor dect acestora n sine, iar din aceasta cauza difuzarea este n majoritate incorecta. Mai trebuie adaugat ca s-a constatat o flagranta inegalitate de tratament aplicata diferitelor evenimente petrecute unde, ca de exemplu exagerari voite fara suport faptic si de care nu a fost scutita nici tara noastra. Putem astazi sa afirmam ca Romnia a constituit chiar un exemplu al manipularii prin dezinformare n mass-media si influenta acestor informatii asupra revolutiei romne pentru ca apoi, folosind aceleasi mijloace sa obtina darmarea acestui mit considernd tot ceea ce s-a petrecut n decembrie 1989 ca cea mai mare minciuna a secolului. Binenteles noi eram vinovati. Astfel, victimele au devenit eroi si apoi mincinosi printr-o studiata manipulare obtinuta ntr-un complot sau intoxicare a mass-mediei mondiale.
45

nca din perioada Razboiului Rece, s-a actionat asupra tarilor din estul Europei cu mijloace de emisie radio n limbile lor nationale. Astfel, au putut fi proliferate zvonuri false si la adresa actiunilor revolutionare din tara noastra, n decembrie 1989, potrivit carora la Timisoara ar fi fost 532 morti, 1.282 raniti, 13.214 arestati, 7.613 condamnati la moarte: stirile cu referire la macelul de la Timisoara au fost difuzate de televiziunile din Europa Centrala si ulterior de celelalte agentii din ntreaga lume (Liberation 04.04.1990). Zvonul lansat are la origine o dezinformare deliberata probabil, cu o singura sursa (dupa opiniile unora Radio Europa Libera). Este bine cunoscut ca Agentia Guvernamentala de Informatii U.S.I.A. a avut un buget anual de un miliard dolari pentru anul 1989 si avea misiunea de a raspndi n lume versiunea americana a unor evenimente, precum si justificarea n replica a unor actiuni. De mentionat ca aceasta agentie, contine posturi de radio de propaganda ca: Vocea Americii, Europa Libera, Radio Libertatea (pentru fostul U.R.S.S.) etc. Numai Vocea Americii a fost subventionata n anul 1989 cu 260 milioane dolari. (Celsius, nr.15 ianuarie 1989 pag. 16). n perioadele de criza si tensiune internationala, aceste posturi si redubleaza eforturile cu scopul, declarat de a strapunge barierele de informatii care nconjoara societatile nchise. Daca unele posturi radio se limiteaza la apararea unor interese politice ale guvernelor ce le finanteaza, Radio Europa Libera manifesta influente majore n treburile interne ale tarilor din Europa Centrala si de Vest. Astfel, domnul Juraj Vaculik, lider al studentilor praghezi afirma ca Emisiunile Europei Libere, la Praga, erau semnalul nostru, ca o scnteie si constituisem noi
46

nsine o banca de date pentru difuzare de informatii si de directive(Actes de la Conference de RFE/RL, Washington, decembrie1989), iar Lech Walessa aminteste ca Solidaritatea datoreaza mult posturilor de radio de propaganda. Chiar si Sergiu Nicolaescu a declarat am iesit n strada pe 21-22 datorita emisiunilor Europei Libere despre Timisoara. Este evident rolul deosebit pe care 1-a avut Radio Europa Libera, n evenimentele din tara noastra. Tot acest post este cel care a prevazut constituirea Frontului Salvarii Nationale, dar cei ce urmau a face parte din conducerea acestuia trebuiau sa fie semnatarii scrisorilor adresate vestului, pe 27 august si 8 noiembrie, care printre altele afirmau ca acest post de radio este speranta lor deoarece el i ajuta pe romni sa sparga zidul tacerii, sa alunge tenebrele si sa restaureze ncrederea romnilor n faptul ca ei nu erau singuri n lupta lor." (Raport on Estern Europe - RFE/RL-ianuarie 1990). Si s-a dovedit ca ntr-adevar de partea romnilor ca si a altor tari din estul Europei erau si serviciile secrete americane, sovietice si aparatele lor de dezinformare si propaganda. (Anne Maesschalk cercetator la Universitatea Libera din Bruxelles - ziarist-jurist). Este clar ca la sfrsitul lunii ianuarie 1990, devine pentru oricine o certitudine faptul ca macelul de la Timisoara si genocidul comis, dupa cum comenteaza un ziarist, de monstrii arabi ai securitatii sunt tot attea minciuni deliberate. Ar fi fost necesar si cinstit ca publicatiile respective, sa dea dezmintiri pe primele pagini. O asemenea manipulare era, ntradevar, fara precedent n istoria presei si constituie, n sine, o informatie eronata care era gata sa determine interventia brigazilor internationale sau ajutor strain. Foarte putini, printre
47

care redactorul-sef al publicatiei Le Monde Diplomatique, a facut acest lucru n editia din martie 1990. Falsul macel de la Timisoara este fara ndoiala cea mai mare pacaleala de la inventarea televiziunii. Gianni Minoli, prezentator la RAI-2 afirma ca trebuie sa ne ferim de televiziune si de imaginile ei. Referitor la datele de la Bucuresti, TV s-a lasat condusa de tendintele ei cele mai morbide. Fuga dupa senzational a condus la minciuna si impostura. Astfel imaginile atroce ale macelului de la Timisoara erau rezultatul unor regizari (Figaro, 30 ianuarie 1990), c acele cadavre aliniate pe cearsafuri albe nu erau victimele masacrului din 17 decembrie, ci morti dezgropati din cimitirul saracilor si oferiti cu complezenta necrofiliei televiziunii. Numeroase exagerari si irealitati au fost difuzate prin presa si TV cu referire la victimele din Timisoara. Nouvelle Observateur: 28 decembrie 1989: cadavre pastrate n locuri secrete pentru a fi nmormntate sau arse...multi plngeau vaznd imaginile macelului din Timisoara. Liberation: 23 decembrie 1989: soferi ce transportau metri cubi de corpuri si pentru a elimina orice martori erau mpuscati de politia secreta n ceafa. Ziarul El Pais: cetateni torturati, copii mpuscati, desfigurati de acid. Constrnsa sa exagereze senzationalul n foarte multe cazuri, media internationala se angajeaza de buna voie pe o serie de piste false. Romnia devenise n acea perioada zona cea mai palpitanta. Fosta zona nchisa si secreta pentru ziaristi, devenea instantaneu deschisa, fara interdictii n filmari si informatii.
48

Dat fiind complexitatea situatiei, sutele de ziaristi nu s-au limitat n zvonuri ci si n a reproduce vechi mituri politice, ca de exemplu: teoria conspiratiei, facnd analogii <comunism-nazism>, care structureaza, n conceptia lor, aproape totul despre revolutia romna. Conspiratia este opera oamenilor de la securitate, supraoameni, a cortegiul de exagerari, inclusiv arabi, palestinieni, sirieni, libieni ieniceri moderni, orfelini etc., capabili de cele mai mari cruzimi. Deci este limpede pentru oricine care a fost sursa intenselor dezinformari interne. Cu referire la conducerea din bunker Ceausescu si sotia sa compara contrarevolutia, aceste batalioane negre, cavaleri ai mortii, n mod normal invizibili si subterani. (Le Nouvelle Observateur, 28 decembrie 1989). Dar mitul conspiratiei este completat cu cel al monstrului din tara lui Dracula, era usor sa faci din Ceausescu asa ceva mai ales ca se ncadra n povestea mitica a monstrului din Carpati att de cunoscuta spectatorilor din lumea ntreaga. Un asemenea vampir trebuia sa piara, transformnd lupta pentru libertate ntr-un proces avnd functie mitica si nu politica. Pentru a influenta propriile natiuni asupra pericolului comunist ca o turbarie a secolului XX alaturi de nazism si a termina totalmente cu el, a fost necesar de regizat un sfrsit ct mai tragic, cu imagini forte, simbolice pentru natura lui cruda. Daca pna la revolutia romna prabusirea comunismului n statele din estul Europei era marcata de bucurie si festivitati, acum era necesara o prabusire cu vuiet care sa aminteasca de monstruzitatea lui. Macelul de la Timisoara venea sa confirme similitudinea comunism-nazism, cel din urma ncheindu-si viata cu imaginile lagarelor de exterminare. Comunismul era astfel condamnat pe
49

veci n mintea propriilor popoare. Le Nouvelle Observateur din 28 decembrie 1989 remarca sfrsitul nazismului, iar azi sfrsitul comunismului. Desi mincinoase, aceste imagini erau totusi logice si veneau sa clarifice functia televiziunii ntr-o lume n care se tinde sa se nlocuiasca realitatea cu regizarea ei. Ignacio Ramonet, redactor sef la Le Monde Diplomatique. Uitati-va. L-au torturat, i-au smuls unghiile de la picioare. E srma securitatii lui Ceausescu. Jos Ceausescu. Jos comunismul. n Romnia aceste imagini vor ramne pentru totdeauna legate de evenimente, scria un ziarist. (Die Morgen, 27 decembrie 1989). Oare, ne ntrebam noi, asta a fost simbolul Revolutiei Romne? De cnd poporul romn sau chiar organele sale de opresiune au fost att de sadice pentru a tortura copii, batrni, femei etc. cu miile (4630 morti la Timisoara)? Ne punem ntrebarea: Cine a mintit? Si de ce? Saptamnalul francez Le Nouvelle Observateur din 05.04.1990 si cotidianul Liberation din 04.04.1990 au ncercat sa reconstituie drumul informatiilor privind Romnia n timpul evenimentelor din decembrie 1989. Prima depesa soseste pe 20 decembrie de la Agentia de presa estgermana ADN, precum ca la Timisoara ar fi ntre 3000 si 4000 morti n timpul confruntarilor din 16-17 decembrie 1989, iar tot n aceiasi zi, redactia ziarului Liberation primeste un telefon de la Radio Europa Libera, stabilit la Mnchen, ca are cunostinta de o nota secreta emannd de la Securitate si adresata cabinetului 2 (Elena Ceausescu) din care rezulta numarul victimelor din Timisoara de 26.460. Informatia provine de la niste persoane al caror nume nu a fost retinut.
50

Pe 22 decembrie 1989 ADN revine cu precizarea victimelor, iar Agentia de presa Taniug reia imediat informatia. n aceeasi zi, AFP citind martori unguri furnizeaza date n legatura cu numarul mortilor care nsa crescuse cu nca 30. Informatia fusese lansata de ziaristul Andrasi Aczel de la canalul ungur MTV. Ziarul Die Morgen adauga ca una din cele 4600 victime ucise n masacrul din 17 decembrie 1989 la Timisoara, era o femeie nsarcinata. A fost spintecata cu baioneta, copilul scos din pntec a fost depus pe corpul mamei n gramada de cadavreregimul lui Ceausescu era cel mai crud n perioada ct a tras sforile puterii. Iata si opiniile altor publicatii: La Nouvelle Gazette: dupa ce au fost torturati, corpurile au fost deschise si recusute n graba pentru a se lasa impresia unei autopsii. Iata deci care erau ndatoririle oamenilor conducatorului; Het Volk: victimele au fost jupuite de vii. Sub titlul Barbarie La Libre Belgique scrie printre altele: n osuare au fost gasite cadavre ntr-o stare indescriptibila, mini si picioare taiate, unghii smulse, capete pe jumatate desprinse de corp, fete arse cu acid, cea mai mare parte a corpurilor spintecate si sumar recusute...n Timisoara se spune ca Securitatea ar fi procedat la executii sumare ale ranitilor n chiar interiorul anumitor spitale. Sub titlul Razbunarea hienelor rosii ale lui Ceausescu ziarul flamand Blik din 27 decembrie 1989, afirma cifra de 100 mii morti, iar cu referire la osuarul din Timisoara relateaza mai mult de 4 mii de oameni au fost aruncati ntr-o groapa uriasa. Le-au fost scoase hainele de pe ei, smulse inelele, furate ceasurile si alte bijuterii. nainte de a fi mitraliati, li se legau minile si picioarele cu srma ghimpata, corpurile erau torturate, organele genitale smulse sau contuzionate. Multi au fost aruncati de vii n groapa, apoi omorti cu apa fierbinte. Dupa fuga securistilor cadavrele au
51

fost deshumate. Numai n orasul Timisoara unde a nceput insurectia, au pierit 12 mii de cetateni. Securitatea a mpuscat cei 800 de copii. Printre ei, 45 asistau la un spectacol de teatru de papusi. Mitralierele i-au secerat. Medicii chirurgi fac operatii pe banda rulanta. Dar - zice un medic disperat - oamenii mor n minile noastre. Nu mai avem rezerve de snge. Bestiile de la securitate au facut rezervele noastre inutilizabile. Trebuie sa ne ocupam de 50 mii de raniti. Le Soir din 28 decembrie 1989 relateaza: mai multe victime au fost torturate si iradiate timp de mai multe minute cu raze X, iar altele au fost asasinate cu arme chimice. Astazi adevarul este cunoscut. A fost vorba de o monstruoasa campanie de minciuni dusa de comun acord de mass-media Occidentala si de agentii de presa reformatoare din est. Scopul lor n Romnia era sa asmuta masele pentru generalizarea revolutiei n toata tara, iar n Occident se urmarea reusita unei enorme campanii de propaganda contra comunismului si pregatirea spiritelor asa cum sugera Ronald Dumas, ministrul francez de externe pentru datoria de a interveni. Cetateanul romn, victima sau criminal, devenea odios. Minciuna descoperita a obligat mass-media Occidentala sa si asume responsabilitatea acestor erori pe seama agentiilor de presa est-europene neobisnuite cu libertatea presei recent descoperita. Deci de vina au fost pna la urma romanii, ungurii, srbii. Oricum o vina purtam si noi. Transmiterea la TV a procesului si executiei celor doi dictatori. Nu vrem sa comentam acum graba procesului si a executiei dar trebuie sa acordam atentia cuvenita
52

modului n care caseta a ajuns n Occident. Daca pna n acel moment opinia publica mondiala ne era extrem de favorabila, odata cu aparitia procesului pe ecranele TV-urilor din lumea ntreaga ncepea clar actiunea de defaimare a revolutiei (o minciuna de talie mondiala) si respectiv o denigrare a ntregului popor romn. Poate ca exageram dar noi credem ca procesul si executia, prost filmate, au pornit un al doilea scenariu de ndepartare a simpatiei mondiale provocata de revolutia romna si care ar fi ridicat tara noastra naintea tuturor altor tari foste socialiste, care si-au rezolvat revolutiile de catifea sau de bumbac n cea mai discreta si buna ntelegere. Rezultatul l simtim si astazi cnd din toate aceste tari, noi am ramas n opinia presei mondiale, o tara neocomunista sau criptocomunista cu toate consecintele care decurg. Mai credem, de asemenea, ca barbarizarea porului romn avea ca scop cea de a III-a ncercare de razboi civil n Romnia revolutionara. ntre romnii setosi de snge si biata populatie minoritara maghiara, si deci necesitatea unei interventii internationale. Sa revenim la decembrie 1989: Conform opiniilor ziarului Wall Street Journal (11 ianuarie1990) Radio Europa Libera, post emitator CIA (buget 250 milioane dolari pe an) a avut n Romnia o influenta mai mare dect n oricare alta tara. Cnd masacrele de la Timisoara au nceput noteaza ziarul bursei americane posturile emitatoare straine au difuzat informatia conform careia anumite cadre ale armatei refuzau sa se supuna ordinelor. Aceasta informatie a contribuit la amplificarea revoltei si a ncurajat oamenii sa-si riste vietile pe strazi. Sectia romna a Europei Libere emitea fara ntrerupere. Fostii agenti ai Securitatii care traiau n Occident dadeau la iveala informatii care permiteau sa fie localizate tunelurile subterane secrete. Daca totusi din zecile de ziaristi,unii au ncercat sa spuna adevarul, cu referire la numarul victimelor, atunci redactiile respective le-au
53

anulat reportajele sau au amplificat cu buna stiinta cifrele (Le Soir din 17.02.1990) iar Le Nouvel Observateur (05.04.1990) remarca faptul ca a devenit traditie ca redactiile sa faca jocul moderator fata de emotiile brutale culese de ziaristi la fata locului, dar n cazul Romniei s-a ntmplat contrariul. De ce au fost necesare aceste minciuni n mare majoritate la adresa securitatii? Pentru a angaja poporul n lupta mpotriva ei. Dar ce putem spune cnd nsasi televiziunea noastra care a aratat revolutia n direct, ne creeaza o viziune de razboi civil care mira si pe straini. Astfel, Michele Costex care dirija echipa AFP n timpul evenimentelor din Decembrie, gaseste la venirea sa n tara un Bucuresti destul de calm, ca si Guy Sjtbon trimis al saptamnalului Le Nouvel Observateur. Cu exceptia a cinci locuri publice unde se desfasurau luptele transmise de televiziune, orasul era absolut intact. Au fost atinse circa 50 de cladiri din care 10 au fost partial distruse prin foc si tiruri. O alta problema ce consideram a suscita interes, rezulta si din imaginea facuta intentionat de Pacepa (agent CIA) securitatii romnesti. n interviurile date ziarelor Le Figaro din 16.01.1990 si La Libre Belgique din 26.12.1989, prezinta securitatea ca garda pretoriana servila n mod absolut cultului ceausist. Trebuia mai nti sa-l protejeze pe Ceausescu personal, l urmau pretutindeni, deplasndu-se cte 40 mii odata, de la zona din jurul Bucurestiului pna la diferite resedinte de vara sau de iarna ale dictatorului... Dispuneau de tancuri, elicoptere, arme grele. Compatrioata noastra, Doina Cornea, declara pentru Die Morgen din 28.12.1989: Erau mai mult de 1 milion de securisti, iar dupa Stelian Tanase de la Uniunea Scriitorilor existau 2.740.000 de agenti.
54

Daca politica independenta dusa de Romnia, la nceput era sustinuta de Occident, dupa venirea la putere n URSS a lui Gorbaciov, politica romneasca nu a mai corespuns, lucru ce a determinat boicotarea tarii pe plan economic. Le Monde (15.02.1990) scrie ca strigatul de alarma era exagerat n raport cu realitatea. Ceausescu a remarcat ca era vorba de o ofensiva mondiala care n vest si lua revansa pentru teritoriile pierdute n 1945. Concluzia certa era ca n est ca si vest Ceausescu devenise omul care trebuia dobort. n interior n Decembrie 1989, 95 % din romni si doreau acelasi lucru. De la primele manifestari de la Timisoara si, noi spunem si cu mult nainte, corespondentii Glasnosti-ului, mpreuna cu Europa Libera si alte componente ale mass-mediei au facut totul pentru a amplifica situatia interna, pentru a scoate n strada o multime ct mai numeroasa, pentru a diviza armata, pentru a distruge completamente securitatea si celelalte organe de opresiune care cunosteau metodele si procedeele folosite, urmarindu-se de fapt un razboi civil. Comportamentul armatei, al manifestantilor si chiar al securitatii, a stricat toate planurile externe. Minciunile folosite de mass-media straina nu difera cu nimic de dezinformarea fascista. Ceausescu a fost rasturnat printr-o actiune convergenta din est si din vest. Complotistii aveau nevoie de asasinat si minciuna pentru a putea atribui Romniei n viitor statut de noua semicolonie. (Michel Mommerency - ziarist la ziarul Solidoire, Bruxelles). Deci dupa parerea unora poporul romn nu a jucat nici un rol. Este un mare neadevar. Ne vom opri aici cu aceasta sumara selectie de informatii si opinii, culese din diferite domenii inclusiv ale mass-mediei internationale, dar nu nainte de a ne ngadui sa formulam unele consideratii.
55

n baza unui plan conceput printr-o actiune convergenta din est si vest, mass-media internationala a urmarit probabil, ntr-o prima faza, crearea conditiilor de declansare a unor actiuni revolutionare, ntre populatia civila si fortele de opresiune, prevazute a se solda cu pierderi umane si materiale. n a doua faza slabirea reciproca a organelor puteri armate a tarii, prin declansarea unui autentic razboi civil, ntre armata si securitate. n faza a III-a romnii barbari trebuiau sa se ntoarca mpotriva etniilor conlocuitoare. Urma firesc o interventie straina, de genul celei din Panama sau Iugoslavia, binenteles pacifista, care ar fi trebuit sa impuna ordinea si pacea n tara. Care a fost n fapt obiectul asupra caruia a actionat mass-media internationala: - asupra opiniei publice mondiale n general; - asupra propriilor natiuni n special cu diversificare de la o natiune la alta; - asupra diasporei romanesti; - asupra romnilor-dizidenti; - asupra populatiei romnesti din interiorul tarii; - asupra nationalitatilor conlocuitoare. Actiunea s-a desfasurat urmarindu-se probabil urmatoarele scopuri: - caderea regimului totalitar ceausist; - demascarea, odata n plus, a sistemului comunist, cruzimilor si atrocitatile de care era capabil, paralelizarea lui cu nazismul, n scopul crearii unei stari de spirit repulsive si crearea conditiilor scoaterii lui n totalitate, din istoria omenirii; - barbaria poporului romn, care a fost capabil de asemenea atrocitati macel, genocid nfaptuite de armata si diabolicele procedee folosite de organele de opresiune ale militiei si securitatii; - nvrajbirea si dezbinarea diasporei romnesti, lansarea ei n
56

activitati destabilizatoare; - realizarea de panica si haos crendu-se conditii de declansare a unui razboi civil n ntreaga tara; - nvrajbirea nationalitatilor conlocuitoare, pe fondul drepturilor omului dirijarea lor pe directii violente, pe razbunare si intoleranta. Renasterea visurilor imperiale si a uniunilor statale de mult apuse. Si toate acestea asupra Romniei. De ce? Fiindca Romnia era si este, o tara de marime mijlocie, cu un important potential economic si militar, dispusa ntr-o zona geografica de importanta strategica deosebita, era singura tara care si mai permitea o anumita independenta si de o parte si de alta. n lume si n special n Europa, nu este loc pentru prea multe natiuni mari. Sunt necesare state mici, dependente de cele mari. Cti morti au fost n Panama, n Afganistan sau n Cecenia? Nu se stie precis si nici informatiile mass-mediei nu au spus. Erau n joc interesele celor mai mari forte ale lumii. Deci discretie. Dar n Romnia, n special la Timisoara, precizia a fost maxima: 4.632 nici mai mult nici mai putin. Avnd la baza, cum apreciau unii ziaristi, o monstruoasa strategie a dezinformarii, s-a urmarit barbarizarea poporului romn si a organelor sale de opresiune, la care, trebuie sa recunoastem o contributie importanta, a adus si televiziunea romna prin imaginile si mai ales informatiileemise pe postul national. Este remarcabila regia facuta de un redactor a unei televiziuni venite la Timisoara, care n complicitate cu unii asa-zis revolutionari au dezgropat cersetori morti la Timisoara si i-au filmat. Astfel, au fost prezentate lumii ntregi imagini cu morti legati cu srma ghimpata si o femeie cu un copil mic mort deasupra ei. Femeia murise dintr-o coma alcoolica, iar copilul
57

fusese luat dintr-o morga a unui spital. Vom ncheia acest capitol, cu convingerea ferma ca Revolutia din Decembrie 1989, este opera poporului roman si nu un produs de import al institutiilor de informatii n mass-media din strainatate. Este de datoria noastra nsa sa constientizam ntregul popor si sa-i dam descrierea faptelor asa cum au fost, totodata sa-i dam ncrederea ca el este singurul autor al darmarii regimului tiran ceausist. n 1989 cele doua mari puteri la Malta sau n alta parte, au cazut de acord asupra urgentarii problemei romnesti (aflata sub influenta sovietica, nca de la Yalta). Aceasta actiune a acoperit ntmplator actiunea din Panama facuta de SUA. Aceste doua actiuni trebuiau sa rezolve interesele directe ale celor doua mari puteri; n acest sens SUA a acordat tot sprijinul informatiei de care dispunea actiunilor din Romnia. Ceva nsa nu a reusit conform planului si asa a nceput actiunea de defaimare nu numai a revolutiei, ci a Romniei n general. Sigur ca aici a intervenit si neprevazuta cadere a URSS-ului si a lui Gorbaciov. Balanta a trecut de partea serviciilor de peste Ocean dar un nou adversar intra n scena: reprezentantii Europei. Romnia trebuia blamata, slabita, saracita pentru a putea fi mai usor introdusa sub o alta forma de influenta politica si economica. Dar, disparitia URSS nu a desfiintat interesul acestui imperiu asupra Romniei. Iata-ne din nou, pentru a cta oara n istorie n fata a trei puteri. Care va fi viitorul tarii noastre? Depinde de noi, de constiinta noastra dar mai ales de hotarrea ferma de care trebuie sa dam dovada. Nu vom nvinge dect uniti si alaturi de popor asa cum am fost n decembrie 1989 (Din declaratia senatorului Sergiu

58

3. TIMISOARA ORASUL DECLANSARII REVOLUTIEI ROMNE DIN DECEMBRIE 1989 3.1. Scurt istoric Straveche vatra romneasca, spatiu de spiritualitate dintotdeauna a neamului romnesc, Banatul a reprezentat de peste 2 milenii ntruchiparea luptei drze pentru libertate si democratie a unui popor mndru si care si-a aparat fiinta si pamntul strabun nazuind permanent ca pe rodul virtutilor sale sa-si cladeasca o viata, o istorie si un loc potrivit ntre natiunile lumii. Eforturile constructive ale locuitorilor romni, germani, maghiari si srbi si de alte nationalitati sunt asezate pe temelia valorilor materiale si spirituale ale unui trecut demn ce se pierde n negura vremurilor si relatiilor firesti de convietuire si respect. Vatra a unitatii de gnd, simtire si fapta, judetul Timis a staruit continua a straluci n constelatia judetelor tarii ca o ctitorie de oameni harnici, drji si iubitori de tara. Judetul Timis are o populatie de peste 700.000 locuitori din care numai n municipiul Timisoara - resedinta de judet, locuiesc peste 300.000 de oameni. Acest oras ocupa al 3-lea loc ca marime ntre orasele tarii; pe nationalitati, populatia judetului se prezinta astfel: romni: 80,1 %; maghiari: 9,0%; germani: 3,8%; srbi: 2,4%; tigani: 2,1%; n mediul urban: 39,3%, iar n mediul rural: 48,4%. Pe religii, structura populatiei judetului Timis se prezinta astfel: ortodoxa: 78%, romano-catolica: 10%, penticostala: 2,7%; reformata: 2,3%; baptista: 1,2%; grecocatolica, adventista: 0,2%. Detinator al unor ramuri de vrf n economia nationala (calculatoare, poduri rulante electrice, motoare electrice, chimie
59

etc.) judetul Timis si orasul Timisoara prezinta si o mare importanta cultural-turistica. Relieful diversificat, de la naltimi muntoase de peste 1300 m la cmpii joase, judetul Timis dispune de importante bogatii naturale ale solului si subsolului. Asezat n Cmpia de vest a tarii, se nvecineaza cu Iugoslavia si Ungaria de-a lungul unui important drum ce uneste Europa Vestica si Centrala cu Marea Neagra. Timisoara se afla la o distanta aproximativ egala de Marea Adriatica si Marea Neagra. n 1940, o mare parte a refugiatilor din Transilvania vremelnic ocupata a fost gazduita frateste de Banatul ndoliat. Populatia majoritara romna a trait exemplar alaturi de svabi, srbi maghiari chiar si n timpul razboiului. Tara va cadea sub cizma bolsevica impusa de balalaicele si tancurile armatei rosii. n 1945, dupa plecarea n masa a svabilor, speriati de regimul comunist urmata de deportarile masive ale acestora n Rusia sovietica s-a lasat un vid care a nsemnat o mare pierdere economica si culturala. n perioada anti-Tito, condusa de Gheorghiu-Dej, a frnat dezvoltarea Banatului care a suferit si o ocupatie bolsevica dintre cele mai crunte. ncepnd din deceniul sapte, a aparut si criza economica a Romniei, n realitate a ntregului sistem comunist. n anii 19881989, degradarea economica si sociala n Romnia s-a accentuat, ajungndu-se la o situatie imposibila. Existenta unei practici de nepromovare, catre cei doi dictatori, a informatiilor negative pe motivul de a nu-i supara, nlocuirea adevarului cu minciuna care devenise lege, toate acestea au adus grave prejudicii ntregii activitati economice, sociale si chiar politice. Exista un refuz al factorilor de conducere n stat, de a lua n consideratie semnele certe de dezintegrare a ntregului
60

postament pe care era asezata societatea romneasca, fie pentru a nu-si pierde scaunele, fie pentru a nu suporta repercusiuni asupra propriilor persoane. Din motive pur subiective dezvoltarea comunista a economiei romnesti ajunsese n aceasta perioada la limita maxima a ceea ce ea putea oferi, mult agravata de ambitiile celor doi dictatori, astfel ca ncepnd cu 1978 se declanseaza declinul rapid si inevitabil. 3.2. Unele date si informatii detinute de organele specializate ale judetului Timis premergatoare perioadei revolutionare din decembrie 1989 Evolutia vietii social-politice a judetului Timis din anii dictaturii comuniste si n special din ultimii ani ai regimului totalitaristceausist se ndrepta spre o stare pre-revolutionara exploziva ca urmare a existentei unor importante contradictii economice si sociale. Degradarea nivelului de viata al imensei majoritati a populatiei ajunsese la un punct limita ce nu putea fi depasit dect prin niste schimbari radicale si de fond. Aparitia unei opozitii mute si drze din partea populatiei exprima o stare tensionala, care ar fi trebuit sa convinga conducerea de partid si a securitatii de existenta unui imens pericol. Informatiile detinute de cuplul dictatorial puse la dispozitie de organele securitatii statului sugerau totusi n linii mari, starea tensionata existenta n majoritatea segmentelor socio-profesionale ale tarii si mai ales n Banat. Pierderea contactului regimului dictatorial cu realitatea sociala din tara explica arbitrariul n efectuarea actului de conducere iresponsabil si, totodata, inconstienta n fata cauzelor aparitiei unor tulburari sociale. nca din anul 1987 Romnia fusese supusa unui intens tir informational din partea serviciilor de spionaj straine. Vestul si-a unit eforturile cu serviciile de informatii ale tarilor vecine fratesti, cu interese diferite asupra tarii dar, avnd toate un interes comun si anume, nlaturarea
61

incomodului clan ceausist ca un nceput al slabirii si, poate chiar, al dezintegrari Romniei. Ca urmare, serviciile de spionaj si-au mutat prioritatile spre acutizarea prin orice cai si prin orice mijloace a crizei interne. n acest sens, s-a urmarit printre altele si crearea unei miscari de dizidenta prin realizarea unui grup de opozanti care la nevoie, sa poata fi scosi n fata ca fiind promotorii actiunii de rasturnare a puterii. n realitate, aceasta actiune nu a prea reusit n Romnia. Singura persoana care merita n mod deosebit amintita este doamna Doina Cornea, pentru extraordinarul sau curaj. La sfrsitul anului 1988 organele specializate din tara au informat pe Nicolae Ceausescu despre proiectarea n Occident a dezmembrarii Romniei, lucru pe care dictatorul a refuzat sa l creada. n decembrie 1988 cu prilejul ntlnirii periodice cu conducerea iugoslava (Loncear si Dizdarevici) si cnd acestia au pus n discutie problema Banatului srbesc, Nicolae Ceausescu a reactionat destul de dur. Respectiva consfatuire era pe punctul de a fi compromisa. Daca e sa dam crezare opiniilor relatate n lucrarea La cele mai nalte nivele ale puterii Editura ALL -1994, avnd la baza documente KGB si CIA, n care se relata ca n decembrie 1988 n sala Sfnta Ecaterina de la Kremlin, secretarul general al P.C. (B) al URSS, M.S. Gorbaciov 1-a primit pe Henry Kissinger - reprezentantul presedintelui SUA. Acesta a oferit un plic lui Gorbaciov ce continea propuneri de mpartire a sferelor de influenta n Europa de Est, ntre SUA si URSS. Relatiile personale dintre Ceausescu si Gorbaciov devin din ce n ce mai critice fiind dublate si de atitudinea sa sfidatoare fata de SUA. Pentru ca pe plan intern sa nu ramna mai prejos dictatorul forteaza plata tuturor datoriilor externe ducnd tara ntr-o mizerie de nedescris, frig, ntuneric, saracie si foamete. Un an mai trziu, pe 8 iulie 1989, cu ocazia ntlnirii la nivel nalt al tarilor membre ale Tratatului de la Varsovia, Nicolae Ceausescu
62

a ncercat sa realizeze o dezamorsare a relatiilor romno-ungare. Ca urmare, s-a organizat o ntlnire bilaterala la Arad cu conducerea ungara (NYRESZO, NEMETH MIKLOS si GYULA HORN - atunci Ministerul de Externe) si care a fost un fiasco total, deoarece delegatia ungara a sustinut ca Transilvania nu apartine Romniei si ca n consecinta vor proceda la internationalizarea problemei n cadrul ONU si al altor organizatii internationale n acest context, Nicolae Ceausescu si-a pierdut calmul ripostnd ferm si cu violenta. Acestea au fost momentele cnd Nicolae Ceausescu a nteles propriile sale afirmatii ca ...se pune ceva la cale mpotriva Romniei fara a-si da seama ca el personal devenise indezirabil n fata ntregii lumi si mai ales n fata poporului romn. O analiza sumara a delegatiilor straine participante la Congresul al XIV-lea ne da posibilitatea a trage niste concluzii interesante astfel: nivelul de reprezentare foarte scazut, opiniile declarate ale unor delegati potrivit carora cu acest prilej Nicolae Ceausescu ar renunta la conducere si ncercarile unor delegati de a incita cadrele de conducere din partid de a trece la actiuni pentru nlaturarea clanului ceausist; confirmarea din partea unor delegati ca n exterior se pun la cale unele actiuni pentru nlaturarea lui Ceausescu. Din informatiile detinute de organele de contraspionaj romnesti rezulta ca forte straine planificasera ca data pentru nlaturarea grupului ceausist - 25 decembrie 1989 - sarbatoarea Craciunului sau 31 decembrie - sarbatoarea Noului An. Occidentalii au mers pe stimularea nemultumirilor existente n partea de apus a tarii, n Transilvania si Banat si aceasta avnd n vedere doi factori de baza - minoritati nationale si culte si secte neoprotestante pe care le stimulau material si organizatoric.
63

Din punct de vedere economic trebuie sa recunoastem ca banatenii traiau mai bine ca n restul tarii, avnd n vedere bogatia zonei, dar si harnicia oamenilor. Din informatiile securitatii, la reuniunea sefilor de state si de guverne a tarilor membre a pietii comune, ar fi fost initiate masuri coordonate n vederea multiplicarii actiunilor de destabilizare a situatiei din Europa de Est, n vederea caderii regimurilor comuniste. Cu referire la Romnia, reuniunea a hotart: ...n contextul pozitiilor concertate ale SUA si URSS se are n vedere intensificarea actiunilor viznd crearea unei tensiuni interne; destabilizarea prin folosirea unor stari de nemultumire si incitari n mediul minoritatii maghiare, considerndu-se ca n acest fel, Romnia ar putea fi determinata sa nu mai obstructioneze procesele ce au loc n Est." (nota DSS nr.0263/22.11.1989). Este evident ca regimul totalitar din Romnia se afla n fata unei iminente prabusiri, a unei inevitabile explozii populare. Plecnd de la unica idee a unui pericol extern, regimul ceausist nu era n masura sa nteleaga adevaratele cauze care apartineau n fapt, problematicii interne, a starii de cumplita nemultumire de saracie si mizerabila umilinta. Dispunerea municipiului si a judetului ntr-o zona geografica situata la confluenta unor factori de propaganda externa, deosebit de activa; existenta unei atitudini anticomuniste specifice populatiei timisorene; traditia democratica prezenta n conceptia si comportamentul localnicilor, existenta unui cadru de relatii si contacte mult mai dezvoltate cu cetateni din tarile Europei Occidentale si Centrale, specificul compozitiei etnice a regiunii sunt tot attia factori ce au creat mediul prielnic al izbucnirii revoltei.
64

Factorii enumerati, precum si multi altii, au demonstrat ca att cursul evenimentelor de la Timisoara, clar anticomuniste, ct si deznodamntul lor au fost determinate n mod fundamental de populatia Timisoarei. Ceausescu anilor 1968-1975, simpatizat de Occident prin atitudinea sa refractara la dictatura sovietica de tip cominternist devenise arogant, megaloman si retrograd n deceniul 80 n fata acelorasi politicieni din Vest. Pentru URSS si, mai exact, pentru Gorbaciov, el era inadaptabil schimbarilor pe care le dorea si chiar mai mult, avea uneori pozitia unui inamic. Din raportul SRI rezulta ca n ultimele luni ale anului 1989 a sporit simtitor si inexplicabil numarul trecerilor ilegale ale frontierei dinspre Ungaria n Romnia, precum si returnarile masive de fugari de catre autoritatile maghiare. n decembrie, desi la Timisoara se aflau gl. Macri si col. Teodorescu, nici un posibil agent nu a fost demascat. Atitudinea att de rapid exprimata de Bush si oamenii sai privind o posibila, chiar necesara interventie a Pactului de la Varsovia n Romnia este evident continuarea unei discutii sau ntelegeri deja avute. Ofertele rusilor de un posibil ajutor facute n noaptea de 22/23 decembrie - telefonic - generalului Gusa, se refereau la un regiment de trupe aeromobile si de desant. n acelasi timp, ambasadorul francez oferea 90 antiteroristi n apropierea granitei de la Oradea, (declaratie S.N. si Dna Doina Cornea). Nici o clipa nu trebuie sa uitam ca pe teritoriul Romniei se aflau 10.000 - 20.000 posibili combatanti veniti din Uniunea Sovietica, dintre turistii supranumerici veniti din U.R.S.S.
65

Diversiunea aeriana si electronica, la care a fost supus ntreg teritoriul national vine sa confirme existenta unui plan de actiune militara mpotriva Romniei. Revolutia romna, prin desfasurarea evenimentelor, a dat peste cap toate planurile externe. Nu a cazut numai Ceausescu, a cazut pentru prima data un regim comunist. Trecerea Armatei de partea Revolutiei a jucat rolul determinant, dar comunistii au continuat sa creada n existenta sistemului lor. Cu toate implicatiile straine nu putem aduce atingeri unui adevar pe ct de evident pe att de incontestabil: revolutia de la Timisoara a fost a timisorenilor, iar victoria ei se datoreste n covrsitoare masura majoritatii populatiei timisorene. Dintr-o revolta a nemultumitilor, miscarea s-a transformat ntr-o revolutie anticomunista. 3.3. Desfasurarea evenimentelor Ca un preludiu la evenimentele ce urmau a se desfasura, n perioada de 10 spre 11 decembrie 1989, persoane neidentificate au mprastiat pe suprafata Timisoarei manifeste cu continut exclusiv anticeausist Jos Dictatura si tirania ceausista! Moarte dictatorului!. n dimineata zilei urmatoare (11 decembrie 1989) ntregul personal al Militiei Judetene a fost mobilizat pentru adunarea acestor hrtiute ce umplusera strazile orasului. n seara zilei de 15 decembrie 1989 n fata casei parohiale din strada Cipariul nr. l, mai multi cetateni nstiintati de mass-media internationala n special de cea maghiara si mai ales n urma solicitarii persoanei pastorului reformat Laszlo Tkes, manifestau mpotriva aplicarii hotarrii judecatoresti de evacuare a acestuia
66

din sediul parohial. n legatura cu pastorul Laszlo Tkes organele de securitate ale judetului detineau suficiente probe penale pentru a propune Procuraturii si Justitiei punerea pe rol a cazului. Raportate la Bucuresti lui Nicolae Ceausescu de Iulian Vlad, dictatorul a dispus neaplicarea masurilor propuse pentru a evita nrautatirea si mai mult a relatiilor cu Ungaria. Ca atare, mpotriva pastorului au fost luate numai masuri administrative pe linie de cult. Pentru ca la aplicarea hotarrii nu se amestecau organele puterii locale si de stat s-ar fi facut atta vlva n jurul unei persoane necunoscute la acea vreme de majoritatea timisorenilor, nemaivorbind de restul tarii. Amplificarea nejustificata data acestui eveniment a venit n ntmpinarea scopului urmarit de catre unii de a pune n aplicare planurile de destabilizarea Romniei. Manifestarea respectiva s-a desfasurat pasnic, numarul celor prezenti fiind de aproximativ 6080, n majoritate persoane n vrsta care pur si simplu stateau fiind pazite initial de trei militieni. Procesul episcopului reformat din Oradea pentru evacuarea silita din locuinta bisericii a lui Laszlo Tkes a parcurs toate etapele admise de codul de procedura civila, inclusiv recursul, hotarrea ramnnd definitiva si irevocabila si cu executare n termen de 15 zile, termen ce expira pe 16 decembrie 1989. Nu ne propunem a analiza aici motivatia potrivit careia s-a luat o asemenea hotarre. Un lucru este cert, ca ea a fost produsul unei actiuni pe linie de cult, fara doar sau poate influentata si aranjata de securitate. Din materialele fostei securitati rezulta ca pastorul Laszlo Tkes a ntretinut relatiile cu serviciile de spionaj maghiare. Iata de exemplu, opiniile adjunctului sefului Securitatii judetului Timis care se ocupa de coordonarea serviciilor informative, col. (M.I.) Radu Tinu ...Tkes este tradator de tara... avea contacte nca din aprilie... cu trimisi ai serviciilor de spionaj maghiar...n 24 iulie a
67

aparut n emisiunea Panorama de la Budapesta... iar imediat dupa el ar fi urmat regele Mihai (regele Mihai a amnat cu o saptamna - n.n.) ...dupa 24 iulie nu a mai iesit din casa dect la ceremonii religioase n baza unor indicatii de la Budapesta... saptamnal trimitea informatii afara... informatiile erau foarte greu de verificat, deoarece n blocul comun cu biserica locuiau 17 familii, iar duminica la biserica veneau multi enoriasi. Cu toate acestea, ntre 15-20 decembrie, Serviciul de Filaj care l avea n obiectiv pe pastor a determinat sosirea si plecarea de la el a trei masini cu oameni din partea Serviciilor Maghiare. Emisarii respectivi au fost preluati n lucru de catre Securitatea Romna, iar n localitatea Borsa la iesire, la unul din autoturisme - n plafoniera, s-a gasit o chitanta de care am mai amintit, de tip corp aranjament n care era scris Subsemnatul Tkes Laszlo va multumesc pentru suma de 20.000 lei, Domnul sa va aiba n paza. Totodata au fost gasite si 3 file cu informatii exacte de tip ntrebare cu raspuns. ntrebarile respective priveau situatia minoritatii maghiare din Romnia, starea social-politica din tara si Cnd credeti ca va cadea Ceausescu?. Trebuie remarcat ca la cea din urma Tkes nu a dat nici un raspuns. Desi Securitatea a propus lui Nicolae Ceausescu arestarea acestuia, existnd suficiente probe, Ceausescu a dispus doar supravegherea permanenta si blocarea afluirii spre el a altor oameni de legatura. n data de 1 decembrie 1989 s-a deplasat la pastorul Tkes un anume Solomon Rudolf - maghiar nascut n Covasna si stabilit la Viena, care i-a luat un interviu pe video. Acest cetatean a fost retinut de organele de securitate, i s-a ridicat caseta, a dat o declaratie n care a scris tot, inclusiv cine 1-a trimis. Din declaratiile col. Radu Tinu mai rezulta ca n jurul pastorului mai gravitau si altii:un profesor de fizica Varga Ladislau... n nomenclatorul serviciilor maghiare avea un nume conspirativ.
68

Duminica dinaintea datei de 15 decembrie, n biserica la terminarea slujbei ... (pastorul n.n.) le-a explicat oamenilor ca n data de 15 decembrie expira termenul, ca va fi evacuat cu forta si roaga enoriasii sa l ajute. n dimineata zilei de 15 decembrie 1989 au fost preluati de catre organele de filaj ale judetului Timis secretarul II la Ambasada SUA, Denis Curie, nsotit de o asa-zisa ziarista de la Ambasada Marii Britanii, sositi de la Bucuresti si care au ncercat pe mai multe cai sa intre n legatura cu pastorul. Nereusind s-au multumit cu un telefon dat la Bucuresti, unde au transmis actiunea continua. n jurul orelor 10.00 (15 decembrie 1989) n fata casei parohiale erau vreo 10-12 persoane sosite n zona de la orele 8.00 dimineata, n majoritate femei si batrni. Ulterior numarul acestora a crescut astfel ca n jurul orei 11.00 era de aproximativ 100. n dupa-amiaza zilei de 15 decembrie 1989 Radu Balan, prim secretar al C.J.P. se deplaseaza n Piata Maria pentru a vedea cu proprii sai ochi ce se ntmpla acolo. n jurul orelor 16.00, numarul persoanelor ce stationau n zona trecea cu putin peste 100. n jurul orelor 17.00 (15 decembrie1989) temndu-se de complicatii, de la fereastra casei parohiale, pastorul solicita cetatenilor adunati sa plece acasa, iar pe usa bisericii a fost aplicat un afis cu acelasi ndemn. Apelul pastorului nu are efect. Este blocat un tramvai si circulatia rutiera este ntrerupta. Ca efect, aglomerarea de tramvaie determina si cresterea semnificativa a numarului persoanelor participante, unele dintre acestea integrndu-se n masa nemultumitilor astfel ca n seara zilei numarul participantilor
69

ajunsese la circa 1000. Sosit n zona pentru calmarea spiritelor, secretarul cu probleme organizatorice al Comitetului Municipal de Partid, Ion Rotarescu comunica public anularea hotarrii de evacuare a pastorului si solicita oamenilor sa mearga acasa. Actiunea lui Ion Rotarescu nu are efect, cetatenii ramnnd n continuare n zona; la fata locului se va deplasa si primarul Timisoarei - Petre Mot. Pentru a garanta integritatea pastorului si a familiei acestuia precum si neaplicarea hotarrii de evacuare, s-a constituit o comisie din care faceau parte si cei doi, care au dat pastorului o hrtie de garantie. Din mijlocul multimii adunate au nceput sa apara primele manifestari anticeausiste, iar reprezentantii puterii sunt ntmpinati cu huiduieli. Cu toate asigurarile date si cu amenintarile proliferate, n cursul noptii de 15 spre 16 decembrie 1989, n fata casei parohiale, ramn cteva persoane. n aceeasi noapte, n jurul orelor 23.00 (15 decembrie 989) Radu Mot informeaza pe Emil Bobu despre cursul evenimentelor din Timisoara si se pare, asa cum rezulta dupa unele surse, ca acesta din urma are dispozitii de mprastiere violenta a manifestantilor. n dimineata zilei de 16 decembrie 1989, desi sursa conflictului este nchisa, totusi nemultumirile oamenilor au determinat cresterea numarului manifestantilor, astfel ca n jurul orelor 13.0014.00, depasise cifra de 1000.
70

Concomitent, au aparut si au nceput sa se manifeste tot mai greu si unele grupuri de tineri care incitau la actiune, solicitnd altor persoane sa se alature lor. S-a ncercat folosirea ca tribuna a unui tramvai oprit. Printre enoriasii ce se miscau n jurul casei parohiale organele de filaj au identificat agenti ai spionajului strain care ncercau sa si piarda urma n multime. Unele din aceste observatii sunt contrazise de parte din revolutionari. La orele 10.00 (16 decembrie 1989) Nicolae Ceausescu ia legatura cu Balan si dispune masuri concrete printre care si evacuarea imediata si neconditionata a pastorului la noul loc de munca. n aceeasi zi, din ordinul Ministrului de Interne, n toate unitatile subordonate acestui minister, a fost introdusa situatia numarul 1 prevazuta de Ordinul 2030 din 15.05.1972. La solicitarea organelor de partid, se trimit n zona 28 de cadre de militie. Sosirea acestora a avut darul de a accentua starea tensionata. Totodata, organele locale de partid au trimis si ele n zona cteva persoane din activul de partid, care aveau sarcina, n gndirea celor ce hotarsera masura, sa contracareze actiunile civile. n acelasi scop, inspectorul sef a hotart si el sa trimita n zona echipati n civil toate cadrele disponibile de la Securitate si Militie. Astfel s-a realizat o mare aglomerare de oameni care a avut darul de a agrava situatia din zona. Au fost blocate intrarile n str. Timotei Cipariu, ramnnd deschisa doar zona spre tramvaie. Manifestatia a luat amploare, tot mai multi cetateni (peste 1000) nemultumiti de conditiile de viata si existenta ies n strada ngrosnd rndul demonstrantilor. De aceasta data manifestatia are cu totul alta conotatie cetatenii cernd schimbarea lui Ceausescu si
71

implicit conditii mai bune de viata. La orele 17.30 (16 decembrie 1989) n baza dispozitiilor lui Radu Balan - sef al Consiliului de Aparare al judetului Timis, col. Petre Cristea - seful Garzilor Patriotice, preia cu fortele sale de luptatori sediul C.J.P. si contribuie la sprijinul fortelor de opresiune. Cu acest prilej, se ncearca constituirea unor detasamente de G.P. si dupa eforturi sustinute abia sunt adusi la sediu 204 luptatori. Exista o varianta care sustine ca n rndurile manifestantilor existau grupari de soc care dupa declaratiile mai multor participanti ... nu pareau a fi timisoreni si erau interesati daca actiunile violente odata declansate vor fi continuate de localnici. Pareri similare au rezultat si din unele depozitii ale unor martori n cadrul procesului de la Timisoara (dosar Cercetare nr.PS8). Multi dintre revolutionarii autentici resping astfel de declaratii. Iata cum descriu unii participanti n Reportaj cu sufletul la gura Timisoara 1990. Sandu Hanus ...Cele mai multe vitrine au fost sparte de un grup de 7 persoane, avnd n mini niste bastoane - de unde? Cum de venisera astfel pregatiti?" (pag.71). Vasile Andras ...Se spargeau vitrinele la libraria din colt, la tutungerie. Treaba asta o faceau patru tineri tunsi zero, mbracati n haine civile, avnd niste bte, zic eu speciale, lungi de 1,70 l,80 m. prevazute la capete cu verigi metalice. Ei spargeau, dar nu luau nimic... lucru pe care de altfel l executau cu placere... Grupul celor 4 tineri tunsi zero, era condus de doi insi n haine de piele... (pag.118). Moldovan Fica ...Au blocat cu un microbuz pe strada Oituz, n dreptul magazinului Auto Dacia ... au dat foc la cauciucurile extrase din magazinul Dacia, dupa ce sparsesera vitrinele au spart si Alimentara de la parterul aceluiasi bloc, au dat foc biroului sefei, au scos sticle, lazi pe carosabil, blocnd
72

drumul... toate acestea le faceau un grup de 5-6 indivizi al carui calm, stapnire de sine, continua sa ma obsedeze si acum. Nu fugeau de la locul faptei... ai zice... ca de fapt ei faceau ce trebuia facut, ceva ce li se ceruse n mod expres. (pag.96). Trebuie remarcat totusi ca unii dintre revolutionarii orasului nu sunt de acord cu aceasta varianta. n ceea ce priveste aceste grupuri violente care s-au dedat la spargeri si jafuri pe care nu le mai gasim n nici un oras din tara n zilele care au urmat se pot enunta trei supozitii: - grupuri de furiosi, formate ca reactie la actiunile extrem de dure ale fortelor de opresiune de care au profitat jefuitorii de profesie; - grupuri de mercenari straini n actiuni de diversiune; - diversiune facuta de securitate, n justificarea unor actiuni de lichidare a revoltei. n jurul orelor 17.30-18.00 (16 decembrie 1989) n Piata Maria este adus plutonul de interventie echipati cu bastoane de cauciuc, scuturi si casti de protectie. Aceasta subunitate era formata din aproximativ 80 cadre de Militie si de organizarea ei raspundea direct col.(M.I) Ion Popescu - seful Inspectoratului Judetean al M.I.. Concomitent, n zona sunt aduse si 2-3 masini de pompieri. n jurul orelor 18.30-19.00 (16 decembrie 1989) ciocnirile ncep. Dupa succese si de o parte si de alta, dupa naintari si retrageri repetate, n jurul orelor 20.30 scutierii erau nfrnti. n acest sens ne surprinde declaratia col. (M.I.) Stefan Demeter, potrivit careia ... efectivele Ministerului de Interne prezente n unitati puteau lichida fara arme Piata Maria n maximun o ora. Ma refer la trupele de graniceri, la trupele de Securitate si la efectivele Inspectoratului...! n legatura cu substantele chimice lacrimogene, acelasi interlocutor declara: pentru mine este absolut
73

inexplicabil gestul gl. Chitac de a cere munitie chimica de la Sibiu, cnd aveam destula n depozitul Inspectoratului....(!) Este inexplicabil acest lucru mai ales ca n perioada ce va urma va fi folosita si astfel de munitie chiar din depozitele Inspectoratului. La nceputul serii manifestantii s-au grupat n mai multe coloane. Era aproximativ ntre orele 19.00-22.00 (16 decembrie 1989) cnd un grup de manifestanti format din 600-700 oameni, s-a deplasat catre Comitetul Judetean de Partid, iar un altul mai restrns a ramas n continuare pentru a asigura protectia pastorului. n aceasta perioada, n fata Facultatii de Electrotehnica, odata cu ntreruperea iluminatului stradal s-au auzit strigate Jos Ceausescu !, Vrem libertate !. Un alt grup s-a ndreptat spre Piata Operei unde sunt luati cu asalt de scutierii si fortele de opresiune existente n zona determinnd replierea lor spre Bulevardul Lenin. O parte din aceste persoane au pornit spre caminele de muncitori de pe Calea Buziasului, dar si aici zona era acoperita de trupe. Lasarea ntunericului (aproximativ ora 19.00, 16 decembrie 1989) a fost marcata de atacul civililor mpotriva fortelor de ordine si dezorganizarea dispozitivului acestora. Concomitent, grupuri de manifestanti au trecut la spargerea vitrinelor tuturor unitatilor comerciale din zona si blocarea mijloacelor de transport n comun. Interventia autospecialelor cisterna ale pompierilor a ncins spiritele si au cazut chiar ele victime furiei multimii. n aceasta perioada s-au produs nsemnate pagube materiale, au fost practic devastate toate magazinele dispuse ntre Regionala CFR si Gara de Nord, (aproximativ 1 km) iar Plutonul de Interventie al Ministerului de Interne a fost practic pus pe fuga. A fost o adevarata demonstratie a fortei strazii.
74

n aceasta situatie, actiunile fortelor de opresiune au crescut rapid n amploare si intensitate, prin angrenarea progresiva a efectivelor Militiei, trupelor de Securitate, pompierilor si trupelor de graniceri - toate apartinnd Ministerului de Interne. Aceste actiuni s-au soldat cu arestarea n noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989 pna catre orele 4.40 a circa 180 persoane. Unii dintre arestati au fost batuti bestial, concomitent cu utilizarea de gaze lacrimogene. n jurul orelor 1.00 (17 decembrie 1989) col. Deheleanu seful Militiei Judetene suna pe gl. Nuta si i raporteaza acestuia situatia din Timisoara. Cu aceasta ocazie, generalul replica: ...Securitatea sa se duca n ma-sa, ca ea a creat cazul acesta...! (Declaratie Proces Timisoara). Din ordinul lui Nicolae Ceausescu, presedintele Tribunalului Judetean Timis a dispus n zorii zilei de 17 decembrie 1989 orele 3.00-4.00 evacuarea fortata a pastorului Laszlo Tkes. Cu ocazia evacuarii, pastorul care nu era singur, a nchis geamurile cladirii n care locuia si a dat drumul gazelor de la bucatarie dupa care s-a retras n biserica, (declaratia persoanelor care au participat la evacuare). Actiunea urmarea ca la cea mai mica scnteie sa se creeze o explozie care sa scoata din lupta personalul ce forta intrarea. Daca faptul este adevarat, este greu de nteles, cum un reprezentant al bisericii a putut gndi si pune n practica un asemenea plan. Preotul cedeaza la forta militiei si, cu familia ntr-o Dacie si mobilierul ntr-un camion a fost transportat la noul loc de munca, comuna Mineu. Iata cum descrie preotul momentul ridicarii sale: Noi am iesit prin bucatarie n curte, de unde am urcat o scara de lemn, n biserica... Cladirea era nconjurata. Au navalit n biserica vreo 20 de oameni, mai multi n civil. n
75

fruntea lor era Iosif Verveca. Ne-au batut acolo n biserica. Eram plini de snge pe fata... Pe drum Verveca mi tot dadea pumni si striga... am fost batut iarasi si am semnat (evacuarea) incomplet., am oprit n curtea militiei. Acolo, zeci de oameni zaceau pe jos. (pag.30, Dupa Revolutie... trziu Radu Ciobotea). Actiunea s-a desfasurat n prezenta executorului juridic, a inspectorului de culte, a prim-vicepresedintelui Consiliului Judetean ce raspundea de problema cultelor si a 4 ofiteri de militie. n ziua de 16 decembrie 1989, la orele 21.00, generalul Iulian Vlad seful DSS-ului, a convocat la sediul institutiei toti sefii de directii, cu acest prilej au fost si gl. Macri Emil nsotit de mai multi ofiteri de la contraspionaj. Atunci s-a dispus trimiterea la Timisoara a unei grupe operative care sa preia conducerea pe problemele specifice. n noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989 la orele 23.00, cu un tren special au pornit spre Timisoara, din grupa faceau parte gl. Macri Emil - seful Directiei de Contrainformatii Sector Economic, col. Teodorescu Filip - adjunct al Directiei Contraspionaj, col. Dumitru - raspundea pe linie de Securitate de CFR, lt.col. Pop, lt.col. Dan Nicolici seful Centrului de Informatii si Documentare din DSS, lt.col. Glavan Gheorghe - sef Serviciu Informativ n USLA, lt.col. Gabriel Anastasiu - seful Directiei de Informatii Interne. n aceeasi noapte si n dimineata zilei de 17 decembrie 1989, n baza ordinului Comandantului Suprem, primul secretar al Judetului Timis - Radu Balan a solicitat telefonic comandantului Armatei a 3-a Craiova, aprobare pentru scoaterea trupelor armate, la care acesta a comunicat ca nu exista nici un ordin n acest sens. n consecinta, Radu Balan l suna direct pe gl. Milea, care dupa un
76

refuz categoric revine dupa circa 10 minute si comunica ca Nicolae Ceausescu - Comandant Suprem a ordonat alarmarea unitatilor militare din Garnizoana Timisoara si ca Armata va iesi n strada fara nsa a avea asupra sa armament si munitie. Totodata, primul secretar al judetului Timis este informat ca n baza ordinului Comandantului Suprem, n ziua de 17 decembrie 1989 trupe apartinnd M.Ap.N. vor desfasura o defilare demonstrativa prin oras. n ziua de 17 decembrie 1989, la orele 6.30, trenul special soseste n Timisoara, unde reprezentantii oficiali ai DSS-ului sunt ntmpinati de col. (M.I.) Traian Sima seful Securitatii judetului, care i conduce la sediul institutiei, unde n jurul orelor 8.00-8.30 a avut loc o informare asupra situatiei si desfasurarii evenimentelor petrecute n municipiu. La aceeasi ora, gl. Macri raporteaza telefonic sefului sau gl. Vlad despre sosirea grupei la destinatie si primele informatii obtinute pna la aceasta ora. n replica gl. Vlad dispune intrarea imediata n actiune preciznd totodata sa se urmareasca obtinerea de informatii asupra cauzelor evenimentului, implicarea spionajului strain n actiunile din Timisoara, starea de spirit a populatiei n special din ntreprinderi si institutii, cercetarea unor persoane ce prezinta interes pentru Securitatea Statului. n zorii aceleiasi zile, n urma recunoasterilor efectuate n Piata Maria de catre comandantii celor doua mari unitati ale M.Ap.N. din Timisoara s-a cerut aprobarea ministrului M.Ap.N. pentru retragerea n unitati a patrulelor trimise anterior deoarece se parea ca agitatia n zona se va reduce. Astfel la ivirea zorilor, toti militarii din patrule apartinnd M.Ap.N. se gaseau n cazarmi. In baza hotarrii luate de Ceausescu si al ordinului ministrului apararii nationale n vederea realizarii unor actiuni de descurajare
77

a manifestantilor ce actionau agresiv, la orele 6.45 (17 decembrie 1989) s-a ordonat organizarea n dimineata respectiva, a unei defilari cu efective de 500 militari constituiti n detasamente cu fanfara militara si drapel de lupta, avnd n frunte comandantii de unitati. n acest scop la orele 3.30 (17 decembrie 1989) a fost constituita o grupa de ofiteri superiori din M.Ap.N., Consiliul Politic Superior al Armatei si Inspectoratul Muzicilor Militare care sa se deplaseze la Timisoara pentru a sprijini organizarea actiunii ordonate pentru dezamorsarea starii tensionate din oras. Actiunile desfasurate la Timisoara pna la aceasta data au determinat interventia lui Nicolae Ceausescu, personal, care hotaraste restabilirea de urgenta si ferma a ordinii, folosind n acest scop toate fortele existente inclusiv trupe ale M.Ap.N.-ului. n Piata Maria, n dimineata zilei de 17 decembrie 1989, senzatia de aglomerare persista. La intersectii se observau grupuri statice de 10 persoane care faceau nota discordanta cu ceilalti cetateni ce circulau cu treburi de duminica. Parea ca ceva se pregateste. Grupa condusa de col. Ionescu Dumitru din M.St.M. Directia Operatii, a ajuns la Timisoara la orele 9.00 (17 decembrie 1989). n aceeasi zi, orele 10.00 a nceput asa cum se ordonase defilarea n municipiul Timisoara a unitatilor militare astfel: - Coloana U.M. 01185 Timisoara - compusa din 165 militari a nceput defilarea pe itinerariul Calea Sagului - Bd. 6 Martie - Piata Maria - Catedrala - Opera - Piata Marasti Cazarma Oituz; - Coloana U.M. 01008 Timisoara - compusa din 100 militari a nceput deplasarea pe itinerariul Str.Chisod - Str. Emile Zola - Str. Constantin Brncoveanu - Piata N. Balcescu - Bd.
78

Victoriei - Hotelul Continental - Cazarma Oituz; - Coloana U.M. 01115 Giroc - compusa din 80 militari, a nceput deplasarea pe itinerariul Calea Girocului - Pod Michelangelo Posta - Cazarma Oituz; - Coloana U.M. 01942 Timisoara - compusa din 200 militari, a nceput deplasarea pe itinerariul Cazarma Oituz - Comitetul Judetean de Partid Posta - Cazarma Oituz. Defilarea a durat pna catre orele 13.30 (17 decembrie 1989) fara incidente deosebite, cu exceptia coloanei U.M. 01185 Timisoara, care n zona Podu Maria si n Piata Operei a fost atacata de grupuri de manifestanti. Acestia i-au huiduit si agresat pe militari cu sticle sparte, pietre extrase din caldarm si alte obiecte. Totodata, s-a ncercat smulgerea armelor din mna ostasilor. Iata cum descrie Comandantul U.M. 01185 acest moment: ...n Piata Operei coloana a devenit un adevarat magnet fiind nconjurata de persoane cu nfatisare si mbracaminte ce nu aratau a fi din Timisoara. Printre altele s-a strigat si Omorti-va ofiterii !, atunci am ordonat: Compania I-a la mine! ridicnd si cobornd bratul cu repeziciune. Militarii au nconjurat imediat muzica si drapelul crendu-se un interval de aproximativ 10 m (moment n care lt. col. Petru Baba a fost atacat de un individ cu cutitul - ofiterul a fost salvat de catre un militar care l-a lovit pe agresor cu patul armei). Cu drapelul la piept, serg. maj. A. Bagiu pe care l-am avut n stnga mea, mpreuna cu ntreaga coloana, ne-am deplasat catre Hotelul Continental. Multimea s-a calmat la strigatul unui cetatean care a cerut ca ea sa ramna pe loc.... La Timisoara soseste gl. Velicu Mihalea nsotit de 4 sefi de Directii, 3 loctiitori sefi dedirectie si 2 sefi de servicii din cadrul Inspectoratului General al Militiei. Concomitent soseste pe calea aerului n municipiu, gl. Tudor Stanica mpreuna cu 15 ofiteri de
79

securitate. Printre acestia se remarca col. Rosiu - seful Directiei Juridice, col. Ghircoias directorul Institutului de Criminalistica, lt. col. Stefan adjunct-sef Directia Circulatie, lt. col. Cutan Directia Cercetari Penale si altii. Catre orele 13.00-14.00 (17 decembrie 1989) n Piata Maria, Piata Operei, intersectia Continental, la C.J.P. si la primaria municipiului sunt realizate dispozitive de aparare. Odata cu trecerea timpului, strazile orasului aveau sa se umple din nou de manifestanti. Astfel ca n Piata Maria, n jurul Comitetului Judetean de Partid si Bulevardul 23 August, actiunile protestatare iau proportii, numarul manifestantilor crescnd rapid si treptat la 3-4000. Reactia fortelor de ordine va fi prompta, n zona fiind aduse forte importante din trupele de Securitate si Militie care se dedau la actiuni violente. Vor fi folosite gaze lacrimogene, jeturi de apa din doua autocisterne. Orice dialog a fost respins, iar sub comanda gl. Mihalea multimea este lovita salbatic si fara discernamnt. La orele 11.00 ministrul apararii nationale n urma cererilor insistente adresate direct de primul secretar al C.J.P. - Radu Balan, a ordonat comandantului Marii Unitati Mecanizate sa intervina cu 200 militari si ulterior cu nca 200 pentru blocarea cailor de acces spre Consiliul Popular Judetean. n acest sens, s-a hotart ca militarii din U.M. 01197, 01125 si 01145 Timisoara sa limiteze circulatia peste Podul Michelangelo, cei din U.M. 01115 Giroc, 01039 si 01185 Timisoara sa patruleze pe itinerariul Stadionul 1 Mai - str. Avrig - str. Cluj - Complexul Studentesc. U.M. 01145 Timisoara a primit ordin sa blocheze caile de acces spre sediul Consiliul Popular Judetean. n rezerva a fost retinut un numar 480 de militari. (Armata Romna n Revolutia din Decembrie 1989,
80

Editura Militara, 1994). Din acest moment armata devine principala forta care lupta mpotriva populatiei revoltate. La orele 12.00 (17 decembrie 1989) a fost transmis indicativul ABC-ANA cuprinznd masuri de rutina pentru ntarirea pazei si apararii obiectivelor militare ca urmare a anuntarii plecarii lui Nicolae Ceausescu n Iran planificata ncepnd din ziua de 18 decembrie 1989. ntre orele 13.00-13.15 (17 decembrie 1989), ministrul apararii nationale a avut o discutie telefonica cu gl. Vlad Iulian, sef DSS, de la care a ncercat, fara prea mult succes, sa obtina unele date despre situatia din Timisoara. n acelasi scop a luat legatura si cu ministrul de interne Tudor Postelnicu, care nu a dat nici un fel de informatii, dar a reprosat ministrului Milea ca a informat conducerea superioara de partid, respectiv pe Ion Coman despre dezordinea din Timisoara. Ministrul Postelnicu a comunicat gl. Milea ca organele de ordine stapnesc situatia. Iata care erau informatiile detinute pna la aceasta data de armata, de la general la soldat: Grupuri de huligani care devasteaza si distrug bunurile poporului, huligani aflati sub conducerea agentilor straini, care n felul acesta ameninta independenta de stat a Romniei si pun n pericol socialismul. Trebuie sa recunoastem ca majoritatea posturilor de conducere din armata nu erau ocupate de cei mai capabili ofiteri ci de cei care aveau origine sanatoasa si prezentau loialitate totala fata de partid si conducerea sa. (ofiterii cu functii politice si C.I.-sti) ncepnd din acest moment se trece la realizarea de dispozitive mixte formate din trupele Ministerului de Interne si Ministerului Apararii Nationale.
81

Porniti din marile cartiere timisorene manifestantii constituiti n coloane evita Piata Operei si trec la fortarea dispozitivului de aparare realizat n punctele Casa Armatei, Podul Michelangelo, Podul Decebal, urmarind n acest sens ajungerea si gruparea la Consiliul Judetean de Partid. Dupa orele 13.00 (17 decembrie 1989) revolta multimii n municipiul Timisoara si-a extins aria de manifestare adunnd sub aceleasi lozinci antidictatoriale sute si sute de locuitori ai orasului. Au fost aceste grupuri spontane sau organizate? Iata o ntrebare la care nu a putut, sau nu a dorit sa raspunda nici SRI-ul, nici Procuratura sau Ministerul de Interne. La ani de la Revolutie este inadmisibil sa nu putem avea unele piste. n caz contrar trebuie sa admitem spontaneitatea acestor grupuri pe care le vom regasi la Bucuresti, n noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 si n restul tarii. n urma convorbirilor avute cu Nicolae Ceausescu sub presiunea acestuia, n calitate de comandant suprem, ministrul apararii nationale gl. col.Vasile Milea a comunicat la orele 13.30 (17 decembrie 1989) pentru toata armata Situatia n Timisoara s-a agravat. Este ordin sa intervina armata. Armata intra n stare de lupta. n judetul Timis este stare de necesitate. La Bucuresti s-a hotart ca pentru restabilirea ferma a ordinii n oras o grupa de generali si ofiteri superiori sa plece urgent la Timisoara avnd n frunte pe Ion Coman secretar al C.C. al P.C.R. nsarcinat sa aduca la ndeplinire ordinele lui Ceausescu. n acest sens, Nicolae Ceausescu a dispus ... Vei actiona n numele meu, asa cum ti-am spus. Luati masuri sa fie narmate toate unitatile militare ale M.Ap.N.-ului, Militiei Securitatii.. (Declaratie Tudor Postelnicu pag. 12)
82

Avnd ca scuza posibilitatea unei agresiuni din exterior n zona operatii de Vest, n jurul orelor 15.30 (17 decembrie 1989), pentru conducerea unitatilor din garnizoana Timisoara a fost constituita o grupa operativa a Marelui Stat Major si organele centrale ale M.Ap.N. Grupa era condusa de gl. mr. Stefan Gusa prim adjunct al ministrului apararii nationale si sef M.St.M. Din aceasta mai faceau parte: gl. lt. Victor Stanculescu prim-adjunct al M.Ap.N. si sef DPAIA, gl. lt. Mihai Chitac - comandantul Trupelor Chimice si comandant al Garnizoanei Bucuresti, col. Gheorghe Radu - loctiitor al sefului Directiei Operatii din M.St.M., gl. mr. Constantin Nuta - adjunct al ministrului de interne, seful Inspectoratului General al Militiei, col. Gheorghe Crneanu - loctiitor al comandantului C.A.A.T. Grupa s-a deplasat n aceeasi zi cu avionul la Timisoara mpreuna cu secretarul C.C. al P.C.R. - Ion Coman. n instruirea sumara facuta cu acest prilej sefului grupei operative gl. Gusa Stefan, ministrul apararii nationale a precizat subordonarea acestuia secretarului C.C. al P.C.R. - Ion Coman. Numirea principalelor persoane ce au constituit grupa operativa ce urma a se deplasa la Timisoara, a fost facuta chiar de dictator. n realitate, asa cum vom vedea mai trziu, odata ajuns, gl. Gusa a preluat comanda declarnd ca n 24 de ore va face ordine. La orele 13.40 (17 decembrie 1989) ministrul apararii nationale a ordonat telefonic comandantilor marilor unitati din Timisoara sa trimita noi efective la cteva obiective importante: Consiliul Popular Judetean, Hotelul Continental, Posta, Banca, la depozitul de armament al G.P. din zona Piata Unirii, precum si la alte obiective. La orele 13.45 (17 decembrie 1989) ministrul apararii nationale a ordonat telefonic scoaterea si a unor masini de lupta, tancuri de
83

instructie cu echipaje constituite din comandant si mecanicconductor. Aparitia tancurilor pe Calea Girocului a scos lumea din case. Prima coloana s-a scurs cu destula greutate datorita unei lucrari. Pna la aparitia celei de a doua coloane s-au ridicat baricade din camioane si troleibuze, iar tancurile (3) au fost blocate. Pentru cetatenii din cartier era evident ca rolul tancurilor era de a lichida manifestatia din centrul orasului. Pe timpul deplasarii, tancurile ce se ndreptau spre comandamentul marii unitati au fost incendiate si lovite partial cu sticle incendiare. De asemenea, si cele ce se ndreptau spre Consiliul Popular Judetean au fost atacate si mpiedicate sa se deplaseze spre obiectiv. Tancurile blocate au fost legate de sinele de tramvai, vizoarele conducatorilor au fost acoperite cu vopsea, iar la unele au fost sparte butoaiele cu motorina cu rangi si ulterior incendiate. Lt.maj. Ion Banicioi a fost lovit n cap cu un topor de catre agresori. Tancurile au putut fi recuperate cu sprijinul unei subunitati de securitate care actiona n zona, intrnd ulterior n dispozitiv la podul Decebal. Asupra demonstrantilor s-a executat foc de arma de catre persoane neidentificate lateral dreapta (parc) si stnga (malul rului Bega). Civilii au atacat aceste tancuri care evident se deplasau spre centrul orasului pentru a fi folosite mpotriva manifestantilor. Desigur putem admite si varianta ca probabil ctiva dintre acestia puteau fi agenti maghiari sau ai unei alte puteri straine. Posibil. Daca tinem cont ca unele materiale sau unelte cu care s-a actionat mpotriva tancurilor nu puteau fi confectionate pe loc, ci pregatite din timp. Dar acestia nu ar fi reusit daca multimea nu i-ar fi ajutat sau imitat. Marturiile unor demonstranti martori n Procesul de la Timisoara dovedesc ca focul nu s-a tras din cordoanele de militari din fata, astfel este edificatoare declaratia unei persoane ce se referea la mpuscarea unui tnar: ...Miroslav a fost mpuscat n inima de la o fereastra. Armata era n fata la 20 m. Cine a tras?...
84

La orele 14.00 (17 decembrie 1989) primul secretar al Comitetului Judetean de Partid Timis - Radu Balan, s-a deplasat la sediul Securitatii comunicnd agitat ca Comitetul Judetean de Partid a fost atacat si incendiat. Pe fir guvernamental a comunicat lui Nicolae Ceausescu situatia din municipiu. Pentru a confirma cele relatate, gl. Macri a rugat pe col. Deheleanu Ion seful Militiei Judetene sa se deplaseze la Comitetul Judetean de Partid si sa faca constatari directe la fata locului asupra situatiei de fapt. La napoiere acesta a raportat ca n cladirea Comitetului Judetean de Partid nu mai era nimic ntreg, totul era distrus, cu exceptia cabinetului primului secretar a carui usa nu a putut fi fortata. Lupta din fata sediului a fost extrem de dura. Asaltul multimii nu s-a oprit nici atunci cnd cei din fata au tras focuri de arma. Camioanele si autocisternele au fost incendiate sau au trebuit sa fuga, sediul a fost cucerit. Cornel Bociort distruge firma P.C.R. de pe Comitetul Judetean. La ora 15.00 (17 decembrie 1989) sediul era recucerit de fortele militare, iar manifestantii se retrageau. Masinile ce fusesera parcate pe bulevard erau rasturnate. De asemenea, si cele din preajma hotelului pe care manifestantii continuau a le rasturna, pe masura retragerii lor din fata coordoanelor de opresiune care au contraatacat. De la orele 14.05 (17 decembrie 1989) din ordinul.ministrului apararii nationale, U.M. 01115 Giroc (R.Mc.) a fost alarmata n ntregime cu misiunea de a participa la apararea Consiliului Popular Judetean. La orele 15.00 (17 decembrie 1989) comandantul marii Unitati Mecanizate a fost nstiintat ca spre Timisoara se ndreapta ca ntariri efective din U.M. 01233 Buzias, 01140 Lugoj si 01380 Arad. Totodata, doua elicoptere din Caransebes au nceput sa execute alternativ zboruri de recunoastere deasupra municipiului transmitnd operativ informatii despre locurile unde se gaseau aglomerari de persoane si directiile de deplasare ale coloanelor. La orele 15.15 (17
85

decembrie 1989) Marele Stat Major a ordonat sa fie scoase toate materialele chimice iar batalionul de cercetare sa pregateasca trusele din completele de lupta antiterorista. Iata-ne de data aceasta n fata unui iminent razboi civil. Ordinele sunt clare: fortele armate, indiferent de minister, se pregatesc, pentru lupta. Pe de alta parte, n strada ies tot mai multi manifestanti. Din acest moment orice amestec strain nu mai are nici o importanta. n strada vointa populara se impune. Dictatura se apara cu violenta folosind toate mijloacele. n jurul orei 16.00 (17 decembrie 1989) se aud primele focuri de arma n Timisoara. Orele 17.00 (17 decembrie 1989) grupa de conducere a Marelui Stat Major condusa de gl.mr. Stefan Gusa a sosit la Timisoara n acelasi avion cu Ion Coman si generalii din Ministerul de Interne Nuta si Mihale. Abia aterizase avionul cnd Ion Coman a fost chemat la telefonul aeroportului de Nicolae Ceausescu caruia i-a raportat de ajungerea la Timisoara si de la care a primit indicatii de a intra imediat n actiune. La aceasta data si la ora respectiva n municipiu se auzeau deja focuri de arma. n jurul orelor 15.0016.00 (17 decembrie 1989) s-au nregistrat primii raniti prin mpuscare respectiv doi militari n termen. Asupra acestora s-a executat foc de arma automata de persoane neidentificate. Armata trebuia provocata. Acesta ar fi un exemplu clasic de diversiune facuta de agenti provocatori. Comisia nu a avut posibilitatea verificarii acestei informatii venite din partea armatei. Dupa o scurta informare facuta la sediul securitatii asupra situatiei de ansamblu din municipiu la acea ora, generalii si ofiterii din M.Ap.N. s-au deplasat la cazarma Batalionului de Transmisiuni unde au fost nstiintati ca o parte din cladirile Comandamentului Marii Unitati Mecanizate au fost atacate. La aceasta informare a mai participat, conform declaratiei, gl. Gusa, gl. Macri, col. Filip Teodorescu si alti ofiteri. Cu acest prilej gl. Gusa si-a manifestat
86

nemultumirea fata de ineficienta masurilor luate pentru nlaturarea elementelor turbulente a celor ce atacasera armata. El venise la Timisoara cu hotarrea ferma ca n termen ct mai scurt sa fie lichidati huliganii ce atacau sediile de partid si personalul aflat n uniforma. Ulterior, n baza ordinului ministrului apararii nationale dat sefului Directiei Informaii v.a. Dinu Stefan, la grupa s-a adaugat si un ofiter specialist din aceasta Directie. Datorita lipsei de informatii necesare armatei s-a pus problema pregatirii unor grupuri de cercetasi care sa fie n masura sa intervina la ordin pentru a culege de la fata locului date si informatii necesare, avnd n vedere ca cei de la Interne nu le furnizau. Din declaratiile unor martori rezulta ca gl. (M.I.) Nuta ar fi afirmat ca: Fane (gl .Gusa Stefan n.n.) mi-a spus ca face el ordine, iar noi sa nu ne amestecam pentru a nu iesi ncurcaturi iar din alte declaratii a rezultat ca gl. Gusa ar fi spus referitor la cei ce atacasera efectivele armatei ca: ...trebuia sa i calce cu senilele, sa nvrta turela si sa le sparga capetele cu teava tunurilor.... Sigur, toate acestea se datoresc necunoasterii situatiei reale din zona si a convingerii ca armata a fost agresata de grupuri violente, huliganice, teoria lansata de partid. n ce priveste trimiterea gl. Nuta la Timisoara, conform declaratiei fostului ministru de interne Tudor Postelnicu, cu referire la fostul sau subordonat, fost ofiter de contrainformajii n M.Ap.N. relata: ...Nicolae Ceausescu a spus: Sa mearga Nuta, el este cel mai militaros dintre voi...; (pag.II). El era cunoscut n M.I. ca un om dur si apropiat lui Ceausescu. n dupa amiaza zilei de 17 decembrie 1989, la Bucuresti, Ceausescu a convocat Comitetul Politic Executiv pentru a-i da girul masurilor forte pe care deja le ordonase. La sedinta au
87

participat Nicolae Ceausescu, Emil Bobu, Elena Ceausescu, Lina Ciobanu, Nicolae Constantin, Constantin Dascalescu, Ion Dinca, Miu Dobrescu, Ludovic Fazekas, Manea Manescu, Paul Niculescu, Constantin Munteanu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pana, Dumitru Popescu, Ion Radu, Gheorghe Radulescu, Ioan Tatu, Stefan Andrei, Silviu Curticeanu, Mihai Gere, Nicolae Ciosan, Vasile Milea, Ana Muresan, Cornel Pacoste, Tudor Postelnicu, Ion Stoian, Iosif Szasz, Ioan Toma, Ioan Ursu, si ca invitati Vasile Barbulescu, Constantin Radu si Iulian Vlad. Catre sfrsitul sedintei C.P.Ex. toti cei de fata au asistat la un numar special facut de Ceausescu. La un moment dat, acesta, Furios, s-a ridicat ndreptndu-se spre usa si spunnd ...atunci sa va alegeti un alt secretar general.... Ca la comanda Manea Manescu, cel mai fidel dintre fideli s-a postat n fata lui rugndu-l sa nu-i paraseasca. Au mai intervenit Gogu Radulescu, Oprea si Bobu, iar Ana Muresan a izbucnit n lacrimi. La rugamintile tuturor, spre dezastrul tarii, Ceausescu dovedind ca se pricepe n ale actoriei a cedat rugamintilor tovarasilor lui sa ramna la conducerea statului si partidului. n cursul sedintei acuzele dictatorului s-au rasfrnt n special asupra ministrului apararii nationale, a ministrului de interne si a sefului DSS fiind acuzati de tradare, lasitate, insubordonare prin neexecutarea ordinului comandantului suprem. Ca masuri imediate dictatorul a dispus ...sa punem trupele n stare de alarma, n stare de lupta... Oriunde se ncearca vre-o actiune trebuie lichidata radical, fara nici o discutie..., iar la teleconferinta din seara aceleiasi zile (orele 18.00) Nicolae Ceausescu a repetat ...am dat ordin sa se traga... sa se someze si, daca nu se supun, sa se traga... ntr-o ora sa fie restabilita ordinea n Timisoara!.... (Extrase din stenogramele sedintelor
88

respective, anexate la prezentul material) La Timisoara ntre orele 16.00-17.00 (17 decembrie 1989) n timp ce se ndrepta spre unitate, o patrula a observat ca un grup de manifestanti au dezarmat subofiterul de militie ce executa paza agentiei CEC din zona hotelului Continental. Din grupul de manifestanti s-a tras asupra militarilor un ncarcator cu munitie de pistol, fiind ranit serg. Adrian Constantin Zaharia. n dupa amiaza aceleiasi zile (17 decembrie 1989) actiunile s-au extins rapid asupra obiectivelor militare, a fost atacat Comandamentul Marii Unitati Mecanizate, ncercndu-se incendierea acestuia. Trebuie sa fim de acord ca logic, din partea manifestantilor, nu trebuia sa existe provocari directe la adresa unitatilor militare, deoarece acest lucru ducea fara ndoiala la o replica dura. Acest fenomen l mai observam si la Sibiu, Cluj (21 decembrie 1989) si Turda. Nu n toate orasele unde au avut loc actiuni revolutionare a existat intentia de atac asupra fortelor militare ci dimpotriva, se urmarea atragerea lor de partea revolutiei. Desigur ne aflam n fata unor actiuni care pot fi calificate ca instigatorii, care combinate cu actiunile razboiului electronic si psihologic declansat n dupa amiaza zilei de 22 decembrie 1989 n toata tara, constituie probe n posibila existenta a unui anumit amestec strain n revolutia din decembrie. Cele mai grave acte de provocare ale armatei s-au manifestat n Piata Libertatii. Acolo se afla Comandamentul Marii Unitati Mecanizate de unde se exercita conducerea tuturor fortelor apartinnd M.Ap.N. din Timisoara. Iata ce declara n acest sens, lt.col. Vasile Gioara: ...era 17 decembrie 1989 orele 16.00. Veneam cu subunitatea dinspre Comitetul Judetean de Partid. Magazinul Vega fusese spart.
89

Pentru protectia sa, militarii facusera un cordon ntre CEC, magazin, Banca, Piata Maria. Piata Libertatii era ticsita de demonstranti,... atunci au izbucnit incendiile. Ardeau: depozitul de echipament pentru rezervisti de la Comenduirea Garnizoanei; masina col. Predonescu; chioscul de ziare;... Militarii aveau arme, dar nu aveau munitie. Manifestantii aveau pari, lanturi, srme, saci cu pietre, pe care le foloseau din plin.... Semnificativ este faptul ca la Timisoara violena s-a manifestat mai ales pe ntuneric. Informat telefonic asupra situatiei create, ministrul apararii nationale a ordonat deschiderea focului de avertisment. Focul santinelelor regrupate n incinta cladirilor au determinat retragerea si apoi mprastierea atacatorilor. Aurel Sanislai: ... Ctiva oameni au cazut mpuscati sub ochii mei. Trageau dispozitivele armatei si militiei, dar se tragea si de la o fereastra situata deasupra Express-ului si din parcul din spatele Catedralei. (Pag.48 Dupa Revolutie...trziu - Radu Ciobotea). Iata declaratia unui ofiter de stat major, mr. N. Milcovici: ... n 17 decembrie baricadasem ferestrele si usile Arhivei Centrului Militar si asteptam cu arma n mna, catastrofa. Mi se parea evident ca e vorba de o diversiune organizata de specialisti n razboiul psihologic. Din punct de vedere militar diversiunea e premergatoare unei agresiuni... Incendierea sau capturarea Centrului Militar ar fi dus la disparitia documentelor rezervistilor si a planului de mobilizare a contingentelor militare; (o agresiune fulger ne-ar fi putut surprinde. ...De ce mi se parea o diversiune organizata? Pentru ca actiunile distructive erau conduse astfel nct sa fie nregistrate victime, dar putine, sa fie nregistrate
90

pagube materiale, dar putine. Se crea impresia ca cei care au gndit planul urmau sa preia orasul, deci nu aveau nevoie de pagube, ci de panica, de haos, de dezorganizare... (Pag.47 Dupa Revolutie...trziu - Radu Ciobotea). La Timisoara se murea pentru libertate si demnitate. Tara se afla n fata unui razboi civil. n aceasta perioada, cladirea Comitetului Judetean de Partid era aparata si de plutoane cu scuturi si casti albe specifice trupelor de securitate-militie. n imediata vecinatate a sediului Militiei Municipale exista un cordon de cadre de militie, echipate n civil, cu pistoale automate, care erau nsarcinate cu paza sediului, n cazul n care cordoanele de militari deja existente ar fi fost depasite de grupurile de manifestanti. Este mai mult dect ciudat faptul ca n tot acest timp securitatea ntarita cu cadre din Bucuresti nu a reusit sa depisteze elementele suspecte dintre civili sau sa aduca asa cum le era datoria probe concludente ale amestecului strain n actiunile Timisoarei. n acest oras, desi erau cadre din conducerea securitatii, totusi, acestea nu se implicau. Militia, nsa, sub conducerea gl. Nuta era violenta si activa. n jurul orelor 18.00 (17 decembrie 1989) gl. mr. Stefan Gusa a preluat n ntregime conducerea fortelor militare apartinnd M.Ap.N.-ului aflate deja n oras n dispozitiv de aparare. S-a ordonat distribuirea unei unitati de foc pna la soldat, preciznduse totodata ca n caz de atac se va executa foc de avertisment mai nti n plan vertical si apoi, la nesupunere, la picioare; de mentionat ca pna pe 17 decembrie 1989 orele 20.00 militarii din dispozitiv apartinnd unitatilor din structura M.Ap.N. nu au avut asupra lor munitie de razboi...(Fond M.Ap.N. Decembrie 1989). Cu toate acestea asa cum am vazut, au fost santinele ce au deschis focul, atunci cnd s-a ncalcat consemnul postului. Din declaratiile unor militari la Procesul de la Timisoara si n urma cercetarilor
91

efectuate de noi rezulta ca la unele unitati distribuirea munitiei de razboi s-a efectuat n fapt n noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989 ncepnd cu orele 2.00. Sergentul Botescu Cornel - Mehedinti declara: ...n data de 18 decembrie 1989 am primit munitie de razboi, n jurul orelor 2.30-3.00 dimineata, din care nu am primit ordin sa tragem... (Dosar Cercetare nr. PS8 pag.86, 294). Soldat Luca Paris Mures: ...n data de 18 decembrie 1989 orele 2.303.00 am primit munitie de razboi.... (Dosar Cercetare nr. PS8 pag.88, 296). Ciuchilan Titi transmisionist: ...Noaptea, n jurul orelor 12.00 am primit munitie de razboi (5 cartuse) nsa, ni s-a ordonat sa nu tragem dect daca suntem atacati si la ordin... (Dosar Cercetare nr. PS8 pag.163, 361). Asa cum am mai spus, pe la orele 16.30 (17 decembrie 1989), 5 tancuri din U.M. 01115 Giroc ce se ndreptau spre Consiliul Popular Judetean fusesera blocate pe Calea Girocului, n apropierea Postei Centrale, la capatul liniei 15 de o multime care blocase strada cu 4 troleibuze. Iata ce declara comandantul acestei subunitati: Situatia era critica... cu troleibuzele nu era o problema. Le aruncam de nu se vedeau, dar cu oamenii aveam doua posibilitati - sa trec peste ei, sau sa opresc tancurile. Riscnd, eu am ales a doua varianta. Echipajele au parasit tancurile, acestea fiind incendiate si avariate. Unii militari au fost loviti cu cruzime, sase dintre acestia fiind grav raniti si salvati de cetatenii aflati n apropiere. Afirmatiile unora care sustin ca echipajele tancurilor formate doar din doi militari au fost lasati sa plece fara a fi n nici un fel agresati nu corespund realitatii. Ulterior s-au luat masuri de despresurare a tancurilor parasite de echipaje. De mentionat ca masinile de lupta fiind n stare de alarma de lupta erau echipate cu munitie de razboi de toate categoriile. Acest lucru prezenta un pericol deosebit pentru ntreaga zona, datorita posibilitatii de explozie, n special a munitiei de artilerie din interior. Este cel putin curios cum au fost
92

trimise n misiune tancuri cu echipaj doar de 2 oameni, n schimb cu toata munitia pentru tunuri. Este fara doar si poate o greseala. Oricum a dat ocazia gl. Gusa de a cere imediat recuperarea tancurilor parasite ntruct prezentau un pericol pentru ntreg cartierul n cazul n care ar fi explodat datorita vreunui incendiu. Ca atare, se impunea despresurarea tancurilor cu orice pret. Au fost formate subunitati care dupa somatiile legale au executat foc de avertisment n aer. Multimea s-a mprastiat, tancurile au fost despresurate fiind tractate n cazarmi unde au ajuns catre orele l.00 noaptea (18 decembrie 1989). Reproducem n continuare cteva din declaratiile unor cadre militare participante la evenimente: cpt. Marcel Rusu: ...cnd am ajuns la Timisoara n jurul orelor 18.45 prima impresie a fost ca suntem n plina lupta de strada... am trecut cu TAB-ul peste cosuri de autoservire pline cu conserve si pungi, am vazut mese si scaune de la restaurante si cofetarii care ardeau n drum... n centrul orasului ntre Opera si Catedrala nu era nici o vitrina ntreaga si n toate magazinele erau focuri deschise sau stinse... n fata Catedralei... ne-a comunicat ca trebuie sa recuperam 5 tancuri care erau nconjurate si ocupate de grupuri de huligani, de oameni beti sau drogati. ...Aproape o ora ne-am nvrtit neputnd patrunde la tancuri toate drumurile fiind blocate cu autobuze distruse, troleibuze sau placi de prefabricate atrnate n crligul unor macarale... n final am dat la o parte un troleibuz si ne-am trezit n fata unui tanc... vaznd ca tancurile erau n flacari sau cu senila rupta... n lungul strazii erau foarte multe grupuri de cetateni care se manifestau zgomotos, aruncau cu pietre, sticle incendiare, ghivece de flori, agitau rangi si bte si strigau lozinci mpotriva armatei... am vazut un TAB care a plecat arznd de lnga noi si mi-a fost teama ca nu cumva sa nu primim ordin sa tragem, pentru ca n aceasta situatie ajungeam la o tragedie.... (Fond Special M.Ap.N. Decembrie 1989)
93

n realitate, unitatea militara trimisa pe Calea Girocului pentru a debloca tancurile ajungnd la fata locului a deschis focul n plin. Este remarcat faptul ca aceasta unitate a fost ajutata si de luptatori mbracati civil si narmati cu pistoale automate si care trageau n manifestantii care ncercau sa se salveze prin fuga. Tancurile au fost recuperate cu pretul multor vieti omenesti dintre care unii se vor transforma n cenusa la Bucuresti si aceasta va fi aruncata ntrun canal. O coloana de manifestanti printre care se afla si Ioan Marcu e lovita n plin n dreptul Facultatii de Electrotehnica. Au tras att trupe de la M.Ap.N. ct si cei din M.I. Coloana se mprastia urmarita de scutieri ce lovesc salbatec si aresteaza. Unii soldati folosesc si baionete. Cea mai mare parte dintre cele 40 de cadavre trimise la incinerat la Crematoriul Cenusa din Bucuresti, prezentau urme de lovituri violente. Iata si opiniile ctorva revolutionari, asa cum rezulta din materialul Reportaj cu sufletul la gura: Gheorghe Curpas: ...din clipa aceea, nu mai era o adunaturi de insi, care nu stiau ce vor, ci o formatie de lupta... cei mai agili au ncercat sa patrunda printre tancuri si cu rangi, cu bare metalice produceau, se straduiau sa produca avarii ct mai mari... (actiuni similare au fost desfasurate de unii manifestanti si la Bucuresti n zona Televiziunii - n.n.) am prins tancurile ntre doua linii de netrecut, eee, dupa ce i-am avut pe pitigoi n colivie, chiar daca tancurile se mai ftiau n dreapta si n stnga ca niste bondari furiosi, am sarit pe ele, am ncercat sa le dam foc sa i scoatem pe militari afara... cu rangi, cu drugi, zgandaream orice orificiu... un ofiter a deschis trapa si a strigat Armata e cu voi!... omul s-a trezit cu o piatra n cap. (pg.66-67).
94

Doina Suciu: ...ntre timp barbatii nu au stat cu minile n sn, ca prin minune... au aparut o multime de vergele, de bare metalice si oamenii... introduceau rangile pe undeva pe la senile pentru a le bloca... si tancurile s-au ntepenit... barbatii au reusit sa plaseze o ranga la un loc sensibil blocnd sistemul de rulaj... ramasi fara senila, s-au oprit. n momentul urmator oamenii au sarit pe tanc. Au deschis capacul si i-au scos pe militari afara. Alte grupe se ocupau cu incendiul.... (pag. 99-100) Mircea Gaspar: ...n fata Catedralei ortodoxe, blindate n curajosi dintre noi, reusisera sa incendieze un tanc. (pag.81) Cristian Bogdan: Pe strada Ceahlaului, lume multa, agitatie, tineri spargeau vitrinele, nu furau nimic, dar spargeau tot ce vedeau... n Libertatii, lume multa, un tanc, pe el oameni... se auzeau mpuscaturi... demonstrantii aruncau n soldati cu ce aveau la mna.... (pag. 75-76) Sandu Hanus: ... Am gasit n baietii din Arad colaboratori excelenti, le-am propus sa facem cocktailuri Molotov, au fost de acord, am oprit o masina, am cerut benzina, am pregatit cteva sticle... ne-am postat dupa tramvaie... nu peste mult timp a aparut dinspre 6 Martie un camion cu militari fara prelata. nainte de a le cunoaste intentia, un aradean a aruncat sticla pe ei. I-a nimerit. Cei mai multi dintre ei (militari n.n.) au sarit ncercnd sa se dezbrace pentru ca le luasera hainele foc....(pag. 176). n ziua de 17 decembrie 1989 la orele 18.45 la Comandamentul Marii Unitati Mecanizate din Timisoara s-a primit indicativul Radu cel Frumos - alarma de lupta partiala, indicativ transmis ulterior tuturor unitatilor din garnizoana, precum si Marii Unitati de Aparare Antiaeriana a Teritoriului.
95

Concomitent n judetul Timis s-a declarat stare de necesitate. n baza indicativului de alarma si a starii de necesitate s-a trecut la narmarea militarilor cu munitie de razboi, activitate ce a nceput asa cum am mai spus la orele 20.00 si s-a ncheiat catre orele 5.00 ale zilei urmatoare (18 decembrie 1989). Din ordinul gl. mr. Gusa Stefan au fost dislocate noi forte pentru paza unor institutii, ntreprinderi, magazine si alte obiective importante. Astfel, au fost trimise efective si tehnica de lupta, tancuri n zona hotelului Continental, s-a ntarit dispozitivul de aparare de la Consiliul Popular Municipal, n fata Catedralei au fost dispusi aproximativ 200 militari, iar alti 200 au realizat un dispozitiv la depozitul de mobila si I.C.R.A. n acelasi timp s-au intensificat si actiunile grupurilor protestatare care au atacat sediile politico-administrative, fortele de ordine si unitatile militare din cazarma Oituz si Fratelia, tehnica militara scoasa pe strazi si pe militarii ce o nsoteau. Populatia era decisa sa lupte cu orice sacrificii. La orele 20.45 (17 decembrie 1989), primul secretar al Comitetului Judetean de Partid Timis - Radu Balan a solicitat telefonic nlocuitorului la comanda Marii Unitati Mecanizate din municipiul Timisoara - lt.col. Constantin Zeca sa intervina cu trupe pentru a participa mpreuna cu cele apartinnd Ministerului de Interne (Militie, Trupe de Securitate, Trupe de Graniceri, USLA si securisti) scoase deja n dispozitiv n restabilirea ordinii n oras. Ca urmare, lt.col. Constantin Zeca a raportat despre aceasta comandantului Armatei a 3-a gl. mr. Dumitru Rosu caruia i se subordona. Cu acest prilej comandantul Armatei a ordonat sa nu se ntreprinda nici o masura fara aprobarea ministrului apararii nationale, caruia i s-a raportat imediat la Bucuresti.
96

n aceasta perioada, n municipiul Timisoara se gaseau trimisi din Bucuresti pentru pacificarea orasului si rezolvarea problemelor, Emil Bobu - secretar C.C. al P.C.R., Nicolae Mihalache primadjunct al sefului Sectiei Organizare al C.C. al P.C.R., sosit pe calea aerului n jurul orelor 18.30 (17 decembrie 1989) si Ion Cumpanasu - seful Departamentului Cultelor. La orele 21.00 (17 decembrie 1989) ministrul apararii nationale gl. col. Vasile Milea a ordonat telefonic ntarirea pazei obiectivelor militare n special cazarmi si depozite de armament si munitii, executarea focului de avertisment numai n plan vertical, sa se protejeze tehnica militara scoasa n oras pentru a nu cadea n minile civililor. Respectivele precizari ordonate de ministru au fost retransmise tuturor unitatilor militare din garnizoana de catre lt. col. Zeca Constantin. La orele 21.30 (17.12.1989) gl. col. Vasile Milea ministrul apararii nationale a ordonat personal lt. col. Constantin Zeca s organizeze si sa trimita n misiune n oras 5 patrule a 10 militari fiecare avnd asupra lor armament dar fara munitie. Misiunea acestora consta n asigurarea pazei magazinelor ce fusesera devastate. n consecinta lt. col. Zeca Constantin a ordonat constituirea patrulelor aprobate din cadrul U.M. 01197, 01125, 01145, Timisoara. Dupa circa 30 minute, ministrul apararii nationale a revenit ordonnd suplimentarea cu nca 10 patrule din aceleasi unitati. Totodata, ministrul a ordonat telefonic comandantului Marii Unitati de Aparare Antiaeriana a Teritoriului col. Constantin Rotaru, sa organize si sa trimita n misiune similara n oras nca 9 patrule a 10 militari.
97

n aceasta perioada n Piata Maria s-a constituit o coloana avnd n frunte oameni hotarti si care s-au ndreptat catre caminele studentesti pentru a-i determina si pe acestia sa li se alature. Studentii, n mod ciudat au refuzat sa i urmeze, parte dintre ei parasisera deja orasul fiind plecati n vacanta de iarna. Un alt grup s-a ndreptat spre sediul Comitetului Judetean de Partid au spart geamurile si au ncercat sa patrunda n interiorul institutiei, fiind respinsi de organele de ordine. Dupa miezul noptii grupurile de manifestanti s-au mprastiat disparnd aproape total. nsa, ntre timp organele de opresiune au retinut un numar nsemnat de persoane civile dintre manifestanti n majoritate tineri, dar si unele persoane care fusesera dect simpli spectatori la cele petrecute n strada. Evolutia situatiei din municipiu a determinat pe gl. mr. Gusa Stefan sa ordone o scrie de modificari ale dispozitivelor realizate, concomitent cu trimiterea de noi forte la Fabrica de pine, Uzina textila, Depozitul I.C.R.A. etc. Este evidenta diferenta din primele zile ale Timisoarei, fata de atitudinile demonstrantilor din Bucuresti (21-22 decembrie) si de ncercarea acestora de a atrage armata de partea lor. Dar sabia era scoasa din teaca si se pot aduce exemple contrarii: atacul armatei n prezenta gl. Chitac asupra manifestantilor la Catedrala (Timisoara) si atacul baricadei de la Intercontinental n Bucuresti din noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 si ar mai fi urmarirea manifestantilor. Iata de ce ne-am fi asteptat la mai multe raspunsuri de la profesionistii lui Iulian Vlad, avnd n vedere ca nca de la orele 20.00 unitatile speciale ale DSS-ului T,S si F se aflau deja infiltrate n mijlocul grupurilor de manifestanti.
98

La Timisoara s-a tras la ordin sau din proprie initiativa. Au tras activisti de partid, ofiteri M.Ap.N. si M.I., au tras si soldatii pe care ei i comandau. Mai mult ca sigur ca au actionat si profesionisti ai diversiunii care aveau ca misiune amplificarea ostilitatilor si violentelor, dar este clar ca militarii nu au tras niciodata n plin cu toata puterea focului de care dispuneau, si aceasta nu pentru ca nu au primit ordinul s-o faca, ci pentru faptul ca nu au vrut s-o faca. Daca ar fi facut-o, daca capacitatea de foc a tehnicii militare ar fi fost folosita, asa cum ncearca unii sa acrediteze ideea, am fi avut zeci de mii de morti si raniti. Au tras n primul rnd cei zelosi, au tras cei care si pierdeau favorurile, cei ridicati pe trepte superioare ale piramidei social-politice, datorita vointei dictatorului si nu capacitatii lor, dar au mai tras si cei agresati, speriati de furia maselor precum si cei fricosi. n seara acestei zile (17 decembrie 1989) pentru cercetarea persoanelor retinute la penitenciarul din Timisoara se gasea procurorul general adj. Gheroghe Diaconescu venit de la Bucuresti, nsotit de 20 procurori militari, mpreuna cu seful Directiei Cercetari Penale din I.G.M., col. Tudor Stanica, precum si alte ajutoare sosite de la Bucuresti. Desi au fost anchetate majoritatea persoanelor retinute, nu s-a ntocmit asa cum era firesc procese-verbale de constatare. Obiectele gasite asupra retinutilor, personale sau nsusite ilegal, au fost aruncate la gramada n incinta institutiei. Este fara justificare faptul ca adjunctul procurorului general Gheorghe Diaconescu a dispus neautopsierea cadavrelor din Timisoara, ntruct asa cum este cunoscut, acest lucru a influentat negativ cercetarile efectuate ulterior. Acelasi ordin a fost transmis
99

si la Bucuresti cteva zile mai trziu. O enigma care dupa 6 ani nu a primit raspuns. Redam mai jos cteva declaratii ale participantilor la demonstratiile din seara si noaptea de 17 decembrie 1989, date cu ocazia Procesului de la Timisoara: Bndileu Gelu ... Dupa ce am strigat n fata Catedralei, am plecat cu manifestantii nspre cartierul Studentesc, pentru a-i scoate si pe ei la demonstratie... cineva din primele rnduri a strigat: Sa mergem la Militie pentru a scoate pe cei arestati!... grosul manifestantilor ramnnd n Complexul Studentesc n grupul din fata erau 300-400 oameni..., am vazut... doua tancuri cu tunurile ndreptate spre Comitetul Judetean, un pluton de militari n picioare, un pluton culcat..., a nceput sa se traga..., am vazut cum ricosau din zid..., nu cunosc cti morti au fost... (Dosar Cercetare nr. PS8 pag. 159, 210, 358, 372) Iacob Danut: ... Am asistat la o discutie ntre un cetatean care asigura filtrul pe calea Lipovei si intersectia cu str. Boruesti, si doi ofiteri care executau serviciul de patrulare n zona. Cetateanul respectiv a afirmat ca n seara zilei de 17 decembrie 1989 concomitent cu executarea focului de catre militarii din cazarma un cetatean neidentificat a executat foc din spatele chioscului de bilete I.J.T.L. (Dosar Cercetare nr. PS8, pag.7, 260) Un diversionist venit de pe alte meleaguri, sau un militar n civil. De ce astfel de indivizi nu au fost semnalati de Securitatea si Militia aflata n strada? Iar daca au fost depistati de ce nu au fost retinuti prin metode specifice?

100

Popescu Maria: ... n seara zilei de 17 decembrie 1989 am fost martora unui eveniment grozav. Dupa miezul noptii, vecinul nostru (Otelica Aurel) a fost ranit... mpreuna cu doi vecini l-am transportat n fata blocului. n fata blocului se gasea un grup de 15 politisti care trageau asupra blocului, cnd am ajuns jos, un politist a strigat sa ramnem doar doua persoane, ca altfel ne mpusca... la un moment dat a venit un ARO de la Armata, iar la vederea acestei masini, politistii s-au retras ntre blocuri, ranitul a fost dus de catre masina militara la spital unde... a murit. Mentionez ca armata nu a tras dect n sus si ca a deblocat soseaua de mesele de piata rasturnate... de bolovani si de masini. (Dosar Cercetare nr. PS8, pag.6, 259) Alte declaratii al caror continut l consideram edificator: Marincas Eugenia: ... Declar ca n ziua de 17 decembrie 1989 ntre orele 20.30-21.00 dintr-o masina tip ARO de culoare verzuie, era ntuneric si nu am prea deosebit-o dar cum au trecut pe la capatul de la bloc, unde e Alimentara si din care s-a tras si lnga mine au cazut 3 persoane... (Dosar Cercetare nr. PS8, pag.5, 258) Soldat Jurcan Adrian (U.M. 01942 Timisoara): ... n seara zilei de 17 decembrie.1989 n jurul orelor 2 noaptea, am iesit repede n strada sa oprim un ARO care venea n plina viteza spre noi. Am constatat urmatoarele: masina era un ARO 244D, de culoare alba, n masina se gaseau 4 persoane care aveau armele scoase pe geamuri lateral. Cadrul care era cu noi i-a legitimat, soferul a aratat o legitimatie ca sunt de la Securitate... (Dosar Cercetare nr. PS8, pag.4, 257) Donose Emil "n seara zilei de 17.12.1989 n jurul orei 20.00 aproximativ, n magazinul alimentar din blocul 32, un grup de necunoscuti au spart magazinul devastndu-l si i-au dat foc...
101

am chemat pompierii de doua ori... am primit urmatorul raspuns : Nu putem sa ajungem n Calea Lipovei, daca blocul ia foc, sa-l evacuati. Am fost si am stins focul." (Dosar Cercetare nr. PS8, pag.2, 255) Spicuim din declaratiile altor participanti din alte zone ale orasului, facute n cadrul Procesului de la Timisoara: Ditoi Iulica: ... n data de 17 decembrie 1989 participam la demonstratia anticomunista si anticeausista. n jurul orei 12.0000.00, grupuri de demonstranti se deplasau pe Calea Aradului spre Calea Lipovei; am observa. 3 militari n termen narmati, ajunsi n aceasta intersectie. ntregul grup (70-80 oameni) am fost surprinsi de o rafala de foc automat fara a fi somati sa stam sau sa se traga n sus. Lnga mine au mai cazut 2 barbati. Mentionez ca grupul venea fara sa atace pe nimeni... (Dosar Cercetare nr. PS8 pag. 203) Duminescu Dinu: ... n seara zilei de 17 decembrie 1989 am fost chemat la garajul de pe str. Ialomita pentru paza si apararea garajului; pe la orele 19.00 am sesizat ca un grup de tineri de la Caminul de pe strada... intentiona sa arunce garajul n aer, motivnd ca noi i-am mpiedicat sa demonstreze n oras... la un moment dat am auzit doua focuri de arma care i-au pus pe fuga pe acei tineri porniti pe fapte rele... ne-am dat seama ca a venit armata, am stat de vorba cu soldatii... erau postati... n fata depozitului de munitie... pe la orele 10.30 aproximativ, un grup de manifestanti... s-a oprit la intersentia din str. Ialomitei... militarii s-au adunat n jurul ofiterului si s-au deplasat n linie spre coloana... la o distanta de cca. 100 m. au deschis foc de arma asupra demonstrantilor care au nceput sa fuga... au cazut morti si se auzeau tipete... (Dosar Cercetare nr. PS8 pag. 228)
102

Anton Viorel: ...17 decembrie.1989, orele 19.30-20.30 ma aflam la domiciliu, am iesit n balcon, am observat ca pe strada, din directia Constantin cel Mare, veneau grupuri de oameni scandnd lozinci... cnd coloana a ajuns n dreptul magazinului alimentar, s-a deschis foc de arma automata din incinta U.M. 01942... pe fondul zgomotului provocat de tragerile executate din unitate, am observat ca din diferite puncte dintre blocuri, se executau foc asupra demonstrantilor... mentionez ca n apartamentul din fata din strada Lotusului nr. 3 s-a tras prin usa de labalcon fiind mpuscat... de la etajul 3... (Dosar Cercetare nr. PS8, pag. 1) Sergent Botescu Cornel (Mehedinti): ... n data de 17 decembrie 1989 n jurul orelor 13.00 am fost deplasati la Comandamentul Diviziei. Dupa care am primit misiunea sa mergem la Podul Decebal pentru blocarea drumului pentru a nu lasa sa treaca elemente nraite n jur de 30-40 persoane care voiau sa treaca podul spre Comitetul Judetean. Vroiau sa distruga cladirea cum devastasera si dadusera foc pna acolo... am fost batuti si huiduiti cu pietre, sticle, suruburi, piulite ce erau trase cu prastia! Au fost respinse de trupele de securitate plecnd spre Piata Traian. n data de 18 decembrie 1989 am primit munitie de razboi, n jurul orei 02.30-03.00 dimineata, din care nu am primit ordin sa tragem... (Dosar..Cercetare nr. PS8 pag. 86, 294) Sergent Adam Ionel: ... 17 decembrie 1989, orele 3.30 ... cnd am ajuns la Consiliul Popular, am vazut ca demonstrantii aruncau cu pietre, sticle si bile n militarii de la securitate. Demonstrantii cnd ne-au vazut pe noi s-au-retras napoi strignd: Vrem pine, apa calda!. Seara, ntre orele 20-21am primit munitie de razboi dar nu am primit ordin sa tragem. (Dosar Cercetare nr. PS8, pag. 167, 422)
103

La ora 23.00 (17 decembrie 1989) pe Aeroportul din Timisoara au sosit cu un avion special viceprim-ministru al Guvernului, membru supleant al C.P.Ex. - Cornel Pacoste si Iosif Szasz - secretar al C.C., membru al C.P.Ex. Cel dinti se va deplasa de urgenta la C.J.P. Timis, iar cel de al doilea la C.J.P. Caras Severin la Resita, unde urmau a se informa despre situatia concreta din judetele respective, starea de spirit a populatiei si l va informa despre aceasta pe Nicolae Ceausescu. n noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989 ntre, orele 01.00-02.00 un grup de persoane s-a ndreptat dinspre Piata Maria spre spitalul Militar. Somati si executndu-se foc de avertisment de catre dispozitivul de militari ce asigurau protectia spitalului, s-au mprastiat. Binenteles ca acesti agresori si cautau mortii si ranitii. Actiunile militare desfasurate de forte ale M.I. (trupe de securitate, de graniceri si securisti n civil) alaturi de militie si trupe apartinnd M.Ap.N. au atins intensitatea maxima n dupa amiaza zilei de 17 decembrie 1989 si n noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989. Astfel, n perioada sus amintita au fost ucise prin mpuscare 66 persoane si ranite altele 196. La ordin, s-au confectionat numere de circulatie civile cu nsemnele judetului Alba pentru autovehiculele apartinnd M.Ap.N. si trupelor de graniceri ce executau asigurarea legaturii cu efectivele dislocate n diferite zone ale orasului. Pentru aceasta s-au confectionat 6 perechi de numere. Pe timpul noptii, n jurul orelor 22.00-23.00 (17 decembrie 1989), gl. mr. Gusa Stefan mpreuna cu Ion Coman si nca cteva persoane de la C.J.P. au facut o recunoastere n centrul orasului. Orasul arata ca dupa lupte: vitrine sparte, magazine devastate, fire
104

de tramvai smulse, camioane DAC, probabil ale subunitatilor de graniceri ce fusesera scoase n dispozitiv si doua masini de pompieri fusesera incendiate si ardeau. Spitalele si morgile erau supraaglomerate. Sute de civili erau retinuti si anchetati n conditii inumane. O stare de disperare cuprinsese orasul nsngerat. Rentors n cazarma, gl.mr. Gusa Stefan convoaca comandantii de unitati din garnizoana carora le precizeaza: ...Pna dimineata sa se retraga toate tancurile n cazarmi, sa se ia masuri pentru odihna si hranirea efectivelor. Totodata s-au ordonat misiunile pentru ziua de 18 decembrie 1989 astfel: ...U.M. 01185 Timis cu 200 militari, 8 tancuri va executa paza Consiliului Popular Judetean, Postei, Bancii, Podurilor 23 August si Michelangelo; U.M. 01008 si 01276 Timisoara cu 400 militari vor asigura paza depozitului ICRA, Garii de Nord, Uzinei textile, Grupurilor de emitatoare radio si Pietei Traian; U.M. 01121 si 01370 cu 115 militari vor apara Comandamentul U.M. 01024 Timisoara; U.M. 01380 Arad cu 210 militari, 3 TAB-uri vor apara Comptexul Studentesc, Piata Maria; U.M. 01140 Lugoj va fi dispusa n Piata Operei. Se vor constitui patrule conduse de ofiteri n toate zonele de responsabilitate. Rezerva 200 militari. Dispozitivul va fi gata pna la orele 9.00 n cadrul aceleiasi convocari, gl. lt. Chitac Mihai a comunicat ca n caz de necesitate n cursul zilei de 18 decembrie 1989 vor putea fi folosite mpotriva manifestantilor grenade cu substante lacrimogene. Substantele respective fusesera solicitate de gl. lt Mihai Chitac de la Scoala Militara de Ofiteri Activi Sibiu. n ncheierea activitatii, gl. Gusa a mai precizat: ...Trebuie sa se stea de vorba cu militarii... Daca vor fi atacati si exista pericolul de a li se lua armamentul sa se traga pentru avertisment n sus si numai daca agresorii nu se supun sa se execute trageri la picioare. Sa se evite pe ct posibil contactul cu
105

oameni violenti.. (Fond special M.Ap.N. - Decembrie 1989) n noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989 la Timisoara a plouat, dar nimic nu a putut spala urmele dramaticei zile de 17 decembrie 1989. n dimineata zilei de 18 decembrie 1989 n jurul orelor 5.30, Ion Coman raporteaza lui Emil Bobu la C.C. ca: ...la Timisoara situatia este sub control... evident, acest raport dadea posibilitatea presedintelui statului sa plece linistit n vizita oficiala planificata n Iran. Acelasi raport se repeta n jurul orelor 6.00 direct lui Nicolae Ceausescu. La orele 8.00 (18 decembrie 1989) activul de partid ntrunit la Comitetul Judetean de Partid Timis este convocat. n cadrul sedintei se face un prim bilant: 58 morti, 200 raniti, 700 retinuti. n aceasta dimineata se instalase linistea specifica dupa un dezastru, asemanatoare diminetii din 22 decembrie 1989 la Bucuresti. Organele locale ncepusera actiunea de strngere a cioburilor de geamuri sparte, a resturilor de mobilier distrus si a altor obiecte care au fost utilizate de manifestanti ca arme. Se montau geamuri n locul celor sparte, iar magazinele de pine si cele alimentare, ncepusera a functiona chiar fara usi si ferestre. Elena Ceausescu, de la Cabinetul 2 comandase telefonic lui Ion Coman referindu-se la situatia din oras: ...lasati asa, sa vada si turistii straini ce au facut vandalii.... Ceausescu lasase conducerea Elenei Ceausescu, lui Manea Manescu si Emil Bobu. Telefoanele de la Cabinetul 2 erau extrem de des pline de reprosuri si de sfaturi dure:.puneti cinii pe ei!... Situatia existenta n oras, necesitatea de a pastra unele zone deschise, puncte obligate de trecere si de aparare a unor obiective
106

de importanta deosebita a determinat restructurarea dispozitivelor militare ordonata anterior astfel: de la U.M. 01008 Timisoara - 25 militari la ntreprinderea de Transport Timisoara, 45 la ICRA, 15 la Podul Decebal; de la U.M. 01276 Timisoara - 60 militari la Gara de Nord; de la U.M. 01140 Lugoj - 25 militari la Uzina de apa, 30 la IRET, 5 la fabrica de pine, 200 n Piata Operei; de la U.M. 01185 Timisoara - 50 militari la Podul Decebal, 30 laBanca si Posta, 30 la Facultatea de Medicina, 20 la pod Michelangelo; de la U.M. 01125 si 01197 Timisoara cte 40 militari la Comandamentul U.M. 01024 Timisoara; de la U.M. 01115 Giroc 60 militari la Consiliul Popular Judetean si 6 tancuri la Comandamentul U.M. 01024 Timisoara: de la U.M. 01233 Buzias - 40 militari la Podurile Maria si Mihai Viteazul. Celelalte forte din oras au fost retrase, constituind rezerva. Persoanele retinute n noaptea trecuta, au fost duse n curtea Inspectoratului si, ulterior, introduse n arest sub o ploaie de lovituri date cu rvna de militieni si alte persoane n civil. Este de remarcat faptul ca toate informatiile primile de gl. Iulian Vlad la securitate lipsesc cu desavrsire. Imposibil ca-n aceste zile serviciile Securitatii sa nu-si fi adus contributia la informarea conducatorilor partidului. Unde sunt acestia si de ce cei care au facut sau au primit aceste informatii si nu le-au prezentat Comisiei Senatoriale? Majoritatea declaratiilor comandantilor din D.S.S. nu sunt sincere si nu aduc lumina n cercerarea evenimentelor. Nu putem considera suficiente insinuarile facute de ofiterii superiori din M.I. la adresa D.I.A. fara a ne putea fi prezentate dovezi sau probe edificatoare. De la profesionisti asteptam dovezi si nu simple vorbe.
107

Pe baza datelor raportate de comandantii de unitati n ziua de 18 decembrie 1989, la orele 5.20 s-a raportat ministrului apararii nationale situatia din municipiul Timisoara n acel moment. Organele de conducere militara din zona au analizat desfasurarea evenimentelor n perioada 16 spre 17 decembrie1989 ajungndu-se la concluzia ca este posibil ca n oras va fi actionat si continua a actiona elemente specializate n actiuni de diversiune. Ca atare s-a ordonat aducerea grupurilor specializate de cercetasi de la U.M. 01171 Buzau pentru ndeplinirea unor misiuni de informare. n ziua de 18 decembrie 1989 la orele 7.30 au sosit pe aeroportul Giarmata un numar de 41 de cercetasi, cadre si militari n termen, constituiti n 5 grupuri, care au fost cazate la Marea Unitate Mecanizata. n baza ordinului gl. mr. Gusa Stefan, grupurile de cercetare au fost folosite n urmatoarele doua misiuni: un grup la Spitalul Judetean cu misiunea de a confirma daca sunt ntradevar morti si a determina starea de spirit a rudelor ce veneau dupa persoanele decedate; celelalte grupuri au fost trimise n oras pentru a obtine informatii despre constituirea si afluirea coloanelor, starea de agresivitate a acestora, structura lor etc., mai ales n Piata Operei, Piata Maria, Calea Girocului si zona Industriala. Legatura cu Comandamentul Marii Unitati se tinea prin telefon public sau prin deplasari personale si n baza unor indicative. Din rapoartele grupurilor de cercetare retinem ca pna n dimineata zilei de 19 decembrie 1989 penetrarea coloanelor de manifestanti se facea cu multa usurinta, dupa aceasta data, datorita organizarii coloanelor preponderent muncitoresti patrunderea n coloane se facea cu mare dificultate. De mentionat ca ncepnd din seara zilei de 18 decembrie 1989, oficial, grupurile de cercetare au actionat n oras fara armament si munitie asupra lor, acesta fiind depus la Comandamentul Marii Unitati Mecanizate n lazi sigilate.
108

Detasamentul de cercetare dislocat la Timisoara a fost regrupat si n ziua de 22 decembrie 1989 s-a napoiat la Buzau. Pe parcursul ntregii misiuni desfasurate n municipiul Timisoara grupurile de cercetare nu au facut uz de arma rentorcndu-se n unitatea de origine cu ntreg armamentul si munitia din dotare. De retinut ca n vederea cunoasterii starii de spirit existente n rndul muncitorilor de pe marile platforme industriale ale Timisoarei, cadre de cercetare din U.M. 01171 Buzau, au primit misiunea de a se infiltra n diferite ntreprinderi, unde, n baza discutiilor purtate cu municitorii sa determine printre altele cauzele revoltei si intentiile muncitorilor. n acest context, pe timpul ndeplinirii misiunii, doi subofiteri de cercetare, au fost retinuti de muncitori si predati organelor de militie, care, determinndu-le apartenenta, pe baza unor dovezi de mputernicire, au fost pusi n libertate. Se impune a preciza ca personalul specializat n actiuni de cercetare ndeplilneste aceste misiuni, de regula prin observare si ascultare, urmarind n special evitarea posibilitatii de a fi descoperiti. Pornind de la aceasta situatie, cu totul ntmplatoare, o parte din ofiterii fostei securitati au ncercat si continua a interpreta, folosirea acestei unitati militare de cercetare n adncime n scopuri diversionist-teroriste si nu informative. nainte de a justifica actiunile fortelor proprii, au ncercat sa atribuie acestei unitati militare tot ceea ce ar fi putut fi realizat de unitati speciale ale securitatii sau de agenti straini. Activitatea militarilor din aceasta unitate angrenati n actiunile dintre 17-27 decembrie 1989 nu confirma nvinuirile att de des exprimate de unii securisti sau oameni politici ramasi n continuare fideli regimului ceausist.
109

n cursul zilei de 18 decembrie 1989 accesul spre Opera era blocat de cordoane militare si persoane civile echipate cu automate si foarte active n zona (pna la Catedrala). Timisoara era n greva generala. Arestatii sunt interogati, la fel si ranitii din Spitalul Judetean. La Universitate are loc ntlnirea lui C. Pacoste cu conducerea rectoratelor. Se acorda oficial vacanta studentilor n aceasta zi, soseste la Comitetul Judetean de Partid Timis, gl. Ilie Ceausescu nsotit de gl. Nuta unde are loc o discutie cu Ion Coman si Victor Stanculescu dupa care Ilie Ceausescu se deplaseaza la Comandamentul Marii Unitati Mecanizate, unde se organizase o sedinta Pentru identificarea cadavrelor de la Spitalul Judetean la fata locului se deplaseaza 5 ofiteri criminalisti care mpreuna cu medicii legisti si procurorii civili urmau a executa aceasta operatiune. Operatiunea a fost numita Operatiunea Trandafirul! Existnd pericolul unei interventii armate din exterior, o grupa operativa a M.Ap.N. dislocata la Timisoara a lucrat la ntocmirea unui plan de acoperire a frontierei de Vest avnd n vedere ca o buna parte din efectivele si tehnica de lupta a unitatilor din zona se gaseau n cazarmi pregatite tocmai pentru a interveni mpotriva unei agresiuni. n acest sens, gl. mr. Gusa Stefan a declarat: ... Nu ne era teama de unguri, ci de rusi care erau si n Ungaria (cca. 600.000), erau si la Est - ma refer la trupele rusesti care stationau n Ungaria si care oricnd puteau sa faca o Praga....
110

Ca o componenta certa a sistemului de reprimare, fortele Ministerului de Interne au constituit n baza ordinului gl. Nuta ncepnd cu dimineata zilei de 18 decembrie 1989 dispozitive mixte, astfel s-au creat 8 asemenea formatiuni sub indicativele D1 la D8 sub conducerea unor cadre de militie cu misiunea de a actiona n diferite zone ale orasului. Aceste formatii au actionat pna n ziua de 20 decembrie 1989 orele 15.00. Binenteles, fara sa ntocmeasca documente despre activitatea lor. Din cercetarile efectuate de SRI rezulta ca la data de 18 decembrie 1989, comandantul formatiunii D7 a ordonat deschiderea focului asupra unui grup de manifestanti la intersectiile Caii Girocului cu str. Stefan Stnca, mprejurare n care a fost ucis un cetatean. De asemenea, si formatiunea D1 amplasata n fata Catedralei a deschis foc asupra manifestantilor din zona, iar ulterior au actionat pentru arestarea celor refugiati n Parcul Poporului, cu ordin expres din partea gl. Nuta de a executa foc la cel mai mic semn de nesupunere. n ceea ce priveste actiunile patrulelor mobile exista mai multe marturii potrivit carora s-a executat foc din mers din diferite Autoturisme - de tip ARO, Dacia si Lada de catre indivizi mbracati n civil. Aceste patrule, se pare 5 la numar, erau constituite, potrivit informatiilor SRI, din cadre de militie carora li s-au repartizat principalele zone aglomerate ale orasului actionnd sub indicativele Z1 la Z5. Aceste patrule aveau misiuni informative si erau coordonate de formatiunea cu indicativul Z6 dispusa la sediul militiei. n ziua de 18 decembrie 1989, ntre orele 9 si 17, situatia n municipiu s-a tensionat treptat, ntreaga populatie revoltndu-se
111

mpotriva actiunilor sngeroase provocate de partid, securitate, militie si armata. Organizndu-se, n grupuri masive, manifestantii s-au ndreptat spre centrul orasului formnd zone aglomerate n Piata Operei, la Podul Michelangelo, pe Calea Girocului si pe Calea Sagului unde s-a realizat n fapt si construirea de baricade din vehicule grele. Ca replica au fost luate masuri de trimitere a noi patrule din cadrul unitatilor M.Ap.N. La orele 17.05 (18 decembrie 1989) n timp ce ndeplinea o misiune de patrulare n fata Catedralei asupra patrulei respective s-a deschis foc de catre persoane neidentificate ranind n picior un subofiter. Odata cu nserarea, un important grup de tineri manifestanti sfidnd cordoanele fortelor de opresiune si interdictiile de circulatie, cu lumnari n mini, s-au grupat n fata Catedralei. n urma focului executat de catre militienii si persoanele n civil narmate ce se aflau n cordonul cu fata spre Catedrala, manifestantii loviti n plin au ncercat sa se salveze prin fuga n parcul din spate sau n incinta Catedralei. Tot n fata Catedralei, n baza dispozitiilor date de gl. lt. Mihai Chitac s-a ordonat folosirea substantelor chimice mpotriva manifestantilor. ntrebuintarea, n jurul orelor 18.30 a grenadelor lacrimogene a incitat si mai mult multimea. Iata ce declara n legatura cu acest episod Ion Marcu, unul dintre revolutionari: "...Nenorocirea s-a petrecut n seara zilei de 18 decembrie 1989 n jurul orelor 18.00. Eram pe scarile Catderalei cu circa 250 de oameni, majoritatea tineri si dupa aspect nevoiasi. Dupa ce toti am aprins lumnari, am scandat laolalta cu multimea blocata de cordoanele de ordine, alcatuite de militieni, securisti, militari, luptatori din garzile patriotice: Jos Ceausescu!, Libertate, libertate!, Azi n Timisoara, mine n toata tara!. Pe directia
112

mea erau niste militieni. De acolo am auzit comanda Foc!. n clipa urmatoare am vazut pe scari morti si raniti. Militarii n termen au tras n sus. Gloantele din armele lor au lovit zidul de deasupra stresinei Catedralei.... (ziarul Armata poporului nr. 35/1990). Tot legat de acest moment, iata declaratia lt. col. Constantin Zeca: ...pe 18 seara ncepea sa se ntunece. n fata Catedralei s-au strns 100-200 persoane care ncercau sa forteze cercul realizat de militari si sa ajunga la primarie. n fata primariei, era Centrul de Instructie Echipaje... acolo au fost folosite pentru prima data grenade de instructie cu substante toxice... nu au avut nici un efect... gl. Chitac a raportat gl. Gusa ca s-a facut de rs, ca ele au explodat, au scos fum, dar... la explozie parte din manifestanti s-au culcat, de aici concluzia ca au fost nu stiu cte zeci de morti si nu mai stiu ce, dar s-au ridicat si au fugit prin Parcul Central. Dupa aceea au intervenit elementele brigazii de militie-securitate care au arestat pe o parte dintre ei, i-au prins si i-au dus la nchisoare... (ziarul Armata poporului nr. 31/1991) (Dosar cercetare nr. PSS pag. 213, 331) Privind activitatea gl.lt. Chitac Mihai, din declaratiile martorilor militari si civili, rezulta ca acesta a fost nsarcinat sa coordoneze actiunile de lichidare a manifestatiei antidictatoriale din Piata Libertatii, de la Catedrala si din zona adiacenta. Cu aceasta ocazie, generalul s-a deplasat la fata locului cu un ARO, nsotit de doua persoane mbracate n civil si de lt. col. Elek si cpt. Ilie N. Generalul purta o scurta mblanita si un pistol automat n mini. Cu acest prilej a inspectat dispozitivele realizate de trupe, a dat indicatii sa fie ct mai duri si a dispus distribuirea si utilizarea grenadelor lacrimogene pentru mprastierea multimii. Din declaratiile unor martori la Procesul de la Timisoara mai rezulta ca activitatea generalului zelos s-ar fi prelungit si pna n zilele de
113

19-20 decembrie 1989. Iata extrase din declaratiile unor martori: Demian Stefan (granicer): ...Luni 18 decembrie 1989 n jurul orelor 16.00 s-a deschis foc n Piata Operei asupra grupului de tineri din fata Catedralei. O parte dintre demonstranti s-au refugiat n Parcul Central de unde, cu ajutorul a doua TAB-uri se ncerca scoaterea lor si trimeterea acestora la sediul Militiei. Se utilizau gipsuri si petarde iar actiunea era condusa de gl. mr. Chitac, ajutat de 3-4 ofiteri superiori. Am observat cum dupa cercetarea parcului de catre doua plutoane de graniceri (M.I.) si de un pluton de artilerie au fost depistate 18-20 persoane si transportate cu un camion militar la Militie... (Dosar Cercetare nr. PS8 pag. 153) Tamaian Ciprian (Buzias): ... n partea dinspre Catedrala mai era un dispozitiv format din militari de la M.I., graniceri si civili narmati... a sosit un ARO de armata, din el a cobort un general cu un pistol mitraliera n mina si ochelari fumurii, s-a ndreptat spre dispozitivul dinspre Catedrala, din acel moment oamenii au nceput sa strige. Dupa cte am nteles, din ordinul acelui general doua TAB-uri au plecat catre demonstranti sustinute de focuri de arma, multimea s-a mprastiat prin parc... nu dupa mult timp generalul s-a urcat n ARO si a plecat urndu-ne Succes! (Dosar Cercetare nr. PS8 pag. 147) Iepure Ton (Buzias): ... n seara zilei de 18 decembrie 1989, a venit dinspre strada Savinesti o masina cu un general lt. la care comandantul unitatii i-a dat raportul si s-au ndreptat mpreuna spre Catderala... Domnul general avea n mna un pistol mitraliera. n acest timp, am auzit dinspre Catedrala niste mpuscaturi si niste
114

bubuieli de grenade lacrimogene.... (Dosar Cercetare nr. PS8, pag. 144, 350) Popa Cristian (Buzias): ... n ziua de 18 decembrie 1989, n jurul orei 15.00-15.30 n spatele dispozitivului nostru a sosit un ARO... din care a cobort un gl. lt. nsotit de 2 civili. Domnul general avea asupra lui un pistol mitraliera... care ... scandau... lozinci anticomuniste si anticeausiste. Domnul general respectiv s-a ndreptat spre dispozitivul aflat n fata demonstrantilor... dispozitiv constituit din trupe de graniceri, care era mpnzit de mai multi civili narmati cu pistoale mitraliera cu pat rabatabil. Dupa ce domnul general... care nu a fost altul dect actualul ministru de interne... asupra demonstrantilor s-a tras, s-a aruncat cu un fel de petarde de culoare galbena care produceau o explozie puternica si degajau o mare cantitate de fum. Tot n acele momente s-a trecut la mprastierea manifestantilorcu trei TABuri. Domnul general a stat n jur de vreo 10 minute... n jurul orelor 17.00, pe scarile Catedralei a aparut un tip n jur de 20 si ceva de ani care a strigat la noi: Criminalilor, lasa ca punem noi mna pe arme!. n acel moment, (un ofiter n.n.) a plecat nspre Catedrala cu scopul de a-l prinde pe individ, persoana respectiva a fugit n parcul din spatele Catedralei... s-a tras dupa acesta, tnarul respectiv reusise sa scape.... (Dosar Cercetare.nr. PS8 pag. 141). Despre acest ultim episod declara si Runcu Dacian. Tearcon Ioan (Buzias): ...Duminica seara, am vazut ca din spatele Comitetului Municipal a aparut un general care a primit raportul de la comandantul unitatii si pe urma ne-a felicitat ca ne facem bine datoria.... (Dosar Cercetare nr. PS8, pag. 116, 136) Marin Paul Catalin (m.t.): ... ma aflam n fata Catedralei pe data de 18 decembrie 1989 cnd a aparut o masina tip ARO din care a cobort un general (gl. Chitac) nsotit de doi civili mbracati n
115

costume negre. Domnul general avea un pistol mitraliera pe care l tinea de uluc. El a venit atunci cnd manifestatiile de pe treptele Catedralei luau o tot mai mare amploare... domnul general se plimba si zmbea ironic... atunci cnd domnul general a zis: La canaliile astea le trebuie Revolutie? Lasa ca le aratam noi Revolutie! si a tras foc automat n multimea de pe treptele Catedralei, atunci multimea s-a retras urlnd n interiorul Catedralei... mentionez ca n acele momente... a venit un civil mbracat decent cu o videocamera, banuiesc ca era trimis de cineva deoarece se plimba nestingherit printre noi si printre securisti... s-a aruncat n multime cu niste grenade fumigene... ce au... explodat zgomotos si au scos fum... generalul se pare ca a fost foarte satisfacut de aceasta operatie, caci l-am auzit spuunnd: Foarte bine linia asta... a tipat atunci ca de ce nu s-au luat masuri sa fie nconjurata Catedrala, sa nu poata nimeni scapa.... (Dosar Cercetare nr. PS8 pag. 133) Balan Gheorghe: ...am vazut un general (Chitac n.n.) care dadea ordine n fata Catedralei la ntreg efectivul prezent... timp n care s-au retinut unele persoane si aduse n fata Expresului unde au fost puse cu fata n jos... am fost de fata cnd o parte din demonstranti au fost retinuti si culcati pe burta de cadre civile de la Militie si l-am auzit pe gl. Chitac cnd a spus ca daca misca vreunul din persoanele retinute sa se traga n ei... era format un cordon de civili n fata Catedralei si de acolo s-a tras.... Popa Gabriel: ... n jurul orelor 16.15-16.30, grupuri de tineri... s-au instalat pe treptele de la Catedrala cu luminari aprinse scandnd lozinci... n jurul orelor 16.30 a aparut un autoturism ARO... din acest autoturism a cobort un gl. lt. nsotit de doua persoane mbracate n civil care s-au deplasat...primind raportul... n jurul orei 17.00 am auzit dintr-o data o rafala de gloante trase asupra tinerilor de pe treptele Catedralei, de catre un grup de
116

persoane mbracate n civil. n continuare tot sub privirile gl. lt. Chitac Mihai au fost trimisi n Parcul Central un numar de 30-40 soldati de la graniceri cu doi ofiteri pentru a-i scoate din parc pe cei ce au reusit sa fuga de pe treptele Catedralei.... (Dosar Cercetare nr. PS8 pag. 127) Exista declaratii care sustin ca din cele 3 TAB-uri aflate la Catedrala s-ar fi deschis foc mpotriva manifestantilor. Echipajele erau: mr. Bura Ion cu lt. Popescu Emil (mr. Bura mpreuna cu cpt. Ilie au folosit si armele chimice aduse de gl. Chitac); lt. Popa Laurentiu cu plt. Harabagiu; lt. maj. Nyiurca Alex cu serg. maj. Vochim. La orele 19.15 (18 decembrie 1989) un grup de cetateni s-a deplasat spre spitalul judetean dorind sa si recupereze mortii. Spitalul Judetean era aparat de militieni, echipati n civil si narmati, precum si de militari n termen de la trupele de graniceri (M.I). n urma folosirii substantelor lacrimogene de catre efectivele ce asigurau paza, grupul respectiv a fost mprastiat. Legat de episodul atacului Spitalului Judetean, din declaratia gl. Gusa rezulta ca Ion Coman i-a spus: Nu te baga si nu te amesteca, nu e treaba ta. Ca dupa aceea sa aflu ca de acolo sau carat niste cadavre. Ori, va rog? Avea cineva interesul sa ascunda mortii armatei? Asa cum rezulta din declaratiile unor martori si n noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989 patrule mobile ce actionau n oras desfasurau actiuni de arestare. Marin Paul Catalin declara ca: ... n noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989 am oprit doua masini Dacia... mi-au aratat o legitimatie pe care era scris Departamentul Securitatii Statului... erau doua persoane civile care duceau un
117

tnar mbracat n blugi, n pumni si njuraturi.... (Dosar Cercetare nr. PS8, pag. 133) La ora 20.27 pe aeroportul Timisoarei aterizeaza o aeronava Boeing 707 venita din Iordania. Decoleaza la 23.05. Se fac cercetari asupra scopului venirii acestui avion. Se pretinde ca a ridicat carne (berbecuti). ntre orele 20.00-24.00, (18 decembrie 1989) manifestantii de la Fabrica de Pine si din Bd. Gheorghe Lazar s-au retras, dar au continuat ncercarile de patrundere spre Consiliul Popular Judetean, Consiliul Municipal, Fabrica de Cauciuc si au fost provocate incendii prin folosirea sticlelor cu benzina la Fabrica de ulei. Pe timpul noptii, au fost trimise noi forte pentru ntarirea dispozitivelor de aparare la obiectivele unde presiunea multimii crescuse. ncercarile repetate de patrundere n depozitele de armament si munitii a unitatilor militare au fost respinse cu foc de avertisment.(Documentar M.Ap.N.) n noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989, n cartierele marginase a fost reluata actiunea de distrugere si devastare a unor magazine, totodata au fost incendiate magaziile de produse finite de la I.M.T. si a depozitelor demateriale din FREIDORF. Unii directori de ntreprinderi s-au adresat unitatilor militare pentru acordarea de ajutor armat mpotriva actiunilor de distrugere. n dimineata zilei de 19 decembrie 1989 ntre orele 0.30 si 1.30 gl. mr. Gusa Stefan a convocat din nou toti comandantii de unitati la Comandamentul U.M. 01024 Timisoara pentru o analiza a evenimentelor parcurse si pentru a se face unele precizari privind ziua n curs.
118

Cu acest prilej, s-a dispus reducerea efectivelor din oras si nlocuirea acestora cu patrule. Au fost nsa mentinute dispozitivele realizate la Consiliul Popular Judetean si Municipal, precum si la unele obiective economice importante. Comandantii de unitati au fost informati despre aparitia unor noi focare de revolta n exteriorul orasului (Fabrica de zahar si Depozitul de lemne), totodata s-a precizat ca se ncearca cu insistenta patrunderea n depozitele de armament si munitii precum si dezarmarea militarilor. Cu referire la sedinta desfasurata, Balan Eugen declara: ...pe timpul sedintei din 19 decembrie 1989 unul din participanti a raportat ca un grup de 5-6 persoane au ncercat sa patrunda n Depozitul de Armament si Munitii al uneia din unitati. n acest moment, domnul gl. Gusa a ordonat ca mpotriva tuturor celor care vor ataca unitatile militare sau depozitele acestora sa se traga dupa somatie.... (Dosar Cercetare nr. PS8, pag. 71, 279) ncepnd cu orele 7.00 (19 decembrie 1989) actiunile revolutionare au marcat o schimbare esentiala determinata de aparitia primelor manifestari protestatare de masa a muncitorilor din ntreprinderile timisorene si ndeosebi de la ntreprinderile 6 Martie, Azur, ELBA si Solventul. La ntreprinderea 6 Martie, militarii existenti n incinta acesteia au fost atacati cu pietre si suruburi. Pentra calmarea spiritelor s-a cerut sprijinul directorului ntreprinderii si primului secretar al Comitetului Municipal de Partid - Petru Mot. La orele 9.00 (19 decembrie 1989) gl. mr. Gusa Stefan a ordonat grupurilor de cercetare de la Buzau, ca sub acoperire conspirativa sa patrunda n ntreprinderi pentru a determina starea de spirit a muncitorilor si n ce constau revendicarile acestora.
119

ntre orele 12.00-13.00 (19 decembrie 1989) la Comandamentul U.M. 01024 Timisoara a avut loc o noua convocare a comandantilor la care a participat si gl. lt. Ilie Ceausescu. Din discutiile purtate a rezultat cresterea pericolului de dezarmare a militarilor si de atacare a depozitelor de armament si munitie, precum si declansarea unor actiuni specifice de razboi psihologic de teroare si hartuiala. (Fond special M.Ap.N. Decembrie 1989). Gl. lt. Ilie Ceausescu a cerut ca armata sa ramna n strada afirmnd: ...Tulburarile sunt provocate de elemente teroriste aservite intereselor tarilor capitaliste, scopul lor este rasturnarea socialismului si ntoarcerea la capitalism.... n cursul aceleiasi zile gl. lt. Ilie Ceausescu a vizitat si alte unitati din garnizoana unde a prezentat expuneri despre ncercarea unor puteri straine de a destabiliza situatia din Romnia. n jurul orelor 11.00 (19 decembrie 1989), Radu Balan ncearca din nou sa calmeze spiritele agitate ale muncitorilor de la ntreprinderea ELBA. Concomitent, din ordinul lui Ion Coman, Cornel Pacoste si Ilie Matei intra n U.M.T. si ncearca fara efect sa realizeze o legatura cu muncitorii. Muncitorii scandeaza Libertate, democratie, demisia lui Ceausescu ! . Dialogul, este respins. n aceeasi zi la orele 14.00 (19 decembrie) Ion Coman a cerut gl. Gusa sa se deplaseze la ntreprinderea ELBA pentru a-l scoate de acolo pe Radu Balan retinut ca ostatec de muncitori. Sosit la ntreprindere, nsotit de aghiotantul sau, un ofiter de transmisiuni si un pluton de militari n termen, gl. Gusa a fost ntmpinat cu huiduieli si injurii datorate incidentului produs prin mpuscarea din greseala a unei femei de catre un militar ce asigura paza ntreprinderii si utilizase defectuos armamentul. Ca urmare a
120

discutiilor purtate de gl. Gusa cu muncitorii, precum si dupa ndepartarea plutonului nsotitor de la poarta ntreprinderii, n baza afirmatiei potrivit careia ...Oameni buni, de ce va distrugeti orasul ? la care multimea a raspuns: Nu noi, nu noi ! (era normal nu muncitorii timisoreni erau cei ce distrugeau orasul) armata nu are nimic de mpartit cu oamenii care daca vor sa manifesteze sa o faca n mod pasnic, sa nu agreseze soldatii.... Atitudinea muncitorilor s-a schimbat astfel ca la plecarea ofiterilor o parte a multimii adunate n incinta ntreprinderii a strigat pentru prima data Armata e cu noi !. ntors de la ntreprinderea ELBA, gl. Gusa al carui zel a nceput sa scada a raportat lui Ion Coman ...ca la uzina nu sunt huligani, sunt oameni seriosi care i-au aratat gloantele trase n ei, de acum n strada ies muncitorii. n acest timp (19 decembrie 1989), n mai multe unitati economice, muncitorii au ncetat lucrul, s-au strns n curtile interioare si au nceput sa si exprime deschis nemultumirea fata de regimul ceausist. S-au scandat lozinci antidictatoriale si s-au formulat revendicari economice si politice. La orele 18.00 (19 decembrie 1989) un detasament de parasutisti de la Caracal a sosit la Timisoara unde a fost trecut n rezerva de forte. ntelegnd rasturnarea situatiei si impresionat probabil de cererile ferme ale muncitorilor care n fapt exprimau un deziderat al tuturor romnilor, la orele 13.50 (19 decembrie 1989) gl. mr. Gusa Stefan a ordonat retragerea n unitati a tancurilor si TABurilor precum si a unei parti din efectivele dislocate n oras. Totodata, s-a ordonat replierea fortelor ramase n dispozitive, n
121

apropierea zidurilor cladirilor, permiterea penetrarii dispozitivelor de catre coloanele muncitoresti pasnice si interzicerea totala a folosirii armamentului. Aceasta hotarre luata cu toata responsabilitatea a salvat Timisoara de la un razboi civil. Trebuie remarcat faptul ca n mai multe cazuri, armata daduse semne evidente de fraternizare cu manifestantii. Poate ca acest lucru a fost un factor determinant n emiterea ordinului de retragere al armatei dat de Stefan Gusa. Iata ce declara doamna Marin Doina Ecaterina: ... n data de 19 decembrie 1989 se mai aflau militari n jurul Catedralei, dar numarul lor fiind foarte mic n comparatie cu Militia si civilii narmati ce se gaseau pe strada.... (Dosar Cercetare nr. PS8, pag. 134) La orele 19.30 (19 decembrie 1989) dispozitivul U.M. 01185 a fost atacat de persoane neidentificate cu foc de arma, fiind ranit un ofiter.(documentar M.Ap.N) Pe timpul noptii totusi au continuat a functiona 13 patrule militare si au fost luate masuri pentru paza suplimentara a Depozitului PECO. Concomitent, efective ale M.Ap.N.-ului au participat la stingerea unor incendii la ntreprinderea IAEM, la CAP etc. La Inspectoratul General al Ministerului de Interne din ordinul lui Ion Coman se prezinta doi ofiteri de parasutisti pentru a asigura informarea periodica a acestuia cu activitatea Inspectoratului. Generalul Mihalea accepta cu dificultate prezenta celor doi fiind convins ca acestia aveau misiunea de a tine sub supraveghere institutia. Totodata, au fost dispusi parasutisti si n jurul Militiei Judetene.
122

n zilele de 18 si 19 decembrie 1989 s-au mai produs victime prin mpuscare 7 morti si 98 raniti. Binenteles din rndul civililor. Revolta din Timisoara intra pe un alt fagas, populatia fiind pe cale sa se organizeze pe baze revolutionare cu revendicari clare. n ziua de 20 decembrie 1989 urma a se desfasura o mare demonstratie muncitoreasca n centrul orasului la care trebuiau sa participe muncitori de pe marile platforme industriale ale municipiului. Miercuri, 20 decembrie 1989 n ntreprinderile timisorene, desi schimburile se prezentasera la serviciu, nimeni nu lucra, era greva la Electromures, Spumatim, Detergentul, Banatul, ELBA, Electromotor, etc. La ora 7.45 aterizeaza pe aeroportul din Timisoara a doua aeronava Boeing 707 sosita de pe ruta iordaniana si care a decolat n aceeasi zi la orele 12.10. Si aceasta informatie primita destul de recent este nca sub cercetare. O data cu ivirea zorilor, au nceput sa afluiasca spre centrul orasului coloane de demonstranti grupati pe ntreprinderi si n cadrul acestora pe ateliere. Purtau drapele tricolore si albe, pe margini erau oameni de ordine cu banderole albe pe brat, care mpiedicau alipirea necunoscutilor de manifestanti. Pasnice dar hotarte, coloanele s-au ndreptat spre Piata Operei care n scurt timp a devenit complet nencapatoare. Se strigau lozinci: Jos Dictatorul !, Libertate !, Nu suntem huligani !, Armata e cu noi ! etc., tot orasul era pe strazi. Iata n acest sens ce declara Romanescu Daniel: ... 20 decembrie 1989... la capatul strazii Alba Iulia... n jurul orei przului au
123

nceput sa afluiasca un mare numar de oameni care scandau lozinci anticeausiste... au fost lasati sa treaca, nu am vazut sa se traga n populatie si nu am .vazut morti si raniti... la Gara erau soldati dar nu erau pregatiti pentru trageri.... (Dosar cercetare nr. PS8 pag.80, 288) ncepnd din aceasta zi, a rezultat clar caracterul de masa pasnic, dar drz al demonstratiilor muncitoresti din marile ntreprinderi timisorene. Militarii existenti n dispozitiv au primit de la manifestanti pine, apa si tigari. De asemenea, au fost retrasi din obiectivele economice toti ofiterii de contrainformatii. Revolutia se impunea. La orele 11.00 (20 decembrie 1989) gl. mr. Gusa de teama producerii unor noi conflicte, a repetat ordinul de interzicere totala a uzului de arma, de permitere a coloanelor muncitoresti sa treaca. Dupa orele 11.15 (20 decembrie 1989) cnd Piata Operei si zona din jurul Consiliului Popular Judetean se umpluse de manifestanti, fortele de militie, trupele de securitate, securitate n civil si trupele USLA au parasit dispozitivul. Militarii M.Ap.N. aflati n dispozitiv au permis trecerea coloanelor fara incidente astfel ca la orele 12.00 coloanele de muncitori s-au unit n fata Catedralei dupa care au nceput deplasare organizata, o parte catre Opera, iar alta catre Consiliul Popular Judetean. Nu am reusit sa identificam ordinul de parasire a pozitiilor ocupate de catre fortele apartinnd M.I. n zona dintre Catedrala si Opera se gaseau n acest timp aproximativ 150.000 oameni, la ora 13.00 (20 decembrie 1989) militarii au permis patrunderea muncitorilor prin dispozitiv si
124

intrarea acestora n cladirea Operei. Manifestantii s-au suit pe TAB-uri, fraternizarea armatei cu multimea se realizase n fapt. n jurul orelor 13.00 (20 decembrie 1989) n Piata Operei aglomeratia era foarte mare si n aceste conditii, aici s-a desfasurat un moment emotionant ntreaga adunare a ngenuncheat si au spus rugaciunea Tatal nostru daruita sufletelor celor cazuti victime ale represiunilor ceausiste, dar si pentru viitorul celor vii. n urmatoarele zile balconul Operei a constituit Centrul revolutiei timisorene n care si-au expus opiniile primii lideri ai revolutiei: Traian Vraneantu, Claudiu Iordache, Ioan Chis, Nicolae Badilescu, Traian Trofim si altii. S-a pus n functiune statia de amplificare. Cu acest prilej s-a pus problema constituirii de urgenta a FRONTULUI DEMOCRAT ROMN lucru realizat n aceasta zi din primii revolutionari ce si-au asumat responsabilitatea conducerii luptei mpotriva dictaturii ceausiste. Prima sedinta a Frontului Democrat Romn a ales Biroul Executiv format initial din Claudiu Iordache, Ioan Chis, Nicolae Badilescu, Maria Traistaru si altii. Ulterior s-a constituit si Comitetul Frontului Democrat Romn format initial din 70 membri si ulterior din 100. La ora 14.30 (20 decembrie 1989) pe Aeroportul Timisoara soseste cu un avion special primul ministru Constantin Dascalescu nsotit de Emil Bobu si trei ministri care doreau sa se adreseze multimii. Avnd o puternica escorta acestia trec pe strazile orasului si ramn efectiv stupefiati de ceea ce vad. Ca urmare se adreseaza lui Ion Coman cu ntrebarile: ... Unde este Armata ?... n cazarmi ? Ce cauta n cazarmi? De ce nu ne apara ?... la care Coman raspunde: ...pentru ca nu se mai poate face nimic - n replica Constantin Dascalescu acuza: ... Ati scapat din mna Timisoara la care
125

Coman raspunde prompt: ...Timisoara este n minile timisorenilor ! De frica Constantin Dascalescu a refuzat sa se adreseze multimii din Balconul Operei. Organele locale au ncercat sa mute mitingul pe stadionul orasului, sustinnd parerea ca este mai ncapator. Manifestantii au refuzat propunerea. A fost instalata o statie de amplificare la C.J.P. n jurul orelor 16.00 (20 decembrie 1989), Constantin Dascalescu si Emil Bobu au aparut n balconul C.J.P. ncercnd sa se adreseze multimii. Au fost ntmpinati cu huiduieli. Interventia unui muncitor Ion Marcu care aduce la cunostinta multimii ca primul ministru doreste sa stea de vorba cu o delegatie a muncitorilor a fost ascultata astfel ca s-a format o delegatie din 7-8 oameni printre care reamintim pe prof. Muresan, Sorin Oprea, Ion Savu si nca ctiva care au intrat n Sala de sedinte a C.J.P. unde se gaseau Constantin Dascalescu, Emil Bobu, Radu Balan, alti activisti de partid si reprezentantii unor ziare. Multimea scanda n fata sediului lozinci anticeausiste, lucru ce i-a speriat si depasit pe reprezentantii puterii. La orele 15.00 (20 decembrie 1989) n sediul C.J.P. a fost nmnat primului ministru o lista cu cererile cetatenilor prezenti n Piata Operei. Iata cteva din punctele esentiale cuprinse n respectiva lista: - transmiterea urgenta a demonstratiei de la Timisoara si cererilor cetatenilor pe posturile nationale de TV si radio romne; - demisia urgenta n bloc a Guvernului si a presedintelui Ceausescu; - deschiderea neconditionata a granitelor si liberul acces al presei si surselor informationale straine;
126

- alegeri libere si democratice; - publicarea numelor tuturor celor direct raspunzatori de deschiderea focului mpotriva demonstrantilor. n esenta aceste cereri au constiuit si textul proclamatiei elaborata de Frontul Democrat Romn din Timisoara n noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989; n plus se prevedea introducerea drepturilor constitutionale n mod pasnic, fara violenta, totodata se solicita muncitorilor timisoreni intrarea n greva generala ncepnd din ziua de 21 decembrie 1989 pna la victoria finala, cu exceptia sectoarelor de baza ce nu puteau fi ntrerupte. Acest text a fost trimis n tara prin persoane ce calatoreau cu trenul si n afara tarii, prin Consulatul Iugoslav, astfel ca n seara zilei de 20 decembrie 1989 si apoi n 21 decembrie 1989, Radio Europa Libera facea deja referi la Frontul Democrat Romn si la primul comunicat al revolutiei dinRomnia. Prezenta primului ministru si a celorlalti reprezentanti ai puterii centrale, a impus necesitatea luarii unor noi masuri suplimentare de protectie a acestora. Astfel, unitatea de parasutisti adusa la Timisoara si pastrata n rezerva a primit ordin la orele 17.00 (20 decembrie 1989) de a asigura protectia primului ministru Constantin Dascalescu si a celor ce l nsoteau. La orele 3.40-3.50 (21 decembrie 1989), primul ministru parasea pe ascuns sediul Judetenei de partid plecnd ulterior pe calea aerului spre Bucuresti unde l vor astepta momente si mai grele. Cu ocazia manifestarilor din ziua de 20 decembrie 1989 au nceput sa se contureze primii din liderii ce se straduiau a fi exponentii dorintelor multimii. Astfel au fost Sorin Fortuna, Ion Marcu, Ion Chis, Nicolae Badulescu si altii.
127

Catre orele prnzului (20 decembrie 1989), focul revolutiei s-a aprins si n alte orase din zona: Lugoj, Jimbolia, Snnicolau Mare, Deta, ntregul judet a iesit pe baricade. Dndu-si seama de ineficienta organelor de ordine si a militarilor existenti n dispozitive care n fapt ncepusera sa fraternizeze cu revolutionarii, Ion Coman si Radu Balan au solicitat gl. Gusa noi forte. De aceasta data cererile lor au fost refuzate. La orele 14.00 (20 decembrie 1989) cnd Nicolae Ceausescu ndeplinea nca functiile supreme n stat si n special cea de Comandant Suprem al Fortelor Armate gl. mr.Gusa a ordonat retragerea tuturor efectivelor si tehnicii militare aflate n oras n unitati si trecerea la apararea circulara a cazarmilor. n raportul dat la orele 14.30 (20 decembrie 1989) ministrului apararii nationale gl. Gusa spunea: ... Demonstrantii au trecut peste coloanele de militari si scandeaza n fata sediului C.J.P. Libertate !, Armata e cu noi !. ncerc sa repliez trupele n cazarmi..., masur aprobata de gl. col. Milea; retragerea avea ca scuza evitarea fraternizarii. La orele 15.30 (20 decembrie 1989) efectivele si tehnica militara se gaseau n unitati. n oras mai ramasesera mici detasamente care aparau depozitele si obiectivele economice cu grad sporit de periculozitate. La ntoarcerea din Iran a lui Nicolae Ceausescu n dupa amiaza zilei de 20 decembrie 1989 acesta a tinut o teleconferinta cu primii secretari de judete, prilej cu care a reafirmat amestecul strain n treburile interne ale statului condamnnd totodata Timisoara la exil.
128

Dupa retragerea militarilor din Piata Operei o masa mare de oameni si exprimau bucuria victoriei si speranta n viitorul apropiat. Conform declaratiilor lui Harald Zimmerman: ... n 20 decembrie 1989 s-a strigat la Timisoara: Iliescu si s-a propus un nou guvern... se striga Vrem Guvern Democratic..., Vrem alegeri libere !, se mai striga Gorbaciov si Perestrolka. A fost propus Corneliu Manescu drept prim-ministru. Se striga Balan primsecretar...; ncepnd de la orele 18.00 (20 decembrie 1989) a nceput eliberarea detinutilor retinuti pe timpul evenimentelor. n aceste conditii n municipiu s-a constituit Frontul Democrat Romn din Timisoara care a elaborat si difuzat Prima Declaratie Program astfel ncepnd din data de 20 decembrie 1989 n Timisoara s-a confirmat revolutia democrata care ulterior avea sa se transmita n ntreaga tara. La orele 20.30 (20 decembrie 1989) Nicolae Ceausescu a aprobat decretul privind instituirea starii de necesitate pe tot cuprinsul judetului Timis. Decretul a intrat n vigoare ncepnd cu orele 23.00 (20 decembrie 1989). Tot cam la aceasta ora gl. Victor Stanculescu este numit de Ion Coman comandant militar al Garnizoanei Timisoara din ordinul lui Ceasusescu. Cu acest prilej Ion Coman dispune ca gl. Stanculescu sa citeasca din balconul C.J.P. decretul de constituire a starii de necesitate. Aceasta actiune de prezentare publica a Decretului revine pna la urma gl. Chitac, deoarece Gl. Victor Stanculescu, pentru a evita o angajare nedorita a cerut ngrijiri medicale internndu-se. Demonstrantii au parasit sediul C.J.P. si s-au mutat la Opera respectiv Biroul Executiv al Frontului Democrat Romn. Cu acest prilej, Organul a fost modificat privind noi membri respectiv Ioan Savu, Ioan Marcu, Sorin Oprea, Florin Marton, Ioan Curutiu.
129

ntre timp, n Piata Operei manifestantii si materializau entuziasmul prin spectacol de poezii si cntece. n noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989 Frontul Democrat Romn a elaborat o proclamatie ce avea urmatorul continut: I. Frontul Democrat Romn este o organizatie politica constituita la Timisoara pentru a realiza un dialog cu Guvernul Romn n scopul democratizarii tarii. Frontul Democratic Romn conditioneaza nceperea acestui dialog cu demisionarea tiranului Ceausescu. II. Propunem Guvernului Romniei ca baza de discutii urmatoarele revendicari: 1. Organizarea de alegeri libere; 2. Libertatea cuvntului, presei, radioului si televiziunii; 3. Deschiderea imediata a granitelor de stat; 4. Integrarea Romniei n rndul statelor care i garanteaza si respecta drepturile fundamentale ale omului; 5. Eliberarea nentrziata a tuturor detinutilor si dizidentilor politici din Romnia; 6. Revitalizarea economiei nationale; 7. Reforma nvatamntului n spirit democratic; 8. Dreptul de a manifesta liber; 9. Libertatea reala a cultelor religioase; 10. mbunatatirea asistentei medicale si a alimentatiei publice. III. Referitor la evenimentele din Timisoara: - Cerem cu fermitate sa fie trasi la raspundere cei care au dat ordin sa se traga n popor. - Cerem restituirea decedatilor pentru a fi ngropati dupa datina, cu doliu national. - Cerem eliberarea imediata a tuturor celor arestati n urma manifestatiilor. - Cerem autoritatilor recunoasterea oficiala a Comitetului de Actiune a Frontul Democratic Romn nfiintat la Timisoara.
130

Multumim tuturor celor care s-au ridicat mpotriva tiraniei precum si colectivului Teatrului National din Timisoara pentru sprijinul acordat. Continutul acestei proclamatii a fost mbunatatit cu idei noi si cu clarificarea unora deja existente. Manifestul a fost tiparit la data de 22 decembrie 1989 pe baza textului Proclamatiei Frontul Democratic Romn elaborata n noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989. Desi militarii se retrasesera n unitati, au continuat unele provocari mpotriva acestora. Persoane neidentificate au deschis foc asupra dispozitivului de aparare al U.M. 01942 ranind un militar. Pe timpul noptii de 20 spre 21 decembrie 1989 n municipiul Timisoara au continuat sa functioneze patrule militare constituite din cadre apartinnd M.Ap.N. Nu s-au nregistrat incidente. n dimineata zilei de 21 decembrie 1989 la orele 9.00, n balconul Operei s-a citit manifestantilor adunati n numar mare, peste 100.000 oameni, textul Proclamatiei Frontului Democrat Romn. Acest text era reluat n fata multimii din ora n ora. n aceasta zi unitatile militare din municipiul Timisoara au trecut la aplicarea masurilor de trecere n timp scurt si organizat la apararea frontierei de stat. S-a ridicat munitia de la militari si s-a centralizat pe subunitati. S-a trecut la verificarea, ntretinerea si punerea n stare operativa a tehnicii de lupta. Un singur detasament de parasutisti a ramas sa asigure n continuare paza C.J.P. Timis si a Tipografiei pna n ziua de 22 decembrie 1989 orele 12.00 cnd a fost retras. n noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 din ordinul lui Ion Coman se deplaseaza la Bucuresti cu avionul gl. Victor
131

Stanculescu, si la cererea lui, asa cum apare din declaratia personala, dar si la ordinul lui Ceausescu transmis lui Coman, care dorea sa-l numeasca ministru n locul lui Vasile Milea. Din declaratiile gl. Gusa rezulta ca n ziua urmatoare, respectiv 22 decembrie 1989 s-a ncercat organizarea unei contrademonstratii la care s-a solicitat si participarea cu efective din partea Armatei. La aceasta activitate gl. Gusa pretinde ca a dispus neparticiparea armatei. La Adunarea populara desfasurata la ntreprinderea Spumatim au participat din partea armatei 200 militari. (Extras din Declaratia gl.Gusa Stefan) Constatnd ineficienta armatei si a fortelor de ordine Nicolae Ceausescu a ordonat constituirea si trimiterea la Timisoara a unor detasamente de Garzi Patriotice din judetele Olt, Vlcea si Dolj care sa participe la nabusirea revoltei. Garniturile cu luptatori, aproximativ 25.000 oameni narmati cu bte, comandate de zelosul Ion Dinca, au sosit n dimineata zilei de 21 decembrie 1989 n gara Timisoara. Unele din ele au fost ntoarse imediat de unde venisera, iar din altele muncitorii au debarcat, au fraternizat cu revolutionarii localnici ntarind rndurile acestora si s-au deplasat n Piata Operei. Pe posturile de radio si TV centrale se aducea la cunostinta poporului ca n ziua de 21 decembrie 1989 orele 13.00 n Piata Palatului din Capitala va avea loc un mare miting. ncepnd de acum revolutia romna avea sa si mute sediul la Bucuresti, oras n care dupa cteva zile, dupa o perioada de orori si glorii se va consfinti victoria revolutiei. Dar sa revenim la Timisoara unde pe strazile orasului erau peste 200.000 oameni.
132

Datorita complicarii situatiei aeriene din zon, Comandantul Comandamentului Apararii Antiaeriene a Teritoriului a ordonat tuturor unitatilor din subordinea U.M. 01942 Timisoara sa treaca la starea de pregatire pentru lupta nr.1. Ordinul de interventie n baza unor planuri ntocmite n comun cu Organele de securitate la care urma sa participe din partea M.Ap.N.-ului un detasament de parasutisti avnd ca misiune capturarea liderilor revolutiei ce vorbeau din balconul Operei, ordin venit de la conducerea de partid a fost anulat n ziua de 22 decembrie 1989 orele 10.00 cnd s-a comunicat ca: ...Armata nu poate ndeplini asemenea misiuni.... Trebuie remarcat aici faptul ca nici cadrele de securitate ce lucrasera la ntocmirea planului respectiv nu aveau tragere de inima pentru ndeplinirea unei asemenea misiuni. Ziua de 21 decembrie 1989 a nsemnat ridicarea la lupta a ntregului judet Timis. Astfel, n Caransebes muncitorii din marile ntreprinderi au ncetat lucrul si au pornit spre centrul orasului. Reactia fortelor de ordine este prompta dar neconvingatoare, desi sunt folosite si substante lacrimogene. Aici a decedat un om si au fost raniti alti 13. Macaraua cu care se ncerca patrunderea n sediul Militiei a fost ciuruita. Casa unui ofiter de militie este devastata. Binenteles nu de revolutionari, ci de hoti. S-a dat foc la locuinta comandantului Militiei, dar si la sediile Militiei, Procuraturii si Judecatoriei. Evenimentele din Caransebes prezinta o particularitate ce consta n faptul ca acest oras este singura localitate a tarii unde cu o zi naintea caderii dictaturii au fost devastate si distruse toate institutiile puterii: Comitetul Orasenesc de Partid, Primaria,
133

Militia, Judecatoria, Procuratura. Dar au fost incendiate si locuintele secretarului Primariei, sefului Militiei si directorului Abatorului. Revolutia a nvins si n Lugoj, Resita, Deda, Snnicolau Mare etc. De remarcat ca n seara zilei de 21 decembrie 1989 Banatul, aproape n ntregime era n minile revolutionarilor. Dar sa nu uitam ca n acest timp la Bucuresti, se murea n lupta, pentru a consfinti victoria revolutiei nceputa la Timisoara. Solidaritatea oamenilor era extraordinara. Aflnd ce se ntmpla la Bucuresti pe strazile Timisoarei se scanda: Bu-curesti!. Bu-cu-resti !... Ziua de 22 decembrie 1989 a debutat n nota obisnuita a celor doua zile precedente. Peste noapte, Piata Operei se golea de demonstranti, ca a doua zi sa se umple pna la refuz. Cladirea si balconul continuau a fi ocupate de revolutionari. n curtea sediului Ministerului de Interne erau gl. Nuta, col. Ghircoias si altii; generalul ordona: ...Distrugeti totul si plecati.... Col. Ghircoias mpreuna cu seful biroului criminalistic transporta dosarele si fisele de la Spitalul Judetean, pliantele cu amprentele digitale si notitele cu datele despre cadavrele Timisoarei la Crematoriul de asta data de documente, unde au fost arse. ...n aceasta zi, grupuri de persoane ntre care unele narmate au patruns prin forta n sediile Militiei judetene si prin spargerea sistemului de nchidere a usilor de la camerele de corpuri delicte si birouri, inclusiv prin folosirea focurilor de arma, au sustras nsemnate cantitati de bunuri si valori aflate legal spre pastrare n
134

locurile respective, astfel ca activitatea curenta a organelor de Militie a ncetat din dupa-amiaza si noaptea zilei de 23 decembrie 1989. (Documentar nr. 46007 din 25.04.1994) Desi Nicolae Ceausescu daduse ordin de nchidere a granitelor, erau n tara destule cadre ale serviciilor de spionaj straine care au actionat aproape nestingheriti profitnd de bulversarea de pe strazi. La orele 11.30 (22 decembrie 1989) multi dintre cetatenii orasului au umarit informarile transmise de mass-media privind desfasurarea evenimentelor din Bucuresti. Vestea mortii ministrului apararii nationale, gl.col. Vasile Milea a provocat indignare n rndul militarilor. La orele 11.45 (22 decembrie 1989) la Comandamentul U.M. 01024 Timisoara s-a primit N.T. nr. 37 semnata de gl. lt. Ilie Ceausescu, care ordona ca toate unitatile militare sa se considere n stare de lupta si sa actioneze conform conditiilor starii de necesitate si sa asculte de ordinele comandantului suprem. Acest ordin a fost anulat de N.T. nr. 38 si N.T. nr. 39, care precizau: la ordinul ministrului apararii nationale. La orele 12.30 (22 decembrie 1989) victoria revolutiei ncepuse sa se materializeze si la Bucuresti prin fuga cuplului dictatorial. Moartea gl. Milea - ministrul apararii nationale, a determinat pe gl. mr. Gusa - prim adjunct al ministrului apararii nationale si sef al Marelui Stat Major sa nceapa deplasarea cu un avion militar spre capitala fiind singurul ndreptatit, n functia ce detinea, de a prelua atributiile fostului ministru. Anuntarea la Televizor si Radio a fugii cuplului prezidential a determinat iesirea n strada a unei mase suplimentare de oameni care si manifestau entuziasmul pentru nlaturarea dictaturii si victoria revolutiei. La orele 14.00 (22 decembrie 1989) Studioul Radio Timisoara si va relua emisiunile.
135

La ora fixa, crainicul roste: Aici postul de radio Timisoara Libera Romnia. Evenimentele desfasurate n Timisoara s-au raspndit cu viteza fulgerului n toata tara, popularizate fiind n special de mass-media internationala, de posturile de radio Europa Libera, Vocea Americii, de posturile de radio din Ungaria, Austria, Iugoslavia precum si de unii cetateni ce primeau informatii de la rude si cunostinte ce locuiau n orasul de pe Bega. Astfel se poate afirma cu certitudine ca evenimentele de la Timisoara au furnizat imboldul declansarii unor actiuni revolutionare n ntreaga tara. ncepnd din 22 decembrie 1989 transmiterea revolutiei n direct realizata de postul national de televiziune a influentat desfasurarea ulterioara a evenimentelor de la Timisoara, amplificnd voit sau nevoit pericolul ripostei unor forte ramase fidele dictatorului. Emisiunea TVR n ziua de 22 decembrie 1989 a nceput la orele 10.51 prin transmiterea pe post a Decretului Prezidential cu privire la Instaurarea starii de necesitate. Conducerea studioului TV-Timisoara si unii din colaboratorii acesteia cautau sa intervieveze persoane care exagerau voluntar sau din nestiinta pericolul sau prezentau dovezi putin credibile ale unor forte ostile revolutiei. Astfel, s-au proliferat slogane potrivit carora grupuri de securisti executau foc asupra multimilor de revolutionari, ca urmare s-a luat masura de distribuire de armament si munitie nu numai formatiunilor organizate de garzi patriotice ci si altor cetateni, unii dintre acestia fiind cunoscuti ca elemente infractoare sau cu un grad redus de discernamnt. Sunt destule exemple de infractori sau bolnavi psihici transformati peste noapte n aparatori ai revolutiei si care au primit armament
136

cu care au actionat mpotriva persoanelor considerate de ei, dupa criterii proprii, ca teroristi. ncepnd cu orele 12.45 (22 decembrie 1989) dupa plecarea gl. Gusa, comanda tuturor unitatilor militare din Garnizoana a fost predata lt. col. Zeca. n aceasta calitate, de comandant de garnizoana, ofiterul a fost invitat sa ia cuvntul n fata a peste 100.000 cetateni adunati n Piata Operei. Cu acest prilej, pe parcursul a circa 10 minute, ofiterul a spus printre altele: ... Armata este a poporului, militarii sunt fiii poporului, armata are aceleasi interese si saluta victoria revolutiei n ntreaga tara.... n primul Consiliu al Frontului Democrat Romn au fost cooptati 11 ofiteri din M.Ap.N., dupa cteva ore, lt. col. Zeca a fost din nou solicitat de catre liderii revolutionari de a lua cuvntul n fata cetatenilor, rennoind cu acest prilej adeziunea totala a ntregului efectiv de militari la cauza revolutiei. Dat fiind existenta unor informatii potrivit carora n Cimitirul Saracilor, n gropi comune au existat cadavre, victime ale revolutiei, comandantul garnizoanei a ordonat unui grup de cercetare verificarea informatiei respective. Cercetasii au raportat ca au fost dezgropate cadavre intrate deja n descompunere ce nu aveau nimic comun cu revolutia. La orele 14.10 (22 decembrie 1989) la Comandamentul Marii Unitati din Timisoara s-au primit, asa cum am mai spus, notele telefonice ale M.Ap.N.nr. 38 si 39 ce au fost retransmise imediat tuturor unitatilor de garnizoana. Odata cu lasarea ntunericului, n municpiul Timisoara au nceput sa rasune n diferite puncte ale orasului, din nou, focuri de arma provocnd panica si deruta n rndul armatei si a populatiei.
137

n aceeasi zi, la orele 16.00 (22 decembrie 1989), a fost preluat de armata Sediul Securitatii. De remarcat ca acest sediu nu fusese pna atunci victima unor atacuri. Arestarea securistilor si trecerea lor printr-un cordon de civili a determinat agresarea lor de unele persoane. Este explicabil ntruct aparuse lozinca Securisti teroristi. Actiunea Televiziunii Romne centrale si, n special, ale lui Teodor Brates cu cutia bomb a nrait multimea adunata n fata sediului, care ncepuse sa aiba reprezentarile unor puternice actiuni teroriste declansate de aparatorii dictaturii prabusite. Din declaratia maiorului Constantin Judele: ...n Arhivele securitatii am gasit ntre altele fotografii cu aspecte din timpul demonstratiilor. Deasupra unor figuri din grupurile de manifestanti erau desenate, cu pixul niste cruci. Pe spatele fotografiilor erau notate numele si adresa. n birourile de la etaj erau bastoane cu soc electric si alte tipuri de bastoane mai scurte prevazute cu un buton. Apasnd pe buton aparea o teava de arma. Bastonul putea fi ncarcat cu cartuse de vnatoare, n multe birouri erau aruncate salopete kaki. La orele 19.00 (22 decembrie 1989) comandantul Garnizoanei a solicitat aprobarea Marelui Stat Major pentru scoaterea de efective n oras n scopul apararii cuceririlor revolutiei, astfel peste 2000 militari au fost dispusi n dispozitive de aparare la Fabrica de Pine, de Lapte, la Uzina de Apa, la ntreprinderile IREB, Spumatim, Textila, la Depozitele PECO, n gari, statii de gaz metan, la Casele de Copii, la Spitale, banci, CEC-uri, hoteluri etc. Au aparut zvonuri despre eminenta unui atac dinspre Vest si care va folosi n acest scop desant aerian pe aeroportul Giarmata. n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 strazile Timisoarei desi n majoritate pustii, sunt recucerite de forte necunoscute care declanseaza foc ucigator din acoperisurile cladirilor pna n asfalt.
138

Astfel, din declaratiile revolutionarilor ce se aflau la sediul C.J.P. rezulta: ...n jurul orelor 21.22geamurile C.J.P. au fost maturate de rafale trase dintr-o cladire de vis-a-vis... se tragea pur si simplu, fara a cuceri nimic.... (Declaratie Ioan Trales pag. 133) ncepnd din seara zilei de 22 decembrie 1989, n zona de vest a tarii si n special n judetul Timis, au fost nregistrate intense actiuni de razboi electronic si psihologic. Ca urmare a situatiei aeriene deosebit de complexe, comandantul Apararii Antiaeriene a Teritoriului gl. col. Mircea Mocanu a ordonat ca ncepnd cu orele 19.26 (22 decembrie 1989) comandantul U.M. 01942 Timisoara sa actioneze cu foc mpotriva tuturor tintelor aeriene nenotificate. Acest ordin a fost retransmis tuturor unitatilor subordonate care au trecut la pregatiri n vederea executarii acestei misiuni. n jurul orei 22.00 (22 decembrie 1989) sirenele orasului anuntau alarma aeriana. La orele 20.30 (22 decembrie 1989) comandantul garnizoanei lt. col. Zeca a ordonat dislocarea a 10 tancuri cu misiunea de a neutraliza diversionistii ce actionau n zona Piata Operei si sa participe la apararea noii puteri revolutionare care si stabilise comandamentul n localul Operei, a sediilor fostului Consiliu Popular Judetean si a Comandamentului U..M 01024 Timisoara. Tehnica de lupta a fost repartizata astfel: 5 tancuri n Piata Operei, 2 n fata sediului fostului Consiliu Popular si 3 la Comandamentul Marii Unitati Mecanizate. Catre orele 21.00-22.00 (22 decembrie 1989) au fost suplimentate efectivele participante la apararea noii puteri. Se impune o precizare n sensul ca elemente teroriste au deschis focul nu att pentru a ucide sau a cuceri, ct mai mult pentru a produce deruta si panica. Armamentul folosit de acestia, daca am
139

da crezare declaratiei col. Stefan Demeter ...dupa 22 decembrie 1989 dupa cum ne-am putut da seama dupa zgomot s-a tras din diferite puncte ale orasului cu arme automate speciale folosite de armatele occidentale de calibru 5,6 cu colector de tuburi si ascunzatori de flacari. Singura dovada ca s-a tras cu astfel de arme o constiuie un tub de 5.6 gasit de o echipa de la Militia Municipala care aflati n miscare rapida n zona blocurilor din jurul Inspectoratului.... Avnd n vedere pericolul de atac asupra aeroportului Giarmata, n jurul orelor 21.15 (22 decembrie 1989) s-a ordonat ntarirea dispozitivului de aparare cu alte mijloace de lupta. Existenta unor elemente diversioniste n jurul sediului puterii revolutionare materializata prin repetate atacuri cu foc a determinat pe comandantul garnizoanei sa dispuna trimiterea a doua plutoane de militari pentru ntarirea apararii cladirii. n zona, plutoanele respective au fost ntmpinate cu foc, fiind mpuscat mortal un militar. n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 s-a trecut la reorganizarea apararii mpotriva elementelor diversioniste. Municipiul a fost mpartit pe zone de responsabilitate pe unitati militare. Cu acest prilej au fost respinse, facndu-se uz de arma, ncercarile unor grupuri de indivizi de patrundere n cazarmile U.M. 01185 Timisoara. Persoanele retinute cu acest prilej (5 persoane fara acte de identitate) au fost predate la Procuratura. n zona de responsabilitae a Marii Unitati de Aparare Antiaeriana a Teritoriului cu sediul la Timisoara n zilele de 22-25 decembrie 1989 au fost semnalate 761 de tinte aeriene, parte din acestea au fost combatute cu rachete si artilerie antiaeriana.
140

n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 n spatiul aerian al tarii au fost semnalate 41 de tinte, iar n dimineata zilei de 23, numarul tintelor s-a redus pna la disparitie. Fara a dezvolta prea mult acest subiect redau mai jos cteva idei din declaratiile unor piloti de avioane de vnatoare care n aceasta perioada a actionat n zona de Vest a tarii. Mr. Stelian Bouleanu: ...Seara a nceput circul... dupa ce lt. col. Draghicescu a primit ordin sa aresteze toti securistii si USLA-sii de pe aeroportul civil a nceput circul. La orele 19.00 am primit ordin de decolare. Eram narmat cu rachete aer-aer si cu proiectile de razboi. Pe radiolocatoare aparusera o sumedenie de tinte. Misiunea mea era sa le depistez si, la ordin, sa le nimicesc... La altitudinea de 14.000 m si la viteza supersonica este imposibil sa te orientezi cu privirea. La un moment dat mi s-a indicat: Viraj dreapta, urca la 9500...brusc n fata mea apare un avion... ai tinta n fata... Confirm... tinta e la 10 km n fata mea ...zbor cu 700 km pe ora... constant la 9500 m ... ncadreaza (presupunea lovirea n.n.) maresc viteza MIG-ul 23... tsneste spre avionul din fata... Raportez am ncadrat tinta... Pregatesc foc cu racheta aer-aer... Astept ordinul ... Nici un ordin... Degajeaza?... (Declaratie P.T. pag. 135). Mr. Vasile Marcu, pilot elicopter: .. n noaptea de 22 decembrie, eu am decolat primul la orele 22.00 , ntradevar pe coordonatele indicate prin radio existau tinte cu sisteme de lumini si semnalizare asemanatoare unor elicoptere... n aer... supravietuieste cine trage primul... am ncadrat tinta si am raportat... mi s-a comandat fara nici o ezitare sa deschid foc... am tras n plin... tinta a disparut. Dupa circa doua secunde adversarul a reaparut tragnd n mine. Ma asteptam sa mi faca praf aparatul dar nici gnd... am facut cteva manevre... am tras din nou cu proiectile apoi cu mitraliera...
141

din nou n plin. Cteva tinte au disparut, apoi au reaparut tragnd n mine s.a.m.d. Este evident ca simularea era electronica si perfect realizata, logica pilotului de elicoptere se pare corecta ...Un excelent mijloc de descoperire a mijloacelor de foc si de creare a starii de panica. Un adversar real ar fi stiut dupa lupta mea cu fantomele de ce tipuri de arme dispunem si ce posibilitati de manevra are elicopterul meu. Undeva n dreapta a aparut o noua tinta, i-am raspuns cu foc verbal Hai Sictir .... (Declaratie R.T. pag. 139) Mr. Boleanu declara: ...La ora 2 noaptea a nceput balamucul chiar pe aeroport... pe cer au aparut puncte luminoase care imitau semnalizarile de elicoptere. Nu erau numai baloane, erau si un soi de obiecte incandescente care zburau cu viteza la naltimi mici (200-300 m) coborau pna la 20-30 m si acolo se autodistrugeau... antiaeriana tragea ca la sfrsitul lumii, cineva inventase o frumusete de razboi. (Declaratie R.T. pag. 140 ) Cine si de ce? n intervalul 20-22 decembrie 1989 au mai fost nregistrati 2 raniti prin mpuscare. Din evidenta organelor de la Procuratura Militara Timisoara, rezulta ca n perioada 17-19 decembrie 1989 au fost nregistrati n total 73 de morti si 296 de raniti. n noaptea aceasta a fost editat primul numar al ziarului liber Luptatorul Banatean care a nlocuit ziarul comunist Drapelul Rosu. n ziua de 23 decembrie 1989 au continuat actiunile diversionistteroriste mpotriva obiectivelor civile si militare aparate de armata. ntre orele 9.00-12.00 s-au reorganizat dispozitivele de aparare, au fost trimise patrule n diferite zone, unde se semnalizasera actiuni ale elementelor teroriste si n aceasta zi patrulele au fost ntmpinate cu foc provocndu-se ranirea unor militari. S-a tras
142

din diferite locuri precum Complexul studentesc, Blocul 1 Turn de lnga patinoar, de lnga Liceul de Muzica, din vechiul garaj al Securitatii, de lnga Spital, de lnga Bega, de lnga casa guvernamentala a lui Nicolae Ceausescu si din liceul nvecinat. n dupa amiaza aceleiasi zile, Biroul Executiv al Frontului Democrat Romn hotaraste aderarea la Frontul Salvarii Nationale condus de Ion Iliescu. ntre orele 12.00-24.00 efective apartinnd M.Ap.N. ntarite cu grupuri de revolutionari au trecut la realizarea de filtre pe strazile municipiului n scopul depistarii persoanelor suspecte de actiuni teroriste. Si n aceste actiuni persoane neidentificate au actionat cu foc att terestru ct si din autovehicule n miscare determinnd ranirea unor militari, a unor revolutionari si a unor cadre de militie. Pe timpul noptii a continuat avalansa de informatii false despre iminenta unor atacuri cu desant precum si luarea sub protectie a unor noi obiective. Noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989 avea sa prezinte o situatie aeriana deosebit de complexa atingndu-se un numar de 365 tinte care au marcat atacarea a 14 obiective militare din compunerea Marii Unitati de Aparare Antiaeriana a Teritoriului. Este evident ca aceste tinte simulate nu au avut cum apartine sistemului apararii nationale, mijloacele de lupta electronica existente n cadrul M.Ap.N. fiind total incapabile a efectua asemenea actiuni, de fapt actiuni complet ilogice pentru propria armata. ntreaga actiune de diversiune si razboi electronic era urmata sau se desfasura concomitent cu actiuni terestre de diversiune armata, n special asupra unitatilor din sistemul de aparare antiaeriana a tarii. Aceste actiuni erau facute de persoane putin numeroase dar
143

specializate n acest domeniu. Situatia aeriana complexa prezenta aspectul unui atac concentrat din mai multe directii executat cu grupari de aeronave de lovire. Pe fondul diversiunilor psihologice, electronice si armate o serie de indivizi dezechilibrati s-au manifestat agresiv actionnd n numele revolutiei dar savrsind abuzuri, rafuieli si ilegalitati. Unii dintre acestia dupa revolutie au parasit tara stabilindu-se n strainatate. ncepnd din ziua de 24 decembrie 1989 prin ordinul ministrului apararii nationale, comanda Marii Unitati Mecanizate a fost preluata de gl. Gheorghe Popescu adus din cadrele de rezerva urmnd ca lt. col. Zeca sa ndeplineasca n continuare functia de sef de stat major. Pe parcursul acestei zile situatia n municipiul Timisoara s-a mentinut tensionata datorita actiunilor diversionistteroriste razlete ndreptate n special mpotriva obiectivelor aparate de armata. Ca urmare, au fost introduse n dispozitiv noi forte, au fost constituite echipe formate din ofiteri cercetasi cu misiunea de a identifica locul si modul de actiune al elementelor diversionist teroriste din municipiu si judet. De mentionat ca la ndeplinirea acestor misiuni au fost folositi ofiteri de securitate dar si revolutionari. Dupa unii martori, personalul M.I. participant se spune ca ar fi fost dotat cu pistoale cu amortizor, cartuse aferente si veste antiglont. Nu se confirma aceste declaratii. Sediul noului Comitet Judetean F.S.N. a carui prim-secretar era Radu Balan se mutase la Tipografie. Studioul de Radio Timisoara era plin de ziaristi straini din Franta, Olanda, RFG, SUA, Anglia etc. Resita striga dupa ajutor, unitatile de elicoptere Caransebes se pun n miscare, transporta munitie, hrana pentru militarii din unitatile de rachete si artilerie antiaeriana. Desi pe ecranele aparaturii radar erau o sumedenie de tinte elicopteristii nu au reusit sa descopere
144

urme de agresor. Anumite tinte luminoase ce apareau noaptea se autodistrugeau n aer dupa cteva minute. n jurul orelor 17.30 (24 decembrie 1989) un detasament de militari de la Buzias ntarit cu luptatori din garzile patriotice au organizat filtre si au actionat pentru respingerea unor atacuri teroriste n diferite puncte ale municpiului. Tot n aceasta noapte, n jurul orei 01.30 a fost mpuscat mortal n cap un militar si alti doi raniti. Harald Zimmerman declara: ...Dintr-o dubita au cobort 6 sau 8 indivizi n civil care s-au raspndit prin tot cartierul Girocului ncepnd sa traga n blocuri..." (Declaratie R.T. pag. 150) n zilele de 25 si 26 decembrie 1989 situatia n municipiu nu a suferit modificari importante, s-a remarcat nsa o scadere a intensitatii actiunilor teroriste. Totusi si pe parcursul acestor zile, persoane neidentificate au efectuat trageri ranind militari ce asigurau paza unor obiective militare si civile. Intervalul 27-31 decembrie 1989 a marcat reintrarea n normal a activitatii orasului, forte apartinnd M.Ap.N., garzile patriotice precum si revolutionarii au continuat a executa misiuni de paza si aparare n dispozitivele organizate anterior. Pe parcursul a 10 zile de confruntari, unitatile militare din Timisoara au nregistrat 8 morti si 25 raniti. Este de remarcat ca ncepnd din 22 decembrie 1989, fortele apartinnd M.Ap.N. au trecut total de partea revolutiei manifestnd loialitate fata de noua putere si au actionat prompt si organizat mpotriva actiunilor antirevolutionare.
145

Asezarea municipiului Timisoara la hotarul de Vest al Romniei, influenta puternica exercitata de mass-media occidentala precum si de existenta si patrunderea n zona a unor elemente ce urmareau folosirea starii de haos si confuzie ce se crease n tara, n scopuri straine, a determinat intensa diversiune psihologica si radioelectronica. Receptionate pe diferite canale, zvonurile alarmante, informatii false ce s-au succedat nentrerupt, au fost mobilul care a creat si ntretinut o permanenta stare de incertitudine, deruta, nesiguranta si chiar haos. La Timisoara, actiunile diversionist-teroriste care si-au manifestat prezenta prin foc de arma au avut o arie de raspndire mai redusa dect n alte garnizoane. La Timisoara fortele care urmau a pune n aplicare scenariul initial au fost depasite de evenimente. Datorita acestora, dar si a unor greseli si erori ca urmare a intrarii n posesie de armament a unor diferite persoane si scaparii de sub comanda si observatie a acestora, dupa 22 decembrie 1989 au mai cazut victime 20 persoane ucise si 73 ranite. Pentru ntrebarea Cine a tras n Timisoara pna n 22 decembrie 1989 ? exista un raspuns cert : O buna parte din cei ce au posedat armament si munitii. Mai nti organele Ministerului de Interne si cele ale ordinii publice (securistii n civil, trupe de securitate, trupe de graniceri, forte de militie), activisti de partid narmati, ulterior fortele apartinnd M.Ap.N. si chiar garzile patriotice, precum si alte persoane narmate. Exista destule declaratii si dovezi care ne permit ca n concluzie sa afirmam ca au fost folositi si tragatori profesionisti de apartenenta necunoscuta. Din pacate nu a fost prins niciunul. Dar un lucru trebuie retinut si l consider ca esential: fortele militare nu au executat foc comandat n plin n manifestanti. Daca ar fi facut-o, atunci s-ar fi realizat prognozarea mass-mediei internationale dar si interne, a celor peste 60.000
146

morti, iar n tara s-ar fi declansat cu siguranta un sngeros razboi civil. Multumim lui Dumnezeu ca a ferit Banatul si Romnia de un adevarat dezastru. Trebuie remarcat excesul de zel al unor ofiteri din M.Ap.N. si prezenta unor civili narmati apartinnd, probabil Partidului, securitatii sau militiei si care au tras n plin sau au facut violene deosebite. Exista suficiente dovezi pentru ca Justitia sa-si fi putut face datoria 3.4. Operatiunea TRANDAFIRUL si actiunea VAMA Se punea la cale una dintre cele mai mrsave actiuni criminale petrecute vreodata n tara noastra. Patruzeci de cadavre trebuiau sa se schimbe n transfugi. Scopul scuza mijloacele. Avnd cunostinta existentei unui mare numar de victime din rndul manifestantilor produs n noaptea de 16 sptre 17 decembrie 1989 datorita aplicarii, chiar si partiale, a ordinelor lui Ceausescu de a se trage n manifestanti, Elena Ceausescu, mpreuna cu Emil Bobu si Tudor Postelnicu dispun transportul unui numar de 40 cadavre existent la Spitalul Judetean Timis, la Bucuresti, unde urmau a fi incinerate. Este evident, se urmarea stergerea urmelor masacrului. Disparitia acestora trebuia sa fie legendata astfel: Persoanele ce reprezentau cadavrele respective au parasit fraudulos tara n statele vecine. Actiunea urma a se desfasura n cel mai deplin secret, numarul persoanelor ce cunosteau diferite secvente din planul respectiv fiind strict limitat si prezentnd deosebite garantii de loialitate.
147

Planul n ntregime era cunoscut de gl. Nuta nsarcinat dealtfel de Elena Ceausescu cu aplicarea lui, precum si de generalii Macri si Mihalea. Astfel, n seara zilei de 17 decembrie 1989 col. Ion Corpodean, loctiitor al sefului Militiei Judetene Timis, este chemat de gl. Nuta care i ordona sa se ocupe de transportul unor cadavre mpuscate de la Morga Spitalului Timis devenita nencapatoare, la Institutul Medico-Legal de la Bucuresti. Asa s-a nascut o alta legenda, ce-i drept, plauzibila si ntr-o masura reala potrivit careia morga Spitalului Judetean era nencapatoare (la acea ora erau 56 cadavre), camerele frigorifice ale acesteia nu functionau si ca exista pericolul unei infectii. Sub acoperirea acestei povesti si vor desfasura activitatea legala si ilegala mai multe persoane. Col. Ion Deheleanu, seful Militiei Judetene, ordona formarea unei echipe de la Judiciar, iar de supravegherea ndeplinirii ordinului urma a se ocupa col. Ghircoias Nicolae, seful Institutului de Criminalistica. La actiune mai colaborau nca 7 lucratori de Militie. Aceeasi motivatie a fost prezentata si directorului Spitalului Judetean, Ovidiu Galea care a acceptat sa se dispuna deschiderea morgii si predarea cadavrelor. Astfel, la Spitalul Judetean s-au deplasat 5 ofiteri criminalisti care mpreuna cu medicii legisti si cu procurorii civili s-au ocupat de identificarea cadavrelor. S-a trecut la mpachetarea, numerotarea si etichetarea lor, respectndu-se procedura obisnuita n asemenea cazuri de transfer. Pe fiecare a fost lipit un leucoplast cu numarul de nmatriculare, numele si prenumele (au fost identificati doar patru), iar pe unele, marea majoritate, doar neidentificat. Aceasta sinistra operatie a capatat la nceput denumirea de Operatia Trandafirul. La vizualizarea cadavrelor, noii veniti
148

considera inoportuna efectuarea autopsiilor; toti 56 morti prezentau plagi mpuscate, cauza mortii fiind clara si n plus, foarte important, timpul presa. Nimeni din spital n acest moment nu cunostea ca pna dimineata, 40 dintre decedati vor lua calea Bucurestiului. n seara aceleiasi zile de la Spitalul Judetean Timis vor disparea registrele de consultatii, de internari, procesele verbale de constatare a decesului si fisele de miscare ale bolnavilor mpachetate n doua colete si predate col.Glurcoias. Iata deci ca totul s-a facut aparent legal n prezenta Procuraturii si cu acte n regula. La orele 23.30, n noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989 cetateanul Dorel Cioaca - sofer pe autoizoterma 21-TM-2701, apartinnd Complexului de Cresterea si ngrasare a Porcilor (COMTIM) este somat sa se prezinte la Inspectoratul Judetean al Ministerului de Interne Timis unde cpt. Valentin Ciuca l invita n birou, i ia cheile masinii si l lasa aici nedumerit sa doarma pna n zori. ntre timp, gl. Nuta a chemat la el pe col. Ghircoias caruia i-a emis ordinul de ridicare a cadavrelor. De fata la aceasta actiune erau si gl. Mihalea, lt. col. Corpodeanu, col. Tudor Stanica si gl. Emil Macri. Cu o masina a Militiei, col.Ghircoias se deplaseaza la Spitalul Judetean unde este asteptat. ncepnd de la orele 23.30 circulatia bolnavilor prin spital este totalmente interzisa. n zona spitalului si n curtea acestuia era un ntreg dispozitiv de aparare realizat de trupele de militie si securitate care n jurul orelor 0.45 din ordinul lt. col. Corpodeanu au fost ndepartate din zona morgii astfel ca masina autoizoterma a putut fi oprita n usa morgii. n
149

jurul orei 1.00 luminile n spital au fost stinse si sub comanda aceluiasi lt. col. a nceput actiunea de mbarcare a cadavrelor pe autoizoterma. ncarcarea acestora s-a ncheiat la orele 5.00 cnd au fost ncarcate 40 cadavre, n morga ramnnd doar 16. Autoizoterma si autoturismul Dacia ce o nsotea au parasit spitalul astfel ca luminile n curtea acestuia au putut fi aprinse iar trupele ce asigurau dispozitivul de aparare si-au reluat dispozitivul initial. La orele 5.20 soferul Dorel Cioaca ce dormea n biroul cpt. Ciuca este trezit, se urca la volanul autoizotermei si escortat de o Dacie cu nr. l-TM-236 porneste spre Bucuresti la orele 5.45 pe ruta Sibiu-Vlcea-Pitesti. Misiunea acestora trebuia sa se ncheie pe autostrada BucurestiPitesi la km. 36, unde transportul urma a fi preluat de catre o echipa de a Inspectoratul General al Militiei. "Operatiunea VAMA. Dupa planul gl. Nuta si Mihale cadrele de la Timisoara implicate n actiune nu trebuiau sa cunoasca ca mortii respectivi transportati la Bucuresti urmau a fi incinerati la Crematoriul Cenusa. De rezolvarea situatiei la Bucuresti s-a ocupat din ordinul celor doi col. Ion Baciu fost sef al Directiei Economice din I.G.M. si col. Petri Moraru loctiitor sef I.G.M. n seara zilei de 18 decembrie 1989, n jurul orelor 19.00 s-a ordonat celor doi ofiteri sa organizeze primirea unei autoizoterme de la Timisoara n care se gasesc niste colete cu ajutoare sosite din strainatate si care urmeaza a fi distruse la Vama Antrepozite. n acest sens, col. Baciu s-a prezentat procurorului general Nicolae Popovici care primise ntre timp dispozitii de a-l sprijini n distrugerea coletelor. Col. Moraru a identificat pe cetateanul
150

Gheorghe Ganciu director al cimitirului Bellu si controlor la Sectia Cimitire din cadrul Directiei Domeniului Public care avea n subordine crematoriul Cenusa. n ziua de 19 decembrie 1989 la orele 8.00 col.Baciu s-a prezentat directorului Administratiei Cimitirului Bellu col. (securitate) Ganciu subordonat al gl. Macri cu care s-a deplasat la crematoriu unde era administrator un alt fost ofiter de securitate Iosif Emil Zamfir. Operatiunea Arderea trebuia executata urgent dar datorita programului ''deosebit de ncarcat al crematoriului ea nu putea fi realizata dect dupa orele de program. Conform ordinului gl. Nuta camionul (autoizoterma) cu colete a fost preluata la km. 36 de o echipa de nsotire condusa de col. Baciu, echipa re-formata din lt. col. Petre Marin si maiorii Dumitru Sosescu, Teodor Bgu, Marin Serban. Totodata, au fost luate de la Circulatie doua numere de nmatriculare de Bucuresti ce urmau a acoperi numerele de circulatie de Timisoara cu care sosise autoizoterma si Dacia nsotitoare. Astfel, n dupa-amiaza zilei de 19 decembrie 1989 crematoriul Cenusa era pregatit sa primeasca coletele din strainatate ce urmau a fi arse. Echipa din I.G.M. compusa din doua autoturisme s-a deplasat la km. 36, a preluat transportul, la volanul autoizotermei fiind de asta data instalat subofiterul Florin Stanciu si astfel, cele trei masini au pornit spre Bucuresti. Personalul ce adusese transportul din Timisoara pna la
151

Km. 36 aufost transportati la Hotel Astoria, Cerna si Parc unde li s-au creat conditii de odihna. Celelalte masini s-au ndreptat la Crematoriul Cenusa unde auajuns la orele 17.00. La deschiderea usii autoizotermei cei prezenti au constatat ca asazisele colete erau de fapt cadavrele unor cetateni mpuscati. Pentru a nlatura suspiciunile a fost necesara o noua legendare: cadavrele respective erau rezultatul unei catastrofe. Col. (Militie) Baciu ce raspundea de efectuarea operatiunii a fost transformat imediat n medic si n aceasta calitate a certificat legalitatea actiunii. Printre cadavre erau 10 femei, restul barbati, unii mbracati, altii goi sau semi-mbracai. Mortii erau tineri ntre 3040 ani, majoritatea au fost mpuscati, unii taiati cu baionete sau cutite, doi aveau capetele sparte iar altii aveau minile si picioarele rupte. Un spectacol ngrozitor greu de imaginat si de uitat. Imaginea cadavrelor trada violena cu care li s-au luat vietile declara martorii. Operatiunea de incinerare a fost rasplatita cu cte 2000 lei n 5 plicuri pentru cei 5 muncitori ce lucrasera n afara programului si ca spor de noapte. Totodata acestora li s-a pus n vedere ca: ...un pas gresit si sunteti lnga acesti morti. nainte de incinerare zona crematoriului a fost asigurata cu 6 ofiteri de militie. Incinerarea s-a ncheiat pe 20 decembrie 1989 orele 10.30 cnd autoizoterma a fost scoasa din incinta crematoriului astfel actiunea Vama se ncheiase. S-a raportat de executarea ordinului gl. Nuta, n baza indicatiilor acestuia cele patru tomberoane pline cu cenusa au fost preluate de cpt. Dorel Nutu cu un autofurgonet TV pe care primise dispozitie a le deversa pe platforma unde se depoziteaza pamntul excavat de la tunelele metroului. Nu a fost sa fie asa din motive necunoscute, ofiterul a deversat continutul tomberoanelor ntr-o gaura de canal lnga localitatea Popesti-Leordeni.
152

Una dintre cele mai murdare actiuni din istoria comunismului romnesc s-a facut cu stirea Elenei Ceausescu, a unor ofiteri de militie si a Procuraturii si s-a ncheiat n ziua de 20 decembrie 1989 orele 12.00. Cine sunt vinovati de aceasta odioasa crima care a urmarit stergerea mortilor revolutiei de la Timisoara? nti cei ce au dat ordin sa se deschida focul la Timisoara, Elena Ceausescu si cei trei consultanti ai ei Emil Bobu, Tudor Postelnicu si Manea Manescu, cei ce au dispus si realizat represaliile folosind focul de arma sau alte unelte de crima, dar si dintre executanti cei care cu snge rece au pus n practica odiosul ordin. Nu trebuie uitata nici Procuratura prezenta prin oamenii sai n toate fazele actiunii si care nu s-au opus gravelor ncalcari ale legii ci dimpotriva le-au acceptat si chiar le-au legalizat. Multi dintre cei vinovati au disparut, fie au decedat, fie nu se mai cunoaste nimic despre ei, iar cei ctiva din Procesul Timisoara au fost n majoritate eliberati din lipsa de probe.(!) n acest sens, este meritul organizatiilor revolutionare din Timisoara care au scos din anonimat pe acesti eroi ai revolutiei redndu-i istoriei post-revolutionare a Romniei. Se impun cteva elemente statistice. n Timisoara n perioada 1620 decembrie 1989, s-au produs 324 de victime, din care decedati 71 si raniti 253. n ziua de 17 decembrie 1989 si n noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989 sau produs 287 de victime dintre care ucisi prin mpuscare 63 si raniti 224.
153

n perioada 18-19 decembrie 1989 s-au produs 31 de victime, din care ucisi prin mpuscare 8 si raniti 23. n perioada 20-22 decembrie 1989 s-au produs 6 victime, toti raniti prin mpuscare. n zona Calea Lipovei n ziua de 17 decembrie 1989 au decedat 6 persoane si au fost ranit alte 28. n zona Operei, au decedat 7 persoane si au fost ranite alte 9. n ziua de 17 decembrie 1989 n zona Catedralei au decedat 7 persoane si au fost ranite 35. n aceeasi zona n ziua de 17 decembrie 1989 ca urmare a interventiei fortelor de ordine au mai decedat 3 persoane si au fost ranite nca 4 persoane. n intersectia B-dul Republicii - Str. Paris n ziua de 17 decembrie 1989 au decedat 2 persoane si au fost ranite alte 9. n Piata Libertatii n ziua de 17 decembrie 1989 au decedat 2 persoane si au fost ranite alte 23. n Piata Timisoara 700, n ziua de 17 decembrie 1989 au decedat 2 persoane si au fost ranite nca 9. n zona podului Decebal si Piata Traian, n ziua de 17 decembrie 1989, au decedat 4 persoane si au fost ranite alte 19, iar n zona Piata Traian n seara aceleiasi zile au decedat 2 persoane si au fost ranite 11. n zona Calea Circului pe o lungime de aproximativ 2-3 km, n ziua de 17 decembrie 1989, au decedat 9 persoane si au fost ranite 26. Pe strada Ialomitei n noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989 a decedat o persoana si au fost ranite 6. Pe Calea Ardealului n seara zilei de 17 decembrie 1989 au decedat 5 persoane si au fost ranite altele 9. n zona Calea Sagului n ziua de 17 decembrie 1989 au decedat 3 persoane. La Complexul Studentesc tot ziua de 17 decembrie 1989 au decedat 2 persoane si a fost ranita una. Pe Calea Buziasului n ziua de 17 decembrie 1989 au fost ranite 2 persoane. (Sinteza procuraturii pas 47-57) n municipiul Lugoj, n ziua de 20 decembrie 1989, n urma actiunii izolate a unui subofiter dintr-o unitate militara apartinnd
154

M.Ap.N. au fost ucise prin mpuscare 2 persoane si ranite alte 2. Vinovatul a fost identificat condamnat la 20 ani detentie. (Sinteza procuraturii pag. 63) Pentru cauzele penale petrecute pna n ziua de 22 decembrie 1989 au fost ntocmite 102 dosare, din care au fost solutionate 90, prin rechizitoriu si prin neurmarire penala 78, dosare n lucru cu autori necunoscuti (Sinteza procuraturii pag. 43). Au fost trimisi n judecata 48 de inculpati din care, din aparatul central de partid si de stat 9, din aparatul local de partid si de stat 3 civili. Dintre acestea cadre permanente ale M.Ap.N. 4, cadre permanente ale M.I. 38, civili 6. (Sinteza procuraturii pag. 43-44) Este cert faptul ca n cteva zile ale facerii ei, Revolutia de la Timisoara a fost si ramne curata. Daca au existat, si sigur au existat, miscari secrete, subversive, care au alimentat greselile, conflictele si paguble umane si materiale, un lucru totusi trebuie recunoscut: daca comunismul s-a nascut n Rusia pe malurile Nevei ntr-o baie de snge, a trebuit sa dispara pe malurile Begai, tot ntr-o baie de snge. Daca a existat o conjuratie, si sigur a existat, atunci trebuie recunoscut ca Revolutia a confiscat conjuratia. Timisoara ramne simbolul de aur al Revolutiei romne!

155

4. BUCURESTI - ETAPA HOTARTOARE PENTRU VICTORIA REVOLUTIEI ROMNE 4.1. Scurt istoric Pstrm pna n zilele noastre marturii incontestabile ce atesta continuitatea locuirii n vatra Bucurestiului de astazi nca de acum 150.000 de ani. Situat n cmpia Vlasiei, n apropierea renumitilor codri, ce ei nsusi si au istoria lor, ntr-un compartiment numit Cmpia Bucurestiului, orasul este traversat de doua vai importante: a Dmbovitei si a Colentinei, fiind dispus la altitudini ntre 96,3 m si 54,5m. Avnd o populatie de 2.400.000 locuitori, municipiul Bucuresti prezinta o densitate de 1.274,1 persoane pe km2 din care 876.300 muncitori n industrie, 479.800 n agricultura. Municipiul Bucuresti detinea la sfrsitul anului 1989 douasprezece instituitii de nvatamnt superior cu 33 de facultati. La sfrsitul anului 1989, municipiul Bucuresti detinea 429.366 milioane lei fonduri fixe n unitatile de stat si cooperatiste. Ca fond funciar, n anul 1989 suprafata agricola era de 117.078 ha, din care arabil 60.235 ha, detinnd peste 2.503 tractoare agricole fizice. Dezvoltnd n principal leguminoasele, municipiul Bucuresti detinea 1.535 de ha din totalul de 119.974 ha. suprafata cultivabila. Numarul animalelor a fost la bovine de 69,3 mii capete, la porcine 339,4 mii capete si la ovine 71,4 mii capete. n industrie numarul ntreprinderilor la sfrsitul anului 1989 era de 215 din care de importanta republicana 179, avnd un numar total de salariati de 525.319.
156

Este evident ca n etapa moderna actuala, Bucurestiul constituie unul dintre principalele centre ale tarii n care pot spune fara a gresi ca se face istoria neamului. n hronicul timpului, la bine si la clipe de restriste, capitala tarii, oamenii ei au facut dovada naltelor calitati ce i anima din totdeauna. Acesta este expresia fireasca a faptului ca din adncimea timpului pna azi n plina epoca de faurire a unei Romnii moderne aici au existat si continua a exista constiinte naripate capabile sa-si jerfeasca oricnd viata pentru libertate, pentru realizarea idealurilor de dreptate si echitate sociala. 4.2. Actiunile revolutionare desfasurate n municipiul Bucuresti n perioada 16-22 decembrie 1989 Prezentul subcapitol doreste sa realizeze o reconstituire cronologica a evenimentelor consumate n capitala n perioada 1622 decembrie 1989, orele 12.06, punndu-va la dispozitie ansamblul datelor pe care comisia a reusit sa le obtina pna n prezent n procesul cercetarilor sale. Capitala, ca de altfel toate orasele tarii, trecea printr-o criza acuta ce afectase toate sectoarele vietii politice, economice si sociale ale marelui oras. Centru politic, economic si cultural de prima marime, de importanta strategica, capitala si oamenii sai sufereau cumplit n urma privatiunilor la care-i supusese un regim toatalitar si falimentar. Incapabil a sesiza si a se reacorda la mersul istoriei, regimul ceausist, n mod inconstient a mpins masele muncitoare spre radicalizare revolutionara si care astepta momentul prielnic
157

pentru o explozie declansatoare. Pe masura trecerii timpului, prapastia dintre masele largi de cetateni si conducerea superioara de partid si de stat, se adncea, determinnd si n interior izolarea conducerii, lucru resimtit la toate nivelurile. Sesiznd totusi situatia ncordata existenta n tara, precum si nemultumirile tot mai frecvente ale maselor muncitoare, unele dintre acestea, manifestate chiar public, serviciile securitatii au impus luarea unor masuri deosebite de protectie a cuplului prezidential si a sistemului comunist, excluznd chiar din start posibilitatea unor conspiratii sau lovituri de stat. Concomitent, organele de partid, sub masca democratiei de partid, eliminau orice ncercare de exprimare libera a opiniilor ce veneau n dezacord cu valoroasele indicatii ale celui mai iubit fiu. Asa ca era foarte greu, daca nu imposibil de a capata n aceste mprejurari statut de opozant, fiindca, n general, cei ce ncercau sa se opuna regimului totalitar erau de regula izolati sau decretati nebuni. Singurul grup dizident de importanta, recunoscut pna la acea data era format din semnatarii Scrisorii celor sase (Apostol, Brladeanu, Comeliu Manescu, Brucan, Prvulescu, Raceanu). Dupa finalizarea anchetei, Nicolae Ceausescu a dispus netrimiterea lor n judecata si a indicat sa se gaseasca o cale de reducere a lor la tacere, el nefolosind niciodata expresii ca ucisi sau lichidati. n afara de acestia, mai erau putine persoane ce actionau ca dizident printre care cea mai cunoscuta era doamna Doina Cornea. Dar nici o diziden nu prezenta un pericol semnificativ pentru Nicolae Ceausescu si pentru sistemul comunist. Ministrul de Interne, Tudor Postclnicu, cu referire la existenta si a unor actiuni de genul acesta declara: ...cine emite pretentia ca n
158

perioada dictaturii ceausiste a desfasurat activitate de dizident, nu corespunde realitatii... nu corespunde realitatii faptul ca ar fi cu caracter conspirativ pentru lovitura de stat... nu se poate vorbi de diziden. (Declaratie T. Postelnicu pag. 69) Rezulta ca desi n tara existau numeroase persoane nemultumite, nu existau actiuni organizate, care sa puna n pericol existenta dictatorului. Din exterior organele securitatii cu atributii, (gl. Mo) cu putin timp naintea declansarii evenimentelor de la Timisoara, detineau unele informatii potrivit carora un numar de persoane de nationalitate maghiara din Ungaria si din alte tari pregateau n forta doua lovituri: una la Timisoara si alta la Cluj; motivele ar fi fost asa zisele persecutii presupuse ale lui Laszlo Tkes si Doina Cornea. Specialistii securitatii amintesc de o ntmplare desfasurata cu ocazia nmormntarii unei femei de nationalitate maghiara al carei sot era romn si care rugase pe pastor sa oficieze slujba de ngropare n limba romna, deoarece majoritatea participantilor la procesiune erau romni necunoscatori ai limbii maghiare. Pastorul ar fi fost auzit spunnd c: N-au dect, sa nvete ungureste !. Acest raspuns a ntarit convingerea organelor de securitate asupra vederilor nationalist-iredentist. Pastram rezerva asupra autenticitatii acestui eveniment. n seara zilei de 16 decembrie 1989 n Timisoara aveau sa nceapa manifestatiile care n noptile de 16 spre 17 decembrie 1989 au capatat proportii dramatice. Ca urmare, intra n alerta si dispune interventia directa a fortelor represive pentru restabilirea ordinei n orasul de pe Bega. Desi la Timisoara se desfasurau evenimente grave si de un dramatism incontestabil, mass-media interna nu
159

relata nimic, singurele informatii, n afara celor oficiale erau transmise prin posturile straine de informatii mult deformate, urmarind n special senzationalul si scopuri politice. Daca organele M.I. si ale Securitatii, cunosteau realitatea evenimentelor de la Timisoara, personalul M.Ap.N., aproape fara exceptie, faceau obiectul unor dezinformari, fiind la curent numai cu varianta oficiala emisa de propaganda. Reactia ezitanta si nehotarta a organelor represive la Timisoara l-a iritat pe dictator si i-a ntarit nencrederea n ministrul apararii nationale, ca de altlel si n Ministerul de Interne si seful D.S.S. Cu toate acestea, desi situatia n tara era deosebit de tensionata, Nicolae Ceausescu a hotart sa desfasoare n perioada 18-20 decembrie 1989, vizita sa oficiala planificata n Iran. Ziua de 16 decembrie 1989 si noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989, n capitala nu au existat actiuni protestatoare, se simtea o stare apasatoare si confuza n rndul populatiei ce nu prevestea nimic bun. Aplicatiile si exercitiile militare ce se desfasurau n jurul granitelor Romniei, nca de la nceputul lunii decembrie au pus n alerta conducerea superioara a M.Ap.N. La acestea s-au adaugat masurile speciale ce se aplicau cu ocazia plecarii din tara a sefului statului. Pe baza dispozitiilor primite de la Nicolae Ceausescu, nainte de plecarea sa n vizita oficiala n Iran n zilele de 17-19 decembrie 1989 fortele M.I. ale D.S.S. si M.Ap.N. au luat unele masuri privind reprimarea si descurajarea actiunilor revolutionare din Timisoara, astfel ca, pna la napoierea lui Nicolae Ceausescu din vizita efectuata n Iran, zona Timisoara sa fie pacificata. n dimineata zilei de 17 decembrie 1989, la orele 10.00 a avut loc sedinta Biroului Politic al Comitetului Politic Executiv, n
160

care Ceausescu a imputat att organelor Ministerului Apararii Nationale ct si celor ale Ministerului de Interne ca: ....au avut o atitudine defetista capitularda. Pentru a se disculpa n fata lui Nicolae Ceausescu, gl. Vlad Iulian declara n cadrul aceleiasi sedinte: ...gndurile noastre au fost ca este o actiune de mica amploare si ca puteam sa o rezolvam fara cartuse. Pe baza dispozitiilor primite de la Nicolae Ceausescu si a ordinelor transmise ierarhic n ziua de 17 decembrie 1989 conducerea ministerului apararii nationale a luat imediat masuri, astfel ca la orele 12.00, M.St.M. a ordonat aplicarea indicativului Tabela ABC ANA. Acest indicativ prevedea un set de masuri organizatorice ce trebuiau aplicate n perioada cnd presedintele statului se gasea n afara hotarelor tarii. Printre altele aceste masuri se refereau si la pregatirea unitatilor pentru ca la ordin sa poata trece n timp scurt la ridicarea capacitatii de lupta. Cu referire la plecarea lui Nicolae Ceausescu n Iran, din declaratia gl. Vlad, seful DSS, rezulta ca: ... Nici un om sef de stat normal, n asemenea situatii cu toate asigurarile date nu ar fi plecat din tara, desi vizita era importanta si benefica. (pag.34). Iar gl. Nuta, referindu-se la echipa plecata n Iran pentru asigurarea pazei lui Ceausescu, echipa compusa din cadre din D.S.S., declara: ...seful de echipa fiind col. Ardeleanu de la USLA, gl. Mortoiu de la Directia Contraspionaj economic si de la mine mr. Apostol. . n afara scopului pur economic Nicolae Ceausescu ar fi putut urmari si obtinerea unui sprijin calificat, pentru protectia sa si a sistemului comunist.
161

Din depozitiile col. Gheorghe Goran de la Securitatea Capitalei a rezultat ca 7 membri Hezbollah au debarcat la Otopeni pe 20 decembrie 1989, care au declarat ca se vor caza la Hotel Bucuresti. Totodata, au spus ca sosirea lor n Romnia este n interes de serviciu si vor merge la ntreprinderea Meteor si respectiv ROMTEHNICA. Asa cum rezulta din relatarile cotidianului Romania Libera din 20 iunie 1993 n articolul Se ridica ceata semnat de Petre Mihai Bacanu, la ordinele lui RAFSANJANI pe 20 dec. 1989 garzile PASDARAN ar fi fost trimise n Romnia pentru a apara regimul comunist. Dupa confruntarile sngeroase de la Timisoara, RAFSANJANI si Ceausescu s-ar fi nteles pentru o eventuala represiune. ...Dupa confruntarile sngeroase din 19 decembrie 1989 din Romnia, Rafsanjani si Ceausescu au convenit ntr-o ntlnire avuta la Teheran n seara zilei de 19 decembrie 1989, asupra trimiterii rapide a garzilor.... Cine erau cei sapte specialisti trimisi n Romnia ? MORTEZA, GHAZVEN, SEYYF. D. RFZA ARAU, MOVAHDEN TAHER - PARTO EZIFULI, MASSOUD OREII, SEYED ALY AZEHRSADEGH, MORT ZA IKOOKAR si M. SALAMATI. Cu exceptia lui SEYED ALY AZEHRSADEGH, ceilalti au intrat n tara pe la Otopeni cu pasaport de serviciu si viza legala data de Ambasada noastra din Teheran. Desi trebuia sa ia legatura cu col. Dragomir (numele real nu se cunoaste) de la Romtehnica, ntlnirea respectiva nu a avut loc. Pe 31 decembrie 1989 acestia au iesit din tara pe la vama Giurgiu fara a trece, n toata aceasta perioada, macar un minut, pe unde planificasera. Activitatea lor n aceasta perioada este totalmente necunoscuta si nici nu s-au facut cercetari pentru a se clarifica.
162

Cum este si firesc, de existenta acestui grup a fost informata Directia a 3-a Securitate, USLA si Securitatea municipiului Bucuresti care nsa pe timpul Revolutiei si-a ntrerupt activitatea. n ziua de 17 decembrie 1989 la orele 15.25 M.Ap.N a ordonat alarma de lupta partiala pentru toate unitatile militare din capitala, iar la orele 18.00 pentru ntreaga armata. Trebuie mentionat ca alarma de lupta partiala presupune luarea unor masuri pregatitoare de ridicare a capacitatii de lupta a marilor unitati si unitatilor astfel nct acestea sa fie n masura a ndeplini n timp scurt si organizat misiunile de lupta ordonate. La orele 17.00 s-a dispus ca la teleconferinta organizata cu primii secretari ai comitetelor judetene de partid sa participe si comandantii garnizoanelor militare resedinta de judet. Sunt edificatoare afirmatiile lui Nicolae Ceausescu care n calitatea ce o avea atunci de presedinte al republicii si comandant suprem al fortelor armate declara: Este stare de necesitate. Am dat ordin sa se traga, se someaza si daca nu vor sa se supuna, se trage. n cadrul sedintei extraordinare a C.C. al P.C.R. ncepnd cu orele 16.00 Nicolae Ceausescu reprosa fostului ministru al apararii nationale: Ce-au facut ofiterii tai Milea? De ce nu au tras? La picioare trebuia sa traga la care gl. Milea raporta: Am ordonat sa nu se mparta nici un fel de munitie. Raspunsul gl. Milea Vasile a determinat reactia violenta a dictatorului consider ca ati tradat interesele tarii, interesele poporului ale socialismului si nu ati actionat cu raspundere. Stiti ce ar trebui sa va fac? Sa va pun n fata plutonului de executie. Pentru ca ceea ce ati facut voi nseamna pactizare cu inamicul." La orele 19.00 s-au facut precizari comandantilor de armate
163

privind unele masuri ce trebuiesc luate de trupe, precum si modul de comportare al acestora n diferite situatii. Astfel, s-au stabilit masuri suplimentare de asigurare de lupta a obiectivelor, de pregatire a militarilor de alte arme de a lupta ca infanteristi, de scoaterea munitiei de toate categoriile (mai putin de artilerie) n punctele de adunare si pastrarea ei centralizata pe subunitati. Totodata s-a precizat ca la parasirea cazarmilor de catre subunitati acestea sa aiba asupra lor munitia de alarma. n conformitate cu planul Comenduirii de Garnizoana n municipiul Bucuresti, sa se organizeze patrule. La orele 23.00 au fost convocati la Ministerul Apararii Nationale comandantii de arme si sefii de directii centrale pentru a fi informati asupra situatiei din tara, ndeosebi din Timisoara si a se face precizari asupra modului de comportare a cadrelor si militarilor n termen, vis-a-vis de situatia creata. Concomitent, n trupele de securitate, cu ncepere de la orele 19.30, a fost instituita alarma de lupta. Printre masurile adoptate s-a prevazut ntarirea pazei si obiectivelor din responsabilitate, ridicarea capacitatii de lupta a subunitatilor de interventie, precum si asigurarea prezentei n totalitate n cazarmi a cadrelor si militarilor n termen. ncepnd din 17 decembrie 1989, fortele apartinnd organelor de militie si-au intensificat activitatea de profil n sensul asigurarii ordinii si linistii publice. Au fost organizate patrule mixte formate din subofiteri de militie, G.P. si alte forte ajutatoare, iar celelalte cadre au desfasurat, potrivit atributiunilor, activitati de prevenire si combatere a infractiunilor.

164

Despre activitatea personalului D.S.S. se cunosc destul de putine date. Raportul S.R.I. descrie n amanunt actiunile altor forte si mai putin, daca nu deloc actiunile personalului din fostul D.S.S. De mentionat nsa ca n baza ordinului sefului D.S.S., toate directiile componente erau n stare de alarma si si desfasurau activitatea intensiv, conform atributiunilor si planurilor existente. Organele M.I. se gaseau nca de la Congresul al XIV-lea al P.C.R. n aplicarea Planului unic de actiune pentru asigurarea ordinei si linistii publice si a Ordinului nr. 02600. nca din seara zilei de 16 decembrie 1989, din ordinul ministrului de interne n toate unitatile acestui minister a fost introdusa Situatia nr. 2 prevazuta de ordinul nr. 0230 din 15.05.1973. Aceasta situatie prevedea printre altele intensificarea activitatilor specifice pentru prevenirea si descoperirea faptelor antisociale, pentru ntarirea pazei si ordinii publice. n data de 17 decembrie 1989 orele 19.00, Statul Major Central al G.P. a transmis nota-telefonica prin care s-au dat dispozitiuni si s-au facut precizari referitoare la modul n care trebuie sa actioneze statele majore si subunitatile de garzi patriotice din judetele tarii, vis-a-vis de situatia tensionata existenta. Respectiva nota telefonica continea n principal urmatoarele masuri: constituirea grupurilor operative pentru asigurarea continuitatii conducerii; luarea unor masuri de paza a obiectivelor economice, sociale, a depozitelor de armament si munitii; luarea unor masuri pregatitoare pentru trecerea n timp scurt si organizat la ndeplinirea unor misiuni de lupta; organizarea unor patrule mixte, mpreuna cu organele de militie, pentru asigurarea ordinii si linistii publice; asigurarea armamentului si munitiei necesare pentru patrulele mixte (10 cartuse).
165

Prin planurile de cooperare cu unitatile militare unele subunitati de garzi patriotice erau nominalizate sa intervina n diferite situatii pentru apararea unor obiective att militare ct si civile de importanta deosebita. Conform dispozitiunilor comune ale Ministerului de Interne si Statului Major Central unele unitati de garzi patriotice din principalele localitati ale tarii erau planificate sa participe la actiuni n sprijinul militiei, pentru pastrarea ordinii si linistii publice. Din declaratia gl. Petriceanu Alexandru, fost sef de stat major al G.P. rezulta: ...70% din munitia destinata garzilor patriotice, att pentru instructie, ct si pentru lupta, era pastrata n unitatile militare gestionare, 30% gasindu-se la C.J. P. pentru activistii de partid sau n ntreprinderi, n lazi sau fisete sigilate. (Declaratie pag. 45-46) Dupa teleconferinta din 17 decembrie 1989, din ordin superior transmis prin telefon, Statul Major Central a dispus ridicarea munitiei de razboi de la unitatile militare gestionare pentru unitatile de sprijin militie, cele de interventie, de paza obiective si pentru luptatorii destinati patrularii n grupele mixte cu organele de militie. Operatiunea de ridicare a munitiei a nceput n cursul nopti de 17 spre 18 decembrie 1989. Munitia si armamentul luptatorilor din grupele de patrulare urmau a fi pastrate la sectiile de militie, iar restul n depozitele de intreprindere. n noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989, orele 01.00 Statul Major al Garzilor Patriotice din municipiul Bucuresti a transmis Nota
166

telefonica nr. 183 catre toate sectoarele capitalei prin care se preciza: tinuta personalului grupelor operative, narmarea acestora cu pistol si 7 cartuse; ofiterii ce urmau sa ndeplineasca misiuni n afara comandamentelor sa fie narmati, sa se continue ridicarea munitiei astfel ncat, sa se asigure 0,5 U.F./luptator; fiecare patrula mixta sa cuprinda 3 luptatori din garzile patriotice narmati cu pusti tip G.P. si cte 20 de cartuse ntr-un ncarcator separat. Tot n aceeasi noapte s-a organizat paza ntarita a unitatilor economice, prin participarea la aceasta actiune si a garzilor patriotice prin posturi fixe si patrule, ndeosebi la intrarile n unitati si la magaziile de armament. Munitia garzilor patriotice urma sa fie distribuita din depozitele de ntreprindere la ordin, odata cu plecarea n misiuni a subunitatilor de interventie. De mentionat ca subunitatile de G.P. din municipiul Bucuresti pna n data de 21 decembrie1989 au ndeplinit misiuni de paza si aparare a obiectivelor si unitatilor economice proprii precum si serviciul de patrulare n colaborare cu unitatile M.I. n dimineata zilei de 18 decembrie 1989 s-a organizat n toate unitatile din garnizoana Bucuresti informarea personalului cu datele oficiale cunoscute si s-au luat masuri de intensificare a pregatirii de lupta. Cadrele militare au fost ncazarmate. S-a trecut la verificarea periodica a legaturilor de transmisiuni cu marile unitati si unitatile subordonate. S-a ordonat raportarea permanenta a situatiei din unitati. n dimineata aceleiasi zile, din ordinul sefului M.St.M., Directia Cercetare din M.St.M. a trimis n zona Timisoara un detasament de cercetare din unitatea militara 01171 Buzau.
167

Detasamentul avea misiunea de a cerceta situatia creata n Timisoara si n zona adiacenta, n scopul informarii continue si reale a M.St.M. si a grupei operative trimisa de M.Ap.N. Detasamentul a ajuns n zona n jurul orelor 09.00 si a actionat pna la data de 22 decembrie 1989 orele 21.00 cnd s-a ordonat deplasarea sa n garnizoana Bucuresti. n ziua de 19 decembrie 1989 marile unitati si unitatile Ministerului Apararii Nationale au fost mentinute n dispozitivele realizate la primirea indicativului alarmei de lupta partiale, desfasurnd n continuare activitati de pregatire de lupta. De mentionat ca n aceasta perioada au fost raportate numeroase cazuri n care persoane civile au executat cercetare prin observare asupra raioanelor de dispunere a unitatilor militare. Gl. lt. Ilie Ceausescu a informat conducerea Ministerului Apararii Nationale asupra situatiei din Timisoara, comunicnd totodata ca ntre persoanele retinute de catre organele de ordine ale municipiului, peste 100 erau cetateni veniti din orasul Tg. Mures. (Documentar S.2029 R din 19.01.1991). n aceeasi zi (19 decembrie 1989), comandantul Marinei Militare a raportat conducerii Ministerului Apararii Nationale ca pe teritoriul fostei U.R.S.S., ntr-o zona situata pe malul stng al fluviului Dunarea, n dreptul localitatii Isaccea, a fost semnalata activitatea unor militari ce construiau un pod plutitor la adapostul unor perdele de mascare prin fum. La orele 06.50 Statul Major Central al garzilor patriotice a transmis Nota telefonica nr. 184 prin care erau reglementate unele probleme cu referire la activitatea luptatorilor desemnati pentru a
168

intra n compunerea patrulelor mixte, dotarea acestora cu 10 cartuse 7,62 mm scurt, precum si narmarea plutoanelor de sprijin militie, paza obiectivelor si a subunitatilor de interventie, modalitatea de raportare a ordinelor date anterior. n aceeasi dimineata, dupa plecarea lui Ceausescu n Iran (orele 08.30), seful de stat major al garzilor patriotice a fost chemat la C.C. al P.C.R. unde i s-a pus n vedere ca v-a executa numai ordinele transmise de Curticeanu, Manescu si Bobu, conducerea curenta a statului fiind asigurata de Elena Ceausescu. Cu aceasta ocazie, Elena Ceausescu a dispus sa se actioneze pentru descoperirea capilor (instigatorilor) n care scop garzile patriotice sa actioneze mai activ, mpreuna cu organele Ministerului de Interne. n ziua de 18 decembrie, orele 10.30 s-a introdus starea de necesitate. n baza acestor ordine transmise de catre Departamentul Securitatii Stalui, statul sajor al trupelor de securitate a ntocmit un plan de masuri prin care s-au stabilit sarcini pentru unitatile subordonate care sa contribuie la ndeplinirea ireprosabila a misiunilor permanente si specifice. Mentionam ca nu s-au facut precizari de catre cei n drept, ofiterilor si subofiterilor privind motivele introducerii alarmei de lupta si starii de necesitate fiecare tragnd concluzii personale cu referire la evenimentele din Timisoara si plecarea lui Nicolae Ceausescu n Iran. ncepnd din aceeasi zi, subunitati ale trupelor de securitate din garnizoana Bucuresti au participat la realizarea dispozitivului n cadrul actiunii ORIENT-89 (plecarea n Iran), respectiv asigurarea traseului de deplasare de la resedinta, la aeroportul Otopeni si invers.
169

n dimineata zilei de 19 decembrie 1989 Statul Major Central la cererea Elenei Ceausescu a dispus ca toata cantitatea de munitie ridicata de la unitatile militare si care se afla la ntreprinderi sa fie napoiata unitatilor gestionare, mai putin cea aflata la sectiile de militie, destinata patrulelor mixte si la sediile judetene sau de sector (Bucuresti) ale P.C.R. Rentors de la Teheran n dupa-amiaza zilei de 20 decembrie 1989 orele 16.00, Nicolae Ceausescu era n cunostinta asupra evenimentelor ce se ntmplau n tara si, n special, la Timisoara. Pentru a demonstra ce nsemna a se actiona hotart face cunoscut natiunii printr-un consilier ca va adresa poporului un mesaj prin mijloacele audio-vizuale prin care va aduce la cunostinta natiunii decretarea starii de necesitate pe ntreg teritoriul tarii. La orele 11.50 avnd la baza unele informatii contradictorii, cu referire la actiunile armatei n zona de vesta tarii, primul loctiitor al sefului Marelui Stat Major si sef al Directiei Operatii, gl. lt. Nicolae Eftimescu, a avut o prima convorbire telefonica cu seful Marelui Stat Major al armatei ungare gl. Borcsis. Discutia s-a axat n principal pe lamurirea unor zvonuri care circulau la acea data transmise chiar de agentiile maghiare potrivit carora s-ar fi realizat concentrare de trupe romne la frontiera de nord-est a Ungariei. n aceeasi zi, la orele 12.40, gl. lt. Eftimescu Nicolae a reluat discutia telefonica cu seful M.St.M. al armatei ungare solicitindu-i acestuia sa explice sensul declaratiei presedintelui interimar al Republicii Ungare, M. Szuros, facuta la manifestatia de la Budapesta din 19 decembrie 1989, ca: ...autoritatile maghiare vor sprijini actiunea ca Ardealul sa devina regiune autonoma. Raspunsul a constat n afirmatia ca: ...armata ungara nu are nici un fel de amestec n aceasta problema. Personal nu-si poate explica declaratia lui M. Szuros. La ntrebarea privind apelul
170

Frontului Democratic din Republica Ungara adresat tuturor etnicilor unguri din afara teritoriului national, ca pe 22 decembrie 1989 sa arboreze drapelele negre pentru a comemora victimele de la Timisoara a comunicat ca nu poate da un raspuns. Totodata, interlocutorul maghiar s-a declarat linistit ca nu s-a folosit armata mpotriva populatiei. (Nota M.Ap.N. nr. 526 din 31.03.1989). La orele 19.00 comandantii de garnizoana resedinta de judet au fost convocati din nou la comitetele judetene de partid pentru a participa la teleconferinta n cadrul careia s-a proclamat stare de necesitate n judetul Timis. Personalul armatei a urmarit cuvntarea radiotelevizata a lui Nicolae Ceausescu (revenit n tara n jurul orelor 15.00) si a luat cunostinta de continutul decretului. Pe aceasta baza ministrul apararii nationale a ordonat prin nota telefonica limitarea la maximum a circulatiei cadrelor militare n garnizoane si luarea unor masuri sporite de vigilenta. n seara aceleiasi zile, n jurul orelor 20.30, seful de stat major al garzilor patriotice a fost chemat la cabinetul 1 mpreuna cu Ion Dinca. Cu aceasta ocazie, Nicolae Ceausescu a ordonat constituirea unor detasamente de luptatori din judetele Dolj, Olt si Vlcea (22.000), narmati cu bastoane de cauciuc pentru a fi trimisi n Timisoara cu scopul de a reprima demonstratiile. Dovedindu-si ineficienta, acest ordin va fi contramandat n ziua de 21 decembrie 1989, orele 8.00 cnd se va ordona ca detasamentele de garzi patriotice trimise la Timisoara sa se rentoarca n garnizoanele de resedinta. (Dosar procuratura nr. 68P/1990) Gl. Vasile Milea care se afla n sediul C.C., ntr-o discutie purtata cu col. Prcalabescu Corneliu cu referire la trimiterea detasamentelor de G.P. la Timisoara, i-a spus col. Prcalabescu:
171

Garzile patriotice sunt din muncitori, cei care lupta sunt tot muncitori, lasnd sa se nteleaga ca prelungeste n mod intentionat situatia. (Dosar procuratura nr. 68P/I990) Tot n jurul orelor 20.30 (20 decembrie 1989) printr-un telefon de la Timisoara, Ion Coman raporteaza comandantului suprem ca un asemenea decret nu este posibil sa fie aplicat deoarece n orasul de pe Bega erau n strada sute de mii de oameni. n atare situatie, Nicolae Ceausescu cauta solutii pentru stavilirea oricarei miscari revolutionare. El ordona tinerea de adunari n toate institutiile si ntreprinderile tarii n care sa fie nfierate actiunile huliganice de la Timisoara si amestecul strain "reactionar, anti socialist". Dupa cum este cunoscut, nca din data de 17 decembrie1989 la sedinta C.P.Ex. al C.C. al P.C.R. Nicolae Ceausescu, declara: "De altfel este cunoscut si faptul ca att n rasarit ct si n apus toti discuta ca n Romnia trebuie sa se schimbe lucrurile. Si-au propus si cei din rasarit si cei din apus sa schimbe si folosesc orice." Iar cu referire la situatia din Timisoara, Nicolae Ceausescu afirma: "O scrie de elemente declasate, s-au adunat din nou si au provocat dezordine. " Iar, la adresa organelor de ordine si a celor apartinnd fortelor armate Ceausescu arata: " Organele noastre de interne s-au purtat slab att organele Ministerului Apararii Nationale ct si cele ale Ministerului de Interne." n ce priveste cel de al doilea avion cu care plecase Ceausescu n Iran, acesta a revenit n tara cu col. Ardeleanu dupa ce facuse un tur prin Libia. De fapt, prezenta unor echipe de teroristi arabi pe teritoriul Romniei era cunoscuta si chiar dirijata de personalitati
172

de seama din D.S.S. si U.S.L.A., iar despre existenta lor nici ministrul apararii nationale nu era strain. Pus pe fapte mari, n sensul nabusirii revoltei, nu este exclus ca Nicolae Ceausescu sa fi cerut colaborarea acestora si de activarea unor organizatii de arabi existente deja pe teritoriul Romniei, astfel nct cei 7 tehnicieni la care s-ar mai putea adauga cei 13 libieni ce executau pregatire militara n cadrul institutiilor de nvatamnt apartinnd M.Ap.N., ofiterii O.E.P. ce se instruiau ca securisti si multi altii existenti sub diferite acoperiri n tara (studenti, oameni de afaceri, trimisi speciali etc.) ar fi putut sa actioneze n favoarea apararii regimului comunist si al lui personal. Este doar o supozitie neavnd dovezi suficiente. Privind organizarea mitingului se impun cteva precizari. Ideea de organizare n capitala a unui miting a prins repede la Elena Ceausescu, iar generalii Milea si Vlad au ncurajat-o. Argumentul era ca un asemenea miting avea sa demonstreze atasamentul si unitatea participantilor n jurul partidului si presedintelui tarii, precum si existenta amestecului strain n treburile interne ale Romniei. Reusita mitingului nsemna chemarea maselor la apararea cuceririlor revolutionare ale socialismului precum si a celui mai iubit fiu. Totodata, conducerea politica, miza pe o reactie favorabila pe plan international, datorita acuzatiilor publice pe care le vor face la adresa U.R.S.S.-ului care era amestecata, mpreuna cu alte forte si state, n aceste actiuni. Elena Ceausescu s-a consultat cu Manea Manescu, Emil Bobu si Ion Dinca care s-au pronuntat n favoarea mitingului miznd probabil pe popularitatea si autoritatea de care credea ca se mai bucura Nicolae Ceausescu n rndul maselor.
173

Desi ideea n esenta i-a apartinut, dupa o oarecare ezitare, dupa asigurarile date de gl. Milea si Vlad Iulian, Nicolae Ceausescu a acceptat. El era convins ca adeziunea populara data cu ocazia mitingului, i dadea dreptul sa dispuna n caz de nevoie, la represalii orict de dure. Pentru garantarea fidelitatii fortelor de ordine s-a dispus aducerea la C.C. a ministrilor apararii nationale, de interne si a sefului DS.S., desi dupa cum am mai spus se parea ca dictatorul nu avea ncredere deplina n unii dintre acestia, n special dupa actiunile desfasurate la Timisoara (Declaratie T. Postelnicu pag. 15-16). Ca urmare, Nicolae Ceausescu l convoaca pe Barbu Petrescu, prim secretar si primar al capitalei si i pune problema organizarii mitingului de a doua zi. Dupa consultarea celui din urma cu seful inspectoratului M.I. al Municipiului Bucuresti, col. Dumitru Dumitrascu, Barbu Petrescu confirma lui Ceausescu posibilitatea convocarii pentru ziua de 21 decembrie a unui mare miting popular n Piata Palatului ca o reeditare, dupa parerea sa a celui din anul 1968 ce se referea la invazia statelor participante la Tratatul de la Varsovia (cu exceptia Romniei) n Cehoslovacia. n capitala n perioada premergatoare acestei date, persoane cunoscute si necunoscute difuzasera foarte multe nscrisuri si manifeste cu continut anticeausist. Totusi dictatorul nu se ndoia de fidelitatea oamenilor muncii, fata de persoana sa si ideile socialiste, n consecinta mitingul a fost organizat de primarul general al capitalei Barbu Petrescu, iar celelalte organe, ce urmau a concura la buna lui desfasurare, au fost nstiintate abia n seara zilei de 20 decembrie 1989, catre orele 21.00. Mobilizarea fortelor s-a facut n noaptea de 20/21 decembrie 1989. Au fost scrise lozinci cu urmatorul continut:
174

"condamnam cu fermitate tradatorii de tara" "sa nceteze manifestarile soviniste, iredentiste ale cercurilor straine" "Romnia a ales socialismul, pacea si progresul" etc. La miting, pentru asigurarea masurilor de ordine n zona, au fost concentrate n dimineata zilei de 21 decembrie 1989, 147 de cadre de militie echipati n majoritate n militari, dar si n civili, 300 de ofiteri de la Scoala de Perfectionare a Cadrelor de Militie din Bucuresti, acestia toti n tinuta civila. n baza ordinului Ministerului de Interne, respectiv a gl. Bucurescu Geanu loctiitor sef al D.S.S. - comandantul actiunii si al col. Marin Barbulescu seful militiei capitalei, aceste efective au fost organizate n zece baraje si o rezerva astfel: - barajul 1 la intrarea Ministerului de Interne; - barajul 2 n strada Academiei la intersectia cu 13 Decembrie; - barajul 3 n Calea Victoriei la intersectia cu strada 13 Decembrie; - barajul 4 - Aleea Cretulescu de la librarie la cladirea Consiliului de Stat; - barajul 5 - Calea Stirbei Voda la intersectia cu Calea Victoriei n dreptul hotelului Athene Palace; - barajul 6 - strada Constantin Exarcu si strada Gabriel Peri; - barajul 7 - strada Franklin la intersectia cu strada Nicolae Golescu; - barajul 8 - strada C.A. Rosetti la intersectia cu strada Boteanu; - barajul 9 - strada Boteanu la intersectia cu strada Onesti; - barajul 10 - strada Onesti la intersectia cu B-dul. Nicolae Balcescu. Rezerva a fost dispusa la intrarea n hotelul Union. Cadrele scolii de perfectionare au ramas n rezerva lnga Ateneul Romn. n ziua de 21 decembrie 1989 orele 08.00 fortele participante la actiune s-au deplasat pentru realizarea dispozitivului si la ora 09.05 s-a raportat realizarea acestuia n
175

Piata Palatului. Dispozitivul trupelor de securitate a fost constituit din 8 plutoane a 24 militari n termen fiecare mbarcati pe autobuze si dispusi astfel: - Rezerva nr. 1 din U.M. 0530 la garda Consiliului de Stat. - Rezerva nr. 2 din U.M. 0305 n strada Franklin. - Rezerva nr. 3 din U.M. 563 n strada Boteanu. - Rezerva nr. 4 din U.M. 0563 la sala Plenarelor. - Rezerva nr. 5 din U.M. 0305 lnga ARCOM. - Rezerva nr. 6 din U.M. 0563 lnga magazinul Adam. - Rezerva nr. 7 din U.M. 0396 n parculetul din fata restaurantului Cina. - Rezerva nr. 8 din U.M. 0396 la Biblioteca Centrala Universitara. n acelasi timp s-au constituit 4 rezerve de interventii de valoare companie de securitate (securitate militie) dispuse astfel: doua n cazarma Baneasa, una n cazarma Rosu si una n cazarma Magurele. n dimineata zilei de 21 decembrie 1989, naintea deschiderii mitingului a fost o sedinta operativa la sala mica din C.C., prilej cu care Nicolae Ceausescu a informat ca la miting va anunta niste indemnizatii banesti si va denunta actiunile huliganice de la Timisoara, precum si amestecul strain. Tot cu acest prilej s-a facut si regia mitingului, respectiv numirea celor 5 reprezentanti ai muncitorilor, ce aveau sa ia atitudine, dupa care urma cuvntul sau. n vederea desfasurarii mitingului de condamnare a evenimentelor de la Timisoara planificat de dictator, n Piata Palatului si pe caile de acces adiacente au fost desfasurate forte de ordine pentru blocarea patrunderii grupurilor turbulente si interzicerea parasirii pietei de catre participantii la miting.
176

La orele 11.00, cadrele Scolii Militare pentru Perfectionarea Ofiterilor de Militie, au primit ordin telefonic de la gl. mr. Cmpeanu Romeo, aflat la comanda Inspectoratului General al Militiei, sa participe cu 300 de cadre, n tinuta civila si fara armament la mitingul organizat n Piata Palatului. Efectivele s-au deplasat n zona pietii lnga Ateneul Romn unde au ajuns n jurul orelor 12.15. n timp ce se deplasau pe latura nordica a dispozitivului de ordine, s-a produs busculada n rndul participantilor la miting. n urmatoarele 15-20 de minute s-au regrupat si mbarcat n autobuzele scolii si din ordinul fostului sef al Directie Paza si Ordine s-au deplasat pe platoul Militiei Capitalei. Dupa circa o ora, primind ordin, efectivele s-au deplasat la biserica Cretulescu unde au stat pna la data de 22 decembrie 1989 orele 02.00, iar de aici din ordinul gl.mr. Bucurescu Giani, au mers pe strada 13 Decembrie fara a primi si a executa nici o misiune. n jurul orelor 06.00, din proprie initiativa s-au mbarcat n autobuzele dispuse n apropierea restaurantului Union si au revenit n scoala pe care nu au mai parasit-o n tot cursul zilei. (Dosar documentar nr. 383 din 23.04.1991) La ora 12.00, cnd Nicolae Ceausescu, nsotit de consoarta sa si primul ministru Dascalescu au aparut n balconul C.C., a nceput mitingul prin cuvintele rostite de cei cinci reprezentanti ai oamenilor muncii. Dupa epuizarea acestor discursuri, a luat cuvntul Nicolae Ceausescu. Nu au trecut nici 7 minute din momentul nceperii cuvntarii, cnd s-a declansat degringolada. n acest timp, la barajele realizate de militie au aparut grupuri de persoane care solicitau sa li se permita intrarea n zona mitingului,
177

motivnd ca ei sunt cei care s-au pierdut de coloanele ntreprinderilor lor. La barajul de la hotelul Bucuresti se adunasera aproximativ 50 de asemenea persoane, care pe timpul discursului lui Nicolae Ceausescu, la un semnal au nceput sa cnte Desteapta-te romne!. A urmat efectul sonor care a creat panica determinnd pe unii manifestanti sa arunce tablourile, steagurile, lozincile si sa ncerce a parasi prin fuga piata. Astfel, mitingul s-a transformat ntr-o panica totala care a surprins ntreg aparatul de opresiune. n situatia creata Nicolae Ceausescu n calitatea pe care o detinea de comandat suprem a fortelor armate a ordonat gl. Milea ce se afla ncepnd cu orele 10.00 la sediul C.C. al P.C.R. ca unitatile militare din garnizoana Bucuresti sa sprijine fortele ministerului de interne pentru apararea sediului C.C. al P.C.R. si sa participe la mprastierea grupurilor de manifestanti formate n centrul capitalei. Dupa ce piata a fost evacuata, comandantul actiunii, gl. mr. Bucurescu Giani a ordonat prin statul major al actiunii condus de col. Ciobanu ca toate fortele participante (organele de securitate, militie, scoala de ofiteri a M.I. si rezervele mai sus amintite din cadrul C.T.S.) sa blocheze Piata Palatului si sa nu permita patrunderea persoanelor catre sediul C.C. n jurul orelor 14.00 dispozitivul a fost realizat si cu participarea unor forte de la U.S.L.A. unitati ale armatei si garzilor patriotice.
178

Rezervele de interventie ale trupelor de securitate au fost redislocate astfel: - Rezerva nr. 1 la garda Consiliului de Stat; - Rezervele nr. 2 si 4 - blocarea strazii Onesti; - Rezerva nr. 3 - blocarea strazii Boteanu; - Rezerva nr. 5 - blocarea pe calea Victoriei ntre hotel Continental si magazinul Electrolux - Rezerva nr. 6 - blocarea strazii 13 Decembrie - Rezerva nr. 7 - blocarea pietei Cosmonautilor; - Rezerva nr. 8 pe B-dul Magheru de la strada Onesti pna la restaurantul Gradinita. ncepnd cu orele 14.00 - 14.30 s-a ordonat de catre comandantul trupelor de securitate suplimentarea efectivelor din dispozitiv pentru ntarirea cordoanelor de ordine. Valoarea fortelor si locul lor n dispozitiv n 21 decembrie orele 15.00-15.30 se prezenta astfel: - o companie din U.M.. 0563 a ntarit cordonul de ordine de pe Calea Victoriei ntre hotel Continental si Electrolux; - doua plutoane din U.M. 0575 dispuse pe B-dul Magheru n dreptul restaurantului Gradinita; - un pluton din U.M. 0575 pe strazile Stirbei Voda si Calea Victoriei n dreptul hotelului Athenee Palace; - un pluton din U.M. 0575 - ntarirea cordonului de pe strada Onesti; - doua plutoane din U.M. 0396 - pe B-dul Magheru ntre strada Onesti si Gradinita, la intersectii. - sapte plutoane a 30 militari n termen, fiecare, din U.M. 0829, dispuse astfel: - doua plutoane la blocarea intersectiilor strazilor 13 Decembrie cu B-dul Magheru, n dreptul intrarii n pasajul garajului subteran, avnd n dreapta si n stnga efective ale
179

militiei, scolii de ofiteri activi a M.I., n fata doua T.A.B.-uri, iar n spate mai multe rnduri de militari din M.Ap.N., T.A.B.-uri, masini de pompieri si ulterior tancuri; - un pluton la intersectia de la magazinul Eva; - un pluton la intersectia strazilor Cosmonautilor si Cretulescu; - un pluton la intersectia strazilor Nuferilor cu strada Lutherana; - un pluton la intersectia B-dul Magheru cu strada Cosmonautilor; - un pluton la intersectia Stirbei Voda cu strada Lutherana; - doua plutoane din U.M. 0456 care au realizat un cordon pentru interzicerea accesului grupurilor de persoane din directia strazii Academiei, prin fata hotelului Negoiu, spre Piata Palatului. n acest cordon au intrat si doua plutoane M.Ap.N., doua tancuri si 3 T.A.B.-uri. - doua companii din centrul de instructie Cmpina n rezerva la Comitetul Central. Trupele de securitate au ramas pe aliniamentele de blocare specificate mai sus. Militarii nu au avut asupra lor munitie de razboi, executndu-se prevederile planului de masuri nr. T/007010 din 04.12.1989 care la capitolul asigurari materiale, tehnica si medicala - paragraful 2 mentioneaza Armament si munitii: - ofiterii ce comanda rezerve mobile pentru interventie cu pistolul din dotare n tocul port pistol iar munitia (12 cartuse n saculeti sigilati) se pastreaza n lazi sigilate si ncuiate; - militarii n termen din compunerea rezervelor mobile pentru interventie cu pistolul mitraliera din dotare, baioneta pumnal si port ncarcator cu doua ncarcatoare. Pentru fiecare militar n termen se vor asigura cte doua ncarcatoare cu 30 cartuse fiecare, n lazi sigilate si ncuiate ce se vor pastra n autovehicule sub paza sigura comandata de subofiter."
180

Mentionam ca ntreaga cantitate de munitie a subunitatilor trupelor de securitate ce s-a aflat n zona Pietei Palatului a fost predata la depozite n ziua de 22 decembrie, orele 13.00-14.00 acest lucru fiind consemnat la fiecare unitate n procese verbale ntocmite de comisii date n ordin de zi pe unitate. Copii dupa acestea se gasesc n documentarul C.T.S. aflat la comisie. n toata perioada (21 decembrie 14.00 22 decembrie 01.00) gl. col. Iulian Vlad a ordonat sa nu se deschida focul, inclusiv cel de avertisment. Este de nenteles cum Ceausescu a acceptat tinerea unui miting fara a lua n calcul posibilitatea transformarii lui ntr-un nucleu conflictual la aparitia unei ct de mici scntei si, ntruct acest fapt s-a produs, ne punem ntrebarea cine a fost autorul ei. Din declaratia senatorului Sergiu Nicolaescu reiese ca: Spargerea mitingului a fost o actiune determinanta n evolutia revolutiei decembriste ce putea fi premeditata sau spontana. n cazul actiunii premeditate ea putea fi organizata de autohtoni, de agenti straini sau ntr-o combinatie straina si autohtoni. Ca sa acceptam ideea ca mitingul a fost spart de un grup de bucuresteni sau de timisoreni nseamna sa apreciem capacitatea si profesionalismul securitatii si militiei. Indiferent cine a fost initiatorul trebuia ca securitatea sa fie ori aliata ori pasiva ceea ce este acelasi lucru. Oricum trebuie sa recunoastem ca "initiatorii" autohtoni n-ar fi renuntat n nici un caz la gloria de a fi fost nvingatorii lui Ceausescu. n cazul unei lovituri de stat pregatita de un grup dizident din interiorul partidului paternitatea acestei actiuni le-ar fi adus suficienta glorie pentru a fi putut pretinde preluarea puterii si lumea poate ar fi fost multumita. Instinctiv prima pornire a revoltei si la Timisoara si n restul tarii a fost mpotriva tiranului, de abia mai trziu cnd a intervenit primul grup de revolutionari
181

anticomunisti, multimea din Piata Palatului s-a manifestat: fara comunisti, jos comunismul! Aduc ca argument primele propuneri la Timisoara cnd se propunea ca Balan sa ramna n functie. La Bucuresti, listele de guverne propuse la Piata Romana, Universitate sau Piata Unirii ncepeau cu Corneliu Manescu si nu lipsea nici Mazilu, desi acesta nu era nca o persoana publica situatie ce ar putea fi interpretata ca o manipulare facuta chiar de securitate. Imaginati-va ca la ora 12.00 n Piata Palatului ar fi aparut Corneliu Manescu urmat binenteles de echipa sa. Ar fi fost binecuvntat de toti si pus sa ia locul lui N. Ceausescu. Fara doar sau poate ar fi trebuit sa se dea o satisfactie si revolutionarilor din 21-22 decembrie. n urma caderii clanului ceausist ramneau destule locuri libere. N-a fost asa. Sa revenim la varianta a doua, aceia n care spargerea mitingului a fost aranjata de o forta straina. Problema ramne aceiasi, rezultatul depinde de colaborarea cu Securitatea romna . Iata de ce convingerea mea este ca toate drumurile duc la Securitate, binenteles sefii ei. n cazul acesta, al colaborarii cu o forta straina, este explicabila tacerea lor pentru ca ntreaga fapta ar mirosi a tradare. Desigur ar mai putea fi o varianta, mi-ar putea replica orice ofiter de securitate. Toate actiunile anti Ceausescu erau cunoscute de ei mai bine ca oricine, deci presupunnd iminenta cadere a lui Ceausescu au cautat sa nu se implice si sa supravietuiasca. Aceasta ar explica si ramnerea lui Vlad n sediul C C.-ului alaturi de posibilii noi conducatori. Doar ca s-au nselat cu Ilie Verdet sau cu Mazilu. n toate variantele vedeti bine ca nu am luat n considerare caderea comunismului la care nimeni nu se gndea. Aceasta
182

speranta zacea ca un vis n mintea unor oameni care nu sufereau regimul (Extras din punctul de vedere personal al senatorului Sergiu Nicolaescu). Revenim la mitingul din 21 decembrie 1989: - Numerosi martori confirma zgomotul insuportabil echivalent cu cel produs de formatii de avioane, elicoptere sau tancuri, care initial a provenit dintr-o sursa de bruiaj amplificata la maximum prin difuzoare. Panica produsa s-a datorat dupa afirmatiile unor participanti nu att zgomotului, ci existentei unei senzatii fizice de spaima att de puternica nct lsa impresia unei treceri n inconstient, n timp ce n urechi rasuna un uruit insuportabil. n acest sens col. Goran - seful securitatii capitalei, declara: ...simteai o presiune n atmosfera... se simtea o teama, o asteptare a unei explozii.... Asemenea trairi pot fi provocate, dupa afirmatiile unor specialisti, de emiterea la intensitate crescuta a unor unde de joasa frecventa sub pragul audibilului. Dupa unele declaratii rezulta ca pe laturile exterioare ale multimii dinspre Hotel Negoiu si n zona Hotelului Bucuresti au aparut 2 masini ARO din care au cobort persoane narmate cu bte care au penetrat fara oprelisti cordonul exterior de protectie si au nceput sa i loveasca pe manifestanti provocnd panica. Penetrarea coloanelor ridica semne de ntrebare asupra atitudinii unor cadre de conducere din Ministerul de Interne ce asigurau protectia n zona respectiva. Cum de au fost lasati sa treaca acesti batausi daca erau necunoscuti?
183

Un alt aspect se refera la unii purtatori de lozinci care au scos lozincile si cu cozile din lemn avnd vrfuri ascutite, atipice pentru asa ceva, au nceput sa i ntepe pe cei din jur strignd Fugiti ca ne omoara! Vin tancurile! tipnd si huiduind. Bubuiturile auzite erau produsul unor explozii de petarde sau spargerea unor becuri, globuri de sticla si alte materiale improvizate. Potrivit informatiilor primite de la oamenii sai, existenti n multime, col. Goran declara "...au scos din steaguri coada, care avea 3 tepuse si cu alea mpungeau femeile n fund si tipau si vuia Piata..." Deturnarea mitingului a continuat cu aparitia n principalele puncte ale centrului capitalei (zona Cismigiu C.C.A. - Piata Universitatii; zona str. Onesti - Scala; zona Piata Romana) a unor grupuri de manifestanti care scandau lozinci anticeausiste si cereau multimii sa li se alature. Se afirma conform raportului S.R.I., ca printre acestia se aflau si persoane sosite special de la Timisoara, pentru aceasta actiune. n acest sens comisia nu detine dovezi certe. Este interesant ca supravegherea desfasurarii mitingului de catre M.I. nu s-a realizat conform tipicului, multe cadre de securitate fiind amplasate n primul rnd al participantilor, pentru a-l proteja pe Ceausescu, astfel ca acestia nu numai ca nu au putut interveni, dar nici macar nu au vazut ceea ce s-a ntmplat n spatele lor, binenteles cu exceptia celor aflati mprastiati cu misiuni de supraveghere n mijlocul multimii. Fortele de protectie ale mitingului nu au fost numeroase, fiind amplificate abia dupa compromiterea acestuia. Este drept nsa, ca n interior n perioada 21-22 decembrie1989 existau numeroase
184

forte de aparare. Conform declaratiilor gl. Vlad, rezulta ca ... n data de 21 si 22 decembrie acest sediu avea n el atta armament si munitie nct cred ca o luna ar fi putut sa reziste... tot perimetrul acesteia era nconjurat de o brigada a trupelor de securitate si stiti ce valoare are o brigada cu armament cu tot. Erau sute de ofiteri si subofiteri cu armament, inclusiv luptatori USLA...(declaratie, Iulian Vlad - pag.l8) n ce priveste dispunerea spatiala a acestor forte aceiasi persoana declara Dispozitivul n 21 decembrie dimineata era ntre Hotelul Negoiu, intrarea 13 Decembrie, intrarea Bd. Balcescu, intrarea Str. Onesti, Ateneul Romn, str. Stirbei Voda pe lnga magazinul Adam... n acest perimetru erau forte de valoarea unei brigazi... (declaratie Iulian Vlad pag. 47). n ce priveste efectivele existente la Intercontinental acesta declara: ... era un dispozitiv alcatuit, era formatiunea FOI (Formatiune de Operatie Interventie) - 200 oameni care erau utilizati n actiuni de strada... (Declaratie Iulian Vlad pag. 56-58). Actiunea de spargere a mitingului nu a fost revendicata de nimeni. Desi Nicolae Ceausescu a reusit dupa cteva minute de ntrerupere sa-si reia cuvntul, vorbele lui nu mai erau auzite si nu mai erau urmarite de nimeni. Astfel ca la orele 12.50 s-a retras din balcon si a ordonat convocarea de urgenta a gl. Milea Vasile, Vlad Iulian si a ministrului Postelnicu, ordonndu-le preluarea directa a comenzii de catre el si trecerea la actiuni de represalii. Cu acest prilej, Nicolae Ceausescu a spus: "... Vom apara cauza, vom apara socialismul cu arma n mna pentru ca suntem ntr-un razboi mai greu dect cel mpotriva hitlerismului. Deci, suntem n stare de razboi si nu de necesitate. Armata, internele, securitatea sa-si faca datoria imediat.
185

Manifestantii au format trei grupuri importante n centrul Bucurestiului: Piata Romana, Universitate si Piata Unirii. n jurul acestor centre se adunau la nceput curiosii apoi acestea si altii au format echipe anticeausiste. ntreg centrul, respectiv cele doua bulevarde pna la Cismigiu si Piata Romana frematau. Paharul umplut se revarsase. Situatia devenea din ora n ora mai critica la fel ca la Timisoara. Afara n strada, n diferite locuri au aparut primele lozinci anticeausiste, dar si pro-gorbacioviste. Se organizeaza primele dispozitive de represalii formate din forte apartinnd Ministerului de Interne, Trupelor de Securitate, elevii Scolii Militare de Ofiteri Baneasa, scutierii (aproximativ 100), forte apartinnd M.Ap.N. n acest scop s-a constituit un comandament al capitalei format din ministrul apararii nationale, ministrul de interne, seful DSS, seful Securitatii municipiului Bucuresti, seful de stat major al Garzilor Patriotice. Comandantul actiunii din Piata Palatului era gl. Bucurescu Geanu care a si ordonat blocarea pietii. Fortele apartinnd Ministerului Apararii Nationale au sosit n piata n jurul orelor 14.00-15.00 cu misiunea de a ntari dispozitivele de blocare existente n zona si a face daca se poate spune asa o actiune de descurajare. n baza acestui ordin au avut loc miscari de trupe astfel: - La orele 12.00 comandantul A.I. a trimis n Piata Palatului 100 militari din U.M. 01056 Bucuresti, care au stationat n camioane n Piata Salii Palatului, fara sa intervina, pna n ziua de 22 decembrie 1989 orele 12.00 cnd au fost retrasi n cazarma. - La orele 13.30 gl. mr. Voinea Gheorghe a transmis mr.
186

Amariucai Dorel comandantul U.M. 01908 Bucuresti (subordonata C.I.T.), din ordinul gl. Milea, sa trimita 2 companii (circa 300 militari) la Intercontinental, iar ntre orele 14.00-16.00 a ordonat U.M. 01210 si 01305 Bucuresti sa trimita militari si transportoare blindate n Piata Palatului pentru apararea sediului C.C. al P.C.R. De asemenea, a ordonat U.M. 01303 Trgoviste sa fie pregatita pentru a se deplasa, la ordin spre Bucuresti. Asa cum am mai spus nca din jurul orelor 13.30-14.00 au nceput sa se formeze grupuri de demonstranti care au trecut la ocuparea partii carosabile a Bulevardului Magheru si Balcescu precum si a altor strazi din zona centrala. Militia capitalei a actionat ncepnd cu orele 13.30-14.00 (21 decembrie 1989) n zona centrala a orasului cu peste 100-150 de persoane, precum si cu efectivele Formatiunii de Ordine si Interventie ce au actionat n special n zonele Piata Universitatii, hotel Bucuresti, Casa Centrala a Armatei, Piata Romana. Spre seara, n zona hotelului Intercontinental, au actionat si sase masini de pompieri. n aceeasi zi, la orele 13.45 din ordinul comandantului, gl. lt. Nicolae Andruta Ceausescu, a fost alarmata Scoala de Ofiteri a Ministerului de Interne, plecnd n misiune 35 cadre si 927 elevi, n tinuta militara, restul efectivelor, ce formau a doua companie, ramnnd pentru a ntari dispozitivul de paza al institutiei. Efectivele au fost repartizate la Intercontinental (16 cadre si 605 elevi), Piata Romana si Sala Palatului (3 cadre si 134 elevi); Piata Amzei - str. Onesti (3 cadre si 91 elevi), B-dul Primaverii (4 cadre si 65 elevi), sediul M.I., deplasate n doua camioane. Pe timpul executarii misiunii, initial nu s-a distribuit munitie, nsa ulterior, fiecare elev a primit cte 10 cartuse.
187

Efectivele angajate nu au primit si nu au efectuat foc cu armamentul din dotare. Dupa orele 02.00 att cadrele ct si elevii, au stat n autobuze si camioane, pna n data de 22 decembrie 1989 orele 12.00, cnd s-a primit ordin de retragere n unitate procedndu-se la ridicarea armamentului si munitiei. Cu aceasta ocazie, s-a constatat ca numai gl. lt. Nicolae Andruta Ceausescu avea lipsa 6 cartuse calibru 7,65 pentru pistolul Carpati pe care l avea n dotare. Din cercetarile efectuate de organele de procuratura si justitie s-a stabilit ca n seara de 21 decembrie 1989 a tras n revolutionari, infractiune pentru care a fost condamnat. (Dosar documentar al Academici de Politie Alexandru Ioan Cuza nr. S/3315 din 29.04.1991). Bine-nteles ca astazi e liber. La orele 14.30 primele subunitati si TAB-uri din U.M. 01305 Bucuresti care se deplasa spre Piata Palatului au ajuns la Universitate unde au primit de la ministrul apararii nationale misiunea de a ocupa un dispozitiv de blocare n sprijinul fortelor de ordine. n jurul orelor 15.00 cele 2 companii din U.M. 01908 Bucuresti au ajuns la Intercontinental, aici au nlocuit initial efectivele din U.M. 01305 Bucuresti care, fiind n dispozitiv, primisera ordin sa se deplaseze spre Piata Romana. Ulterior, cele doua companii au nlocuit efectivele Scolii militare de ofiteri de securitate si militie care au fost retrase. Militarii din cele doua companii au realizat un dispozitiv de blocare pe 4 rnduri napoia scutierilor si TAB-urilor de la U.M. 01305 Bucuresti ramase pe loc. La orele 16.15 gl. col. Hortopan Ion a ordonat mr. Amariucai Dorel sa mai trimita la Intercontinental 10 ofiteri si 100 de militari n termen cu 8 autocamioane de la Autobaza M.Ap.N. Acestea sa se cupleze cu cele 10 TAB-uri ale U.M. 01305 Bucuresti si sa
188

patrunda spre Piata Palatului. Dupa sosirea n zona orele 16.3016.45, un autocamion DAC a fost blocat de manifestanti. Soferul, sold. Cismaru Nicolae, a fost lovit n cap cu o caramida, pierzndu-si cunostinta si implicit controlul asupra comenzilor autocamionului. n aceasta situatie autovehiculul a intrat peste rndurile de demonstranti si de scutieri, accidentnd peste 23 civili si 3-4 scutieri, dupa care s-a oprit. Evenimentul a fost cercetat de Procuratura Militara, stabilindu-se nevinovatia soferului. n acest sens din declaratia mr. Amariucai Dorel rezulta: Camionul s-a oprit cu motorul mergnd. Producea gaze si multimea striga soferului sa opreasca motorul. n DAC erau lazi cu munitii Ceilalti soldati l chemau. El ambala motorul si claxona, dar lumea striga sa opreasca motorul. Atunci cineva a aruncat cu o piatra sau o caramida care a lovit parbrizul si capul soldatului. n acest moment eram cam la 40-50 metri. Soldatul a cazut cu capul pe volan si a apasat pe acceleratie intrnd peste oameni si peste scutieri. Au fost calcati multi civili si 3-4 scutieri. S-a oprit la circa un metru de un TAB. Soldatul a cobort cu snge la tmpla. Am numarat peste 23 de oameni loviti. Iar soldatul Cismaru Nicolae, sofer pe autocamion a declarat: S-a aruncat si n noi cu pietre, cu sticle, cu fel de fel de obiecte. Simteam loviturile si rezistam, desi mi era frica. Eram chiar ngrozit. Ceva m-a lovit n cap (o caramida) si nu mai stiu nimic. M-au trezit niste focuri de arma. Eram la o jumatate de metru lnga un transportor blindat. Am auzit ca masina a lovit persoane civile si ostasi din primul rnd al cordonului. Nu stiu nimic. Dupa accident multimea nfuriata a atacat fortele de ordine, a rupt dispozitivul scutierilor si a ajuns n fata militarilor. Acestia, intrati n panica au deschis foc fara comanda. O parte din manifestanti s-au culcat la pamnt pentru a se adaposti, iar persoanele n civil care actionau printre militari au nceput sa retina demonstranti si sa-i transporte la masini. Iata cum descrie soldatul Ivan Florea momentul respectiv:
189

Camionul a accelerat brusc, apoi s-a oprit brusc. Ctiva manifestanti au navalit spre caroserie si au nceput sa urce peste noi. De frica am armat pistoalele mitraliera. Un caporal a strigat: Sa nu trageti si nu am tras. Am auzit n schimb o salva n afara, acolo unde trebuia sa ajungem. Cei care se urcasera pe camion s-au speriat si au cobort. Multimea s-a dat napoi. Era un vacarm de nedescris. Lt. Naghi Daniel descrie evenimentul astfel: Ma aflam cu subunitatea napoia transportoarelor. Soferul camionului... si-a pierdut controlul, masina a dat peste oameni, inclusiv peste cei din cordonul scutierilor. S-a creat o situatie confuza. Soldatii au tras fara comanda n sus de frica. De la noi pna la multimea foarte, foarte agitata se aflau transportoarele, persoanele n civil, militienii, scutierii. Manifestantii ncepusera presiunea asupra dispozitivului care a reculat ctiva pasi. Din declaratiile revolutionarului Dan Iosif rezulta: ... O piatra l-a lovit pe sofer care a pierdut controlul pentru un moment, era vorba de jumatate de caramida ... camionul acela a trecut a facut zob manifestanti, militarii si militienii.... (declaratie pag. 5} Incidentul n care a fost implicat camionul militar s-a soldat cu 7 morti, 7 raniti grav din rndul manifestantilor precum si cu ranirea unui elev de la fosta scoala de militie si securitate. Dupa raportarea evenimentului, gl. col. Milea Vasile a ordonat sa nu se mai execute foc si sa nu mai fie bagati militarii n linia nti. Daca pleaca scutierii, sa plece si militarii." S-au efectuat arestari din rndul civililor. Conform datelor detinute de Procuratura Militara Bucuresti la manifestatia din 21 decembrie 1989 s-au nregistrat 49 decese, 463 persoane ranite si 698 persoane retinute. n ce priveste numarul persoanelor ranite,
190

precizam ca acesta este mai mare, cifra de 463 referindu-se exclusiv la cei care poseda acte medicale, de asemenea, 15 persoane au fost ranite cu prilejul busculadei create la mitingul organizat de Nicolae Ceausescu. (Declaratia procuror Pantea Vasile pag. 15-18). Din rapoartele primite de la comandantii de unitati rezulta ca militarii nu au tras direct n manifestanti. n acest sens sunt evidente declaratiile mr. Amariucai Dorel: Am plecat, i-am raportat ministrului si mi-a spus n mod cert: Nu va apropiati voi de linia nti. Ramneti asa cum sunteti acum si da-le nca o data ordin, sa nu traga dect daca sunteti atacati si numai n sus. A spus asta de mai multe ori. Declaratii similare au fost facute si de ofiterii nsotitori ai ministrului apararii nationale. La orele 17.30 (21 decembrie 1989) n baza ordinului gl. Milea Vasile o grupa de transmisiuni cu mijloacele necesare a fost pregatita pentru a fi trimisa la sediul C.C. al P.C.R. pentru a asigura sistemul de legaturi proprii necesare conducerii operative a subordonatilor deoarece se presupunea ca cele existente puteau fi interceptate. Grupa de transmisiuni a fost constituita din 4 ofiteri din cadrul Comandamentului Trupelor de Transmisiuni (cpt.ing. Tufan Marius, mr. Stan Danut, mr. Raducu Marian si cpt. Plavitu Dan). Maiorul Tufan Marius declara: n ziua de 21 decembrie 1989 pe la orele 21.00-22.00 am intrat n sediul C.C. cu ofiterii din grupa de transmisiuni cu misiunea de a asigura legatura gl. col. Milea Vasile, ministrul apararii cu trupele din dispozitiv si cu M.Ap.N., la ordinul expres al acestuia de a avea legaturi realizate de oameni de la armata. Totodata, din cadrul Marelui Stat Major a fost constituita si s-a deplasat la sediul C.C. o grupa operativa de ofiteri de stat major, operatori sub comanda colonelului Folescu Dumitru. Tot la aceasta ora ministrul apararii nationale a ordonat comandantului aviatiei
191

militare sa dispun executarea unui zbor de recunoastere cu 2 elicoptere n scopul stabilirii deplasarilor executate de manifestanti n diferite zone ale orasului. Se pare ca din aceste elicoptere au fost lansate manifeste proceausiste. n dupa amiaza aceleiasi zile G.P. au primit misiunea de a interveni pentru mprastierea manifestantilor din zona Pietii Universitatii. Efectivele apartineau unor ntreprinderi din cadrul Sectorului 6. (Documentar S2028/R din 24.10.1991). n jurul orelor 16.00, fostul prim secretar al comitetului municipal de partid Barbu Petrescu, a ordonat sefului de stat major al garzilor patriotice din municipiul Bucuresti col. Crama Aurel sa-l nsoteasca la sediul C.C. al P.C.R. unde a fost ntrebat de catre ministrul Postelnicu asupra capacitatii de lupta a subunitatilor de care dispune, cerndu-i-se sa intervina cu aceste forte pentru mprastierea manifestantilor. De la orele 18.00, din punctul de comanda ce se gasea la etajul I din sediul C.C n care se aflau Emil Bobu, Tudor Postelnicu, gl. Milea si alte persoane, a nceput sa se solicite Statului Major Central al G.P., subunitati de garzi patriotice pentru a interveni n diferite puncte din zona Pietei Universitatii si Unirii. Din declaratia col. Prcalabescu Corneliu rezulta ca n seara zilei de 21 decembrie 1989 orele 21.00-21.30 au fost chemati la Nicolae Ceausescu gl. Milea, Postelnicu, Vlad unde au fost apostrofati ca au actionat defectuos n reprimarea demonstrantilor de la Hotelul Intercontinental. n aceasta perioada se daduse ordin din partea fostului prim secretar P.C.R. al capitalei Barbu Petrescu sa se constituie un detasament de 5.000 luptatori din garzile patriotice pentru a putea interveni la unele obiective din capitala.
192

n acest sens s-au dat dispozitiuni catre statul major al garzilor patriotice al municipiului Bucuresti si statele majore de sectoare. Din cei 5000 luptatori planificati nu s-a reusit a se grupa dect aproximativ 300. Multi dintre acestia fiind ei nsasi manifestanti. Deci, cu efective reduse, gasite prin ntreprinderi, nsotite de ofiteri din statele majore din sectoare, subunitatile de garzi patriotice au fost ndrumate catre diferite obiective din capitala. De mentionat ca efectivele respective nu au actionat n cadrul dispozitivelor militare existente si nici ntr-un alt mod pentru mprastierea demonstrantilor. Majoritatea subunitatilor nu au cobort din autobuze, iar unele nu au ajuns pur si simplu la locurile indicate. Luptatorii din subunitatile de garzi patriotice nu au avut asupra lor armament sau munitii, iar unii dintre ei primise pentru autoaparare lopeti (cozi de lopeti) mici de infanterie, n cadrul sectoarelor 5 si 6, s-a asigurat cte o lopata mica, la 4-5 luptatori. Parte din subunitati au ajuns totusi la Sala Dalles, dar luptatorii nu au fost integrati n dispozitivul de mprastiere a manifestantilor, stationnd n autobuze pe partea dreapta a bulevardului Nicolae Balcescu pna n ziua de 22 decembrie 1989 ora 01.00 cnd s-a ordonat retragerea lor n ntreprinderi. De mentionat ca unii luptatori, de exemplu, din compania de garzi patriotice de la I.M.A.S. s-au dezbracat de tinuta specifica si s-au alaturat revolutionarilor (dosar G.P, pag. 120). n dupa amiaza aceleiasi zile (21 decembrie 1989) a fost lansat zvonul potrivit caruia mai multi scutieri aflati n dispozitiv n Piata Romana au fost njunghiati de revolutionari cu surubelnite. Acest zvon, desi nu a fost confirmat, a avut darul de a determina interventia violenta a colegilor lor din alte zone care practic nu au mai putut fi stapniti si care au agresat fara discernamnt tot ce prindeau, cei retinuti erau batuti violent, trti si obligati sa se culce unii peste altii.
193

n acest timp, n dreptul Hotelului Intercontinental, un grup de tineri agatati urcati pe un TAB, parasit de echipaj si cucerit de acestia desfasurau nestingheriti actiuni agitatorii fara a face obiectul atentiei subunitatilor de scutieri sau a tirurilor lunetistilor din zona. Actiunile Departamentului Securitatii Statului ridic nenumarate semne de ntrebare. Lipsa gl. Vlad ce se gasea n sediul Comitetului Central impunea preluarea conducerii institutiei de catre nlocuitorul sau, sau adjunctul sau gl. Bucurescu Geanu. Acesta conform relatarii unor persoane din subordine, refuza sa raspunda la telefon, sa dea vreun ordin sau indicatie, cu privire la actiunile ce trebuiau desfasurate de subordonati. A lasat totul la liberul arbitru al subordonatilor. Fiecare trebuia sa se orienteze si sa actioneze conform bunului sau plac sau sa aplice cu rigurozitate sarcinile ce le avea de ndeplinit conform planului. De asemenea, este o enigma si comportarea sefului Securitatii municipiului Bucuresti col. (r) Goran Gheorghe care n cursul noptii de 21 spre 22 decembrie 1989 a parasit unitatea fara a da vreun ordin sau a lasa nlocuitor la comanda, reaparnd la serviciu n ziua de 25 decembrie 1989 cnd situatia aproape se calmase. Acesta declar cu seninatate ... la orele 10.00 am parasit unitatea si am spus ofiterului de serviciu... Plec sa nu primesc nici un fel de ordin nenorocit... si s-a dus n Cismigiu. ... .cnd am vazut care este situatia, scapasem de sub control toata activitatea... (declaratie Goran Gh. pag. 18-19). Este interesant fiindca toti fostii sai sefi, dupa propriile afirmatii, dadeau numai ordine favorabile revolutiei. La orele 22.00 (21 decembrie 1989) Academia Militara a primit ordin de la ministrul apararii nationale sa trimita la sediul C.C. al P.C.R. 2 detasamente de cadre si ofiteri elevi narmati. La orele
194

22.45 un efectiv de 784 ofiteri din Academia Militara mbarcati n autobuze, au ajuns n fata sediului C.C. al P.C.R. Initial, au primit misiunea de a participa ca rezerva pentru fortele existente pe traseul Piata Romana - Universitate, iar n final au ocupat un dispozitiv de blocare la Intercontinental, napoia militarilor din subordinea mr. Amariucai Dorel. Spre orele 23.30 (21 decembrie 1989), circa 400 ofiteri elevi au fost trimisi n sprijin la sediul C.C. al P.C.R. n aceasta perioada pe bulevardul Magheru, N. Balcescu si, n special n zonele Piata Romana, Intercontinental, Universitate, precum si pe caile de acces spre sediul C.C. al P.C.R., grupuri mari de manifestanti blocau circulatia pe carosabil, strigau lozinci anticeausiste si chemau locuitorii capitalei la actiune. La Intercontinental a fost ridicata o baricada. ntre rndurile de scutieri aflati n contact cu manifestantii si rndurile militarilor erau spatii n care se agitau persoane mbracate civil, actionnd asupra demonstrantilor retinnd persoane pe care le brutalizau si le urcau n autocamioane. Iata cum relateaza lt.maj Neacsu Simian: Cnd manifestantii au dat foc la baricada, au venit 30-40 persoane n civil cu pistoale mitraliere scurte sau dus n prima linie apoi s-au risipit n zona n care se afla multimea. Gl. Milea Vasile se afla printre noi chiar n primul rnd al soldatilor, adica la 15-20 metri de cordonul scutierilor. A dat din nou ordin sa nu tragem n populatie, apoi a chemat un transportor sa mpinga baricada. Lt. Nae Dorel declara: Manifestantii au ridicat n fata noastra o baricada din 2 basculante, 2 masini ARO sau dubite, mi-e greu sa precizez, scaune si alte obiecte luate de la Intercontinental si de la Dunarea. Cred ca tot manifestantii au dat foc baricadei. Evident, pentru a opri naintarea cordoanelor.

195

Din declaratia revolutionarului Dan Iosif, prezent n zona, rezulta: ...ncercarea de a rupe baricada cu un T.A.B. nu a reusit s-a aruncat cu sticle Molotov cu acest prilej a luat foc camionul si ca urmare a motorinei ce se varsase pe jos ... n continuare au nceput sa apara sticle Molotov dar nu pot sa bag mna n foc ca cei care le-au fabricat erau asa puri cum eram noi... Cnd ma gndesc ... si privesc ce a fost nu as putea sa spun ca acei oameni erau simpli muncitori sau elevi ... (Declaratie pag. 7) Ministrul apararii nationale a iesit de cteva ori din sediul C.C. pentru a sta de vorba cu ofiterii si militarii n termen, cerndu-le sa nu foloseasca armamentul mpotriva populatiei. .La orele 23.00 n timp ce se deplasa catre Intercontinental, de la unele din balcoane s-au aruncat asupra militarilor inclusiv asupra ministrului apararii nationale cu diverse obiecte. Ministrul a ordonat sa se execute foc de avertisment n aer. Datorita faptului ca simultan cu focul de avertisment s-a tras asupra multimii cu munitie lacrimogena care nu exista n dotarea activelor armatei scoase n strada, producnd panica, ministrul apararii nationale a ordonat sa nu se mai execute trageri nici chiar n plan vertical. Acest lucru este evidentiat si n declaratia mr. Amariucai Dorel: De la balcoane dintr-un bloc se aruncau diverse obiecte. Un civil mi spusese nsa mai nainte ca poate trage cu lacrimogene. I-am raportat ministrului ca se poate ntmpla asemenea lucru si pune pe seama armatei. Am pus pe subordonati sa pregateasca mastile.... Atunci au nceput sa traga cu munitie lacrimogena unele persoane pe care le-am vazut pe acoperisuri si la ferestre. Un tragator era chiar n balconasul de la Societee Generale. Cineva filma de la etajul 3 sau 4 din Intercontinental." Lt.maj. Marcu Dumitru si aminteste: S-au aruncat cei drept niste grenade lacrimogene si s-a creat multa agitatie n coltul acela (coltul hotelului Intercontinental n.n.). Lumea s-a dat putin napoi de la baricada.(Documentar M.Ap.N.nr. S2029/R/1991, anexa
196

nr.3). Unele declaratii sustin faptul ca persoane mbracate n civil si unii n tinuta militara au deschis foc asupra manifestantilor. Totodata, se afirma ca exista probabilitatea ca asupra fortelor ce se aflau fata n fata sa se fi actionat cu foc de arma tras din diferite zone, cladiri, chiar din multime de catre anumite persoane neidentificate. Au fost morti si raniti. Din declaratia revolutionarului Dan Iosif rezulta: ...n jurul orei 0.00, au nceput sa apara primele victime mpuscate n piept... Va spun sigur ca s-a tras dupa cladiri, dupa cladirea Pescarul si Dunarea si cea din coltul strazii Batistei si spun acest lucru, ca sunt tragatori de elita. Oamenii erau majoritatea mpuscati ... din fata, de sus n jos. La orele 12 (24.00 n.n.) au nceput sa se arunce cu lacrimogene (Declaratie pag. 9). Cine putea trage din locurile indicate: agenti straini narmati si pregatiti pentru diversiune sau Securitatea? La orele 23.30 (21 decembrie 1989) gl. col. Milea Vasile a ordonat mr. Rosca Valentin comandantul unei companii de tancuri sa nlature baricada n flacari de la Intercontinental, dupa ce se ncercase acest lucru, fara succes cu un TAB care luase foc. Cnd primul tanc s-a apropiat de baricada o autobasculanta abandonata de sofer din mers a parcurs n diagonal spatiul liber de manifestanti din spatele baricadei, ndreptndu-se dinspre rondul de la Universitate spre marginea baricadei de care s-a izbit, nteind astfel incendiul existent. n mprejurarea amintita nu a fost accidentata nici o persoana. Tancurile au depasit baricada, iar n afara mecanicilor conductori n tancuri nu se gaseau alti membri ai echipajului. Din declaratia revolutionarului Dan Iosif cu referire la eliminarea baricadei rezulta: ... dinspre str. Onesti erau masate tancuri ...
197

Doua tancuri, primul a intrat n baricada ... A spulberat-o ca pe o coaja de nuca... (Declaratie pag. 10) Distrugerea baricadei a determinat retragerea demonstrantilor catre statia de metrou si spre strazile laterale. Lt.maj. Marcu Dumitru si aminteste: Au aparut tancurile. Au trecut cte unul peste baricada si vacarmul a ajuns de nedescris. Din acest moment, persoane n civil care misunau att prin dispozitivul nostru ct si n afara acestuia, pe trotuare, pe strazile laterale, au nceput sa traga ascuns, direct n multime. Noi eram ngroziti. Nici un soldat din plutonul meu n-a cobort sub 45 de grade teava pistolului mitraliera. Mr. Amariucai... ne-a dat ordin categoric sa nu tragem n oameni. Nici n-am fi tras. (Documentar M.Ap.N. nr. S.2029/R/91) Dupa trecerea tancurilor, 2 TAB-uri ale M.I. care stationau pe spatiul verde din fata Teatrului National au intrat pe B-dul 6 Martie pentru a mpinge demonstrantii. Cele 5 tancuri s-au deplasat pe B-dul Republicii spre Piata Rosetti oprindu-se n dreptul Departamentului Agriculturii unde au intrat n dispozitivul U.M. 01908 Buc. care bloca accesul pe anumite strazi. Revenim asupra trupelor M.I.: n zona centrala s-a creat un dispozitiv de ordine, respectiv n zona intersectiei 13 Decembrie - Batistei - Sala Dalles compus din patru cordoane: scutieri, imediat n spatele acestora, cadre de militie, iar n adncime militari (elevi, militari n termen). n zona Bulevardului Gheorghe-Gheorghiu Dej - Piata Universitatii, se aflau forte de interventie (scutieri) si cadre de militie, precum si T.A.B.uri.
198

La intrarea n strada Batistei se afla un cordon de scutieri ntarit cu luptatori de la U.S.L.A. Iata cum arata dotarea elementelor de dispozitiv asigurate de M.I: Scutierii erau echipati cu casca alba, cu viziera din plastic transparent, scut din material plastic rezistent, bastoane din cauciuc; militienii aveau armamentul individual (pistol), baston de cauciuc, iar unii aveau pistol mitraliera cu pat metalic rabatabil; militarii din fortele de interventie aveau casca metalica albastra sau kaki, pistol automat AKM cu pat de lemn. Trebuie mentionat ca n unitatile informativ-operative ale D.S.S.-ului din capitala s-a distribuit cadrelor armamentul din dotare, respectiv pistol si 24 cartuse, iar la cadrele apartinnd securitatii municipiului Bucuresti, la armamentul individual s-a mai adaugat si bastoane de cauciuc. Asa cum am mai spus n intervalul cuprins ntre 19.00-23.00 a nceput represiunea propriu-zisa, fortele din dispozitiv primind ordin sa intensifice focul de avertisment tragnd n sus cartuse trasoare. Catre miezul noptii au intrat n functiune scutierii, care prin asalturi au nceput sa-i vneze pe manifestanti. Cei capturati erau dusi n anumite puncte de colectare (unul se afla n fata hotelului Negoiu, iar altul n fata cladirii M.C.E. - statia de troleibuze Piata Universitatii), iar de aici erau mbarcati n dube si dusi pentru identificare si nregistrare pe platoul Militiei Capitalei si ulterior transportati la Jilava. n cadrul nchisorii se constituise echipe de cercetare operativa a revolutionarilor. De retinut ca la Militia capitalei au fost adusi manifestanti de catre unii cetateni mbracati n haine civile care puteau fi att membrii organelor de
199

securitate, militieni n haine civile, sau activisti de partid, care au fost si ei mobilizati pentru restabilirea ordinii n oras. La nceput, actiunile scutierilor erau destul de organizate si dirijate catre persoanele agitatoare, dar ulterior, dupa lansarea unor zvonuri, actiunea acestora nu a mai putut fi stapnita. Dupa nlaturarea baricadei n urma tancurilor si a TAB-urilor s-au deplasat n urmatoarea succesiune fortele de ordine din M.I., efectivele din U.M. 01908 Bucuresti si din Academia Militara care au obligat pe manifestanti sa se retraga spre Piata Unirii si strazile adiacente acesteia. Comisia detine documente, din partea unor persoane participante, martori la aceste evenimente, din care rezulta ca s-a manifestat o extrema violenta n mprastierea revolutionarilor. Au fost destul de multe manifestari de exces de zel din parte fortelor de opresiune. Ele trebuiesc singularizate si probate. De fapt, actiunile de dispersare ncepute au continuat pna catre orele 01.00. (22 decembrie 1989). S-a actionat si cu masini blindate fara armament la bord n primul rnd erau scutierii " declara Tudor Postelnicu, iar arestarile erau facute de organele de militie cu sprijinul altor forte. n zona Piata Romana, Sala Palatului, Piata Amzei, strada Onesti, Intercontinental, B-dul. Primaverii si sediul Ministerului de Interne, au mai fost aduse 35 de cadre si 927 de elevi de la Scoala Militara de Ofiteri Activi a Ministerului de Interne, condusi personal de comandantul acestei scoli, Gl. Nicolae Andruta Ceausescu. n aceasta perioada pna n dimineata zilei de 22 decembrie 1989 au fost arestate de catre organele de ordine 1243 persoane din care
200

670 au fost conduse direct la Penitenciarul Jilava, iar celelalte au ajuns n acelasi loc dupa ce n prealabil, trecusera pe la unele unitati de militie si securitate, unde au fost maltratati. Au mai fost si alte persoane retinute fara nsa a fi luate n evidenta. n acest sens, retinem din declaratiile procurorului Pantea Vasile: ... Toate fortele care participau la reprimarea manifestantilor au si operat asa zisele arestari, de fapt retineri. Filiera a fost Politia capitalei, acel cordon devenit celebru de indivizi, care nu se stie cine erau, care loveau salbatic pe acesti oameni, care deja erau, unii dintre ei n stare fizica foarte precara, iar dupa ce se facea o sortare, o triere, erau dusi la Penitenciarul Jilava ... Au mai fost persoane retinute la fostul sediu al Securitatii capitalei si la actuala Sectie I Politie ... si la Sectia 16 . (Declaratie pag. 11) Si iata cum apreciaza activitatea organelor de represalii, acelasi procuror: ...Ce s-a ntmplat la Bucuresti ... n realitate aceste forte si-au depasit mandatul ... Ei au actionat si prin nerespectarea formelor procedurale ... deci eu apreciez ca nelegala activitatea pe care au desfasurat-o ei ... (Hotelul Negoiu n.n.) a fost unul din punctele fierbinti, unde tot asa s-a procedat bestial (Declaratie pag. 17). Fostele cadre de conducere din Ministerul de Interne, respectiv Tudor Postelnicu ministru, gl. lt. Bucurescu Gianu adjunct al ministrului, gl. lt. Vlad Iulian - sef al Departamentului Securitatii Statului, gl. lt. Vasile Gheorghe - sef al Inspectoratului municipiului Bucuresti al M.I., col. Goran Gheorghe - seful securitatii municipiului Bucuresti, col. Barbulescu Marin - sef al militiei municipiului Bucuresti, col. Virban Mircea - sef al serviciului cercetari penale - militie, precum si lt. col. Prvulescu Marin, cpt. Stefan Gheorghesi cpt. Guvesoae Ion, toti trei anchetatori la fosta directie de cercetari penale a securitatii care au
201

dispus, coordonat si executat prinderea si cercetarea manifestantilor, au fost cercetati si condamnati pentru infractiunile de lipsire de libertate si cercetare abuziva. (Rechizitoriu nr. 76/P/1990 al Directiei Procuraturilor Militare Bucuresti). Confruntarile din data de 21 decembrie 1989 au avut ca efect conform datelor detinute de Procuratura Militara 49 de morti si 463 de raniti, iar la mitingul organizat s-au produs 15 raniti. Martorii oculari prezenti la locul unde au existat victime au declarat ca focurile de arma au fost trase de persoane civile si militare aflate n dispozitivele de ordine, dar si din cladirile din jurul zonei unde aveau loc confruntari. Majoritatea victimelor nregistrate nu erau cei din primele rnduri, ci n special unii cetateni din adncime, lucru ce demonstreaza o data n plus, fie efectuarea unor trageri de sus, fie a unor trageri mascate executate chiar din mijlocul demonstrantilor. n ziua de 21 decembrie 1989 s-a ordonat din nou de catre Statul Major Central al G.P. sa se ridice de la unitatile militare munitia subunitatilor de garzi patriotice necesara pentru paza obiectivelor. Prin nota telefonica nr. 185 din 22 decembrie 1989 statul major al garzilor patriotice din municipiul Bucuresti a transmis statelor majore de sector, ordinul de ridicare pna la orele 20.00 de la unitatile militare gestionare a munitiei necesare, socotindu-se cte 30 de cartuse pentru fiecare luptator si arma. n dupa-amiaza zilei de 21 decembrie 1989 garzile patriotice din municipiul Bucuresti au fost solicitate sa actioneze pentru
202

mprastierea manifestantilor din zona Pietei Universitatii fara a avea asupra lor armament si munitie. Subunitatile respective erau din cadrul ntreprinderilor sectorului 6. Noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 a fost aparent un succes pentru fortele de opresiune, manifestatia fiind n general mprastiata si ca urmare n zorii zilei de 22 decembrie 1989 catre orele 03.00 municipalitatea a deplasat masini si personal pentru a executa curatirea zonei. n ziua de 22 decembrie 1989 ntre orele 03.00 si 07.00 n baza ordinului ministrului apararii nationale, au fost efectuate restructurari ale dispozitivelor si miscari de efective astfel nct catre orele 06.00 situatia era urmatoarea: o parte din efectivele Academiei Militare - respectiv 320 ofiteri au fost trimise la unitate iar celelalte forte, aproximativ 400 ofiteri, au fost reamplasate n Piata Palatului; U.M. 01908 Bucuresti a intrat n dispozitiv de blocare n Piata Rosetti, cu 272 militari si la Institutul de Arhitectura cu 120 militari; U.M. 01026 Bucuresti a trimis 2 companii, aproximativ 200 militari, la Intercontinental si Teatrul National n scopul crerii unor cordoane de protectie; circa 500 militari, 30 TAB-uri si 14 tancuri din U.M. 01210 Bucuresti au ramas n dispozitiv n Piata Palatului si la Scala, iar U.M. 01305 Bucuresti cu 400 militari si 15 TAB-uri au ocupat dispozitiv de blocare n zona Piata Palatului, strada 13 Decembrie si Piata Unirii. n zorii zilei pe platformele industriale ale capitalei, asa cum de fapt se prevazuse se constituiau coloanele de muncitori n special cei ce iesisera din schimburile de noapte si care n jurul orelor 7.00-8.00, s-au pus n miscare spre centrul orasului. Obiectivul final al deplasarii l constituia piata din fata sediului C.C. al P.C.R.
203

De retinut ca pentru mpiedicarea actiunilor muncitoresti, respectiv a gruparii, organizarii si constituirii coloanelor n vederea deplasarii spre centrul orasului, unii directori de ntreprinderi, n baza indicatiilor unor activisti de partid, au dispus blocarea portilor institutiilor lor prin sudare. Actiunea nu a putut nsa stavili avntul revolutionar al muncitorimii satula de privatiuni si greutati materiale, revolta crestea ora de ora. n dimineata aceleasi zile, un grup numeros de manifestanti din ntreprinderea 23August au intrat cu forta n magazia de arme a garzilor patriotice, lund un numar de arme de diferite categorii cu care au plecat spre Piata Palatului. Inventarierea efectuata ulterior a evidentiat ca cele 43 de arme pierdute nu au fost recuperate n totalitate. Principalele grupuri apartineau platformelor industriale 23 August, Militari, Grivita, Berceni si Pipera. De-a lungul itinerariilor parcurse coloanele se completau cu diferite persoane, se intersectau si se cuplau cu alte grupuri de oameni ce afluiau din alte zone, astfel ca, n jurul orelor 10.00-11.00 n Piata Palatului se crease o aglomeratie de oameni, care depasea dupa unele aprecieri cifra de 100.000 (dupa opiniile lui Dan losif - peste 400.000). n legatura cu constituirea coloanelor Dan Iosif declara: ... la intersectia Iancului cu Pantelimon erau masati cam 300 de oameni (pag.12) ... O grupa din Piata Iancului a strabatut Soseaua Pantelimon, a intrat pe Dimitrov. La intersectia Mihai BravuDimitrov, s-a ntlnit cu coloana care venea de la mecanica fina, s-au unit si au pornit, iar la intersectia Mosilor cu Bulevardul Republicii s-a mai ntlnit cu o coloana. ... Bulevardul Republicii era plin de la hotelul Modern pna la Foisorul de Foc iar de la Spitalul de Ortopedie s-au luat cearceafuri pe care s-au scris cu
204

crema de ghete lozinci anticeausiste ... Aceasta a fost prima coloana ce a intrat la Intercontinental... n acelasi timp catre Inter venea si o coloana masiva dinspre Piata Unirii, de asemenea, se vedeau coloane si dinspre Bulevardul 6 Martie. Scopul declarat era sa ajungem la CC. Un alt grup masiv s-a format n zona platformei industriale Militari. Grupul era format n special din muncitorii schimbului de noapte si de dimineata, de la uzinele Turbomecanica, INMT, Cesarom, INCREST, etc. Coloana s-a pus n miscare catre orele 17.30, spre intersectia Lujerului, unde s-a ntlnit cu o subunitate militara de tancuri. Asa cum rezulta din declaratiile revolutionarului Zosim Vasile ... Tancurile nu aveau nimic cu coloana, asa ca ne-am continuat nestingheriti deplasarea spre APACA, unde s-a constituit grosul coloanei Militari. Apoi am pornit pe cheiul Dmbovitei, astfel ca n jurul orelor 10.00 eram deja la Gara de Nord. Aici ne-am unificat cu coloana de muncitori ce venea dinspre atelierele Grivita si am pornit mpreuna spre obiectivul nostru final, Piata Palatului, actualmente Piata Revolutiei. Dupa parerea mea coloana avea n compunere peste 60.000 de oameni. n jurul orelor 10.40 mai precis odata cu nceperea retragerii fortelor de ordine din piata am ajuns la locul mentionat. Pe tot parcursul, desi ne-am ntlnit cu unele baraje militare, datorita ordinii n care se desfasura deplasarea coloanei, nu au avut loc altercatii sau alte incidente... La orele 07.00 pe Calea Grivitei se formau grupuri razlete de muncitori. Portile uzinelor erau sudate si pazite de garzi patriotice. n curte am vazut cum crestea numarul de muncitori. Au oprit tramvaie si camioane n care au urcat parte din grupurile deja formate. Lumea ma recunostea si se ncuraja la actiunile pe care le propuneam. Cea mai important coloana mi s-a parut cea venind de la Pipera; pe Dorobanti am naintat rapid spre Piata Romana
205

unde cu o seara nainte fusesem pusi pe fuga de organele de militie. (Din declaratia senatorului Sergiu Nicolaescu) n jurul orei 07.00 la Universitate au nceput sa se constituie grupuri de manifestanti care au intrat n discutii pasnice cu militarii existenti n zona. Pe fondul situatiei create Nicolae Ceausescu a ordonat ministrului de interne si ministrului apararii nationale sa ia masuri ferme de interzicere a ocuparii zonei centrale a capitalei de catre revolutionari, prin folosirea armamentului, amenintndu-i totodata, ca orice retinere din partea lor va fi apreciata ca tradare si sanctionata n consecinta. Ca urmare, ministrul apararii nationale a ordonat aducerea de noi trupe n Bucuresti (U.M. 01303 Trgoviste. U.M. 01057 Mihai Bravu, U.M. 01088 Slobozia, U.M. 01091 si 01069 Mihai Bravu) care au ajuns nsa n capitala dupa fuga dictatorului fapt ce a determinat dirijarea lor spre cazarmile din soseaua Oltenitei. Ulterior, aceste unitati au primit misiuni de lupta ndreptate mpotriva fortelor ostile Revolutiei. La orele 08.10 din ordinul ministrului apararii nationale, gl. mr. Voinea Gheorghe a trimis un detasament de militari din U.M. 01210, U.M. 01656 si U.M. 01246 Bucuresti spre ntreprinderea Turbomecanica pentru a bloca deplasarea coloanelor de manifestanti dinspre zona industriala si din afara orasului spre centrul capitalei. Detasamentul s-a deplasat n raionul ordonat fara a constata probleme deosebite si fara a fi necesara vreo interventie, coloanele deplasndu-se pasnic astfel ca, n jurul orelor 10.00 militarii s-au napoiat la unitati. Tot n aceasta perioada din ordinul V. Am. Aron Mihai din M.St.M. la orele 08.30, Academia Militara a realizat un dispozitiv pentru blocarea accesului spre centru a unor eventuale grupuri de manifestanti dinspre Soseaua Panduri si Drumul Taberei. Dupa circa o ora dispozitivul respectiv a fost retras fara a fi necesara interventia sa. Doua elicoptere militare au executat cercetare aeriana asupra municipiului Bucuresti, iar un
206

elicopter a aruncat manifeste prin care ndemna populatia sa nu raspunda provocatorilor, sa nu li se alature, sa apere cuceririle socialismului, etc. Pe 22 decembrie 1989 la orele 9.00 are loc o scurta sedinta la care n afara de cuplul prezidential mai participa Constantin Dascalescu, Emil Bobu, gl. Milea, gl. Vlad, Tudor Postelnicu. Deoarece se prevedea iesirea n strada a muncitorilor de pe platformele industriale ale Capitalei, Nicolae Ceausescu ordona aducerea unor unitati de tancuri. Asa cum rezulta din declaratia mr. Rafailescu Alexandru care 1-a ntlnit pe gl. Milea Vasile dupa iesirea acestuia de la Nicolae Ceausescu unde avusese loc o sedinta fulger, gl. Milea a iesit desfigurat. ...A strigat sa nu se traga n multime, sa nu se raspunda la provocari, militarii sa ramna grupati lnga tehnica. Noi am transmis imediat ordinul. Declaratii similare au mai facut si alte persoane ce se gaseau n acele momente n preajma gl. Milea Vasile. Urcnd la etajul 6, ministrul apararii nationale a solicitat ofiterilor existenti n jurul sau sa i se asigure o centura si un pistol, deoarece dorea sa se deplaseze la trupe. Dupa primirea lor, ramnnd singur n biroul sefului de stat major al Garzilor Patriotice, gl. Milea Vasile s-a sinucis prin mpuscare. Desi s-a intervenit cu operativitate si a fost trimis de urgenta la spitalul Elias, pe timpul transportului acesta a decedat. Stirea despre moartea gl. Milea Vasile a fost difuzata prin radio abia la orele 10.59. La orele 11.30 Nicolae Ceausescu a facut o ultima ncercare de a se adresa manifestantilor ce sosiser neplanificati n Piata Palatului, iesind n balcon si afirmnd ca ministrul apararii nationale a fost un tradator si ca s-a sinucis n momentul cnd a fost descoperit. Reactia multimii din Piata Palatului a fost
207

violenta, ntmpinnd cuvintele dictatorului cu huiduieli si strigate Milea nu e tradator lucru ce a determinat retragerea n panica, n jurul orei 12.00 a dictatorului n sediul C.C. al P.C.R. nca de la orele 10.00 clarificndu-se situatia existenta n capitala n diferite puncte a nceput fraternizarea armatei cu revolutionarii permitnd acestora urcarea pe tancuri. Iata ce declara n acest sens Dan Iosif: ...la Rosetti am ntlnit prima bariera, erau trei tancuri si militari. Lumea s-a suit pe tancuri ... (pag. 13) ... la intrarea Onesti erau 3 tancuri, doua T.A.B.-uri si o masina de pompieri. La ajungerea coloanei tancurile si T.A.B.urile au parasit locul lund-o spre Scala. ...Un ofiter din T.A.B. ne-a spus ca pleaca pe Onesti sa ne deschida calea ... (pag. 14) ... Aproximativ la ora 11.00 pe str. Onesti, manifestantii ajunsesera deja si scandau lozinci anticeausiste si antidictatoriale. n dreptul Directiei a V-a era o masina cu statie de amplificare avnd 4 difuzoare suspendate, care a fost sechestrata de manifestanti si cu ajutorul carora mai multi revolutionari s-au adresat multimii. Turnura violenta ce a luat manifestatia populara, faptul ca dupa finalul neprevazut armata ar fi fost obligata conform ordinului dictatorului sa faca ordine cu orice pret, fie si prin deschiderea focului mpotriva populatiei a determinat sinuciderea gl. Milea, importana capital a acestui gest fiind contestata de mii de revolutionari si astazi. Conditiile n care s-a produs sinuciderea, vor fi analizate ntr-un subcapitol al prezentului raport. Prin actul generalului Milea, Nicolae Ceausescu s-a vazut brusc lipsit de posibilitatea de a actiona, fiind astfel nevoit sa caute
208

urgent un nlocuitor pe care de fapt l avea n atentie mai demult, respectiv gl. Victor Stanculescu. Sosit de la Timisoara, gl. Stanculescu l-a sfatuit pe dictator si chiar i-a facilitat fuga din sediu. Retras n interior, Ceausescu a declarat: ...V-am spus eu ca sunt tradatori si a ordonat lui Silviu Curticeanu, seful sau de cabinet sa emita un decret prezidential despre tradarea si moartea lui Milea. La orele 10.45 gl. lt. Stanculescu Victor, care se afla n sediul C.C., a transmis unitatilor militare din Bucuresti, ordinul sa se desprinda din dispozitive si sa se retraga n unitati. Ca urmare a acestui ordin, ncepnd cu orele 11.00 au fost retrase efectivele U.M. 01210, 01305,01026 si ale Academiei Militare, iar alte unitati ce se mai aflau n mars spre capitala au fost dirijate n cazarmile din soseaua Oltenitei. (Documentar M.Ap.N. S.2029R/19.11.1991) n jurul orelor 10.00 coloana de blindate revenea pe bulevard spre Piata Romana. Cu zece minute nainte, de la ferestrele blocurilor din zona cetatenii au scos aparatele de radio care anuntau moartea ministrului apararii nationale si faptul ca era acuzat de Ceausescu ca tradator. Faptul a dat multimii si mai mult curaj. Blindatele au fost oprite n piata... ( din declaratia senatorului Sergiu Nicolaescu) La orele 11.15 grupa operativa de la Marele Stat Major a transmis telefonic ordinul ca toate unitatile militare din tara sa-si retraga efectivele de la sediile comitetelor judetene de partid. Aici se impun cteva precizari cu privire la activitatea unor persoane din conducerea superioara a armatei .
209

nca de la orele 08.00, n cladirea C.C. fusese chemati de dictator n vederea preluarii directe, asa cum hotarse Nicolae Ceausescu, conducerea M.Ap.N., gl. lt. Eftimescu Nicolae - prim loctiitor al sefului M.St.M. si seful Directiei Operatii si gl. mr. G. Voinea comandantul Armatei I (Bucuresti). Acesti doi erau n biroul operativ de la etajul 1, n momentul n care s-a aflat de sinuciderea gl. Milea. n aceasta perioada, gl. Gusa se afla nca la Timisoara, iar gl. Stanculescu plecase din Timisoara cu avionul lui Ion Coman, ca urmare a ordinului dat de Nicolae Ceausescu si la cererea sa personala, astfel ca n noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 n jurul orelor 02.00se afla deja n capitala. Revenim la dimineata zilei de 22 decembrie 1989 la orele 05.00, cnd gl. Stanculescu s-a deplasat la Spitalul Militar Central, unde prof. dr. Niculescu Gheorghe i-a pus piciorul n ghips. Rentors acasa, constata ca era asteptat de o Dacie neagra a Securitatii, care l-a transportat la C.C., unde era chemat de dictator. nainte de a se prezenta la Ceausescu, trece prin Biroul Operativ, unde este informat de catre ofiterii acestuia despre situatia din capitala, precum si de sinuciderea gl. Milea. Pe culoar si intrnd n cabinetul 1 - Ceausescu i spune calm: ...Preiei comanda armatei... tocmai acum ti-ai rupt piciorul ... De la 09.00 pna catre orele 13, n ziua de 22 decembrie 1989, M.Ap.N. era condus de grupa operativa a M.St.M. ntr-un fel ntre orele 08 si 13, conducerea armatei a fost lipsita de comanda (n sensul de ministru). Apoi a urmat o perioada de dezorientare datorita vidului n conducerea politica cu care era obisnuita de 40 de ani. La orele 11.30 pe fondul situatiei create, Nicolae Ceausescu a proclamat stare de necesitate pe ntreg teritoriul tarii. Gl. lt. Ilie Ceausescu adjunct al ministrului apararii nationale, ramas
210

singur n functia cea mai mare la M.Ap.N., a transmis la orele 11.45 nota telefonica nr. 37 prin care se ordona tuturor unitatilor militare aplicarea masurilor prevazute pentru starea de necesitate, precum si precizarea: ... Se vor executa numai ordinele Comandantului Suprem. Ordinul transmis nu a fost pus n aplicare ca urmare a blocarii lui prin revenirea n minister a gl. Eftimescu si apoi a gl. Stanculescu, care a dispus anularea notei telefonice anterioare si transmiterea notelor telefonice nr. 38 si 39 (orele 13 -13.30). ntre timp, sfatuit de Stanculescu care ...luase deja masuri si a chemat elicopterul pentru fuga lui Nicolae Ceausescu... a fost nsotit pna la Snagov de Manea Manescu si Emil Bobu. (Declaratie Tudor Postelnicu pag;.37) n timp ce cuplul prezidential urca cu liftul spre platforma pe acoperis revolutionarii au patruns n sediu reusind sa ntrerupa reteaua electrica, determinnd astfel blocarea liftului ntre etajul 6 si 7. Numai interventia aghiotantilor a facut posibila scoaterea lor din lift si continuarea ascensiunii. Dar despre chemarea elicopterului a declarat si gl. Vlad, existent la acea ora n sediu: ... elicopterul a fost chemat de gl. Stanculescu... Stanculescu l-a salvat pe Ceausescu... de furia multimii...) n acelasi timp, simultan cu plecarea elicopterului spre Trgoviste urma sa plece un autoturism cu Dascalescu ...o masina cu Dascalescu care ducea niste lenjerie...(declaratie Iulian Vlad pag. 58). De ce la Trgoviste? Fiindca Nicolae Ceausescu ...trebuia sa continue lupta... si la Trgoviste trebuia sa se ntlneasca cu membrii C.P.Ex-ului si membrii de guvern ramasi fideli, iar gl. Neagoe trebuia sa trimita acolo toate unitatile sale de paza si
211

garda, ...a ales Trgovistea unde trebuia sa se ntlneasca cu conducerea, iar eu trebuia sa trimit acolo unitatile mele... (Declaratie gl. Neagoe, pag. 19). Concomitent cu fuga lui Nicolae Ceausescu pe calea aerului, desi era pregatita si varianta subterana si terestra, s-a realizat patrunderea manifestantilor n sediu. Primii civili ajunsi sus pe terasa au prins momentul decolarii sub amenintarea a sute de pistoale automate. Fuga pe calea aerului a cuplului prezidential a captat atentia multimii catre acest eveniment permitnd astfel, ca pe caile subterane sa fie retrase fortele ce asigurau paza cuplului, dupa ce n prealabil multi dintre acestia au abandonat armamentul ce-l aveau n primire. Dupa ndepartarea elicopterului, dar si pe timpul aterizarii acestuia pe acoperisul cladirii s-a ncercat fortarea usilor cu o basculanta, fara nsa rezultat si ca atare s-a procedat la spargerea geamurilor si patrunderea prin efractie n interior. Cu privire la situatia din Piata Palatului, imediat dupa fuga cuplului prezidential Dan Iosif declara: ... Piata era arhiplina ... S-a intrat n C.C. ... col. Cernat ne-a spus ca nu exista nici un risc din partea lor, ca nu vor trage niciodata n populatie ... Am intrat si am nceput sa gasim arme, n dormitorul Elenei Ceausescu sub patul ei s-au gasit lazi de munitie 7,65 mm si ... AKM-uri ... Avea 8.000 de securisti care o pazeau ... Am gasit si pistoale abandonate ... A nceput narmarea cetatenilor cu armele existente ... S-au constituit un comandament militar n sala 226 unde era gl. Gusa si gl. Vlad si-n camera 225 un comandament civil condus de domnul Mazilu (pag.17) ... Am facut un fel de grup de conducere si-am mpartit si sarcini ce face fiecare.
212

Concomitent cu fuga dictatorului, n sala de sedinte a Comitetului Central se constituia un guvern condus de Ilie Verdet n componenta caruia era prevazut a-si continua activitatea Constantin Dascalescu tot ca prim-ministru al Romniei. Ilie Verdet era un personaj apreciat de comunitatea socialista astfel ca, n una din vizitele sale n Romnia primul ministru al URSS Alexei Kosghin a sugerat schimbarea conducerii politice prin nlocuirea lui Ceausescu: ...l aveti pe tov. Verdet care a studiat la noi si a terminat cu exceptional. n dimineata zilei de 22 decembrie 1989 nu s-a actionat n nici o mprejurare prin folosirea armelor de foc mpotriva manifestantilor. 4.3. Moartea generalului colonel Vasile Milea - ministrul apararii nationale Vom reproduce din lucrarea sa nceputul adevarului pag. 130-138, descrierea conditiilor si sinuciderii gl.col. Vasile Milea, caz studiat n amanunt de Comisia Senatoriala pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989 - prima Legislatura. Din expunerea faptelor si a punctelor de vedere personale cred ca a reiesit cu claritate importanta pe care am acordat-o gestului facut de Vasile Milea n dimineata zilei de 22.12.1989. Acest material si propune a lamuri pe baza probelor existente activitatea gl. Milea Vasile n Bucuresti n perioada 16-22 decembrie 1989 si mprejurarile n care s-a produs moartea fostului ministru al apararii nationale, urmarind eliminarea ambiguitatilor si speculatiilor uzitate pe diferite cai si de diferite persoane, cu sau fara intentie, dintr-o documentare incomplet si
213

ndoielnica. Din analiza prevederilor normative si a continutului juramntului militar, rezulta clar abilitatea dictatorului, n calitatea sa de Comandant Suprem, de a conduce direct fortele armate dar si celelalte elemente ale sistemului apararii nationale, folosind n acest scop multiple verigi subordonate nemijlocit vointei sale (ministere, departamente, organisme). Totodata ca forta politica conducatoare, P.C.R., prin organele sale avea drept de conducere, coordonare si control asupra tuturor elementelor sistemului. Generalul de armata Milea Vasile, s-a nascut la 1 ianuarie 1927 n comuna Leresti, judetul Arges, si-a facut studiile civile, respectiv Liceul Comercial pe care l-a absolvit n anul 1946, iar studiile militare ncepute n anul 1949 - la Scoala Militara de Ofiteri de Infanterie. A urmat cursurile Academiei Militare (Facultatea de Tancuri), pna n anul 1952, iar n anul1964 cursul post academic superior. n cariera sa militara a ndeplinit succesiv majoritatea functiilor posibile, de la comandant de pluton la ministru al apararii nationale, iar pentru merite deosebite i s-a acordat gradul de general maior n anul 1964, de general locotenent n anul 1969 si de general colonel n anul 1977. La 23 decembrie l989 a fost naintat post-mortem la gradul de general de armata. Fiind ofiter de cariera a fost foarte bine pregatit profesional, cu mare putere de munca, bun excutant al ordinelor, exigent cu sine si cu subordonatii, fiind n acelasi timp sobru si hotart, respectat si admirat de subordonati. n continuare, vom ncerca o descriere faptica a evenimentelor din perioada 16-22 decembrie 1989 cu referire la cazul gl. Vasile
214

Milea, supunndu-va spre observatie argumentele pro si contra de care dispunem. n seara zilei de 16 decembrie 1989, ministrul apararii nationale gl. col. Vasile Milea, la solicitarea lui Radu Balan, prim secretar al fostului Comitet Judetean P.C.R. Timis si fata de informatiile primite de unitatile militare din Timisoara, a ordonat aducerea n cazarma a cadrelor cu functii de conducere si constituirea n acest municipiu a 10 patrule, fiecare a cte 10 militari, conduse de ofiteri care mpreuna cu organele de ordine sa asigure paza obiectivelor magazine si cladiri devastate si incendiate la Timisoara, pe fondul tulburarilor cauzate de ncercarea fortelor de ordine de a mprastia persoanele din jurul locuintei pastorului LAZLO TKES. Spre dimineata, patrulele au fost retrase n cazarmi. Ulterior, datorita intensificarii actiunilor violente n cursul noptii de 16 spre 17 decembrie 1989 la ora 03.30, s-a ordonat de catre ministrul apararii natiationale ca un grup de ofiteri superiori din Marele Stat Major precum si seful Inspectoratului Muzicilor Militare sa se deplaseze n garnizoana Timisoara pentru a organiza, potrivit ordinului comandandantului suprem, defilarea unitatilor militare cu fanfara si drapelul de lupta, n scopul dezamorsarii situatiei tensionate create. Grupul mentionat, a sosit la Timisoara cu avionul, la ora 09.30. ncepnd cu data de 17 decembrie 1989 orele 12, din acelasi ordin s-a transmis indicativul TABELA ABC-ANA, cuprinznd masuri de rutina pentru ntarirea pazei si apararii unitatilor si obiectivelor militare, precum si constituirea unor grupe operative, cu ocazia anuntarii plecarii n Iran a lui Nicolae Ceausescu, planificata a se desfasura ncepnd cu ziua de 18 decembrie 1989.
215

La ora 14.25 s-a transmis indicativul RADU CEL FRUMOS (alarma de lupta partiala) pentru marile unitati si unitatile militare din judetul Timis. n cadrul acestui indicativ se prevad a se aplica masuri de ridicare a capacitatii de lupta a unitatilor si marilor unitati, astfel nct acestea sa fie n masura a ndeplini n timp scurt misiunile de lupta ordonate. Dupa cum este cunoscut, la data de 17 decembrie 1989 ora 17.00, a avut loc teleconferinta cu toti primii secretari ai comitetelor judetene de partid la care au participat si comandantii de garnizoane resedinte de judet. Pentru o cunoastere mai exacta a pozitiei gl. Milea Vasile fata de ordinele formulate de Nicolae Ceausescu, este necesar a analiza unele din discutiile purtate n cadrul acestei teleconferinte si a sedintei Comitetului Politic Executiv, din care rezulta ca gl. Milea Vasile nu a acceptat si a ntrziat deliberat narmarea cu munitie de razboi a armatei si nici nu a ordonat executarea unor manevre cu tehnica din dotare, permitnd n acest mod amplificarea demonstratiilor. Acesta a fost motivul pentru care Nicolae Ceausescu l-a acuzat de neexecutarea ordinului dat de el, n calitatea pe care o avea de comandant suprem. n cadrul teleconferintei din 17 decembrie 1989 Nicolae Ceausescu a afirmat: Este stare de necesitate. Am dat ordin sa se traga, se someaza si daca nu vor sa se supuna se trage ", iar Elena Ceausescu: Cei cazuti sa fie dusi n beci, sa nu mai iasa niciodata de acolo". Iata doua fraze care incrimineaza pe cei doi dictatori n tot ceea ce a urmat facndu-i responsabili de moartea a numerosi oameni nevinovati.
216

Din discutiile purtate n cadrul sedintei Comitetului Politic Executiv al P.C.R. la 17 decembrie 1989, ora 17.00, mai redam urmatoarele : Nicolae Ceausescu: Au avut o atitudine defetista, capitularda, att organele Ministerului Apararii Nationale ct si ale Ministerului de Interne. Aseara am discutat cu ei si le-am zis ca n cursul zilei de astazi (17 decembrie n.n.) sa faca demonstratii cu unitati de tancuri. Sa fie n centrul orasului, sa faca demonstratii n centrul orasului. Aceasta presupune ca unitatile trebuiau sa se gaseasca n centru. Eu am dat ordin sa se faca acest lucru, iar voi ati facut o plimbare. Nu era posibil sa se ntample ce s-a mmplat, daca unitatile se aflau n centru, trebuia lichidat repede cu toate aceste lucruri le-a trebuit o ora si jumatate pna s-au miscat unitatile militare. Unde a fost demonstratia de care am vorbit, pentru care am dat ordin? Gl. Milea Vasile Am executat deplasare din est catre vest. Nicolae Ceausescu: Nu deplasare de la est catre vest, unitatile de transportoare si de tancuri trebuiau sa se afle n centru. Asta nseamna ca am ordonat nu sa se duca de la est catre vest. Voi n-ati executat ordinul dat, ca am dat ordin n calitatea pe care o am de comandant suprem, ordin care este obligatoriu pentru voi, pentru toate unitatile, att ale Ministerului Apararii, ct si ale Ministerului de Interne." Atacul lui Nicolae Ceausescu se amplifica n momentul n care a aflat ca fortele armate nu au executat ordinul de a folosi armamentul.
217

Gl. Milea Vasile ...Nu le-am dat munitii. Nicolae Ceausescu: De ce nu le-ati dat? Am dat ordin sa traga n aer, sa someze. De ce nu le-ati dat munitie? Daca nu le-ai dat munitii, mai bine i tineai acasa. Ce fel de ministru al apararii esti tu? Ce fel de ministru de interne esti tu, Postelnicu? Spuneati ca le-ati dat munitie de manevra?! Ei au primit sarcini de lupta, nu de manevra?! Nu ati spus adevarul, de abia acum spuneti, pna acum m-ati dezinformat. Ati spus ca ati dat ordin sa traga. (Prin aceste fraze si functia pe care o avea dictatorul devine autorul moral al crimelor pna n 22 decembrie, ora 12.06). De ce ati dezinformat? Conchiznd ca situatia este foarte grava, Nicolae Ceausescu l ataca verbal foarte dur pe fostul ministru al apararii nationale ca si pe cel de interne, considerindu-i tradatori, fapt ce demonstreaza starea de panica a celor doi dictatori, ca si ncercarea de a-l culpabiliza pe gl. Vasile Milea si a-l determina sa execute ordinele fara comentarii sau interpretari. Mai mult dect att, Nicolae Ceausescu ajunge n situatia de a-i ameninta pe cei doi ministri chiar cu moartea. Elena Ceausescu: Situatia este foarte grava si neplacuta. Nicolae Ceausescu: Este grava si voi sunteti vinovati! Pentru ca voi ati mpins la aceasta situatie.O mna de derbedei, pusi la cale de cei care vor sa distruga socialismul si voi de fapt le faceti jocul.
218

Cum putem califica acest lucru, sa discutam n Comitetul Politic Executiv aceasta situatie, iar eu n calitate de comandant suprem, consider ca ati tradat interesele tarii al ale poporului, ale socialismului si n-ati actionat cu raspundere. Din momentul de fata, daca Comitetul Politic Executiv este de acord, destituim pe ministrul apararii nationale si pe ministrul de interne si pe comandantul trupelor de securitate. Din acest moment, preiau comanda trupelor armatei, sa-mi pregatiti Decretul, convocati Consiliul de Stat, ca sa facem totul legal n seara asta. Nu mai am ncredere n asemenea oameni. Nu se poate merge mai departe asa. Toata noaptea am stat sa discutat cu ei din zece n zece minute ca apoi sa-mi dau seama ca ei nu fac ce le-am ordonat. Trebuia sa-i omoare pe huligani, nu sa-i bata ei. Tu crezi ca huliganii aceia n-au stiut care-i situatia cu voi, de au intrat n sediu. Intrarea n sediul organului de partid nu este admisa. Cine v-a dat dreptul sa va consultati voi si sa nu luati masurile care se impun, pentru ca eu am discutat cu voi si v-am dat ordin? Stiti ce ar trebui sa va fac? Sa va pun n fata plutonului de executie! Asta meritati! Pentru ce ati facut voi, nseamna pactizare cu inamicul. Ai facut armata, Milea? Asa se cheama, nu?! Gl. Milea Vasile Da, tovarase secretar general! Din acest moment, Nicolae Ceausescu pentru a se asigura n legatura cu executarea ordinelor procedeaza la transmiterea lor directa n scopul lichidarii oricarei actiuni, simulnd un proces intentat generalului. Nicolae Ceausescu: Voi da ordin ca imediat sa se primeasca acum armament.
219

Toti sa fie narmati si sa aplice ordinul. Cnd am dat ordin sa aplicati starea de necesitate, cu ce o aplicati, cu bta?! Cnd am spus stare de necesitate, ce nseamna pentru voi stare de necesitate cu bta? Tu care conduci trupele de securitate, nu stii ce nseamna stare de necesitate?. Vlad Iulian Stiu tovarase secretar general, am dat ordine! Nicolae Ceausescu: Nici acum nu spuneti adevarul, pentru ca cei de la sediul Comitetului Judetean de Partid n-au avut cu ce trage. Soldatii au luptat cu ce au avut, cu bta si au reusit sa faca fata. Unul daca tragea ar fi fugit ca potrnichile. Voi nu vedeti unde ati adus situatia? Am spus sa trageti n aer, somati si daca nu, trageti n picioare. ... Deci masuri imediate, sa lichidam repede ce este la Timisoara, sa punem trupele n stare de alarma, n stare de lupta att unitatile Ministerului de Interne ct si cele ale Apararii Nationale si oriunde se ncearca vreo actiune, sa fie lichidata radical, fara nici un fel de discutie. Ce facem cu ministrul apararii? Ce spui tu Milea? Trebuie sa remarcam modul de exprimare a generalului Milea n raspunsul sau care semnifica o neimplicare directa n executarea ordinului spre deosebire de Vlad Iulian. Gl. Vasile Milea: Daca-ati ordonat asa, asa transmitem imediat. Dupa care sunt la dispozitia dumneavoastra. Este evident ca Nicolae Ceausescu nu intentiona sa l demita pe generalul Milea Vasile, sau pe ceilalti doi, data fiind complexitatea situatiei precum si perspectiva vizitei n Iran. Dupa cum declara Manea Constantin seful de cabinet a lui Nicolae Ceausescu: Lucrurile s-au mpacat, ei si-au luat
220

angajamente, bine, aparent, el avea nevoie sa se asigure naintea plecarii n Iran ca nici asta prost planificata din punctul meu de vedere, ci sa fie sigur ca la napoiere totul e linistit. Reprosurile adresate gl. Milea Vasile continua. Nicolae Ceausescu: De ce n-au iesit unitatile cu arme, pentru ca, cu pusca n mna, fara armament (se refera la munitie n.n.) nu se poate apara si nici bate. Elena Ceausescu: Trebuie sa spuna ce este n conceptia lor, care este pozitia lor. Gl. Vasile Milea: Va raportez, alta pozitie nu am nici eu si nici ceilalti tovarasi. Nicolae Ceausescu: De ce nu ati luat masuri? Gl. Vasile Milea: Sunt vinovat. Am gndit ca nu va lua amploare. (recunoaste ca nu a respectat ordinal dat n.n.) Nicolae Ceausescu: Ce parere aveti tovarasi?, trebuie sa Hotarm ce facem. Gheorghe Radulescu: (cu referire la nlocuirea generalului Milea Vasile): Parerea mea acu, n legatura cu ministrul apararii nationale si cu ministrul de interne, consider ca nu este cazul, pentru ca nu este acum momentul potrivit pentru acest lucru.
221

Constantin Dascalescu: Acum s-au auzit indicatiile si ordinele date, dar sa nu ne grabim sa luam niste masuri care n-ar fi bine studiate. Gheorghe Oprea: Cred ca tovarasii au nteles bine ce au de facut si va rog sa le acordati ncrederea sa se ocupe n continuare. Nicolae Ceausescu: Ce garantie exista ca voi toti nu veti proceda la fel ca pna acum? Gl. Vasile Milea: Garantia pentru mine este ca n-am nteles primejdia de la nceput, acum mi este clar, cnd ati spus ca este stare exceptionala. Nicolae Ceausescu: Bine, sa mai ncercam tovarasi! Iata cum descrie capitanul Barbu, aghiotantul gl. Milea, starea n care se afla acesta dupa sedinta: Pe 17 decembrie 1989, seara, eram cu dnsul la M.Ap.N si-mi zice: - mai copile ce s-o ntmpla, ce-o fi? Ce se va ntmpla cu copiii, cu nepotii, cu tine, cu copii tai? Ce-o fi? La orele 18.00 s-a ordonat alarma de lupta partiala pentru ntreaga armata. La orele 19.00 s-au facut precizari comandantilor de armata privind unele masuri ce trebuiesc luate de trupe, precum si modul de comportare a acestora n diferite situatii: - sa fie luate masuri suplimentare pentru observarea si siguranta obiectivelor;
222

- toti militarii sa fie pregatiti pentru a lupta ca infanteristi; - n municipiul Bucuresti sa se organizeze patrule dupa planul comenduirii de garnizoana. La orele 23.00 s-au convocat la M.Ap.N. comandantii de arme si sefii directiilor centrale din minister pentru a fi informati asupra situatiei create n tara ndeosebi la Timisoara si a li se preciza modul de comportare a cadrelor si militarilor n termen. S-au discutat probleme ridicate de comandantii respectivi. n zilele de 18, 19 si 20 decembrie 1989 gl. Milea Vasile a condus activitatile armatei att din sediul Ministerului Apararii Nationale ct si din cel al fostului C.C. al P.C.R. Aici a plecat n ziua de 21 decembrie 1989 din ordinul lui Ceausescu. Cpt. Vatamanescu Ioan declara ca: n dimineata zilei de 21 decembrie 1989 am intrat n serviciu, motiv pentru care m-am deplasat la sediul M.Ap.N. unde se afla generalul Milea Vasile. De aici, mpreuna cu ministrul apararii nationale ne-am deplasat la sediul fostului CC. al P.C.R. n vederea participarii generalului Milea Vasile la mitingul ce se organizase pentru ora 12.00." La cererea ministrului, la C.C. a fost trimisa o grupa operativa formata din ofiteri superiori din M.St.M. sub conducerea col. Folescu Dumitru. Grupa avea n compunere cadre specializate n asigurarea transmisiunilor dotate cu tehnica necesara conducerii trupelor. Din ordinul lui Nicolae Ceausescu, n vederea desfasurarii mitingului de condamnare a evenimentelor de la Timisoara, prevazut pentru orele 12.00, n Piata Palatului si pe caile de acces au fost desfasurate forte de opresiune pentru blocarea patrunderii grupurilor de manifestanti si interzicerea parasirii pietei de catre participantii la miting. Strazile adiacente erau blocate de tractoare si camioane. Activistii de partid supravegheau deplasarea
223

institutiilor spre piata palatului. Atmosfera din sediul C.C.-ului este redata n mod semnificativ de fostul sef de cabinet a lui Nicolae Ceausescu, Manea Constantin: n 21 decembrie, dimineata, s-au facut pregatiri pentru miting. nti a fost o sedinta extraordinara de Comitet Politic. Deci n ziua aceea a fost zarva mare, multa framntare, ordinele date de el (Nicolae Ceausescu n.n.) din sfert n sfert de ora, totul sa se disperseze sa nu se lase lumea sa se adune nici n strada si nici n alta parte, ntreaga securitate si militie iesise n strada. Dupa spargerea mitingului gl. Milea Vasile a primit dispozitie din partea lui Nicolae Ceausescu de a da ordine unitatilor militare din garnizoana Bucuresti sa sprijine fortele Ministerului de Interne pentru apararea sediului C.C. al P.C.R. si descurajarea manifestantilor. (Documentar M.Ap.N./S2029R/19.11.1991). Asa cum am mai vazut se formasera grupuri la Cofetaria Gradinita n Piata Universitatii si n piata Unirii. n baza ordinelor date de ministru au avut loc miscarile de trupe. Detaliile acestora au fost redate odata cu descrierea cronologica a evenimentelor. n continuare vom urmari implicarile directe ale ministrului pna n dimineata lui 22 decembrie 1989, momentul critic care i-a fost fatal. - La orele 17.30, gl. Milea Vasile a cerut sa i se trimita la C.C. o grupa de transmisionisti cu mijloacele necesare pentru a avea legatura proprie cu subordonatii si cu grupa de ofiteri din M.Ap.N. cu harta municipiului Bucuresti. Au fost trimisi de la Comandamentul Trupelor de Transmisiuni 4 ofiteri de transmisiuni (cpt.ing. Tufan Marius, mr. Stan Danut, mr. Raducu Marian si cpt. Plavitu Dan). De la M.St.M. a fost trimisa o grupa de operatori condusa de col. Folescu Dumitru.
224

Tot la aceasta ora a ordonat comandantului Aviatiei Militare sa execute zbor de recunoastere cu doua elicoptere, pentru a stabili miscarile manifestantilor n oras. n dupa-masa aceea a fost mereu chemat, mereu admonestat de Nicolae Ceausescu, acuzat ca trage de timp, ca nu are putere de decizie, iar seara l-a admonestat foarte dur si foarte serios, i-a interzis sa mai stea n birou cu generalii la pierderea vremii n fata hartilor ca nu de aia este ministrul apararii. (Manea Constantin) Din declaratia col. Dumitrescu Nicolae, care n ziua de 21 decembrie se afla n fostulul sediu C.C. al P.C.R. rezulta ca n jurul orei 17.00 (gl. Milea Vasile n.n.) a efectuat o inspectie a dispozitivelor subunitatilor de garzi patriotice ce se aflau ntre Hotelul Intercontinental si blocul Scala. Luptatorii stationau n doua autobuze si erau narmati cu cozi de lopeti. Se subliniaza urmatorul aspect: noi nu eram subordonati gl. Milea Vasile, ci direct lui Nicolae Ceausescu prin Ion Coman. Totusi ne-a chemat gl. Milea pe mine si nca pe trei ofiteri (col. Prcalabescu, col. Murariu si lt. col. Dumitru) si ne-a trimis sa vedem dispozitivul. Privitor la ordinele transmise unitatilor militare de gl. Milea Vasile retinem din declaratia lt. col. Amariucai Dorel urmatoarele: Am plecat si i-am raportat ministrului si mi-a spus n mod cert: nu va apropiati voi de linia nti. Ramneti asa cum sunteti acum voi si da-le nca o data ordin, sa nu traga dect daca sunteti atacati si numai n sus. A spus asta de mai multe ori. Referitor la starea de spirit n care se gasea fostul ministru al apararii, declaratia ofiterului evidentiaza: l cunosc pe gl. Milea Vasile ca un om dur. Am avut ocazia sa-l vad atunci att de apropiat mi-am dat seama ca este ntr-o tensiune sufleteasca.
225

n jurul orei 22.00 ministrul apararii nationale a dat ordin de dislocare a unor efective pentru a constitui rezerva fortelor existente n zona Piata Romana Intercontinental - Universitate. Tot n aceasta perioada, n jurul orei 23.00, gl. Milea Vasile s-a deplasat pentru a inspecta dispozitivul realizat de fortele armate. De la balcoane s-a aruncat asupra militarilor, inclusiv a ministrului, cu diverse obiecte. Militarii au raspuns prin foc executat n sus. Pe acest fond, din diverse locuri s-a tras asupra manifestantilor cu munitie lacrimogena, ce nu exista n dotarea armatei. n aceasta situatie, gl. Milea Vasile a ordonat sa nu se mai traga nici macar n sus. n acest sens, col. Prcalabescu relateaza: n seara zilei de 21 decembrie 1989, n jurul orelor 21.00-21.30 am fost chemat de Nicolae Ceausescu mpreuna cu gl. Milea Vasile, Postelnicu si Vlad si s-a atras n mod deosebit atentia gl. Milea Vasile pentru modul defectuos n care actioneaza armata pentru raspndirea demonstrantilor de la Hotel Intercontinental. Acesta este motivul pentru care i-a ordonat sa se deplaseze personal n zona dispozitivului de la Intercontinental. (Procuratura Militara nr. 68P/1990) Din acest moment, gl. Milea Vasile preia direct si pe teren comanda actiunilor unitatilor militare din Piata Universitatii. Relativ la acest moment, cpt. Vatamanescu declara: Catre miezul nopti l-am nsotit pe gl. Milea Vasile care a mers printre categoriile de forte ce asigurau blocarea accesului catre fostul sediu al C.C. al P.C.R. dinspre Hotel Intercontinental. Aici gl. Milea Vasile s-a deplasat printre barajele de militari n
226

termen alaturi de care se gaseau comandantii de subunitati carora le-a ordonat sa nu traga dect foc de avertismetisment n sus. n tot timpul ct si-a exercitat functia, implicndu-se direct n lichidarea baricadei de la Intercontinental, asupra generalului s-au facut presiuni, n sensul de a fi mai dur si mai hotart, de catre Ion Dinca aflat si el n zona, alaturi de Postelnicu si Iulian Vlad. - La orele 23.30, gl. Milea Vasile a ordonat mr. Rosca Valentin, comandantul unei companii de tancuri sa nlature baricada n flacari de la Intercontinental, dupa ce se ncercase acest lucru, fara succes, cu un TAB condus de lt. Serban Nicu, TAB-ul care a luat foc si a fost parasit de echipaj lnga baricada. n acest timp o autobasculanta abandonata n mers de sofer, a parcurs n diagonala spatiul liber de manifestanti din spatele baricadei, ndreptndu-se dinspre rondul de la Universitate spre marginea baricadei, izbinduse de un copac si a luat foc. Nu a fost accidentata nici-o persoana. Tancurile au trecut peste baricada. Primul a trecut tancul condus de plt. maj. Neagu Victor, apoi n ordine: sg. maj. Dumitrescu Cristian, plt. Dobre Gheorghc, mr. Rosca Valentin si sg. maj. Rusca Alexandru. Dupa nlaturarea baricadei, n urma tancurilor si TABurilor s-au deplasat forte de ordine din Ministerul de Interne, unitati de infanterie si Academia Militara care au obligat pe manifestanti sa se mprastie spre Piata Unirii si strazile laterale. Sau efectuat arestari si violene deosebite mpotriva civililor. La rndul sau, cpt. Tufan si aminteste: gl. Milea Vasile a iesit (din sediul C.C. n dispozitivul trupelor n. n.) de mai multe ori, dupa aceia a iesit cu mine si apoi singur de vreo doua ori. Prima data era n jurul orei 22.00 . Am iesit pe la intrarea D, cu ministrul fiind si Vatamanescu. Am mers pna la baricada de la Hotel
227

Intercontinental unde mai erau nca oameni. Personal am stat numai 2-3 minute dupa care am revenit la sediu. La 3-4 minute a venit si ministrul. Dupa un timp, ministrul a iesit din nou si mi-a spus sa vin cu el. Era n jurul orelor 23.00. n continuare, mi se pare important de retinut ca ministrul, la aceasta ultima iesire, a plecat din zona Intercontinental nainte de a porni tancurile. Tot cu aceasta ocazie a avut loc o discutie ntre factorii de conducere la care au participat si Dinca si gl. Hortopan. Din declaratia capitanului Stroe se retine ca la Intercontinental gl. Milea Vasile a stat pna la venirea tancurilor si cnd primul tanc a trecut peste baricada, noi am plecat de acolo mpreuna pe la 1.00 si ceva noaptea, eu ramnnd la parterul C.C. Deosebit de semnificativa pentru starea sufleteasca traita de ministrul apararii este si declaratia gl. Vlad Iulian care afirma: Dupa miezul noptii am facut doar 20 sau 30 de metri spre bulevard si m-am ntlnit cu gl. Milea Vasile, n timp ce se ntorcea la sediul fostului C.C. care era extrem de afectat. Pur si simplu m-a mbratisat. Sub aspectul starii sale psiho-morale era profund afectat, adica asa cum nu l-am vazut niciodata. M-a ntrebat unde am fost de nu m-a vazut, dupa care a intrat n sediu. Mai trziu a avut loc o scurta sedinta n care am prezentat situatia. Era si Ceausescu. Aproximativ n jurul orei 1.00 noaptea, ministrul apararii a facut o informare foarte succinta. Eu nu am participat personal la aceasta sedinta, dar dupa ce s-a terminat m-am retras cu dnsul si am stat de vorba ntre patru ochi, aproximativ o ora si jumatate, doua. n discutia cu el mi-a descris starile sufletesti pe care le traia ca om si comandant al armatei, ca sef al armatei si ca tata de familie, ca sot.
228

Pe la orele 1.30 - relateaza col. Prcalabescu ...Gl. Milea Vasile care era cu aghiotantul sau lt. maj. Barbu, mi-a spus ca este foarte obosit si i-am oferit un ceai. Cu aceasta ocazie mi-a spus ca este posibil ca aceasta demonstratie sa ia amploare si ca se va ntmpla ceva, dupa care s-a dus n biroul lui Ion Coman si s-a culcat, lucru confirmat si de doi dintre aghiotantii sai (cpt. Barbu si cpt. Vatamanescu). n dimineata zilei de 22 decembrie 1989, n jurul orelor 07.00 cpt. Vatamanescu l-a trezit comunicindu-i sa se prezinte la Nicolae Ceausescu unde a fost chemat. Iata ce declara Manea Constantin privitor la evenimentele din dimineata acestei zile: ... Am intrat la mine n birou unde erau de asemenea cu hartile, cu steguletele, n orice caz Milea era darmat. Am vrut sa discut cu el, era marcat de ce a fost n noaptea aceea si mi-a zis ca toata problema este sa nu deschidem foc. Lt. col. Talpeanu Ion, fost aghiotant prezidential, confirma ca n jurul orelor 08.15 Nicolae Ceausescu a chemat la etajul 1, lnga cabinet, pe cei din comandament: gl. Milea, Postelnicu, Vlad si Prcalabescu. De asemenea, au fost chemati mai multi demnitari: Constantin Dascalescu, Curticeanu Silviu, Bobu Emil, Manea Manescu si altii. Iata cum descrie atmosfera acelei ultime sedinte gl. Vlad Iulian: ... Ultimul moment cnd l-am vazut pe gl. Milea a fost n dimineata zilei de 22 decembrie 1989, nu mai stiu exact ora, cnd am fost chemati mai multi la Ceausescu, tot n biroul lui. n jurul orei 08 sau 08, nu mai trziu de 09.00. n orice caz erau fostul prim-ministru Manea Manescu, gl. Milea, Postelnicu, Curticeanu si s-a interesat, mi se pare, de fostul secretar (P.C.R. n.n.) al Capitalei... care este situatia n acest sens ntrebndu-l pe Milea daca are toate fortele, datele cu privire la ce se ntmpla n
229

Bucuresti. Prima ntrebare pe care a pus-o pe un ton rastit era cam asa: Ce face armata? Unde sunt unitatile? Starea pe care o avea Milea probabil ca se accentuase, n orice caz nu a dat un raspuns care sa-l satisfaca. n momentul n care s-a ridicat a pus mna pe mna mea si a ramas n pozitia aceasta, dnd raspunsul care l-a dat. Ceausescu nesatisfacut de acest raspuns s-a rastit ntr-un mod deosebit de brutal: - Cum ti permiti sa vii n fata mea! Eu trebuie sa-ti dau tie raportul? Du-te imediat si vezi sa vii sa-mi raportezi! Nu a trecut dect aproximativ o jumatate de ora si am aflat ca s-a mpuscat! Imediat dupa terminarea sedintei, mr. Rafailescu Alexandru l-a ntlnit pe fostul ministru al apararii despre care si aminteste: n jurul orei 08.30 a avut loc o sedinta fulger a C.C. din care gl. Milea a iesit desfigurat. Sedinta a fost la etajul I. Singur a venit spre noi, a intrat n camera de stat major. Starea sa de tensiune s-a amplificat cnd i-am spus ca multimea s-a urcat pe tehnica. Eu eram n usa camerei unde aveam dispeceratul. A nceput sa tipe la mine, era de nerecunoscut. A strigat sa nu se traga n multime, sa nu se raspunda la provocari, militarii sa ramna grupati lnga tehnica. Noi am transmis imediat ordinul. Referitor la aceasta problema col. Carp Gheorghe confirma ca n jurul orelor 10.10 RONDOUL a transmis ordinul sa nu se execute trageri nici macar de avertisment. Totodata, din jurnalul actiunilor de lupta a unei mari unitati rezulta ca ncepnd cu orele 10.25 au nceput actiunile de retragere a unitatilor ce se gaseau n dispozitiv la Intercontinental si Scala catre Piata Romana si ulterior n cazarmile de dislocare. Col. Carp Gheorghe declara ca, n baza
230

ordinelor primite de la esalonul superior, n jurul orelor 10.28 sunt oprite coloanele unitatilor mecanizate si de tancuri ce se deplasau catre capitala dinspre Slobozia si dirijate catre sediul unor unitati din garnizoana Bucuresti. ( Documentar M.Ap.N. nr. S 2044 R / 09.03.1992) La rndul sau, mr. Tufan Marius, membru al grupei de transmisiuni ce functiona n sediu n aceea perioada (n fostul sediu al C.C. al P.C.R.), relateaza ca: ...dupa ce a iesit de la sedinta, gl. Milea Vasile a urcat la etajul VI unde, vazndu-l mpreuna cu Rafailescu, a spus: - v-am dat un ordin, la care i-a raspuns ca ordinul dat, de a nu se trage, a fost transmis. n continuare gl. Milea Vasile a intrat n camera cu col. Prcalabescu si o perioada de timp l-am mai vazut . Referitor la aceste momente col. Prcalabescu declara: ...Stateam n birou. Era cam ora 9.30 cnd vine gl. Milea. Am iesit n fata. Milea venea catre biroul meu. L-am nsotit. Cnd am ajuns n holul care este la lift zice: Domnule vreau o centura sa merg jos la unitati. La ordinul gl. Milea, col. Prcalabescu l-a chemat pe cpt. Vatamanescu, iar dupa sosirea acestuia, i-a cerut acestuia sa paraseasca ncaperea ntruct avea ceva de vorbit cu aghiotantul sau. n birou, gl. Milea Vasile a ramas singur cu cpt. Vatamanescu, care relateaza urmatoarele: Si nici nu a apucat sa nchida usa si a nceput sa plnga. El a ramas n picioare, iar eu eram n dreptul usii. Acum pot sa realizez mai bine clipele acelea, ca era o situatie dramatica si el spunea: Nu mai pot! Ce eu sunt calau, sa trag n popor? - si am nteles eu ca asa ceva i spusese Ceausescu, dar nu mi-a precizat. El spunea ca suntem tineri, sa ne crestem copiii si
231

atunci am nteles ca i se spusese sa traga. Mi-a mai spus ca daca se ntmpla ceva sa-i spun lui Barbu, care era seful de cabinet de la minister ca are doua cecuri care sa parvina familiei, pentru nepotii lui, pe care-i iubea mult. Apoi si-a sters lacrimile si mi-a spus sa-l chem pe Prcalabescu. Pna sa intre Prcalabescu, generalul a iesit n holul mare si a zis: Ia vezi de o centura. Singurul care avea centura, era cpt. Tufan. Acesta s-a descheiat si a vrut sa scoata pistolul de pe centura, dar generalul a zis sa lase pistolul acolo, apoi a luat centura si pistolul si a intrat n birou. Eu m-am deplasat la toaleta, dupa care am asteptat pe hol ca gl. Milea Vasile sa iasa din cabinet pentru a cobor printre oameni. n hol se aflau si col. Prcalabescu Corneliu, plt. Manole, iar n alte doua birouri ale caror usi erau deschise, alti ofiteri din sectia militara. n acest timp n cabinetul col. Prcalabescu s-a auzit o mpuscatura nfundata. Referitor la acest aspect col. Prcalabescu declara: Cum noi nu aveam nici centura nici pistoale, inclusiv ofiterul de serviciu, am vazut un ofiter care era de la transmisiuni, pe numele Tufan, acesta era pe hol si purta centura cu pistol. I le-am solicitat si ntruct ministrul insista, col. Dumitrescu ofiterul de serviciu le-a luat repede de la acest ofiter de transmisiuni.... Col. Dumitrescu precizeaza: Era ora 09.20 cnd a iesit din birou. M-am uitat n jur, l-am vazut pe Tufan, care era ofiter de transmisiuni si i-am cerut pistolul pentru ministru. El a scos centura pe care era si tocul de la pistol. Pe holul acela mic era ministrul, cam la 10 pasi. Tufan vrnd sa dea pistolul ministrului a vrut sa-l scoata de pe centura nsa acesta a spus sa lase centura si pistolul. Dupa ce i-am dat pistolul, a nchis usa. Eu am crezut ca se mbraca dar, la cteva minute s-a auzit mpuscatura.
232

Cnd a cerut pistolul avea o stare de surescitare, era ngndurat, era abatut, o stare proasta. Mr. Tufan Marius, care i-a dat ministrului pistolul, relateaza: La un moment dat dupa ce am intrat n holul mare de la etajul VI din biroul lui Prcalabescu a iesit un grup de ofiteri care strigau: datine repede o centura pentru tovarasul ministru. Erau col. Prcalabescu, col. Dumitrescu, cpt. Vatamanescu. Eu m-am desfacut la centura, pistolul este foarte greu de scos. Am tras centura cu mna stnga si pistolul l tineam cu mna dreapta. n timpul acestei operatii a aparut n cadrul usii de la holul mare chiar gl. Milea. Ei cnd l-au vazut pe gl. Milea mi-au spus sa dau centura mai repede ca tovarasul ministru se grabeste. Vrnd sa-i dau numai centura, ministrul a spus sa-i dau si pistolul. ntruct am avut retineri, gl. Milea mi-a ordonat sa-i dau si pistolul. Am ntins centura cu mna stnga si pistolul cu dreapta. Milea a luat nti centura, iar col. Dumitrescu i-a dat pistolul, deoarece ministrul s-a ncurcat n centura. Avnd apoi o iesire nervoasa ntruct n jurul sau erau mai multi ofiteri, ministrul a intrat n birou si a trntit usa. Eu mi-am continuat activitatile si n momentul cnd eram n usa de la terasa spre hol am auzit un foc (de arma n.n.), dar nu pot spune ca era din afara sau dinauntru. Dupa ce a intrat n posesia centurii si pistolului, n cabinet, gl. Milea Vasile a ramas doar cu col. Prcalabescu, ntre ei a avut loc o scurta discutie, din care rezulta ca Nicolae Ceausescu i daduse ordin sa traga n multimea aflata n fata fostului sediu al C.C. al P.C.R., dar ca el nu putea sa execute acest ordin. Gl. Milea a solicitat col. Prcalabescu sa spuna acest lucru att familiei ct si altor persoane. La un moment dat, relateaza col. Prcalabescu ...l-am vazut ca ncepe sa se agite, l-am ntrebat daca mai e nevoie sa ramn cu dnsul, mi-a zis ca nu. Mi-a cerut sa ies, ca vrea sa dea cteva telefoane, ordonndu-mi n acelasi timp, sa-l anunt pe
233

Vatamanescu, sa l astepte ca pleaca repede. Din declaratia ofiterului mai reiese faptul ca, n momentul parasirii biroului, a observat ca centura, tocul si pistolul, preluate de la mr. Tufan Marius, erau pe masa de consiliu, iar pistolul era introdus n toc. La rndul sau, plt. Manole, care se afla chiar la usa biroului n care se gasea gl. Milea Vasile, relateaza ca: ...n jurul orei 09.2009.30, a venit ministrul apararii, nsotit de cpt. Vatamanescu si a intrat n biroul n care se afla si col. Prcalabescu. Apoi a iesit col. Prcalabescu cernd niste hrtie pentru ministru. Am adus hrtia, dupa care col. Prcalabecscu a parasit biroul, spunnd sa nu intre nimeni sa-l deranjeze pe ministru. Am auzit apoi ca ministrul vorbea la telefon, n biroul lui fiind vreo patru telefoane. Col. Prcalabescu a iesit spre holul mare, eu ramnnd ntre cele doua usi. n biroul alaturat (al ofiterului de serviciu n.n.), erau Vatamanescu si col. Dumitrescu. La un moment dat, am auzit o mpuscatura si un geamat. Putem aprecia din declaratiile martorilor, ca sinuciderea gl. Milea s-a produs ntre orele 09.25-09.35 (M.Ap.N. / S 2029 R / 19.11.1991). Doamna Milea, sotia fostului ministru al apararii nationale, a declarat n ziua de 22 aprilie 1991, referitor la telefoanele primite n statiunea Predeal n ziua de 22 decembrie 1989, ca: sa stiti ca l-am primit, att pot sa va spun, la primul s-a auzit mpuscatura si vocea aceea care v-am spus (se refera la voci din interiorul ncaperii n.n.),... (cnd d-na Milea a spus <<alo>> n.n.). Nu a raspuns nimeni, a fost un moment de liniste, pe urma dintr-o data o lupta, un zgomot de lovituri, dupa care s-a auzit o mpuscatura. Pana la un minut a durat toata treaba asta. Lupta era destul de
234

puternica, dupa aia s-a facut liniste si dupa aia eu am tipat n telefon pentru ca mi-am dat seama ca se ntmpla ceva, o voce linistita mi spune Doamna zgomotele care le-ati auzit si mpuscatura sunt nregistrate si a nchis. Ulterior a mai primit nca doua telefoane unul din Bucuresti de la col. Diaconescu care avea n subordine casele de odihna si care se interesa de starea d-nei Milea si urmatorul n care o voce a spus: d-na, ascultati vocea oamenilor liberi din Brasov. Este cunoscut faptul ca n perioada premergatoare sinuciderii, gl. Milea Vasile a folosit unul din telefoanele existente n biroul stalului major al garzilor patriotice, dar nu pentru a suna la Predeal ci pentru a cauta pe cpt. Barbu, aghiotantul sau, care se gasea n sediul M.Ap.N. Aceasta rezulta si din declaratiile ofiterilor din imediata sa apropiere. n ceea ce priveste ultimele activitati ale gl. Milea, aghiotantul sau, cpt. Barbu, declara: Dimineata m-am dus la minister, m-am culcat si eu putin si la ora 09.15, ofiterul de serviciu mi-a zis: Scoala-te ca a telefonat ministrul si a spus sa-l suni la garzi. Si l-am sunat n jurul orelor 09.20. Mi-a zis: De ce nu esti aici? Eu i-am raspuns: Nu mi-ati cerut d-voastra sa nu mai vin de la minister. El a raspuns: Stiu mai copile, dar trebuia sa fii aici cu mine. Eu: Daca ordonati, ma urc n masina si vin imediat. El: Lasa, nu mai este nevoie. n vila unde era apartamentul ministrului (la Predeal n.n.), era 55148, era numar direct n apartament. D-na (Milea n.n.), era la Predeal, eu am telefonat sa nu ma ntrebati acum cnd, dar n orice caz nainte de moartea ministrului. Trebuia ct de ct sa o linistesc. Nu pe 22, pe 21 att am vorbit. Iar cpt. Vatamanescu Ion declara: Nu cred ca mai dadea telefon familiei, nu mai era nevoie de argumente pentru hotarrea pe care se presupune ca o luase. Familia era la Predeal si nu era timpul
235

material sa mai vorbeasca. Dupa ce a iesit Prcalabescu, la un minut s-a auzit mpuscatura. Col. Dumitrescu Nicolae, ofiter de serviciu pe comandament, cu referire la posibilitatea folosirii telefoanelor existente n biroul statului major al garzilor patriotice, declara: Da, erau telefoane de oras, scurt. TO. cu M.I. si armata. Cnd vorbea cu orasul puteam sti. Dar pe scurt, nu. Nu am remarcat. (Ofiterul nu a observat aprinderea becului ce indica efectuarea convorbirilor cu orasul n.n.). Eu personal nu i-am dat nici o legatura. Din analiza faptica rezulta certitudinea ca gl. Milea a purtat o convorbire telefonica cu M.Ap.N.-ul, folosind n acest scop telefonul scurt si mai putin probabil o convorbire interurbana cu Predealul. De fapt, n declaratia din 27 iunie 1990, d-na Milea nu aminteste nimic despre convorbirile telefonice relatate mai sus. De asemeni, din declaratiile martorilor, care au intrat n ncapere imediat dupa producerea evenimentului, rezulta ca nu au constatat elemente care ar fi condus la concluzia ca n ncapere ar fi avut loc actiuni violente ntre victima si un eventual agressor. Imediat dupa producerea evenimentului, asa cum precizeaza plt. Manole: d-l Prcalabescu a venit din holul mare si a ntrebat ce s-a ntmplat. Eu i-am raspuns: Cred ca s-a mpuscat ministrul. Aceasta a fost concluzia dupa mpuscatura si acel geamat care s-au auzit. Vatamanescu a intrat sa-i dea un prim ajutor, apoi a intrat n cabinet si Prcalabescu. Eu am ramas n usa. La un moment dat a venit si d-na Popa, dactilografa. Am constatat ca pe masa care era dispusa paralel cu canapeaua fiind despartita de aceasta de scaune, se afla un pistol model 1974, tip Carpati, de asemenea, am vazut ca unul din scaune de pe latura dinspre canapea, avea pe spatar, ca la circa 20 cm de partea superioara, un orificiu si era nconjurat de o pata de culoare rosie ce parca a fi de snge. Eu am dat telefon la punctul sanitar si apoi la intrarea B pentru o Salvare. La circa 3-5
236

minute s-au prezentat doua femei mbracate n tinuta de asistenta medicala, de asemenea aproape n acelasi timp a venit soferul de la Salvare cu o targa. Despre acelasi moment, col. Prcalabescu, relateaza: Am iesit, am stat cu Vatamanescu la lift, am discutat cu el timp n care am auzit o detunatura, zicndu-i acestuia ca am impresia ca la mine este zgomotul respectiv. La intrare, l lasasem pe plt. Manole, iar usa de la ofiterul de serviciu era deschisa. Am fugit cu Vatamanescu imediat. El a deschis usa repede si a intrat, iar eu l-am ntrebat pe pl. ce s-a ntmplat, el raspunzndu-mi - cred ca s-a mpuscat ministrul. Cnd s-a deschis usa, Milea era aproape ntins pe canapea, iar Vatamanescu a sarit repede sa-i puna capul mai sus. Eu l-am vazut pe Milea deschis la veston dar vestonul nu era deschis cnd eram eu cu el nauntru. Am fugit repede afara si am anuntat si pe ceilalti. A venit procurorul Mihaila si col. Condrea de la sectia militara. Le-am spus sa nu puna mana pe absolut nimic si am observat ca pe masa era o harta, pistolul, centura si tocul pistolului. Mentionez ca atunci cnd gl. Milea mi-a cerut sa l las singur pistolul era n toc. Dactilografa era prin mprejurimi, a auzit si a venit repede, a umezit o batista pe care i-a dat-o lui Vatamanescu sa i-o puna pe buze lui Milea ntruct acesta gemea. Primul care a intrat n birou a fost cpt. Vatamanescu care declara: n momentul n care am auzit mpuscatura eram pe hol. Imediat am fugit spre birou si am deschis usa. Era pe canapea, l-am sprijinit, avea vestonul desfacut, cu urme de snge, mna stnga atrna, gemea, avea ochii nchisi, fata palida. La un moment dat o femeie de serviciu sau dactilografa a spus sa-i dam apa si i-am tamponat buzele. A deschis ochii s-a uitat la mine, dar nu a vorbit nimic, numai gemea. Aflat n camera ofiterului de serviciu, situata n imediata apropiere de biroul n care se gasea gl. Milea Vasile, col.Dumitrescu Nicolae
237

arata: La 3,5 minute dupa ce ministrul a intrat n birou si a nchis usa am auzit un zgomot din directia acestei camere, care parea a fi produs de o arma de foc (mpuscatura nfundata). Dupa aceasta am iesit alarmat pe holisor si m-am dus la usa de acces n biroul sefului de stat major. Din usa am vazut urmatoarele: pe canapeaua existenta din birou era ntins pe spate, cu capul orientat spre geam gl. Vasile Milea. Am sesizat ca avea vestonul deschis; pe masa de consiliu, dispusa paralel cu canapeaua se afla un pistol. Despre eveniment dl. Mihaila Constantin, a luat cunostinta dupa cum declara: n jurul orelor 09.20-09.30, fiind n birou am auzit un zgomot pe culoar. Iesind, am observat mai multi ofiteri foarte agitati si din ce discutau am nteles ca s-a mpuscat ministrul apararii. Am nteles ca gl. Milea Vasile s-ar afla n biroul col. Prcalabescu, sef al statului major al garzilor patriotice. M-am deplasat catre biroul respectiv, unde din usa am vazut urmatoarea scena, pe canapeaua din dreapta se afla pe spate gl. Milea Vasile. Am sesizat ca era deschis la veston, iar n zona inimii, prezenta o pata mare de snge, fiind de fapt evidente semne de hemoragie masiva. Era nca n viata, respira cu greutate si prezenta miscari spasmatice ale capului, de asemenea gemea. Precizez ca pe holul de la intrare, n cam. 621, l-am ntlnit pe cpt. Vatamasescu, care m-a impresionat prin faptul ca era foarte afectat si practic, plngea. ntr-un alt birou de la et.6, mpreuna cu alti ofiteri din M.Ap.N., se afla si col. Condrea Alexandru, care relateaza: n jurul orelor 09.30, a reaparut col. Prcalabescu, ntr-o stare psihica deosebitasi ne-a anuntat ca gl. Milea Vasile s-a mpuscat. M-am deplasat catre biroul col. Prcalabescu. Dupa un moment de stupoare pentru toti, ne-am dus sa vedem ce s-a ntmplat. Cnd am intrat n acel birou am vazut urmatoarea scena: pe canapeaua care este dispusa pe latura dreapta (sens de orientare dinspre interior), se afla gl. Milea
238

Vasile. Acesta era culcat pe spate cu piciorul drept atrnnd la podea. Avea vestonul deschis, iar camasa era plina de snge n stnga toracelui, mai exact n zona inimii. O infirmiera sau asistenta i facea o injectie. n paralel cu canapeaua era dispusa o masa pe care se afla un pistol. n dreptul acestuia, din cte retin era un scaun tapitat care prezenta pe la jumatatea spatarului o pata de culoare rosie ct de marimea unei monede de 5 lei. Gl. Milea Vasile traia nca, respirnd cu mare greutate. Am strigat si eu ca ministrul trebuie dus la spital, iar din cte retin col. Prcalabescu a zis ca a fost chemata Salvarea. ntr-adevar la 5 minute a aparut un cetatean cu o targa, despre care am nteles ca era soferul Salvarii care sosise. Despre cele ntmplate cei doi dictatori au fost ncunostintati de col.Prcalabescu n felul urmator: Am cobort la et. I unde era seful de cabinet Manea. Am intrat nauntru si i-am spus lui Ceausescu ca Milea s-a mpuscat. Nentelegnd initial s-a ridicat de la birou si s-a ndreptat spre mine ntrebndu-ma ce am spus. Eu i-am explicat ca ministrul apararii s-a mpuscat la mine n birou, moment n care a intervenit Elena Ceausescu si m-a ntrebat daca a lasat ceva scris, eu infirmnd. Ceausescu a deschis usa si i-a spus lui Curticeanu care se afla n anticamera, sa mearga cu mine sa vada despre ce este vorba si apoi sa fie informat. Am plecat mpreuna la mine n birou, unde am observat ca venisera doctorite sau asistente, nici eu nu stiu ce erau. Mneca dreapta a vestonului gl. Milea era taiata, iar una din personalul medical sosit i facea o injectie. Gemea nca. Eu si col. Condrea le-am ntrebat ce sanse de scapare sunt, la care mi s-a raspuns ca foarte minime. Cu privire la acest aspect, Silviu Curticeanu declara ca n acea dimineata n jurul orelor 9, a fost chemat de dictator n birou, unde se afla si col. Prcalabescu si ntrebat daca stie ce s-a ntmplat cu
239

gl. Milea, deoarece seful garzilor patriotice l-a anuntat ca s-a sinucis. Conform ordinului lui Ceausescu, dupa cum relateaza Silviu Curticeanu: L-am luat pe Prcalabescu si am urcat cu liftul la etajul 6 unde era lume extrem de multa pe coridor si am intrat n camera lui. Erau doua femei si nca cineva. Milea era culcat pe canapea, pe stnga, cu capul spre mine. n momentul acela cnd l-am vazul am spus sa fie acoperit. Atunci, una dintre aceste surori mi-a spus ca mai traieste. Am zis sa-l duca la spital. Cnd eu am iesit afara deja venea Salvarea. La solicitarea plt. Manole Iulian, pentru acordarea primelor ngrijiri medicale s-au prezentat dr. Tudor Petra si asist. Popovici Aneta, de serviciu la cabinetul medical al fostul C.C. Doctorita Tudor Petra arata ca: n jurul orei 09.15 a sunat telefonul si o voce de barbat mi-a spus sa vin urgent la cam. 021, ntruct s-a mpuscat un ministru. Am ajuns la aceasta camera mpreuna cu asistenta si am vazut pe canapeaua din dreapta un barbat mbracat n tinuta militara. Barbatul era asezat n decubit dorsal, cu capul usor n hipenensic, n afara spatiului canapelei, cu membrele superioara si inferioare ntinse. Am sesizat ca vestonul barbatului ntins era deschis. n zona cordului, pe camasa era o pata de snge de dimensiuni mici. Precizez ca starea barbatului respectiv era foarte grava, de soc hemoragic, fara puls, fara tensiune, singurul aspect din care rezulta ca mai este n viata fiind un geamat si cteva miscari involuntare ale minii drepte. Cnd am deschis camasa, am constatat ca la nivelul spatiului IIIIV intercostal directionat usor parasternal stnga, exista o plaga (un orificiu de intrare) de dimensiuni foarte mici. n aceasta situatie am apreciat ca tot ce puteam face era aplicarea unui pansament de protectie a plagii si, de asemenea, am spus asistentei sa pregateasca o injectie pentru administrarea de hemisuccianat de hidrocortizon. I-am solicitat asistentei o foarfeca pentru a taia
240

mneca vestonului. n acest moment, un militar mi-a oferit un cutit gen pumnal, cu care am taiat mneca dreapta a vestonului. Asistenta a reusit sa introduca n vena la plica cotului drept, doza pe care o pregatise. n acest moment a venit si soferul Salvarii cu targa. Aceste aspecte sunt confirmate si de asistenta Popovici Aneta, care n plus mai arata ca: pe masa era o harta si cred ca am vazut acel pistol argintiu, asezat putin lateral. n aceste momente, apare agitat Silviu Curticeanu, care ne spune sa nu plecam imediat, sa mai asteptam, la care d-na doctor riposteaza energic si noi pornim cu pacientul spre Salvare, primind n acel timp indicatia severa a lui Curticeanu, de a acoperi foarte bine pacientul. Iata ce declara cei angajati n transportarea gl. Milea Vasile la spitalul Elias: Col. Prcalabescu Cornel: "Curticeanu a dat ordin sa-i aduca o targa repede de la masina Salvarii, care era trasa la intrarea parcaj B. Curticeanu a dat ordin sa plece la Elias imediat. S-a scos vestonul de pe dnsul. Cpt. Vatamanescu Ion: Respiratia era la nceput greoaie, apoi din ce n ce mai stinsa. Paloarea fetei se accentua si rana i sngera puternic. mi dadeam seama ca era aproape, mort. La intrarea B era o masina neagra (Dacia break) a spitalului Elias. n masina am urcat eu, cpt. Stroie si asistenta medicala. La spital a fost dus pe intrarea laterala unde este biroul de internari. Am cobort targa si am ramas pe hol.. Col. Condrea Alexandru: Gl. Milea Vasile a fost pus pe targa si transportat pna la Salvare de aghiotantul sau, aghiotantul lui Coman Ion, de soferul Salvarii si de mine. De asemenea, am fost nsotiti si de o asistenta".
241

Cpt. Stroie Ion: Gemea destul de puternic, practic mai era n viata. L-au scos cu cearceaf pe fata. Patru oameni duceau targa. Eu am preluat-o la lift. Am ajuns la Elias, unde eram asteptati de doi medici si o asistenta. A fost introdus n sala de operatie. Pe mine si pe Vatamanescu ne-au oprit la intrare si ne-au spus ca ne vor comunica ntre timp cum se simte. Dupa 10-15 minute, un doctor ne-a anuntat ca a decedat. Dr. Tudor Petra Am luat masuri de transportare a ranitului pe targa si de acoperire a acestuia cu o patura. Asistenta Popovici a plecat mpreuna cu bolnavul la spital. Cnd am strns trusa, am vazut pe masa o arma mai exact un pistol. Popovici Aneta: Am pornit spre spitalul Elias, eu nsotind pacientul. mpreuna cu mine au mai fost alte doua persoane. n timpul transportului am tinut ridicat cearsaful de pe fata pacientului, controlnd n acelasi timp pulsul care nu se mai percepea din momentul plecarii. n drumul nostru spre spitalul Elias, am ntlnit grupuri mari de manifestanti, fiind nevoiti sa ocolim pe strazi laturalnice, fapt care ne-a facut sa pierdem circa 7-8 minute. Am ajuns la camera de garda unde tocmai se afla dr. Marinescu Domnita. Popa Aurel, soferul Salvarii: n jurul orelor 09.30, am primit telefon sa trag Salvarea, de urgenta, la intrarea B. mpreuna cu 2 ofiteri am urcat cu liftul la et. 6 si am patruns ntr-o camera unde am vazut urmatoarea scena: pe o canapea amplasata n dreapta, cum se intra, se afla corpul unui barbat aflat n tinuta militara. Lnga barbatul respectiv se afla o femeie mbracata ntr-un halat de culoare alba, care i facea o injectie n mna dreapta. Apoi mpreuna cu un ofiter si cu doctorita l-am trecut pe targa. A fost acoperit cu un cearceaf si o patura. n circa 10 minute am sosit la spitalul Elias unde am predat bolnavul.
242

Gl. Milea Vasile a fost preluat la camera de garda a spitalului Elias, de dr.Marinescu Domnita Maria, care a declarat urmatoarele: n ziua de 22 decembrie 1989, n jurul orelor 09.30 , 09.45, ma aflam n camera de garda, moment n care am auzit pe sala vocea surorii care spunea ca este urgenta mare. Iesind pe hol, am vazut ca dintr-o Salvare este scos brancardul pe care era corpul unei persoane nvelit complet ntr-un cearsaf. La examenul clinic am constatat absenta miscarilor respiratorii si lipsa batailor cardiace. Toate aceste semne mi-au dat certitudinea ca respectivul barbat este decedat. Dupa asigurarea transportului ministrului apararii nationale la spitalul Elias, persoanele ramase n biroul 621 au procedat la conservarea probelor existente, asa cum declara si col. Condrea Alexandru: M-am rentors n biroul col. Prcalabescu. Am vazut ca pistolul se afla n acelasi loc. Ne-am hotart sa luam masuri de conservare a obiectelor corp delict si n acest scop a fost chemat Mihaila Constantin si un colonel de la statul major al garzilor patriotice. Acesta din urma a scos cartusul de pe teava pistolului, iar pistolul mpreuna cu ncarcatorul cu munitie au fost puse ntrun plic alb, care s-a sigilat cu scoch. De asemenea s-a conservat vestonul si husa canapelei si doua carnete cu un stilou. La aceasta activitate au mai participat col. Prcalabescu, Mihaila Constantin si cpt. Dumitrescu Vlad. Acestia relateaza urmatoarele: Col. Prcalabescu Cornel: Precizez ca s-au luat masuri de conservare a obiectelor gasite n camera. Carnetul cu nsemnari si stiloul s-au sigilat ntr-un plic; pistolul cu ncarcatorul s-au introdus n alt plic ce s-a sigilat. Ambele plicuri au fost predate la Directia Secretariat a M.Ap.N. La conservarea acestora au participat col. Condrea si Mihaila, jurist la sectia pentru probleme
243

speciale. Vestonul a fost nfasurat n husa de pe canapea, introduse ambele ntr-un sac de plastic si depozitate n debaraua biroului. Mihaila C-tin: n scurt timp a venit la mine n birou un colonel, care mi-a transmis rugamintea col. Prcalabescu, cunoscnd ca sunt jurist de profesie, sa vin sa-i ajut n conservarea obiectelor corp delict. Dnd curs rugamintii, m-am deplasat la cam. 612, unde pe masa de consiliu dispusa paralel cu canapeaua, cam la mijloc, am gasit un pistol lnga care era tocul aferent. Am solicitat sa se prezinte un ofiter armurier, care sa stie sa mnuiasca un asemenea tip de arma si s-a prezentat un cpt. caruia, nu-i cunosc numele. La indicatia mea. ofiterul respectiv a manevrat pistolul cu ajutorul unei batiste, gndindu-ma sa prezerv eventualele amprente care s-ar afla pe pistol. Am sesizat ca la manevrarea pistolului de catre ofiter ca exista un cartus pe teava, lucru de altfel comentat cu toti cei de fata. De asemenea, am indicat sa fie cautat tubul si n circa 2, 3 minute a fost gasit la capatul dinspre usa al canapelei. La sugestia mea, ofiterul respectiv a introdus pistolul n toc pistolul fiind nfasurat n batista tot n toc, a fost introdus tubul gasit n locul mentionat mai sus. Aceste obiecte au fost introduse ntr-un plic de culoare alba care a fost sigilat cu scoch. S-au mai conservat vestonul si husa de pe canapea care au fost introduse ntr-un sac de plastic. ntr-un alt plic au fost introduse 2 sau 3 carnetele de format mic si un stilou gasite n veston. Toate aceste obiecte au fost predate col. Prcalabescu, care n prezenta noastra le-a ncuiat n fiset". Cpt. Dumitrescu Vlad: Col. Comanceanu Nicolae m-a solicitat sa ma deplasez la biroul unde se mpuscase ministrul, pentru descarcarea armei. Cnd am intrat n camera 621, am vazut pe masa de consiliu, pe latura dinspre canapea, pe partea dreapta a mesei, un pistol tip Carpati, model 1974, cal. 7,65 mm. De fata era col. Prcalabescu, Mihaila C-tin, col. Condrea. In prezenta acestora
244

am manevrat pistolul cu ajutorul unui prosop. n concret, am scos ncarcatorul, am armat pistolul, prilej cu care am scos cartusul care era pe teava, dupa care am percutat pentru asigurare. Lnga piciorul mesei de consiliu, n partea stnga la circa 10 cm de picior, sub masa am gasit un tub de cartus de cal.7.65. Pistolul ncarcatorului cu munitie si tubul, n prezenta persoanelor nominalizate mai sus, le-am introdus ntr-un plic mare alb, care a fost sigilat cu scoch. n legatura cu mprejurarile n care s-au petrecut faptele expuse mai sus, se cuvine a face urmatoarele precizari: 1. Pe plan subiectiv, se observa ca n perioada 17-22 decembrie 1989, gl. Milea Vasile, a fost n permanen victima unei agresiuni psihice din partea dictatorului, care a ncercat sa-l culpabilizeze pentru neimplicarea armatei n reprimarea sngeroasa a miscarii revolutionare. O analiza nuantata a documentelor sedintelor din 17 si 22 decembrie 1989, a declaratiilor martorilor precum si a persoanelor cu care a discutat ministrul apararii nationale si care au perceput trairile acestuia, conduce la concluzia ca din primul moment gl. Vasile Milea a refuzat sa recurga la folosirea armelor pentru reprimarea demostrantilor, desi formal 1-a aprobat pe dictator dndu-i asigurari ca va executa ordinele ntocmai. n concret nsa, ordinele transmise esaloanelor din subordine au avut ca idee esentiala, a nu se trage n popor. Asa explica si faptul ca narmarea armatei cu munitie de razboi a fost facuta destul de trziu contrar ordinului primit. n mod evident, n dimineata zilei de 22 decembrie 1989 gl. Milea Vasile era ncunonstiintat prin diferite surse de informare cu privire la iminenta extindere a manifestarilor revolutionare si
245

sosirea unor mari mase de revolutionari n actuala Piata a Revolutiei, cu intentia de a lua cu asalt fostul sediu al C.C. al P.C.R. Din acest motiv, n momentul n care dictatorul i-a cerut n cadrul sedintei din dimineata zilei respective sa ia masuri de implicare directa a armatei n reprimarea manifestantilor si sa deschida focul, gl. Milea Vasile a luat hotarrea, de a nu da curs ordinului. Rezulta asadar, ca din punct de vedere psihologic, actul gl. Milea Vasile de a se sinucide se justifica, constituind pentru el n acele clipe singura alternativa fata de situatia grava n care a fost pus (de a fi acuzat de tradare si insubordonare) n calitatea sa de militar. Pentru ministrul armatei erau trei variante: a) A se retrage din cladirea C.C.-ului si a nu se supune ordinelor date de dictator. Gl. Vlad Iulian a declarat n una din ntlnirile avute cu membrii comisiei din cele doua legislaturi ca n 21-22 decembrie, noaptea, venind spre cladirea C.C.-ului, i-ar fi sugerat faptul ca de ei doi depinde situatia, dar generalul Milea nu i-a raspuns. Nu avem siguranta unei astfel de discutii, dar cert este ca nu exista nici o dovada de ncercare de opunere frontala a ordinelor date de dictator. Noi credem ca varianta unei posibile lovituri de stat i statea la ndemna ca ministru al armatei, nsa nu i-a trecut prin cap. b) Executarea ntocmai a ordinelor lui Ceausescu mpotriva propriei credinte. Avem toate probele care sa dovedeasca faptul ca Milea a ncercat n permanenta sa evite violenta si varsarea de snge. ntre loialitatea fata de dictator si constiinta de romn, ultimul sentiment a fost mai puternic.
246

c) Sinuciderea. Ceausescu nu a fost niciodata nconjurat de oameni curajosi el nsusi fiind un las. Milea nu a reusit sa gaseasca alta solutie dect propria-i disparitie. Probabil ca n acele momente gl. Milea nu a putut aprecia consecintele gestului sau. Prin fapta sa el a nlesnit trecerea armatei de partea Revolutiei. 2. Din analiza documentelor comisiei si a materialelor de urmarire penala rezulta cu certitudine ca gl. Milea Vasile s-a sinucis nlaturand ipoteza crimei. n momentul producerii evenimentului gl. Milea Vasile se afla singur ntr-un birou care avea o singura usa de acces. Aceasta usa dadea ntr-o anticamera n care s-a aflat n permanenta ofiterul de serviciu pe statul major al garzilor patriotice si furierul, respectiv col. Dumitrescu Nicolae si plt. Manole Iulian. Acesti martori afirma ca s-au gasit n ncaperea destinata exercitarii atributiilor lor si ca dupa iesirea col. Prcalabescu, n birou a ramas singur gl. Milea si nu a intrat nici o persoana. n concordanta, cu aceasta situatie de fapt sunt si cele relatate de primele persoane care au intrat n birou dupa ce s-a produs evenimentul (s-a auzit focul de arma) si care au confirmat ca n interior, n afara de gl. Milea Vasile nu se afla nici o alta persoana, geamurile fiind nchise si imposibil de escaladat. Totodata, nu au observat dezordine n ncapere ori alte urme care sa ateste o eventuala lupta ntre victima si agresor. 3. O alta categorie de argumente care sa confirme sinuciderea gl. Milea Vasile sunt cele de natura stiintifica (medico-legale, criminalistica). Documentele amintite sunt: Raportul de constatare medico-legal nr. A3/3045/09.01.1990; Raportul de expertiza criminalistica nr. 79 din 24.02.1990; Raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. 78033 din 28.08.1990, precum si din
247

supozitiile martorilor prezenti la derularea evenimentelor. Astfel, din punct de vedere medico-legal s-a constatat ca decesul fostului ministru al apararii nationale a fost provocat de actiunea unui singur proiectil, provenit de la o arma cal. 7-8 mm, care a penetrat n regiunea hemitoracelui stng, producnd hemoragie interna masiva, ca urmare a intersectarii pediculului pulmonar (distrugerea acestuia). n acest sens, sunt condamnabile declaratiile iresponsabile ale gl. Cheler care sustine ca plumbul care a provocat moartea ministrului nu ar fi fost tras din arma gasita pe masa. Inexistenta reziduurilor de tragere pe policele drept, plica interdigitala police-index si pe index, se explica prin aceea ca pe mna tragatorului ramn urme foarte vagi ale factorilor suplimentari ai mpuscaturii, respectiv granule de pulbere nearsa si arsa, care daca nu sunt depistate imediat, pe loc, dispar ca urmare a scuturarii lor, acestea depunndu-se prin cadere si nu au fortat ca sa se imprime n mna. Acest lucru a fost confirmat si cu ocazia tragerilor experimentale executate. Senatorul Sergiu Nicoaescu sustine ca pistolul ar fi fost tinut cu doua mini care se sprijineau pe masa. Asa cum am vazut pistolul a ramas pe masa dupa mpuscatura, iar ranitul a ncercat sa se ridice si a cazut pe canapeaua din spatele scaunului. n ceea ce priveste distanta si directia din care s-a tras, s-a stabilit ca tragerea s-a efectuat pe o directie usor cranio-caudala (de sus n jos), medio-laterala si ventro-dorsala (dinainte napoi), n limita de actiune ai factorilor suplimentari ai mpuscarii, fara a fi vorba de o tragere cu teava lipita. Aceasta demonstreaza ca victima n momentul mpuscarii, s-a aflat ntr-o pozitie normala pentru o persoana ce executa o asemenea actiune.
248

Pistolul Carpati model 1974, cal. 7,65 mm, seria AG nr. 3150 ce a fost gasit n ncapere dupa executarea mpuscarii, era cel pe care nsusi gl. Milea Vasile l luase cu putin timp dinainte de la cpt. ing. Tufan Marius. Daca am admite existenta unui asasin ar trebui sa admitem ca acesta ar fi avut propriul sau pistol sau ca generalul ar fi ncercat sa se apere mpotriva unui agresor care i ia din mna pistolul nu ar fi ramas pe scaun asteptnd lovitura de gratie (glontul iesit din corp a perforat scaunul si s-a nfipt n perete). Sub aspect balistic, s-a constatat ca pistolul respectiv prezenta urme de tragere, era n perfecta stare de functionare, excluzndu-se posibilitatea declansarii focului accidental, ceea ce demonstreaza o actiune comitenta si intentionata de manevrare a lui. Pe de alta parte, procedndu-se la examinarea tubului gasit la fata locului s-a conchis ca acesta provine de la un cartus tras cu arma mentionata mai sus. n ncarcatorul acestuia s-au gasit 2 cartuse mai putin, unul tras si unul introdus pe teava prin autoarmare. Examinarea de catre organele de Procuratura a obiectelor de mbracaminte, purtate de victima n momentul producerii evenimentului, duce la concluzia ca este vorba de o tragere, executata n conditiile stabilite n Raportul medico-legal si n mprejurarile descrise de martori. n acest-sens, pe vestonul militar, n interior, pe captuseala s-au gasit urme de nitrati, demonstreaza ca a fost vorba de o tragere n limita de actiune a factorilor suplimentari ai mpuscaturii (de la distanta mica). Acest fapt a rezultat si n urma tragerilor experimentale ce au fost efectuate. Pe de alta parte, lipsa acestora pe fata interioara a hainei valideaza supozitiile martorilor care afirma ca gl. Milea a fost gasit cu vestonul deschis.
249

Se poate deduce deci, ca inainte de executarea focului, acesta s-a deschis la veston, pentru ca glontul sa nu fie mpiedicat n traiectoria sa de nsemnele decoratiunilor ce erau aplicate pe veston pe fata buzunarului stng. Pe de alta parte, examinndu-se camasa cu care a fost mbracat s-a constat existenta orificiilor de intrare si iesire a glontului. La orificiul corespunzator zonei pectorale stnga s-a evidentiat prezenta factorilor suplimentari ai mpuscarii, factori ce nu s-au mai gasit n orificiul corespunznd zonei dorsale stngi. Acest fapt este explicabil prin aceea ca zona ce delimiteaza acest orificiu prezinta o pliere marcata din interior spre exterior. n acelasi timp plierea camasii n modalitatea expusa mai sus dovedeste ca n momentul mpuscarii corpul victimei era n contact cu un corp dur (scaunul), ceea ce vine n concordanta cu probele testimoniale administrate. Astfel, din declaratiile tuturor martorilor rezulta ca a fost gasit ntins cu fata n sus, pe canapeaua aflata n imediata apropiere a mesei de consiliu, iar pistolul se afla pe masa. Unul din cele 3 scaune existente ntre masa de consiliu si canapea, prezentau urme de strapungere si de materie biologica, ceea ce duce la concluzia logica, ca n momentul mpuscarii victima s-a aflat pe scaun dupa care s-a asezat pe canapea, lasnd pistolul folosit pe masa. Acest lucru este perfect posibil, avnd n vedere ca gl. Milea Vasile a mai supravietuit circa 15-20 de minute, leziunea pe care o prezenta neimplicand moartea imediata. Faptul ca fostul ministru al apararii nationale s-a aflat pe scaunul respectiv este demonstrat si de mprejurarea ca la examinarea medico-legala, s-a constatat ca fragmentul recoltat de la regiunea dorsala stnga prezinta o fanta, nconjurata de un inel de
250

contuzie, lucru ce implica cu necesitate contactul corpului cu un plan dur. n ceea ce priveste scaunul n litigiu, din examinarea traseologica a rezultat ca prezenta un orificiu ce putea fi creat de un glont de calibru mai mic de 9 mm, cu sensul de intrare din fata, iar cel de iesire prin spate, concluzie care vine n concordanta cu celelalte cercetari cu caracter stiintific. Un presupus asasin trebuia sa se afle de cealalta parte a mesei si nu la 15-20 cm cum au fost n realitate. De asemenea, un asasin nu putea sa fie dect n picioare n fata generalului ceea ce nu mai corespunde directiei de patrundere a glontului n pieptul victimei. n scopul eliminarii unor supozitii cu referire la eventualitatea lichidarii fizice a gl. Milea Vasile, n dimineata zilei de 22 decembrie 1989, se pun pe drept cuvnt ntrebarile cine ar fi avut interesul sa o faca si de ce. Evident, n primul rnd vom analiza daca cuplul dictatorial era interesat n producerea unui asemenea eveniment. Din aceasta perspectiva, vom examina motivele posibile ale acestuia: -gl. Milea trebuia lichidat considerandu-l un posibil rival la conducerea statului; - din comportarea gl. Milea Vasile pna n momentul sinuciderii s-ar fi banuit ca acesta va trada interesele dictaturii; - din razbunare, considernd ca nu a facut totul pentru a neutraliza din prima clipa actiunile revolutionare; - Ceausescu ar fi descoperit ca lucreaza n favoarea unei puteri straine si deci trebuia lichidat; - a fost informat ca face parte din grupul ce complota mpotriva lor; - l-a lichidat pentru a-l putea declara vinovat de tot ce s-a
251

ntmplat pna atunci, asigurandu-si astfel o scuza n fata poporului. n toate aceste cazuri, era mai usor de ndeplinit pe parcursul noptii cnd gl. Milea a revenit la sediul central, dect dimineata, n plina lumina cu atatia martori pe coridoare. Ar fi fost mai usor de lichidat pe timpul cnd si desfasura activitatea n afara sediului C.C. al P.C.R., atunci cnd si inspecta trupele sau se napoia spre sediu dupa ndeplinirea misiunii - orele 01.30. Otrava putea fi mult mai usor de folosit si fara doar si poate mai discreta si mai usor de mascat faptuitorul. Gl. Milea Vasile nu era personalitatea care ar fi putut pune n pericol conducerea de atunci a statului, fiind cunoscut ca un militar disciplinat, un om fidel si supus familiei Ceausescu. Nicolae Ceausescu nu a avansat niciodata oameni cu personalitate deosebita, iar pe cei ce aveau asa ceva le aplica o metoda diabolica de supunere, iar n caz de nereusita i ndeparta. (Brladeanu, Trofin, Iliescu, Ionita, Manescu, Patilinet, Verdet). Nu putem accepta nici versiunea potrivit careia, din conduita gl. Milea Vasile din noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, Nicolae Ceausescu a realizat ca acesta i-ar fi tradat interesele, ntruct n acea noapte, n colaborare cu fortele de ordine a reusit sa imprastie manifestantii elibernd Piata Universitatii. ntr-un fel, fara a banui ce va urma a doua zi, operatiunea din acea noapte din punctul lor de vedere a reusit. Totodata, Nicolae Ceausescu n dimineata zilei urmatoare, l-a chemat pe el si nu pe altul, sa-i dea ordine precise, inclusiv acela de a se trage n demonstranti daca va fi nevoie. Se poate afirma ca Nicolae Ceausescu considera armata si nu securitatea ca forta cea mai puternica la ora aceea si nu avea
252

motive sa-l ndeparteze pe gl. Milea Vasile ntr-un moment cnd nu prevazuse nici un nlocuitor al acestuia, iar n capitala erau amplasate numeroase trupe la cele mai importante obiective. Totodata, era cunoscut faptul ca gl. Milea era ascultat de comandantii de mari unitati si unitati. n alta ordine de idei, gl. Milea Vasile era cunoscut de toti militarii din subordine ca un bun patriot si un om cinstit, fara afinitati fata de vreo putere straina. Nu putem lua n considerare nici posibilitatea participarii gl. Milea Vasile n cadrul unui grup de complotisti, deoarece s-a implicat direct n mprastierea demonstrantilor n noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 si nu exista nici o dovada care sa ateste acest fapt. n aceeasi masura se poate presupune ca fosta securitate ar fi fost direct interesata n lichidarea fizica a gl. Milea Vasile, ntruct armatei i-ar fi fost suspectata loialitatea fata de Nicolae Ceausescu ori s-ar fi mpotrivit unei eventuale tentative a acestor structuri de preluare a puterii de stat. Sub acest aspect, din derularea evenimentelor putem conchide ca momentul cel mai indicat pentru o asemenea actiune ar fi fost n cursul noptii de 21 spre 22 decembrie 1989, fie la plecarea gl. Milea din fostul sediu al C.C. fie n timp ce se afla n strada, fie n momentul revenirii. Trebuie avut n vedere faptul ca, din punct de vedere formal, ntre ministrul apararii nationale, fostul ministru de interne Tudor Postelnicu si seful D.S.S.-ului, gl. Vlad Iulian nu a existat nici o contradictie. Mai mult dect att, toti trei au fost culpabilizati de catre Nicolae Ceausescu fiind formulata acuzatia comuna ca nu au manifestat fermitate n masurile ntreprinse pentru reprimarea demonstrantiilor si nu au executat ordinele primite.
253

Este evident ca, Nicolae Ceausescu nu l-a suspectat n nici un fel pe ministrul apararii de duplicitate, principalul canal pe care i-ar fi putut parveni o asemenea informatie, fiind cel al securitatii. De asemenea, nu exista nici un fel de proba din care sa rezulte ca ministrul de interne, ori seful D.S.S.-ului ar fi ncercat sa-l nlature de la putere pe Nicolae Ceausescu, folosind n acest scop pe ministrul apararii nationale. Mai mult dect att, din declaratiile lui Vlad Iulian precum si din cele ale altor persoane din anturajul dictatorului, rezulta ca relatiile dintre acesta si fostul ministru al apararii nationale au fost apropiate, putndu-se afirma, chiar de prietenie. Avnd n vedere si faptul ca armata n actiunile desfasurate colabora cu celelalte forte n tentativa de restabilire a ordinii n diferite zone din capitala, se exclude interesul eliminarii ministrului apararii, care ar fi compromis nsusi procesul de cooperare. O alta ipoteza des vehiculata este cea legata de lichidarea gl. Milea Vasile de catre organizatorii unei asa zise lovituri de stat. n primul rnd se impune a fi subliniat faptul ca nici unul din cei care ar fi fost eventualii exponenti ai noii puteri n momentul decesului gl. Milea Vasile nu se aflau n cladirea fostului C.C. al P.C.R., iar daca s-ar fi aflat, nu ar fi putut ajunge n biroul n care se gasea gl. Milea ntruct acesta era bine pazit n cadrul Comandamentului Statului Major al Garzilor Patriotice. Din derularea ulterioara a evenimentelor, rezulta destul de clar ca la ora decesului fostului ministru al apararii nationale nu existau
254

nuclee constituite care sa fi putut actiona pentru preluarea puterii n Romnia, n absenta unui support consistent din partea structurilor militare ale tarii. Desi exista o ipoteza si avem convingerea ca, n acea perioada ar fi putut exista anumite puteri straine interesate n eliminarea fizica a gl. Milea Vasile si deci n decapitarea armatei, totusi situatia de fapt asa cum s-a produs n incinta fostului C.C. al P.C.R. n biroul sefului de stat major al garzilor patriotice, exclude o asemenea posibilitate.O atare actiune s-ar fi putut realiza, asa cum am mai afirmat, cu mult mai usor n timpul noptii cnd fostul ministru al aparari nationale era iesit din cladire. n concluzie, putem afirma ca n afara ipotezelor enumerate, oricine ar fi dorit eliminarea gl. Milea Vasile ar fi gasit un moment si un loc mai potrivit, nu n plina zi si n acel birou nchis, cu o singura iesire putnd fi surprins oricnd de nenumarati martori. In cadrul reconstituirii momentelor premergatoare din timpul producerii evenimentului am presupus si ipoteza ascunderii unei persoane n debaraua de haine. n acest caz, ar trebui sa acceptam urmatoarea desfasurare a evenimentelor. n timp ce ministrul se afla n cabinetul lui Ceausescu, situat la etajul 1, agresorul s-a strecurat n biroul sefului statului major al garzilor patriotice, fara a fi observant de col. Dumitrescu Nicolae , ofiter de serviciu si plt. Manole Iulian furier, care se aflau n camera ofiterului de serviciu, respectiv pe hol. Dupa revenirea Gl. Milea Vasile n biroul 621, primirea centurii si pistolului si punerea acestora pe masa de consiliu, precum si dupa epuizarea discutiilor purtate cu cpt. Vatamanescu si col. Prcalabescu, acesta a ramas singur n ncapere pentru a da niste telefoane. Este momentul n care agresorul ar fi iesit din debaraua sus amintita, ar fi scos pistolul din toc, l-ar fi armat, ar fi deschis vestonul gl. Milea si ar fi executat foc, toate acestea fara nici o opozitie din partea acestuia. Dupa
255

aceea, ar fi trebuit sa se ascunda din nou n debara asteptnd momentul prielnic plin de confuzie si deruta cnd ar fi putut sa se strecoare pe lnga cei prezenti n afara biroului. Dupa realizarea reconstituirii acest scenariu s-a dovedit imposibil. Exista pareri ca ar fi fost victima sufocarii n autosanitara datorita complicitatii dintre sofer si sora medicala, care l-au nsotit pe ministru pe timpul deplasarii catre spital. Aceasta varianta, ca si aceea potrivit careia medicii de la spitalul Elias l-ar fi ucis, au fost luate n considerare, dar le respingem cu toata convingerea neavnd la baza nici un fel de probe. La reconstituirea evenimentului a participat si medicul legist dr. Schiopu Dan, care a efectuat autopsia cadavrului. Concluziile sale facute la data de 26 decembrie 1989 corespund experimentului judiciar efectuat de membrii comisiei, la reconstituirea cazului si care au fost nregistrate pe caseta video. La ora 10.59 pe posturile de radio se transmitea n continuare Decretului Prezidential ce instituia Starea de necesitate, urmatoarea stire: Informam ca ministrul fortelor armate a actionat ca un tradator, mpotriva independentei si suveranitatii Romniei si dndu-si seama ca este descoperit, s-a sinucis. Lansarea acestei stiri catre tara este o noua greseala facuta de Nicolae Ceausescu si care avea sa se ntoarca mpotriva lui. Vestea se raspndeste cu viteza luminii. Este momentul n care trupele Marii Unitati Mecanizate din Bucuresti parasesc locurile de dispunere stradale si se ndreapta spre cazarmi. Unii comandanti militari ncep retragerea naintea primirii ordinului dat de gl. Victor Stanculescu la orele 11si retransmis armatei n jurul orelor 11.
256

Retragerea armatei, provoaca o retragere si mai rapida a celorlalte forte apartinnd M.I. Este unul din momentele n care se declanseaza panica ce duce la fuga intempestiva a cuplului prezidential. n acest sens, gestul facut de gl. Milea Vasile devine determinant. Armata ramasa fara comandant, avnd n fata sute de mii de manifestanti, refuza n masa ideea confruntarii si accepta cu usurare primul semn de retragere sau cooperare. n noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, din datele detinute de Procuratura Militara, a rezultat ca au decedat 43 de persoane (27 civili si 6 militari), din care 33 prin mpuscare. Au fost ranite 101 persoane (86 civili si 15 militari), din care 22 prin mpuscare. Au fost arestate circa 600 de persoane. Dintre cei care au comandat direct actiunea, a fost si gl. Milea Vasile, ministrul apararii nationale. Din acest punct de vedere, putem afirma ca gl. Milea este cel putin la fel de vinovat ca orice militar ce se supune neconditionat ordinelor date de comandant. Analiznd nsa ansamblul evenimentelor derulate n Bucuresti n perioada 16-22 decembrie 1989, putem aprecia ca gl. Milea a executat n principiu ordinele primite de la Nicolae Ceausescu, nsa, n mod voit a transmis aceste ordine temperat, reducnd la maximum caracterul lor represiv. Totodata, n cursul noptii de 21 spre 22 decembrie 1989, a coordonat dispozitivul fortelor armate din zona Intercontinental - Piata Universitatii, dar n masura posibilitatilor a evitat o mare varsare de snge. ntruct, n dimineata zilei de 22 decembrie 1989, a primit ordin de la Nicolac Ceausescu de a folosi armamentul pentru reprimarea demonstrantilor, a hotart sa nu-l execute.
257

Actiunile desfasurate n care a fost implicat si ministrul apararii nationale, gl. Milea, alaturi de ministrul de interne, seful Departamentului Securitatii Stalului si alte persoane din fosta conducere superioara de partid si de stat, putem aduce acestuia acuzatia de implicare directa n actiunile de mprastiere a manifestantilor si de restabilire a ordinii ceausiste n capitala. Orice ncercare de a aduce nvinuiri fostului ministru al apararii nationale, gl. Vasile Milea, trebuiesc puse n fata serviciilor aduse actiunilor revolutionare din decembrie 1989, prin netransmiterea, pe propria-i raspundere, a ordinului comandantului suprem, de a trage n revolutionari, prin tergiversarea luarii masurilor de reprimare si limitare a varsarii de snge romanesc si atunci cnd nu s-a mai putut, pentru a evita dezonoarea sa si a armatei noastre, prin sacrificiul suprem. Sa ne punem ntrebarea, ce s-ar fi ntmplat, daca gl. Milea ar fi executat ntocmai ordinul lui Ceausescu si ar fi deschis focul cu tot armamentul asupra revolutionarilor. Am fi avut mii de victime si poate ntreaga actiune ar fi fost necata n snge. Asa cum s-a ntmplat n alta tara comunista de pe alt continent. n final, putem afirma ca sinuciderea gl. Milea Vasilea a nsemnat o prima bresa n zidul de aparare al cuplului dictatorial, n sensul ca armata al carui ministru era la acea data, ar fi avut forta deplina de a realiza siguranta nemijlocita si a garanta mentinerea lui n fruntea statului. Totodata, a nsemnat una din primele lovituri date din interior ntregului sistem politic existent, lipsind conducerea ceausista de suportul de baza care l constituia armata. Sinuciderea gl. Milea Vasile a marcat ncetarea actiunilor antirevolutionare, de descurajare, desfasurate de armata si de celelalte forte ale
258

sistemului apararii nationale ndreptate asupra grupurilor de manifestanti din capitala si din alte orase ale tarii. A determinat retragerea n masa a unitatilor militare si implicit a celorlalte forte din diferite zone ale capitalei, oferind conditii favorabile de amplificare a demonstratiilor anticomuniste si de pactizare cu revolutionarii. A justificat gestul de trecere al armatei de partea revolutiei. Sinuciderea gl. Milea Vasile este singurul gest activ facut de cei din jurul dictatorului mpotriva acestuia. A dat semnalul renuntarii definitive si irevocabile la putere, a ntregului clan ceausist. Astfel se explica si faptul ca Nicolae Ceausescu nu ntrzie sa anunte ntreaga tara sinuciderea tradatorului. n aceste momente nimeni nu a crezut n aceasta versiune si cu att mai putin armata. Comunicatul lansat de Ceausescu privind moartea ministrului prezinta clar panica n care intrasera cei doi dictatori. Din acest moment, Ceausescu si pierde busola si nu va mai gasi nici o solutie de iesire din situatia n care se afla. Gl. Vasile Milea a fost un produs al erei comuniste, terorizat ca toti ministrii de comportamentul celor doi dictatori, dar spre deosebire de ceilalti el a fost un sentimental, un soldat romn, care n fata propriei constiinte a ales gestul pe care, el ca om modest ce era, a crezut ca este singurul lucru ce putea sa-l faca. 4.4. Bucuresti dupa 22 decembrie 1989, orele 12.06 n dimineata zilei de 22 decembrie 1989, n jurul orelor 12.30 , dupa fuga cuplului prezidential, n conditiile vidului de putere creat prin desfiintarea autoritatilor supreme ale statului, n capitala, ca de altfel n ntreaga tara, era o situatie tulbure si ngrijoratoare. Nu se cunostea nca ce forte ramasesera fidele dictatorului si
259

intentiile acestora. Circulau numeroase informatii false, fanteziste, care nsa provocau o stare de confuzie, deruta si panica. n ziua de 22 decembrie 1989, n jurul orelor 12.00 multimea adunata n Piata Palatului si care patrunsese n incinta fostului sediu al C.C. al P.C.R. a trecut, o parte, la urmarirea cuplului prezindential, iar o alta parte majoritara s-a mprastiat pe culoarele si prin birourile interioare. Cu armele gasite n diferitele ncaperi, unele dintre ele abandonate de fortele de protectie ale dictatorului ce disparuse misterios, a nceput narmarea demonstrantilor. n acest sens, revolutionarul Dan Iosif patruns printre primii n cladire a declarat: ...S-a intrat n C.C. ... colonelul Cernat ne-a spus ca nu exista nici un risc din partea lor (este vorba de efective din Regimentul de Garda n.n.) ca ei nu vor trage niciodata n popor, am intrat si am nceput sa gasim arme. n dormitorul Elenei Ceausescu, sub patul ei s-au gasit lazi de munitie, 7.65 mm si A.K.M.-uri, am nceput sa gasim pistoale abandonate, am nceput narmarea cetatenilor cu armele existente (declaratie pag. 5). n aceste conditii, s-a trecut la primele ncercari de organizare. Asteptndu-se la o reactie violenta din partea fortelor fidele dictatorului, revolutionarii au luat masura de a se narma concomitent cu realizarea unui centru de conducere militara si civila n cadrul fostului sediu al C.C. al P.C.R. ntors de la TV unde declarase adeziunea armatei la cauza poporului, gl. Gusa, s-a deplasat la M.St.M. unde a gasit institutia mpnzita de persoane civile narmate. n acest sens, la ntrebarea pusa n legatura cu motivul prezentei acestora i s-a raspuns, ca i-a adus Revolutia. Gl. Eftimescu Nicolae pretextnd oboseala, a predat comanda
260

loctiitorului sau. Conform legii si prevederilor regulamentelor militare, dupa moartea gl. Milea, functia de ministru al apararii nationale revenea prim-adjunctului ministrului apararii nationale si sef al Marelui Stat Major, situatie n care grupa operativa si cadrele de conducere din minister, trebuiau sa-i raporteze situatia operativa din tara si din capitala. Nerealizndu-se acest lucru, gl. Gusa nu a aflat ca functia de ministru era girata de gl. Victor Atanasie Stanculescu. Este evident ca n momentul respectiv, M.Ap.N., la nivel superior, nu avea o comanda unica, lucru ce explica discordanta aparuta n unele situatii ntre ordinele date de gl. Gusa si realitatea din teren. De ex. ordinul gl. Gusa cu privire la nchiderea frontierelor de stat a fost modificata dintr-un ordin primit de la F.S.N., transmitnduse deschiderea frontierelor, masura motivata prin permiterea intrarii n tara a unor ajutoare. n acest sens iata si opinia unui civil. Dan Iosif: ... este cea mai prosteasca masura pe care a luat-o C.F.S.N. ... cei care au sugerat luarea acestei masuri sunt tradatori de tara (declaratie pag. 50). Din declaratiile gl. Gusa rezulta fara comentarii: ... n 22 am spus foarte limpede sa se nchida frontierele. Orice lovitura de stat, orice revolutie, orice revolta, miscare, schimbare ntr-o tara cu asta se ncepe, cu nchiderea frontierelor, ori la noi s-au deschis, pe motiv ca n 22 erau ajutoare. ntrebarea mea este cum dracu au avut timp ajutoarele sa ajunga n data de 22 sa fie deja la frontiera? L-am ntrebat pe actualul gl. Teaca (comandantul fortelor de graniceri n.n), cum ti-ai permis sa dai drumul la frontiere? Pai, zice, asta mi-a ordonat de la F.S.N. ... (Declaratie pag. 50-51). Aici generalul greseste: orice lovitura de stat si orice schimbare ntr-un stat totalitar ncepe cu nchiderea granitelor. O revolutie
261

deschide granitele - vezi 1956 Ungaria. Dupa 43 de ani de granite nchise cei care pretindeau ca au adus libertatea nu aveau de ales. Este naiv sa spunem ca nchiznd granitele am fi oprit intrarea unor trupe de interventie. Singura institutie ce-si mentinea neatinsa structura era armata, dar si aceasta n conditiile lipsei factorului politic decizional se gasea ntr-o situatie deosebita. Ca urmare, atentia conducerii superioare s-a ndreptat catre luarea masurilor de regrupare a trupelor n cazarmi si de intensificare a masurilor prevazute prin planurile de ridicare a capacitatii de lupta a unitatilor si marilor unitati. Totodata, s-au studiat optiunile grupurilor politice ce se conturau n perioada imediat urmatoare fugii dictatorului. Vidul n puterea politica a fost resimtit si la nivelul conducerii superioare a M.Ap.N. Este cunoscut ca un principiu de baza valabil la toate nivelele ierarhiei militare preluarea comenzii (a conducerii) de catre primul-loctiitor sau cel mai mare n grad, atunci cnd unul din comandanti, de la ministrul apararii nationale la ultimul comandant de grupa, era scos din lupta. n toata aceasta perioada, la nivelul M.Ap.N. functiona o grupa operativa constituita din cadre superioare din conducerea ministerului. Grupa era condusa de un general adjunct de ministru sau sef de comandament de arma, care asigura continuitatea conducerii ministerului si a trupelor subordonate. De asemenea, fiecare comandament de armata, de arma, mare unitate si unitate, aveau comandantii si grupele operative n cazarmi, care potrivit atributiunilor conduceau nemijlocit activitatile prevazute n planurile de ridicare treptata a capacitatii de lupta n vederea ndeplinirii n timp scurt si organizat a unei misiuni de lupta.
262

n atare situatie, conducerea superioara a armatei a luat masuri de protectie a noului nucleu de conducere a puterii politice ce se instalase n localul M.Ap.N., apararea Televiziunii si Radiodifuziunii, cu rol deosebit n informarea populatiei si sustinerea programului noii puteri revolutionare, asigurarea revenirii la normal a vietii economice si sociale n Capitala si n restul tarii. ntre grupul lui Verdet, St. Gusa, I. Vlad din sediul C.C.si grupul F.S.N. al lui I. Iliescu, armata va trece de partea ultimului. Initial grupul I. Iliescu era format din S. Brucan, P. Roman, M. Dinescu, I. Caramitru, Voican Voiculescu, Sergiu Nicolaescu, Cazimir Ionescu, M. Montanu. Ulterior au aparut N. Militaru, D. Mazilu si altii. La cererea expresa a noilor organe, s-a trecut la paza si apararea unor institutii civile de importanta deosebita. Aceste masuri s-au nfaptuit concomitent cu ridicarea starii de operativitate a armatei, astfel nct sa fie n masura de a-si ndeplini misiunile de baza privind apararea tarii. Desi sinuciderea gl. col. Vasile Milea a lipsit pentru moment armata de ministrul apararii nationale, totusi, conducerea ministerului a fost asigurata permanent conform ierarhiei militare. Dupa moartea gl. Milea, conducerea armatei a fost preluata de gl. Stanculescu Victor pna la sosirea gl. mr. Gusa Stefan, de la Timisoara. Dupa sosirea de la Timisoara, n jurul orelor 15.00-15.30 a gl. Gusa, acesta s-a deplasat la TV de unde s-a adresat populatiei capitalei dar si tarii, dnd asigurari de adeziune totala a armatei la cauza poporului. Aceasta era prima aparitie publica a unui reprezentant autorizat al armatei.
263

Totodata, este necesar a preciza ca dupa fuga cuplului prezidential o parte din manifestantii existenti n Piata Palatului au pornit spre sediul fostului Inspectorat de Militie al municipiului Bucuresti, unde au solicitat eliberarea tuturor arestatilor. Col.(r) Barbulescu Marin fost sef al acestei institutii a comunicat multimii ... arestatii se afla la Securitate ..., dirijnd multimea catre aceasta institutie. Ajunsi la sediul Securitatii s-a ncercat fortarea patrunderii n interior, actiune ce nu a reusit ca urmare a blocarii usilor de intrare. Sosirea unui grup de revolutionari narmati a determinat deschiderea si patrunderea revolutionarilor n cladire. n aceasta situatie, cadrele Securitatii au parasit sediul institutiei ramnnd doar personalul de serviciu. De mentionat ca n institutie au patruns persoane de cele mai diverse categorii sociale. Au fost fortate usile birourilor ncuiate si potrivit declaratiilor sefului Securitatii municipiului Bucuresti, din sediu au fost sustrase diferite obiecte, n special aparatura electronica. Ulterior, la fata locului au sosit reprezentantii armatei, iar dupa ce s-a controlat cu minutiozitate ntregul imobil dovedindu-se astfel ca n incinta acestuia nu exista persoane arestate, cladirea a fost evacuata. Controlul institutiei a fost preluat de personalul de serviciu, reprezentanti ai M.Ap.N. si un grup de revolutionari ce erau angajati ai Teatrului Constantin Tanase. Dupa parasirea institutiei, cadrele de securitate, potrivit declaratiilor proprii si ale fostului sef al securitatii municipiului Bucuresti, s-au deplasat la domiciliu sau n diferite locuri ce le asigurau o anume protectie. Cum era firesc, dupa fraternizarea armatei cu populatia Bucurestiului si ncetarea actiunilor organelor de opresiune, se impunea n mod logic ncetarea definitiva a tuturor violentelor de
264

care a fost marcata pna la aceasta data Revolutia romna. Si totusi nu a fost sa fie asa. n acest timp, conducerea superioara a armatei a nceput sa concretizeze treptat, prin ordine si dispozitiuni succesive, o conceptie generala, conform careia armata trebuia sa apere si obiectivele strategice ale revolutiei, respectiv organele noii puteri: Radiodifuziunea, sediile unor ministere, unitatile economice, social-culturale si populatia. La orele 13.10, a fost elaborata Directiva ministrului apararii nationale din 22 decembrie 1989, care a fost transmisa, ncepnd cu aceasta ora, ntregii armate, prin notele telefonice nr. 38 si 39. nainte de a descrie continutul acestor note telefonice se impune necesitatea prezentarii unor elemente de nsemnatate din actiunile conducerii militare supreme. napoierea gl. lt. Nicolae Eftimescu la M.St.M. dupa fuga cuplului prezidential, l-a gasit pe loctiitorul sefului D.O.M.P.I. gl. Constantinescu, n anticamera ministrului M.Ap.N. ntocmind n baza ordinului adjunctului ministrului apararii nationale si sef al Directiei Superioare Politice a Armatei - gl. Ilie Ccausescu, cel mai mare la acea ora n M.Ap.N., o nota telefonica prin care se ordona printre altele: ... unitatile militare de pe ntreg teritoriu sa se retraga n cazarmi, cu calm fara sa se lasa provocate, ..., n ordin, se mai adauga precizarea gl. Ilie Ceausescu: ...se vor executa numai ordinele comandantului suprem, adica ordinele lui Nicolae Ceausescu, care tocmai fugise si care vroia sa organizeze rezistenta, pastrnd n acest sens controlul asupra armatei. Sosirea gl. Nicolae Eftimescu, a determinat modificarea notei telefonice respective, printr-o formula ce elimina obligatia armatei de a executa ordinele comandantului suprem, dispunnd nlocuirea
265

frazei amintite, cu o fraza potrivit careia ... marile unitati si unitatile din ntreaga tara, vor executa numai ordinele M.Ap.N. .... Putem presupune ca acesta a fost momentul cnd conducerea superioara a armatei a preluat practic prerogativele comandantului suprem n conditiile n care ministrul apararii nationale nu fusese nca numit. Desi la unele mari unitati de pe teritoriu a aparut deja prima forma a notei telefonice, transmiterea ei la subordonati a fost blocata si anulata de notele telefonice ce au urmat si a caror continut l vom descrie n continuare. Este evidenta intentia gl. Ilie Ceausescu, care urmarea pe toate caile, chiar atunci cnd situatia scapase de sub control, sa mentina armata la dispozitia fratelui sau. n nota telefonica nr. 38 se preciza: Unitatile militare de pe ntreg teritoriul tarii se retrag n cazarmi, n ordine si cu calm, fara a se lasa provocate, dezarmate sau dispersate. Unitatile militare care sunt angajate in fata sediilor C.J.P. vor calma spiritele fara sa traga, dupa care se retrag n cazarmi. n unitati se va organiza apararea cazarmilor si a tuturor obiectivelor militare. n nota telefonica nr.39 se preciza: Se vor executa numai ordinele primite de la ministrul apararii nationale. Fata de cele ordonate, comandantii militari sa asigure paza obiectivelor civile de importanta deosebita cu subunitati narmate care sa nu traga dect n situatia n care sunt atacate de grupuri narmate cu arme de foc. Pentru stabilirea prioritatilor n asigurarea pazei, comandantii militari sa se puna de acord cu reprezentantii organelor locale.
266

Militarii care asigura paza acestor obiective sa poarte pe bratul stng banderole tricolore. n aceeasi zi, n jurul orelor 13.00, gl. lt. Eftimescu Nicolae, prim loctiitor al M.St.M.si sef al Directiei Operatii, a ordonat ntarirea dispozitivului de aparare a sediului M.Ap.N. La orele 14.15, gl. lt. Stanculescu Victor a ordonat trimiterea unor subunitati de infanterie si parasutisti la TVR, unde la orele 17.00 a fost realizat un dispozitiv de aparare format din 51 cadre, 330 militari n termen, 2 tancuri si 17 T.A.B.-uri. (Asigurarea pazei TVR va fi descrisa detaliat ntr-un subcapitol separat) ntre orele 14.15-16.00, au fost trimise, la cererea conducerii provizorii, pentru paza si aparare, efective militare si tehnica de lupta la: Palatul Primaverii, Casa Scnteii, Piata .Palatului - sediul fostului C.C. al P.C.R., Banca Nationala, Radiodifuziunea Romna, s.a. Totodata, au fost instalate garzi la Palatul Telefoanelor, la ntreprinderile "Acumulatorul", Neferal", "I.C.A.B.", "I.D.E.B." etc. Atentie deosebita s-a acordat ntaririi pazei si apararii Aeroportului Baneasa si Otopeni, precum si sediului M.Ap.N. Considerat nesigur sediul fostului C.C. al P.C.R., o parte din grupul revolutionar conducator s-a mutat n dupa-amiaza de 22 decembrie 1989 la sediul M.Ap.N., unde exista un sistem de comunicatii direct cu teritoriul si era mai bine aparat. Aici a avut loc prima ntlnire ntre conducerea revolutionara si reprezentantii armatei. Au participat Petre Roman, Ion Cretu, Constantin Isac si ulterior, au sosit Ion Iliescu, Mihai Ispas, Florin Velicu, Gelu Voican Voiculescu. La aceasta actiune, armata era reprezentata de generalii Stefan Gusa, Victor Stanculescu, Ion
267

Hortopan, Iosif Rus, Mihai Chitac, Gheorghe Logofatu, Traian Dafinescu, Nicolae Eftimescu, Grigore Ghita (comandantul Trupelor de Securitate), C. Am.George Petre si coloneii Gheorghe Popescu si Nicolaie Popescu. n cadrul acestei activitati s-au purtat discutii asupra masurilor ce trebuiesc luate pentru apararea principalelor institutii de stat si de asigurare a ordinii publice. Numit sef al Comandamentului Militar Central al Revolutiei, gl. Gusa Stefan s-a deplasat n cladirea fostului C.C. de unde, n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 a exercitat conducerea actiunilor militare mpreuna cu gl. Vlad Iulian. n acest timp, exista o legatura directa cu gl. Stanculescu ce se gasea la sediul M.Ap.N. Declansate n jurul orelor 18.30 n Piata Palatului din capitala, actiunile diversionistilor au cuprins principalele orase ale tarii, cu prioritate n zona de Vest si Sud-Vest a tarii. La aceeasi ora, n Piata Palatului, persoane neidentificate au deschis foc de arma diversionist. Militarii existenti n dispozitiv au raspuns cu foc asupra locurilor de unde se trasese, respectiv Palatul Republicii, blocurile din jurul pietii, sediul Directiei a V-a din D.S.S., Biblioteca Centrala Universitara, fara a se dispune de informatii referitoare la apartenenta, intentiile si valoarea fortelor cu care se confruntau. Incidentele ce au urmat zilei de 22 decembrie 1989, cu ncepere de la orele 18.00 si care au avut intensitate maxima n noptile de 22 spre 23 decembrie si 23 spre 24 decembrie 1989 au fost cantonate n jurul unor obiective de importanta vitala si de interes national astfel: Piata Palatului (fostul sediu C.C.); M.Ap.N., sediul si
268

mprejurimile T.V.; sediul si mprejurimile Radiodifuziunii Romne si al Comandamentului Infanterie si Tancurilor; zonele unitatilor militare din Ghencea, Antiaeriana; Aeroportul International Otopeni, etc. n ce priveste fostul sediu al C.C., ntre orele 19.30-20.00, actiunile elementelor ostile amplificndu-se, din ordinul Comandamentului Militar constituit, au fost aduse n Piata Palatului noi forte, inclusiv tancuri. Alaturi de efectivele armatei, au actionat si un numar de revolutionari, narmati cu armament ce a apartinut Directiei a V-a din D.S.S. sau abandonat de alte cadre M.I., precum si din cel existent n fostul sediu al CC al P.C.R. n urma focului violent, au fost ucisi 2 militari si alti noua raniti. Un detasament a reusit sa anihileze grupul de teroristi existent n Palatul Republicii, trecndu-se totodata la apararea acestuia, a Muzeului National si a Hotelului Bucuresti. Conform declaratiilor unor revolutionari, n jurul orelor 17.0017.30, a venit de la T.V. la fostul sediu al C.C. Ion Iliescu nsotit de Petre Roman care se afirma ca aveau o lista dinainte conceputa probabil la T.V, n care se prevedea un guvern printre care erau nscrisi a face parte si Dascalescu fost prim ministru, Ilie Verdet si Fazekas. Se pare ca acest guvern a fost conceput mpreuna cu Dumitru Mazilu. n acest sens, Dan Iosif declara: ... de fapt era guvernul lui Mazilu... (declaratie pag. 23-24). Exista declaratii care contrazic cele de mai sus. ncepnd cu orele 18.30 s-a deschis foc si asupra unitatilor militare si a dispozitivelor de aparare organizate de armata la alte obiective. La orele 19.45, atacurile terestre au cuprins si unitatile militare ce apartineau Apararii Antiaeriene a Teritoriului si a Trupelor.
269

Concomitent, s-au declansat si actiunile de razboi psihologic si electronic, materializat prin informatii abundente, n marea lor majoritate false, din surse ca televiziunea, radio, sistemul telefonic civil si chiar sistemul de telecomunicatii militar. Informatiile contineau date referitoare la miscari de forte teroriste, n special terestre, dar si aeriene si maritime. Ca urmare, n baza ordinului gl. Gusa au fost luate masuri de supraveghere a cailor de acces, n si din Capitala. Totodata, unitatile de aparare antiaeriana au fost trecute n regim de Serviciul de lupta nr.1, cu ordin de a deschide foc asupra tintelor aeriene neprogramate. Declansarea unor intense actiuni de razboi psihologic si electronic, care prefigurau imaginea unei posibile confruntari militare de anvergura, n plan terestru, aerian si maritim, demonstreaza aproape cu certitudine existenta unui scenariu realizat din exterior, cu sprijin n interior. n acest sens, pot fi exemplificate diferite publicatii straine, care independent de opiniile noastre au tratat actiunile de razboi psihlogic si electronic, dezlantuit n decembrie 1989 asupra Romniei, ajungnd n final la aceleasi concluzii. Dar un rol important l-a avut n aplicarea acestui scenariu si avalansa de zvonuri si informatii false, transmise de mass-media si, n special, de TVR, informatii si zvonuri emise fara discernamnt si fara a fi verificate, chiar de unii oameni de buna credinta. Puzderia de informatii creau imaginea existentei unor puternice forte contrarevolutionare narmate, ce puneau n pericol victoria revolutiei. Dar despre acest lucru vom vorbi ntr-un capitol separat. Pretutindeni s-a actionat dupa acelasi scenariu, atacurile fiind ndreptate, cu precadere, asupra unitatilor militare si a obiectivelor
270

aparate de armata, cu intentia clara de a crea un conflict deschis ntre armata si celelalte forte narmate, de a provoca un razboi civil pentru aplanarea caruia era necesara o interventie militara din exterior. De altfel, existau unele informatii potrivit carora la granita, pe teritoriul unor tari vecine existau deja grupari de forte gata de interventie sau ajutor. nca din dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, conducerea superioara a armatei s-a confruntat cu o situatie deosebita, datorata avalansei de informatii false si perturbarii mijloacelor de legatura si cercetare electronica. Solicitarile noilor organe locale adresate armatei de a se interveni cu forte pentru protectia unor obiective, exagerndu-se deseori pericolul, a determinat realizarea dispozitivelor de aparare succesiv si, n special, pe timp de noapte, sub focul real sau simulat al unor forte potrivnice. Astfel, n prima faza, structura dispozitivelor de aparare era eterogena, ajungndu-se n unele cazuri, la supradimensionarea lor, aceasta avnd consecinte negative n ceea ce priveste organizarea cooperarii si a focului. Ca urmare s-au creat mai multe aglomerari de forte alcatuite din structuri militare extrem de eterogene (unitati militare, subunitati de G.P., forte de militie, subunitati din trupele de securitate, civili narmati din securitate sau activisti de partid), la care se adaugau o imensa multime de oameni aparuta n preajma obiectivelor n urma repetatelor apeluri ale T.V.R. care chemau masele sa sprijine si sa apere revolutia. Pe fondul provocarilor evidente si al actiunilor incontestabile a unor elemente ostile, ca urmare a imposibilitatii de a pune n aplicare planurile de aparare pregatite din timp, ele fiind nlocuite prin planuri improvizate, ce ncorporau forte diverse si numeroase,
271

care ele nsele si arogau un grad nsemnat de independenta, explica imposibilitatea practica si obiectiva de a realiza n primele ore, a unei conduceri unitare precum si organizarea unei cooperari eficiente ntre fortele participante. La toate acestea, se adauga si lipsa unui sistem de transmisiuni necesar conducerii, nstiintarii si cooperarii acestor forte. Catre orele 20.10 ca urmare a presupusei reactii a asa-zisei armate secrete a lui Ceausescu si dupa unele pareri din ordinul prim adjunctului ministrului apararii nationale si sef al M.St.M. gl. Gusa, se ordona aducerea de trupe la Bucuresti. Chemarea s-a realizat n acelasi timp prin televiziune de Cico Dumitrescu care s-a adresat unitatilor de la Rmnicu-Sarat, Focsani, Galati etc. Acest lucru nu este recunoscut de gl. Gusa, el n calitatea ce detinea si la raspunderile si cunostintele ce le poseda, nu putea sa ordone deschiderea portii Focsanilor si a Siretului de Jos. n acest sens iata ce declara gl. Gusa: ... am cautat sa stavilesc aceste cereri ce se faceau prin T.V. de a aduce la Bucuresti mari unitati care nu erau necesare.. se dezorganiza sistemul de aparare al tarii ... erau suficiente forte n capitala si apoi nu stiam cine ne ataca, era vorba de teroristi, dar teroristii nu se nimicesc cu regimente de tancuri... eu va asigur ca unitatile care aparau la pace T.V. erau arhisuficiente, dar ca sa vina... Focsanii, Galatii, Rmnicu-Sarat si Moldova e o mare greseala ... marinarul ... mi se pare Cico Dumitrescu, nu era locul lui acolo ... la Focsani descoperea poarta Focsanilor de la Galati, din Moldova. Piatra Neamt descoperea poarta de est a tarii. Pentru ca orice s-ar spune pericolele pentru Romnia au venit totdeauna ... stiti de unde ... nu ne-a atacat nimeni din vest. Culmea este ca s-a spus ca-i din ordinul sefului M.St.M. (declaratie pag. 11-15). Declaratia gl.Gusa este sub imperiul
272

emotiei si subiectivitatii. n continuare, se impune a se notifica ca n dupa amiaza zilei de 22 decembrie 1989 col. Ardeleanu Gheorghe comandantul Trupelor U.S.L.A mpreuna cu loctiitorul sau col. Gherghina Gheorghe au fost convocati la sediu fostului C.C. al P.C.R. la ordinul gl. col. Vlad Iulian unde li s-a ordonat sa se puna la dispozitia revolutiei. Dupa aproximativ o ora, a revenit n unitate mpreuna cu Isac Constantin (nume conspirativ Ionescu) reprezentant al revolutionarilor unde au convocat efectivele existente si le-au transmis ordinul ca: ... din acest moment unitatea, n ntregul ei se afla la dispozitia Frontului si a Revolutiei, urmnd a executa misiunile si sarcinile ce i vor fi ncredintate .... Dupa opiniea lui Dan Iosif rezulta nsa ca a aparut col. Ardeleanu seful trupelor U.S.L.A. si dorea sa se predea mpreuna cu oamenii lui ... (declaratie pag. 19). Dupa acest eveniment n sediul fostului C.C. au patruns unii cetateni cu intentii diferite; n acest sens, Dan Iosif declara: ... n continuare am blocat usile pentru ca lumea voia sa intre, ncepuse jaful ... cred ca au intrat cam 3.000 de oameni, fara nici un control... au nceput sa fie arestati Dinca, Postelniciu, Verdet, Florea Ceausescu si altii, si Dascalescu ... (declaratie pag. 19). Multi dintre cetatenii intrati n sediul fostului C.C. grupati n diferite zone ale cladirii se straduiau si ntocmeau tabele de guverne care sa preia conducerea statului. Se pare ca si cei ce asigurau conducerea operativa militara si civila au ntocmit un astfel de tabel. Dupa declaratiile lui Dan Iosif rezulta: s-au constituit mai multe guverne s-au facut vreo 14 la fiecare etaj s-a facut un guvern, la fel la fiecare colt... prima forma este aceasta: 1. gl. Gusa, 2. gl.col. Militaru, 3. cpt. Lupoi Mihai, 4. col. Prcalabescu Cornel, 5. prof Mazilu Dumitru" (declaratie pag.
273

20). n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, seful M.St.M., gl. mr. Gusa Stefan, n timp ce se gasea la sediul C.C., a refuzat cu hotarre varianta solicitarii de ajutor militar extern de la sovietici pentru combaterea teroristilor. Necunoscator al limbii ruse. gl. Gusa a solicitat o persoana din cei prezenti din ncapere, care sa execute translatia. S-a prezentat o studenta Cristina Ciontu, prin intermediul careia gl. Gusa a refuzat ajutorul sovietic de orice natura. El a declarat: Chiar daca vor mai muri oameni, armata este capabila sa faca fata teroristilor. Ca sef al M.St.M., nu voi admite niciodata sa se ceara ajutor militar de la nimeni... s-a cerut clar macar o brigada de desant si Militaru stie, de ce ascunde treaba asta?... eu l-am vazut pe gl. Militaru vorbind din biroul M.Ap.N. n 23 dupa amiaza ... (declaratie pag. 17-18). Acest refuz a fost repetat si n ziua de 23 decembrie 1989, cnd a revenit la sediul M.Ap.N., de unde a purtat, prin translator, o convorbire telefonica cu seful M.St.M. al Armatei Sovietice, gl. Moiseev. Singurele persoane care aveau dreptul si aveau semnatura si pozitie n organele de conducere ale Fortelor Armate Unite ale Tratatului de la Varsovia si care aveau dreptul sa solicite sprijin n numele armatei romne era ministrul apararii nationale, gl. Milea Vasile, si seful M.St.M. gl. Gusa Stefan. Asa se si explica de ce n acele zile si nopti toti reprezentantii militari att a F.A.U. dar si a unor armate vecine l cautau si doreau sa se adreseze gl. Gusa. Desi exista o legatura telefonica si prin radio cu M.St.M., totusi conducerea operativa nu mai putea fi asigurata din sediul C.C. si ca urmare n dupa amiaza zilei de 23 decembrie 1989, gl. Gusa se va deplasa la M.St.M. Cu aceasta ocazie, el declara: ... aici mi-am
274

dat seama ca nu aveam cum sa mai conduc. Telefoanele erau foarte reduse ... (declaratie pag. 27). Discutia de un eventual ajutor sovietic s-a realizat n cadrul unei discutii purtate de o echipa sosita la M.Ap.N. din care facea parte potrivit declaratiilor gl. Gusa: ... dl. Iliescu, Voican, Petre Roman, Militaru, ... (declaratie pag. 23). n ziua de 23 decembrie 1989 gl. Gusa a vorbit prin telefon cu ministrul apararii al Ungariei, gl. Carpati, caruia de asemenea i-a comunicat ca nu este nevoie de ajutor: ... iar n 23 am vorbit cu Carpati de la unguri ... (declaratie pag. 17). n legatura cu pozitia Romniei n Tratatul de la Varsovia, gl. Gusa, care facea parte din Comisia Sefilor Marilor State Majore ale Fortelor Armate Unite, declara: ... ne priveau ca pe ultimii. N-am avut ncredere n ei si nici nu o sa am niciodata ... (declaratie pag. 16). n baza ordinelor M.St.M. au fost luate masuri de aducere din teritoriu a noi forte pentru apararea capitalei. La orele 20.30 (22 decembrie 1989), gl. lt. Stanculescu a ordonat luarea n subordine de catre C.A.A.T. a Scolii Militare de Ofiteri de Securitate si Militie Baneasa. La orele 21.30 au fost atacate localurile 1 si 2 ale M.Ap.N., din directiile complexelor Orizont si Favorit, str. Miron Constantinescu, Drumul Taberei, cimitirul Ghencea si latura de Est a Comandamentului Serviciilor Armatei. n seara zilei de 22 decembrie 1989, la orele 21.35 un detasament de 35 de ofiteri-elevi de la Academia Militara s-au deplasat, n
275

baza ordinului M.Ap.N., la sediul Militiei Capitalei pentru a asigura paza acestei institutii aflata sub focul elementelor teroriste. La orele 21.40, la Academia Militara, local 1, s-au declansat actiuni ostile, prin deschiderea focului att din interior ct si din exterior, producndu-se astfel primele victime. n cursul aceleiasi nopti, sediile comandamentelor militare din Bucuresti, inclusiv al M.Ap.N. au fost tinta unor atacuri teroriste, executate att din puncte fixe de foc, n majoritate din cladiri si de pe acoperisurile acestora situate n jurul obiectivelor militare, ct si din autovehicule n miscare. mpotriva acestora s-a raspuns cu foc. Actiuni deosebit de violente poate cele mai violente au fost lansate asupra TVR, care, conform declaratiilor martorilor oculari, a locuitorilor din zona si a Jurnalelor actiunilor de lupta ale unitatilor militare participante la apararea acestui obiectiv, focul a fost deschis, ncepnd de la orele 21.00, din vilele situate pe Calea Dorobanti, intrarea str. Amiral Balacescu si Ghe. Mocea nu si dinspre vila lui Valentin Ceausescu. La orele 23.45, a fost introdus n dispozitivul de aparare al M.Ap.N., un detasament de cercetasi. Aceasta actiune a fost marcata de un tragic accident. Obligati sa debarce din cele doua autocamioane, datorita focului deschis de elemente neidentificate ce se gaseau n Complexul Orizont si din blocurile nvecinate, dar si de militarii din dispozitivul de paza, care nu fusesera nstiintati de sosirea detasamentului, a determinat producerea unui intens schimb de focuri. Urmarea a fost decesul a 4 militari cercetasi si ranirea altora 7. Incidentul este descris ntr-un subcapitol separat.
276

n aceeasi noapte (22 spre 23 decembrie 1989), un detasament de la Academia Militara Tehnica, format din 347 studenti si 13 cadre, chemat sa ntareasca dispozitivul de paza al M.Ap.N., au ajuns la obiectiv la orele 01.30. n fata Centrului de Calcul, coloana de autobuze a fost ntmpinata de focuri de arma, determinnd astfel debarcarea precipitata a efectivelor aflate n autobuze concomitent cu riposta de foc executata din dispozitivul de aparare al ministerului. Surprinsi de schimbul de focuri, elevii s-au adapostit napoia unor obstacole existente n zona. Actiunea s-a soldat cu uciderea a 5 studenti si ranirea altor 8. Patru din studentii ucisi au fost mpuscati n cap si unul n inima. n unul din cadavre a fost gasit un glont atipic armamentului din dotarea armatei (incidentul este descris ntr-un capitol separat). n aceeasi noapte n jurul orelor 02.00 o coloana militara a U.M. 01065, ce se deplasa din directia Ploiesti, a fost ntmpinata la barajul existent la linia de centura a Capitalei, de reprezentantul C.F.S.N., regizorul Sergiu Nicolaescu. Imediat dupa trecerea de baraj, asupra capului coloanei s-a deschis foc din 3 autoturisme Dacia care circulau, cu farurile stinse, dinspre Bucuresti. Cu acest prilej a fost ranit un ofiter, determinnd deschiderea focului de catre blindatele din coloana. Dupa acest incident, unitatea s-a deplasat la TVR, unde elemente teroriste tineau sub foc cladirea si cetatenii, veniti n numar mare, sa apere institutia. Au fost lasate aici doua tancuri si 3 T.A.B.-uri pentru ntarirea dispozitivului si restul unitatii s-a deplasat la Aeroportul Otopeni. Este de remarcat faptul ca aceasta unitate a traversat 5 filtre fara incidente datorita recunoasterii lui Sergiu Nicolaescu aflat pe primul tanc. Conform Jurnalului actiunilor de lupta, pe timpul stationarii n Piata Aviatorilor, asupra militarilor s-a executat foc din directiile
277

Consulatului Sovietic si cladirile adiacente. Cu acest prilej, a fost mpuscat mortal un militar si alti 4 raniti. n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, asupra cladirii C.C. s-a executat foc de arma din mai multe puncte exterioare, n majoritate din cladirile din jurul acesteia. n acest sens, Dan Iosif declara: ... n noaptea de 22 a nceput cosmarul... n cladirile din jurul C.C. au fost 12 puncte de lunetisti. n 8 puncte au fost gasite P.S.L.-uri pusti speciale cu luneta, cu munitia aferenta, este foarte usor ca dupa cladirea fostului palat sa tragi doua focuri precise, cu arma cu luneta, n aceasta cladire care nu mai avea geamuri... (declaratie pag. 24). Totodata, revolutionarul participant la evenimente n sediul C.C. cu referire la actiunile teroriste mai relateaza: ... la etajul 2 unde este acum Ministerul Muncii, se tragea cu 7-8 automate pe culoarul acela ... cpt. Pascu a aruncat grenada ... s-a auzit un racnet dupa care s-a facut liniste. Ne-am dus pe culoar, am gasit urme de snge care duceau pna la scari, iar de acolo a disparut tot ... au fost doi insi mbracati n negru ... nu se stie nimic ... (Declaratie pag. 29). Iar n continuare: ...pot sa va spun ca de pe sala Palatului...am vazut gura de foc tragnd, am vazut... foc la gura tevii. Un tragator experimentat s-a aflat n curte n fata intrarii n Muzeul de Arta...alta gura de foc bine localizata am vazut n cladirea Directiei a V-a ...." (Declaratii pag. 45) Revolutionarii patrunsi n ncapere, au fortat fisetele si birourile existente, n unele din acestea gasind diferite obiecte, de la planuri de aparare, la bani, valuta si obiecte de patrimoniu. Concomitent, au descoperit n subsoluri, ncaperi complet utilate, pentru o supravietuire ndelungata. n acest sens, iata ce descrie revolutionarul Dan Iosif: ... n fisete s-au gasit planuri de aparare cu cuiburi de aparare de lunetisti ... tot ce intra n arsenalul securitatii. (declaratie pag. 28), ... au disparut banii trimisi la
278

C.F.S.N. ... 16.000 de $ n fisic n orice caz s-au furat foarte multe de aici din C.C.... (declaratie pag. 48). Cu referire la subsoluri adauga: am gasit multe intrari si iesiri secrete ... n acest subsol am gasit un buncar autentic (declaratie pag. 29). Din declaratia aceleasi persoane rezulta ca: tuneluri erau la 43 m, usi blindate ... pe el (se refera la Nicolae Ceausescu - n.n.) l-au dus pe sus sa-l prindem si ei (se refera la personalul de protectie n.n.) au luat-a pe partea cealalta (Declaratie pag. 54). Referindu-se la persoanele care au executat foc asupra revolutionarilor n interiorul cladirii fostului C.C., Dan Iosif declara: ..nu se poate demonstra vinovatia din punct de vedere penal, dar moral ... dar putem sti ca toti am fost acolo, au tras, iar apoi au aruncat armele ca sa scape de responsabilitatea faptelor si acestia sunt cei ce au fost plini de zel...(declaratie pag. 32). ncepnd de la orele 12.00 pe 22 decembrie 1989 si pna n dimineata de 23 decembrie 1989 revolutionarii existenti n sediul fostului C.C. au trecut la retinerea tuturor ofiterilor de securitate care se aflau n cladire. n acest sens, Dan Iosif declara: ... n 22 decembrie de la orele 12.00 si pna n 23 decembrie am arestat ofiterii de securitate existenti n cladire ... (Declaratie pag. 40). Cu referire la actiunile teroriste declara: ... principalii vinovati n toata aceasta hora nu stiu daca vom afla vreodata ... dupa parerea mea sunt ofiteri de securitate habotnici care nu au vrut sa nteleaga ca totul este terminat ... v-am spus ca a zis Vlad. Executati ordinele asa cum le-am stabilit cnd fiindca n prezenta noastra gl. Vlad nu a dat ordine. Cui le-a dat? n ce au constat? Toata lumea spune ca nu au existat proiectile neconventionale! Cum nu? Au existat. Eu am scos din buzunarul celui care a murit la etajul 3 cartuse neconventionale gloante de mare putere ... (Declaratie pag. 38-39)
279

n ziua de 23 decembrie 1989, orele 01.45, o unitate din garnizoana Focsani s-a deplasat spre Bucuresti, pentru ntarirea apararii capitalei. La intrarea n orasul Rmnicu-Sarat, unitatea a fost obligata sa participe la respingerea unor atacuri teroriste semnalate n zona depozitului de munitie. Continundu-si deplasarea si ajungnd n jurul orelor 12.00 a fost ntmpinata cu foc inclusiv dintr-un elicopter neidentificat, determinnd amplasarea n teren, unde a ramas pna la orele 22.30, cnd s-a regrupat si a reluat deplasarea spre capitala. Pe tot traseul, asupra coloanei s-a executat foc din diferite directii, fara a se nregistra morti sau raniti. La ajungerea n Bucuresti, blocarea circulatiei a determinat fragmentarea coloanei si regruparea acesteia n totalitate abia n dimineata zilei de 24 decembrie 1989, la orele 08.30, cnd a realizat un dispozitiv circular de aparare n zona parcului si a pietii agroalimentare de pe B-dul Moghioros. n jurul orelor 09.30, s-a deschis foc asupra dispozitivului militar din blocurile din jur. n seara acestei zile, atacurile au nceput cu intensitate sporita, existnd ncercari de patrundere n forta n dispozitiv, folosind n acest scop autovehicule. Doua autoturisme au fost incendiate ca urmare a focului aparatorilor, iar ranitii transportati la spital. Ulterior, unitatea s-a regrupat pe str. Miron Constantinescu de unde a actionat pentru apararea sediului M.Ap.N. n aceasta zi, la orele 01.30 , Comandamentul Aviatiei Militare, a ordonat trecerea la paza ntarita a aeroporturilor si depozitelor Aviatiei. n dimineata zilei de 23 decembrie 1989, presedintele C.F.S.N., Ion Iliescu, l-a numit n functia de ministru al apararii nationale pe gl. col.(r.) Militaru Nicolae. Despre aceasta numire s-a informat M.St.M. al F.A. ale U.R.S.S. si comandantul sef al F.A.U. ale
280

Tratatului de la Varsovia. Gl. mr. Gusa a ramas sef al M.St.M. pna n 28 decembrie 1989, cnd a fost numit sef al Statului Major al Armatei a 4-a (Cluj), iar functia de sef al M.St.M. a fost ndeplinita de gl. col. Vasile Ionel. Practic, din 24 decembrie 1989 generalul nu si-a mai exercitat functia. Una din principalele decizii ale noului ministru, a fost aducerea din rezerva, pe functiile nencadrate, a unui numar important de generali si ofiteri superiori, aflati la pensie. Marea majoritate a acestora si facusera studiile militare n U.R.S.S. Iata n acest sens ce declara gl. Gusa: ... gl. Militaru, cnd a venit pe scaunul de ministru, a pus mna pe telefon, si a nceput sa-si caute prietenii ... au venit niste comandanti care erau de mult la pensie ... (declaratie pag. 28). n aceeasi zi, s-a emis Nota telefonica nr. S.A.2/902, care preciza ramnerea n continuare n subordinea Statului Major Central a Garzilor Patriotice, situatie pastrata pna la 31 decembrie 1989, cnd, prin Decretul nr. 35 al .F.S.N. Garzile Patriotice au trecut n subordinea M.Ap.N. Unitatile militare au fost cu preponderenta tinta unor atacuri continue, executate cu scopul vadit de a bloca efectivele si tehnica militara n cazarmi. ntre orele 06.00-06.30 o subunitate de la Scoala de Subofiteri M.I. din Cmpina ce primise misiunea de a ntari paza Aeroportului Otopeni. Datorita unor grave nentelegeri si greseli organizatorice a fost ntmpinata cu foc din Aerogara. Difunctionalitatile n conducere si cooperare, precum si nerespectarea voita sau involuntara a itinerariului stabilit pentru introducere n dispozitiv a subunitatii, s-a soldat cu importante pierderi de vieti omenesti nevinovate. Incidentul este n curs de
281

judecare la Procuratura Militara Bucuresti si este descris n baza documentelor si a declaratiilor detinute de comisie ntr-un capitol separat. La orele 09.00, M.St.M. a ordonat limitarea consumului exagerat de munitie. n toata aceasta perioada, Apararea Antiaeriana a Teritoriului si Trupelor a executat trageri cu artileria si rachetele antiaeriene asupra tintelor aeriene patrunse n zona de responsabilitate a subunitatilor sale si nenotificate. ntre orele 07.40-12.25 C.Av.M. a dispus cercetarea aeriana a municipiului Bucuresti, cu 7 avioane MIG-23. Totodata, aviatia militara a participat la nimicirea grupurilor teroriste ce actionau din padurile Cornuleasa si Chiciu, iar n jurul orelor 12.00, cu 4 elicoptere, la nimicirea teroristilor din cimitirul Ghencea. naintea ajungerii la obiectiv, datorita lipsei de informare si cooperare, doua elicoptere au fost avariate de efectivele dispuse n apararea obiectivelor pe deasupra carora au trecut. Un alt elicopter, ce primise misiunea de sprijin cu foc a fortelor ce aparau TVR, datorita lipsei de cooperare, a fost considerat de catre aparatori ostil, determinnd deschiderea focului asupra sa. Ridicarea aviatiei n aer era posibila numai cu ordinul ministrului apararii nationale sau a sefului M.St.M dat comandantului aviatiei. n acest sens gl. Gusa a declarat: ... ridicarea aviatiei se facea numai de comandantul aviatiei, acesta primind ordin de la ministrul apararii nationale sau al sefului M.St.M. Eu nu am dat asemenea ordin ... (Declaratie pag. 33). Datorita avalansei de informatii, greu de verificat, ce se succedau cu rapiditate si care aveau ca obiect existenta unei importante
282

grupari teroriste ce vizau capitala, s-a ordonat aducerea unor noi forte din garnizoanele Pitesti, Trgoviste si Buzau. Astfel, la orele 13.00 , au intrat n dispozitivul de aparare al M.Ap.N., unitatea militara chemata de la Pitesti si Trgoviste, iar ulterior cea de la Galati. n urma apelurilor repetate ntre orele 20.00-23.45. la TVR au intrat n dispozitivul de aparare subunitati chemate din Medgidia si un detasament de la Caracal. n jurul orelor 17.30 au renceput atacurile asupra obiectivelor militare dar si asupra TVR si Radiodifuziunii. ntre orele 19.0024.00 unitatile militare au continuat sa actioneze pentru descoperirea si anihilarea elementelor teroriste. Persoanele retinute ca suspecte n aceasta perioada au fost predate sub paza la corpul de garda al institutiei, unde au stat pna n ziua de 25 decembrie 1989, cnd au fost ridicate de catre organele de militie. n dimineata aceleiasi zile s-au luat masuri de ncetare a activitatii organelor de contrainformatii militare, iar personalul acestora a fost trecut n subordinea comandantilor de mari unitati si unitati. Conform hotarrii noii puteri, n ziua de 23 decembrie 1989, orele 17.00, conducerea M.Ap.N., a trecut la luarea n subordine a Comandamentului Trupelor de Securitate cu unitatile subordonate acestuia si a Inspectoratelor Judetene ale M.I., precum si a Comandamentului Trupelor de Graniceri cu marile unitati subordonate acestuia. n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, ntre orele 23.30-02.00, n fata Centrului de Calcul al M.Ap.N., s-a produs un incident n
283

care au fost implicate doua echipaje U.S.L.A. cu doua A.B.I.-uri. Sosind din directia str. Ho Si Min, au virat la dreapta pe Drumul Taberei, cu farurile stinse infiltrndu-se n dispozitivul de lupta al companiei de tancuri existent n fata sediul M.Ap.N. Aici, au stationat 20-30 minute, fara a-si semnaliza prezenta. Incidentul este descris ntr-un subcapitol separat. Datorita intensificarii focului elementelor teroriste, n ziua de 24 decembrie 1989, s-a trecut la reorganizarea dispozitivelor de aparare realizate de armata n garnizoana Bucuresti. Au fost luate n paza noi obiective civile de importanta deosebita ca: uzine, fabrici, spitale etc. Pe timpul noptii de 24 spre 25 decembrie 1989, actiunile teroriste asupra obiectivelor aparate de armata s-au intensificat, ndeosebi asupra localurilor M.Ap.N. si Comandamentului A.1, unde s-a ncercat, fara reusita, patrunderea n obiectiv. n zilele de 23 si 24 decembrie 1989 au fost transmise catre trupe dispozitiuni potrivit carora se ordona amplificarea masurilor de paza si aparare a obiectivelor militare si civile de importanta deosebita, scotocirea zonelor de unde elemente neidentificate au actionat cu foc, organizarea de patrule mixte pentru asigurarea ordinei, retinerea si verificarea tuturor persoanelor suspecte de actiuni diversioniste. O dispozitiune similara a fost transmisa si n ziua de 25 decembrie 1989. n noaptea de 24 spre 25 decembrie 1989 la M.Ap.N., a fost organizata o sedinta la care au participat reprezentanti ai C.F.S.N. gl. Militaru Nicolae, ministrul apararii nationale si gl. Stanculescu, sedinta la care s-a hotart soarta lui Nicolae si Elena Ceausescu. n declaratia, sa gl. Gusa descrie: Stanculescu, n 25, a fost la Trgoviste ...n 24 noaptea a participat si el la sedinta
284

unde s-a hotart soarta Ceausestilor, la care n-am participat c n-am fost chemat... (Declaratie pag. 22). Desi detinea nca functia de sef al M.St.M. dupa opiniile proprii, gl. Gusa a fost deja marginalizat. Tot privind soarta lui Ceausescu, gl. Gusa declara: soarta lui Ceausescu, a fost hotarta de altii, n alta parte judecat, . omorrea lui s-a facut de ai nostri , cred ca la Malta ... Deci existau niste interese ca Ceausescu sa nu mai poata vorbi ... n-as vrea sa exclud nsa cu desavrsire si ceea ce s-a mai spus, ca daca va fi omort, nu se mai omoara lumea! Este o parere personala ca oricum ntr-o zi, doua, se limpezeau apele ... Se tragea numai la anumite ore, dimineata sau seara... Se poate spune celor care sustin ca a fost omort pentru a nu se mai trage ca daca se spunea ca este prins si este n minile armatei, lucrurile se linisteau si se putea face o judecata cum trebuie...(Declaratie pag. 40-41). Declaratia gl. St. Gusa se afla sub imperiul sentimentelor datorita schimbarii sale din functie si numirea gl. Militaru n functia de ministru. Dupa executarea cuplului prezidential, actiunile diversioniste au scazut brusc in intensitate. Unitatile militare si-au concentrat atentia pentru paza obiectivelor ncredintate: mpiedicarea sustragerii de bunuri materiale si eliminarea actelor de anarhie. n dimineata zilei de 25 decembrie 1989, a avut loc asa cum este cunoscut, procesul si executia lui Nicolae si Elena Ceausescu, activitate la organizarea careia gl. Stanculescu a avut un rol deosebit de important, rol primit din partea C.F.S.N., dar despre prinderea, procesul si executia fostului cuplu prezindential, ntr-un capitol separat.

285

n aceiasi zi s-a continuat paza si apararea principalelor obiective din Capitala si s-au desfasurat actiuni intense de neutralizare a elementelor teroriste. n dimineata zilei de 25 decembrie 1989, din ordinul comandantului Armatei 1, gl. Voinea, doua plutoane cu T.A.B.-uri s-au deplasat n str. Toamnei nr. 37 la Comandamentul U.S.L.A.. pentru a-l supraveghea. Tot n aceasta zi s-a trecut la restructurarea dispozitivelor de aparare, iar majoritatea unitatilor militare, efectivele si tehnica militara respectiva s-au napoiat n cazarmi (Documentar M.Ap.N nr. S2150/R/26.01.1994). La orele 11.00, din ordinul ministrului apararii nationale, legaturile din reteaua telefonica guvernamentala au fost ntrerupte pna la noi ordine. La orele 12.30, doua avioane IL-28 au cercetat n doua iesiri zonele Chiciu, Ciornuleasa, Branesti, iar unitatile de aparare antiaeriana a teritoriului si trupelor au executat foc, pe tot parcursul zilei, asupra oricaror tinte aparute n zona lor de responsabilitate. La orele 20.30, s-a comunicat prin posturile nationale de radio si T.V., ca Nicolae si Elena Ceausescu au fost judecati de Tribunalul Militar Suprem si condamnati la moarte, sentinta fiind executata. La orele 22.00, cadre din Comandamentul Trupelor de Transmisiuni, au identificat si scos din functiune, puncte de interceptare-ascultare telefonica - apartinnd M.I. Totodata, au fost luate masuri de secretizare a tuturor comunicatiilor ce apartineau Comandamentului Apararii Antiaeriene a Teritoriului.
286

n ziua de 26 decembrie 1989, grupari teroriste au continuat atacurile asupra obiectivelor aparate de armata, n special a cazarmilor unitatilor militare si a depozitelor de armament si munitie. La orele 16.00, din ordinul ministrului apararii nationale, gl. Militaru, un batalion din Trupele de Securitate au executat scotocirea Cimitirului Ghencea. Au fost luate masuri de nstiintare a unitatilor din mprejurimi. Nu s-au produs incidente. ntre orele 16.00-18.00, din ordinul comandantului Armatei 1, s-au constituit doua grupuri de interventie pentru Arhivele Statului I.G.M., Piata Palatului Bd. Magheru - Hotel Union. n seara aceleiasi zile unitatea speciala R. a M.I. a raportat restabilirea legaturilor prin telefoanele operative.(T.O) n noaptea de 26/27.12.1989 au fost luate masuri de retragere n cazarmi a unor efective ce asigurau paza Consiliului Popular sector 4 si Piata Dorobanti. n ziua de 27.12.1989, grupuri razlete de teroristi au continuat sa execute foc izolat asupra unor obiective si a populatiei civile, mai ales n zonele Ghencea, Sos.Oltenitei, Palatul Telefoanelor, soldate cu un numar redus de victime. Reducerea treptata a actiunilor teroriste a determinat reorganizarea dispozitivelor de aparare a obiectivelor pazite de armata si transmiterea unor ordine ce vizau revenirea la normal a activitatilor. Astfel, la orele 09.00 s-a ordonat tot armamentul individual se descarca, se asigura iar munitia se introduce n portncarcator. Munitia de pe T.A.B.-uri si de pe alta tehnica de lupta se descarca si se introduce n cutii. Se pastreaza n masinile de lupta.
287

n cursul noptii de 27 spre 28 decembrie 1989 au mai fost semnalate actiuni izolate ale unor grupuri teroriste n zona cazarmilor din Sos. Oltenitei. n ziua de 28 decembrie 1989, actiunile de foc ale elementelor diversioniste au ncetat. S-a trecut la cercetarea unor zone din care s-a executat foc de catre grupuri neidentificate. Concomitent, au fost luate masuri de retragere n cazarmi a unor efective si a tehnicii de lupta, pastrndu-se un numar mai important de forte la sediul M.Ap.N., Radiodifuziune, TVR, Aeroporturile Baneasa si Otopeni si fostul sediu al CC. al P.C.R. n ziua de 29 decembrie 1989 au fost efectuate reorganizari de forte aflate n Piata Palatului, TVR, centrala telefonica din Drumul Taberei, Piata Dorobanti, serele Popesti-Leordeni etc. n acelasi timp au fost retrase din dispozitive efectivele de ofiteri-elevi si studenti ai Academiei Militare. Din ordinul ministrului apararii nationale, au fost luate masuri de deszapezire a unor cai de acces si obiective si au fost organizate garzi pentru paza si transportul unor personalitati. La orele 22.45, persoane neidentificate au deschis foc asupra Palatului Telefoanelor, Bancii Nationale, statiilor de pompare a apei Grozavesti si Palatului Cotroceni. ncepnd de la aceasta data si pna n luna ianuarie 1990 s-a ordonat luarea urmatoarelor masuri: sporirea vigilentei; controlul si perfectionarea dispozitivelor de aparare; asigurarea materiala a militarilor din dispozitiv; prevenirea degeraturilor si a mbolnavirilor; prevenirea avariilor la tehnica prin nghet; refacerea si asigurarea legaturilor telefonice, telegrafice si radio; organizarea grupelor operative si altele.
288

Din desfasurarea evenimentelor n municipiul Bucuresti dupa 22 decembrie 1989 se pot desprinde cteva concluzii: - fuga cuplului prezidential a marcat o crestere spontana a entuziasmului popular; - numerosi cetateni au trecut la ocuparea sediilor principalelor institutii ale statului. Alaturi de populatie, armata a sprijinit noua putere revolutionara, lund masuri de paza si aparare a obiectivelor militare si civile, de importanta vitala, mpotriva actiunilor elementelor teroriste ostile revolutiei. Totodata, au fost luate masuri de prentmpinare si descurajare a fortelor contrarevolutionare din interior si din exterior de a declansa un razboi civil; - n aceasta perioada, populatia si armata s-a confruntat cu o acuta lipsa de informatii reale, dar cu o avalansa de informatii si date false, care au urmarit scoaterea populatiei n strada, dar si blocarea unitatilor militare n cazarmi n paralel cu dispersarea acestora, folosind n acest scop procedee necunoscute armatei si pentru contracararea carora nu era pregatita. (Atacuri simultane noapte-zi, pe mai multe directii, din puncte fixe, sau din autovehicule n miscare. Atacuri aeriene realizate cu ajutorul tintelor false, concomitent cu atacuri terestre); - dezlantuirea, n special n perioada 22-24 decembrie 1989 a unor puternice actiuni de razboi psihologic, cu care nu s-a mai confruntat armata si populatia civila pna atunci, care au condus la aprecierea eronata a unor situatii create, reprezentnd la un moment imaginea dezlantuirii asupra Romniei a unei operatii aeriene de mari proportii si care urmau a fi completate cu actiuni de desant aerian si maritim; - informatiile false, panicarde, emise de TVR si radio, au ntretinut vrnd-nevrnd o stare de confuzie, teama si incertitudine, soldata uneori cu grave incidente; - existenta unor forte eterogene n dispozitivele de aparare, introducerea esalonata a acestora, coroborata cu organizarea
289

sumara a misiunilor, cu lipsa cooperarii ntre fortele cu subordonare diferita, n conditii de stress si oboseala psihica si fizica, a facut posibila amplificarea erorilor; - caracterul static, preponderent defensiv al dispozitivelor adoptate, a constituit una din cauzele pierderilor suferite de aparatori; - n plan general, nepregatirea si lipsa conducerii unitare a focului, a generat un consum mare de munitie pentru lovirea unor obiective izolate, situatie agravata si de lipsa de precizie n executarea focului, datorate inexistentei aparaturii de ochire pe timp de noapte si a slabei instructii militare, precum si necunoasterea adversarului si a procedeelor de actiune ale acestuia; - slaba pregatire a armatei si a celorlalte forte ce aparau revolutia, confruntate, pentru prinma data, cu actiuni de gherila urbana. Dupa 22 decembrie 1989, n conditiile confuze si complexe analizate, armata a nregistrat 107 militari si salariati civili decedati si 312 raniti (S.2150/R/26.01.1994), iar n rndul populatiei civile s-au produs un numar de 997 decedati si un numar de 3040 raniti. 4.4.1. Evenimentele consumate n noptile de 22/23 si 23/24.12.1989 n zona Ministerului Apararii Nationale 4.4.1.1. Evenimentule n care a fost implicat Detasamentul 2 Parasutisti din U.M. 01171 Buzau n dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, Detasamentul 2 Cercetare din U.M. 01171 Buzau comandat de lt. col. Trutulescu Gheorghe a primit ordin de la seful Directiei Informatii V.A. Dinu Stefan - sa se deplaseze la Bucuresti cu doua autovehicule pentru a se integra n dispozitivul de aparare al M.Ap.N. La executarea misiunii, detasamentul a fost nsotit de col. Constantinescu Anghel, ofiter reprezentant al Directiei Informatii
290

al Armatei. La intrarea n Bucuresti, detasamentul a fost ntmpinat de mr. Jurcan Ion si de cpt. Roman Nicolae din aceeasi directie, care mbarcati ntr-o Dacie personala au condus coloana catre sediul M.Ap.N. Ajungnd n fata M.Ap.N. n jurul orelor 23.45 deplasnduse dinspre directia Academiei Militare pe Drumul Taberei, cele doua autovehicule au intrat n zona de foc dintre elemente necunoscute ce actionau n zona restaurantului Orizont si a blocurilor de locuinte si efectivele ce aparau localul ministerului, de cealalta parte. Cercetasii au fost obligati sa debarce si sa se adaposteasca n teren deschiznd foc asupra ministerului. Duelul de foc s-a soldat cu 4 persoane decedate si ranirea altor 7 din rndul cercetasilor. Interventia aspra a col. Constantinescu Anghel a determinat oprirea focului de ambele parti. Dupa efectuarea recunoasterii, cercetasii au fost ncadrati n dispozitivul de aparare al M.Ap.N. Reproducem succint unele din declaratiile unor martori care contin referiri la acest incident. Mr. Grigorescu Dan din U.M. 0l842 Boteni, ofiter elev al Academiei Militare la acea data si care a ramas n serviciu la poarta 2 a M.Ap.N.-ului, vis-a-vis de Complexul Orizont: n jurul orelor 24.00 a oprit n fata ministerului o Dacie si napoia ei fiind oprit un camion militar. Avnd n vedere ca anterior se trasese din mijloacele auto asupra ministerului cei din obiectiv au deschis
291

foc asupra Daciei... concomitent cu atacatorii sau agresorii din blocul din dreapta. Dupa aproximativ 3 minute a strigat cineva la noi si l-am cunoscut dupa voce pe col. Constantinescu... Declaratii asemanatoare au dat si alti ofiteri-elevi, respectiv cpt. Ionescu Florin din U.M. 0l966 Clinceni. Retinem de la acesta ca este posibil ca persoanele din conducere, respectiv col. Safta, ce raspundea de apararea ministerului, mpreuna cu col. Anastasiu uitasera sau nu cunosteau de sosirea detasamentului de la Buzau. Din declaratie rezulta ca s-ar fi primit ordin de deschidere a focului asupra coloanei: ... au aparut noaptea mai nainte de miezul noptii. nainte de aceasta, ni s-a transmis prin telefon de col. Softa sau de catre col. Anastasiu ca se ndreapta spre noi o coloana de autocamioane (de teroristi - n.n.) si sa se traga asupra ei. Ordinul a fost clar si limpede... Afara era ntuneric, iar becurile fusesera sparte. La un moment dat am auzit ... Nu mai trageti ... ca-mi omorti oamenii. Sunt col. Constantinescu ... s-a oprit focul... Dumitru Gheorghe, ce se deplasa pe Drumul Taberei cu o Dacie a observat un camion militar si cineva care striga: ... sa spuna parola ... s-a oprit focul si nu s-a mai tras ...era o formatie de ctiva militari ... un cetatean care era n balcon n blocul din spatele Agentiei loto a strigat: uite-l acolo, e ntre ei, acolo! Un individ care era n grupul acesta cu noi a lasat arma jos si a luat-o la fuga ... disparnd dupa colt... Este posibil ca acesta sa fie un ofiter din cadrul detasamentului. Redam un extras si cteva idei din raportul cpt. Cazan Ionel din U.M. 0l17l Buzau: ... Ne-am mbarcat n camioane si ne-am deplasat pe itinerariul Buzau - Urziceni - Bucuresti. Am fost asteptati la intrarea n Bucuresti pentru a ne conduce la destinatia care noua nu ne-a fost precizata. La ajungerea n fata sediului
292

M.Ap.N. asupra camionului n care eram s-a deschis foc de catre o subunitate din paza acestui sediu... Din depozitiile col. Anastasiu rezulta ca n jurul orelor 24.00 a fost sesizat de cpt. Radu Dragos, seful punctului de control de la intrarea principala a M.Ap.N.-ului, actualmente decedat, n legatura cu faptul ca de peste drum s-a deschis foc automat asupra sediului M.Ap.N. n declaratie se mentioneaza ca nu el a dat ordin de deschidere a focului si ca atunci cnd s-a raportat la fata locului a si oprit tragerile. Exista posibilitatea ca ordinul de deschidere a focului sa fi fost dat de col. Safta, ulterior avansat general, decedat si acesta ulterior si ca urmare nu s-a putut stabili cui apartine vinovatia incidentului.(!) 4.4.1.2. Incidentul n care a fost implicat detasamentul de studenti si cadre din Academia Tehnica Militara n scara zilei de 22.12.1989 gl. mr. Angheloiu Ion loctiitor al comandantului Academiei Militare pentru nvatamntul Tehnic a primit ordin de la comandantul Academiei Militare Generale gl.lt. Logofatu Gheorghe n baza ordinului sefului Directiei Operatii din M.St.M. gl. lt. P. Eftimescu Nicolae sa pregateasca un detasament de studenti care sa participe la apararea sediului M.Ap.N. Detasamentul a fost constituit din Compania a 4-a comandata de col. ing. Constantin Gheorghe avnd un efectiv de 215 studenti si Compania a 5-a comandata de col. dr. ing. Papuc Viorel avnd un efectiv de 132 de studenti. La aceste efective se adaugau si 13 ofiteri cadre. naintea plecarii spre sediul M.Ap.N. gl. Angheloiu a precizat subordonatilor itinerarul de deplasare, respectiv: Bdul. Tudor Vladimirescu, Sos. Panduri, Bdul Drumul Taberei, intrarea
293

n sediu avnd loc pe la punctul de control situat vis-a-vis de Complexul Orizont. Comisia Senatoriala constata ca privind cooperarea, asigurarea tehnica, materiala si logistica, semnale de recunoastere, caracteristici de lucru pentru mijloacele de legatura, nu au fost precizate si nici nu s-a numit un sef al ntregului detasament. Pusa n miscare, coloana de sase autobuze cu studenti a ajuns n jurul orelor 01.00-01.15 n fata Centrului de Calcul al M.Ap.N., oprindu-se la aproximativ 100 m de intrarea n M.Ap.N. datorita deschiderii focului asupra ei din Centrul de Calcul. Intensitatea focului a determinat debarcarea precipitata a studentilor si adapostirea acestora n zona, lund pozitii de tragere ntre blocurile Al, A2 si B3, iar altii s-au adapostit pe scarile si holurile blocurilor. Reactia studentilor a fost haotica, ripostnd cu foc n toate directiile. Adapostirea pe partea blocurilor s-a produs nu datorita tragerilor dinspre minister, ci datorita faptului ca autobuzele circulau pe partea dreapta, deci foarte aproape de blocuri si de spatiile verzi, iar usile autobuzelor s-au deschis tot pe aceasta parte. Dupa interventii repetate, studentii au putut fi recunoscuti si introdusi n incinta ministerului, nsa rezultatul actiunii a fost tragic. Au fost ucisi 5 elevi si raniti alti 8. Tragicul eveniment a putut fi posibil si ca urmare a faptului ca la stabilirea itinerariului nu s-a tinut seama de situatia conflictuala din zona ncepnd din seara de 22 decembrie 1989. Absenta unor legaturi de conducere si cooperare cu grupa operativa ce conducea apararea M.Ap.N. si cu fortele din dispozitiv precum si lipsa de masuri preventive pentru a evita incidentele. Interpretarea gresita a intentiilor celuilalt coroborata cu deficientele amintite anterior au determinat aparitia acestei erori
294

profesionale. Iata extras din declaratia col. dr. ing. Papuc Florinel: ... Se pare ca focul s-a executat dinspre Centrul de Calcul (masinile fiind n mers nu aveau cum sa fie auzite tragerile teroriste care aveau un zgomot mult mai redus ca amplitudine - n.n.)... n momentul urmator cu studentii prin salturi scurte si trs ... militarii care asigurau paza ministerului au solicitat parola. Fara sa le fi spus parola, deoarece nu o primisem. ... pe baza afirmatiilor noastre ca suntem de la Academia Militara ne-ati permis intrarea. Cred ca nu toti aparatorii M.Ap.N.-ului au cunoscut faptul ca urma sa sosim... . Trebuie remarcat ca la deficientele de conducere si organizare se mai adauga si starea de spirit tensionata, rezultatul incidentelor anterioare si a actiunilor teroriste. Iata extras din declaratia srg. Bocanu Liviu: ... Cnd a nceput debarcarea s-a tras asupra noastra foc cu foc dupa care s-a trecut la foc automat ... Cele foc cu foc nu stiu de unde s-au tras, dar n momentul n care s-a tras foc automat, acesta era din zona ministerului... Studentul Manolescu Marius: ... Cnd am ajuns n fata M.Ap.N. ului am observat ca autobuzul din fata noastra a luat foc undeva n partea din spate. Autobuzul nostru a depasit si a oprit n fata blocurilor situate vis-a -vis de M.Ap.N. Am debarcat... Am constatat cu surprindere ca se tragea n noi dinspre minister. Am convingerea ca cei de la anumite nivele de comanda nu au stiut ca venim.... Col. ing. Rodin Constantin sustine ca primele focuri ar fi fost trase din blocul de locuinte B.3.: ...Fiind primiti cu foc ... am fost
295

obligati sa coborm si sa ne adapostim ... n aceasta pozitie s-a executat foc att dinspre sediul Centrului de Calcul al M.Ap.N., precum si din blocul B3 (probabil de la etajele superioare ale acestuia) ... Din declaratiile locatarilor rezulta ca au fost identificate persoane ce au deschis foc catre localurile M.Ap.N. Aceste trageri au ntarit convingerea n rndul aparatorilor ca sunt atacati de forte teroriste. Din declaratiile numitei Cosma Viorica, locatara n blocul A2 rezulta ca la data de 22 decembrie 1989 catre seara, spatiul verde dintre cele doua blocuri amplasate peste drum de M.Ap.N. a fost ocupat de un grup de persoane tinere care, din ratiuni necunoscute au deschis foc asupra ministerului. ... La data de 22 decembrie 1989 ... nu se ntunecase nca .. am remarcat privind pe geamul de la bucatarie prezenta unui grup de tineri n spatiul verde din fata noastra, respectiv n portiunea dintre blocul nostru si blocul A2 ... Erau 4-5 persoane Distanta dintre mine si ei era n jur de 20-25 m, poate si mai aproape Mi-a atras atentia ca unul dintre ei era mbracat ntr-o geaca alba, imaculata. Pareau n vrsta de 20 de ani Erau tunsi cam la fel ... Toti erau narmati. S-au deplasat lnga coltul blocului si au nceput sa traga Dupa ce au tras au fugit imediat n spatele blocului ... Atunci a intervenit sotul meu care a strigai la ei dupa geam: < Potoliti-va, ma! Ce dracu faceti! Unul dintre ei s-a rastit la noi si ne-a spus sa intram n casa, sa nchidem geamul ca ne trage un glonte n cap. A mai adaugat si o njuratura ... Vaznd despre ce e vorba, ne-am retras n casa. Cnd au tras acestia, cei de peste drum militarii, au ripostat ...A doua zi l-am vazut pe cel cu geaca alba. Era mort.... Trebuie sa recunoastem marile deficiente n organizarea conducerii si a cooperarii, nefunctionarea corespunzatoare a mijloacelor de transmisiuni, caracterul eterogen al fortelor participante, lipsa
296

coeziunii n lupta si a comenzii unice precum si libertatea de a deschide focul la propria dorinta, ne ofera un tablou aproape complet al fondului pe baza caruia s-a produs evenimentul amintit si al pregatirii ofiterilor si ostasilor nostri. 4.4.1.3. Detalii referitoare la evenimentul petrecut n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989 n care au fost angajate doua echipaje USLA n urma unei ntelegeri dintre gl. Militaru Nicolae, ministrul apararii nationale si col. Ardeleanu Ion, sef USLA, s-a dispus ca aceasta unitate sa intervina cu forte proprii pentru scotocirea zonei nconjuratoare M.Ap.N. din care elemente teroriste tineau sub foc cladirile M.Ap.N. n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989 doua vehicule blindate usoare (ABI) apartinnd USLA au ajuns n zona B-dul Drumul Taberei venind dinspre Ho Si Min cantonndu-se n zona M.Ap.N. Dispuse unul napoia celuilalt pe Bdul Drumul Taberei n sensul de mers catre intersectia cu strazile Vaiceni si respectiv Miron Constantinescu, peste drum de cladirea Centrului de Calcul a M.Ap.N.-ului pe partea blocurilor A1 si A2; n imediata vecinatate a locului unde au stationat cele doua ABI-uri se afla dispozitivul de lupta al Batalionului 3 Tancuri din U.M. 01303 Trgoviste, precum si alte efective. Dupa ce au ramas n pozitia descrisa aproximativ 30 de minute, timp n care efectivele din dispozitiv ce erau n contact vizual cu ABI-urile nu au fost informate despre natura misiunii acestora, echipajele celor doua ABI-uri au fost angajate ntr-un incident cu fortele din dispozitiv care au deschis foc asupra lor att cu echipamentul individual ct si cu cel de pe tanc.
297

Mentionam ca infiltrarea n dispozitivul de aparare s-a facut cu farurile stinse, fara semnalizarea prezentei pentru militarii M.Ap.N. n urma tirului nimicitor si-au pierdut viata lt. col. Trosca Gheorghe, sg. maj. Neagoe Stelian-Theodor, sg. maj. Costache Ion Ion, toti din primul ABI cu nr.1147 si cpt. Cotuni Alexandru Eugen Trandafir, plt. maj. Mopicaru Ctin. Ion, plt. Oprea Ion Emil si sg. maj. Surpateanu Ctin Florin din cel de-al doilea ABI 1138. Alte doua persoane au fost grav ranite respectiv sg. maj. Paduraru Ionel si sg. maj. Soldea Glie Stefan. Leziuni superficiale a suferit si civilul Isac Ctin. (alias Ionescu, alias Dinescu). La sesizarea aparatorilor, grupa centrala de coordonare a pazei localului M.Ap.N. a comunicat ca nu cunoaste nimic despre identitatea si misiunea masinilor respective, ordonnd o cercetare la fata locului, si n caz extrem, sa se raspunda cu foc. Din analiza cantitativa a efectivelor participante la apararea M.Ap.N. rezulta ca n incinta si n jurul acesteia erau forte de valoare aproximativa a unei divizii. Cum puteau aceste doua ABI-uri sa ntareasca un dispozitiv att de puternic ce avea n compunerea sa numeroase ABI-uri si TAB-uri? Dam n continuare teza nfatisata de gl. Militaru n conformitate cu care cele doua ABI-uri ar fi trebuit sa cada din spatele celor doua blocuri amplasate n fata M.Ap.N., ele avnd misiunea de a scotoci n blocurile respective si de a neutraliza pe cei care tineau ministerul sub foc de arma. Asa cum vom vedea, ABI-urile de la USLA nu au respectat traseul stabilit initial. O alta varianta sustinuta de col. Anastasiu Cristian
298

nsarcinat cu organizarea actiunilor de paza si aparare a M.Ap.N. rezulta ca ar fi ordonat unui tanc existent la poarta nr. 2 a localului M.Ap.N. din fata Complexului Orizont sa ntreprinda actiuni de cercetare a celor doua ABI-uri si sa raporteze rezultatele la napoierea n dispozitiv. Ca urmare, tancul a iesit pe aleea de la poarta nr. 2, a virat la dreapta, deplasndu-se spre cele doua ABIuri cu viteza redusa si cu reflectoarele aprinse. Cnd tancul ar fi ajuns n dreptul primului ABI, acesta l-ar fi ntmpinat cu foc. Ca urmare, tancul a raspuns cu foc de mitraliera calibrul 7,62. Concomitent, au deschis foc si celelalte tancuri din dispozitivul de aparare al M.Ap.N. naintarea celui de al doilea ABI a atras dupa sine focul aparatorilor ministerului. Este inadmisibil sa poti crede ca doua ABI-uri ar putea desfasura un atac asupra M.Ap.N. care avea n apararea sa circa o divizie mecanizata. Cum sa credem n aceasta situatie ca cei din ABI-uri ar fi deschis focul asupra unui tanc. Primul ABI a fost lovit de blindajul tancului si aruncat pe cealalta parte a carosabilului. O alta varianta rezultata din declaratiile echipajelor de pe tancurile aflate n dispozitiv n fata Centrului de Calcul, rezulta ca cele doua ABI-uri, dupa ce au oprit pe partea dreapta a Drumului Taberei, s-a ncercat o intrare n legatura cu acestea, utiliznd proiectoarele. Se pare ca cele doua ABl-uri ar fi raspuns cu ajutorul semnalizatoarelor de directie. Dupa ce ABI-urile au ramas pe loc aprox. 15-20 minute, poate chiar mai mult, se pare ca echipajele ar fi primit ordin sa nimiceasca cele doua ABI-uri prin foc si prin calcare cu senila, lucru executat.
299

Este imposibil de crezut ca cele doua ABI-uri si-ar fi propus sa nimiceasca tancurile existente n dispozitiv. Col. Safta (avansat ulterior gl.) a declarat ca n noaptea de 23 spre 24, n jurul orelor 23.30 i s-a raportat ca n dispozitivul de aparare al blindatelor amplasate n fata Centrului de Calcul s-au infiltrat doua ABI-uri. Privind deschiderea focului, ofiterul a declarat: ... Mi s-a raportai ca ABI-urile au intrat n unghiul mort al tancurilor, timp n care se tragea si din blocurile vecine ministerului. Mi s-a raportat ca ABI-urile au deschis foc prin gard. Atunci am ordonat sa se actioneze prin mpingere si prin foc, daca este nevoie.... Rezulta ca grupa operativa nu a avut cunostinta de cele doua obiective aparute n zona M.Ap.N. La data si la ora consumarii acestui eveniment, n cabinetul M.Ap.N. se gasea si col. Ardeleanu, comandantul trupelor USLA . ntr-o scrisoare adresata M.Ap.N. col. Ardeleanu a facut urmatoarea declaratie: ... Va raportez ca ntors n unitate am stabilit cu certitudine ca lt. col.. Trosca, fost sef de stat major din USLA, care a condus cele doua echipaje de interventie ... planuise sa ma lichideze pe mine si pe col. Gherghina Gheorghe loctiitor al comandantului... Consider ca acest ofiter a avut legaturi cu cineva din Directia de Contrainformatii Militare si cred ca planul conceput mpotriva mea trebuia sa conduca la o clarificare de la cine a primit acest ordin si de ce .... Din declaratia col.(r) Bliort Ion rezulta: ... n jurul orelor 23.00 col. Ardeleanu care se afla la M.Ap.N. ... a sunat pe telefonul scurt facnd urmatoarele precizari << Ma aflu n biroul ministrului apararii nationale. n zona blocurilor din fata ministerului, grupuri de teroristi executa focuri de arma asupra ministerului. Trebuie sa pregatim forte de interventie care sa captureze teroristii din zona.
300

Cte echipaje ai la dispozitie?>> I-am raspuns lt. col. Trosca de lnga mine si sa-mi permita sa-l ntreb, ntruct el coordona acest compartiment. Pe loc lt. col. Trosca a comunicat ca poate forma trei echipaje cu care poate actiona ... dupa care a precizat: << Ordinul pe care ti-l dau se nregistreaza de catre tov. ministru Militaru si retine ce ordon: cele trei echipaje sa vina pe un traseu ales de Trosca care sa nu fie aglomerat si sa opreasca n fata Complexului Orizont de unde vor fi preluati de un reprezentant al M.Ap.N. Raportezi cnd se pune n miscare >>. Lt. col. Trosca a preluat misiunea ... dupa aproximativ 20 min. lt. col. Trosca mi-a raportul ca este gata sa se puna n miscare..." Misiunea a fost initiata de col. Ardeleanu, comandantul unitatii, decedat ulterior. Cele doua declaratii sunt totalmente contradictorii, n ce priveste natura misiunii se pare ca aceasta s-ar fi realizat odata cu ajungerea ABI-urilor la Orizont de catre reprezentantii M.Ap.N.-ului. Din declaratia col. Ardeleanu rezulta ca misiunea avea un caracter subversiv nvinuindu-l grav pe lt. col. Trosca mort n aceasta stupida ambuscada. Din declaratia lt. col. Natea Traian, rezulta unele amanunte: ...Lt. col. Trosca, nainte de a pleca la drum ... a vorbit cu mine la telefon si mi-a spus ca este vorba de o misiune de o importanta deosebita, ca trebuie preluat un oarecare domn Ionescu de la FSH din statia de metrou Eroilor si transportat n conditii de siguranta la M.Ap.N. ... Eu ramn la convingerea ca aceasta misiune a fost conceputa pentru transportul lui Ionescu la M.Ap.N ... Au plecat n misiune 3 echipaje. Unul dintre ele s-a defectat si a ramas pe drum n zona Garii de Nord... Am dedus ca se grabeau sa ajunga la ntlnire cu Ionescu.... n concluzie, care era de fapt misiunea? Sa ajunga la M.Ap.N., sa ntareasca apararea acestuia, sau sa scotoceasca n zona, sau sa
301

duca la M.Ap.N. reprezentantul FSN Ionescu (alias Isac, alias Dinescu). Din declaratia col. Gherghina rezulta: ... n timp ce se executa misiunea, sesiznd ca nu sunt perfectate modul de acces si sistemul legaturilor n vederea prezentarii la locul stabilit... nu aveam aceeasi frecventa de lucru cu M.Ap.N., iar alte modalitati de realizare a accesului n dispozitivul constituit si de recunoastere nu exista. Retin modul n care s-au derulat dispozitiile date de col. Bliort catre echipaje, care le sugera sa realizeze legatura si accesul prin semnale luminoase fara ca n prealabil sa fi stabilit un cod de folosire a acestora. Din declaratia numitului Isac Ctin., reprezentant al FSN, rezulta: ...Singura posibilitate n acceptiunea mea ca sa ajung n conditii de siguranta la minister era prin USLA ...n consecinta ne-am dat jos la metrou si am dai telefon la USLA ... m-am recomandat Ionescu ... le-am spus ca vreau sa ajung la M.Ap.N... mi s-a spus ca tocmai pleaca 3 echipaje catre M.Ap.N. care n drum ma vor prelua si pe mine urmnd sa ma lase la minister... Deci orice persoana cu tupeu care printr-un simplu telefon induce n eroare o unitate de elita a securitatii si astfel un colonel si modifica traseul pentru a lua un necunoscut care se prezinta ca persoana importanta n FSN. Cpt. Garz Romulus, supravietuitor al incidentului a declarat: ... Ne-am pus n miscare, l-am ntrebat pe lt. col. Trosca unde mergem. S-a exprimat n sensul ca mergem la M.Ap.N., dar a adaugat ... ca trecem prin Militari de unde o sa luam un reprezentant al Frontului, Ionescu pe care ... l ducem la M.Ap.N. Atunci am nteles ca trebuie sa actionam n zona blocurilor de peste drum de unde trag teroristi.
302

Cam n acelasi sens se situeaza si declaratiile celorlalti supravietuitori. De interes mai deosebit se remarca declaratia lt. Soldea Stefan, care nainte de a pleca, intrnd n biroul comandantului USLA a surprins o convorbire ntre lt. col. Trosca si col. Bliort si a retinut: lt. col. Trosca a spus: ...Astia pe mine ma cauta ... iar colonelul Bliort ar fi replicat poate nu ne omoara si ne judeca ... Avnd n vedere situatia deosebit de confuza, existenta suspiciunilor si actiunile ce se desfasurau n zona, personal consideram necesar sa se fi luat masuri suplimentare de legatura si cooperare pentru evitarea unor eventuale accidente. Este interesanta si nota de convorbiri purtata de lt. col. Trosca cu dispecerul de serviciu din care reproducem cteva pasaje: ... Dispecerul este sunat de col. Bliort si are loc urmatorul dialog: Bliort: <<Deci transmite-i lui 153 (col. Trosca )>> Dispecerul: << Da, Bliort,... sa aiba rabdare si sa mai stea n spatele ultimului tanc cu toata coloana lui >> Bliort: <<nca 10 min.>> Dispecerul: <<Am nteles>> Bliort: <<Sa stabilim ca, adica sa se ntlneasca cu cei de la armata>> Dispecerul: << Da. >> Dispecerul: <<Cnd sa se ntlneasca? Nu ntelege>> Bliort: <<Sa vada, sa se cunoasca ... >> Bliort: << Sa se cunoasca puterea armata. >> Dispeceratul: << Am nteles. >> Notea : << 153 Tridentul >> Trosca : << Comunicati >>
303

Notea: << Dl. Ionescu sa ramna n masina si cnd va puneti n miscare, sa va duceti ct mai aproape de gardul M.Ap.N.-ului ... de poarta>> Tridentul, adica dispeceratul este n legatura cu 153 (cu Trosca). Se aude strigatul lt. col. Trosca: ...Se trage, ma !... Altul striga: ... Tata, nu trage ma...! pe fondul unui rapait de mitraliera (din pacate banda cu nregistrare a tuturor convorbirilor a disparut de la unitatea USLA). Aducerea de modificari n executarea misiunii, datorita necesitatii de a fi transportat dl. Ionescu a dus la modificarea itinerariului si aducerea echipajelor ntr-un loc unde nu erau asteptate. n ce priveste opiniile celor ce asigurau paza M.Ap.N. se desprind cteva concluzii. Dupa declaratia gl. Militaru: ... Nimeni de la armata nu a solicitat USLA sa vina n ajutor pentru apararea localului M.Ap.N. ... nu-si avea rostul ... nsa nainte de nserare col. Ardeleanu si gl. Vlad erau la M.Ap.N. chiar n cabinetul ministrului. Aici era convingerea generala ca teroristii nu pot fi altii dect securitatea si ca USLA ... lupta de partea teroristilor. Cnd se discuta cu Ardeleanu, gl. Hortopan a intrat n cabinet, i-a informat pe toti cei prezenti ca asupra unui obiectiv militar de pe linia de centura a capitalei se executa foc intens si a fost prins un subofiter de la USLA cu armament si munitie asupra lui. Se numea plt. maj. Popa Ion Stefan. Col. Ardeleanu a recunoscut imediat ca subofiterul este de la el. Deci presupunerea (banuiala) noastra se confirma. Totusi col. Ardeleanu insista ca unitatea sa n totalitatea ei este n cazarma exprimndu-si regretul ca nu este folosita la justa ei valoare si ca
304

ar putea chiar sa scotoceasca chiar pe timp de noapte blocurile din jurul M.Ap.N. de unde se executa foc. Generalii de armata prezenti la aceasta discutie, prin consens au fost de acord (gl. Hortopan, gl Chitac, gl. Logofatu, gl. Eftimescu) ... Vlad ... era si el de fata. Prin consens s-a cazut de acord ca o data venita sa treaca la actiuni n sensul sa scotoceasca blocul. S-a stabilit si itinerariul. Sa vina pe lnga Academia Militara, pe strada nou creata, ntre biserica de la intrarea n Drumul Taberei si Comandamentul Trupelor de Graniceri si n continuare sa se deplaseze pe aceasta si sa ajunga n Emil Botnaras. n felul acesta nu se intersectau unitatile armatei si cadeau n spatele grupului de blocuri din fata M.Ap.N..... Acest itinerar este confirmat si de supravietuitorii celor doua echipaje ABI. Tot din declaratia gl. Militaru rezulta: ... Trebuia sa vina cu efective de 600 luptatori. Ardeleanu, prin socotelile facute avea lipsa 30 de USLA-si la ambasada si nca 80 de USLA-si la Sibiu plecati nca din 20 decembrie 1989 din ordine superioare.... Deci forta combativa a unitatii era de 756 luptatori, din care scaznd 110, dupa spusele col. Ardeleanu, n unitate ar mai fi trebuit sa existe 647 USLA-si disponibili. n acest sens urma a fi lasati 40-50 de luptatori pentru paza cazarmii, iar cei 600 trebuiau sa vina pentru scotocire n zona blocurilor pe itinerariul stabilit. Din declaratia martorilor mai rezulta ca col. Ardeleanu s-a dus, dupa ce-a iesit din cabinetul ministrului, sa dea dispozitiile necesare. El a vorbit la un telefon din incinta ministerului, dar cu cine a vorbit si ce a spus nu se stie.
305

Gl. Militaru sustine ca nici nu era nevoie de a nstiinta dispozitivul de aparare al ministerului de venirea USLA-silor, ntruct strada pe care acestia trebuiau sa vina, respectiv Emil Bodnaras era paralela cu Drumul Taberei, astfel ca ei nu aveau cum sa se intersecteze cu unitatile armate. Tot din declaratiile acestuia rezulta ca dupa epuizarea evenimentului, col. Ardeleanu a revenit n cabinetul ministrului anuntnd nimicirea ABI-urilor, la care, dupa spusele gl. Militaru: ... Toata lumea a fost uluita ca nu ne puteam explica ce au cautat acestea n fata M.Ap.N.-ului ... aceasta abatere de la traseu constituie cauza evenimentului. Din declaratia gl. Eftimescu retinem doar cteva episoade ce par mai interesante: ... Cnd au venit cei de la USLA pe 23 spre 24 decembrie 1989, comandantul lor, col. Ardeleanu era n minister... n conditiile create la diferite obiective cu forte eterogene aduse succesiv n dispozitiv lipsite de coeziune, care se aflau si sub psihoza declansarii prin surprindere a unor actiuni teroriste, deschiderea focului fara somatie era oricnd posibila ... Declansarea focului se putea face intentionat chiar de un intrus n dispozitiv, sau ca rezultat al unor trageri din afara n scopul de a provoca. n asemenea situatii trebuiesc aplicate prevederile clasice ale regulamentului: recunoasterea sub strict control cu calauza; cu nstiintarea celor prin dispozitivul carora se trece sau prin dispozitivul carora intra. Asemenea manevre erau mai indicate a fi facute pe timp de zi... nu trebuiau facute noaptea. Patrunderea pe timp de noapte este dificila si n conditiile de atunci se riscau pierderi de vieti omenesti... ". Cu referire la etapa premergatoare incidentului se desprinde clar concluzia ca operatiunea nu a fost bine pregatita, neasigurndu-se masurile de siguranta ce se impuneau. Din start este exclusa ideea
306

potrivit careia cele doua echipaje soseau la minister pentru a-l cuceri, dar ne ndoim si de ipoteza lansata de col. Ardeleanu potrivit careia echipajele aveau misiunea de a-1 lichida. n nici una din situatii, cele doua echipaje nu erau n masura sa puna n pericol dispozitivul de aparare al ministerului. Exista o anume probabilitate de rea-credinta a col. Ardeleanu care ar fi dat dispozitiuni astfel nct sa atraga ntr-o capcana cele doua echipaje de USLA-si conduse de lt. col. Trosca cu care se pare ca nu era n relatii prea cordiale n sensul aducerii acestora ntr-un alt loc dect cel stabilit. Dar, la fel de bine exista si ipoteza ca misiunea sa fi fost conceputa bine si sa fi suferit modificari ca urmare a aparitiei personajului Isac, alias Ionescu, alias Dinescu. Exista posibilitatea ca nsasi lt. col. Trosca considernd itinerariul indicat ca o posibila capcana sa fi modificat cu buna stiinta traseul respectiv. Cert este ca misiunea n stadiul ei initial nu a prevazut n nici o situatie prezenta ABI-urilor n fata M.Ap.N. De asemenea, este cert ca nici lt. col. Trosca nu avea o imagine clara a misiunii sale si nici a modalitatilor de intrare n legatura cu cei din dispozitivul M.Ap.N. Nu avem nici un element care sa ne confirme ca lt. col. Trosca, un foarte bun profesionist ar fi stiut de o misiune de scotocire n spatele blocurilor. Varianta povestita de gl. Militaru ca 600 de USLA-si sa scotoceasca blocurile de unde se tragea asupra M.Ap.N. si n
307

timpul noptii este de un absurd total. Daca ar fi intrat n functiune un asemenea plan se crea un razboi n toata regula. Dorea cineva din cei prezenti n acel birou un astfel de lucru? Sa ne imaginam venirea a 600 de USLA-si n plina noapte cu masini blindate si autobuze la 500 m de M.Ap.N. Este suficient sa te gndesti la drumul lor prin Bucuresti ca sa realizezi ce se putea ntmpla. Deci ntreaga actiune putea fi o coincidenta nefericita, sau o alta greseala grosolana ncheiata cu victime omenesti, de data aceasta pe lnga cei de la armata fiind angrenati si excelentii militari care compuneau USLA. Sau a fost facuta cu premeditare si suspectii ramn tot cei ce i-am mentionat ca au fost n biroul ministrului. n ceea ce priveste pe col. Ardeleanu mort n conditii suspecte doi ani mai trziu, acesta a dovedit si o lipsa totala de profesionalism si faptul ca l ura pe Trosca. Din momentul deschiderii focului, lucrurile s-au derulat cu mare rapiditate, nemaifiind timpul necesar informarii tuturor efectivelor implicate n incident. Din declaratiile aparatorilor M.Ap.N, respectiv a conducatorilor de tancuri implicati n conflict a rezultat ca n jurul orelor 24.00 tancurile din centrul dispozitivului (MAG25, MAG27) au comunicat prin statie ca au observat n fata lor doua ABI-uri stationate n imediata apropiere a tancului aflat catre intersectie. MAG-ul (tancul comandant) a luat legatura cu cele doua tancuri solicitndu-le date despre cele doua ABI-uri aflate n zona. S-a solicitat sa luam legatura prin radio cu ele, ceea ce era imposibil, ntruct frecventele de lucru ale acestora nu erau cunoscute. Situatia a fost raportata col. Safta care a ordonat sa se ncerce sa se faca semne luminoase. La semnalele luminoase emise de tancuri, ABI-urile au semnalizat prin avarie. S-a ordonat sporirea atentiei. Iata ce declara mr. Vasile Valeriu comandantul Batalionului 3 tancuri:... La un moment dat, din zona ABI-urilor ni s-a parut ca
308

din partea din fata de dincolo de ei s-a deschis foc de pistol mitraliera. n momentul n care s-a tras rafala aceea de mitraliera, ABI-urile au pornit motoarele ... Eu am raportat ca s-a deschis foc din partea dinspre ABI-uri si ca au pornit motoarele. Si atunci << Marul pentru toate echipajele! Nimiciti prin foc si calcare cu senile >> Din analiza declaratiilor rezulta ca cele doua echipaje ABI nu au raspuns cu foc asupra dispozitivului mai sus mentionat, ca ordinul de nimicire a fost dat de Marul (col. Safta, gl., actualmente decedat), ca s-a deschis foc din tanc cu mitraliera jumelata de catre tanchistii aflati n eroare de fapt si care au executat un ordin (fiind n alarma de lupta): prin foc si calcare cu senila.... Deci putem concluziona ca elementele care au determinat desfasurarea acestui eveniment au constat: n lipsa de claritate a misiunii initiale, nerespectarea de catre echipaje a itinerariului stabilit initial, neorganizarea sistemului de recunoastere si cooperare, aparitia personajului perturbator Ionescu (alias Isac, alias Dinescu) ce a determinat abaterea de la traseu. Si acest caz este de fapt un episod din erorile de apreciere savrsite n noptile de 22 spre 23 decembrie 1989. Punctul de vedere exprimat de Sergiu Nicolaescu: ntradevar chiar si n timp de razboi se pot produce erori grave, ca sa nu folosesc cuvntul, grosolane. Au fost si ofiteri condamnati la moarte care se faceau vinovati de pierderi de vieti omenesti si materiale. Pe 24 decembrie 1989 dimineata, la orele 08.30 eram n fata M.Ap.N. Terenul de lupta era cumplit. n afara celor doua ABI-uri distruse, cadavrele erau aruncate n strada si unii trecatori urinau pe ele. Ce putea fi n mintea acestui Ardeleanu, care se pare ca nici nu era romn, sa lase cadavrele camarazilor sai n strada,
309

batjocorite de animale care se pretindeau a fi oameni. Numai ntr-o tara ca Romnia se poate crede ca toate cele petrecute se datorau prostiei noastre. Ma gndesc la drobul de sare... Nu, toate acestea au fost manipulari facute de profesionisti strecurati att n M.Ap.N. ct si n M.I. si care au executat ordine primite de la stapnii lor. n Romnia trebuia sa fie razboi civil. 4.4.2. Incidentul de la Aeroportul Otopeni La 22 decembrie 1989, orele 16.00, s-a organizat apararea obiectivului Otopeni cu efective destinate permanent pe aeroport, la care s-a adaugat n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 o subunitate de garzi patriotice din localitatea Buftea. Din ordinul M.St.M., transmis de lt. col. Rachita, conducerea unica a tuturor fortelor din paza aeroportului urma a o ndeplini gl. mr. Draghin Dumitru. n ziua de 22 decembrie 1989 orele 22.30 din ordinul gl. mr. Draghin Dumitru au fost luate masuri de ntmpinare si introducere n dispozitivul de aparare a unei subunitati de securitate din U.M. 0865 Cmpina. Participarea la apararea aeroportului a acestei unitati a fost pusa de acord ntre Comandantul Aviatiei Militare gl. mr. Rus Iosif si Comandantul Trupelor de Securitate gl. lt. Ghita Grigore. Conform ntelegerii urma ca subunitatea sa fie adusa de la Cmpina, nsa n realitate, efectivele au sosit din Bucuresti unde participasera la paza sediului fostului CC. al P.C.R. Pentru ntmpinarea si introducerea n dispozitivul de aparare a fost destinat ca nsotitor lt. maj. Ionescu Constantin si mr. Buzescu
310

Dan, cu precizarea de a conduce efectivele pe DN.10 n zona repartizata. Din activitatea subunitatii de la Cmpina se cunoaste ca la data de 23 decembrie 1989, orele 03.30, efectivele aflate n cazarma Comandamentului Trupelor de Securitate au fost alarmate si scoase pe platoul unitatii, unde gl. mr. Ghita Grigore le-a comunicat ordinul de a se deplasa la aeroportul Otopeni si a ntari dispozitivul de aparare al acestuia. n acele momente, cazarma comandamentului fiind atacata cu foc de elemente teroriste ramase neidentificate, subunitatea a trecut la apararea localului propriu, iar dupa aproximativ 60 de minute, a fost din nou adunata pe platou, unde i s-a repetat misiunea ce o avea de ndeplinit si i s-a asigurat distribuirea munitiei (60 cartuse/om). n jurul orelor 05.30, subunitatea a plecat spre aeroportul Otopeni. La aeroport, subunitatea era asteptata nca din ziua de 22 decembrie 1989, orele 2.00, ea ajungnd aici cu o ntrziere de 7 ore, respectiv n ziua de 23 decembrie 1989, orele 06.30. La aceasta ora, mr. Buzescu Dan, nsotit de 7 militari n termen, a primit subunitatea la intersectia DN.l cu drumul catre aerogara. Din prima masina a cobort col.(M.I.) Patras I., persoana nerecunoscuta de cei care sosisera n ntmpinarea subunitatii, acestia cunoscnd c nsotitorul coloanei trebuia sa fie mr. Popovici Gheorghe care fusese stabilit prin ordin sa conduca misiunea subunitatii de securitate. Acesta se afla nsa n cea de a doua masina. Dupa activitatea de recunoastere lt. maj. Ionescu (M.Ap.N.), trebuia sa conduca coloana direct n dispozitivul de aparare n zona repartizata. Ca urmare, col. Patras I. si lt. maj. Ionescu. s-au urcat n cabina primului autocamion, iar mr. Popovici delegatul M.I. n cabina camionului cu care venise (al doilea).
311

Dupa cteva minute coloana s-a pus n miscare, dar n loc sa se deplaseze pe itinerarul stabilit prin ordin (DN.10) a virat brusc la dreapta, pe drumul principal care ducea direct la aerogara, fara ca motivatia acestei manevre sa fie cunoscuta. Lt. maj. Zorila Ion (M.Ap.N.), ce se gasea n dispozitivul de aparare al aeroportului, la aparitia coloanei pe alt drum dect cel ordonat, a solicitat explicatii prin radio la punctul de comanda. S-a ncercat luarea legaturii cu lt. maj. Ionescu care avea misiunea sa conduca subunitatea n dispozitiv. Dar nu s-a primit nici un raspuns, desi statia radio din dotarea lt. maj. Ionescu, dupa consumarea incidentului, a fost gasita n stare de functionare. S-a facut apel general n reteaua radio: Cine stie ceva despre autocamioanele care vin de la sosea catre aerogara!. Nu s-a primit nici un raspuns. Ca urmare, lt. maj. Zorila a ncercat sa opreasca coloana, executnd doua focuri de avertisment n aer. n aceasta situatie, coloana nu s-a oprit, ci a procedat la stingerea farurilor, continundu-si drumul si marind viteza. Punctul de vedere personal Sergiu Nicolaescu: ...Atunci cnd lt. maj. Zorila a tras cele doua focuri de avertisment s-a facut greseala care a dus la producerea de victime, morti si raniti. Focul de avertisment se executa n fata dispozitivului de catre ofiteri dupa ce au anuntat ca va trage foc de avertisment. Aparitia ofiterului comandant n fata ar fi mpiedecat pe oameni sa deschida focul. Asa cum a procedat Zorila tragnd doua focuri, a provocat canonada soldatilor din dispozitivul sau care nu fusesera preveniti si care erau concentrati cu arma la ochi pe camioanele ce se apropiau. Din pacate, n viata mea am vazut un caz asemanator. Desi nu am fost acolo, sunt sigur ca dupa cele doua focuri s-a declansat instant, canonada. Riposta celor din camioane si probabil executarea ofiterului nsotitor sunt reactii firesti n astfel de situatii.
312

S-au declansat trageri la care s-a ripostat din camioanele respective. Despre receptionarea somatiilor, s-a confirmat de catre unii militari din cel de al doilea camion, dar si de catre cei care erau instalati pe cladirea aerogarii. Aproximativ n aceeasi perioada, dinspre Sos. Bucuresti-Ploiesti spre autogara Tarom a venit un autobuz, asupra caruia de asemenea s-a deschis focul, dar acesta s-a oprit si s-a napoiat spre Bucuresti. n urma apelurilor repetate, adresate personalului din autocamioane de a se preda, focul a ncetat. Bilantul acestui eveniment a fost tragic: 49 morti din care 1 ofiter, 36 militari n termen, 2 salariati civili) din U.M. 0865 Cmpina; 2 ofiteri din U.M.02580 Bucuresti; un ofiter din U.M. 01847 - lt. maj. Ionescu Ion, gasit mpuscat n ceafa n cabina primului camion si 9 persoane din autobuzul Tarom (7 civili, 1 subofiter de la U.M.0620 USLA, un ofiter din Departamentul Aviatiei Civile). n legatura cu cazul Otopeni, remarcam unele erori care au facut posibil acest accident: - nu s-a stabilit cu precizie ora sosirii efectivelor trupelor de securitate pentru a fi ntmpinate; - ntrzierea cu 7 ore cuplata cu anuntul dat pe postul national de televiziune ntre orele 03.00-04.00, cu privire la o coloana de camioane cu teroristi se ndreapta catre aeroportul Otopeni - ncercarea col.(M.I.) Patras de a se prezenta ca delegat n locul delegatului oficial - Popovici;
313

- ruperea legaturii radio cu lt. maj. Ionescu, gasit mpuscat n ceafa, n cabina primului camion, pe locul din mijloc, ntre sofer si col. Patras; - schimbarea itinerariului de deplasare stabilit pentru coloana, lasnd astfel impresia unei actiuni de ocupare prin forta a aerogarii; - nesupunerea coloanei la somatiile cu foc de avertisment executate de cei din dispozitivul de aparare al aerogarii; - riposta cu foc a militarilor din coloana; - starea de tensiune, actiunile de dezinformare, stressul si oboseala. Cazul fiind n plina cercetare la Procuratura Militara nu ne putem permite formularea unei concluzii definitive si pertinente cu privire la cauzele si mprejurarile care au favorizat producerea acestui tragic eveniment. 4.4.3. Actiunile desfasurate la TVR ncepnd cu 22 decembrie 1989 4.4.3.1. Forte participante la paza Televiziunii Paza Televiziunii era asigurata de o subunitate din U.M. 0596 Bucuresti comandata de lt. maj. Ditiu Mihai, compusa din 3 ofiteri, 15 subofiteri si 60 militari n termen. La 17 decembrie 1989, odata cu alarmarea unitatilor militare din Bucuresti, acestor forte li s-a adaugat drept rezerva un pluton din U.M. 0563 comandata de cpt. Anghelina Nicolae, subunitate compusa din 2 ofiteri si 25 de militari n termen. Avnd n vedere rolul deosebit al Televiziunii ca fiind cel mai popular mijloc de comunicare n masa, acest obiectiv a stat n atentia att a revolutionarilor ct si a organelor de ordine.
314

Dupa ocuparea Televiziunii de catre revolutionari existnd pericolul interventiei unor forte contra-revolutionare si avnd n vedere ca Televiziunea devenise ncepnd cu orele 13.00 un fel de Stat Major al noii puteri, fereastra deschisa spre tara, dar si obiectiv de importanta strategica, se impunea luarea unor masuri imediate de aparare si paza. n consecinta, ncepnd cu orele 14.00 Ministerul Apararii Nationale, prin ordinul dat de gl. Stanculescu dispune trimiterea unor forte armate pentru apararea obiectivului sus amintit. A . Forte apartinnd Ministerului Apararii Nationale U.M. 01210 Bucuresti condusa de lt. col. Oana Marin cu 33 de cadre, 226 militari n termen, 2 tancuri si 17 TAB-uri; o subunitate de parasutisti din U.M. 01842 Boteni comandata de mr. Croitoru Ilie compusa din 13 ofiteri, 4 subofiteri si 73 militari n termen. La orele 17.00 a intrat n dispozitiv unitatea comandata de lt. col. Oana, numit si comandant unic, ocazie cu care apare pe post si declara: ...Am primit misiunea nobila de a apara TVR, misiune pentru care cer sprijinul ntregii ... populatii din zona ... Se realizeaza primul cerc de forte apartinnd M.Ap.N. n imediata apropiere a gardului mprejmuitor, iar fortele M.I. au fost redispuse pe aliniamentul secund. De remarcat ca conducerea unitara a trupelor M.Ap.N. si M.I. nu s-a putut asigura si datorita unor ofiteri de rezerva cu grade mari. La orele 18.00 a sosit subunitatea de parasutisti de la U.M. 01842 Boteni, care de comun acord cu lt. col. Oana Marin a fost dispusa n curtea TVR pe latura dinspre strada Emil Pangratti, intrarea n
315

garajul subteran, corpul studiouri, precum si paza blocului turn si n special a Studioului 4. Datorita repetatelor apeluri n cursul noptii de 22 spre 23 decembrie 1989 la TVR au mai sosit si alte forte din unitati ale M.Ap.N., astfel: U.M. 01303 Trgoviste a participat cu o subunitate cu 3 tancuri echipate de lupta. Introducerea n dispozitiv, desi neanuntata, s-a realizat totusi, blindatele fiind dispuse pe Calea Dorobantilor, n dreptul corpului A studiouri. Dispunerea nsa corecta s-a realizat n dimineata zilei urmatoare, cnd comandantul acestei unitati, col. Mitu Marin, a dispus subunitatea n curtea Televiziunii, pe latura din spate, pe strada Zambaccian. U.M. 01965 Ploiesti, comandata de cpt. Niculescu, cu 57 ofiteri, 8 m.m., 46 subofiteri si 615 militari n termen mbarcati n 26 de mijloace de transport: tancuri, TAB si camioane, ajung la Televiziune n jurul orelor 04.00. Aceste forte sunt dispuse n perimetrul exterior respectiv Piata Aviatorilor, Calea Dorobanti, str. Emil Pangratti n dispozitiv circular. Conducerea acestor subunitati era deosebit de dificila din lipsa de mijloace de legatura, transmiterea ordinelor facndu-se prin agenti. n dimineata zilei de 23 decembrie 1989, U.M. 01065 Ploiesti s-a retras din dispozitiv deplasndu-se la Otopeni lasnd nsa la TVR 4 blindate dispuse n Piata Aviatorilor si la intrarea n parcul Herastrau. Intrarea n dispozitiv a Companiei 13 din U.M. 02658 Bucuresti apartinnd Directiei Lucrarilor n Economia Nationala compusa din 4 cadre si 150 de militari echipati divers si nefiind anuntata a
316

determinat riposta cu foc a dispozitivului de aparare care n jurul orelor 4.00 au ucis 3 militari si au ranit alti 10. Ulterior a fost recunoscuta si introdusa n dispozitiv, n curtea TVR. n ziua de 23 decembrie 1989 n jurul orelor 11.00-12.00 existnd temerea printre fortele ce aparau TVR ca n institutie sunt forte cu un comportament suspect, o subunitate de parasutisti de la U.M. 01847 Buzau a primit misiunea de a nimici si executa foc asupra parterului si etajului 1 al blocului turn unde potrivit acelor surse existau forte ostile revolutiei. Misiunea nu a fost ndeplinita. Subunitatea a fost introdusa n dispozitivul de aparare a TVR si a functionat n aceasta situatie pna la data de 3 ianuarie 1990. U.M. 01248 Medgidia s-a deplasat la TVR cu 31 ofiteri, 25 subofiteri si 204 militari n termen, cu 13 TAB-uri. Intrarea n dispozitiv la TVR s-a facut n noaptea de 23-24 decembrie, fiind dispusa pe latura ntre poarta 1 si 2 n curtea TVR. Lt. col. Gurski Ilie, comandant de batalion la U.M. 01841 Caracal s-a deplasat la TVR ocupnd n noaptea de 23-24 decembrie1989 dispozitiv la corpul de garda si corpul turn. Introducerea n dispozitiv s-a facut fara incidente. U.M. 01247 Galati s-a deplasat la Bucuresti n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, iar n dimineata zilei de 23 decembrie 1989 cu un efectiv de 13 TAB a executat misiuni de patrulare n zona TVR, B-dul. Primaverii, Arcul de Triumf, Piata Aviatorilor. Totodata, a ndeplinit si misiuni de transport cadre militare si persoane civile importante de la M.Ap.N. la TVR si invers. n baza ordinului comandantului A.1 n ziua de 22 decembrie 1989 au fost suplimentate efectivele militare si tehnica de lupta ale U.M. 01210 cu nca 19 TAB-uri. Tot din ordinul aceluiasi comandant au mai fost introduse n dispozitiv si efective din U.M. 01060
317

Bucuresti formate din 14 tancuri, 3 TAB si aproximativ 200 militari n termen. n 23 decembrie 1989, orele 0.30 U.M. 01026 Bucuresti cu 2 TAB-uri a efectuat misiuni de patrulare n zona TVR precum si misiuni de transport de persoane la fostul sediu al C.C., M.Ap.N. si TVR. Un detasament din U.M. 01649 Hotarele - Giurgiu compus din 19 cadre, 13 militari n termen narmati cu armament de la U.M. 01210 Bucuresti a fost introdus n dispozitiv pe latura dinspre str. Emil Pangratti si str. Zambaccian. n ziua de 23 decembrie 1989 orele 1200 un elicopter din U.M. 01901 Titu si doua din U.M. 01878 Alexeni au ndeplinit misiuni de cercetare si sprijin cu foc a fortelor ce aparau T.V.R. Datorita lipsei de cooperare, elicopterele au fost considerate ostile de catre aparatorii institutiei si ca urmare asupra lor s-a deschis foc, ranind pe comandantul elicopterului lt. col. Stan Grigore Radu. n ziua de 24 decembrie 1989, la TVR au mai fost repartizate si alte forte astfel: din U.M. 01210 Bucuresti, 22 de ofiteri, 16 subofiteri, 228 militari n termen, un tanc si 3 TAB; din U.M. 01303 Trgoviste 10 tancuri cu echipaj complet; de la U.M.01060 Bucuresti, 4 tancuri cu echipaj complet. n perioada 28 decembrie 1989 26 ianuarie 1990 la paza TVR a mai actionat si un detasament din U.M. 01305 Bucuresti, compus din 15 ofiteri, 7 subofiteri, 54 militari n termen si 9 TABuri Pentru apararea Palatului Primaverii, Marele Stat Major a dispus trimiterea ncepnd cu orele 14.00-15.00 n ziua de 22 decembrie
318

1989 a unui pluton din U.M. 01377 Pantelimon, doua companii din U.M. 01026 Bucuresti. B. Forte apartinnd Ministerului de Interne ncepnd din data de 17 decembrie 1989 odata cu emiterea ordinului alarmei de lupta, dispozitivul de paza al Televiziunii Romne asigurat de U.M. 0596 Bucuresti (3 ofiteri, 15subofiteri, 60 militari n termen) este ntarita cu un pluton din U.M. 0563 Bucuresti (2 ofiteri si 35 militari n termen). Acestea erau fortele ce asigurau paza institutiei la sosirea manifestantilor. De la 23 decembrie 1989 orele 7.00 si pna pe data de 8 ianuarie 1990 pentru paza institutiei Televiziunii Romne au mai fost trimise de catre M.I. urmatoarele efective: trupele de securitate au trimis 7 ofiteri din U.M. 0305 Bucuresti; din U.M. 0396 Bucuresti au fost trimisi 3 ofiteri, 1 subofiter si 90 militari n termen; din U.M. 0829 Bucuresti au fost trimisi 1 ofiteri si 40 militari n termen. Misiunea acestor forte a fost de a dubla garda existenta, iar parte dintre efective au fost introduse n dispozitivul circular de aparare, precum si la portile de acces Dorobanti, Pangratti. Aceste forte au mai ndeplinit si misiuni de scotocire n perimetrul exterior, dar si n interiorul cladirilor. Subunitatile respective erau narmate cu pistoale Carpati, pistoale mitraliera, o pusca mitraliera de grupa, 8 aruncatoare de grenade AG7 cu 160 lovituri, 6 radio-telefoane portabile.
319

n perioada 23-27 decembrie 1989 pentru stingerea celor 18 incendii produse n locuintele particulare din zona televiziunii au actionat subunitati din Brigada de Pompieri a capitalei. Din Inspectorului General al Politiei au actionat cteva cadre la ndeplinirea unor misiuni de ndrumare a circulatiei n Piata Aviatorilor si n Piata Dorobanti, precum si pentru asigurarea pazei si ordinii n statia de metrou Aviatorilor. Din Directia 1 a Departamentului Securitatii Statului, pentru apararea Televiziunii au participat un numar de 18 cadre. In ziua de 23 decembrie 1989 o subunitate USLA mpreuna cu militarii din subunitatile de parasutisti au ndeplinit misiuni de scotocire n subsolurile Radio-Televiziunii precum si n imobilele din jurul acestora. C. Forte apartinnd Garzilor Patriotice ncepnd din noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 si pna pe 29 decembrie1989, la evenimentele din zona Televiziunii au participat si efective din 14 unitati economice constituite n formatiuni de G.P. Acestia au participat la apararea sediului si mprejurimilor acestei institutii. Participarea luptatorilor din Garzile Patriotice la aceste actiuni a fost voluntara cu exceptia celor de la ntreprinderea de Motoare Diesel si Aversa. Asigurarea cu armament si munitie s-a facut de la U.M. la care erau arondate, multi luptatori fiind nsa echipati n tinuta civila. Deplasarea subunitatilor de G.P. la Televiziune s-a facut cu mijloace de transport n comun pna la Piata Dorobanti si de acolo pe jos. De mentionat ca n nici un caz nu s-a luat legatura cu
320

comandamentul militar unic ce asigura paza institutiei TV nici de la Comandamentul G.P. de la sector sau capitala. Formatiunile care au participat au fost constituite de la urmatoarele ntreprinderi: - I.T. Republica: 20-23 luptatori; - I.I.R.U.C.: 22 luptatori; - Danubiana: 20-25 luptatori; - Aversa: 20 luptatori; - Electroaparataj: 10 luptatori; - Flacara Rosie: 16 luptatori; - Motoare Diesel: 22 luptatori; - 23 August: 10 luptatori; - I.R.A. Grivita: 50-60 luptatori; - Laromet: 32 luptatori; - Electronica: 8 luptatori; - I.S.P.E.: 27 luptatori; -A.P.A.C.A.: 33 luptatori; -I.P.S.C.A.I.A.: 30 luptatori. Ocuparea dispozitivului s-a facut fara o recunoastere anterioara si fara o conceptie unica, fiecare formatiune actionnd mai mult pe cont propriu. Formatiunile G.P. apartinnd I.T. Republica, I.I.R.U.C., Danubiana, Aversa, Electroaparataj, Flacara Rosie, Motoare Diesel, 23 August, I.R.A . Grivita , LAROMET, A.P.A.C.A. au ocupat dispozitiv pe aliniamentul de imobile situat n fata Televiziunii, pe Calea Dorobanti. Luptatorii din formatiunile Electromagnetica, I.P.S.C.A.I.A. au ocupat dispozitiv n Piata Aviatorilor, iar cei din I.S.P. lnga blocul turn.
321

De remarcat ca luptatorii din subunitatile de G.P. au efectuat actiuni de scotocire fara a informa n toate cazurile subunitatile ce asigurau paza si apararea Televiziunii. D. Alte forte Odata cu patrunderea manifestantilor n incinta exterioara si n sediul Televiziunii n ziua de 22 decembrie 1989 ncepnd cu orele 12.00-13.00 la asigurarea pazei institutiei s-au alaturat si alte persoane civile voluntare. Astfel au sosit la Televiziune persoane narmate de la fostul sediu al C.C. al P.C.R., de la Directia a 5-a , iar unele au primit arme n sediul Televiziunii. n acest sens, exemplu este mr. Ciocodei Mihai din U.M. 0800 Bucuresti, care a adus arme de la garajul Porumbaru si le-a mpartit civililor. Este de remarcat ca tot acest personal civil narmat nu s-a supus ntotdeauna unor norme si proceduri militare actionnd dupa propria logica, iar n unele situatii ngreunnd actiunile desfasurate de fortele ordonate si constituind ei nsusi tinte vii pentru militari. Multi dintre civili au organizat filtre sau si-au luat atributii de observator indicnd n numeroase cazuri militarilor directiile si locurilor de unde se executa foc. Consideram ca aici este locul pentru a arata ca n zona Televiziunii au decedat 78 de persoane din care 18 erau militari si 60 civili, deci cele mai mari pierderi. ntre 22 decembrie 1989 orele 21.00 si 23 decembrie 1989 orele 24.00 s-au produs 56 de victime, pe 24 decembrie 1989 s-au produs 25 de victime, iar pe 25 decembrie 1989 s-au produs 10 victime.
322

n perimetrul Televiziunii au fost ranite 267 de persoane, dintre care 61 erau militari si 213 civili. n perioada 22 decembrie 1989 orele 21.00 pna pe 23 decembrie 1989 orele 24.00 au fost ranite 231 de persoane; pe 24 decembrie 1989 au fost ranite 25 de persoane, pe 25 decembrie 1989 au fost ranite 6 persoane, iar pe 26 decembrie 1989 au fost ranite 5 persoane. n actiunile de aparare ale Televiziunii au fost si accidente si greseli de conducere generala, dar o analiza obiectiva ne obliga a sublinia faptul ca apararea institutiei s-a facut cu militari care aveau doua luni de instructie si nu posedau o pregatire speciala luptei de gherila urbana, iar unii dintre acestia au fost adusi direct de pe santierele economiei nationale. Nu putem omite nici starea de nesiguranta generala, ambiguitatea unor situatii generate de un sistem de dezinformare bine organizat si condus de factori necunoscuti, dar care fara doar si poate erau n slujba dictatorului si a sistemului comunist. De asemenea, nu putem trece cu vederea inoportunitatea si chiar nocivitatea unor apeluri facute pe postul national TV pentru iesirea populatiei n strada si aglomerarea n mod artificiala a zonei avnd n vedere ca pentru apararea Televiziunii existau forte militare prea suficiente. 4.4.3.2. Televiziunea Romna Libera la dispozitia multimii ncepem descrierea acestui capitol readucndu-va n memorie cteva evenimente ce au premers momentul de patrundere al multimii n cladirile institutiei. n ziua de 22 decembrie 1989 orele 10.51, Studioul 4 al TVR prin crainicul George Marinescu aducea la cunostinta tarii Decretul
323

Prezidential cu privire la instituirea starii de necesitate pe ntreg teritoriul tarii. Iata continutul acestui document: ... Avnd n vedere ncalcarea grava a ordinii publice prin acte teroriste de vandalism si de distrugere a unor bunuri obstesti, n temeiul art. 75 pct. 14 din Constitutia R.S.R., presedintele R.S.R. decreteaza: Art. 1 - Se instituie stare de necesitate pe ntreg teritoriul tarii. Toate unitatile armatei, Ministerului de Interne si formatiunile Garzilor Patriotice sunt puse n stare de alarma. Art. 2 - Pe timpul starii de necesitate se interzic orice ntruniri publice, precum circulatia n grupuri mai mari de 5 persoane. Se interzice circulatia pe timpul noptii ncepnd cu ora 23.00, cu exceptia persoanelor care lucreaza n schimburi de noapte. Art. 3 - Toate unitatile socialiste sunt obligate sa ia masuri imediate de desfasurarea normala a proceselor de productie, pentru paza bunurilor obstesti si pentru respectarea stricta a ordinii, disciplinei si programelor de lucru. Art. 4 - Consiliile Populare Municipale, orasenesti si comunale sunt obligate sa asigure, respectarea stricta a ordinii publice, paza bunurilor, si proprietatea socialista de stat, cooperatista, aprovizionarea n conditii bune a populatiei, desfasurarea normala a transporturilor, organizarea si desfasurarea n bune conditiuni a ntregii activitati economice si sociale. Art. 5 - ntreaga populatie a tarii este obligata sa respecte cu strictete legile tarii, ordinea si linistea publica, sa apere bunurile obstesti, sa participe activ la nfaptuirea normala a activitatii economice si sociale.
324

Dupa ce precizeaza cine semneaza prezentul decret, crainicul da citire unui comunicat cu urmatorul continut: n Bucuresti si n ntreaga tara muncitorii sa apere tot ceea ce s-a realizat, suveranitatea si independenta tarii. Informam ca ministrul Fortelor Armate (denumire incorecta - noi aveam ministrii apararii nationale - n.n.) a actionat ca un tradator mpotriva independentei si suveranitatii Romniei si dndu-si seama ca este descoperit, s-a sinucis. Facem apel catre toti cei si iubesc tara si poporul sa actioneze cu cea mai mare fermitate mpotriva oricarui tradator. Toate zvonurile si minciunile au fost dirijate n strnsa legatura cu tradatorii de tara si cu cercurile imperialiste de tradatorul Milea, care a organizat aceste provocari si minciuni si a informat fals n legatura cu situatia din tara. Comunicatul a fost reluat de nca 3 ori, iar n continutul lui au aparut unele modificari si o fraza n plus cu referire la gl. Milea si anume: Nespunnd nimic despre crimele si distrugerile din Timisoara. Este evidenta intentia dictatorului de a face din gl. Milea singurul vinovat din interiorul tarii pentru tot ce se ntmplase la Timisoara, Cluj si n Bucuresti. n jurul orelor 13.00-14.00 cei ce aveau televizoarele deschise au vazut comunicatul Televiziunii Romne pe fondul unei muzici simfonice. Era limpede pentru oricine ca la Bucuresti n acele clipe se ntmpla ceva. n Studioul 4 un grup de aproximativ 30 civili, printre care domnii: ugui, Holban, Cazimir, Caramitru, Dinescu, Brates, Rizea si altii
325

discutau agitat despre ceea ce se va face. Astfel ca prima imagine prinde n cadru doi oameni de arta, pe Caramitru si Dinescu, ntrun grup de civili iar pe plan secund un grup de tineri cu steaguri decupate n mini. Imaginea se muta n curtea Televiziunii unde o multime de oameni se agita, striga lozinci. Din multime, Mihai Voicu - pictor de firme, ncearca sa creeze un comitet revolutionar. Dupa un timp iese n curte Ion Caramitru si se adreseaza multimii solicitnd ordine si protectia institutiei. ... Securitatea nu a cedat nca... nu se stie unde este Ceausescu .... Comutarea imaginii n Studioul 4 unde ntr-un cadru organizat Sergiu Nicolaescu se adresa tarii. Prezint n continuare doar cteva fragmente din apelul adresat tarii: Frati romni. Nu suntem niste huligani! Suntem romni patrioti care am reusit astazi dupa cteva zile de chinuri, dupa eroica Timisoara la care ma adresez si pentru care inima mea de timisorean este alaturi ... astazi din Bucuresti, romni adevarati, cei care au fost curajosi si au rezistat pe strazi n fata gloantelor si a tancurilor: am ajuns astazi la Radio-Televiziunea Romna care... sunt mpreuna cu noi ... ceea ce demonstreaza ca adevaratul patriotism, adevaratul romn traieste nca n Romnia. Fac un apel n primul rnd la armata ... este inexplicabil ca un soldat al Armatei Romne sa traga asupra ... fratilor sai ... Ma adresez Ministerului de Interne ... sunteti romni la fel ca noi ... nu va lasati ... nu va supuneti orbeste ordinului. Nici un juramnt nu este orb... sunt un romn, un romn care vreau si sub orice forma vreau alaturi de noi sa vina ... ntreaga populatie. Iesiti n strada romni! Mircea Dinescu, extrem de emotionat si excitat a facut un scurt comunicat catre tara din partea Frontului Unic Muncitoresc din Romnia, inventat de el pe moment, prin care multumea ntregului
326

popor pentru sacrificiul de snge si viata din acele zile eroice. Solicita ncrederea natiunii. Pe post a aparut un ofiter Mihai Lupoi, mbracat n uniforma de capitan, care dadea asigurari n numele armatei. Denumindu-se ca reprezentant al armatei, recunoaste: Nu sunt autorizat de nimeni, pentru ca nu mai exista conducerea M.Ap.N. .... Se vede clar ca la darea alarmei nu s-a prezentat conform atributiunilor sale la unitatea de care apartinea unde ar fi aflat probabil ca M.Ap.N. a avut ntotdeauna o conducere, chiar daca nu la naltimea asteptarilor. Vidul de putere se referea, n special, la factorul politic al tarii. Un alt apel catre multime a fost facut de Teodor Brates care spunea: ... Va rog sa i aparati pe cei care de acum ncolo o sa va spuna numai si numai adevarul . Acest apel se repeta pe post de nenumarate ori. Concomitent se face apel catre personalul medical pentru ajutor calificat ranitilor, pentru asigurarea rezervei de snge. Este momentul cnd n fata camerelor de luat vederi s-au perindat o serie de reprezentanti din diferite orase ale tarii: Craiova, Timisoara etc. Domnul Petre Roman prezinta declaratia poporului: ...Compatrioti, fratilor! Azi 22 decembrie 1989 prin unitatea poporului si cu sprijinul direct al armatei noastre nationale, dictatorul Ceausescu a fost nlaturat. n acest moment, poporul, alaturi de armata, cere ca puterea politica sa fie preluata de institutii democratice alese de poporul romn... n numele populatiei Bucurestiului care n aceste clipe manifesteaza n Piata
327

Palatului si detine controlul asupra Comitetului Central facem apel ntregului popor sa mentina calmul si ordinea publica pentru a permite organizarea vietii libere si democratice.... n continuare vorbesc din partea armatei gl. Voinea si gl. Chitac, care solicita tuturor ofiterilor, subofiterilor, maistrilor militari si militari n termen, sprijinirea actualei orientari politice, ncetarea tuturor operatiilor militare cu caracter de violenta. Apelul se adreseaza si generalilor n sensul respectarii ordinelor comandantilor directi. Pe post apar diferite persoane care anunta multimea: ... sunt posibile oricnd provocari, fiti vigilenti... . Doris Zinger din partea Miscarii Democratice Romne citeste un apel cu urmatorul continut: ...nu ntrerupeti manifestatiile pna la caderea guvernului ceausist!, Cereti formarea unui guvern provizoriu care sa organizeze alegeri libere!, Ocupati Primariile, redactiile si tipografiile, studiourile de radio si TV si folositi-le n interesul poporului!, Fara violenta!, Greva generala pna la caderea guvernului Ceausescu!, Catre Armata si Securitatea romna. Nu trageti n poporul romn! Ramneti n cazarmi si interveniti numai n apararea poporului romn! Fiti gata sa aparati poporul romn mpotriva bandelor de ucigasi ai dictatorului Ceausescu! Ucigasii vor fi pedepsiti! Catre reprezentantii Partidului Comunist Romn! desolidarizati-va de conducerea criminala! Cereti demisia guvernului! Eliberati detinutii politici! Dati adevarul poporului! n cuvntul sau, Gelu Voican Voiculescu cere amnistierea celor din nchisori si condamnati pe motive politice, apoi ... Trebuie sa punem mna pe arhivele Securitatii, pe arhivele M.I. si sa organizam verificarea si condamnarea tuturor celor care au actionat n acesti ani mpotriva noastra.... Pe post apare gl.(r) Militaru Nicolae ntr-un grup de 4 militari. Dupa ce se prezinta, declara printre altele: ... Nu puteam sa stau
328

departe n asemenea momente si dupa aceasta crima care s-a savrsit n R.S.R. ... apoi se adreseaza nominal generalilor cu functii de raspundere din M.Ap.N. dar si din Ministerul de Interne prin Opriti macelul... dati ordin ... Opriti macelul!. Despre ce macel era vorba si de unde cunostea domnia sa, venit de la domiciliu, ce se ntmplase? Dupa aceste declaratii, ncep sa apara anumite informatii alarmante, astfel Teodor Brates informeaza ca se dau bauturi alcoolice gratuite n crciumile capitalei: ... Sa mbete oamenii, sa-i incite la dezordine... . Era n jurul orei 14.30 cnd Sergiu Nicolaescu intra din nou pe post pentru obtinerea unor informatii cu referire la preluarea comenzii M.Ap.N. S-a adresat lui Victor Stanculescu pentru a-i solicita informatii despre acest minister. De asemenea, se cereau unele informatii despre conducerea Aviatiei Militare si TAROM. n fine si-a facut aparitia un pilot militar care a asigurat atasamentul Aviatiei militare la cauza Revolutiei. Studioul 4, n jurul orei 16.00 a aparut pe post Ion Iliescu al carui mesaj integral este urmatorul: Stimati tovarasi, prieteni, cetateni! Sunt si eu stapnit de emotie ca si toti ceilalti care au vorbit naintea mea si ca toti cetatenii acestei tari care traiesc momente exceptionale. Dinamica desfasurarii evenimentelor din ultimele zile a fost fara egal. Nimeni nu se astepta ca acest regim care se vroia atoatestapnitor, atoatestiutor, atoatefacator, care nu manifesta luciditatea minima necesara pentru a ntelege momentele de dramatism pe care le traieste natiunea romna, sa faca un semn de rezolvare pe cale normala, pe cale pasnica, prin ntelegere, cu cetatenii tarii a problemelor grave cu care se confrunta si economia tarii, situatia
329

sociala, situatia materiala a tuturor categoriilor de oameni ai muncii din aceasta tara. A mpins pna la catastrofa situatia economico-sociala a tarii, tensiunea politica si se face n ultima instanta vinovat de crima odioasa mpotriva poporului. Vinovatul principal este Ceausescu. Acest om fara inima, fara suflet, fara creier, fara ratiune, care nu voia sa cedeze, un fanatic care stapnea cu metode medievale aceasta tara si a ajuns pna la aceasta situatie dramatica de a deschide foc, de a comanda foc mpotriva oamenilor acestei tari. Si avea nerusinarea sa vorbeasca n numele poporului. Sa vorbeasca n numele apararii suveranitatii si independentei nationale! Cine? El? Care a pus n pericol soarta acestei tari si a mpins la mizerie poporul acestei tari si precum vedeti a fugit ca un nerusinat cnd a trebuit sa dea socoteala n fata poporului. Un iresponsabil! Se fac vinovati si altii. Va veni vremea judecatii limpede, lucide, pe baza de judecata ordonata, ceea ce ne trebuie n momentul de fata situatia este oarecum stapnita. Am vorbit la telefon acum 20 minute cu Victor Stanculescu. Se afla la M.Ap.N. a dat dispozitie, s-au retras trupele care erau dispuse n oras cu dispozitie de a trage, a ntors napoi o coloana de blindate care fusese ordonata sa vina dinspre Pitesti spre Bucuresti ... iar la Sibiu era o situatie ncordata, unitatile Securitatii au atacat Unitatea militara ...eu sper, nu stiu unde se afla, pentru ca la Ministerul de Interne nu se mai afla nimeni, gl. Stanculescu nu a mai putut sa intre n legaturi operative cu nimeni din partea M.I., probabil ca si ei au fugit ca si conducerea politica ... apelam la unitatile securitatii si la securisti, asa cum s-a mai facut apel de la acest microfon sa se trezeasca n acest ultim ceas, sa se lepede de aceasta clica ordinara, de tradatorii patriei. Vom constitui n cursul acestei zile un Comitet al Salvarii Nationale, care sa nceapa sa puna ordine. Fac apel, acum - este trei fara un sfert, n jurul orei cinci (17.00), la Sediul Comitetului Central sa vina toti acei responsabili care se pot angaja n aceasta lupta constructiva de care
330

trebuie sa ne apucam nca de astazi, inclusiv la cei sase militanti ai partidului care au dat dovada de patriotism, care s-au adresat tarii, care au facut un apel la luciditate si catre Ceausescu, s-a dovedit incapabil de asa ceva, alti asemenea militanti care sunt la Sediul Comitetului Central se afla reprezentantii populatiei ... deci trebuie neaparat sa ne organizam ntr-un Comitet de Salvare Nationala. Sa elaboram un program de actiune cu doua obiective majore. n primul rnd masuri imediate pentru ordine si pentru asigurarea desfasurarii vietii normale, aprovizionarea populatiei, transport, tot ce e necesar.... Se anunta pe post reorganizarea ziarului Informatia si schimbarea denumirii n Libertatea" - primul organ de presa liber al revolutiei romne. Apoi apare domnul Silviu Brucan care si exprima satisfactia pentru victoria revolutiei precum si necesitatea formularii unui organ provizoriu de salvare a tarii. Se aduc la cunostinta unele actiuni de devastare a unor magazine din diferite zone ale capitalei ... Elemente declasate, elemente care vor sa umbreasca aceasta mare victorie. Oficial se aduce la cunostinta poporului ca asigurarea interimatului la M.Ap.N. se realizeaza de catre gl. Militaru, se solicita ascultarea ordinului acestuia, se face apel la protectia bunurilor de arta existente n casa dictatorului si n alte locuri. Mentionam ca numirea oficiala a ministrului apararii nationale a fost facuta pe 23 decembrie1989, orele prnzului si legal n cursul zilei de 24 decembrie 1989. Catre orele 19.30-20.00 revine pe post Ion Iliescu: ... Stimati
331

tovarasi, concetateni vreau sa mai spun cteva cuvinte n completare la cele ce am spus mai nainte. Pericolul cel mare care ne paste acuma este ca sa se declanseze anarhia. Deja sunt semnalari de cetateni dezordonati, dezorganizati, devasteaza magazine, sparg vitrine, asta nu e semn bun pentru schimbare, pentru transformarile care au loc astazi n tara, trebuie ca poporul sa actioneze ca o forta ordonata si organizata, sa se vada ca aici se face ordine. Cu contributia, cu participarea, cu prezenta oamenilor muncii, cu participarea activa a poporului si nu a unor conducatori care s-au autointitulat conducatori, s-au autointitulat alesi ai poporului, s-au autointitulai comunisti, nu au avut nimic de a face cu socialismul, nici cu ideologia comunismului stiintific. Au ntinat numai numele PCR, au ntinat numai memoria celor care si-au dat viata pentru cauza socialismului n aceasta tara. Dar noi trebuie sa ne organizam, trebuie sa asiguram desfasurarea normala a lucrurilor. Deci, singurul apel pe care l fac n momentul de fata pna vom fi n masura sa prezentam un program amplu de actiuni, actiuni care sa vizeze masuri imediate, care n cteva zile sa faca ordine n tara si ntr-o perioada imediata sa asigure mbunatatirea vietii oamenilor si desfasurarea normala, pe baze democratice, a vietii sociale, ca si un program de perspectiva care sa ne asigure o dezvoltare asa cum si-o doreste acest popor. Sa intram n rndurile natiunilor civilizate ale Europei. Deci, primul apel pe care vreau sa l fac, si rog si cei care urmeaza este aici ... reprezentantul M.I. Am discutat cu armata. Vom mai discuta cu organele de ordine, dar n primul rnd cetatenii sa se organizeze si sa asigure paza bunurilor publice, paza magazinelor, tuturor institutiilor, deci tot ceea ce tine de buna desfasurare normala a activitatii. n jurul orei 20.00, Petre Popescu anunta pe post, mai precis ordona pe post, cpt. Nicolescu de la Brazi ... de la Ploiesti sa se ndrepte urgent spre Bucuresti n fata TV, ostasii sai sa poarte
332

brasarde tricolore. Era un comunicat dat de Sergiu Nicolaescu n urma convorbirii avute cu Victor Stanculescu si care dorea sa evite confuzii prin purtarea brasardelor tricolore. Pentru a evita erorile Sergiu Nicolaescu s-a deplasat n aceiasi noapte n jurul orelor 23 sa ntmpine aceasta unitate pe care a gasit-o la orele 0.00 n marginea comunei Otopeni. De acolo a nsotit-o pe primul tanc n picioare cu un steag tricolor cu stema decupata. Astfel au fost strabatute sase filtre fara incidente. La orele 21.00 s-a deschis focul n jurul televiziunii. Purtatorul de cuvnt al militiei, gl. Cmpeanu nsotit de col. Suceava si col. Rusi au adus la cunostinta ntregii tari ca Militia este alaturi de popor. Odata cu lasarea ntunericului n jurul orei 20.30-21.00 ncep sa se anunte pe post actiuni de lupta, astfel: ... la C.C.A. ntre securitate si armata; n jurul spitalului se trage asupra masinilor de salvare de catre lunetisti din Securitate; Armata a nconjurat Casa de Cultura unde s-au baricadat Securitatea si Militia, lupte se duc pe str. Banatului, n zona aeroportului, etc.. George Marinescu solicita: ... M.Ap.N. este rugat sa trimita subunitati la Centrala Telefonica de pe Calea Victoriei, la Palatul Telefoanelor... la Centrala telefonica din Drumul Taberei, la Centrul National de Comunicatii nr. 2.... ntors de la Timisoara, gl. Stefan Gusa ordona din nou intrarea tuturor unitatilor militare n cazarmi si interzice folosirea armamentului mpotriva populatiei. Dar informatiile alarmante continua a fi emise pe post, astfel: Teodor Brates anunta: ... ca multi securisti s-au dezbracat de hainele lor si s-au dedat la jafuri.
333

Dupa ce a scapat de protectia celor 18 securisti care i asigurau arestul la domiciliu, domnul Alexandru Brladeanu si-a prezentat pe post emotia conchiznd n cuvntul sau incapacitatea P.C.R. de a conduce destinele tarii. O noua informatie alarmanta data pe post: ... Securistii au aruncat n aer depozitul de snge...; s-a facut apel la populatie pentru a deveni donatori de snge: ... Securistii au otravit apa de la Sibiu, Timisoara ... elemente iresponsabile... ataca sectia de Militie de pe Bdul. Ana Ipatescu .... Pe post apare lt. col. ing.(m.i) Stan Gheorghe care declara atasamentul institutiei sale la cauza revolutiei. Florin Filipoiu din partea gruparii Dreptatea Sociala, grup ce a participat la ridicarea baricadei din fata Hotelului Intercontinental, prezinta solicitarile acestuia, astfel: Abolirea pe viitor a oricarei forme de cult al personalitatii; eliberarea detinutilor politici; ncetarea exportului de alimente si virarea acestora pe piata interna; desfiintarea magazinelor nomenclaturii; reducerea consumului electric al marilor consumatori industriali si renuntarea la economie de curent pe spatele populatiei; ncetarea spionarii populatiei de catre Securitate; deplasarea libera n interiorul si exteriorul tarii; independenta Televiziunii, libertatea presei, a cuvntului, desfiintarea cenzurii, libertatea artelor; permisiune de circulatie a automobilelor n fiecare duminica, renuntarea la rationalizarea benzinei; crearea unui nou sistem de distributie a alimentelor catre populatie; revenirea la orele normale n serviciile publice; acordarea de libertati economice micilor proprietari si taranilor; ncetarea sistemului de conditionari n aprovizionarea taranilor; excluderea nvatamntului politico-ideologic din scoli si facultati; renuntarea la criminala politica demografica si liberalizarea
334

avorturilor; ncetarea demolarii satelor; dreptul la libera asociere; comisii de ancheta care sa investigheze abuzurile fostilor potentati; crearea unei Comisii de ancheta care sa revizuiasca Istoria Patriei; denumirea tarii de Republica Romna; crearea unei Comisii de specialisti care sa redacteze Constitutia tarii, care va garanta ca niciodata vreo dictatura nu va mai conduce Romnia; numirea de specialisti la conducerea ministerelor; alegeri libere.... Odata cu anuntarea capturarii cuplului ceausist, Teodor Brates informeaza ca ... anumite elemente ceausiste din fosta Militie ncearca sa se apropie de capitala sa... organizeze o contra-lovitura. Armata ... sa treaca la actiune. Este momentul cnd ziarul Scnteia se reorganizeaza transformndu-se n Adevarul. n timpul cuvntului lui Cazimir Ionescu apare o ntrerupere pe post n care se comunica O coloana blindata, motorizata se ndreapta spre Pitesti pentru a ocupa punctul atomic, rafinaria, rezervoarele de cianura, barajul de la Curtea de Arges ... orasul Pitesti poate sa dispara complet de pe harta tarii... - cerem armatei sa intervina ... cerem poporului sa se deplaseze de urgenta, sa intervina... aviatia sa intervina toti care pot sa faca ceva sa mpiedice coloana blindata.... Totodata, Teodor Brates cu referire la securisti a informat ... am auzit ca au pus bombe aici la TV sa sarim n aer... . Se informeaza, de asemenea, ca armata a trimis efective nsotite de masini blindate care sa asigure apararea principalelor obiective politice si militare din capitala. Pe TAB-urile din coloane vor fi vazute steaguri tricolore decupate. Teodor Brates anunta pe post ... primim o informatie, coloane blindate se ndreapta, detasamente de teroristi, acesti anticomunisti aceste detasamente criminale se ndreapta spre cladirea Radio Televiziunii....
335

De la acest microfon s-au facut nenumarate apeluri. Se indica formarea pe cartiere si ntreprinderi de detasamente de aparare pentru protectia bunurilor obstesti. Col. Marius Opran, neavnd nici o calitate, anunta printre altele ridicarea de la domiciliu de catre Securitate a domnului Dumitru Mazilu. La un moment dat patrunde n studio domnul Costin ugui care comunica agitat ...spre TV se ndreapta cu 2000 de antiteroristi. Brigada Antiterorista, ajutati-ne iesiti populatie ajutati-ne... 2000 de teroristi, armata ... sa ne apere cineva! Informatia este repetata de Teodor Brates: ... teroristii se ndreapta spre TV, armata sa-si faca datoria .... Dupa o pauza de aproape o ora, timp n care aparatele s-au mai racit, se reia emisiunea. Petre Popescu informeaza ca n cursul acestei seri se va ntruni Consiliul de Salvare Nationala pentru a stabili primele masuri privind mentinerea ordinii n perioada de trecere de la dictatura la democratie. Totodata, n aceasta seara urmeaza a se anunta competenta Comitetului de Salvare Nationala, precum si primele sale hotarri. Apoi apar pe post reprezentanti ai diferitelor grupari sociale si ntreprinderi care se angajeaza sa ajute actiunile revolutionare n domeniile lor de activitate. Biserica ortodoxa romna prin P.F. Teoctist Patriarhul Romniei si afirma adeziunea la cauza poporului, cere ierarhilor, preotilor si credinciosilor sa colaboreze pentru victoria deplina a revolutiei.
336

Imaginea se muta n Piata Republicii unde n balcon apar Ion Iliescu, gl. Gusa, Militaru si alte persoane. Dupa o scurta ntrerupere, imaginea revine prezentndu-l pe Dumitru Mazilu care se adresa populatiei ... Sa se termine cu planul de ucidere a satelor tarii. Sa respectam taranii... Sa reorganizam nvatamntul si ncepnd de azi sa se dea la o parte marxism-leninismul... aceasta dogma... Sa se elimine minciuna ... si impostura; sa se stabileasca criterii de competenta, responsabilitate si devotament pentru Romnia, obiectivul nostru principal sa fie omul, omul sa fie respectat...". Urmeaza un torent: informatii externe, unele dintre ele fiind interesante, le vom prezenta n sinteza. George Marinescu: ... purtatorul de cuvnt al ONU Francois Giuliani a anuntat ca azi dupa amiaza Consiliul de Securitate va tine o reuniune de consultare n legatura cu situatia din Romnia. Reuniunea Consiliului a fost ceruta de catre Austria, RFG si Ungaria. O stire din Moscova - Conducatorul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov a ntrunit azi sedinta Congresului Deputatilor Poporului pentru a anunta ca zeci de mii demanifestanti se afla pe strazile Bucurestiului, ca n Romnia a fost proclamata starea de urgenta, ministrul apararii nationale s-a sinucis. ntr-o tacere totala Gorbaciov a precizat ca la ora 12.00 ora Moscovei soldatii au nceput sa fraternizeze cu manifestantii. Putin nainte de a face aceste declaratii, Gorbaciov a parasit Sala Congresului timp de 1/2 ora nsotit de directorul KGB Vladimir Grucikov si de ministrul de interne Vadim Bakatin..."; Cancelarul RFG Helmut Kohl a apreciat reprimarea evenimentelor din Romnia drept un lucru ngrozitor care 1-a deprimat adnc... ; deputatii Adunarii Nationale din Franta au pastrat la Paris un minut de tacere n semn de protest fata de interventia trupelor mpotriva demonstrantilor de la Timisoara ....
337

Presedintele Adunarii Nationale Laureat Fabius, ministrul francez Michel Rocha au exprimat groaza si consternarea Frantei...; Adjunctul purtator de cuvnt al Departamentului de Stat, Richard Bucher a afirmat ca n urma reprimarii manifestantilor din Romnia administratia Bush examineaza relatiile pe care le mai mentine cu aceasta tara... la care comentatorul adauga sper ca aceasta reexaminare va fi reexaminata dupa ce vor afla ce s-a petrecut acum la noi... Vaticanul, Papa Ioan Paul al II-lea si-a exprimat astazi oroarea n legatura cu reprimarea manifestantilor n Romnia. n traditionalul discurs de Craciun, Papa a condamnat extrem de vehement pe tiranul Ceausescu si violenta exercitata mpotriva cetatenilor romni ...a lansat un apel n favoarea unor schimbari radicale bazate pe respetarea drepturilor omului; Ministrul de externe al Austriei, Alois M. si-a exprimat speranta ca acum n Romnia vor fi initiate procese de reforme economice si politice si va fi transpusa n fapt libertatea personala a tuturor romnilor. Revolta poporului romn precum si a minoritatilor maghiare si germane din Romnia s-a dovedit a fi eficienta. Problema revolutiei romne a fost pusa si n Adunarea celor 12 ministri ai Afacerilor Externe din tarile membre ale Pietei Comune prin care arata ca: reprezentantii partilor comunitare apreciaza ca evenimentele din Romnia au o evolutie pozitiva ...cei 12 vor fi de acord sa anunte un ajutor pentru Romnia democratica. Primul ministru al Marii Britanii, Margareth Thacher, a salutat rasturnarea regimului ceausist n Romnia; RDG saluta din inima poporul romn pentru marea sa victorie, totodata exprima condoleante n legatura cu numarul mare de victime... poporul romn poate sa se bazeze pe sprijinul solidar al poporului din RDG si al Guvernului; prezidiul Partidului Socialist Ungar a dat publicitatii o declaratie n care se arata ca stirea privind evenimentele din Romnia au parvenit la Budapesta chiar n timpul sedintei acestui organ... Cu acest prilej presedintele PSU a exprimat speranta ca rasturnarea
338

regimului lui Ceausescu este primul pas catre modificarile democratice a evenimentelor ... ca aceste schimbari vor deschide calea spre o apropiere fireasca dintre unguri si romni; La Bonn, presedintele Partidului Social Democrat ... n Romnia aspiratia la libertate si democratie si-au gasit materializarea; Romnii sunt liberi, Europa respira usurata; ... aceasta este o veste buna pentru noi toti, a declarat presedintele Frantei Francois Mitterand"; Guvernul olandez s-a angajat sa sprijine mpreuna cu partenerii procesul de schimbare n Romnia. Am redat doar cteva din declaratiile diferitelor personalitati sau organisme internationale. Pe post continua sa apara si alte persoane care aduc la cunostinta telespectatorilor unele informatii ce ne par noua acum cel putin bizare. Iata de exemplu, cetateanul Nicu Stancescu, unul din cei arestati pe 21 decembrie 1989 si dusi la Jilava informeaza ca: ... n Romnia a actionat de la nceputul anilor '80 n subteran, n clandestinitate o miscare care s-a numit Miscarea pentru Democratie si Reforma, condusa de un comitet compus din tarani, muncitori si intelectuali. Acest domn care va nfiinta si un partid a ncercat sa ajunga presedinte al Romniei la primele alegeri (1990). Pe post se fac apeluri catre pompieri pentru a interveni la Comitetul Central si la Arhive, unde se pare au aparut niste incendii. Totodata crainicul anunta ca n subsolul TV a fost gasita o bomba care din fericire a fost dezamorsata de specialistii genisti. Dupa cteva minute imaginea trece n Piata Palatului, unde un student de la IATC - Bogdan Popovici informeaza populatia din Piata ca au fost constituite grupuri de revolutionari ce controleaza fiecare camera din cladire, inclusiv subteranele. Totodata cere celor prezenti sa nu paraseasca piata.
339

O voce anunta ca se trage de la Sala Palatului de la ultimul geam .... Imaginea se plimba prin Piata, iar n difuzoare se aud discutii diverse, voci anonime. La un moment dat apare n cadru n balcon Virgil Magureanu: ... Stam bine, suntem stapni pe situatie ... n subsol au fost 4-5 banditi, au fost prinsi... avem armament gasit aici. Cu acest armament suficient, cu munitie, am narmat garzile muncitoresti ... Sergiu Nicolaescu conduce un asemenea pluton (se aud urale) ... Stati pe loc! Se cnta tricolorul. Ole, Ole, Ceausescu nu mai e! Se citeste din ziarul Libertatea, actorul Ernest Maftei recita o poezie, postul de radio cere ajutor, se propune ca o coloana sa plece acolo. La un moment dat cineva spune: De sus se trage ... (se aude o mpuscatura distincta, apoi se striga armatei sa ia masuri) Se scandeaza: Armata e cu noi!, ... de pe Palat se trage si o alta voce comunica stati linistiti ca vine armata! Focurile de arma se ntetesc. O voce ... intervine armata ... fratilor nu intrati n panica ... armata e cu noi ... nu fugiti ... nu fugiti ... nu fugiti ... ramneti pe loc! Focurile izolate se transforma treptat n rafale complete, armata a nceput sa riposteze. Actiunea a durat 10-15 minute. Dupa o ntrerupere apare balconul C.C. n care printr-un numar nsemnat de cetateni se remarca Ion Iliescu, gl. Gusa, gl. Militaru, Mihai Lupoi, Gelu Voican, Petre Roman etc. Vorbeste dl. Iliescu: ... Procesul nceput este ireversibil. Organele M.I. au trecut n subordinea armatei....
340

Vorbeste gl. Gusa: ... Armata n ntregime, n toata tara, este alaturi de popor! Grupul se retrage pentru a constitui Consiliul Frontului Salvarii Nationale. Dupa diverse discutii, unele contradictorii, dupa numeroase lozinci si apeluri cineva emite ideea aducerii lui Comeliu Manescu. Dumitru Mazilu, dupa ce informeaza auditoriul asupra raportului sau cu privire la drepturile omului n Romnia prezentat la ONU repeta ideile din discursul sau anterior. Prin fata camerelor se perinda diferiti cetateni anonimi, care si exprima satisfactia si bucuria pentru victoria revolutiei. La un moment dat multimea striga alarmata: Se trage, se trage!. O voce anunta: Atentie, la etajul l, corpul din stnga la fereastra.... Cineva se adreseaza multimii cu ntrebarea: Se trage din cladire? la care multimea raspunde n cor: Daaa!. Dupa o pauza se reia imaginea din Studioul 4 de unde gl. (r) Tudor Nicolae comunica ca trupele de Securitate conduse de gl. Ghita sunt loiale poporului si actioneaza conform ordinului CFSN. Ceea ce se discuta ca trupe ale Securitatii actioneaza mpotriva poporului, se justifica prin niste unitati speciale. Sunt trupe antiteroriste si alte trupe ale fostei conduceri, subtiri, putine la numar dar nraite care actioneaza n diferite focare. Aceste focare sunt n curs de lichidare .... Se da citire declaratiei Frontului Democratic din Timisoara. La un moment dat crainicul informeaza: ... studentii din
341

Grozavesti cer ajutor, sunt atacati de trupe de securitate. Apare o modificare, se cer scuze si se informeaza nu sunt trupe de Securitate, sunt Comandouri. Se aud mpuscaturi, rafale de arme automate, apoi rafale puternice de riposte. Pe post apare Ioan Grigorescu din partea Uniunii Scriitorilor care si manifesta adeziunea la cauza revolutiei. Apoi trt este introdus n cadru Nicu Ceausescu mpreuna cu Cico Dumitrescu si altii (n jurul orei 21.00). Dupa ce s-a despartit de mr. Dragomir Aurica, supusul lui prieten, n jurul orei 10.30 a parasit Sibiul fiind condus la Bucuresti, pna la Baneasa, de prietena sa Daniela Vladescu scopul venirii sale la Bucuresti era acela de a se preda organelor noii puteri, (pretindea el). Fiind recunoscut la filtrul de la Baneasa a fost trimis sub escorta la TV unde o persoana neidentificata la njunghiat. Dupa aparitia pe post, datorita taieturii suferite, starea sanatatii s-a nrautatit determinnd un prim ajutor din cadrul Punctului Sanitar al TV si ulterior ascuns sub niste cearsafuri a fost transportat la Spitalul Militar Central, unde a suportat o operatie de o ora si jumatate. Adncimea taieturii depasea 9 cm, iar n doua locuri, obiectul taios perforase intestinul subtire. Dupa operatie, Nicu Ceausescu a fost luat n paza efectivelor Comenduirii Garnizoanei, n Sectia Chirurgie 2, rezerva 21. Ulterior a fost preluat de organele abilitate. Alte informatii se succed pe post, astfel aeroportul Boteni cere sprijin din partea populatiei din zona. Pe post se dezlantuie un torent de informatii si zvonuri, majoritatea false pe care nimeni nu
342

ncearca a le verifica nainte de a le difuza. Alte zvonuri alarmante anunta ca: ... 3 grupuri de teroristi se ndreapta de la blocul Turn si Piata Palatului spre Radiodifuziune pe str. Timisoara urmnd sa se alimenteze cu munitie prin punctele Povernei, Moxa si Lemnea (depozite de munitie secrete - n.n.). Toti cei aflati n zona sunt insistent rugati... sa nu lase pe acesti criminali sa actioneze. La Chisinau este o mare manifestatie prin care cetatenii acestui oras si manifesta adeziunea si simpatia fata de victoria poporului romn. Se anunta ca: ... locuitorii din str. Otetelesanu nr. 5 ca asupra lor se trage din str. C. Mille si nspre Magazinul Romarta .... Se prezinta pe post diferite comunicate din partea unor orase din tara. Domnul Ion Iliescu da citire Comunicatului catre tara al recent constituitului Consiliu al Frontului Salvarii Nationale: Cetateni si cetatene, traim un moment istoric: Clanul Ceausescu, care a dus tara la dezastru a fost eliminat de la putere. Cu totii recunoastem ca victoria de care se bucura ntreaga tara este rodul spiritului de sacrificiu al maselor populare de toate nationalitatile si n primul rnd al admirabilului nostru eroism care ne-a restituit cu pretul sngelui sentimentul demnitatii nationale. Un merit deosebit l au cei care ani de zile si-au pus n pericol viata protestnd mpotriva tiraniei. Se deschide o pagina noua n viata politica si economica a Romniei. n acest moment de rascruce am hotart sa ne constituim n Frontul Salvarii Nationale care se sprijina pe Armata romna si care grupeaza toate fortele sanatoase ale tarii fara deosebire de nationalitate,
343

toate organizatiile si gruparile care s-au ridicat cu curaj n apararea libertatii si demnitatii, n anii tiraniei totalitare. Scopul Frontului Salvarii Nationale este instaurarea democratiei, libertatii si demnitatii poporului romn. Din acest moment se dizolva toate structurile de putere ale clanului Ceausescu. Guvernul se demite. Consiliul de Stat si institutiile sale si nceteaza activitatea, ntreaga putere n stat este preluata de Consiliul Frontului Salvarii Nationale. Lui i se vor subordona Consiliul Militar Superior care coordoneaza ntreaga activitate a armatei si a unitatilor Ministerului de Interne. Toate ministerele si organele centrale, n actuala lor structura si vor continua activitatea normala, subordonndu-se Frontului Salvarii Nationale, pentru a asigura desfasurarea normala a ntregii vieti economice si sociale. n teritoriu, se vor constitui Consilii Judetene, municipale, orasenesti si comunale ale Frontului Salvarii Nationale ca organe ale puterii locale. Militia este chemata ca mpreuna cu comitetele cetatenesti sa asigure ordinea publica. Aceste organe locale vor lua toate masurile necesare pentru asigurarea aprovizionarii populatiei cu alimente, cu energie electrica, cu caldura si apa, pentru asigurarea transportului public, asistentei medicale si ntregii retele comerciale. Ca program, Frontul propune urmatoarele: 1. Abandonarea rolului conducator al unui singur partid si statornicirea unui sistem democratic, pluralist de guvernare. 2. Organizarea de alegeri libere n cursul lunii aprilie. 3. Separarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca n stat si alegerea tuturor conducatorilor politici pentru unul sau cel mult doua mandate. Nimeni nu mai poate pretinde puterea pe viata. Consiliul Frontului Salvarii Nationale propune ca tara sa se numeasca n viitor Romnia. Un comitet de redactare a noii Constitutii va ncepe sa actioneze imediat. 4. Restructurarea ntregii economii nationale pe baza criteriilor rentabilitatii si eficientei. Eliminarea metodelor administrativbirocratice de conducere economica centralizata si promovarea
344

liberei initiative si a competentei n conducerea tuturor sectoarelor economice. 5. Restructurarea agriculturii si sprijinirea micii productii taranesti, oprirea distrugerii satelor. 6. Reorganizarea nvatamntului romnesc potrivit cerintelor contemporane. Reasezarea structurilor nvatamntului pe baze democratice si umaniste. Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat attea daune poporului romn si promovarea adevaratelor valori ale umanitatii. Eliminarea minciunii si a imposturii si statuarea unor criterii de competenta si justitie n toate domeniile de activitate. Asezarea pe baze noi a dezvoltarii culturii nationale. Trecerea presei, radioului, televiziunii din minile unei familii despotice n minile poporului. 7. Respectarea drepturilor si libertatilor minoritatilor nationale si asigurarea deplinei lor egalitati n drepturi cu romnii. 8. Reorganizarea ntregului comert al tarii pornind de la cerintele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populatiei Romniei. n acest scop vom pune capat exportului de produse agroalimentare, vom reduce exportul de produse petroliere acordnd prioritate satisfacerii nevoilor de caldura si lumina ale oamenilor. 9. ntreaga politica externa a tarii sa serveasca promovarii bunei vecinatati, prieteniei si pacii n lume, integrndu-se n procesul de constituire a unei Europe unite casa comuna a tuturor popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internationale ale Romniei si n primul rnd cele privitoare la tratatul de la Varsovia. 10. Promovarea unei politici interne si externe subordonata nevoilor si intereselor dezvoltarii fiintei umane, respectului deplin al drepturilor si libertatilor omului, inclusiv al dreptului de deplasare libera. Constituindu-ne n acest Front suntem ferm hotarti sa facem tot ce depinde de noi pentru a reinstaura
345

societatea civila n Romnia, garantnd triumful democratiei, libertatii si demnitatii tuturor locuitorilor tarii. n mod provizoriu n componenta Consiliului intra urmatorii: Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, Dumitru Mazilu, gl. Stefan Gusa, gl. Victor Stanculescu, Aurel Dragos Munteanu, Corneliu Manescu, Alexandru Brladeanu, Silviu Brucan, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mihai Montanu, Mihai Ispas, Gelu Voican Voiculescu, Dan Martian, cpt. Mihai Lupoi, gl. Voinea, cpt. R.I Dumitrescu Emil, Neacsa Vasile, Ciontu Cristian, Baciu Marian, Bogdan Teodoriu, Eugenia Iorga, Negruti Paul, Manole Gheorghe, Cazimir Ionescu, Adrian Srbu, Crjan Constantin, Domokos Geza, Magdalena Ionescu, Marian Mierla, Constantin Ivanovici, Ovidiu Vlad, Bucurescu Valeriu si Ion Iliescu, daca sunteti de acord. Deocamdata este deci o structura provizorie gndita ntr-un mod foarte operativ, lista ramne deschisa, nu aceasta este componenta Consiliului completa si doar am mentionat cteva nume de oameni a caror nume sunt legate de transformarile pe care le cunoaste tara. Oamenii care au demonstrat spirit de sacrificiu n anii tiraniei, tineri care n aceste zile au fost pe baricade, care si-au pus viata n pericol, reprezentanti ai muncitorilor, ai studentilor, ai intelectualitatii, ai armatei, deci acele forte care au fost active prezente n procesul de instaurare a prezentului regim al puterii. Lista ramne deschisa. Asteptam deci nca de mine, propuneri din partea tuturor categoriilor si fortelor sociale care au luptat si au nvins, pentru a putea completa componenta Consiliului. Acesta a fost mandatul pe care l-am primit. Aceasta este o prima forma de comunicat si de platforma-program al noului organism al puterii de stat din Romnia.
346

Victor Ionescu printre altele, anunta. ... La Casa Republicii se afla un grup de securisti alimentati cu munitii de masini cu tricolor si care trag n oameni. ... Seful Garzilor patriotice de la IMGB anunta ca unitatile de securitate pot ajunge prin tuneluri pna la statia din vecinatatea ntreprinderii. Apelam la toti cetatenii din zona sa ia masurile necesare pentru a bloca aceste tuneluri... Pe post cetatenii sunt informati ca att M.Ap.N. ct si Centrala telefonica din cartierul Drumul Taberei sunt atacate de teroristi. Cpt.R.I. Emil Dumitrescu (Cico) anunta pe post: ... Comandanti ai unitatilor apararii nationale din orasele: Trgoviste, RmnicuSarat, Buzau, Focsani, Galati, Braila - va transmit ordinul sefului Marelui Stat Major, gl. Gusa Stefan, ca n cel mai scurt timp sa ndreptati unitatile dvs. n drum spre Bucuresti. Pentru apararea urmatoarelor puncte: M.Ap.N., Academia Militara si unitatile dispuse pe Bdul. Antiaeriana. (Am amintit ca seful M.St.M gl.Stefan Gusa nu recunoaste n declaratia sa ca a dat un asemenea ordin). Ordinul este repetat de mai multe ori. Imaginea si sunetul se schimba n Piata Palatului unde se disting lozinci Jos comunismul!, Jos Ceausescu!. n zona se aud focuri de arma. Se solicita ncetarea focului. Se informeaza ca pe acoperisuri au fost trimisi cetateni pentru a-i depista, dezarma si captura pe cei ce tin sub foc Piata Palatului. Se solicita ca armele ce au fost ridicate de catre cetateni sa fie napoiate. Se fac apeluri disperate pentru oprirea focului. Se solicita armatei ... sa mearga cu tancurile spre Palat.... Voci neidentificate comunica la microfon:... va rugam sa luati armele tuturor civililor care le au n posesie... care nu au dreptul sa poarte aceste arme .... O voce anunta ca dinspre Palat ... de acolo trage mereu cineva!.
347

Se solicita protectia Palatului de catre armata deoarece n acesta se gasesc numeroase articole de arta. O voce striga ca pe cladire sunt securisti. A fost retinut un cetatean asupra caruia multimea s-a dezlantuit. O voce striga disperata: Lasati-l domnule n pace, bagati-1 n Palat, nu-l omorti, nu suntem criminali! Se anunta ca iar trag. O voce intervine: ... Trage de la Intercontinental, dar linistiti-va fratilor, s-a dus armata acolo... Se aud mpuscaturi, o voce striga "Oameni buni nu creati panica! Se ncearca a se cnta Hora Unirii. O voce ...ngenunchiati si sa pastram un moment de reculegere, gnditi-va la cei care s-au jertfit pentru binele nostru...! Se scandeaza de multime: Libertate, libertate! Astea sunt cele mai importante actiuni ce s-au perindat prin fata camerelor de luat vederi n perioada 22 decembrie 1989, orele 10.51 - 23 decembrie 1989, orele 0.00. 4.4.3.3. ntmplari traite de unii participanti Materialele au fost extrase din Dosarele de Cercetare efectuate cu deosebit srg si cu profesionalism de catre reprezentantii Club TV 22 carora si pe aceasta cale tinem sa le multumim. Am selectionat din sutele de declaratii cele care se refera la existenta actiunilor teroriste, n cartierul Prezidential si n zona Televiziunii Romne la care materialul de fata se refera n mod special.
348

n text ne ferim a da numele n clar a martorilor pentru a evita eventualele acte de intimidare sau razbunare, folosind ca indiciu doar adresa si eventual numerele dosarelor. G.I. - domiciliat n strada ing. Gheorghe Bals, ne-a declarat ca ...n ziua de 22 pna n jurul orelor 16.00-17.00 n zona nu s-au auzit focuri de arma. Seara, n jur de18.00-19.00 aude si vede primele focuri de arma trase din zona imobilelor. De la trupele de paza TV nu au auzit n prima faza sa se traga, ci numai dupa circa 15 minute. ... Cei care au deschis focul, circa 6-7 guri de foc, cred ca erau foarte aproape. V.S.D. - Bd. Aviatorilor n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, n zona se auzeau focuri de arma automate, din str. Grigore Mora nr.31, 33, 35, 37 n noaptea de 23-24 decembrie mai multe gloante ne-au perforat ferestrele de la locuinta si n jur de ora 23.00 am cobort un etaj la alta familie unde era mai adapost. Aici am observat ca n spatele casei, n curtea imobilului din str. Mora nr. 33, pe un garaj-magazie, un individ cu un aparat luminos executa focuri de arma automata, care a stat acolo pna dimineata. Acest lucru este confirmat si de alti vecini refugiati n apartament. N.M. - Bd. Aviatorilor - mpreuna cu tatal sau, sustine ca n ziua de 24 sau 25 decembrie au vazut personal de la circa 10 m pe acoperisul Fabricii de sticla, pe Bdul. Aviatorilor, 2 persoane narmate care executau foc spre Piata Aviatorilor. Au fost prinsi de militari si Garzile Patriotice si dusi cu o duba ntr-o directie necunoscuta. C.A. - Calea Dorobanti Din casa Marcu Stan, n 23 decembrie, dupa orele 15.00 au fost scoase 2 persoane cu minile ridicate de catre armata si dusi ntr-o directie necunoscuta.
349

G.V. - Piata Aviatorilor Primele focuri de arma s-au auzit dupa ora 18.00, dar schimburile intense de focuri s-au consumat ntre orele 20.00-24.00 si se auzeau dinspre Bd. Primaverii, str. Aurel Balescu si str. Pangratti. Dupa ora 24.00 s-a tras sporadic, ntre orele 3.00-3.30 s-a tras intens dinspre Piata Aviatorilor spre Vila. n 23 decembrie dimineata s-a tras din blocul rusilor. S.R.G. - Piata Aviatorilor Schimburi intense de focuri au nceput dupa ora 1. Iar dupa ora 4 focurile se auzeau de peste tot. n jurul orei 6.00 n 23 decembrie s-a tras din blocul rusilor spre TV. n blocul rusilor, n jurul orei 10.00-11.00 a fost ocupata cladirea de 2 plutoane de Militie, iar Pompierii au intervenit pentru stingerea incendiilor. Dinspre Piata Aviatorilor au patruns n apartament 2 indivizi dintre care unul avea mna stnga bandajata. Fiind surprinsi, au fugit pe aceeasi fereastra pe unde au intrat. C.P. - Calea Dorobanti S-a tras din vila nalta din Bd. Aviatorilor nr. 72". H.L. - Calea Dorobanti - S-a tras de la ora 21.00, n zona TV existnd doua zgomote de arma - arma automata; pistol. M.L. - Calea Dorobanti S-a tras din casa Calea Dorobanti nr. 228, din blocul rusilor si dintr-o resedinta straina din str. Pangrati. n 23 ... la TV, aici un subofiter numit Buligescu a retinut un individ care avea asupra lui un pistol. O.I. - Calea Dorobanti S-a tras din toate partile si din vila lui Marin Ceausescu V.E. - Calea Dorobanti S-a tras ncepnd cu orele 2.00 din 22 decembrie. n pauzele dintre tiruri se auzeau din cnd n cnd focuri de arma deosebite fata de celelalte si care atrageau tirul
350

celor din TV. Pe 23 decembrie, orele 10-11 s-a primit ordin de evacuare a locuintelor. Despre existenta simulatoarelor senatorul Sergiu Nicolaescu a adresat o ntrebare fostului sef al Departamentului Securitatii Statului gl. Vlad Iulian care a raspuns: ...Sigur, tot Securitatea le avea.. (declaratie Iulian Vlad pag. 75). n acest sens sa urmarim declaratiile unor cetateni astfel: D.N. - Bd. Aviatorilor Am vazut n ziua de 23 si n noaptea de 23 spre 24 n perioada critica n spatele vilei unde locuia actorul Mitica Popescu doi barbati tineri de 34-35 ani ce manipulau o cutiuta ca un pian cu clape pentru copii, simulnd zgomot de arma automata si semnale optice. Dupa aceasta din Bd. Aviatorilor si de la TV se raspundea cu gloante adevarate. A mai vazut ca la metrou spre Parcul din coltul Bd. Aviatorilor s-a construit un tunel. B.I. - Bd.Aviatorilor n noaptea de 23 spre 24 si urmatoarele, la ore relativ fixe dar numai noaptea n zona unde locuiesc n spate, pe un garaj-magazie am observat prezenta unei persoane - posibil militar, cu salopeta combinezon, care manipula o cutie de circa 30/35/20 cm cu taste si eventual claviatura, care producea zgomote si lumini, similare celor produse de pusca mitraliera. Aceasta provoca trageri reale din Televiziune si din Bd. Aviatorilor. Asemenea simulatoare au fost capturate si de militarii ce au executat scotociri n blocurile din jurul M.Ap.N. Dupa opiniile acestora, aceste materiale s-ar fi predat la Procuratura, iar de aici urma se pierde n necunoscut. Dar n perioada aceasta, n zona Televiziunii si nu numai, s-au desfasurat si unele activitati mai misterioase, descarcari de materiale, lazi de diferite dimensiuni fara o justificare aparent logica.
351

S.V. - Calea Dorobanti S-a tras de peste tot. n 22 decembrie 1989, femeia care avea n grija casa de pe str. Aviator Velescu nr.5 si n care au fost transportate lazi cu un continut necunoscut, nu a mai fost vazuta acasa ... se numeste Bostan Maria si avea obiceiul sa nchirieze apartamentul la diferite persoane. B. - Str. Av. Nicolae Velescu La etaj locuieste fam. gl. Doicaru. nainte cu 2 zile de evenimente, la casa cu nr. 5 s-au descarcat ladite al carui continut nu l cunosc, dintr-un camion kaki cu prelata de catre 3-4 muncitori mbracati n salopeta. n noaptea de 22 spre 23 decembrie s-au auzit focuri de arma de pe cladirea de la nr. 5 si din curte. Este interesant cum totusi anumiti cetateni au primit informatii potrivit carora erau nstiintati asupra actiunilor ce urmau a se desfasura n zona n care locuiau. O.E. - Str. Av. Nicolae Veleseu n noaptea de 22 spre 23 am auzit pasi pe lnga casa si focuri de arma ...o parte din cetateni au parasit vilele nainte de evenimente cu circa 2 zile. H.C. - Calea Dorobanti S-a tras din vila lui Marin Ceausescu (str. pictor Rosenthal nr. 2) n data de 21 decembrie locatarii din str. Pictor Rosenthal au parasit domiciliile. n aceasta perioada n zona Televiziunii au fost observate semnale luminoase ce prezentau imaginea unei balizari si care marcau nceputul sau ncetarea atacurilor. M.V. U.M. 0800 - n seara zilei de 22 si 23 decembrie vede focuri de trasoare tragndu-se dupa str.Grigore Mora, vila a 3-a sau a 4-a de pe partea dreapta ct si de pe str. Pangratti din cladirile apropiate celor semnalizate. Posibil chiar n Parcul
352

resedintei ambasadorului britanic. n acelasi timp se auzeau si rafale scurte de pistol si mitraliera ct si focuri sacadate cu zgomot redus care si pentru el constituiau o raritate. n seara de 23, n jurul orei 20.30, observa ca din directia cladirii parasite a fostei Scoli Franceze din Bdul. Aviatorilor se deplasau catre TV un grup de 5 persoane care mergeau n coloana putin aplecati si aveau aspectul unor militari cu ranite n spate. Semnalele luminoase sesizate n noaptea de 23 decembrie erau date din mansarda vilei a 2-a de pe str. Muzeul Zambaccian catre colt cu aleea paralela cu Bdul. Aviatorilor. I s-a spus ca vila ar apartine lui Ghizela Vass. A.G. - Str. Grigore Mora - n zilele de 22 24 decembrie de aici s-au tras focuri de arma automata, de la etajele cladirii spre TV. n apartamentul respectiv locuieste col. (r.) Costingioara Grigore, fost tortionar n sistemul de lagare de concentrare al M.I. Declarantul crede ca acesta facea parte dintr-o retea de sprijin a D.S.S. deoarece l-a vazut la Universitate n haine de cersetor precum si la diferite cozi facnd diversiuni pentru calmarea spiritelor. Pentru anihilarea cuibului de foc de la etaj a intervenit armata. C. - Str. dr. Grigore Mora Din locuinta gl. M.I. Zagoneanu de la etajul 1, n perioada 22-24 decembrie s-au tras focuri de arma. F.A. - Str. dr. Grigore Mora - Confirma cele afirmate de cetateanul C. si adauga ca n 23 decembrie, n jurul orelor 11.30-12.00 n timp ce se afla n dreptul imobilului cu nr. 18, aude o rafala de arma dinspre resedinta ambasadorului britanic de pe str. Pangratti. Din imobilul ca nr. 14 fam. Rachita s-a tras n 23 si 24 decembrie. Nora Monica a recunoscut ca s-a tras de la ea din apartament unde a gasit cartuse goale. Declaratie facuta fata de sotia si dl. P.T., vecini. Ei au fost obligati de dl. Rachita sa stea n garaj si subsol, Mona, lasnd sa se nteleaga ca acesta stia ce se ntmpla n casa lor (fost activist
353

P.C.R). A.I. U.M. 1210 In 22 decembrie ne-am deplasat la TV pentru asigurarea sigurantei institutiei ... s-a dat ordin pentru distribuirea munitiilor si instalarea mitralierelor de campanie ... era n jurul orelor 18.00-19.00. Cam dupa 30-60 minute s-a nceput sa se traga asupra noastra dinspre cladirile amplasate pe str. Pangrati si Calea Dorobantilor. Focul armamentului avea ceva neobisnuit fata de armamentul pe care noi l aveam n dotare, prezentnd un zgomot mai strident. Pe 23 decembrie s-a tras asupra noastra si cu arme de foc-automat cam n jur de ora 10.00-12.00 ...o parte din gloantele care s-au gasit pe terasa erau din otel cu Vidia la vrf, celelalte normale ... au fost raniti 2 militari n ziua de 23 decembrie ... s-a tras n ei din una din vilele aflate pe str. Pangrati... n 23 spre 24 decembrie pe lumina prin megafon gl. Tudor Nicolae a dat ordin repetat ca: Infanteristii sa-i captureze pe scutieri si pe parasutistii care au tradat!" Nu s-a dat curs acestui ordin. D.V. U.M. 0596 - Fiind la Punctul de Control la Poarta Pangratti, n ziua de 22 decembrie n jurul orei 24.00 a nceput sa se traga n zona. Observa trageri dinspre Ambasada Marii Britanii la intervale mari si cu armament usor, dar dupa zgomot nu stie ce fel e si nici ce calibru. Observa ca n cladirea de pe colt cu poarta Pangratti se auzeau focuri de arma cu un asemenea armament usor. S.C. - Garda TV - Remarca ca se trage dinspre cladirile ambasadorului britanic cu arme de calibru mic si foc cu foc. De asemenea, spre Televiziune se mai tragea din vila lui Valentin Ceausescu si din vilele de pe Calea Dorobantilor. n dimineata zilei de 23 decembrie se tragea din vilele pictorilor cu arme de calibru mic deoarece zgomotul era diferit de cel obisnuit.
354

P.B. - Str. Polona - n 22 decembrie, orele 20.00 aude primele mpuscaturi. Avnd n vedere zgomotul produs si-a dat seama dupa cadenta ca nu este armament autohton. Din vila situata n str. N. Constantinescu nr. 10-12 ocupata de fiul ministrului M.I. Tudor Postelnicu s-a tras. Referitor la existenta cartuselor explozive si perforante, dupa unele informatii rezulta ca n perioada august-septembrie 1989 la uzinele Sadu, Gorj s-a primit o comanda de executare a unor asemenea cartuse explozive. Comanda a fost ordonata de Conducerea Superioara a P.C.R. si executata sub supravegherea stricta a unor ofiteri din fosta securitate. Asa cum s-a mai spus, asupra populatiei, dar si asupra militarilor M.Ap.N. teroristii au folosit si cartuse cu glont exploziv. Cartusele respective de fabricarea carora fostul director al uzinei Constantin Hoara - actualmente deputat P.S.M. Gorj - si ing. Constantin Filip nu sunt straini au fost realizate sub legenda potrivit careia, urmau a fi folosite de Nicolae Ceausescu n cadrul partidelor de vnatoare. Consider ca lt. col. Gridan fost ofiter de Contrainformatii pentru Uzina Sadu actualmente pensionar ar putea confirma fabricarea unor asemenea cartuse si probabil si unele indicii cu privire la beneficiar. Daca ntr-adevar aceste cartuse au fost fabricate n Romnia atunci este limpede ca o mare parte din teroristii din decembrie 1989 au fost autohtoni, iar organele de securitate nu sunt straine de acest lucru. Nici o clasa sau partid unic existent la conducerea unui stat, nu paraseste puterea de bunavoie fara a opune rezistenta care poate culmina n unele cazuri, prin varsari de snge.
355

5. EVENIMENTELE DESFASURATE IN PERIOADA 16-31 DECEMBRIE 1989 N MUNICIPIUL SI JUDETUL CLUJ Prezentul material porneste de la raportul Comisiei Senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din Decembrie 1989, din prima legislatura, presedinte Sergiu Nicolaescu. completat si adaugit cu acele fapte si pareri care au aparut din cercetarile comisiei din a doua legislatura, presedinte Valentin Gabrielescu. Municipiul Cluj-Napoca, unul dintre cele mai vechi asezari urbane din spatiu romnesc, dispus n zona de contact a trei mari unitati geografico-naturale, Cmpia Transilvaniei, Podisul Somesului si Muntii Apuseni, are un trecut milenar, ce se pierde n zorile istoriei noastre nationale. Dominat de culmile deluroase ale Feleacului, situat n inima Transilvaniei, municipiul Cluj-Napoca, are o populatie de 497.856 locuitori (judetul Cluj - 744.049 locuitori), din care 222.800 muncitori n cele 16 ramuri industriale existente si materializate prin cele 7l ntreprinderi industriale, unele din acestea de importanta nationala si care confera orasului titlul de mare centru industrial al tarii. Structura populatiei n municipiul Cluj-Napoca se caracterizeaza prin existenta unui numar de 328.008 - 75,70 % romni, 74.483 22,71% maghiari, 3.251 - 0,99% romi, 1.013 - 0,35% germani, 0,25% alte nationalitati, care traiesc n buna ntelegere, realiznd mpreuna prezentul si viitorul acestui mare oras. Dar municipiul Cluj-Napoca este si un important centru universitar, exprimat prin cele 26 facultati, grupate n 6 institutii de nvatamnt superior. Obiectivele sale culturale l impun ca un important centru
356

cultural si turistic. n anii dictaturii comuniste, municipiul si judetul Cluj, nu a fost lipsit de greutati si dificultati economice si sociale, care au mpins rabdarea populatiei pna la limita maximului suportabil. Ca de altfel si n alte mari centre industriale ale tarii, se crease si aici o stare prerevolutionara, care avea sa se exteriorizeze n decembrie 1989. Prezentul material si propune sa prezinte o reconstituire a principalelor evenimente consumate n municipiul Cluj-Napoca si n judetul Cluj, analizate din toate punctele de vedere n scopul evidentierii contributiei acestui mare oras, a rolului jucat de populatia sa, n rasturnarea dictaturii comuniste si obtinerea victoriei n Revolutia din Romnia. Evenimentele pe care le vom descrie n continuare au la baza argumente verificabile, date n planul faptic, de care Comisia Senatoriala a dispus, n urma rapoartelor primite de la organele locale ale puterii de stat, ct si pe baza cercetarilor proprii efectuate n teren de grupul de lucru al comisiilor din cele doua legislaturi. n efectuarea cercetarilor, au aparut dificultati datorate retinerii manifestate de unele persoane si institutii cu care am colaborat, n descrierea cu claritate si completa a evenimentelor. Apel m la personalitatile si institutiile care detin date, informatii si documente, cu referire la unele aspecte revelatoare din perioada sus-amintita, sa ni le puna la dispozitie, considernd aceasta ca un aport concret si pretios, n munca ce o desfasuram, pentru elucidarea evenimentelor desfasurate n municipiul si judetul Cluj.
357

5.1. Descrierea cronologica a evenimentelor n perioada cuprinsa ntre 16 si 20 decembrie 1989, n municipiul Cluj-Napoca si judetul Cluj, nu au fost nregistrate evenimente deosebite, care sa evidentieze actiuni revendicative, protestatare la adresa conducerii superioare de partid si de stat. Exista o liniste relativa care nsa exprima o stare de spirit apasatoare, generata de gravele lipsuri materiale si morale la care era supusa populatia. Lipsurile existente, att n alimentatie ct si n alte domenii ca ncalzirea locuintelor, plata incompleta a salariilor, etc., au imprimat n municipiul Cluj-Napoca, ca de altfel n ntrega tara, o stare de tensiune prerevolutionara accentuata. Situatia de la Timisoara mediatizata de presa internationala a venit sa completeze ultima picatura a unui pahar care era deja plin. ncercm n continuare sa relatam principalele evenimente revolutionare din municipiul Cluj-Napoca, n desfasurarea lor cronologica si pe zonele fierbinti ale orasului. 5.1.1. Piata Libertatii: intersectia str. Napoca si Universitatii n ziua de 21 decembrie 1989, n jurul orelor 12.00, n timp ce posturile nationale de radio si tv transmiteau mitingul din Piata Palatului din Bucuresti, momentul n care Nicolae Ceausescu a fost agresat de catre participantii la miting si emisiunile radio si tv s-au ntrerupt din cladirea aflata n Piata Libertatii si care avea la parter libraria Universitatii, s-a strigat de 3-4 ori Victorie!. Persoanele aflate n piata au fost dezorientate, nestiind ce se ntmpla. Ulterior, s-a aflat ca populatia Bucurestiului, chemata la mitingul de adeziune si nfierare a actiunilor de la Timisoara, l-a huiduit pe Ceausescu.
358

Unele persoane aflate n piata Libertatii, printre care si Nemes Calin, au ncercat sa opreasca trecatorii pentru a organiza un miting de solidaritate cu actiunile revolutionare antidictatoriale, desfasurate n orasul Timisoara si Bucuresti. Nereusind acest lucru, acest protestatar a hotart sa se deplaseze la rude, prieteni si cunostinte, pentru ca la orele 15 sa organizeze o forma organizata de protest, mpotriva dictaturii si de solidaritate cu Timisoara. ntlnirea urma a se desfasura n piata Libertatii. Nemes Calin si Radu Negru s-au deplasat n apropiere, la restaurantul Pescarul (potrivit declaratiei lui Nemes Calin, au consumat cte 100 ml.coniac). Aici au discutat de Piata Libertatii. Tot aici, s-a aflat ca n jurul orelor 14.00, muncitorii de la C.U.G. se pregateau sa se deplaseze spre centrul orasului pentru a-si manifesta solidaritatea fata de muncitorimea din Timisoara. n jurul orelor 15.00, un grup de aproximativ 15 persoane, ntre care Nemes Calin Matis Lucian, Negru Radu, Lodin Gavril, s-au deplasat n Piata Libertatii, iar catre ora 15.20, Nemes Calin s-a adresat celor din jur, solicitndu-le sa-si manifeste dezaprobarea fata de pierderile de vieti omenesti savrsite la Timisoara, ncercnd totodata, sa opreasca circulatia publica din zona. Mai multe persoane au nceput sa scandeze Jos dictatura!, Libertate!, Timisoara! si sa cnte Desteapta-te Romne ! Aceste manifestari pro-Timisoara si antidictatoriale, receptate de persoanele aflate n Piata Libertatii, coroborate cu stirile propagate de posturile straine de radio despre evenimentele de la Timisoara, a actiunilor deschise anticeausiste ce se aflau n derulare n Bucuresti precum si pe fondul starii precare economice si sociale a populatiei, au permis obtinerea adeziunii unui numar tot mai mare de cetateni.
359

Catre orele 15.30-15.40, multimea aflata n piata era ntr-o stare puternic tensionata, optiunile antidictatoriale se clarificasera si se exteriorizau fara teama. Grupul avea si un lider care si striga ideile, fiind ascultat si urmat de cei cu care venise n jurul orelor 15.00 n Piata Libertatii. n jurul orelor 15.40, n Piata Libertatii, n dreptul magazinului Comturist, a oprit un camion militar, din care au debarcat militari apartinnd M.Ap.N. O parte din acestia s-au deplasat ncolonati, spre intersectia str. Napoca si Universitatii, o grupa a ramas n apropierea masinii, iar alta s-a deplasat spre zona Anticariatului si a Catedralei, spre str. 30 Decembrie. n zona str. Napoca si Universitatii, s-a format un dispozitiv de blocare a scuarului de catre o grupa de 16 militari. Grupul protestatar condus de Nemes Calin se afla la aproximativ 25-30 m. de dispozitivul realizat de militari. La debarcare din autocamioane si n timpul deplasarii spre intersectie, militarii au fost ntmpinati de persoanele din piata, cu reactii diverse: unele persoane au privit pur si simplu, altele i-au huiduit si jignit; au fost njurati, fluierati, le-au fost adresate cuvinte triviale. Din unele marturii a rezultat ca spre militari s-au aruncat bile, pietre, sticle goale si alte obiecte. Avnd n vedere ca la plecarea din cazarmi, militarilor li s-a spus ca n strada vor ntlni grupuri violente, narmate si care urmareau destabilizarea tarii, reactiile violente ale unor cetateni, le-au ntarit militarilor aceste convingeri, desi, printre manifestanti se observau persoane linistite, pasnice, parinti cu copii n brate, tineri etc., care manifestau mpotriva regimului.
360

n urma acestor actiuni si datorita faptului ca nca din 17 decembrie 1989 fortele apartinnd M.Ap.N. erau n Stare de alarma, militarii n termen erau ntr-o stare de intensa surescitare. Dupa realizarea dispozitivului, n jurul orelor 15.50, grupul cel mai radical din multimea aflata n piata condus de Nemes Calin aflat la o distanta de aproximativ 25 m. pe carosabil si trotuar fata de dispozitivul creat de militari, a nceput sa se manifeste incitator la adresa acestora. Iata de exemplu, ce declara Nemes Calin: ...un grup de soldati, i-am vazut chiar n momentul debarcarii...s-au deplasat ntr-un dispozitiv...am vazut ca aveau armele ndreptate spre noi, mai precis catre directia Lupoaica. O parte din cei aflati n piata, la aparitia soldatilor... nu au avut nici o reactie... o alta parte i-au primit cu huiduieli. M-am apropiat si le-am strigat: Trageti! Ce mai asteptati? Ca doar de aceea aveti arme sa trageti n popor.... Cnd am ajuns la circa 2 m n fata dispozitivului militarilor mi s-au alaturat si alte persoane... Am realizat ca militarii erau foarte nspaimntati. Erau crispati, unii erau ncremeniti; mi-am dat seama ca si ei se afla ntr-o situatie neasteptata, era ceva neplacut si pentru ei ceea ce se ntmpla... nu stiu daca la ordinul ofiterului, dar banuiesc acest lucru soldatii si-au ncarcat pistoalele mitraliera.... Lumea de pe margine striga: Nu trageti! Asasinilor! L-am auzit pe ofiter strignd: Trageti!... Cred ca intrase n panica si si-a ndreptat pistolul catre mine. n momentul acela am sarit catre ofiter... Am fost mpuscat, dupa parerea mea din fata, usor oblic si nu-mi explic mentiunea din Raportul de constatare medico-legala - directia de tragere a fost de la dreapta la stnga victimei si usor dinapoi nainte ...(Dosar Directia Procuraturilor Militare nr. 61/P/1991).
361

Iata ce declara cpt. Carp Dando, comandantul subunitatii din acea zona, referitor la actiunile din Piata Libertatii: ...cnd am ajuns n Piata Libertatii se circula normal, iar strada mi s-a parut putin mai aglomerata dect de obicei... la debarcare precum si pe timpul parcurgerii distantelor, oamenii de pe trotuare s-au comportat divers: unii...priveau catre noi, altii au nceput sa ne njure, sa ne adreseze cuvinte triviale sau insultatoare, altii fluierau si huiduiau...se simtea deja o stare de tensiune...Militarii din subordinea mea erau vizibil speriati si derutati si se uitau permanent catre mine nestiind ce sa faca. Si eu personal eram ntr-o stare de deruta datorita faptului ca ma asteptam sa gasesc ntr-adevar grupuri care sa se manifeste violent, distrug, sparg etc., nsa cnd am ajuns am vazut ca pe trotuare erau si femei si copii si batrni. Constatnd ca situatia este cu totul alta dect cea pe care ma asteptam sa o gasesc...am strigat de doua ori: Oameni buni, vedeti-va de treaba dumneavoastra, ca nu are nimeni treaba cu dumneavoastra...reactia multimii fata de noi nu s-a modificat. M-am gndit n acele momente sa nu facem gesturi sau sa desfasuram actiuni de natura a incita multimea din piata....la un moment dat, m-am ntors cu fata spre statuia Lupoaicei... si am vazut o persoana care discuta cu soldatii... practic vorbea singur, vocifera...ulterior am aflat ca acesta era Calin Nemes...cred ca se afla la o distanta de aproximativ 10 m....la un moment dat i s-au mai alaturat 4-5 persoane...retin un cetatean uscativ, cu barba care facea niste miscari haotice... Ma aflam cam n flancul soldatilor cnd grupul acestora s-a apropiat foarte mult de militari si retin ca am mpins o persoana care se apropia pna la atingere de mine si de soldati...m-am ntors...sa privesc catre soldati, moment n care m-am trezit mpins si am cazut...cu o persoana peste mine, precizez ca persoana respectiva m-a apucai de reverul mantalei si am cazut amndoi, el fiind peste mine. . fiind deci foarte aproape am simtit ca respiratia persoanei respective emana un miros puternic de alcool... nu stiu de cte ori ne-am rostogolit... ct ne362

am luptat...am vazut ca oamenii din piata, adica din grupul despre care am vorbit anterior era foarte aproape de soldati, la un pas doi....n timp ce ma luptam...am vazut apropierea acelui grup de civili care putea deveni periculos, m-am gndit ca nu cumva soldatii sa fie dezarmati si sa se ntmple o nenorocire. Declar ca fiind jos am strigat soldatilor: Trageti foc de avertisment! iar soldatii au tras. (Dosar Directia Procuraturilor Militare nr. 61/P/I99I). Legat de actiunile din piata Libertatii, un martor prezent n acele clipe, declara: ...n data de 21 decembrie, orele 13.40, am fost n Piata Libertatii, n momentul n care mai multi manifestanti ne-am adunat acolo. A aparut armata, a venit si Calin Nemes. Actualmente, eu nu l-as socoti erou, pentru ca din cauza lui s-a tras n Cluj. Daca nu era Calin Nemes si Matis, n Cluj nu se tragea. Parerea mea. Stnd nauntru la restaurantul Pescaru, la masa mpreuna au stat cu scriitorul Tohami, au baut ... au iesit n strada...Calin Nemes s-a dezbracat de camasa...a mers n fata capitanului care era cu cordonul de militari si i-a spus trageti n noi... i-a provocat... s-a dus n fata capitanului...i-a sarit prin fata si capitanul deja a scos pistolul. Prin spate i-a sarit Matias, un alt erou. Din nvalmaseala respectiva s-a descarcat pistolul, poate fara intentie,.. n acel moment s-a facut panica si (cordonul de militari, n.n.) au tras n sus, dar din ricoseuri, zona fiind plina, multi au cazut, singurul care-a picat Matis care era la o distanta mai mica de cordon...restul au murit din ricoseuri...(unii raniti, n.n.) nu au vrut sa se urce n salvari pentru ca ziceau ca acolo sunt securisti, i asteapta si-i termina, erau niste containere cu care se aducea marfa si lumea le-a luat si se ducea nspre militari, aruncau si cu pietre... (Declaratie, Caseta nr. 6, transcris pag. 1719). Starea de extrema surescitare n care se aflau manifestantii si starea de oboseala si ncordare n care se aflau militarii au imprimat
363

evenimentelor o desfasurare deosebit de rapida, astfel ca, n ziua de 21 decembrie 1989, orele 1600, n zona intersectiei str. Napoca si Universitatii, s-au nregistrat 11 morti si 23 raniti dintre manifestanti, al 23-lea fiind nsusi comandatul subunitatii, cpt. Carp Dan. Din cercetarile facute la fata locului, din analiza fotografiilor si a marturiilor depuse la procuratura, se pot emite doua variante posibile: atacat de Nemes, capitanul s-a prabusit la pamnt si a declansat un foc din revolverul pe care-l tinea n mna autoranindu-se. Panicat si ranit a strigat catre soldati Trageti!. Soldatii foarte tineri si fara experienta, nspaimntati, vazndu-si comandantul trntit pe jos, agresat de un civil, la care se mai adauga focul de pistol si ordinul de tragere, au deschis foc de avertisment sau n pamnt, n mod sigur unul sau doi, direct. Varianta ca ofiterul ar fi fost mpuscat de un civil aflat n multime, este probabila. Dupa consumarea acestui eveniment, la scurt timp, n zona au aparul forte apartinnd M.I., militari echipati cu scuturi si bastoane care au mprastiat demonstrantii. Totusi, legat de actiunile din Piata Libertatii, este necesar a prezenta n sumar, declaratia tatalui eroului Horea Pedestru, n baza careia rezulta ca n zona respectiva, s-ar fi executat foc de catre alte forte din afara dispozitivului militar si care a determinat lichidarea fizica a fiului sau: ...Avem ferma convingere ca fiul meu nu era scapat din vedere... (fiind un temperament mai libertin, n.n.) Dr. Mosoga mi-a declarat urmatoarele: D-le, fiul dvoastra a fost mpuscat aici n cap, cartusul a iesit prin ceafa... de undeva de sus, o tragere nfipta... statea pe trotuarul de la librarie, n dreptul vitrinei...cu fata spre statuie...partea de trotuar de la librarie...este mai nalta dect cea de dincoace. Deci, oricine ar fi tras de oriunde nu putea sa-l mpuste aici... Numai de sus...de
364

la biroul de voiaj...sus la etajul 2 de acolo s-a tras... Numai, de undeva de acolo de sus sau de pe undeva de alaturi...Vreo 2, 3, 5 case din acestea conspirative, sunt cunoscute, sunt identificate (Declaratie nr. 5, transcris pag. 58). Dl. Pedestru se declara nemultumit de modul n care s-au efectuat cercetarile de catre organele de procuratura. La rndul nostru, consideram necesara redeschiderea cercetarilor n cazul Horea Pedestru, extinderea lor si elucidarea cu certitudine a conditiilor n care s-a produs mpuscarea acestuia. Este de retinut ca ntreaga activitate din Piata Libertatii, ca de altfel si din alte zone unde au avut loc evenimente deosebite, cadre de securitate au avut misiunea de a filma. n acest sens, este edificatoare declaratia unui martor: ...securitatea sa va puna la dispozitie caseta video facuta de cei doi cameramani...unul filma masele de demonstranti care veneau de pe platforma industriala, se afla ntr-un echipaj al securitatii, pe scaunul din fata, era si col. Tinca, prin geamul din spate filma cameramanul...Al doilea cameraman era situat n Piata Libertatii, ntr-o ncapere deasupra librariei din centru... (Declaratie, Caseta nr. 5 transcris pag. 58). n urma actiunilor care au avut loc n aceasta zona s-au nregistrat 11 persoane decedate si 21 ranite n afara celor doi mentionati. Moartea sau ranirea acestora poate fi rezultatul tragerilor executate din dispozitivul militar si mai putin probabil ca urmare a executarii lui de persoane ramase deocamdata neidentificate si care au actionat n zona, din diferite locuri sau cladiri asa cum rezulta din unele declaratii ale martorilor oculari. n aceasta zona, respectiv intersectia strazilor Napoca si Universitatii s-au nregistrat si 2 cazuri de ranire care nu pot fi explicate prin tirul dispozitivului militar. Este vorba de ranirea lui Lapusan Dorel si Falup Alexandrina Laurentia.
365

Iata ce declara Lapusan Dorel: ...eu nu am auzit nici o somatie si nici ordin de a se trage am auzit focuri de arma. n fata mea erau 2 soldati la distanta de circa 5-6 m si am vazut cnd au tras avnd armele ndreptate n plan vertical.... Eram n pozitia lungit la pamnt cu capul spre directia statuii lui Matei Corvin restaurantul Melody si picioarele catre dispozitivul de militari ...am auzit niste mpuscaturi care nu erau att de puternice ca cele auzite...cnd soldatii au tras si am simtit lovitura n abdomen; declar cu certitudine ca am fost mpuscat cnd eram ntins la pamnt... n pozitia n care ma aflam este cert ca nu puteam fi mpuscat de soldatii din dispozitiv... (Dosar Directia Procuraturilor Militare nr. 61/P/1991). n legatura cu evenimentele derulate n Piata Libertatii, iata ce declara Falup Alexandrina Laurentia: ...L-am vazut pe Calin Nemes ndreptndu-se catre capitan si am avut senzatia ca voia sa-i ia arma sau sa-l mpinga...dupa care am auzit un foc izolat de arma. Aproape simultan am auzit o rafala si ne-am retras n fata Agentiei de Voiaj... A fost o scurta pauza, cteva secunde si s-a auzit o noua rafala, n urma careia am simtit ca sunt lovita...cnd am fost lovita eram n pozitia ntinsa pe burta cu axul longitudinal al corpului perpendicular pe strada pe care venisera soldatii...am fost lovita n glezna piciorului stng. Orificiul de intrare este dinspre directia str. 30 Decembrie, deci dinspre exterior catre interior... Am certitudinea ca militarii aflati n dispozitivul din fata Continentalului nu aveau cum sa ma raneasca ...n perioada cnd s-au petrecut evenimentele singurii militari pe care i-am vazut n zona, erau cei din dispozitivul din fata de la Continental si care, dupa parerea mea, nu aveau cum sa ma raneasca... (Dosar Directia Procuraturilor Militare nr. 61/P/1991).

366

Referitor la activitatea unor persoane care au actionat n piata Libertatii sau n alte zone ale orasului, asistentul medical la Salvare, Severin Gheorghe, declara: ...n 21 decembrie iesind de la serviciu...mi s-a dat un caz, care l terminasem pe la 15.15...si sunt anuntat sa merg n Piata Libertatii...cu greu am ajuns, era blocat spre piata de civili care huiduiau... m-am apropiat de pasaj... acolo erau multe trupuri cazute pe jos, nu m-am apropiat mult pentru ca un civil n Alain Delon, se repede la noi si ne opreste... pe str. Universitatii colt cu Continental era un cordon ciudat, scurte bleumarin, casti ca de motociclist, toti erau n uniforma cu pistol mitraliera fara scuturi, erau civili dedesubt, era uniforma de camuflaj...ctiva erau descheiati...la nasturele de sus...camasi albe si pantofi civili... majoritatea erau de 30-35 de ani, uniform, parca erau gemeni,.. cteva trupuri cazute mai ncolo 20-25 m n spatele lor...am vrut sa-i vad si pe astia.., nu m-au lasat cordonul bleumarin... ma ntorc spre str. Napoca, era blocata de soldati de armata... vine un tip albastru si zice: domnule sunt raniti... luati-i pe astia de aici pentru ca din cauza mortilor face lumea scandal... n Piata Libertatii... mi s-a parut ca sunt 2 soldati care nu trebuie sa fie soldati, ca aveau tmple argintii, mi s-a parut pentru ca erau mbracati soldati fara grade... n Cluj n-a fost nici o demonstratie, a fost Calin Nemes, baut sau nebaut, se vehiculeaza ideea ca ar fi fost bauti, ducea o viata de boier... (Declaratie, Caseta nr. 13, transcris pag. 3-4). Fata de aceste declaratii consideram ca fiind necesara reluarea cercetarilor penale a cazurilor mentionate si stabilirea daca este cazul a existentei unor persoane care au executat foc n zona respectiva, precum si a modului n care s-a produs mpuscarea unor cetateni. O cercetare profesionala a procuraturii trebuia sa stabileasca la fiecare caz n parte directia si felul cartusului care a provocat moartea sau rana.
367

De remarcat ca din declaratii mai rezulta existenta unor tragatori aflati n etajele superioare sau n podurile cladirilor nalte ce ncadreaza Piata Libertatii. Astfel de declaratii au fost facute de catre martorii Orban Iulian, Boanca Alexandru, Basenyci Vilmas participanti la actiunile de protest pro-Timisoara. Consideram oportun ca Procuratura Generala sa dispuna reaudierea martorilor si realizarea unor cercetari suplimentare. 5.1.2. Piata Libertatii: zona Anticariat - Catedrala - B-dul 30 Decembrie n ziua de 21 decembrie 1989, ntre orele 15.30-16.30, n zona a fost format un cordon de protectie, constituit din militari apartinnd M.Ap.N. si ai Brigazii de Securitate Cluj, - M.I. Cordonul, compus din doua rnduri de militari era dispus transversal pe latura Pietei Libertatii ce se intersecta cu str. 30 Decembrie, orientat catre aceasta. n primul rnd, se aflau 8 militari n termen apartinnd M.Ap.N. si 16 militari n termen apartinnd Brigazii de Securitate. n cel de al doilea rnd, se aflau 22 militari n termen apartinnd M.Ap.N. Intrarea n dispozitiv s-a facut n mod succesiv, ncheindu-se ntre orele 16.00-16.30. S-a stabilit cu certitudine ca ncheierea constituirii dispozitivului s-a facut dupa ce n intersectia str. Napoca si Universitatii se trasese, deoarece parte din cadrele si militarii n termen abia sositi au vazut pe caldarm, cadavrele celor ucisi, n jurul orelor 15.40-15.50. La intrarea n dispozitiv a militarilor si n timpul ramnerii n aceasta pozitie, o parte din multimea aflata n Piata Libertatii, a avut fata de militari un comportament justificat agresiv, tinnd cont de mortii si ranitii aflati la locul incidentului.
368

Li s-a strigat militarilor n termen sa-si mpuste comandantii si sa se alature manifestantilor. Au fost sparte vitrinele unor magazine, s-a rasturnat un container ce a fost transformat n tribuna pentru cei care doreau sa se adreseze multimii; s-au nregistrat ncercari de lovire si dezarmare a militarilor. Este de precizat, ca numai o mica parte din rndul manifestantilor a avut asemenea comportare. Marea masa a manifestantilor ramasa la aproximativ 30-40 m. de dispozitivul militar, scanda lozinci antidictatoriale, pro-Timisoara, pentru libertate, s-a cntat Desteapta-te Romne! si s-a jucat Hora Unirii!. ntre orele 16.00-17.00, mai multe persoane din rndul manifestantilor au discutat cu ofiterii din dispozitivul militar, solicitndu-le sa nu traga asupra lor. Acestia au raspuns ca atta timp ct nu va fi fortat dispozitivul nu va opri nimeni si n nici o maniera, manifestatia ce se desfasura n perimetrul str. 30 Decembrie - Matei Corvin. Persoanele ce locuiau n acea zona au fost conduse de catre ofiteri spre domiciliul lor n scopul evitarii aparitiei unor incidente. n jurul orelor 17.00, mai multe persoane din rndul manifestantilor au rostogolit spre dispozitivul militar containerul gol, folosit pna atunci ca tribuna. Manifestantii s-au prins de mna si au nceput sa avanseze spre dispozitivul militar. Sub presiunea grupului ce avansa compact, dispozitivul militar a nceput sa se retraga. La un moment dar retragerea a fost oprita prin ordin, s-a ncarcat armamentul, s-a somat si s-a executat foc. Urmare a actiunilor desfasurate de fortele existente, n jurul orelor 17.00, n zona Anticariat - Catedrala din Piata Libertatii, a fost ucisa o persoana si ranite alte 7 persoane.
369

Redam cteva opinii ale unor persoane participante la evenimente: Caltor Aurel, presedintele Asociatiei pentru adevarul Revolutiei din judetul Cluj: ...n jurul orelor 17.00 am ajuns din nou n fata magazinului Anticariat din piata Libertatii unde se aflau mii de persoane. Lumea era foarte agitata si se mpingea spre cordonul de militari si la un moment dat din cordonul de militari a nceput sa se traga... pe burta pe trotuar am simtit ca mi curge snge din coapsa stnga. Un cetatean...m-a ajutat sa ma deplasez pna n fata restaurantului Intim, unde am fost urcat ntr-un autoturism si transportat la Chirurgie II... (Dosar Directia Procuraturilor Militare nr. 61/17199, Vol. 4 fila 174). Iata ce declara grupului de lucru al Comisiei Senatoriale, presedintele asociatiei ranitilor: ... n 21 decembrie, n jurul orelor 13.00 dupa cuvntarea lui Ceausescu. s-a constituit un grup de 5, 6, 10 insi, care i-au sfatuit pe cetateni sa faca demonstratie n piata Libertatii lucrurile s-au precipitat cnd a venit armata... si la ora 15.40 .. fara somatie s-a tras asupra grupului care se marise ca numar... Lucrurile s-au precipitat s-au facut niste baricade, n partea de N-V a Pietei Libertatii... Coloana care a venit de la C.U.G. 16 Februarie, fara somatie, a fost mitraliata de catre grupele de militari care erau acolo, murind atunci 3 insi ranind chiar altii 10... n jurul orei 16.30 am desfacut baricada si am nceput sa naintam si sa le spunem soldatilor sa plece acasa...am nceput sa stam de vorba cu ei... n acel moment o noua rafala...a cazut unul Sabau Ion, l-a mpuscat n cap, pe mine n picior si alti 5 raniti...la orele 16.20-16.30.... Vari Eva Melinda: ...m-am apropiat de unul dintre soldati...si l-am ntrebat duca putea sa traga n mine, spunndu-i ca as putea sa-i fiu sora sau prietena, iar el mi-a raspuns: Te rog frumos sa te duci...am observat ca era speriat si ca-i venea sa plnga.
370

Multimea a rasturnat niste containere de marfa aflate n fata magazinului de lenjerie feminina, au nceput sa-l rostogoleasca spre dispozitivul militarilor, n dorinta de a se apropia de acestia si a se proteja cu ajutorul containerelor. Ofiterul care era cu soldatii se afla departe de locul unde ma aflam si nu am auzit ce spunea, dar din gesturi mi-am dat seama ca ncerca sa opreasca multimea care se apropia de militari nsa nu era luat n seama... n acest moment, eram la circa 2-3 m. de dispozitiv pe trotuar si am vazut soldati tragnd cu armele n sus...am fugit catre str. 30 Decembrie, pe trotuar, n dreptul magazinului Coafor am simtit ca sunt mpuscata n piciorul stng... (Dosar nr. 6I/P/1991, vol. 4, fila 195). Lt. maj. Suntamarean Dorin: ...dupa aprecierile mele am ajuns n piata catre orele 17.00, se lasase nserarea si am fost ntmpinati cu un vacarm de huiduieli si fluieraturi Multimea... scanda lozinci mpotriva lui Ceausescu si cnta Desteapta-te Romne! si ndemnau militarii sa-si mpuste comandantii si sa treaca n rndul lor. Dupa oarecare timp au luat niste containere aflate n dreptul unor magazine si le-au rostogolit pe carosabil; se apropiau de dispozitivul militarilor rostogolind aceste containere nspre noi, au aprins si un foc Era o stare de ncordare si tensiune...ncercam sa sustin moralul soldatilor deoarece multora dintre ei le era efectiv frica. La un moment dat s-au apropiat manifestantii pna la o distanta de 1-2 m, scandnd lozinci si solicitnd militarilor sa se ntoarca sa-si vada adevaratii dusmani; am remarcat printre ei persoane n stare de ebrietate si mi-a fost teama ca daca unii dintre soldati vor fi dezarmati, armele vor ajunge n mna unora dintre manifestanti, existnd posibilitatea ca persoane din rndul lor sa traga asupra militariloracestia sa raspunda cu foc n plin si sa iasa un macel...exista pericol...de a intra n lupta corp la corp cu manifestantii si acestia sa puna mna pe arme... am ordonat ca toti militarii sa aiba arma ndreptata n sus, sa dezasigure si am
371

comandat foc. Precizez ca anterior acestui moment, am discutat cu mai multi civili din rndul manifestantilor, unii fiind n masura sa nteleaga ceea ce le spuneam...sa nu forteze dispozitivul....Arat ca, nainte de a da comanda de foc de avertisment n plan vertical, eu am strigat Stai!, iar soldatii au strigat dupa mine acelasi lucru si apoi: Stai ca trag!, n acelasi mod dupa care am dat comanda foc de avertisment, dupa ce m-am asigurat ca toti militarii tin armele n sus. (Dosar nr. 61/R/1991, vol. 4, fila 203). Mr. Nut Corneliu: ...la un moment dat manifestantii au format un grup compact...si au nceput sa avanseze...catre dispozitivul militar...un mic grup de 5-6 care pareau initiatorii. ..Am ncercat sa discut cu ei dar nu se putea pentru ca era vacarm, era un zgomot infernal.., am vazut ca si dispozitivul militar se retragea sub aceasta presiune...am facut si eu ctiva pasi napoi cu spatele si unii dintre manifestanti chiar m-au depasit pe laturi... instantaneu a nceput sa se traga...am remarcat ca militarii tineau armele ndreptate n sus la 45 grade. Declar cu toata raspunderea ca nu am vazut nici un militar cu arma ndreptata orizontal...Dupa ncetarea focului care a durat 15-20 secunde...am strigat comanda ncetati! nsa era vacarm...am ntrebat cine a ordonat foc. Domnul capitan cu mustata...care mi-a raspuns ca i-a fost teama ca manifestantii sa nu se repeada asupra militarilor, sa le ia armele si sa se ntmple un macel. n urma discutiilor cu ofiterul am constientizat si eu pericolul imens prin care trecusem si noi si manifestantii si i-am dat dreptate (Dosar nr. 61/P/1991. vol. 4. fila 537). Dupa acest incident, n zona intersectiei Pietei Libertatii cu str. 30 Decembrie cu Matei Corvin, manifestatia a continuat pna catre orele 24.00, dar, nu s-a mai tras nici un foc de arma. Totodata, trebuie mentionat ca nu au mai fost nregistrate ncercari de
372

agresiune sau de luare cu asalt a dispozitivului. 5.1.3. Piata Marasti n ziua de 21 decembrie 1989 n jurul orelor 1700, n zona Pietei Marasti a fost deplasat un detasament format din 27 militari n termen si 5 ofiteri. Initial, militarii nu au debarcat, ramnnd n camioane, dar datorita faptului ca n zona se adunasera cteva sute de oameni, din care o parte aveau un comportament agresiv, efectivele au fost debarcate si instalate n dispozitiv. n jurul orelor 18.00, n zona mentionata se adunasera cteva sute de persoane care scandau lozinci anticeausiste, cernd libertate si democratie. Din multime se aruncau asupra militarilor pietre, sticle, borcane, diverse obiecte, ca de altfel si din blocurile aflate n apropierea dispozitivului. Ca urmare, militarii au executat foc de avertisment. Din multime, s-a desprins Rusu Ioan, care s-a repezit asupra dispozitivului militar. n momentul n care a ajuns lnga dispozitivul militar, a fost mpuscat mortal. n cursul serii, persoane din rndul manifestantilor au oprit 2 autobuze si le-au ndreptat spre dispozitivul militar, n intentia de a sparge cordonul format din militari. Asupra acestor autobuze, si manifestanti, s-a executat foc. Ca urmare a tirului executat, au fost ranite 2 persoane, una dintre acestea n balconul locuintei sale.

373

5.1.4. Str. Horea - zona Metropol -Astoria n dupa-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, n jurul orelor 15.00, pe podul de peste rul Somes, n zona din fata restaurantului Metropol si a hotelului Astoria, a fost realizat un dispozitiv format din 17 militari, 2 subofiteri si 1 ofiter. La sosire, militarii au stationat n cele 3 masini de lupta parcate n zona podului, circulatia autovehiculelor si a pietonilor peste pod desfasurndu-se normal. Apararea acestui punct strategic era deosebit de importanta pentru nevoile de manevra ale fortelor militare, impuse de pericolul unui eventual atac extern, sustin specialisti militari. n apropierea zonei n care stationau masinile de lupta, s-a format un grup de circa 28-30 de manifestanti, carora le-au cerut sa paraseasca imediat zona. Ofiterul ce comanda efectivele, a ordonat militarilor sa debarce si sa ia pozitie n fata masinilor de lupta, blocnd astfel trecerea peste pod. n jurul orelor 15.40, n zona a sosit dinspre str. Horea, o coloana de manifestanti, compusa n mare majoritate din salariati ai C.U.G. Cluj, care demonstrau mpotriva dictaturii si si manifestau solidaritatea cu populatia orasului Timisoara. Iata cteva opinii rezultate din declaratiile unor participanti la aceste evenimente: Cazan Virgina Sanda: ...n ziua de 21 decembrie 1989, n jurul orelor 15.30... am ajuns n Piata Mihai Viteazu...n zona podului care traversa rul Somes unde era instalat un dispozitiv militar... n
374

jurul acestui dispozitiv erau adunati mai multi cetateni care strigau la militari ca sunt romni...dar erau si dintre cei care strigau Criminalilor, Asasinilor... Mi-am concentrat toata atentia asupra capitanului care conducea, cerndu-i sa nu traga n oameni, folosind n acest scop toate metodele posibile, adresndu-i jigniri, amenintari. Capitanul mi-a cerut sa merg naintea manifestantilor si sa-i avertizez sa nu ncerce sa treaca podul peste Somes, fiindca el are ordin sa traga, repetndu-mi de doua ori: Doamna, mergeti si opriti-i, ca am ordin sa trag! Arat ca anterior n momentul n care capitanul si instala militarii n dispozitiv, am aruncat la picioarele lui o sticla de 2 1 plina cu amoniac... La apropierea coloanei de manifestanti dinspre str. Horea, am constatat att pe fata capitanului ct si pe pe fetele militarilor, o stare de groaza, de teama deosebita... ma aflam n permanenta la 1-2 m. de acel capitan... fac mentiunea acum ca fata de manifestarile pe care eu le-am avut vis-a-vis de ofiterul armatei romne, acesta m-ar fi putut mpusca n orice moment, dar nu a dorit acest lucru; prin fata dispozitivului de militari a aparut o Dacie rosie care intentiona sa treaca podul, moment n care eu am strigat la conducatorul auto, aratndu-1 pe capitan: Calca-l! Calca-l!... eu ma aflam repet, mpreuna cu alte circa 30-50 persoane n spatele cordonului de militari si eram mai agitati si mai agresivi dect coloana de manifestanti ce venea dinspre str. Horea. Dupa executarea focului de avertisment, precum si a focurilor executate spre picioare, manifestantii aflati la circa 10 m de dispozitivul militar se mprastia care ncotro, am vazut pe capitan ndreptnd pistolul cu ambele mini spre autoturismul Dacia de culoare rosie, care n acel haos se ndrepta spre el, a tras... (Dosar nr. 61/P/1991, vol. 4, fila 157, 158). Gheran Avram (vatman): ...am urmat coloana de manifestanti care striga: Timisoara!, Veniti cu noi!, Jos dictatura!...am naintat apoi cu tramvaiul pna n dreptul statiei P.E.C.O. unde
375

m-am oprit, ntruct manifestantii ramasesera pe loc...n dreptul intrarii pe podul de peste Somes, se afla un dispozitiv alcatuit din militari ai M.Ap.N., care trageau focuri de avertisment n aer...n timp ce stationam...un grup de manifestanti i-a obligat pe restul calatorilor care se aflau n vagoane, sa coboare spunndu-le ca tramvaiul urma sa se ndrepte gol spre cordonul de militari...eu m-am opus sa plec... la un moment dat am sesizat ca un cetatean a urcat n tramvai si a venit la mine n cabina si foarte amenintator, cu un cutit n mna, mi-a cerut sa bag tramvaiul n viteza si sa-l ndrept spre dispozitivul militar... dupa care sa sar jos odata cu el, n caz contrar ma taie n bucati. Neavnd ce face... i-am spus ca sunt de acord... La circa 10 m de cordonul de militari, n fata tramvaiului a aparut un ofiter sau subofiter, nu pot preciza care a dus mna la tocul pistolului, dupa care a ndreptat pistolul spre mine sa opresc si sa ma dau jos. Am fost sigur ca voi fi mpuscat si daca vreunul din militarii aflati n cordon sau chiar persoana cu pistolul aveau intentia sa ma mpuste, o puteau face foarte usor. Fac precizarea ca n zona restaurantului Metropol am observat pete de snge, dar nu am vazut persoane cazute...arat ca manifestantii strigau: Asasinilor!, Criminalilor!, iar militarii erau foarte agitati si se loveau cu caschetele de autovehiculele militare aflate n dispozitiv. (Dosar nr. 61/P/I991, vol.6, fila 281 verso) Cpt. Dicu Ilie: ...n zona n care ne-am dispus, am ordonat militarilor sa ramna n incinta M.L.I.-urilor, permitnd desfasurarea normala a circulatiei, autovehiculelor si pietonilor pna n jurul orelor 15.30, cnd, datorita agitatiei create n jurul nostru de mai multi cetateni aflati sub influenta bauturilor alcoolice, ce iesisera din restaurantul Metropol si Astoria, aflate n imediata apropiere a noastra, datorita existentei munitiei de razboi...si a rachetelor...pe M.L.I. -uri, am ordonat desfasurarea militarilor n lant de tragatori, n jurul masinilor de lupta. Am
376

nceput dialogul cu persoanele aflate n jurul nostru,...dialoguri n care eram facuti asasini si criminali, iar la un moment dat, o persoana al carui nume s-a aflat ca este Cazan Sanda, a aruncat asupra mea o sticla de 2 l., fapt ce a agitat excesiv militarii din preajma, care erau si asa extrem de stresati, acestia, fara ca eu sa dau vreun ordin deschiznd din proprie initiativa foc de avertisment n aer. La foarte scurt timp, dinspre str. Horea s-au apropiat de dispozitivul nostru coloane de manifestanti, venind dinspre zona industriala. Desi am cerut cetatenilor sa nu ncerce trecerea dispozitivului si am comunicat ca am ordin sa trag, facnd somatiile de rigoare, ntruct multi dintre acestia strigau ca nu avem munitie de razboi, instigndu-i pe ceilalti cetateni sa nainteze si sa ne dezarmeze, am ordonat militarilor foc de avertisment n aer si de asemenea, foc la picioare. Att eu ct si militarii am executat si foc la picioarele manifestantilor n momentele deosebit de tensionate, cnd grupuri de manifestanti naintau spre noi extrem de agresivi, mai exact nu la picioare ci la pamnt, cel mai adesea executnd foc n aer. Afirm cu toata sinceritatea si raspunderea, ca personal nu am deschis foc asupra nici unei persoane... si nu am vazut pe nici unul din militarii din subordine sa faca acest lucru. Dupa primele salve de avertisment am constatat, spre surprinderea mea, ca n partea stnga a dispozitivului alcatuit din militarii pe care i comandam...un cetatean mai n vrsta...se tinea de piciorul stng si se vaita ca a fost mpuscat. Am fost surprins ntruct nu era posibil ca vreunul dintre militari, sa fi tras nspre acea persoana, ntruct aceasta se afla...n rnd cu dispozitivul nostru si...ntre noi si respectivul cetatean se afla masina de lupta...precizez ca pe parcursul incidentelor cetatenii au exercitat acte agresive asupra noastra... aruncnd cu sticle, pietre,... un autoturism urma sa treaca n viteza peste mine, fapt ce m-a determinat sa deschid focul cu pistolul pe deasupra autoturismului, un tramvai intentionnd sa treaca n viteza peste dispozitivul nostru, vatmanul oprindu-se
377

numai ca urmare a amenintarii mele cu pistolul, un militar frt. Turau Ioan, raportndu-mi ca un cetatean din apropiere i-a cerut arma, pentru a ma mpusca... (Dosar nr. 61/P/1991, vol. 6, fila 359, 360). Ca urmare a actiunilor de foc executate de fortele din zona, s-a produs moartea a 3 persoane precum si ranirea altor 8. Cu referire la locul n care a fost ucis Ticlete Mihai Calin, n zona Metropol - Astoria, urmarirea penala n urma administrarii probelor retine ca, n ziua de 21 decembrie 1989, n jurul orelor 16.30 (deci aproximativ n perioada n care n zona podului peste Somes ncepuse sa se traga), a fost vazut n apropierea locuintei parintilor din str. Pavlov nr. 18, de martora Ionut Carmen. Pe de alta parte, n afara plagii mpuscate a capului (letala), examenul extern al cadavrului efectuat de medicul legist, a declarat si leziuni produse prin lovirea victimei de un corp dur. Din probele administrate cu referire la evenimentele desfasurate n zona Metropol Astoria au rezultat ca militarii din dispozitiv ar fi actionat prin lupta corp la corp mpotriva manifestantilor folosind n acest scop armamentul din dotare. Din probele directe sau indirecte din care sa rezulte locul si mprejurarile n care Ticlete Mihai Calin a fost ucis, urmarirea penala sustine ca uciderea acestuia s-a facut de persoane necunoscute n mprejurari ce necesita a fi elucidate. Ca urmare, consideram necesara extinderea cercetarilor de catre organele cu responsabilitati n acest sens, n vederea stabilirii conditiilor n care s-a produs moartea tnarului Ticlete Mihai Calin si luarea masurilor care se impun. Iata cteva aprecieri desprinse din declaratiile persoanelor ranite: Rus Marius Vasila: ...n ziua de 21 decembrie 1989, n jurul orelor 16.15, am plecat spre piata Mihai Viteazu, constatnd ca pe
378

strada treceau multi oameni agitati. Am ntlnit... tineri care strigau la ceilalti trecatori: Veniti cu noi!... am sesizat ca n intersectia de peste podul Somes, se aflau militari (soldati)... acestia nsa tragnd focuri de arma n sus si strignd la cetateni: napoi!... am strigat: Asasinilor!, Criminalilor!, de ce trageti n noi... mpreuna cu alti tineri am traversat n mai multe rnduri strada ntre hotelul Astoria si Melropol...strignd cele de mai sus. Am sesizat ca sunt ranit n picior si spre surprinderea mea, am constatat ca nu s-a tras dinspre militarii care se aflau n fata mea, ci de undeva din partea dreapta....Revin si arat ca mi s-a parut extrem de suspecta si ciudata mprejurarea n care am fost mpuscat, respectiv din lateral, de cineva care a tras cu mare precizie ntruct militarii din dispozitiv se aflau cu arma ndreptata n sus si executau focuri sporadice, cu scopul de a ne speria. Tocmai din acest motiv ne permiteam sa traversam strada si sa strigam cu atta curaj... repet din nou ca am siguranta ca nu am fost mpuscat de catre vreunul din militarii din dispozitiv..." (Dosar nr. 61/P/1991, vol. 6, fila 85). n legatura cu actiunile desfasurate n zona pietei Mihai Viteazu, un martor ocular, Hot Ioan, muncitor la Sinterom, declara: ...Iesind de la serviciu n jurul orelor 14.30-15.00, o mare de oameni venea dinspre C.U.G. si de la fabricile din zonele industriale... n jurul orelor 16.00-16.30, a venit valul de demonstranti... nainte de a ajunge demonstrantii au aparut T.A.B.-urile, ofiterii si militarii care au luat pozitia de a bloca intersectia naintea podului si dupa pod.... Referitor la salva de avertisment, martorul declara: ...Demonstrantii s-au retras vreo 8-10 m napoi, nu puteau sa se retraga de cei din spate, nu a murit nimeni. Demonstrantii au facut o pauza de 5-6 minute, dupa care valul a trebuit sa nainteze. naintndu-se si apropiindu-se de tancuri (T.A.B.-uri, n.n.), a nceput focul deschis. Lumea s-a oprit momentan, am vazut cazuti jos, dar s-au ridicat imediat. Am vazut
379

un singur mort care era n spatele ofiterilor si al soldatilor... nici acum nu vad cum a murit unul din spatele ofiterilor, posibil ar fi fost tras de la balcoanele Metropolei sau casa de pe colt, magazinul Farmec, deci din cladirile respective... (Declaratie, Caseta nr. 13, pag. 1). Din declaratiile lui Albu Olimpiu, a rezultat ca proiectilul nu a fost extras si cu acordul acestuia s-a efectuat o interventie chirurgicala n scopul recuperarii glontului. n urma efectuarii unei expertize criminalistice a glontului corp delict, n urma concluziilor rezultate efectuate de Laboratorul Central de Expertize Criminalistice din cadrul Ministerului Justitiei rezulta c cartusele cal. 7.62 pot fi trase cu mai multe modele de armament. Proiectilul extras din coapsa dreapta a lui Albu Olimpiu nu a fost tras cu pistolul marca T.T., cal. 7.62, model 1933, seria C.1.700, aflat n dotarea cpt. Dicu Ilie. Lovirea victimei s-a produs prin tragere indirecta dupa ricosarea proiectilului dintr-un corp dur, neputndu-se stabili distanta de tragere. De retinut faptul ca, la data de 21 decembrie 1989, Albu Olimpiu a fost mpuscat de o persoana necunoscuta, ca aceasta persoana nu a tras asupra lui, ci proiectilul a ricosat dintr-un corp dur si ca, potrivit concluziilor certe a expertului criminalist proiectilul nu a provenit din pistolul cpt. Dicu Ilie. n documentele Procuraturii pot fi gasite declaratiile unor martori ca Barla Adrian, Lupu Diana, Tomsa Mircea (Dosar nr. 6I/P/I99I, vol. 6. fila 187, 196, 259) martori civili, care au observat ca n zona s-a executat foc asupra manifestantilor si din alte locuri. Potrivit acestei constatari, consideram necesara redeschiderea cercetarii penale a cazului si extinderea cercetarilor pentru stabilirea cu certitudine a locurilor de unde si, de catre cine,
380

pe fondul vacarmului general s-a executat foc asupra manifestantilor. 5.1.5. Str. Motilor - zona Fabrica de Bere n ziua de 21 decembrie 1989, n jurul orelor 15.30, n zona formata de intersectia Caii Motilor cu strazile Clinicilor, Cosbuc, Piezisa, Ilie Macelaru si Moldovei, intersectie ce constituie principala cale de acces dinspre cartierul Manastur catre centrul orasului, a fost dispusa o subunitate formata din 58 militari, apartinnd M.Ap.N., comandata de mr. Burtea Valeriu. Amplasarea efectivelor n dispozitiv s-a facut fara blocarea circulatiei. Ca si n alte zone, aparitia trupelor a provocat n rndul populatiei din zona reactii diverse, de la ignorare pna la reprosuri si jigniri. Aceasta stare de spirit s-a acumulat treptat, fiind remarcate trei momente de nfruntare, soldate cu morti si raniti. ntre orele 18.00-19.00, o coloana compusa din aproximativ 500 manifestanti, precedata de 3 autovehicule de transport greu de marfuri, a ncercat dispersarea dispozitivului militar prin forta. Aceasta coloana se deplasa dinspre cartierul Manastur nspre centrul orasului. Militarii au facut somatiile impuse de regulament pentru a-i opri si au cerut sa nu se ncerce fortarea dispozitivului fiindca au consemn de aparare; manifestantii, protejati de cele trei autovehicule care se deplasau cu luminile de drum, faza lunga, aprinse, au continuat naintarea catre dispozitivul militar. Militarii au deschis foc de avertisment, la comanda. Coloana a continuat sa nainteze cnd autovehiculele s-au apropiat la distanta de 20-30 m, s-a deschis foc determinnd astfel oprirea masinilor pe carosabil si retragerea manifestantilor pe sub portile imobilelor aflate n zona.
381

Dupa circa o ora, n jurul orelor 20.00, o coloana de demonstranti venind de aceasta data dinspre centru n directia cartierului Manastur, a ntlnit dispozitivul militar, ncercnd a-l forta. n urma focului de avertisment, coloana s-a oprit. ntre cadrele militare aflate n dispozitiv si parte din manifestanti, au avut loc dialoguri rezultate cu continuarea deplasarii manifestantilor, acestia ocolind dispozitivul militar prin str. Cosbuc. n jurul orelor 22.00, dinspre cartierul Manastur, s-a apropiat de intersectie, o coloana de manifestanti, de aproximativ 200-300 persoane, care a dezmembrat un troleibuz din imediata apropiere a dispozitivului militar, aruncnd spre acesta cu diferite obiecte contondente. n aceste conditii, s-a executat foc. n urma actiunilor ce au avut loc n aceasta zona, la orele 19.00 si 22.00 s-au nregistrat 9 persoane decedate si 15 ranite. Moartea si ranirea acestora a fost produsa ca rezultat al tragerilor executate din dispozitivul militar. Iata cteva din declaratiile participantilor la evenimentele expuse mai sus: Bartig Liviu: ...n jurul orelor 16.30 m-am deplasat cu un autoturism n cartierul Manastur, am observat cteva autovehicule militare, respectiv 2 si un grup de circa 8 militari...Dispozitivul de militari nu blocase circulatia, cetatenii si autovehiculele circulau n mod normal...Ajuns n cartierul Manastur mpreuna cu alti cetateni, am ncercat sa mobilizam ct mai multe persoane, n vederea constituirii unei mase mai mari de manifestanti, pentru a ne deplasa n centrul Clujului si a manifesta...S-au adunat cteva mii de persoane... ajunsa pe Calea Motilor, coloana de manifestanti alcatuita din circa 1000 de persoane, a nceput sa se deplaseze spre centrul orasului, avnd n fata 3 autobasculante cu farurile aprinse
382

pe directia dispozitivului militar, ...manifestantii cntau Desteapta-te Romne! si scandnd Timisoara nu uita, Clujul e de partea ta!. Ajunsi la circa 40 m de dispozitivul militar datorita agitatiei multimii si a motoarelor autovehiculelor, nu pot afirma daca cineva dintre militari a strigat sau nu vreun fel de somatie, cert este ca la un moment dat am auzit rafale de avertisment care n mod cert au fost executate n aer...cineva din multime din fata multimii, a strigat sa ne continuam naintarea ntruct militarii au gloante oarbe, moment n care dupa circa alti 2-3 pasi, s-a auzit o mpuscatura singulara prilej cu care Mathe Grigore, sau o alta persoana a fost mpuscata n pulpa piciorului drept, la scurt timp deschizndu-se focul mpotriva camioanelor care-si continuau naintarea cu farurile aprinse, deoarece se ntunecase. n aceste mprejurari am simtit ca si eu sunt mpuscat n calciul piciorului stng... (Dosar nr. 6I/P/1991, vol. 6, fila 178). Popa Cristina Daliana: ...n scara zilei de 21 decembrie 1989, n jurul orelor 19.00, ma aflam pe str Motilor din municipiul ClujNapoca, fiind...luata de masa de manifestanti ce se deplasa spre centrul Clujului. n fata manifestantilor se aflau 3 autocamioane grele. Autocamioanele fusesera sechestrate de catre multimea de manifestanti de la conducatorii auto aflati pe acestea, fiind deturnate de la drumul lor si amplasate cu farurile aprinse n fata multimii pe directia dispozitivului militar, aflat pe str. Motilor. M-am aflat n primele rnduri de cetateni aflati n spatele camioanelor, am sesizat ca militarii au tras n special n farurile autocamioanelor, cu intentia evidenta de a le opri... si nu pot afirma ca s-a intentionat mpuscarea oamenilor. Cu toate acestea am vazut oameni care au fost mpuscati. (Dosar nr. 61/P/1991, vol. 7 fila 178) Barf Macarie: ... sunt conducator auto... mi desfasuram activitatea pe basculanta de 16 t .. n ziua de 21 decembrie 1989...
383

n jurul orelor 18.00, la rugamintea unor colegi care venisera din cursa cu bagaje...am acceptat sa-i transport pe acestia pna n cartierul Manastur. Imediat colegii au cobort din basculanta, n dreptul podului din cartierul Manastur, m-am trezit nconjurat de un grup mare de persoane, circa 500, o parte din acestia fortnduma sa cobor din autobasculanta... Mai multi cetateni au urcat n cabina, unul din acestia a pornit-o si a ntors-o, deplasnd-o spre fabrica de bere. Eu mi-am continuat pe jos drumul pentru a vedea unde este dusa masina, iar n str. Motilor am constatat, ca manifestantii care deturnasera n acest fel si alte vehicule, au ncercat sa treaca cu ele peste un dispozitiv militar. Revin si arat ca era ntuneric, militarii respectivi nu barau drumul, ci au aparut de pe o strada lateral. Au deschis focul asupra autovehiculelor, acestea fiind oprite... (Dosar nr. 61, vol. 7 fila 142). Serban Emil: ...sunt conducator auto...pe autocamionul cu remorca de 14 t....n ziua de 21 decembrie l989...n jurul orelor 18.00, dupa ce am descarcat...am plecat cu autovehiculul ...Am trecut pe parcurs din zona Garii prin mai multe baraje alcatuite din militari si nu am fost oprit de nimeni, circulnd normal. Ajungnd n cartierul Manastur, am ntlnit un grup masiv de manifestanti... autovehiculul pe care l conduceam a fost nconjurat de un numar de cetateni, acestia urcndu-se pe cabina, batnd cu pumnii n parbriz, fapt ce m-a determinat sa opresc autovehiculul... mi-au deschis usa la masina, au tabart pe mine, lovindu-ma, unul din acestia mi-a sustras caciula si au intentionat sa ma arunce din cabina. Aveam sentimentul foarte serios ca voi fi omort, data fiind atitudinea extrem de violenta a cetatenilor... mi-au cerut sa merg cu ei...m-am azvrlit din cabina autovehiculului, dupa care fara caciula, am plecat prin multime. Am vazut ca autovehiculul a fost ntors, continundu-si drumul spre centrul orasului. Am anuntat cele ce mi s-au ntmplat la
384

punctul de control unde se aflau ctiva militieni... (Dosar nr. 61/P/1991, vol. 7, fila 243). Rusu Gheorghe: ...n seara zilei de 21 decembrie 1989, n jurul orelor 20.00, sefa de unitate de la magazinul Rotiserie... a anuntat-o telefonic pe sotia mea ca magazinul a fost spart... am hotart sa o nsotesc pe sotia mea pna la unitate. n zona Fabricii de Bere, pe str. Motilor am fost somati si opriti de niste militari, care ne-au somat cerndu-ne sa ne ntoarcem napoi, motiv pentru care am facut cale ntoarsa. La scurt timp, n coltul Fabricii de Bere ne-am ntlnit cu Szabo Stefan care mpreuna cu sotia, colega de serviciu cu sotia mea, la aceeasi patiserie, se ndreptau la rndul lor...cu autoturismul proprietate personala, marca Lastun de culoare vernil. Am constatat ca Szabo Stefan era n stare avansata de ebrietate si am cerut sa facem un ocol pentru a ajunge la patiserie, ntruct strada era blocata de un dispozitiv militar. Eu am urcat n autoturism, iar sotiile noastre au cobort, Szabo Stefan insistnd sa mergem spre dispozitivul militar pentru a vedea daca ne mpusca. Acest lucru era firesc, datorita starii avansate de ebrietate n care se afla. Am constatat ca anterior militarii deschisesera focul mpotriva unei basculante, a unei automacarale si a unui autobuz, care anterior naintasera n fata manifestantilor spre militari... Dndu-mi seama de pericolul la care ma expun si ntruct n momentul n care am ajuns la circa 50 m. de dispozitivul de militari, acestia au deschis foc de avertisment, aproape ca l-am fortat pe Szabo Stefan sa ne ntoarcem din drum. Ne-am cautat sotiile...le-am gasit la patiserie, le-am lasat acolo pentru paza unitatii si am intentionat sa ne rentoarcem acasa. Pe drumul de ntoarcere...Szabo Stefan sub influenta puternica a bauturilor alcoolice, intentiona sa se deplaseze cu autoturismul, n mod inconstient, spre dispozitivul de militari. Dupa parcurgerea ctorva zeci de metri, l-am mpins cu umarul, intrnd cu masina n bordura...la circa 70 m de dispozitivul de militari... eu am sarit jos.
385

Szabo Stefan a pornit din nou autoturismul si s-a ndreptat spre dispozitivul de militari...acestia au deschis focul spre autoturism, prilej cu care, aflndu-ma pe directia autoturismului, am fost mpuscat n piciorul stng... (Dosar nr. 61/171991, vol. 7, fila 190). Din declaratia martorului Horea Ionel, rezulta: n ziua de 21 decembrie 1989, n jurul orelor 17.30, am plecat de acasa ...Am circulat pe str. Motilor pna n dreptul str. Mihai Eminescu si apoi pe str. Pavlov. Pe tot acest parcurs, am constatat ca la diferite intersectii erau amplasate mai multe dispozitive militare, cetatenii si autovehiculele circulnd normal...am mers la un prieten si am baut o jumatate litru tuica, iar n jurul orelor 19.30, ne-am ndreptat din nou urmnd traseul pe la Fabrica de Bere. ncepuse sa se traga si desi era ntuneric, am remarcat ca cineva deschisese focul dintr-o casa parasita aflata n intersectia str. Marginasa cu str. Motilor. n apropierea mea...la magazinul Gospodina, am constatat ca o tnara a fost mpuscata n abdomen... (Dosar nr. 61/P/1991, vol. 7, fila 820). Cercetarile efectuate de Procuratura n imobilul indicat de martor nu au decelat urme de trageri, iar singura victima de sex feminin din zona nu a fost mpuscata n abdomen ci n torace, directia fiind dinainte napoi, ca atare urmarirea penala considera depozitia martorului insuficienta pentru tragerea unei concluzii certe. Sigur, depozitia unui singur martor este neconcludenta, dar nu se poate afirma ca din respectivul imobil nu s-a executat foc. n acest sens este necesar ca cercetarile sa fie extinse si sa fie audiati si alti martori, pentru stabilirea unor concluzii veridice. De asemenea, martorii Barta Corina Doina si Barta Andrei, locatari ai unui imobil din str. Motilor, sustin ca n cursul evenimentelor au observat ca s-a tras de la ferestrele ncaperilor
386

situate la nivelele superioare ale Fabricii de Bere, respectiv au observat flacara la gura tevii, de asemenea ca s-a executat foc si asupra imobilului n care ei se aflau. Cercetarile efectuate asupra imobilului mentionat au confirmat existenta unor urme de tragere din directia centrului orasului spre cartierul Manastur. Au fost audiati martorii Buzoianu Octavian - director al Fabricii de Bere, precum si paznicii Moldovan Ioan si Badiu Gavril, care infirma posibilitatea existentei unor persoane care sa fi putut executa foc asupra manifestantilor din cladirea Fabricii de Bere. Martorii sustin ca personalul existent n fabrica era foarte redus si se rezuma la personal de paza, de ntretinere, de serviciu si sustin ca nu au permis accesul n unitate nimanui interzicnd chiar fortelor M.I. sa execute scotocire n jurul orelor 23.00. Poate ca daca aceasta activitate ar fi fost desfasurata, ar fi fost descoperite unele urme de tragere, sau cine stie, poate chiar persoane, ramase fara aprobarea celor intervievati, n ntreprindere. Ca atare, probele contradictorii administrate nu ne ngaduie sa tragem niste concluzii cu privire la prezenta sau nu a unor tragatori neidentificati n cladirile din zona. 5.2. Constituirea coloanelor de manifestanti si actiunile acestora nca din 17 decembrie 1989 muncitorii de pe platforma industriala clujeana, au luat cunostinta de mari actiuni protestatare la Timisoara, soldate cu confruntari sngeroase ntre manifestanti si fortele de ordine. Att posturile de radio straine ce emiteau n limba romna, Europa Libera, Vocea Americii, etc., ct si informatiile primite direct de la cetatenii ce se napoiasera din Timisoara si care au proliferat stiri privitoare la actiunile de reprimare practicate de organele puterii mpotriva cetatenilor ce
387

manifestau antidictatorial, au determinat cresterea unei stari de neliniste si incertitudine, n rndul populatiei si n special al muncitorilor clujeni. Ca urmare, numerosi cetateni, ntre care si muncitorii platformei industriale, au hotart sa organizeze un miting de adeziune la actiunile revolutionare timisorene, evitanduse astfel o posibila situatie de izolare a acestora, similara cu cea petrecuta n Brasov si Petrosani. Iata n acest sens ce declara ing. Luca Viorica, salariata la Fabrica de Oxigen Cluj-Napoca, martor ocular: ... De prin 17-18 decembrie au ajuns zvonuri ca n Timisoara sunt probleme, de la Europa Libera sau de la persoane venite. Prin 18 a venit din Timisoara un om si ne-a spus ca ntr-adevar este snge pe strazi.. (Declaratie, Caseta nr. 11, pag. 3). Astfel, un grup de muncitori de la Fabrica de Oxigen Cluj-Napoca, n dimineata zilei 21 decembrie 1989, au hotart sa organizeze o manifestatie de strada, la iesirea din schimb n cadrul careia sa fie atras un numar ct mai mare de cetateni. n jurul orelor 13.00-13.45, n fata ntreprinderii sus-amintite, se afla un grup de persoane, care asezndu-se pe linia de tramvai au blocat circulatia acestuia. Numarul manifestantilor n continua crestere a determinat ncercarea, fara succes nsa, a directorului ntreprinderii si a unor activisti de partid de a opri gruparea oamenilor, astfel ca, cei care se aflau aici, s-au deplasat n fata tramvaielor si a troleibuzelor blocate, scandnd pro Timisoara si cntnd Destepta-te romne! Aparitia masinii de dirijare a circulatiei apartinnd Militiei nu a influentat n nici un fel desfasurarea actiunilor.
388

n acest sens, martori oculari declara: ...n dimineata zilei de 21 decembrie 1989, orele 8.00, ne-am ntlnit, am zis...trebuie sa mergem pe strada, am vorbit cu colegii la iesirea din schimb sa iesim pe strada...la iesirea din schimb sa nu plece cu tramvaiul, sa ne astepte n poarta ntreprinderii... la ora 13.00-13.45, eram n fata ntreprinderii 15 persoane, ne-am asezat pe linia de tramvai...a oprit tramvaiul...am pornit n fata tramvaiului, am blocat troleibuzele, la multi le era frica, am strigat Timisoara! am cntat Desteapta-te romne!...masina Militiei a venit printre noi, toti am spus ca nu avem treaba cu ei... am ajuns aproape...500... Au venit de la Sinterom, strigam Timisoara, Petrosani, Brasov! cum s-a ntmplat n 1987... din masina (a Militiei, n.n.) ne-a vorbit dl. Dascalescu, ne-a vorbit sa ne ducem acasa pentru ca se va muri n centru...dupa care a vorbit directorul ntreprinderii noastre...(Declaratie, Caseta nr. 11, transcris pag. 3-4). La coloana constituita pe parcurs s-au alipit multi tineri si copii precum si numerosi muncitori ce au iesit din schimburile de dimineata de la ntreprinderile din zona. n zona ntreprinderilor Sinterom si Terapia, coloana a fost oprita de un baraj fomat din trupe de securitate (scutieri), care a determinat desfacerea coloanei n doua, facnd astfel posibila ocolirea barajului respectiv. Coloana s-a refacut ntr-o oarecare masura dupa ocolirea acestuia. n zona industriala au fost unii conducatori de ntreprinderi care au dispus blocarea portilor ntreprinderilor proprii, interzicnd prin aceasta muncitorilor sa se alature coloanei de manifestanti. Iata ce declara un grup de muncitori de la Fabrica de Oxigen: ...Noi stiam ca suntem primii pe strada...s-au alipit foarte multi tineri, oameni care au iesit din schimb au venit dupa noi, primul baraj de la securitate era n zona ntreprinderii Sinterom si Terapia,
389

erau cu scuturi si pentru ca blocau, ne-am despartit n doua...i-am ocolit si ne-am ntlnit dupa cordonul de militari...au fost directori care au blocat portile...la piata Liebnich am ntlnit un nou cordon de militari cu scuturi, aveau cini, masina Militiei era n mijloc... nu erau tineri, erau angajatii securitatii... (Declaratie, Caseta nr. 11, transcris pag. 4). Din declaratii rezulta ca n piata Liebnich s-a ncercat de catre scutieri o noua oprire a coloanei de manifestanti. Cu acest prilej, s-a ncercat de catre Dascalescu si alte persoane oficiale o deturnare a actiunilor demonstrative. Totodata, din declaratii mai rezulta ca, n general, militarii din cordon nu erau agresivi, permitnd persoanelor izolate penetrarea dispozitivului, astfel a fost posibila trecerea unui numar de circa 200 de persoane. n aceste mprejurari, unii militari din cordon au folosit totusi bastoane de cauciuc: ...au ncercat din grup cteva persoane... sa se ia de militari... A aparut o femeie cu un copil n brate... militarii i-au facut loc, cnd am vazut ca se face o spartura, ne-am strecurat vreo 200... n momentul acela militarii au lovit cu bastoanele... (Declaratie, Caseta nr. 11, transcris pag-4). n aceasta perioada, att comandantul Militiei din Cluj ct si cadre militare ce se aflau n acea zona, au ncercat prin portavoce, din masina Militiei, sa-i convinga pe manifestanti sa renunte la actiunile lor si sa se deplaseze la domiciliu. Cordonul a fost depasit n jurul orei 15.00, coloana mpartindu-se n doua, o parte pornind spre gara. Pe drum, coloana era ntmpinata de cetateni, cu reactii diferite. Primii manifestanti au ajuns aproape de Metropol, unde se gasea un dispozitiv militar de aparare, care la apropierea demonstrantilor au somat si au executat foc de avertisment.
390

n acest sens, ing. Luca Viorica declara: "...n jurul orei 3, dupa ce am trecut de cordon ne-am mpartit n doua, n-am putut sa-i mai luam pe cei care erau dupa militari, noi primii am fi periculosi, ne era frica, am nceput sa alergam sa ajungem la gara...am ntlnit oameni care plngeau, altii care ne scuipau. Am mers pana aproape de Metropol, erau pe pozitii de tragere cu tancheta, pe tancheta era un maistru militar...ne-au spus sa ne oprim. Primul foc care a fost tras s-a spus sa nu ne speriem ca sunt cartuse de manevra, a doua oara au tras, au cazut vreo trei persoane, ne-am oprit, n-a mai naintat nimeni... (Declaratie, Caseta nr. 11, transcris pag.3-4). Dupa interventia fortelor existente n dispozitiv, coloana a fost mprastiata. Iata opinia martorului Luca Viorica, sustinuta si de alti martori, muncitori n aceeasi uzina, n legatura cu efectivele militare care au realizat mprastierea grupului: ...Noua ni se pareau ca erau cam n vrsta, nu erau de 18-20 de ani, erau mbracati n salopeta, cu casti n cap.... Iar n alt episod, declara: ... Am ajuns n piata Mihai Viteazu...trebuia sa mergem la hotelul Transilvania, Belvedere, se vedeau... urme de snge, era pustiu la orele 9 (21 decembrie, n. n.), dar am vazut oameni n vrsta de 30-40 de ani, mbracati tot n salopeta... (Declaratie, Caseta nr. 11, transcris pag. 5-6). Scopul declarat al manifestatiei muncitorilor de pe platforma industriala a orasului era de a se deplasa n centru, unde urmau sa solicite forurilor conducatoare din judet, lamuriri asupra celor desfasurate la Timisoara si totodata pentru a-si manifesta adeziunea fata de cetatenii acestui oras. Iata n acest sens, ce declara un participant din grupul muncitoresc de la Fabrica de Oxigen: ...doream sa ajungem n centru...la Matei Corvin...lumea va veni sa ne intrebe ce vrem acolo la primarie sa stam de vorba cu factorii decisivi, de ce se moare n Timisoara?... (Declaratie, Caseta nr. 11, transcris pag. 6).
391

n dimineata zilei de 22 decembrie 1989, n jurul orei 08.00, o parte din muncitorii de la C.U.G., la care s-au alipit si cei de la Sinterom, s-au constituit ntr-o noua coloana ce s-a deplasat spre centru, grupndu-se n fata Catedralei, participnd la un miting, la care au luat cuvntul fosti dizidenti, d-na Doina Cornea, dl. Buracu, s.a.. n jurul orelor 12.00-12.30, grupuri mari de cetateni s-au deplasat la primarie unde au continuat manifestatia, patrunznd, n jurul orelor 13.00, n incinta acesteia. Privind activitatea din cladirea primariei, dl. Bogdan Aurel, martor ocular, declara: ...Au intrat n cladire unde era secretara de partid, comitetul de partid, au devastat, au aruncat cartile afara, tablourile lui Ceausescu, s-a format un grup masiv care a mers si a luat pe eroina noastra, d-na Doina Cornea, au adus-o aici, a vorbit la microfon, dl. Visan (actorul n.n.) le-a vorbit si au nceput... nscrierile... (n noile organe conducatoare, n.n.). (Declaratie, Caseta nr. 12, transcris pag. 1). n jurul orelor 14.00, manifestantii s-au mpartit n mai multe grupuri, unii ramnnd la primarie, iar alte grupuri urmau a se deplasa la securitate si militie pentru a le ocupa. 5.3. Activitatea desfasurata de persoanele din conducerea judetului n cele ce urmeaza, vom analiza activitatea desfasurata de membrii Consiliului Apararii si ai conducerii municipiului si judetului Cluj, n perioada 16-22 decembrie 1989, evenimente ce marcheaza perioada cea mai fierbinte a actiunilor revolutionare din municipiul Cluj-Napoca.
392

Dupa cum este cunoscut, si cum vom detalia n capitolul urmator, n ziua de 17 decembrie 1989, orele 15.15, s-a primit ordinul de Alarma de exercitiu, pentru fortele apartinnd M.Ap.N., iar la orele 18.10, s-a primit indicativul Alarma partiala de lupta, n baza caruia s-a trecut la desfasurarea unor activitati anteplanificate, n scopul respingerii unei eventuale agresiuni. Fortele apartinnd M.I. se gaseau nca nainte de Congresul al XIV-lea al P.C.R. n situatia operativa nr. 2, care prevedea n afara unor activitati specifice de lucru si prezenta a cel putin 1/3 din efectiv la sediu si n aplicarea celorlalte masuri precizate prin Ordinul M.I. 02600/1988. La orele 18.00, la sediul C.J. P.C.R., persoanele din conducere au participat la teleconferinta tinuta de Nicolae Ceausescu, prin care se facea o informare n legatura cu evenimentele desfasurate n Timisoara si se dispuneau masurile ce urmau a fi luate pentru evitarea sau amplificarea unor actiuni similare. Iata n acest sens ce declara Moga Ioachim, fost prim secretar al C.J. P.C.R: ...n seara zilei de 17 decembrie 1989, am fost anuntat ca va avea loc o teleconferinta la care trebuie sa ni se transmita sarcini, din partea lui Nicolae Ceausescu personal...Am luat masuri de convocare de urgenta a persoanelor cu functii de raspundere, care participau de obicei la teleconferinte...Au venit la sediul fostului C.J. P.C.R. gl. Serbanoiu, fost inspector sef al I.J.M.L., gl. Topliceanu Iulian, comandantul armatei a IV-a, fostul prim vicepresedinte al C.J.P pe nume Marcosan, col. Rusu fost sef al Militiei judetene, col. Ivan seful Statului Major al G.P.J., directorul Todea Augustin de la Directia Generala pentru agricultura Cluj fost secretar al comitetului judetean, fostul prim secretar de la municipiu pe nume Cordea si probabil fosta prim secretara a U.T.C. precum si rectorul Universitatii, Negrucioiu.
393

Nu am putut receptiona cele transmise...statia instalata la sediul fostului C.J. nu a functionat. Aceasta statie era a Securitatii...n-am auzit dect frnturi referitoare la boii de huligani la Timisoara, care ncearca sa destabilizeze tara, sub influenta unor puteri straine si trebuiesc luate masuri ferme pentru asigurarea ordinii. L-am chemat la sediu pe col. Ioan si acesta a informat ca a ascultat teleconferinta si a completat ceea ce eu nu reusisem sa receptionez la telefon. A spus despre faptul ca la Timisoara situatia este foarte grava si Ceausescu a ntrebat de ce nu se foloseste armata, militia, securitatea, dupa care n comunicat am stabilit sa se continue, cu paza deja organizata la ntreprinderi, institutii, unitati agricole, depozite si la alte puncte vulnerabile, pentru a se evita dereglari n productie si producerea de incendii...sa se continue patrularea cu patrule deja constituite, din organe de militie si membrii ai G.P., acestia din urma fara armament si munitie...n acea zi nu s-a spus sub nici o forma sa se intervina mpotriva cuiva cu foc de arma. Am cerut suplimentare la fondul de marfa... Despre evenimentele de la Timisoara nu am fost informat corect prin acea sursa... (Dosar nr. 61/P/1991, vol. 3, fila 45, 49), Din declaratia lui Constantin Nicola rezulta "...dupa teleconferinta din 17 decembrie 1989 la care am participat n calitate de membru al C.P.Ex. mi-am dat seama ca la Timisoara situatia era grava, n sensul distrugerilor provocate de unele elemente declasate, agenti straini, potrivit afirmatiilor fostului dictator...n cadrul C.P.Ex. Ceausescu a prezentat deformat situatia de la Timisoara si a propus destituirea ministrului armatei, de interne si a sefului D S.S.-ului. El a dispus ca fortele armate inclusiv internele si militia, sa fie narmate cu munitie de razboi si sa actioneze ferm mpotriva celor ce produc distrugeri si dezordini... la 18 decembrie 1989, am fost chemat de Bobu Emil... si mi s-a spus ca trebuie sa merg n judetul Cluj, Bihor si Satu-Mare pentru a vedea starea de spirit, pentru a se lua masuri... n sensul de a se preveni manifestari de genul celor
394

prezentate de Ceausescu... (Dosar nr. 61 /P/ 1991, vol.3 fila 126, 129). Din declaratia gl. col.(rez.) Topliceanu Iulian, fost comandant al A.4-a: ...Pe 17 decembrie 1989, la orele 15.15, s-a dat de catre ministrul apararii nationale Alarma de exercitiu, iar la orele 18.15, Alarma de lupta...s-au luat masuri pentru trecerea la ndeplinirea unei misiuni de lupta privind respingerea unei agresiuni...am participat la teleconferinta dictatorului...cei din sala nu am auzit nimic, n jurul orei 23.00, personal, ministrul aparatii nationale, mi-a ordonat o serie de masuri, care trebuiesc luate n toata armata. Subliniez ca n ordinul pe care l-am primit, se arata ca sistemul de avertizare pentru fortele militare participante la actiuni, este urmatorul: Stai! Stai ca trag! n caz de nesupunere la somatii se trage foc n plan vertical, daca se continua ncalcarea somatiei se va trage la picioare. Acest ordin a fost transmis...la marile unitati...si la unitatile de armata... Decretul 36711971, care arata la Art. 37 ca <<asupra persoanei n cauza care nu se supune se poate face uz de arma mpotriva acesteia>>. Deci, de la ministrul apararii nationale, de la subsemnatul... de la mine n jos, unitatile militare nu au primit ordin sa se traga...s-a comunicat comandantilor...sa reactioneze ...atunci cnd sunt atacati direct pentru a li se lua armamentul, dar si n aceste conditii cu precizarile facute de ministru privind somatia... (Dosar nr. 6I/P/1990, vol. 1, filele 6-14). n legatura cu teleconferinta la care a asistat, gl. mr.(r.) Serbanoiu Ioan, fost sef al Inspectoratului Judetean Cluj al M.I., declara urmatoarele: ...nu retin exact dar cred ca n dupa amiaza zilei de 17 decembrie 1989, a avut loc o teleconferinta cu Nicolae Ceausescu la care am participat...retin ca Nicolae Ceausescu era incoerent si s-a referit la faptul ca la Timisoara, grupuri de huligani au provocat distrugeri de bunuri si incendii... n acest context arata
395

el, ca armata si internele nu si-au facut datoria desi a trimis acolo, generali si a ordonat primilor secretari sa ia masuri ca pe teritoriul n care sunt competenti sa nu se ntmple asemenea evenimente... eu nu am dat nici un fel de ordin dupa aceasta teleconferinta... m-am ntors la sediul I.J.M.I. dar l-am informat pe seful politiei judetene col. Rusu Stoian, despre ordinele date de Ceausescu... declar ca nu am dat eu ordin pentru narmarea cadrelor, cadrele aveau armamentul asupra lor fiind n Situatia nr. 2 de lupta...nca nainte de Congres...am ordonat ca potrivit planului sa se faca verificarile asupra grupelor planificate... (Dosar nr. 61/P/ 1991, vol. 2, fila 39, 43). Col. Ionita Nicolae, fost sef al Securitatii: ...ordinul cu privire la trecerea M.I. n Starea de necesitate, a fost primit n seara zilei de 17 decembrie 1989, n jurul orei 19.00...dupa teleconferinta tinuta de Ceausescu...n jurul orelor 17.00. Eu am ascultat teleconferinta la sediu...dupa teleconferinta inspectorul sef ne-a convocat n biroul lui, pe mine ca sef al Securitatii si pe col. Rusu Stoian n caliate de sef al Militiei... s-a dispus de catre inspectorul sef narmarea efectivelor...si masuri privitoare la paza si apararea sediului...a dat ordin de distribuire a armamentului la efective... Precizez ca dupa intrarea efectivelor n Stare de necesitate, inspectorul sef era comandant unic al fortelor M.I., Securitate, Militie, Pompieri din ntregul judet. ...La teleconferinta Nicolae Ceausescu, a facut o informare cu privire la evenimentele de la Timisoara, aratnd ca bande de huligani, de derbedei, de hoti au incendiat si devastat magazine, ca forte ostile exterioare actioneaza pentru destabilizarea situatiei politice n Romnia, ..s-a declarat Stare de necesitate si a dat ordin de folosire a armamentului de catre fortele M.I. si M.Ap.N... Personal, l-am informat pe Nicolae Constantin asupra unei probleme catre care se concentrase atentia organelor de securitate si anume prezenta masiva n judet si mai ales n municipiul Cluj-Napoca, a unor grupuri de turisti maghiari
396

si sovietici. Cifra acestora era incomparabil mai mare n acea perioada, raportat la perioada de referinta din anii anteriori... (Dosar nr. 61/P/199I, vol. 2, fila 112, 115). Lt. col. Pintea Vasile: ...n aceeasi zi (17 decembrie 1989 n.n.)...a venit gl. mr. Serbanoiu Ion, seful Inspectoratului si ne-a transmis urmatoarele probleme: sa se asigure permanenta n unitate; se introduce Starea de necesitate...ne-a adus la cunostinta ca la Timisoara s-au petrecut acte de dezordine de catre unele elemente huliganice cu ocazia punerii n executare a unei hotarri judecatoresti de evacuare a unei persoane... De asemenea, ne-a transmis sa luam masuri pentru apararea sediului, toate cadrele sa poarte armamentul si munitia din dotare (pistol si 12 cartuse). n oras sa fie patrule care sa ia masuri fata de cei care tulbura ordinea si linistea publica, a atras atentia ca se foloseste armamentul din dotare conform legii si sa dam dovada de discernamnt si maturitate. Tot cu aceasta ocazie ni s-a adus la cunostinta ca s-a nchis micul trafic si turistii straini nu mai intra n tara. Dupa...aceste ordine col. Rusu Stoian, seful Militiei judetene, ne-a transmis...urmatoarele: sa stim permanent unde sunt cadrele, nimeni sa nu treaca nepasator pe lnga evenimente, cei plecati n concediu sa fie chemati, sa se atraga atentia asupra seriozitatii cu care trebuie sa privim executarea misiunilor... (Dosar 61/P/1991, vol. 2, fila 59-63). Col. Marincas Victor, fost loctiitor sef Militie: ...n ziua de 17 decembrie 1989, ni s-a dat ordinul de intrare n Situatia a 2-a, ordin care n esenta, este echivalent cu starea specifica intrarii n lupta si n mod special de ridicare a capacitatii de lupta...Dupa comunicarea situatiei de alarma, ni s-a prelucrat ...masurile ce trebuiesc luate n vederea executarii ordinului, respectiv intrarea n posesia munitiei, purtarea armamentului si trecerea executarii Planului de masuri ce se aplica n asemenea situatii, masuri
397

prevazute n Ordinul cu caracter general 02600 din iulie 1989, precum si a celorlalte dispozitiuni legale. n cursul activitatii de prelucrare a ordinului... a intrat gl.mr. Serbanoiu Ion care a facut o serie de precizari, privind evenimentele care au avut loc n Timisoara, respectiv aparitia unor tulburari generate de unele elemente huliganice, care desfasoara activitati de distrugere si incendiere a unor obiective, precizndu-se si mprejurarea ca n zona erau foarte multi straini... ne-a transmis sa luam masuri... pentru paza si apararea obiectivelor socialeconomice, politicoadministrative, pentru pastrarea ordinii publice, pentru pastrarea n bune conditiuni a circulatiei atentionndu-ne asupra faptului ca nu trebuie sa ne lasam provocati... (Dosar nr. 61/P/1991, vol. 2, fila 104, 105). n ziua de 18 decembrie 1989, la orele 16.30, la sediul C.J. P.C.R., s-a desfasurat o sedinta cu Nicolae Constantin, la acea data membru al Comitetului Politic Executiv al P.C.R. Din declaratia lui Moga Ioachim, rezulta: ...din cte retin, n ziua de 18 decembrie 1989, dupa-amiaza a venit la Cluj Nicolae Constantin, spunndu-mi ca este trimis de Ceausescu sa se ocupe de masuri privind ordinea n judetele Mures, Cluj, Oradea si SatuMare. L-am informat despre masurile luate n judetul nostru...a doua zi a chemat pe gl. Serbanoiu, pe gl. Topliceanu, pe col. Rusu si pe col. Ivan, pentru ca acestia sa informeze pe linia lor despre masurile luate... Nu s-a pus problema narmarii G.P. si nici nu s-a ordonat sa se faca uz de arma... (Dosar nr. 61/P/1991, vol. 3, fila 45, 49). Constantin Nicolae declar: ...Am ajuns n Cluj pe la orele 5.00 p.m. (18 decembrie 1989 n.n.) m-am informat ca n Cluj sunt probleme referitoare la dificultati n aprovizionare, dar nu ceva n legatura cu demonstratii sau alte asemenea probleme. n jurul orei
398

17.00, am ajuns la biroul lui Moga... pentru discutarea mai n amanunt a problemelor. Viznd starea de spirit, Ioachim Moga i-a convocat, dupa ce mi-a propus aceasta, pe gl. Topliceanu comandantul Armatei a IV-a, gl. Serbanoiu seful Inspectoratului judetean de interne. Gl. Serbanoiu a informat ca starea de spirit din Cluj e necorespunzatoare, mai ales n ce priveste pe Doina Conea si ca ar detine date ca n zilele urmatoare va avea loc un miting sau demonstratie n Piata Mihai Viteazu sau Piata Libertatii, le-am repetat si eu, sa se ia masuri de ordine si disciplina, ntarirea pazei ca sa nu se ntmple cele petrecute la Timisoara n conditiile prezentate de Ceausescu...nu s-a discutat nimic n legatura cu felul n care sa fie dotata armata, militia sau securitatea... (Dosar nr. 61/P/1991, vol. 3, fila 126, 129). Gl. col. (r.) Topliceanu Iulian, declara: ...pe 18 decembrie 1989, catre orele 16.30, Nicolae Constantin, a tinut la C.J. P.C.R o adunare... a informat despre situatia de la Timisoara, insistnd pe cerintele stabilite de dictator la teleconferinta din 17 decembrie 1989. A ordonat sa se ia masuri de catre toate fortele din judetul Cluj, pentru mentinerea ordinii, nu trebuie sa se ajunga la situatia din Timisoara... organele de ordine sa faca controale, razii amanuntite. A insistat sa se faca patrule mixte... La solicitarea mea a fost de acord ca armata sa aiba patrule separate... organele de ordine sa fie pregatite cu masini pentru blocarea circulatiei n caz de nevoie... a insistat pe fermitate, executarea ordinelor fara sovaire ...la orele 19.30, am avut o adunare cu sefii de arme unde am discutat situatia din toate marile unitati subordonate pentru a putea ndeplini o misiune de lupta n caz de atac a frontierei de stat...la orele 22.45 , ministrul apararii nationale mi-a ordonat sa iau masuri pentru cresterea capacitatii de lupta, iar pe plan judetean si local, comandantii de garnizoane sa actioneze pentru protejarea sediilor institutiilor, cladirilor, podurilor si altor obiective care pot fi distruse sau incendiate de teroristi, asa cum se
399

stabilesc de primii secretari care sunt si comandanti ai tuturor fortelor din judet... (Dosar nr. 6I/P/1991, vol. 4 fila 6-14). Iata ce declara gl. mr. Serbanoiu Ion, fost inspector sef: ...n cursul zilei de 18 decembrie 1989, nu pot preciza ora, m-am deplasat la sediul C.J. P.C.R.... si Ioachim Moga mi-a relatat ca n sediu se afla Nicolae Constantin membru, la acea data, al C.P.Ex.... Acesta din urma a ntrebat care este situatia n Cluj si i-am facut a scurta informare, aratnd ca este liniste. Rentors n sediu n seara de 18 decembrie 1989, i-am informai pe col. Ionita si pe col. Rusu de faptul ca am avut o discutie cu Nicolae Constantin si col. Ionita a fost foarte suparat ca nu a fost chemat el, deoarece are probleme de raportat pe linie de securitate... Ioachim Moga ne-a convocat pentru a doua zi dimineata pe toti trei la sediul organului de partid judetean (Dosar nr. 61/P/199I, vol. 2, fila 39, 43). Lt. col. Pintea Vasile declar: ...n ziua de 18 decembrie 1989, mpreuna cu mr. Muresan Ion, seful serviciului judiciar, am stabilit masuri pentru ca o echipa...sa actioneze n municipiul Cluj Napoca, pentru asanarea de elemente parazitare si pentru prinderea urmaritilor - a persoanelor care aveau mandat de arestare si se sustrageau executarii pedepsei... de asemenea, am stabilit, pentru prevenirea infractiunilor cu violenta...sa se verifice elementele predispuse la omoruri, violuri si tlharii...am ntocmit graficul de control la grupele mixte (agenti de ordine plus luptatori din garzi)... (Dosar nr. 61/P/1991, vol. 2, fila 5963). Iata ce declar, legat de activitatea sa din ziua de 19.12.1989, Constantin Nicolae: ... pe la orele 8.30-9.00, Ioachim Moga i-a convocat la sediu pe gl. Serbanoiu, pe col. Ionita seful Securitatii si pe seful Militiei...am fost si eu prezent la aceasta convocare unde generalul Topliceanu a lipsit. S-au discutat din nou probleme
400

de ntarire a ordinii si a pazei n oras si n ntreprinderi. Cei trei... au raportat ca au luat deja masuri si au reafirmat ca sunt probleme cu aprovizionarea si cu transportul muncitorilor. Dupa orele 10.00 am plecat de la Cluj la Oradea... (Dosar nr. 61/P/1991, vol. 3, fila 126-129). Gl. Topliceanu Iulian, n legatura cu activitatea desfasurata n ziua de 19 decembrie 1989: ...Statul major a continuat studiul unor variante de actiune, pentru interzicerea unei interventii militare dinspre vest. Catre orele 15.30, a fost o interventie telefonica a lui Ioachim Moga, care a informat despre o pretinsa manifestatie a studentilor si a solicitat interventia armatei. Nu s-a dat curs acestei cereri... (Dosar nr. 61/P/1991, vol. 1, fila 6-14). Moga Ioachim: ...la 20 decembrie 1989, tot spre seara, a avut loc o teleconferinta... La un moment dat a intrat n sala Ilie Ceausescu nsotit de gl. Topliceanu...nu cunosc motivele pentru care a fost n judetul Cluj...L-am invitat...sa ia parte la auditie, dar m-a refuzat... a urmat teleconferinta n care fostul dictator, suparat, a aratat ca nu s-au luat masurile ordonate de el la Timisoara, ca situatia grava se amplifica iar armata si toate fortele militare sa fie pregatite de lupta, iar n caz de nevoie sa se faca uz de arma, tragndu-se foc de avertizare si la picioare. A insistat...sa se organizeze adunari ale oamenilor muncii pe sedii, schimburi, ateliere ncepnd chiar din seara de 20 decembrie 1989...la aceste adunari sa se ia atitudine mpotriva evenimentelor de la Timisoara... (Dosar nr. 61/171991, vol. 3, fila 45-49). Gl. Topliceanu Iulian: ...pe 20 decembrie 1989, catre orele 1.00, ministrul apararii nationale m-a ntrebat telefonic, care este situatia si mi-a comunicat ca, gl.lt. Ilie Ceausescu urmeaza sa vina cu un avion n garnizoanele Arad, Oradea si Cluj...dimineata ministrul apararii nationale mi-a precizat telefonic ca se actioneaza la
401

cererea primilor secretari si a reprezentantului C.P.Ex. ... catre orele 18.00, ministrul apararii m-a chemat la telefon si m-a ntrebat de ce nu sunt... la teleconferinta... i-am raportat ca sunt cu cadrele la adunare cu Ilie Ceausescu. Pentru ca Ioachim Moga, Nicolae Constantin au solicitat dupa teleconferinta...un plan de actiune a unitatilor militare n scopul participarii la apararea ordinii publice, statul major a pregatit o varianta cu participarea a circa 10% din fortele militare...aceste forte urmau sa se adauge dispozitivului prevazut pentru securitate, trupelor de securitate si militie... (Dosar nr. 61/P/1991vol. 1, fila 6-14). Gl. Serbanoiu Ion: ...n dupa-amiaza zilei de 20 decembrie 1989, am participat la teleconferinta, Ceausescu era foarte iritat de faptul ca...i se raportase ca evenimentele de la Timisoara luasera amploare... a mai aratat ca au fost trimise la Timisoara cadre cu munci de raspundere...care s-au dovedit incapabile sa restabileasca ordinea, sustinnd ca nu si-au facut datoria...Dupa terminarea teleconferintei, Ioachim Moga a ntrebat care este situatia, fiecare informnd asupra problemelor de care raspundea...atunci, am aflat de la Ioachim Moga ca a dat dispozitie membrilor secretariatului judetean si municipal, ca ei personal, sa se deplaseze n marile unitati economice clujene pentru a organiza colectivele, sa ia atitudine mpotriva dezmatului de la Timisoara...la aceasta teleconferinta gl. Topliceanu nu a participat... Pna n seara zilei de 20 decembrie 1989, nu am avut nici un fel de informatii cu privire la desfasurarea unor actiuni teroriste sau acte de vandalism n Cluj... (Dosar nr. 61 /P/1991, vol. 2, fila 39-43). Col. Ionita Nicolae: ...n ziua de 20 decembrie 1989 spre ora prnzului, tot prin gl. Serbanoiu, am fost convocat la o sedinta cu primul secretar Ioachim Moga...ne-a solicitai sa-l informam pe scurt cu privire la situatia mobilizarii aparatului. S-a solicitat sa se ia masuri pentru suplimentarea numarului de patrule... n dupa402

amiaza zilei de 20 decembrie 1989, am avut informatii cu privire la arderea unui steag, arderea unei lozinci...s-au difuzat manifeste antidictaloriale si pro-Timisoara, iar n unele locuri s-a scris cu creta sau cu vopsea Jos Ceausescu !, Vrem pine, carne, caldura!", etc.; am mai avut informatii ca n unele unitati economice din Cluj oamenii discuta, despre iesirea n strada n sprijinul populatiei Timisoarei... (Dosar nr. 6I/P/199I, vol. 2, fila 112-115). n ziua de 21 decembrie 1989, orele 1000, la sediul C.J. P.C.R. Cluj, a avut loc sedinta condusa de primul secretar la care au participat membrii Consiliului Judetean al Apararii. La orele 10.45, ministrul apararii nationale a ordonat comandantului Armatei a 4-a sa ia masuri de pregatire a unor subunitati, care la solicitarea primului secretar si n functie de nevoile strategice ale armatei, sa poata interveni mpotriva actiunilor teroriste si sa asigure paza unor obiective si mentinerea deschisa, functionala a unor zone, lucrari de arta si sedii. ntre orele 11.00-14.30, s-au primit informatii, cu referire la formarea unor coloane de manifestanti, n zona platformei industriale a orasului. ntre orele 14.30-17.50, subunitati ale armatei au realizat dispozitivele de aparare, conform ordinelor primite. Spicuim din declaratiile persoanelor cu functii de raspundere n acea perioada, n municipiul Cluj-Napoca. Moga Ioachim: ...n ziua de 21 decembrie 1989, a avut loc nainte de ora prnzului, o alta teleconferinta, la care Ceausescu a ordonat masuri ferme...pentru ndeplinirea masurilor ordonate anterior. A transmis sa nu mai asteptam ordine de la centru ca ele au fost date deja... Cu ocazia teleconferintei Nicolae Constantin a cerut lui
403

Ceausescu sa instituie Stare de necesitate si n judetul Cluj... Ceausescu nu a fost de acord... Din nou Ceausescu ne-a cerut...sa fim toti uniti pentru a face fata mpotriva acelora care fac presiuni pentru destabilizare. Dupa teleconferinta cu cei prezenti am hotart masuri pentru apararea ordinii n judet. Gl. Serbanoiu a spus ca va lua masuri pentru ca fortele sale sa se ocupe de ordinea din piata Mihai Viteazu, iar gl. Topliceanu de zonele centrale ale orasului... si zona hotelului Astoria... si la intersectia cu str. 30 Decembrie... dupa ce am auzit mpuscaturile a venit la mine gl. Topliceanu... raportnd ca din cele auzite de el pe str. Napoca spre piata Libertatii, un grup de cetateni ar fi actionat pentru dezarmarea unei subunitati... atunci mi-a spus ca din informatiile sale n zona respectiva sunt 7-8 morti. Imediat i-am ordonat prin telefon lui Serbanoiu si apoi verbal lui Topliceanu...sa nu se mai traga n oameni sub nici o forma. n seara zilei de 21 decembrie 1989, dupa orele 22.00, am avut o ntlnire cu gl. Topliceanu si Serbanoiu precum si cu col. Ivan de la G.P. si cu Nicolae Constantin, prilej cu care am stabilit sa fie retrase imediat toate unitatile si sa ramna n cazarma, iar pentru apararea sediilor...sa se pastreze un numar restrns de militari... L-am trimis pe col. Rusu sa vada daca s-au spart magazine prin oras si mi-a raportat ca au fost sparte putine vitrine pe str. dr. Petru Groza... S-a hotart...sa se ia masuri pentru ntarirea pazei sediilor organelor de partid si de stat...nu s-a facut nici un plan de actiune si nici o harta. ..nu am cunostinta nici despre folosirea unui Plan Unic de actiune ntocmit anterior, am transmis sa nu se traga cu armele n oameni... Garzile Patriotice nu au avut nici un fel de misiune dect mentinerea pazei la unitati potrivit masurilor stabilite mai nainte... Mai spre seara, am auzit ca cineva cerea masina de pompieri ntr-o anumita zona ca sa mprastie oamenii. Atunci am intervenit dispunnd sa nu se puna jeturile de apa pe oameni, dar am aflat ulterior ca acest lucru s-a facut... (Dosar nr. 61/P/1991, vol. 3, fila 47-49).
404

Constantin Nicolae: ...Am revenit la Cluj pe 21 decembrie 1989, n jurul orelor 12.30. Ioachim Moga m-a informat ca are date potrivit carora oamenii se aduna si urmeaza sa faca o manifestatie n piata Libertatii si n piata Mihai Viteazu. Tot el m-a informat ca au fost luate masuri pentru ca aceste piete sa fie blocate de ostasi, nct manifestantii sa nu poata patrunde...i-au chemat la sediu pe gl. Topliceanu, Serbanoiu si pe seful garzilor patriotice... persoanele convocate...au raportat ca sunt pregatiti pentru nconjurarea pietelor...trupe att ale armatei ct si acelea din subordinea lui Serbanoiu, n jurul orelor15.00, s-a primit informatia ca o parte din muncitorii C.U.G. se ndreapta catre una din pietele orasului...s-au dat dispozitiuni ca trupele sa nu permita intrarea n pietele aratate. Nu-mi amintesc sa se fi spus...sa se traga foc de avertisment si cu att mai mult sa se traga la picioare...s-au primit informatii ca se aduna oameni si de la alte unitati...s-a hotart...sa se ia masuri pentru a nu permite intrarea n piete a muncitorilor; pentru a avea legatura cu armata si cu cei de la Interne s-a adus o statie de emisie receptie de la Interne...s-a auzit prin statie ca sunt manifestanti n piata Libertatii, n alte locuri, de asemenea unii comandanti cereau ntariri si chiar zgomot de mpuscaturi...Precizez ca legatura cu gl. Topliceanu se lua numai prin telefon... la un moment dat... am auzit mpuscaturi... s-a hotart chemarea gl. Topliceanu si a gl. Serbanoiu...i-am ntrebat ce s-a ntmplat si gl. Topliceanu care nu stia nici el...a spus ca se va interesa si ne va informa...dupa scurt timp gl. Topliceanu mi-a comunicat ca un om dintr-un grup de 8 indivizi ar fi tras ntr-un capitan ncercnd sa-l dezarmeze....stiu ca fostul dictator...la teleconferinta din 17, 20, sau 21 decembrie 1989 a cerut primilor secretari sa preia comanda n judet...n seara de 21 decembrie 1989 cu ocazia teleconferintei am cerut lui Ceausescu sa instituie pentru Cluj, pentru 2-3 zile Starea de necesitate. Mi s-a raspuns <<nu mai este nevoie de stare de necesitate, ca se
405

aplica cele ce am dispus>>. Ioachim Moga a motivat cererea facuta prin mine pe faptul ca nu am fi avut altfel cum sa oprim manifestantii care eventual ar ncerca din nou sa patrunda n pietele orasului... (Dosar nr. 61/P/199I, vol. 3, fila 127-129). Gl. Topliceanu Iulian: ...21 decembrie 1989, pna catre orele 10.00, mpreuna cu statul major am dat indicatii la M.U. si U. sa nu se scoata la alte misiuni trupele necesare pentru a actiona la frontiera, sa nu se lase provocati militarii, sa nu se traga asupra populatiei de catre subunitatile scoase n piete sau pentru apararea sediilor... catre orele 10.00, am fost convocat de catre Ioachim Moga... la sedinta. Nicolae Constantin si Ioachim Moga... au solicitat sa actioneze armata chiar cu tancuri ncepnd de la iesirea din ntreprinderi, de la gara ... le-am explicat ca armata are ordin de la ministrul apararii nationale sa fie gata cu majoritatea fortelor pentru apararea frontierei de vest a tarii, iar cu o parte de forte sa participe la prinderea teroristilor (aveam atunci informatii...ca au patruns n tara din strainatate teroristi)... care urmareau sa incendieze si sa distruga cladirile mai importante din piete, lucrarile de arta si sa provoace dezordineam spus ca nu vom scoate tancuri si numai TAB.-uri si autocamioane... Nicolae Constantin a sustinut ca trebuie sa participe armata ct mai repede, ncepnd de la ntreprinderi pe caile de acces si de la gara... le-am explicat cum au subunitatile ordin sa someze n caz ca sunt atacate... m-am rentors la comandament...am stabilit sa mergem cu forte minime si sa nu depasim aliniamentul rul Somes. Catre orele 10.45 ministrul apararii nationale m-a ntrebat la telefon care este situatia n garnizoanele armatei...mi-a ordonat...sa iau masuri pentru pregatirea unor subunitati care sa actioneze la cererea primilor secretari pentru contracararea actiunilor teroriste si la paza unor obiective, lucrari de arta si sedii...la orele 11.00 telefonic, Ioachim Moga si Nicolae Constantin... solicita interventia
406

unitatilor militare ncepnd de la Iris, C.U.G. si Gara. Nu am dat curs acestei cereri... la orele 11.30 , Nicolae Constantin si primul secretar, prin telefon au informat ca la Tehnofrig s-a constituit un grup de turbulenti care intentioneaza sa vina n piata Mihai Viteazu pentru a provoca dezordine. A solicitat interventia militara careia nu i s-a dat curs... catre orele 12.00, primul secretar a informat despre miscarile de coloane de la ntreprinderea 16 Februarie, Gara si Autogara....s-a solicitat sa se intervina cu forte militareNu s-a dat curs cererii... la orele 13.30 primul secretar si Nicolae Constantin au cerut sa se actioneze...pentru blocarea accesului coloanelor de demonstranti peste zona parcul Feroviarilor - str. Traian si catre orele 14.00 interventia pe caile de acces catre pietele municipiului... nu s-a dat curs nici acestor cereri... catre orele 14.30, Nicolae Constantin si Ioachim Moga au solicitat insistent interventia...pentru instalarea unor posturi de paza la podurile de peste rul Somes ce conduc spre piata Mihai Viteazu si zona Marasti. Pe baza aprobarii primite de la minister, am dat ordin ca numai n piata Mihai Viteazu si doua poduri adiacente sa se dispuna o subunitate dar care sa dea posibilitatea trecerii manifestantilor catre locurile care doresc...si sa respecte indicatiile date de M.Ap.N. privind interzicerea deschiderii focului asupra demonstrantilor... catre orele 14.40, n reteaua radio a primului secretar s-a auzit un raport al gl. Serbanoiu catre Ioachim Moga: Unde este armata? De ce nu vine armata? Avem arestati... Intervenitii prin radio de acest fel a mai facut si col. Rusu si col. Nicolae Ionita, de 2-3 ori... dispozitivul s-a realizat catre orele 15.25-16.00 n piata Mihai Viteazu, iar n piata Marasti catre orele 18... catre orele 16...n momentul realizarii dispozitivului, comandantul subunitatii... a fost mpuscat si mpreuna cu un civil a fost dus la spital... la ntrebarea pusa de ofiter ce s-a ntmplat... soldatul a raportat ca nu stie deoarece ei au tras n sus. Suprapus peste dispozitivul militarilor la acea ora se gaseau aproximativ 40 militari cu casti si scuturi. Nu cunosc care era n momentul
407

respectiv dispozitivul tuturor fortelor de ordine publica... dupa primirea raportului mpreuna cu statul major am stabilit sa se introduca treptat subunitatile n cazarmi si daca vor fi solicitari...sa precizam ca vom actiona numai pentru paza sediilor de partid, iar restul unitatilor vor ramne n cazarmi pentru paza si apararea unitatilor si sa fie gata pentru ndeplinirea misiunilor de baza... La orele 17.50, am fost solicitat sa vin la sediul C.J. P.C.R. Am gasit n birou pe Nicolae Constantin, Ioachim Moga, gl. Serbanoiu si col. Rusu Stoian. Nicolae Constantin a prezentat 2 variante de actiune pentru ziua de 22 decembrie 1989... - prima - securitatea, batalionul de securitate si militia sa intervina conform planurilor pe care le au pentru asemenea situatii, iar unitatile militare sa se dispuna n piete, la lucrari de arta, paza sediilor; - a doua - securitatea, batalionul de securitate si militia sa actioneze ca n prima varianta, iar armata sa se dispuna numai la anumite obiective. Am sustinut varianta a doua si s-a acceptat... ca mpreuna cu militia sa ntareasca paza numai a trei obiective: sediul C.J.P.. sediul C.P.J. si sediul C.M.P... ncepnd cu orele 20.00, grupuri compacte de demonstranti au stationat n fata C.J.P. scandnd lozinci Fara violenta, Jos dictatura, Jos Ceausescu. n aceasta atmosfera Nicolae Constantin mi-a cerut categoric si insistent sa formez pentru a doua zi dimineata un dispozitiv cu tancuri n apararea judetenei de partid... am aratat ca plasarea unor tancuri n locurile solicitate blocnd artere de mare trafic ar paraliza circulatia...crend n oras o situatie exact opusa celei dorite si strnind astfel nemultumirea oamenilor... Subunitatile din dispozitivul pentru ziua de 21 decembrie 1989, s-au retras treptat pna la orele 24.00... (Dosar nr. 61/P/1991, vol. 1, fila 1014).
408

Gl. Serbanoiu Ion declara: n dimineata zilei de 21 decembrie 1989... Ioachim Moga m-a convocat urgent la o teleconferinta... anterior nceperii teleconferintei am discutat cu gl. Topliceanu, subliniind ca exista si o mna straina... Mesajul lui Ceausescu la teleconferinta a fost incoerent, a aratat ca desi s-au luat masuri nimeni nu si-a facut datoria la Timisoara... a ordonat expres primilor secretari sa preia comanda tuturor fortelor n calitate de presedinti ai Consiliului Judetean de Aparare. Ceausescu s-a referit la folosirea trupelor narmate ordonnd sa se traga unde se iveste necesitatea si la un moment dat a folosit o expresie de natura sa ma socheze afirmnd ca este stare de razboi...a dat ordin sa se foloseasca armamentul la nevoie, cu cinism, Ceausescu a spus sigur nsa sa se respecte legea...Ioachim Moga s-a adresat gl. Topliceanu si a spus ai auzit ordinul dat de sus, asa nct eu preiau comanda, dar pentru ca eu nu ma pricep, d-voastra mergeti ca stiti mai bine ce aveti de facut. Am plecat catre sediul inspectoratului ngrijorat de ordinele aberante care le-a dat N. Ceausescu, iar pe drum ma gndeam ca eu nu voi scoate trupele n strada... de la sefii mei de la Bucuresti nu primisem nici o informatie, nici ordine. Din momentul n care Ceausescu daduse ordinul de instituire a Starii de necesitate pe ntreg teritoriul tarii, potrivit Ordinului 02600 al M.I., eu ca inspector sef aveam comanda unica asupra tuturor obiectivelor judetene ale M.I., ma asteptam ca unele actiuni sa fie desfasurate de strainii care se aflau n oras (circa 850 autoturisme) nicidecum de demonstratii de masa. n jurul orei 13.00 col. Ionita mi-a raportat ca la C.U.G. sunt unele dezordini... Am sunat la primul secretar si l-am informat ntrebndu-l ce ordine da... Ioachim Moga mi-a spus sa trimit plutonul de interventie al militiei si sa restabilim ordinea, sa-i tina acolo...1-a trimis si pe Dascalescu secretar cu probleme organizatorice...apoi a sunat pe col. Mihalache, seful brigazii trupelor de securitate si pe mr.
409

Branda comandantul trupelor de pompieri si am cerut sa fie pregatiti... l-am chemat pe col. Rusu si i-am spus ca la C.U.G. sunt acte de dezordine, n sensul ca pe de o parte au fost batuti vatmanii ca nu vin tramvaiele la timp, iar pe de alta parte s-au blocat sinele tramvaielor cu pietroaie... am ordonat col. Rusu, sa mearga la fata locului cu plutonul de interventie al militiei... componentii plutonului de militie erau echipati cu scuturi, casti si bastoane si aveau asupra lor pistolul si munitia din dotarea obisnuita. Ordinul dat col. Rusu a fost de a se deplasa mpreuna cu plutonul de interventie si cu un echipaj de circulatie la C.U.G.... sa restabileasca ordinea publica... sa nlature obstacolele de pe liniile de tramvai si sa asigure fluenta transportului... am ordonat lui Blaga (seful politiei municipiului n.n.), sa nu se foloseasca armamentul cerndu-i sa ia masuri pentru restabilirea ordinii si sa evite confruntarile cu populatia... n timp ce plutonul de interventie se pregatea de plecare dadusem ordin grupei antiteroriste sa coboare n curte si sa se pregateasca pentru misiune... le-am ordonat sa se deplaseze n piata Mihai Viteazu cu armamentul si munitia pe care o aveau n dotare si cu cele 2 A.B.I-uri...le-am ordonat sa execute numai ordinele mele personale...aveam informatii ca n piata Mihai Viteazu precum si n apropiere, n spatele pietii...sunt parcate foarte multe masini straine... precizez ca miscarea strainilor n oras era permanent supravegheata...stiam unde sunt principalele concentrari... Ofiterul mi-a raportat ca s-au plasat n spatele dispozitivului format de trupele M.Ap.N. Col. Rusu care ajunsese n zona C.U.G.-ului mi-a raportat ca rndurile nemultumitilor se ngroasa si ca au aparut si elemente care nu fac parte dintre muncitori... betivi, tigani... ca au batut vatmanii, au pus pietroaie pe liniile tramvaielor si au fost huiduiti. Mi-a mai raportat ca a restabilit transportul n comun si ca grupul din aceasta zona a depasit barajul pe trotuare... am sunat pe primul secretar si am raportat situatia, mi-a repetat ordinul de a ncerca sa ndepartam afluirea catre
410

centru... l-am sunat pe col. Mihalache si i-am ordonat ca cele 2 plutoane de interventie de la batalionul de securitate-militie sa se deplaseze pentru ntarirea plutonului de interventie al militiei... Am sunat pe comandantul grupului de pompieri... si am ordonat sa trimita 2 masini de pompieri n zona, specificndu-i sa nu foloseasca jetul mpotriva manifestantilor ci n cazul n care vor fi incendii sa intervina. Si col. Mihalache, i-am ordonat expres sa nu foloseasca armamentul mpotriva populatiei... Col. Ionita mi-a raportat ca la marile ntreprinderi industriale din zona muncitorii au iesit n curtile ntreprinderilor...am realizat ca nu aveam de-a face nici cu acte de vandalism nici cu ncaierari marunte de strada ci cu o manifestatie a oamenilor muncii din municipiul Cluj, pro-Timisoara, antidictatoriala, grefate pe nemultumirile oamenilor. Am ordonat lui Rusu sa se retraga din zona...cu plutonul de interventie al militiei...iar celorlalte forte, respectiv trupelor de securitate si pompierilor le-am ordonat sa afluiasca spre centru, n paralel cu manifestantii... n cursul dupaamiezii... col. Ionita... m-a anuntat ca au fost trase focuri de arma dinspre piata Libertatii... nu stiam n acel moment unde se afla fortele brigazii de securitate ....Nu cunosc conditiile n care n piata Libertatii, n zona Anticariat, zona n care au actionat si fortele trupelor de securitate a fost ucisa o persoana si ranite ase...din noile cercetari...rezulta ca un numar de 6 militari care erau amplasati n partea dinspre Primaria Municipala au tras foc de avertisment mpreuna cu efectivele M.Ap.N. (Dosar nr. 61/P/1991, vol. 2, fila 40-43). Col. Marincas Victor, fost loctiitor al sefului Militiei municipiului Cluj-Napoca, declara: "...n ziua de 21 decembrie 1989...n jurul orelor 13.00, col. Rusu a plecat n zona C.U.G., ntruct se crease o coloana de muncitori care blocase circulatia tramvaielor si intentiona sa se deplaseze din ntreprinderi, n jurul orelor 15.00, eu primind ordin de la gl. Serbanoiu pentru a dispune ca plutonul
411

de interventie sa se deplaseze n piata Mihai Viteazu n vederea prevenirii unor actiuni cu caracter huliganic si pentru a asigura ordinea...plutonul de interventie era dotat cu armament si munitie de razboi, respectiv pistoale mitraliera si cartusele aferente... membrii plutonului de interventie aveau n dotare numai pistoale Carpati, scuturi si bastoane de cauciuc. n jurul orelor 15.3016.00... am aflat ca n zona C.U.G. s-a ncercat oprirea coloanei de muncitori cu forte ale unitatii de securitate-militie... n jurul orelor 15.30-15.45, gl. Serbanoiu... mi-a transmis ordin de a transmite... plutonului de interventie sa se deplaseze n Piata Libertatii unde se deschisese focul... n jurul orelor 19.30, m-am deplasat n piata Libertatii pentru a constata care este starea de ordine si a lua masuri... Am constatat... ca n Piata Libertatii erau dispuse baraje alcatuite din forte ale M.Ap.N., ale Brigazii de securitate si militie, precum si din cadrul plutonului nostru de interventie. Cu acelasi prilej am constatat ca n zona hotelului Continental s-au tras focuri de avertisment de fortele M.Ap.N.... n jurul orelor 23.00, gl. Serbanoiu mi-a transmis... misiunea de a ma deplasa cu plutonul de interventie n zona str. Motilor ntruct avusesera loc incidente ntre militari si populatie... Ajungnd n zona...comandantul dispozitivului mi-a adus la cunostinta ca grupuri de manifestanti au ncercat sa treaca spre centrul orasului fortnd dispozitivul militar cu cteva camioane, camioane mpotriva carora se deschisese focul. Am dispus plutonului de interventie scotocirea zonei... am constatat prezenta unor persoane decedate... Cu acest prilej militarii din pluton au retinut cteva persoane suspecte care au fost...transportate la sediul militiei... nu s-au stabilit fapte penale n sarcina acestora si li s-a dat drumul... (Dosar nr. 6/IV1991, vol. 2, fila 105). Si acum cteva date din declaratiile col. Ionita Nicolae, cu referire la actiunile desfasurate n ziua de 21 decembrie 1989:
412

...n cursul diminetii, ofiterii care lucrau n domeniul contrainformatiilor economice...au fost trimisi...n unitatile economice de care raspundeau pentru a constata la fata locului starea de spirit a muncitorilor. Precizez ca munca acestor ofiteri se rezuma numai la culegerea de informatii... De asemenea, n acea dimineata am ordonat sa se continue activitatea de filaj a cetatenilor care constituiau pentru noi obiective predispusi la acte antistatale si celorlalte compartimente le-am dat ordin sa-si intensifice activitatea de culegere a informatiilor... n jurul orelor 8.00....seful contrainformatiilor economice a venit personal si mi-a raportat ca ofiterul de obiectiv l informase ca ntr-o sectie a C.U.G.-ului, muncitorii au ntrerupt lucrul si s-au hotart sa mearga n Piata Mihai Viteazu pentru a manifesta pro-Timisoara... si de la alte ntreprinderi din platforma industriala deja iesisera n curtile ntreprinderilor si intentionau sa se ncoloneze si sa iasa sa manifesteze n oras... Aproximativ n jurul orelor12.00, gl. Serbanoiu m-a chemat si mi-a spus ca a ordonat batalionului de securitate, precum si plutonului de interventie a militiei, sa se deplaseze n zona industriala cu misiunea de a nu permite afluirea coloanei de manifestanti catre centrul orasului, dispersarea coloanei, iar n cazul n care fortele militare vor fi atacate sa se faca uz de arma n conditiile legii, adica prin somatiile regulamentare, foc de avertisment si n caz de atac persistent, foc la picioare... am trimis n zona, pe seful serviciului filaj, pentru a ne informa asupra cursului evenimentelor, am tinut legatura cu acesta prin intermediul unei statii... diferita de celelalte statii. n jurul prnzului... devenise limpede ca manifestatiile de protest se generalizau n municipiu... n jurul orelor 14.00 s-a prezentat la sediu un ofiter de la filaj... care mi-a raportat ca n Piata Libertatii exista un grup de aproximativ 7-10 persoane... aflati n stare de ebrietate care danseaza si striga Timisoara. I-am raportat despre aceasta situatie lui Moga... ofiterul de serviciu de la filaj mi-a
413

raportat ca n piata Libertatii sunt morti si raniti... (Dosar nr. 61/P/ 1991, vol. 2, fila 112-115). 5.4. Unele date extrase din Raportul M.Ap.N. 5.4.1. Descrierea actiunilor fortelor apartinnd M.Ap.N. n ziua de 16 decembrie 1989, orele 22.00, ministrul apararii nationale, gl.col. Milea Vasile, a transmis verbal gl. col. Topliceanu Iulian, ordinul de constituire a grupelor operative la Comandamentul Armatei a 4-a si la marile unitati si unitati subordonate. La orele 24.00, grupele au intrat n activitate. n ziua de 17 decembrie 1989, orele 08.00, ministrul apararii nationale a ordonat telefonic, direct comandantului armatei, constituirea n garnizoanele Cluj-Napoca, Oradea, Bistrita si Zalau, a unor patrule militare. n baza acestui ordin, n garnizoana Cluj-Napoca au fost constituite 10 patrule, astfel: 5 de la U.M. 01278 Cluj-Napoca, 3 de la U.M. 01215 Floresti si 2 de la U.M. 01607 Cluj-Napoca. La orele 15.15, la Comandamentul A.4-a s-a primit indicativul Alarma de exercitiu, care s-a retransmis la marile unitati si unitati subordonate, punndu-se n aplicare masurile stabilite pentru aceasta categorie de alarmare. Comandamentele si unitatile militare din garnizoana Cluj-Napoca au iesit n punctele de adunare n timpul stabilit si cu materialele prevazute, potrivit planului de alarma. La orele 18.10, s-a primit indicativul Alarma partiala de lupta. Marele Stat Major a precizat ca alarma de lupta se executa n conditiile Starii de necesitate. Au fost luate masuri suplimentare, prevazute n planul de alarma de lupta. Masurile aplicate au lasat
414

impresia n rndul cadrelor militare despre iminena declanrii unei agresiuni militare externe. La orele 19.35, ministrul apararii nationale, gl. col. Milea Vasile, a transmis telefonic comandantului A.4-a, urmatoarele precizari: Sa se asigure operativitatea legaturilor fir si radio; sa se intensifice cercetarea radio si de radiolocatie; sa se verifice si sa se pregateasca n mod deosebit, tancurile, M.L.I.-urile, T.A.B.-urile, autoturismele, grupurile electrogene si hartile; sa se ntareasca paza si apararea aeroporturilor si a altor obiective. n baza acestor precizari, comandantul A.4-a a asigurat materializarea n toate unitatile subordonate a masurilor respective, concomitent cu realizarea dispozitivelor de alarma. La orele 22.30, Marele Stat Major a dat urmatorul ordin: Unitatile ramn n dispozitivul realizat prin alarma de lupta; se organizeaza paza ntarita a tuturor obiectivelor militare, dispozitivelor de lupta realizate prin alarm ale aerodromurilor si lucrarilor de arta; se organizeaza patrule formate din cte 4 militari, att n interiorul cazarmilor ct si pe perimetrul exterior al acestora; se ntareste paza la toate depozitele si se iau masuri pe linia indicativului Vigilenta. Indicativul Vigilenta stabilea unele masuri ce trebuiesc luate n unitati pentru prevenirea cercetarii acestora prin observare sau fotografiere, de catre cetateni straini ndeosebi din autovehicule cu numar de nmatriculare strain sau apartinnd corpurilor diplomatice si oficiilor consulare. Ordinul a fost retransmis diferentiat, comandamentelor de mari unitati si unitati specificndu-se pentru fiecare modul de actiune.
415

Masurile stabilite au fost realizate. S-a mentinut permanent legatura cu primul secretar al Comitetului Judetean P.C.R. Cluj La orele 23.10, ministrul apararii nationale, a ordonat telefonic: Toata munitia se pastreaza la subunitati; se distribuie militarilor numai cnd primesc misiune de lupta inclusiv n garda, n patrule sau la interventii; atentie la pastrarea munitiei pe subunitati; indiferent de specializare toate subunitatile trebuie sa fie pregatite pentru a executa misiuni de lupta specifice infanteriei; toti ofiterii si generalii vor avea permanent asupra lor armamentul si munitia conform normelor de nzestrare; subofiterii nu pastreaza asupra lor munitia; toate cadrele militare se cheama din concedii si se aduc la unitati; vor veni n unitati si cadrele de la D.L.E.N. (Directia Lucrari n Economia Nationala, n.n.); sistemul de avertizare al subunitatilor este urmatorul: Stai! - Stai ca trag! - se trage n sus - se trage la picioare. Sa se actioneze cu hotarre!. (Dosar nr. 61/P/1991, vol. L fila 15-16) n ziua de 20 decembrie 1989, gl. col. Milea Vasile si alte cadre de conducere din M.Ap.N. au cerut informatii despre situatia din zona de responsabilitate a A.4-a si au facut precizari privind executarea n continuare a activitatilor si pentru cresterea starii de operativitate. Cadrele cu functii de conducere din garnizoana, au participat la adunarea ordonata de gl. lt. Ilie Ceausescu, adjunct al ministrului apararii nationale si secretar al Consiliului Politic Superior al armatei, sosit la comandamentul armatei n aceasta zi. n cadrul adunarii s-a facut o informare despre evenimentele de la Timisoara, precizndu-se ca acolo s-a desfasurat o operatiune de diversiune si terorista, organizata de Ungaria, cu sprijin american, sovietic si occidental, avnd ca scop declansarea unui conflict armat si anexarea Transilvaniei de catre Ungaria.
416

n ziua de 21 decembrie 1989, orele 08.10, 10.40, 11.50 si 13.10, ministrul apararii nationale a facut mai multe precizari pentru comandantul A.4-a cu privire la modalitatea folosirii la ordin, a fortelor destinate pentru paza obiectivelor civile, contracararea actiunilor de diversiune-teroriste si mentinerea ordinii publice. Aceste precizari au vizat: mentinerea starii de operativitate a unitatilor, actiunea hotarta pentru respingerea atacurilor si provocarilor, respectarea stricta a prevederilor legale privind uzul de arma. Pna la orele 14.00, primul secretar al C.J. P.C.R. Cluj, a solicitat n doua rnduri interventia armatei pentru apararea unor obiective civile. Deoarece ministrul apararii nationale nu a confirmat, comandantul armatei nu a dat curs acestei cereri. Patrulele aflate n misiune n municipiu nu au semnalat evenimente deosebite. n jurul orelor 14.40-14.50, la sediul C.J. P.C.R. Cluj, s-au primit informatii potrivit carora n zona industriala Someseni-nord au izbucnit unele tulburari si ca au fost nregistrate ciocniri ntre civili si fortele de securitate-militie. Primul secretar al C.J. a cerut si a obtinut aprobarea ministrului apararii nationale pentru folosirea unor efective ale armatei, n scopul apararii unor obiective civile si mentinerea ordinii publice n municipiul Cluj-Napoca. Primind confirmarea de la grupa operativa a Marelui Stat Major, gl. col. Topliceanu, a ordonat unitatilor militare din garnizoana Someseni, prin col. Caba, sa trimita detasamente pentru a se dispune n piata Victoriei, piata Mihai Viteazu, (3 companii cu 250 militari pe T.A.B.-uri si M.L.I.-uri din U.M. 01278 Cluj-Napoca), piata Marasti (1 pluton cu 20 militari din U.M. 01369 Cluj-Napoca), podurile peste rurile Somesul Mic n sectorul Astoria - str.Fabricii - C.J.P. - Posta (cte un pluton n total 60 militari din U.M. 01067 si U.M. 01663 Cluj-Napoca).
417

La orele 15.00, s-a primit o noua cerere de la C.J.P., confirmata si aprobata de ministrul apararii nationale, pentru folosirea fortelor disponibile n scopul apararii obiectivelor si mentinerii ordinii publice n garnizoana Cluj-Napoca si n localitatile Trgu-Mures. Alba Iulia, Cugir, Miercurea Ciuc, Arad, Oradea, Zalau, Baia Mare, Bistrita. Gl. col. Topliceanu, a ordonat prin col. Lates fortelor din microgarnizoana Floresti sa trimita detasamente de militari la obiectivele stabilite. Subunitati din U.M. 01215 Floresti, (2 companii - 200 militari), au organizat apararea n zona Consiliului Popular Judetean si n sectorul vestic a Caii Motilor. Pe parcurs, o companie a fost dirijata spre piata Libertatii. Subunitati din U.M. 01485 Floresti (2 companii - 120 militari), au nceput deplasarea pentru a organiza puncte de supraveghere pe artera Manastur Zorilor - intersectia cu Calea Turzii. O companie din U.M. 01457 Floresti - 60 militari - a nceput deplasarea spre artera Grigorescucu - hotel Napoca - parcul Babes. Din cauza efectivelor reduse, subunitatile din aceste 2 unitati au ramas grupate n principalele puncte ale arterelor pe care le-au primit n supraveghere. Totodata, comandantul armatei a ordonat pregatirea esaloanelor de lupta n vederea deplasarii pentru acoperirea frontierei de stat. Au urmat cele 4 incidente deja descrise. Continuam cu descrierea evenimentelor facuta de un raport ntocmit de M.Ap.N., privind participarea trupelor la evenimentelor ce au urmat. Catre orele 22.00, prin dispozitiv a trecut o subunitate U.S.L.A. cu scuturi care au dispersat grupurile de manifestanti. nca de la declansarea primului incident, s-a trecut la investigarea cazurilor, n care scop, comandantul A.4-a a trimis la fata locului o
418

echipa condusa de col. Pralea, din comandamentul armatei si a fost sesizata Procuratura Militara. n urma acestor ciocniri, au rezultat victime a caror numar nu a putut fi stabilit cu precizie la data respectiva. Se estimeaza ca au fost 26 morti si 84 raniti din rndul populatiei civile. Dintre militari a fost ranit 1 ofiter (prin autoranire) si mai multi soldati loviti cu obiecte contondente (n.n. Datele sunt cele apreciate n 1990). S-a procedat la evacuarea victimelor catre spitale si Institutul Medico-Legal cu concursul Salvarii, masinilor militare si civile si al Procuraturii Militare. n cursul noptii situatia a devenit calma si nu au mai fost nregistrate incidente. Comandantul armatei mpreuna cu statul major au elaborat pentru ziua urmatoare o noua conceptie de actiune, care prevedea numai apararea obiectivelor militare si paza a 3 obiective civile (sediile politico-administrative si municipale), cu posibilitatea ca, la nevoie, sa se actioneze pentru luarea sub control a Postei, Garii, statiilor I.R.E., Gaz Metan, Apa si Studioului de Radio. n ziua de 22 decembrie 1989, ntre orele 0.00-05.00, datorita dispersarii fara incidente a grupurilor de civili, n municipiu a scazut starea de tensiune, ceea ce a permis regruparea efectivelor militare n cazarmi. Datorita specificului evenimentelor din Bucuresti, comandantul A.4-a nu a putut face o informare detaliata ministrului apararii nationale pentru municipiul Cluj-Napoca si despre retragerea militarilor n cazarmi. A informat nsa primul secretar al C.J.P.
419

Cluj despre reorganizarea dispozitivelor militare din municipiu, determinndu-l pe acesta ca, pentru degajarea arterelor de circulatie de obstacolele care blocau unele puncte din Calea Motilor si Calea Manastur, sa foloseasca numai forte din subordinea M.I.. Primul secretar a solicitat totusi ca armata sa participe cu efective, la paza sediilor politico-administrative. Gl. col. Topliceanu a ordonat ntarirea pazei si apararii obiectivelor militare din garnizoana si din zona de responsabilitate a armatei si cresterea capacitatii de actiune a unitatilor de aparare antiaeriana. A stabilit masuri pentru supravegherea fortelor din subordinea M.I., n care scop a trimis la Inspectoratul Judetean M.I. 2 T.A.B.-uri din U.M. 01278 Cluj-Napoca. ntre orele 05.00-08.00 la semnalul declansat prin sunete lungi de sirena, grupuri mari de demonstranti, n rndul carora se aflau numerosi muncitori, au ocupat principalele artere de circulatie din zona centrala a municipiului si din jurul sediilor politicoadministrative ale municipiului. Nu s-au semnalat provocari si nu s-au produs incidente ntre demonstranti si fortele de ordine. Pentru paza si apararea obiectivelor din municipiu, comandantul armatei a asigurat: - 2 plutoane cu 50 militari din U.M. 01607 Cluj-Napoca si 1 pluton cu 20 militari din U.M. 01663 Cluj-Napoca, la sediul C.J.P.; - 1 companie cu 100 militari din U.M. 01278 Cluj-Napoca, la sediul C.P.J.; - 1 companie cu 80 militari din U.M. 01485 Floresti, la sediul C.P.M. si al C.M.P.; - 1 companie cu 80 militari din U.M. 01457 Floresti, dispusa ca rezerva, n zona stadionului municipal; - 1 companie cu 100 militari, din U.M. 01278 Cluj-Napoca, a fost dispusa ca rezerva la marginea de Est a municipiului lnga depozitul C.L. al garnizoanei;
420

- n municipiu au functionat patrule militare, pe itinerariile stabilite n zonele de responsabilitate ale unitatilor militare. Gl. col. Topliceanu Iulian, a transmis personal ordine comandantilor unitatilor care au destinat aceste efective, cu precizarea c apararea obiectivelor trebuie realizata fara a se face uz de arma; le-a specificat faptul ca folosirea armamentului ramne ca ultima solutie, atunci cnd viata militarilor este pusa n pericol grav si exista riscul de a fi dezarmati. Ocuparea dispozitivului s-a realizat fara incidente. Militarii au evitat conflictele cu manifestantii, iar n unele cazuri, s-a realizat chiar un dialog amical cu grupurile de cetateni. ntre orele 08.00-11.00, demonstrantii concentrati n jurul sediilor politico-aministrative, actionnd preponderent pasnic, au fortat treptat patrunderea n aceste cladiri. Primul secretar al C.J. P.C.R. a solicitat ntariri de la comandamentul armatei si a cerut n repetate rnduri gl. col. Topliceanu Iulian sa vina personal la C.J.P. sau sa trimita cadre de nadejde pentru a pune ordine n rndul militarilor din dispozitivul de paza care nu au mpiedicat pe manifestanti sa se urce pe tehnica de lupta si sa se apropie de cladire. Comandantul A.4-a a ordonat ntarirea pazei cu 1 pluton de 20 militari pe T.A.B.-uri, din U.M. 01278 Cluj-Napoca, trimitnd totodata, succesiv, 2 ofiteri din comandament, care au constatat ca demonstrantii nu sunt agresivi si ca demonstreaza pasnic, avnd o atitudine amicala fata de militari. Se striga: Armata e cu noi!. Ca urmare, gl. col. Topliceanu a dispus ca militarii sa evite conflictele, iar toate patrulele din oras sa fie retrase la Comenduirea garnizoanei, refuznd totodata cererea primului secretar de a trimite forte suplimentare la sediul C.J.P.
421

Desi au mai existat unele provocari izolate, militarii din dispozitivele de aparare nu au raspuns, iar n unele locuri s-au solidarizat cu demonstrantii, urmarind totodata limitarea pagubelor, stricaciunilor si provocarea de incendii. ntre orele 11.00-13.00, dupa anuntarea la postul de radio si TV a sinuciderii ministrul apararii nationale si instituirea Starii de necesitate pe ntreg teritoriul tarii, n conditiile ntreruperii cvasitotale a legaturilor cu conducerea ministerului si a situatiei confuze create de precipitarea evenimentelor din Capitala, care au culminat cu fuga cuplului prezidential, comandantul A.4-a a refuzat dialogul cu C.J. P.C.R. si, pe proprie raspundere, a ordonat regruparea tuturor fortelor militare n cazarmi. Pe baza acestui ordin, ncepnd cu orele 11.30-12.00, toate subunitatile aflate n oras au fost retrase n cazarmi si au reintrat n programul stabilit pentru fortele din dispozitivul de alarma. Unitatile de aparare antiaeriana au trecut La starea de pregatire pentru lupta nr. 1. Actiunea de dezangajare a unitatilor militare din contactul cu populatia municipiului nceputa din initiativa comandantului A.4-a din dupa-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, a continuat si n prima jumatate a zilei de 22 decembrie 1989. Pe baza unor ordine ale esaloanelor superioare primite de la Bucuresti fragmentar datorita deselor ntreruperi ale legaturii, ncepnd cu orele 12.00, A.4-a si-a restructurat dispozitivul n asa fel nct sa poata raspunde la 3 cerinte operative majore: - asigurarea capacitatii de actiune pentru organizarea apararii pe frontiera de Vest numai cu fortele avute la dispozitie si a capacitatii de respingere a unor agresiuni din aer; - asigurarea pazei si apararii obiectivelor militare si aerodromurilor civile; - mentinerea unor posibilitati de interventie n probleme de ordine public vitale.
422

La orele 12.00, comandantul A.4-a a transmis succesiv marilor unitati si unitati din subordine, ordinul de actiune n situatia creata, cu urmatorul continut: Toate fortele n deplasare, vor aflui n cel mai scurt timp n cazarmi, evitnd orice fel de incidente. Fortele aflate n dispozitiv de paza si aparare ramn n continuare n aceasta pozitie, dar nu au voie sa faca uz de arma nici pentru executarea focului de avertizare. Fortele care eventual ar fi mpresurate de manifestanti se vor degaja din ncercuire fara a provoca incidente si fara a face uz de arma urmnd sa ajunga n cel mai scurt timp n cazarmi. n caz de atac armat, subunitatile aflate n dispozitiv de paza si aparare la obiectivele militare proprii, vor actiona conform prevederilor planului de aparare. Comentariul Comisiei: Se constata starea de confuzie provocata de sinuciderea gl. Vasile Milea si grava acuzare care i-a fost adusa de dictator. Din acest moment, armata d semne de parasire si neexecutare a ordinelor lui Ceausescu. n acest sens, au fost facute precizari si sefului Statului Major Judetean al Garzilor Patriotice. La solicitarea insistenta a primului secretar, Nicolae Constantin, aflat la C.J.P., a fost trimis la sediu loctiitorul comandantului armatei care, constatnd ca multimea adunata nu agreseaza militarii M.Ap.N. si M.I., nemanifestndu-se violent, le-a precizat acestora masurile necesare pentru evitarea oricaror incidente si nu a dat curs cererii de ntarirea a dispozitivului, compus n acel moment din cte 1 pluton din U.M. 01278, U.M. 01607 si U.M.01663 Cluj-Napoca. La orele 12.30, o delegatie de manifestanti, nereprezentnd nici o forta politica sau autoritate, s-a prezentat la comandamentul armatei, solicitnd sa ia legatura cu conducerea acesteia. Membrii
423

acestei delegatii si-au manifestat opinia ca armata nu va interveni mpotriva manifestantilor. Seful Sectiei operatii din comandament a dat asigurari n acest sens, ndemnnd populatia la calm, la evitarea violentei si a provocarilor. La ora 12.45, comandantul A.4-a, cu acordul sefului Marelui Stal Major, gl. mr. Gusa Stefan, aflat nca la Timisoara, a ordonat comandantului marii unitati mecanizate din Arad sa-si regrupeze toate fortele dispuse n garnizoana Cluj-Napoca. Odata cu receptionarea prin radio a comunicatului despre fuga dictatorului si aparitiei la TV a primelor imagini ale Revolutiei, masurile transmise anterior au fost confirmate, cu nota telefonica 38 si 39 de care am mai amintit. Comandantul armatei si-a convocat loctiitorii si sefii de arme, le-a facut o informare asupra evenimentelor ce se desfasurau, le-a cerut opinia cu privire la conduita de urmat si le-a comunicat ca n situatia creata - lipsa unei autoritati centrale si criza conducerii strategice - Armata a 4-a si va continua activitatea pe baza misiunii fundamentale: Apararea integritatii teritoriale a tarii n zona de Vest, apararea vietii oamenilor si a bunurilor din aceasta zona, conducndu-se dupa cerintele esentiale ale legilor, regulamentelor si ordinelor care guverneaza aceasta misiune. ncepnd cu ora 13.40, comandamentul armatei a transmis unitatilor subordonate ordinul primit de la grupa operativa a M.Ap.N. pentru retragerea tuturor fortelor n cazarmi fara a se angaja n incidente cu populatia, lundu-se masuri pentru ntarirea pazei obiectivelor militare si cresterea capacitatii de actiune a esaloanelor de lupta. Tot la aceasta ora, s-a primit ordin de la C.A.A.T. pentru trecerea n serviciul permanent de lupta nr. 1. a tuturor fortelor si mijloacelor antiaeriene din zona. La orele 13.45, la comandamentul armatei a fost primit un grup de 3 persoane, autointitulat Comitet Provizoriu. n discutiile purtate
424

cu acestia, a fost reafirmata atitudinea de neinterventie a armatei mpotriva manifestatiilor revolutionare pasnice. S-a facut apel la calm si nonviolenta, iar populatia a fost ndemnata sa se organizeze. ncepnd cu aceeasi ora, la comandamentul armatei s-au primit rapoarte despre patrunderea n forta a unor grupuri de civili, n sediul fostului C.J.P. si n primaria municipiului. Subunitatile militare aflate n paza, nu au putut preveni aceste actiuni si, conform ordinului primit nu au facut uz de arma. Nu au fost nregistrate victime. Concomitent, grupuri mari de revolutionari s-au ndreptat spre sediul Inspectoratului Judetean M.I. scandnd lozinci mpotriva Securitatii. Seful Inspectoratului a solicitat sprijin armatei. Comandantul armatei a recomandat personalului din sediile Militiei si Securitatii sa nu opuna rezistenta si a ordonat echipajelor T.A.B.-urilor, pe care unii civili intentionau sa le captureze n vederea folosirii lor mpotriva sediilor M.I., sa mentina controlul asupra masinilor de lupta si a trimis n zona o autospeciala de radioamplificare, pentru a face apel la calm si nonviolenta. S-a reusit sa se mpiedice capturarea de catre civili a masinilor de lupta, a armamentului si munitiei. Prin actiuni desfasurate cu tact si fermitate, un grup de ofiteri din comandamentul armatei si din unitatile subordonate au reusit sa puna situatia sub control, fara a se produce victime. NOTA COMISIEI: Este momentul n care armata trece de partea revolutiei. Personalul M.I.. a fost retinut n sediu n conditii care sa nu lezeze demnitatea acestora. Armamentul si munitia au fost puse sub paza
425

armatei. n jurul orei 15.30, inspectorul sef, gl. Serbanoiu s-a refugiat la comandamentul armatei cernd protectie, care i s-a acordat n limitele regulilor de conduita militara. ntre orele 15.00-17.00, gl. Topliceanu Iulian l-a informat telefonic pe gl. lt. Stanculescu Victor, despre evolutia situatiei din municipiul Cluj-Napoca si din zona de operatii de Vest. La comandamentul armatei au fost primite favorabil apelurile transmise prin postul TV de gl. mr. Voinea Gheorghe si gl. lt. Chitac Mihai, dar a provocat o puternica indignare interventia gl. col.(r.) Militaru Nicolae cu formula: Opriti macelul!. Gl. col. Topliceanu l-a informat de asemenea pe gl. lt. Stanculescu Victor, despre solicitarea primita din partea unor lideri ai manifestantilor din municipiu de a li se asigura deplasarea la Bucuresti cu avionul, a unei delegatii, n vederea constituirii noilor organe de conducere ale statului. Actiunea a fost aprobata si au fost luate masurile necesare, dar, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile, cursa TAROM nu a putut decola. Comandantul armatei a purtat o discutie telefonica cu comandantul aviatiei militare, care a informat despre situatia aeriana si despre alte aspecte ale situatiei politico-militare din tara, inclusiv despre unele date alarmante dar confuze, cu privire la evenimentele dramatice din municipiul Sibiu. Gl. col. Topliceanu a comunicat comandatului aviatiei militare, ca A.4-a nu are trupe n municipiul Sibiu si ca este n masura sa respinga orice atac din aer. Pe fondul derularii evenimentelor de la sediile fostului C.J.P. si al I.J.M.I., n jurul orelor 16.30-17.00, a nceput sa se contureze o noua situatie constnd dintr-o avalansa de informatii, date, stiri si zvonuri despre declansarea unor operatiuni terorist-diversioniste
426

contrarevolutionare, avnd drept suport, fortele ramase fidele dictatorului fugit (Securitate, Militie, Forte Speciale Secrete) ca si forte de diversiune infiltrate din Ungaria si U.R.S.S.. Informatiile, n majoritate false, proveneau din cele mai diferite surse civile si militare si au vizat n esenta: infestarea apei potabile, paralizarea alimentarii cu energie electrica, distrugerea instalatiilor de gaz metan, a fabricilor de pine, de industrializare a laptelui, aruncarea n aer a unor instalatii de oxigen, hidrogen, amoniac sau alte substante periculoase, cucerirea sau distrugerea studiourilor de radioleleviziune si a releelor de telecomunicatii, a unor unitati din reteaua medicala, oficiilor postale si garilor C.F.R.. capturarea stocurilor de armament si munitie a Garzilor Patriotice, terorizarea populatiei prin actiuni de intimidare, sechestrare sau lichidare fizica. Practic, numai n cursul serii de 22 decembrie 1989 si al noptii de 22 spre 23 decembrie 1989, s-au primit peste 700 de asemenea informatii prin telefon, prin rapoarte directe sau radiotelegrame (semnale) interceptate. n seara zilei de 22 decembrie 1989, comandantul armatei a primit de la Consiliul Provizoriu al noii puteri n curs de constituire o lista cu principalele obiective cu nevoi de protectie n municipiul Cluj. Pe fondul unei avalanse de informatii contradictorii, false si reale, amplificate n mare masura si de stirile alarmante din tara date pe postul TV, ncepnd cu ora 21.00, n municipiul Cluj-Napoca apare imaginea unei forme complexe de agresiune din interior, declansata de forte necunoscute si care a fost sustinuta de atacuri armate n zona C.P.M., a Statiei de alimentare cu apa Zorilor, a Statiei gaz metan Feleac, precum si de atitudinea ostila a unor
427

grupuri de cetateni maghiari, care au huiduit ofiterii din comandamentul armatei care ncercau sa calmeze multimea ce ocupase sediul Primariei. S-au primit de asemenea informatii despre actiuni antiromnesti agresive, a unor grupuri de etnici maghiari n localitatile Satu-Mare, Carei, Arad, Trgu Mures si Miercurea-Ciuc. La orele 23.23, a fost reconfirmat ordinul C.A.A.T., privind trecerea n stare de alarma a unitatilor de aparare antiaeriana, cu precizarea ca se va deschide focul cu toate, mijloacele asupra oricaror tinte aeriene care vor evolua n zona, tinnd seama ca n spatiul aerian romnesc, la Nord de rul Mures, nu evolueaza nici un aparat de zbor propriu. La orele 23.50, la comandamentul armatei s-a primit comunicarea telefonica despre patrunderea unui grup de 4 persoane narmate, n cladirea Scolii generale nr. 2: informatia nu a fost confirmata La orele 23.55, cercetarea prin radiolocatie a descoperit 2 elicoptere (tinte), evolund dinspre Vest, la o distanta de 70-90 km. La putin timp din garnizoana Trgu-Mures s-a comunicat ca n cursul unui discurs rostit n limba maghiara n fata unui numar mare de oameni, un lider al manifestantilor - Kiraly - a afirmat ca etnicii maghiari actioneaza pentru reconstituirea fostei Regiuni Autonome Maghiare, pentru a se elibera de asuprirea romneasca. Odata cu declansarea si amplificarea actiunilor de razboi psihologic si radioelectronic, a actiunilor de dezinformare si diversioniste, n seara zilei de 22 decembrie 1989, A.4-a, a trecut cu majoritatea fortelor la apararea zonei de operatii de Vest, iar n municipiul Cluj-Napoca a continuat sa asigure paza si apararea obiectivelor ncredintate.
428

n ziua de 23 decembrie 1989, ntre orele 00.00-00.15, comandantul marii unitati de vnatori de munte din MiercureaCiuc, a raportat comandantului A.4-a ca n aceasta localitate elemente violente s-au dedat la atrocitati, crend o stare generala de confuzie si panica n rndul populatiei. Comandantul armatei a ordonat luarea unor masuri de ntarire a pazei cazarmilor raportnd despre aceasta situatie la Marele Stat Major. Pe baza ordinului primit de la esalonul superior, a dispus trimiterea unui pluton de vnatori de munte, pentru apararea sediului politico-administrativ al municipiului. La orele 00.03, trei baterii de artilerie antiaeriana din U.M. 01419 Floresti au deschis foc asupra unei tinte aeriene care evoluau dinspre Vest. ntre orele 00.05-00.30, la comandamentul armatei au fost primite mai multe informatii despre descoperirea unor tinte aeriene n raioanele localitatilor Satu-Mare, Oradea, Dej si semnalarea a numeroase tinte, evolund dincolo de frontiera n spatiul aerian al Ungariei. Informatiile au fost raportate gl. mr. Gusa Stefan, iar unitatile militare subordonate au fost atentionate asupra pericolului unui atac masiv din aer. La orele 00.50, legaturile prin telefonul operativ, au fost perturbate grav, fara ca specialistii din M.I., care asigurau functionarea acestora, sa poata furniza vreun fel de explicatii. La orele 01.15, a fost provocata o alarma falsa, cu privire la un atac asupra Aeroportului din Trgu-Mures.
429

La ora 01.57, subunitati de artilerie antiaeriana, din U.M. 01419 Floresti au executat, din nou, foc asupra unei tinte aeriene n evolutie din directia Vest. La orele 02.00, s-au primit informatii despre debarcarea unor subunitati de desant aerian n apropierea Aeroportului SatuMare si ntr-un raion situat la circa 20 km de acest oras. Comandantul armatei a ordonat luarea de masuri pentru respingerea atacului asupra Aeroportului si pregatirea pentru interventie a unitatilor de blindate din municipiul Baia-Mare. Informatia s-a dovedit falsa. ntre orele 02.10-02.30, s-a primit de la comandantul unitatii militare din Huedin, informatia ca este posibil un atac cu elicoptere, mpotriva unitatii din zona. Comandantul armatei a ordonat masuri pentru respingerea cu foc a atacului cu forte proprii, dar si interventia a 4 grupe de cercetare pentru apararea obiectivului. La ora 02.25, a fost semnalat un atac asupra Uzinei de Apa nr. 2 Floresti, n care scop a fost trimisa o subunitate de ntarire, din U.M. 01215 Floresti. n jurul aceleiasi ore, au fost receptionate stiri despre confruntarile dramatice din Sibiu si despre solicitarea de ajutor cu munitii pentru Scoala Militara de Ofiteri Activi Nicolae Balcescu. La orele 02.44, subunitati de artilerie antiaeriana au executat foc asupra unei tinte n evolutie din directia Vest-Nord-Vest. La orele 02.45, s-a primit o informatie despre deplasarea unei coloane blindate, n directia Aeroportului Cmpia Turzii. Comandantul armatei a ordonat executarea cercetarii n raionul respectiv si pregatirea pentru actiune a unei subunitati de tancuri
430

din garnizoana Turda. Informatia nu s-a confirmat, iar ordinul de deplasare a subunitatii de tancuri a fost anulat. n jurul orei 03.00, mai multe informatii primite la comandamentul armatei au conturat posibilitatea unui atac cu blindate asupra cazarmilor din Floresti. Au fost luate masuri de pregatire a mijloacelor antitanc, dar informatiile s-au dovedit false. La orele 03.00 si 03.07, subunitati de artilerie antiaeriana din U.M. 01419 Floresti au tras 61 lovituri asupra unor tinte ce evoluau din directia Vest-Sud-Vest. La orele 03.36, cercetarea radio a armatei a interceptat o convorbire radio, ntre orasele Cluj-Debretin, cu particularitati de lucru ale armatei ungare. Ulterior, legatura nu a mai fost reluata pe frecventa respectiva. ntre orele 03.15-03.30, avnd n vedere informatiile potrivit carora desantul aerian inamic si pericolul prezentat de amenintarile formulate de grupuri de revolutionari maghiari, la apelul comandantului Centrului Militar Judetean Satu-Mare, comandantul armatei a dispus pregatirea pentru interventie a subunitatilor din garnizoana Zalau. Deoarece informatiile nu s-au confirmat, a fost trimisa numai o subunitate, pentru ntarirea apararii la Aeroportul Satu-Mare. La orele 03.43 si 03.45, subunitati de artilerie antiaeriana din U.M. 01419 Floresti, au executat foc asupra unei tinte aeriene n evolutie dinspre Nord-Vest si dinspre Sud. Informatiile despre tintele aeriene care au evoluat n spatiul aerian romanesc pna la aceasta ora au fost receptionate prin reteaua unica de nstiintare asupra situatiei aeriene. Toate tintele asupra carora s-a executat foc, au fost interceptate si urmarite pe ecranele radiolocatoarelor, avnd caracteristici specifice unor formatiuni de
431

elicoptere aflate n zbor si ale caror traiecte venite dinspre Ungaria. Pe parcursul traseelor, existenta acestor tinte a fost confirmata si prin observatii vizuale. Toate tragerile s-au executat datorita conditiilor improprii de vizibilitate numai pe baza datelor de radiolocatie. Dupa deschiderea focului tintele au disparut de pe ecranele radiolocatoarelor. ntre orele 03.30-05.00, s-au primit informatii despre ciocniri armate n municipiul Arad, puse pe seama prezentei probabile n garnizoana a gl. mr. (securitate) Mihale Velicu cu 1 grup de 29 teroristi. Comandantul armatei a ordonat comandantului Marii Unitati din municipiul Arad sa ntareasca paza si apararea obiectivelor militare si Aeroportului, restabilirea ordinii n municipiu si apararea obiectivelor civile de importanta deosebita. n acelasi interval de timp, comandantul armatei a stabilit masuri pentru apararea ferma a obiectivelor militare din garnizoana Miercurea-Ciuc si pentru interventia cu forte la: Uzina de Armament din Cugir (50 militari); institutii si unitati economice din Alba Iulia (150 militari); institutii si unitati economice din Deva (100 militari); releul de comunicatii Bihor (100 militari). ntre orele 06.00-07.00, comandamentul armatei a realizat o sinteza a datelor raportate de marile unitati si unitatile subordonate, iar gl. col. Topliceanu Iulian a raportat telefonic la Marele Stat Major, despre situatia concreta din zona de responsabilitate. Esalonul superior a dat unele orientari, privind conduita n continuare a armatei, confirmnd n esenta ordinele transmise anterior. n cursul zilei, avalansa de informatii reale si false despre actiuni teroriste a continuat. n principiu, ele vizau actiunea unor persoane suspecte, lucratori sau fosti lucratori ai M.I., alti cetateni romni
432

sau straini. Au fost primite peste 60 de astfel de informatii, care au fost verificate n majoritatea lor, fara a fi luate masuri de retinere a unor persoane. De asemenea, au sosit informatii despre executarea unor atacuri teroriste si din elicoptere, asupra aeroportului Someseni, debarcari de desant n mprejurimile municipiului (Feleac, Iara, Baisoara), deplasari de coloane blindate sau autovehicule ale teroristilor, rafuieli n unele ntreprinderi pe teme politice si etnice, precum si despre manifestari extremiste maghiare. Pentru verificarea acestor informatii, s-a procedat de la caz la caz, fie prin confirmare telefonica, fie prin trimiteri de patrule militare la fata locului. S-a stabilit cu certitudine ca n unele cazuri au fost confuzii si erori, dar au fost si situatii reale n care persoane neidentificate au executat foc. Despre aceste actiuni s-a raportat esalonului superior ca au fost avertizate unitatile. Fortele destinate pentru paza si apararea obiectivelor, ca si cele de cercetare si interventie nu au facut uz de arma cu exceptia urmatoarelor situatii: - la orele 18.25, o subunitate de artilerie antiaeriana din dispozitivul de aparare a aeroportului Someseni, a deschis focul asupra unei tinte aeriene n evolutie, din directia Est; - n cursul zilei, un cetatean a refuzat sa se supuna verificarii de catre o grupa dispusa n perimetrul comandamentului armatei, fortnd barajul cu autoturismul sau. n urma focului executat asupra pneurilor autoturismului, conducatorul acestuia a fost ranit n picior; - n cursul noptii, n urma unor apeluri repetate si contradictorii, au fost trimise, succesiv, 2 patrule, pentru verificarea informatiilor privind declansarea unor actiuni teroriste, n zona podului I.R.A. (la Est de Cluj). n acest loc, un militar din patrula a fost ranit usor de un foc de arma tras de o persoana ramasa neidentificata.
433

Informatii asemanatoare au sosit si din alte zone de responsabilitate ale A.4-a, n special din localitatile Turda, Alba Iulia, Satu-Mare, Baia Mare, Oradea, Huedin, Ciucea, Cugir, Trgu-Mures. Ziua de 24 decembrie 1989, a fost ultima din perioada de maxima tensiune n psihoza generata de confruntarea cu teroristii. n acest context, pe tot parcursul zilei, la comandamentul armatei au parvenit stiri despre actiuni teroriste executate n diverse puncte ale municipiul Cluj si n mprejurimi. Au continuat totodata, evolutiile unor tinte a caror apartenenta nu a putut fi identificata, n spatiul aerian al zonei de Vest. n primele ore ale diminetii, comandantul A.4-a, gl. col. Topliceanu Iulian a participat la o sedinta a C.J. F.S.N. condus de actorul Dorel Visan si n care fusesera cooptati si ofiteri din garnizoana. Cu aceasta ocazie s-au pus bazele unui sistem unic de paza militara a sediului. In contextul acestei actiuni, dintr-o sursa care nu a putut fi identificata, la comanda armatei a sosit urmatoarea informatie, sub forma unui bilet scris de mna: Astazi se organizeaza un Tribunal Suprem. Toti ostasii sa fie adusi n unitati. Sa fie mobilizati toti rezervistii. Oamenii sa mearga la lucru la toate posturile. Garzile Patriotice sa fie narmate sa aiba arme si munitii suficiente. Teroristii sunt din Libia, Siria si Iran; de aceea U.R.S.S.-ul nu a luat o atitudine ferma. Suntem n stare de alarma. Toate trupele M.I. sa fie astazi dezarmate si duse n unitati ale M.Ap.N. Se urzeste un complot din partea elementelor ostile ale Securitatii. Grupurile teroriste sunt organizate pe maximum 5 persoane care nu se cunosc ntre ele. Fiecare grupa are o misiune pe variante, este independenta si nu tine legatura cu conducerea; fiecare grupa poate avea minimum 10 variante; teroristii au acte legale. Daca
434

toata conducerea superioara va fi executata, ntregul plan al teroristilor va fi anihilat. Comentariul Comisiei : Este o dovada a efortului care se facea ca n Romnia sa fie declansat un razboi civil. ntre orele 11.32-12.48, subunitati de rachete si artilerie antiaeriana din compunerea U.M. 01419 si U.M. 01463 Floresti, au executat trageri pentru combaterea unor tinte aeriene ce evoluau din directia Vest si Sud-Vest, primind indicatii tehnice c majoritatea tintelor au fost lovite. n urma cercetarilor efectuate ulterior n zona, nu au fost descoperite urme relevante. Pe baza ordinelor esalonului superior, s-au luat masuri pentru ncetarea activitatii organelor de contrainformatii, inventarierea armamentului, munitiilor si aparaturii din dotarea acestora si anihilarea posibilitatilor de a desfasura actiuni dusmanoase de catre unele cadre din organica lor. n esenta, aceasta actiune s-a desfasurat fara incidente, majoritatea personalului apartinnd acestor organisme intrnd n structurile unitatilor militare si ulterior primind misiuni similare cu ale cadrelor armatei. Principalele puncte n care s-au nregistrat actiuni suspecte n ziua de 24 decembrie 1989, au fost cele din cartierul ntre Lacuri (persoane neidentificate au executat foc cu arme automate) zona podului de la I.R.A. cartierul Manastur si n zona Garii. n numeroase cazuri informatiile au vizat masini si persoane suspecte, actiuni izolate ale unor cadre de securitate, semnalarea unor case conspirative ale Securitatii, persoane ce ar detine arme. Pentru verificarea acestor informatii, comandantul armatei a trimis patrule si subunitati de interventie dotate cu T.A.B.-uri. Nu s-au
435

nregistrat victime. Avnd n vedere pericolul prezentat de existenta unor arme la persoane civile precum si datorita ordinului primit de la esalonul superior, s-a organizat si s-a actionat pentru strngerea, nregistrarea si depozitarea n conditii de siguranta, a tuturor categoriilor de arme ajunse n mna populatiei. Tot n aceasta zi s-a organizat deplasarea la Bucuresti, sub protectie militar, a doamnei Doina Cornea, pentru a participa la sedinta de constituire a Consiliului National al F.S.N Ziua de 25 decembrie 1989 a fost marcata ndeosebi de reducerea substantiala a informatiilor cu referire la actiuni teroriste sau provocari. Pe de alta parte, a crescut eficienta activitatii comandamentelor si unitatilor, astfel nct s-au putut depista cu mai multa usurinta informatiile false, evitndu-se confuziile si erorile. ncepnd cu ziua de 26 decembrie 1989, organele de Politie si-au reintrat n atributii, initial n cadrul unor patrule mixte cu militari din M.Ap.N., pentru a le feri de reactiile violente ale unor grupuri anarhiste. A nceput aplicarea prevederilor Decretului C.N.F.S.N. privind integrarea fortelor Trupelor de Securitate n cadrul armatei, ca forte de paza si ordine. Tot n aceasta zi a fost organizata si s-a desfasurat nhumarea eroilor Revolutiei cazuti n data de 21 decembrie 1989. Ceremonia funerara a avut loc fara incidente, totusi unele persoane civile din cortegiu au avut manifestari ostile fata de armata. Cu circa 2 ore nainte, n apropierea Cimitirului Eroilor au fost semnalate rafale de arme automate, executate de persoane neidentificate. Pentru prevenirea repetarii unor asemenea situatii, n zona au fost dispuse subunitati de paza si aparare.
436

Catre orele 15.00, dupa luarea la cunostinta despre numirea gl. col. Militaru Nicolae n functia de ministru al apararii nationale, la Comandamentul A.4-a, s-a primit o Nota Telefonica, avnd urmatorul continut: Potrivit ordinului ministrului apararii nationale, se repun n ordine toate unitatile militare. Cele plecate n alte garnizoane vor actiona conform ordinelor Marelui Stat Major. Se vor lua zilnic informatii privind situatia lor, iar la terminarea misiunii se vor trimite reprezentanti de la comandamentul de armata sau de la marea unitate pentru luarea lor n primire. Se va continua executarea patrularilor pe directiile periculoase, pentru mentinerea ordinii si linistii publice, ndeosebi noaptea. Nu se va slabi paza obiectivelor militare. Se vor reorganiza, daca este nevoie, dispozitivele de paza din afara unitatilor, retragndu-se tancurile. Se va executa n continuare sau se va participa, la scotocirea locurilor periculoase (depozite, adaposturi) ale teroristilor. Se vor pastra sub paza teroristii capturati, materialele, armamentul si munitiile gasite asupra lor. Potrivit hotarrii comandantilor se va relua programul pregatirii de lupta, functie de situatie. Ordinul a fost retransmis la toate marile unitati si unitati subordonate cu precizari specifice. 5.4.2. Descrierea actiunilor Garzilor Patriotice n municipiul Cluj-Napoca si judetul Cluj. Din Raportul M.Ap.N. ncepnd cu data de 18 decembrie 1989, n baza ordinului Statului Major Central, s-a scos de la U.M. 01278 Cluj cantitatea de 1.560 cartuse si 138 pusti tip G.P., model 1975, care au fost depozitate la sediul fostei Militii a municipiului Cluj-Napoca. Scopul acestei actiuni a fost asigurarea cu armament si munitie a patrulelor mixte, realizate mpreuna cu lucratori de militie. ntreaga cantitate de armament si munitie a fost nsa ridicata n
437

dimineata zilei de 23 decembrie 1989 si transportata la magazia de armament a G.P., la punctul de pastrare-distributie a Statului Major Central. n seara zilei de 23 decembrie 1989, la solicitarea si n urma insistentelor unor conducatori de unitati economice si ca urmare a ncordarii create datorate actiunilor de dezinformare si razboi psihologic, cu aprobarea Statului Major Central si acordul comandantului A.4-a, s-a distribuit munitie de razboi unui numar de 5 ntreprinderi din municipiul Cluj-Napoca si la 7 unitati economice din municipiul Turda. n ziua de 25 decembrie 1989, ca urmare a existentei unor actiuni teroriste, s-a mai distribuit unui numar de 9 ntreprinderi din municipiul Cluj-Napoca si 6 ntreprinderi din municipiul Dej, munitie de razboi pentru paza si apararea unor obiective importante, precum si pentru a oferi posibilitatea subunitatilor sa intervina oportun, la nevoie. Cu aceasta ocazie s-a precizat ca munitia sa fie depozitata n magaziile de armament si munitie ale ntreprinderilor, iar distribuirea sa se faca numai n caz de forta majora. n municipiul Cluj-Napoca, s-au distribuit celor 16 ntreprinderi 40.940 cartuse, n municipiul Turda 31.840 cartuse, iar n municipiul Dej 13.200 cartuse. Din cantitatea de munitie distribuita, au fost consumate 6 cartuse, n doua situatii, astfel: - pe comunicatia spre platforma C.U.G. Cluj-Napoca, o patrula formata din luptatorii G.P., care asigurau paza combinatului, au tras 2 cartuse ca foc de avertisment, ca urmare a nesupunerii la
438

somatie a unui sofer ce conducea o autobasculanta. Nu au fost victime; - o patrula formata din luptatorii G.P., care executau paza apropiata a I.M.M.R. 16 Februarie Cluj-Napoca, a deschis foc de avertisment consumnd 4 cartuse, datorita aparitiei unor cetateni ce nu s-au oprit la somatie. Nu au fost nregistrate victime. n ziua de 27 decembrie 1989, s-a predat unitatilor militare gestionare, ntreaga cantitate de munitie aflata asupra G.P. La data de 30.04.1990, a fost predat ntregul armament. Munitia consumata a fost justificata cu ocazia predarii. Ca urmare a activitatilor desfasurate, n cadrul personalului G.P. nu au existat victime si n relatiile cu populatia civila nu s-au nregistrat actiuni provocatoare, violente. n perioada 16-31 decembrie 1989, G.P. au actionat pe baza ordinelor esaloanelor superioare, pentru apararea unor obiective de importanta deosebita, precum si mpreuna cu lucratori de militie, n cadrul unor patrule mixte, pentru mentinerea ordinii si linistii publice. (Documentar G.P. nr. S 2028/R/24.01.1991 - 517 din 12.03.1992, Anexa nr. 8, pag. 42). 5.4.3. Actiunile Trupelor de Securitate. Material obtinut de la M.I. (Jandarmeria) n judetul Cluj-Napoca, la data de 16 decembrie 1989, Trupele de Securitate si desfasurau activitatile specifice . n perioada 16-31 decembrie 1989, subunitatile Trupelor de Securitate, trebuiau sa execute ca misiuni permanente, paza si apararea unor obiective de importanta deosebita.
439

n ziua de 17 decembrie 1989, orele 08.00, unitatile de securitate au trecut la aplicarea masurilor instituite n Situatia de Alarmare nr. 2, din Ordinul M.I. nr. 0230, punnd accent pe pregatirea suplimentara a efectivelor, n vederea executarii misiunilor specifice. n seara aceleiasi zile, la orele 19.30, n baza ordinului D.S.S., se trece la executarea indicativului Alarma de lupta, n scopul pregatirii tuturor subunitatilor n vederea ndeplinirii unor noi misiuni mpotriva unor posibile manifestatii anticeausiste. n acest sens, au fost luate masuri de suspendare a tragerilor, aplicatiilor si convocarilor de pregatire; au fost sistate concediile, permisiile si nvoirile. n ziua de 18 decembrie 1989, orele 12.25 ca urmare a evenimentelor petrecute la Timisoara din ordinul transmis de comandantul Trupelor de Securitate s-a introdus Stare de Necesitate. Pna n data de 21 decembrie 1989, orele 14.30, s-au executat misiuni numai n municipiul Cluj-Napoca si n localitatile unde erau dislocate celelalte efective din paza si apararea obiectivelor. La aceeasi ora, din ordinul sefului inspectoratului judetean al M.I. Cluj-Napoca, o parte din subunitatile Trupelor de Securitate, au fost solicitate sa participe la actiunile contra manifestatiilor anticeausiste. n actiuni, au fost angajate 7 plutoane, cu un efectiv de 20 cadre si 154 militari n termen. Tinuta militarilor era de instructie, tip M.T., cu armamentul din dotare si 2 ncarcatoare cu munitie de razboi, n gentile port-ncarcatoare, iar plutonul antiterorist si de securitatemilitie si cu scuturi casti si bastoane din cauciuc.
440

Conform ordinului, un numar de 5 plutoane, au participat la realizarea unor cordoane de ordine dupa cum urmeaza: - la ora 14.55, au realizat un baraj n zona Fabricii de Caramida, cu misiunea de a interzice afluirea grupurilor de manifestanti dinspre zona industriala spre centrul orasului. n jurul orelor 15.10, dispozitivul a fost penetrat de grupul de demonstranti, fara a se nregistra incidente sau acte de violenta. - din ordinul sefului I.J.M.I., subunitatile s-au deplasat n piata Liebknecht, unde cu aceeasi misiune, au blocat str. Oasului. La sosirea n acest punct, n urma discutiilor dintre manifestanti si fortele de ordine, fara a fi folosita violenta de nici una din parti, cordonul a fost depasit, subunitatile regrupndu-se n asteptarea altor ordine. n junii orei 17.00, s-a dat ordin ca subunitatile respective sa completeze dispozitivul format din forte apartinnd M.I. si M.Ap.N. n zona Piata Libertatii, astfel: - n fata cofetariei Carpati, cele 2 plutoane cu scuturi si casti au realizat dispozitiv de blocare mpreuna cu plutonul cadre de la militia judetului si forte M.Ap.N.; - strazile 23 August, M. Kogalniceanu, Universitatii dinspre strazile Avram Iancu si Florilor, cu alte 3 plutoane. n acest dispozitiv subunitatile au ramas pna la data de 22 decembrie 1989, ora 01.00, mai putin plutonul antiterorist, care, ncepnd cu orele 21.00 a actionat mpreuna cu militari din M.Ap.N. n fata bufetului Corvinul, iar ntre orele 22.00-24.00, pentru blocarea strazii Napoca. n jurul orelor 01.00, cele 5 plutoane, s-au regrupat si s-au deplasat n cazarmi unde au ajuns la orele 01.15. Pe toata durata participarii acestor subunitati n municipiul
441

Cluj-Napoca, nu a fost folosit armamentul si munitia, nu au fost nregistrate incidente deosebite ntre manifestanti si militar n termen. NOTA COMISIEI: Aceasta este declaratia obtinuta de la M.I. si verificata de noi. Subunitatile de asigurare de lupta ce constituiau rezerva din cazarma au primit ordin de la seful Inspectoratului Judetean al M.I. sa se deplaseze n Piata Libertatii unde, n jurul orelor 16.30 au realizat urmatorul dispozitiv: - un pluton a blocat piata, n fata cofetariei Carpati cu frontul orientat spre str. dr. Petru Groza - un pluton a blocat Piata Libertatii n dreptul magazinului Bijuteria si n apropierea intrarii n biserica Franciscana de lnga statuia lui Matei Corvin, orientat cu fata spre str. 30 Decembrie. Subunitatile au ramas n acest dispozitiv pna n jurul orelor 01.00, cnd s-au deplasat la unitati. n dispozitivul existent, n jurul orelor 18.00, s-a utilizat focul cu munitie de razboi - masele de manifestanti executau presiuni pentru penetrarea cordoanelor, fapt ce a determinat ca fortele armate existente n contact nemijlocit cu acestea sa execute foc, moment n care si 5 militari din subunitatile de securitate au executat foc consumnd 61 cartuse. n ziua de 22 decembrie 1989, situatia agravndu-se, au fost folosite 2 plutoane, respectiv cel antiterorist, dispus la sediul I.J.M.I. si cel de securitate-militie, n jurul fostului C.J.P., cuprins ntre magazinul Bijuteria si biserica Franciscana. n acest dispozitiv mai existau forte apartinnd M.Ap.N. precum si subunitati de luptatori din G.P.
442

n jurul orelor 12.00, cnd dupa fuga dictatorului, plutonul de securitate-militie s-a retras n cazarma, iar plutonul antiterorist a ramas la dispozitia C.J. F.S.N. Cluj si a reprezentantilor A.4-a. ncepnd cu dupa-amiaza zilei 22 decembrie 1989, efectivele trupelor de securitate au executat misiuni de consolidare a revolutiei si pentru mentinerea unui climat de siguranta civica n municipiul si judetul Cluj. Subunitatile de securitate-militie au continuat sa participe mpreuna cu organele de militie la actiunile de paza si ordine n municipiul Cluj si la nsotirea trenurilor de marfa specializate. n aceeasi zi, la orele 22.30, din ordinul C.J.F.S.N., s-a luat n paza sediul Directiei de Radio-Televiziune Cluj. ncepnd cu ziua de 23 decembrie 1989 n baza aceluiasi ordin, au fost luate n paza si aparare, statia de oxigen a Combinatului de Utilaj Greu, statia de hidrogen de la Sinterom si depozitul P.E.C.O. de pe str. Masinistilor. n aceeasi zi, la orele 12.00, au participat la descarcarea, depozitarea si controlul antiterorist a medicamentelor sosite la Directia Sanitara si la Oficiul Farmaceutic Cluj. Totodata, au fost luate n paza depozitul de produse P.E.C.O. Dezmir Cluj, transformator statie electrica de nalta tensiune Manastur Cluj si transformator statie electrica de nalta tensiune Gadalin. S-a continuat, de asemenea, executarea misiunilor permanente ale trupelor de securitate, cu exceptia controlului antiterorist si antideturnare de la aeroportul Someseni, care a fost preluat de U.M. 01278 Someseni, n dupa-amiaza zilei de 31 decembrie 1989.
443

Cercetarile efectuate de organele Procuraturii Militare asupra activitatii trupelor de securitate, au dus la concluzia ca nici un cadru sau militar n termen nu este implicat n actiuni de represalii a maselor. n toata aceasta perioada, nu s-au nregistrat morti sau raniti n rndul personalului trupelor de securitate. (Documentar Dosar nr. 0237370/18.03.1991 C.T.J. si Documentar nr. 014083 (383)/27.04.1993). 5.4.4. Principalele actiuni desfasurate de organele locale ale Securitatii judetului Cluj. Raport prezentat de S.R.I. Fosta Securitate Cluj cu atributii la nivelul judetului, organizata pe servicii, cu sarcini n municipiul Cluj-Napoca, cu alte forme de organizare n municipiul Turda, Dej si n orasele Gherla si Huedin, n perioada 16-22 decembrie 1989, a desfasurat misiuni specifice prevazute n ordinul de Alarma de lupta partiala existent n perioada respectiva. n cadrul acestor misiuni, n Cluj-Napoca, Turda, Dej, Gherla si Huedin, nu au existat conflicte cu populatia n care sa fie implicate si cadre ale fostei securitati judetene. Ordinul de alarma partiala a fost prelucrat imediat dupa primire, cu toti lucratorii de securitate. n baza aceluiasi ordin, la sediile fostei securitati judetene, s-au pus n aplicare prevederile planurilor proprii de aparare a acestor unitati. Este de retinut faptul ca n seara zilei de 17 decembrie 1989, ntregul efectiv de lucratori a fost consemnat n sediile de lucru, n tinuta civila, avnd fiecare asupra sa, pistolet Carpati cu 12 cartuse, precizndu-se ca munitia se pastreaza n ncarcator.
444

Totodata, n baza aceluiasi ordin, ofiterii cu atributiuni informativ-operative pe linie de contrainformatii economice, au primit misiunea sa se deplaseze n obiectivele economice de care raspundeau. Pentru ndeplinirea misiunilor primite, s-a ordonat sa se conlucreze cu conducerile de partid si cele administrative ale unitatilor economice n cauza. n acelasi timp, s-a ordonat ca lucratorii serviciului de filaj, sa ndeplineasca misiuni pentru a realiza controlul informativoperativ asupra strainilor prezenti n municipiul Cluj-Napoca si cunoscuti ca realizau activitati de natura informativa n favoarea unor servicii de spionaj straine. Misiunile specifice ordinului de alarma de lupta partiala s-au derulat pna n ziua 22 decembrie 1989, orele 15.00, cnd unitatea a fost preluata sub controlul armatei si al fortelor revolutionare. n obiectivele economice din judetul Cluj nu au avut loc nici un fel de evenimente, astfel ca, ntreaga avutie a fost preluata intacta de armata. n contextul derularii evenimentelor, n ziua de 21 decembrie 1989, militia a continuat masurile de supraveghere a locuintei Doinei Cornea, prilej cu care a constatat ca la domiciliul acesteia si-au facut aparitia mai multe persoane n tinuta civila, neidentificate, pe care, la iesirea din imobil, le-au retinut si dus la sediul militiei municipiului Cluj-Napoca. Despre aceste persoane a fost sesizata conducerea securitatii judetene, care a ordonat ca mr. Herta Gheorghe, sa poarte o discutie cu cei n cauza. Ofiterul respectiv a avut o comportare abuziva si violenta fata de acestia, fapt pentru care a fost cercetat, judecat si condamnat.
445

Precizam ca n ziua de 21 decembrie 1989 cnd evolutia manifestarilor populatiei luase amploare si se anticipa caderea puterii existente, s-a dispus ca lucratorii de securitate ce ndeplineau misiuni specifice ordinului de alarma de lupta partiala, sa nu aiba asupra lor armamentul si legitimatiile de serviciu. (Documentar S.R.I., nr. S/7106/28.04.1993, pag. 2). Misiuni specifice n zilele respective au ndeplinit lucratorii de filaj, nsa acestia nu au avut asupra lor armamentul si munitia, nefiindu-le distribuite. (Documentar S.R.I., nr. S/7106 din 28.04.1993, pag. 2). Ofiterii de contrainformatii economice, ramnnd n obiectivele de care raspundeau, au predat armamentul si munitia din dotare cadrelor din M.Ap.N. care au preluat paza ntreprinderilor respective n seara zilei de 22 decembrie 1989". (Documentar S.R.I., nr. S/7106/28.04.1993, pag.2). ntregul armament si munitia din dotarea fostei Securitati judetene a fost predat integral n dimineata zilei de 23 decembrie 1989, delegatului de la U.M. 52563 Cluj. n rndul lucratorilor de securitate nu au fost cazuri de morti sau raniti. Efectivele au fost prezente n sediu pna n ziua de 22 decembrie 1989, orele 15.00, cnd la sosirea revolutionarilor, au predat sediul si s-au retras la domiciliu, revenind n dimineata zilei de 23 decembrie 1989, cnd au fost integrati fortelor M.Ap.N. si consemnate la sediu pna n ziua de 26 ianuarie 1990. n acest interval de timp, nu a fost ndeplinita nici o misiune, iar la 26 ianuarie 1990, s-a comunicat ordinul ministrul apararii nationale, potrivit caruia efectivele serviciilor informative au fost trecute n rezerva cu ncepere din data de 24.01.1990. (Documentar S.R.I., nr. S/7106/28.04.1993, pag. 2-3).
446

5.4.5. Principalele activitati desfasurate de organele de Militie ale municipiului si judetului Cluj. Din raportul prezentat de M.I. catre Comisia senatoriala 5.4.5.1. Perioada 16-20 decembrie 1989 n acest interval s-au executat activitati specifice muncii n toata Militia judetului Cluj pentru prevenirea si contracararea infractiunilor, asigurarea ordinii si linistii publice apararea vietii si integritatii persoanei, avutului public, supravegherea si dirijarea circulatiei. Fortele au fost dispuse n teren n conformitate cu situatia operativa de pe raza de competenta, planurile de ordine si paza existente, buletinul postului, actionndu-se n cooperare cu militari din Trupele de SecuritateMilitie si membri ai Garzilor Patriotice. La punctele de control circulatie, situate n localitatile Apahida, Feleacu si Furculesti, conform ordinului I.G.M., s-au organizat filtre totale. Tinuta cadrelor care au actionat n dispozitivele de ordine si paza, a fost militara, cu armamentul din dotare (pistol Carpati, model 1974 si 12 cartuse), n timp ce alte cadre implicate n activitati operative proprii s-au aflat n tinuta civila. ntruct n aceasta perioada, pe raza de competenta nu s-au produs evenimente, nu s-a impus interventia lucratorilor de militie. n dimineata zilei de 21 decembrie 1989 s-a primit informatia ca un grup mare de muncitori de la C.U.G. a pornit spre centrul municipiului Cluj-Napoca, scandnd Jos dictatura Ceausescu!, Fara violenta!, Armata e cu noi! etc.
447

Seful Inspectoratului Judetean M.I., gl. mr. Serbanoiu Ioan, l-a informat cu acest aspect pe primul secretar al Comitetului Judetean P.C.R. Moga Ioachim care a ordonat sa se trimita forte pentru a-i opri, urmnd ca la fata locului sa se deplaseze secretarul cu probleme organizatorice Constantin Dascalescu, care sa-i determine sa revina n combinat si acolo sa se discute toate problemele solicitate. Executnd ordinul primit, gl. mr. Serbanoiu Ioan a trimis spre C.U.G. plutonul de interventie al Militiei municipale (format din 34 ofiteri si subofiteri), cu armamentul din dotare, unde mpreuna cu organele de interventie ale trupelor de securitate, trebuiau sa realizeze blocarea accesului manifestantilor catre centru. Datorita disproportiei dintre numarul demonstrantilor si cel al fortelor de ordine, nu s-a reusit obiectivul ordonat astfel ca, fara a se produce acte de violenta ntre cele doua parti, cordonul a fost strapuns, pe grupuri dispersate. S-a raportat aceasta situatie primului secretar, care a ordonat ca fortele de ordine sa se replieze si sa opreasca multimea pe un alt aliniament. Aceasta actiune nu a mai fost posibila, plutonul de interventie al militiei a fost retras n unitate. Odata cu afluirea demonstrantilor catre zona centrala, din ordinul primului secretar, Moga Ioachim, plutonul de interventie al militiei a ocupat pozitii lnga cinematograful Republica din Piata Mihai Viteazu, n spatele efectivelor armatei care erau deja n dispozitiv. n acest punct nu a fost nevoie sa se intervina, deoarece masele de oameni se ndreptau catre piata Libertatii. n jurul orelor 15.45, din zona Pietei Libertatii, s-au auzit focuri de arma, situatie n care, din ordinul sefului inspectoratului judetean
448

al M.I., plutonul de interventie al militiei s-a deplasat n acea zona, constatnd ca sunt morti si raniti n piata Unirii, n apropierea hotelurilor Continental si Astoria, a strazilor Horea si Motilor. Lucratorii de militie au asigurat transportul ranitilor la spitale si paza locurilor unde se aflau cadavrele, pna la sosirea procurorului militar sef, care a nceput cercetarile. Tot din ordinul gl. mr. Serbanoiu Ioan, ca urmare a informatiilor ca s-a executat foc de arma, loctiitorul sefului Militiei Judetene, lt. col. Marincas Victor, cu o grupa de militieni, s-a mai deplasat n jurul orelor 23.00-24.00, la Fabrica de Bere si n piata Marasti, unde cele sesizate s-au confirmat, n aceste locuri fiind observate doua cadavre si respectiv unu, aspecte ce au fost comunicate Procuraturii Militare, competenta n cercetarea unor asemenea cazuri. n jurul orelor 24.30, dupa ce au dispersat pe manifestanti, plutonul de interventie a fost retras n unitate, ramnnd n teren doar patrulele si posturile de paza destinate n mod curent pentru asigurarea ordinii si linistii publice si paza unor obiective. n zonele unde s-au nregistrat morti si raniti, nu au fost dispusi, n cadrul dispozitivelor, lucratori de militie. Pe tot timpul prezentei n teren, fortele de militie nu au folosit armamentul din dotare, nici macar pentru avertisment. n ziua de 22 decembrie 1989 ntre orele 09.00-11.00, s-au format grupuri foarte mari de manifestanti care s-au ndreptat din zona industriala nord a municipiului, pe mai multe trasee, spre centrul municipiului, unde au ajuns n jurul orelor 11.00.
449

n jurul orelor 12.00, o coloana de manifestanti s-a oprit n fata Militiei municipiului Cluj-Napoca, scandnd lozinci anticeausiste si anticomuniste. Comandantul unitatii, lt. col. Blaga Grigore, a purtat un dialog cu acestia si le-a precizat ca militia este alaturi de Revolutie, iar la reprosul ca militia ar fi tras n manifestanti, li s-a explicat ca nici un lucrator nu a folosit armamentul din dotare. n continuare, au solicitat sa fie nsotiti de lucratori de militie pna n centrul orasului, lucru care s-a realizat. n jurul orelor 13.00, un alt grup de manifestanti, nsotiti de un T.A.B., s-a oprit n fata sediului Militiei municipiului Cluj-Napoca, unde au solicitat punerea n libertate a detinutilor politici si a persoanelor retinute n 21 decembrie 1989. n aceasta situatie, s-a constituit o comisie, compusa din 10-12 revolutionari, care a verificat toate ncaperile si subsolul cladirii, constatnd ca nu exista arest si nici persoane retinute, fapt pe care l-au adus la cunostinta celorlalti revolutionari. Concomitent cu evenimentele de la Militia municipiului, alt grup de manifestanti s-a deplasat n fata sediului securitatii si la intrarea n militia judeteana. n urma discutiile purtate ntre comanda unitatii si grupul respectiv, s-a format o delegatie care, nsotita de mr. Moldovan Ioan, seful Serviciului Cercetari Penale, a verificat persoanele din arestul unitatii, convingndu-se ca nu sunt retinute pentru motive politice sau din rndul manifestantilor, ocazie cu care au fost puse n libertate 3 persoane sanctionate anterior evenimentelor cu nchisoare. n jurul orelor 14.00, o parte din manifestanti au patruns n Inspectorat, fara a se face opozitie din partea militienilor si au pus n libertate toate persoanele existente la data de 22 decembrie 1989 n arest, ocazie cu care s-au nregistrat unele sustrageri de
450

obiecte de inventar si bunuri corp delict, aflate n ncaperi ale militiei judetene. n aceleasi mprejurari, prin fortarea fisetelor a doi ofiteri din Compartimentul aur-valuta, cpt. Molnar Vladimir si cpt. Soim Ioan de la resedinta militiei judetene, le-au fost sustrase pistoalele din dotare si cartusele aferente (24), care au fost recuperate integral. Totodata, lt. col. Verger Victor, ofiter n cadrul aceluiasi compartiment, aflat n strada n fata Militiei, a fost dezarmat de catre multime, mprejurare n care au disparut, fara a fi recuperate, ncarcatoarele si cele 12 cartuse pe care le avea n dotare, pistolul fiind recuperat ulterior. Dupa patrunderea n sediu, mpreuna cu reprezentantii revolutionarilor si armatei, au fost luate masuri de stabilizare a situatiei, fara sa se produca pagube deosebite bunurilor din dotare. n municipiul Turda n 21 decembrie 1989, aproximativ orele 08.30, un cetatean, folosindu-se de un electrostivuitor, a distrus partial poarta de acces a autovehiculelor Militiei municipiului Turda. Nu s-a luat nici o masura mpotriva cetateanului. n jurul orelor 10.00, n fata sediului Militiei s-a adunat un numar mare de demonstranti, care scandau lozinci anticeausiste si de solidaritate cu Timisoara. Dupa discutia avuta cu seful Militiei Turda, grupul de manifestanti a parasit zona. n jurul orelor 12.00, grupul de demonstranti a revenit n fata Militiei, n numar mare, ocazie cu care au solicitat tabloul lui Ceausescu, cerere ce le-a fost ndeplinita. Totodata, au cerut eliberarea detinutilor si arestatilor politici, nominaliznd pe Bia Marian. S-a format o delegatie care, mpreuna cu comanda unitatii, a verificat arestul constatnd ca nu sunt detinuti politici, aspect comunicat si celorlalti demonstranti, dupa care au plecat din fata Militiei.
451

n municipiul Dej Grupul de manifestanti a intrat n sediul fostului Comitet Municipal de Partid, n jurul orelor 13.00, unde se afla si seful militiei, mpreuna cu doi lucratori din subordine. Manifestantii nu au cerut si nu au patruns n sediul Militiei. La Militia orasului Cmpia-Turzii Manifestantii au venit n fata sediului unitatii, dupa ce au efectuat deplasari la sediul organului local de partid. Un grup restrns a intrat n sediul Militiei si a constatat ca nu sunt persoane arestate, dupa care a plecat spre centrul orasului. Mai trziu au venit cadre ale M.Ap.N., mpreuna cu care s-au stabilit masuri de asigurare a ordinii si linistii publice si de aparare a avutului public si privat. Pe raza orasului Gherla n data de 22 decembrie 1989, n jurul prnzului, manifestantii s-au ndreptat spre sediul organului local de partid si al Militiei. O parte din lucratorii aflati n unitate au intrat n rndul manifestantilor si, ulterior, cu reprezentantii acestora si ai M.Ap.N., au constituit patrule mixte si au ntarit paza unor unitati economice. Pe raza orasului Huedin Manifestatiile au fost de mica amploare, lucratorii de militie colabornd, din primele momente, cu unitatile M.Ap.N. si cetatenii orasului.
452

n municipiile Turda si Dej si n orasele Cmpia Turzii, Gherla si Huedin, nu au avut loc incidente ntre revolutionari si lucratorii de militie si nu s-a folosit armamentul din dotare 5.4.5.2. Perioada 23-31 decembrie 1989 n perioada imediat urmatoare declansarii Revolutiei, efectivele militiei judetene au fost dezarmate de catre fortele militare ale M.Ap.N. care au ocupat sediile, iar seful Inspectoratului si seful Militiei judetene au fost retinuti, timp de mai multe zile, n incinta unor unitati militare ale M.Ap.N. din judet. n aceste zile, sub comanda si n cooperare cu cadre militare din M.Ap.N., cu reprezentanti ai F.S.N., ofiterii si subofiterii de militie de la toate municipiile si orasele judetului, au desfasurat activitati de asigurarea pazei sediilor, patrulari mixte cu efective ale armatei si Garzilor Nationale, nsotiri de convoaie care transportau ajutoare, precum si rezolvarea unor evenimente din competenta, pentru asigurarea ordinii de drept pe teritoriul de competenta. n legatura cu justificarea munitiei consumate Lucratorii Militiei judetului Cluj au consumat urmatoarele cantitati de munitie: - 43 buc. cartuse 7,62 mm trase n perioada 23-31 decembrie 1989 de lucratori de la Militia municipiului Cluj-Napoca cu ocazia patrularilor mixte, efectuate mpreuna cu forte ale M.Ap.N., pe fondul unor situatii create n teren, fara a se aduce atingere vietii sau integritatii vreunei persoane; - 10 buc. cartuse 7,65 mm trase de sg. maj. Cojocaru Stelian, ajutor sef de post n comuna Gilau, n ziua de 19 decembrie 1989, n timp ce a fost agresionat de un grup de tigani, surprinsi n flagrant de furt;
453

- 12 buc. cartuse 7,65 mm sustrase de la lt. col. Verger Victor din cadrul Militiei Judetene, n ziua de 22 decembrie 1989, cu ocazia patrunderii manifestantilor n sediul inspectoratului; - un cartus 7,65 mm tras de sg. maj. Harmath Stelian din cadrul Militiei municipiului Cluj-Napoca, n incinta unitatii, din greseala de mnuire a armamentului, fara incidente. Privind situatia mortilor si ranitilor n perioada care face obiectul raportului, cu ocazia unei interventii desfasurate n vederea restabilirii ordinii n punctele de conflict sesizate militiei, n ziua de 23 decembrie 1989, n zona statiei P.E.C.O. de pe Calea Turzii din municipiul Cluj-Napoca, plt. Muresan Ioan, membru al unui echipaj de circulatie, a fost ranit prin mpuscare, n timp ce se deplasa pentru rezolvarea unui eveniment. Nu s-au nregistrat alti raniti sau morti din rndul efectivelor. (Documentar M.I., nr. 70725/28.04.1993). n municipiul Cluj-Napoca n perioada la care se refera materialul de fata n zonele mentionate mai jos s-au produs 81 de victime dintre care au decedat 26 si au fost ranite altele 55. Astfel n zona strada Hotel Metropol Astoria n urma actiunilor de foc executate de fortele din dispozitiv au decedat 4 persoane si au fost ranite alte 8, n zona Piata Marasti a decedat o persoana si au fost ranite altele doua; n zona Piata Libertatii - Anticariat Catedrala a decedat o persoana si au fost ranite altele 6; n zona Piata Libertatii - Str. Napoca - str. Universitatii au decedat 11 persoane si au fost ranite 23; n zona Str. Motilor - Fabrica de bere au decedat 9 persoane si au fost ranite alte 15. (Sinteza procuraturii pag. 86)
454

Dupa 22 decembrie 1989 au mai fost ranite 2 persoane (pag. 217). n municipiul Turda, s-au produs 34 de victime din care au decedat 13 si au fost ranite 21. (pag. 218) Avnd n vedere contributia populatiei acestui oras la victoria Revolutiei, Comisia Senatoriala pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie - prima legislatura a propus acordarea municipiului Cluj-Napoca titlului de ORAS MARTIR. 6. EVENIMENTELE DESFASURATE IN PERIOADA 16-31.12.1989 N MUNICIPIUL SI JUDETUL SIBIU 6.1. Consideratii generale privind situatia istorica, economica, politica si sociala a municipiului si judetului Sibiu premergatoare revolutiei din Decembrie 1989 Situat n centrul Romniei, n sudul Transilvaniei, la 20 de km. de la varsarea rului Cibin n Olt, la poalele muntelui Cindrel, se nalta municipiul Sibiu, capitala judetului cu acelasi nume. Asezat n zona depresionara a Carpatilor Meridionali, orasul beneficiaza de ci de acces lesnicioase ce converg aici din toate partile tarii. n anul 1989, judetul Sibiu ngloba o suprafata de 5.422 km2 , cu o populatie de 508.647 locuitori, dispusi n 9 orase, 2 municipii si 53 de comune. Municipiul Sibiu are o populatie de 184.036 locuitori, din care 107.400 lucreaza n industrie n cele 65 de ntreprinderi din care 48 de importanta republicana.
455

Venitul total al judetului era n 1989 de 635,7 mii lei. n judetul si municipiul Sibiu functioneaza 1 facultate, 155 case de cultura, 337 biblioteci; asistenta medicala era asigurata n 1989 de 964 medici. La sfrsitul aceluiasi an productia globala agricola era de 3.908 mii lei, din care vegetala 1.989 mii lei si animala 1.919 mii lei. n anul 1989, populatia judetului era de 452.873, din care romni 397.195, germani 17.104, maghiari 19.290, tigani 18.730, alte etnii 554, iar a municipiului era de 169.656, din care romni 158.903, germani 5.601, maghiari 4.159, tigani 688, alte etnii 305. n contextul vietii social-politice si economice din Romnia la finele anului 1989, putem aprecia ca judetul si municipiul Sibiu nu constituiau o exceptie de la nenumaratele probleme sociale si economice specifice, determinate de criza generala prin care trecea tara. n prima jumatate a lunii decembrie 1989, n municipiul si judetul Sibiu nu au fost semnalate actiuni deosebite care sa depaseasca sfera vietii cotidiene, astfel ca n aceasta perioada activitatea economica si sociala s-a desfasurat aproximativ normal, fara a se evidentia actiuni vadit ndreptate mpotriva regimului. Dar si n municipiul Sibiu, ca si n ntreaga tara, nemultumirile datorate lipsurilor de tot felul, generau o stare prerevolutionara, ce va atinge culmea n zilele de 21-22 decembrie 1989. n etapele sale de evolutie politica ca mostenitor al tatalui sau, Nicu Ceausescu fusese numit prim secretar al judetului. Prezentul material are la baza raportul ntocmit n prima legislatura completat de cercetarile efectuate la fata locului de un grup de senatori si de audierile realizate n legislatura a II-a a existentei Comisiei pentru cercetarea evenimentelor din Decembrie 1989.

456

6.2. Desfasurarea evenimentelor n municipiul si judetul Sibiu, n perioada 16 - 31 decembrie 1989 Dupa teleconferinta din 17 decembrie 1989 Nicu Ceausescu uznd de atributiunile ce-i reveneau n calitate de prim-secretar P.C.R. al Comitetului Judetean Sibiu si presedinte al Consiliului Judetean de Aparare a anuntat membrii biroului judetean de partid si pe ceilalti factori de conducere din judet ca se gasesc n alarma si ca din acest moment se afla n stare de razboi. Totodata, a cerut comandantului garnizoanei Sibiu, lt. col. Dragomir Aurel, sefului de stat major al G.P. - col. Radu Vasile Dumitru si inspectorului sef al Inspectoratului Judetean M.I. - col. Rotariu Iulian sa ordone unitatilor subordonate intrarea n sistem de lupta si sa traga fara somatie. Aceasta indicatie i-a fost data comandantului garnizoanei si mai trziu, prin telefon - sa traga ...pentru ca este stare de razboi (din ordonanta de scoatere de sub urmarire penala a lui Nicu Ceausescu). n ziua de 19 decembrie 1989 Nicu Ceausescu a mai afirmat, de fata fiind seful sectiei gospodarie de partid Bosoteanu Constantin, secretarul cu probleme organizatorice Pescar Eugen, comandantul Scolii de Crestere si Dresaj cini -lt. col. Stroie Camil ca: ... n situatia n care vor avea loc manifestatii si-n judetul Sibiu, vom trage si nu-i vom lasa sa-si faca de cap, ca nu ne nving ei pe noi, vom rade tot... n aceste zile, n municipiul Sibiu au fost difuzate nscrisuri cu continut anticeausist unele dintre acestea fiind introduse n cutiile postale ale locatarilor, iar altele raspndite prin ntreprinderi si piete. Aceste nscrisuri chemau populatia la manifestari stradale mpotriva dictaturii, iar unele contineau succint: ... F.D.R. joi la 9.00 n Piata Republicii. Zilele de 16-19 decembrie 1989 au debutat normal, fara evenimente care sa atraga atentia n mod deosebit. Cu toate
457

acestea, din relatarile unor localnici, aflam ca linistea era ciudata, ca si calmul dinaintea unei furtuni. Explicatia rezida n faptul ca unii cetateni rentorsi din Timisoara, au facut cunoscute si altora cele vazute acolo, iar altii au fost informati de posturile de radio Europa Libera sau Vocea Americii, care furnizau numeroase stiri cu privire la actiunile de la Timisoara. Sigur, la nivel central, unde erau cunoscute unele detalii cu referire la situatia din Timisoara, pe linie de partid si a M.I., s-au transmis n teritoriu, deci si n municipiul Sibiu, indicatii si ordine, viznd sporirea vigilentei. Aceste masuri, urmau sa depaseasca pe cele luate cu ocazia desfasurarii lucrarilor Congresului al XIV-lea. Ziua de 20 decembrie 1989 prezinta un deosebit interes deoarece n acea zi mama lui Nicu Ceausescu ngrijorata de soarta fiului ei, a luat masura trimiterii cu o cursa Tarom, folosind o aeronava ROMBAC-1-11, a unui numar de luptatori USLA, capabili sa asigure protectia acestuia. (Din declaratia col. I. Ardeleanu, comandant USLA, facuta de fata cu gl. Stanculescu, I. Hortopan, N. Eftimescu, col. N. Popescu si altii, pe 23 decembrie la M.Ap.N). Fara a nega existenta unor posibile probe materiale la alte institutii, comisia nu poseda documente care sa ateste aceasta declaratie, urmnd a se continua cercetari pe aceasta linie. Manifestarile demonstrative au fost pregatite dupa cum se pare de unele grupuri de initiativa ce actionau independent, dar care probabil ncurajate de evenimentele ce s-au derulat la Timisoara au actionat si la Sibiu. Astfel ca n noaptea de 19 spre 20 decembrie 1989 n principalele orase ale Transilvaniei (Sibiu, Alba Iulia, Sebes Alba, Deva, Trgu Mures, Brasov) a fost lansat un manifest cu urmatorul continut: frati romni, a sosit clipa cnd uniti sub acelasi drapel tricolor al eroilor neamului, cazuti ntotdeauna pentru eliberare, sa scuturam apasatorul jug Ceausist, jugul celor
458

24 de ani de iobagie si ocupatie, avnd exemplul miilor de victime - eroi din Timisoara, Arad, Galati - sa punem umarul si noi restul ardelenilor pentru eliberare, de aceea joi 21 decembrie 1989, ncepnd de la ora 9.00 sa declansam greva generala urmnd sa demonstram pasnic cu lumnari aprinse, cernd predarea puterii alesilor nostri, adunarea urmnd sa aiba loc n ziua ... jos Ceausescu! Comitetul National de Eliberare SLOMR. Nu avem suficiente date cu referire la originea si compunerea acestui comitet... Aceasta actiune nu este revendicata de nimeni ceea ce ne permite sa credem ca ar putea face parte dintr-un plan de manipulare facut din exterior. Manifestarile de strada s-au declansat efectiv n ziua de 21 decembrie 1989 n jurul orelor 9.00, cnd un grup de aproximativ 20-30 de persoane sub conducerea a doi lideri Nicolae Fesan si Ion Oana de la ntreprinderea Balanta, grup ce se afla n fata magazinului Dumbrava si care la un moment dat au nceput sa cnte Desteapta-te romne!, se scandau lozinci anticeausiste si de solidaritate cu manifestarile revolutionare de la Timisoara. Treptat manifestarea a luat amploare, astfel ca n jurul orelor 10.00 numarul celor aflati n piata ajunsese aproape la 2.000. La ora declansarii manifestatiei n zona nu se gaseau forte de represiune n afara unor militieni izolati ce se ocupau de dirijarea circulatiei sau paza unor obiective. Nicu Ceausescu a luat imediat cunostinta de manifestatia declansata n oras si ca urmare s-a deplasat la sediul militiei si a dispus trimiterea imediata n piata Republicii a plutonului de interventie Scutul (aproximativ 20 de cadre) pentru mprastierea demonstrantilor. Ordinul a fost receptionat de maiorul Nicu Silvestru - seful militiei judetene si de col. Iulian Rotariu inspector
459

sef, care au trecut imediat la executarea dispozitiei primului secretar de judet. Prezena lucratorilor de militie n loc sa linisteasca spiritele, mai rau le-au agitat, manifestarea lund o ntorsatura violenta. Au fost ntmpinati cu fluieraturi si huiduieli. n acest sens Nicolae Fesan declar: ... la aparitia autoturismului (militiei - n.n.) se auzeau printr-o statie de amplificare voci, ndemnul sa circulam pe trotuare si sa eliberam Piata. Cnd a oprit masina circulatiei ... mai multi tineri care nu faceau parte din grupul meu au nceput sa loveasca cu pumnii n autoturism si ntruct devenisera violenti conducatorul auto a demarat n viteza si a plecat din zona. Militienii care se aflau n autoturismul Aro ... au retinut trei persoane din rndul demonstrantilor pe care le-au introdus n masina. n aceasta situatie o parte din tinerii aflati pe trotuar si n piata au nconjurat masina, au cobort pe cei retinuti, militienii au fugit, iar masina a fost rasturnata. Retin ca soferul masinii.. a fost lovit ..., l-am aparat si l-am adapostit ntr-o locuinta din vecinatateam observat cum o tnara de 20-22 ani a mers la autoturismul rasturnat si a aruncat o esarfa aprinsa n interiorul acestuia, masina lund foc si arznd complet ... Declaratii similare au mai fost date si de alte persoane existente n zona. Interventia plutonului Scutul a reusit totusi sa retina aproximativ 25 de persoane ce au fost conduse la sediul militiei pentru cercetari. Ulterior, n jurul orelor 12.00 aceste persoane au fost puse n libertate. Pe baza solicitarii lui Nicu Ceausescu, cu aprobarea M.Ap.N. au fost scoase efective de militari pentru asigurarea protectiei celor mai importante obiective din oras. Aceste efective au ajuns n locurile indicate ntre orele 10.30 si 12.00. Cam la aceleasi ore au
460

sosit n Piata Republicii si subunitati din trupe de securitate, efective de la Centru de dresaj cini, precum si doua autospeciale de stins incendii. Interventia unitatilor militare, respectiv a elevilor scolii militare de ofiteri activi a fost primita de catre cetatenii din zona cu huiduieli, ncercndu-se intimidarea acestora si chiar dezarmarea lor. Dar printre militari existau si alte persoane, unele echipate chiar n tinuta militara, care actionau cu duritate mpotriva manifestantilor. Pentru a ntelege mai bine fenomenul exemplificam prin extrase din declaratiile unor martori participanti la evenimente. Nicolae Fesan declara printre altele: ... Precizez ca alaturi de cei aproximativ 90 de militari comandati de col. Irimescu se mai aflau 15-20 de ostasi n uniforma de M.Ap.N. fara grade, dar mai n vrsta dect militarii n termen ... Fiind acuzat de omor, un ostas a raspuns revolutionarului ...Ca nu el a tras indicnd n schimb un militar din cei 15 20 n vrsta... Iata ce declara ctiva din revolutionarii aflati n Piata Revolutiei si care au fost raniti. Csant Csaba: ... La 21 decembrie 1989 am participat la demonstratie. n jurul orei 10.00 - 10.30 eu ma aflam la circa 25 30 m de statuie, orientat ... cu fata spre restaurantul Dunarea n fata ... la distanta de circa 10 m aproximativ n dreptul statuii se aflau militari dispusi pe mai multe rnduri. Eu ma aflam n flancul stng al grupului de manifestanti, existnd numerosi altii, att n fata ct si n spatele meu. La un moment dat militarii au ndreptat armele n sus si-au tras o rafala de avertisment. n acel moment n fata mea la circa 3 m un manifestant a cazut la pamnt, cu fata n jos spre militari. Imediat am simtit o lovitura n spate n umarul stng M-am prabusit glontul m-a lovit venind dinspre spate si a
461

deviat iesind deasupra umaruluiam fost mpuscat de cineva care se afla n spatele meu la nivelul solului n picioare Botocan Ovidiu referindu-se la acelasi eveniment declara: ... Ne aflam lnga statuia lui Gh. Lazar, n partea dreapta eram cu fata spre cordonul de militaridin cauza faptului ca demonstrantii se manifestau cu putere, militarii au nceput sa traga focuri de avertisment n sus. n acest moment am simtit o caldura n umarul drept si mi-am data seama ca am fost mpuscat din spate din directia C.E.C.-ului sau a muzeului. Timoriu Sorin declara: la data de 21 decembrie 1989 ... eram ntors nspre restaurantul Dunarea, avnd partea dreapta a corpului expusa catre magazinele ce se aflau vis-a-vis de monument. La un moment dat am simtit o lovitura de glont lovindu-ma n lateralul umarului drept si iesind prin spate afaran aceasta pozitie am fost mpuscat din lateral dinspre strada unde se afla magazinul Macul Rosu. Holerga Aurel: ... n jurul orelor 11.00 ... privind pe geam am vazut ca soldatii trageau focuri de arma mai multe Arat ca nu am vazut nici un soldat sa tina arma ndrepta spre demonstranti, sau paralel cu pamntul. Ei tineau armele la piept nsa cu teava ndreptata n sus... Iata si alte declaratii care atesta prezenta unor persoane prin poduri si acoperisuri ce actionau mpotriva manifestantilor. Sisterli Ioan (str. N.Balcescu): La data de 21 decembrie 1989 ... fiind acasa cu sotia n jurul orelor 10.00 a nceput sa se traga cu foc de arma sau mitraliera din podul casei unde locuiesc eu ... Mentionez ca n toata perioada ct s-a tras am auzit zgomot n pod
462

Arat ca si n noaptea de 21 spre 22 si 23 spre decembrie 1989 m-am dus cu fiul meu n pod usa fiind nchisaAm intrat . n pod erau trei guri de aerisire deschise una orientata spre piata Republicii, iar alte doua spre strada N. Balcescu ...Din cele trei orificii mi-am dat seama ca s-a trasPraful de pe grinda era sters ... Am gasit banda de la cartusele de mitraliera, ct si aproape 200 tuburi de cartuse goale ... Cine au fost tragatorii? Din ordinul cui erau acolo? Cine a dat ordinul de a se trage? Un singur lucru este sigur tragerea s-a efectuat asupra demonstrantilor. Asa se explica ca n ziua de 21 n municipiul Sibiu au fost ucise 4 persoane, iar n orasul Cisnadie 2 persoane, iar pe 22 decembrie 1989 n municipiul Sibiu au fost ucise 16 persoane si ranite 57, iar ulterior au fost ucise nca 65 de persoane si ranite 139. Din declaratiile participantului Bleanu Dumitru, a rezultat ca dupa ce au manifestat cu un grup numeros de cetateni n Piata Republicii s-a format o coloana care s-a deplasat mai nti la C.J.P. ... cernd sa vina Nicu Ceausescu la dialog, nsa nu a iesit din cladire, desi s-a uitat pe geam, dupa care am continuat deplasarea la sediul militiei. n dupa amiaza zile de 21 decembrie 1989, demonstratia s-a extins si-n alte zone ale orasului, n jurul orei 18.00 a fost atacat sediul judetean al M.I. Demonstratiile si manifestatiile de strada din ziua de 21 decembrie 1989 au ncetat catre orele 21.00, noaptea. Tot n jurul orelor 18.00, manifestatia ce se desfasura si n orasul Cisnadie, datorita ostilitatii primariei, a denaturat n acte de violenta ce a dus la incendierea acesteia, precum si a locuintelor
463

primarului si a directorului fabricii de conserve. Ulterior, manifestantii s-au deplasat la sediul militiei pe care l-au atacat. Ripostnd cu foc pentru protectia sediului, actiunea s-a soldat cu moartea a doua persoane dintre manifestanti. Considerndu-se ca s-a actionat n legitima aparare cei doi militieni arestati initial au fost pusi n libertate (raportul procuraturii - pag. 62). n dimineata zilei de 22 decembrie 1989 a renceput gruparea cetatenilor n centrul orasului. Catre orele 9.00 n fata sediului Inspectoratului judetean M.I, cetatenii au solicitat eliberarea detinutilor. n jurul orelor 12.00 din sediul Securitatii si din cladirile din jur s-a deschis din nou foc. La orele 12.10-12.15 s-a petrecut un grav incident la Inspectoratul judetean M.I. si al militiei si cei din incinta Scolii Militare de Ofiteri Activi Nicolae Balcescu. Dar aceasta actiune o vom descrie detaliat ulterior. n toata aceasta perioada sunt aduse si predate la scoala numeroase persoane retinute de patrulele ce circulau pe strazile orasului sau de luptatorii G.P. Asupra multora dintre acestia au fost gasite arme albe si de foc cu munitia aferenta, precum si o harta ce indica un sat - Sadinca, dezafectat de pe vremea lui Ceausescu si care probabil indica un loc de adunare a unor elemente necunoscute din oras dupa ndeplinirea misiunii. Pna la colectivizare (1962), acest sat numara 52 de familii, dupa colectivizare populatia a parasit acest sat, astfel ca n decembrie 1989 mai ramasesera doar 7 familii. n ziua de 24 decembrie 1989, la un filtru, a fost retinut autoturismul Dacia 1300 cu nr. de circulatie 3-SB-1414. n aceasta masina ocupata de 4 cetateni narmati cu munitie asupra lor, dar si
464

harta de care am amintit anterior si pe care erau nsemne cu referire la unitatile militare din localitate. La o prima cercetare au negat totul. Ulterior cetateanul Albu Mihai a recunoscut ca harta este a lui, dar nu a dat alte detalii. De remarcat nsa atitudinea acestuia, care si-a pus capul n mini si a nceput sa plnga. n masina s-a mai gasit si o arma cu luneta cu care se trasese, 4 pistoale cu munitia necesara, iar persoanele detineau si numere de telefon suspecte. Desi se impunea cercetarea atenta cu profesionalism a acestora, toti retinutii, peste 500, inclusiv cei 4 au fost eliberati. Un alt caz, ce consideram necesar a-l remarca, se refera la retinerea de catre populatie a unei masini Aro n care erau 4 cetateni, inclusiv col. Camil Stroia, om din anturajul lui Nicu Ceausescu si sef al Centrului de dresaj cini. Toti erau echipati n civil si aveau armament asupra lor, iar autoturismul era dotat cu statie de radio emisie-receptie. Revenim la ziua de 17 decembrie 1989, orele 16.45, cnd comandantul Scolii Militare de Ofiteri Activi Nicolac Balcescu si comandant al garnizoanei Sibiu, lt. col. Dragomir Aurel a fost chemat la Comitetul Judetean P.C.R., pentru a participa la teleconferinta transmisa de la CC. al P.C.R. La aceasta activitate a participat si col. Rotariu Iulian -seful Inspectoratului Judetean al M.I. naintea nceperii teleconferintei, primul secretar al Comitetului Judetean de Partid Sibiu - Nicu Ceausescu - i-a solicitat comandantului Scolii Militare de Ofiteri substante chimice lacrimogene si 1 elicopter pentru transportul acestora la Timisoara. Cu privire la substantele chimice, comandantul garnizoanei Sibiu a raportat ca le are, desi aceste substante fusesera retrase din unitati ntr-un depozit militar de materiale nca din perioada premergatoare desfasurarii Congresului al XIV-lea al P.C.R. n
465

problema elicopterului, ofiterul a raportat ca nu intra n competenta sa o asemenea decizie, ci a comandantului Aviatiei Militare. n jurul orelor 17.00, a nceput teleconferinta condusa de Nicolae Ceausescu, n cadrul careia s-au facut aprecieri asupra situatiei de la Timisoara si au fost stabilite masurile urgente ce trebuiau luate n cazul starii de necesitate instituita n judetul Timis. Potrivit stenogramei si a declaratiei lt. col. Dragomir Aurel participant la aceasta activitate, dupa teleconferinta, a luat cuvntul Nicu Ceausescu prim secretar al C.J.P. Sibiu, care printre altele a precizat: ...Este alarma. Tragem fara somatie! Este stare de razboi nu de necesitate!.... La orele 18.15, lt. col. Dragomir Aurel - si el un apropiat al lui Nicu Ceausescu si fost ofiter de securitate - a revenit n unitate, unde a fost informat, telefonic, de la C.J.P. Sibiu, ca pe aeroport se gaseste deja un avion militar gata de plecare si trebuie sa trimita urgent substantele chimice la Timisoara. Avionul respectiv a fost programat de comandantul Aviatiei Militare, n urma aprobarii ministrului apararii nationale, aprobare data la solicitarea directa a lui Nicu Ceausescu. n aceasta situatie, lt. col. Dragomir, a hotart sa trimita la Timisoara unicul complet de substante chimice (C.L.A.T. 1-2), ce se utiliza n procesul de nvatamnt, nominaliznd ca nsotitor pe lt. col. Suciu Mircea. Substantele chimice din acest complet au efect neuroparalizant de scurta durata, dar numai n spatii nchise si asupra unui numar restrns de persoane; n aer liber, efectul substantelor respective este practic nul. La orele 18.55, la Scoala Militara de Ofiteri Activi Nicolae Balcescu, s-a primit, de la comandantul C.I.Tc., gl. col. Hortopan Ion, indicativul Radu cel Frumos.
466

Comandantul garnizoanei a ordonat retransmiterea acestui indicativ pentru toate unitatile din garnizoana. Concomitent, aceste unitati au primit acelasi indicativ si de la comandamentele de arma, carora le erau subordonate. Astfel ca toate unitatile militare din garnizoana Sibiu, au trecut la aplicarea planului de masuri corespunzator acestui indicativ. La orele 19.40, de pe Aeroportul Sibiu, a decolat o aeronava militara cu destinatia Timisoara, avnd la bord pe ofiterul desemnat si completul cu substante chimice. Misiunea s-a executat n baza aprobarii gl. col. Hortopan Ion. La orele 22.55, la Scoala Militara de Ofiteri Activi Nicolae Balcescu, din ordinul lt. col. Dragomir Aurel, au fost convocati sefii de arme si servicii, comandantii de batalioane precum si alte cadre cu functii de raspundere din ambele localuri ale scolii (localul nr. 1 str. Armata Rosie si localul nr. 2 Calea Dumbravii). Cu acest prilej, lt. col. Dragomir a facut precizari n detaliu referitoare la aplicarea masurilor pentru executarea indicativului Radu cel Frumos, subliniind ca militarii aflati n misiuni de paza la obiective, vor putea face uz de arma la nevoie, cnd sunt atacati si numai dupa executarea somatiilor regulamentare conform prevederilor Decretului 367/1971. Pna la orele 24.00, desi n garnizoana si n judetul Sibiu nu se nregistrasera fapte sau evenimente deosebite, Nicu Ceausescu i-a solicitat si precizat n repetate rnduri, telefonic, comandantului garnizoanei: ...Sa introducem cartus pe teava!... si ...se trage, ca este razboi! (Raport-sinteza M.Ap.N., nr. S/2146/R Com. 325, 14.09.1993). Lt. col. Dragomir Aurel a raportat despre aceasta gl. col. Hortopan Ion, care i-a ordonat: ...Orice interventie n afara unitatilor va avea loc numai cu aprobarea ministrului apararii
467

nationale, la cererea expresa a primului secretar, si numai dupa ce s-a facut verificarea unei asemenea aprobari. (Raport-sinteza M.Ap.N., nr. S/2146/R - Com. 325, 14.09.1993). n ziua de 18 decembrie 1989, la orele 04.10, comandantul garnizoanei Sibiu a fost chemat la sediul din Timisoara, de catre gl. lt. Stanculescu Victor, care la informat ca a sosit lt. col. Radu Mircea, cu completul de substante chimice si ca n municipiu este liniste, spunndu-i sa nu fie ngrijorat. La orele 19.45, gl. col. Hortopan Ion a ordonat lt. col. Dragomir: ...nu se iese la vedere n afara celor doua cazarmi ale scolii; activitatile sa se desfasoare n incinta unitatii(Raport-sinteza M.Ap.N., nr. S/2146/R - Com. 325, 14.09,1993). n ziua de 19 decembrie 1989, la orele 10.00 , la Scoala Militara de Ofiteri Activi Nicolae Balcescu s-a primit de la C.I.Tc. indicativul Vigilenta. Acest indicativ a fost retransmis tuturor unitatilor, att pe linie de garnizoana ct si prin comandamentele de arma. n dimineata aceleiasi zile, n unitati s-au desfasurat adunari cu cadrele, elevii si militarii n termen, n cadrul carora au fost prezentate datele oficiale cu privire la evenimentele din tara si ndeosebi din Timisoara. De fapt era o ndoctrinare a acestora pentru a-i pregati n actiuni antipopulare. n aceasta perioada, ministrul apararii nationale, gl. col. Milea Vasile, a purtat convorbiri telefonice cu lt. col. Dragomir Aurel, prilej cu care i-a atras atentia asupra masurilor de paza si aparare la depozitele de armament, munitie si carburanti din unitati si din garnizoane. Ministrul apararii nationale, avnd rezerve fata de informatiile linistitoare privind situatia reala din Sibiu, a ordonat lt.
468

col. Dragomir sa ia legatura cu cei de la M.I. pentru a obtine informatii suplimentare. Dupa convorbirea avuta cu lt. col. Petrisor, seful Securitatii Sibiu, lt. col. Dragomir Aurel a raportat telefonic gl. col. Milea Vasile ca: ...n Sibiu nu sunt probleme deosebite...este liniste.... Gl. col. Milea i-a ordonat totusi sa verifice nca o data sistemele de paza si aparare la sistemele militare. n acelasi timp, ministrul apararii nationale s-a interesat de stadiul ndeplinirii ordinului dat, cu privire la strngerea si introducerea armamentului si munitiei de la Garzile Patriotice n depozitele armatei. Lt. col. Dragomir a raportat ca ordinul se executa ntocmai. (Raport-sinteza M.Ap.N., nr. S/2146/R - Com. 325, 14.09.1993). n ziua de 20 decembrie 1989, n garnizoana Sibiu nu s-au semnalat probleme deosebite. n ziua de 21 decembrie 1989, au nceput si n municipiul Sibiu primele manifestari de revolta ale populatiei, sub influenta cuvntarii lui Ceausescu din seara de 20 decembrie 1989 la Televiziune si binenteles a evenimentelor din Timisoara. La orele 09.45, n Piata Republicii si n fata sediului C.J.P. Sibiu s-au adunat primele grupuri ale manifestantilor, strignd lozinci anticeausiste si antidictatoriale. Primul secretar al C.J.P. Sibiu, Nicu Ceausescu, a solicitat comandantului garnizoanei scoaterea unor efective militare n principalele puncte de adunare ale manifestantilor din municipiu. Despre acest lucru, comandantul garnizoanei, lt. col. Dragomir Aurel, a raportat ministrului apararii nationale, care si-a dat acordul, spunnd: ...Bine, iesi acolo unde-ti cere primul secretar.
469

Aperi obiectivele din oras, dar nu tragi n oameni!. n baza acestei aprobari, lt. col. Dragomir a efectuat o repartitie a efectivelor militare pe obiectivele mai importante din municipiu. ntre orele 10.30-12.00, subunitatile au ajuns n punctele si la obiectivele militare si social-economice stabilite, unde au trecut la executarea misiunilor de paza, aparare si mentinere a ordinii. Totodata, militarii din Scoala Militara de Ofiteri Activi Nicolae Balcescu, Scoala Militara de Ofiteri de Artilerie si Scoala Militara de Ofiteri de Transmisiuni au executat misiuni de patrulare n garnizoana. n jurul orelor 11.30, a ajuns n Piata Republicii un detasament de elevi comandat de cpt. Teodorescu Cristian, care a fost ntmpinat cu huiduieli si fluieraturi si asupra carora s-a aruncat cu diferite obiecte. n aceasta situatie deosebit de ncordata, cpt. Teodorescu a ordonat adunarea subunitatii n linie, luarea pozitiei pentru lupta n picioare si executarea unei salve de avertisment n plan vertical. n conditii ramase neclarificate s-au nregistrat primii morti, respectiv Mitilelu Ioan si Gurau Liviu Nicolae. A urmat un moment de liniste, n care cpt. Teodorescu a strigat: Nu va atingeti de noi, ca nu tragem n voi!. Spontan, o parte a demonstrantilor a strigat Armata e cu noi! Aproximativ n acelasi timp cu executarea focului de avertisment, la circa 60-70 m. de subunitate si dincolo de centrul pietii, unde se aflau masati mii de demonstranti, au fost raniti n umar tinerii Ovidiu Botocan si Dorin Timariu, aflati unul lnga celalalt. Din depozitiile acestor tineri, depuse ca marturii n procesul lui Nicu Ceausescu, a rezultat ca gloantele care i-au lovit au fost trase de
470

undeva din spate si putin lateral, cel mai probabil din podul cladirii n care se afla cofetaria Perla, n timp ce ei se aflau cu fata spre centrul pietii si n partea opusa subunitatii care a executat focul de avertisment. Si aici se pare ca se repeta acelasi scenariu, respectiv rafale de foc de avertisment trase n aer (asa pretinde armata) si focuri ucigase provenite din alte directii. Aceste trageri ar fi putut fi facute de diversionisti straini sau din cei autohtoni. Lipsa unei cercetari riguroase facute de specialisti ne obliga a pastra rezerva fata de unele explicatii date de martori. Cpt. Cristian Teodorescu declara: "... Niste elevi au venit la mine si mi-au raportat ca un lt. maj. de militie si un alt individ mbracat n scurta kaki s-au infiltrat n flancul drept al formatiei si au tras spre statuie n manifestanti cu pistolul ... Elevii spunnd ca cei doi au fugit dupa tragere. Este exclus ca elevii sa fi tras asupra manifestantilor avnd pistoale mitraliera si tragnd ... cte o rafala, daca se tragea asupra multimii mureau sute de persoane ... Am vazut cnd un ABI si doua masini de pompieri au facut turul pietii mprastiind apa asupra multimii din ABI-uri si grenade lacrimogene .... La putin timp dupa realizarea dispozitivului de catre subunitatea de elevi, n Piata Republicii, au sosit, sub comanda mr. (sec.) Laurentiu Catana, comandant al Batalionului de Securitate din Sibiu, 1 A.B.I., 1 camion de militari cu cini, 1 camion cu militari de la Batalionul de Securitate, 2 autotunuri pentru stins incendii, sub comanda lt. col. Sergiu Dragomir si 1 microbuz TV cu circa 10 persoane mbracate n combinezoane, avnd n dotare casti, scuturi si bastoane. Mr. Catana a solicitat cpt. Teodorescu sa sprijine actiunea de mprastiere a demonstrantilor cu fortele sale, lucru refuzat de catre acesta.
471

La aceeasi ora, pe str. Armata Rosie, n fata sediilor M.I. s-au perindat mai multe grupuri de cetateni care au scandat lozinci: Sa arestam Militia!, Armata e cu noi!, Vrem libertate, nu Securitate!. Nu s-au nregistrat victime. n jurul orelor 18.00, pe str. Armata Rosie, o parte dintre manifestanti au atacat cu sticle incendiare si alte obiecte contondente sediul Inspectoratului Judetean al M.I.. n jurul orelor 20.00, au fost incendiate mai multe autoturisme ale personalului acestuia, parcate n apropierea sediului. La aceasta ora si n acest loc, Scoala Militara de Ofiteri Activi Nicolae Balcescu situata vis-a-vis de sediul M.I. nu a fost atacata si nu a intervenit cu forte si mijloace mpotriva demonstrantilor aflati n fata Inspectoratului. Nu au fost provocari si nu s-au produs incidente nici n jurul celorlalte unitati militare din garnizoana Sibiu. La cererea insistenta a fostului inspector sef al Inspectoratului Judetean M.I., col. Rotariu Iulian, U.M. 01512 a scos n strada 2 T.A.B.-uri care s-au deplasat ncet printre demonstranti. Pe unul din ele se afla lt. col. Dragomir care a facut apel la calm si la demonstratie pasnica. Catre orele 21.00, manifestatiile din municipiul Sibiu au ncetat, iar demonstrantii au amenintat personalul M.I. ca vor reveni la orele 09.00. In conditiile n care o parte dintre manifestanti si declarasera intentiile ostile fata de organele de opresiune, sub presiunea evenimentelor, seful Inspectoratului Judetean al M.I. a solicitat comandantului Scolii Militare de Ofiteri Activi Nicolae Balcescu, un spatiu n incinta cazarmii din str. Armata Rosie, pentru a se muta acolo, sub protectia armatei, mpreuna cu sefii Securitatii si Militiei.
472

Lt.col. Dragomir Aurel l-a informat despre aceasta cerere pe primul secretar si pe gl. col. Hortopan Ion, de la care a si primit aprobarea necesara. n baza acestei aprobari, s-a stabilit ca ofiterii M.I. sa lucreze n biroul sefului de stat major. Catre orele 24.00 , o echipa de specialisti din Inspectorat, condusa de cpt. (M.I.) Dudoiu, a terminat instalarea n biroul respectiv a telefoanelor din sistemul de transmisiuni al M.I. Dupa orele 24.00, inspectorul sef mpreuna cu seful Securitatii si Militiei au executat conducerea actiunilor fortelor M.I. subordonate, din incinta scolii militare. n cursul aceleiasi seri, lt. col. Dragomir a fost contactat telefonic de gl. lt. Ilie Ceausescu, care i-a cerut detalii asupra efectivelor scolii. Raportnd ca elevii din anul II sunt plecati n stagiu la unitati a precizat ca va primi ca ntariri efective din cadrul unor unitati militare din Rmnicu-Vlcea. Aceste forte au sosit n Sibiu n ziua de 22 decembrie 1989, n jurul orelor 03.30 (genistii), care au fost luati n subordine de Scoala Militara de Ofiteri Activi Nicolae Balcescu si n jurul orelor 06.30 vnatorii de munte, luati n subordine de Scoala Militara de Ofiteri Activi de Transmisiuni. Efectivele au fost cazate n localurile scolilor respective si ncepnd cu ziua de 22 decembrie 1989, au fost folosite pentru nlocuirea unor subunitati de elevi n cadrul actiunilor importante din municipiu. n ziua de 22 decembrie 1989, ntre orele 06.00-07.00, au fost nlocuite subunitatile care asigurau paza obiectivelor politicosociale si economice din garnizoana cu alte efective, pastrndu-se dispozitivele din ziua precedenta. Dupa orele 07.00, au nceput sa se adune grupuri mari de cetateni n zona centrala a Municipiului.
473

n jurul orelor 09.00-09.30, au renceput demonstratiile n fata Inspectoratului Judetean M.I. Pentru protectia sediilor acestuia, la solicitarea sefului Inspectoratului Judetean M.I. si ndeosebi a sefului Militiei Judetene, lt. col. Dragomir Aurel a ordonat realizarea unui cordon de protectie, compus din 3 ofiteri, 40 elevi militari si 4 T.A.B.-uri de la Scoala Militara de Ofiteri activi Nicolae Balecscu si 1 ofiter cu 35 elevi militari de la Scoala Militara de Ofiteri Activi de Transmisiuni. Aceste forte au fost dispuse pe trotuarul din fata sediilor M.I. n formatia n lant, cu frontul spre strada, la flancul drept elevii de la transmisiuni si n continuare cei de N. Balcescu, avnd la flancuri cte 2 T.A.B.-uri De la ofiterii aflati n Piata Republicii, s-au primit informatii ca pe acoperisul cladirilor din jurul acesteia au aparut persoane suspecte. De asemenea, s-a raportat ca pe cladirea Militiei Judetene, au fost vazute 3-4 persoane narmate si n salopete. Cei 3 sefi din Inspectoratul Judetean M.I. au fost ntrebati daca au cunostinta despre existenta unor forte si dispozitive necunoscute comandantului garnizoanei, la care acestia au raspuns negativ. ntre orele 09.30-10.45, a crescut n intensitate agitatia din fata sediilor M.I. Demonstrantii au cerut cu insistenta eliberarea persoanelor retinute n arestul Militiei si verificarea acestor sedii, pentru a se convinge daca mai sunt sau nu arestati. Comandantul garnizoanei a informat despre aceasta situatie pe primul secretar si pe gl. lt. Ceausescu Ilie care a fost de acord cu satisfacerea cererii manifestantilor. Este inexplicabil de ce comandantul garnizoanei s-a adresat lui Ilie Ceausescu. n jurul orelor 10.45, o comisie mixta, alcatuita din 3-4 cetateni civili si 3 ofiteri din Scoala Militara de Ofiteri Activi Nicolae Balcescu (lt. col. Buzas Stefan, mr. Dedu Aurel, mr. Zamfir
474

Florea) au patruns n incinta Inspectoratului Judetean M.I., fiind nsotiti de mr. (M.I.) Moldovan, seful Serviciului Personal din Inspectorat, pentru a vizita toate ncaperile, arestul, inclusiv garajul. S-a constatat ca n incinta nu existau persoane retinute sau arestate, lucru ce a fost adus la cunostinta cetatenilor adunati n strada. Informatia nu a fost primita cu prea multa ncredere si nu a dus la calmarea spiritelor. Manifestantii au continuat sa forteze patrunderea n curte, trecnd prin lantul de elevi si spre sediile Inspectoratului M.I, n timp ce din cladirile respective s-a aruncat cu grenade lacrimogene, ceea ce a creat enervare, att n rndul civililor ct si a elevilor militari din dispozitivul de protectie. Demonstrantii, dar si o parte din elevi, au ncercat sa se refugieze spre gardul scolii. Aproximativ la orele 12.00, din sediul Securitatii, al Policlinicii cu Plata si de la etajul 4 al blocului aflat n spatele acestei institutii, sa deschis foc asupra celor masati n fata Securitatii. Demonstrantii si militarii s-au retras n panica si dezordine spre intersectia str. Armata Rosie cu str. Stefan cel Mare. n aceste mprejurari a cazut mpuscat mortal elevul Mititi Dan Ionel, lt. maj. Judetu Alexandru a fost ranit, fiind calcat n picioare de catre multimea speriata, iar elevului Boian Constantin Eduard i s-au produs arsuri pe fata n urma lovirii cu un cartus cu gaze lacrimogene lansat din sediul Inspectoratului M.I.. Au rezultat de asemenea morti si raniti n rndul civililor. Dupa cteva minute, n jurul orelor 12.10-12.15, din cele doua cladiri ale Inspectoratului Judetean M.I. au iesit n strada circa 2530 barbati, echipati diversificat (tinuta civila, treninguri, uniforme kaki de militari n termen, combinezoane tip U.S.L.A. etc.), care au executat foc n aer cu armament individual (pistoale si pistoale mitraliera).
475

Cei iesiti din cladirea Militiei, motivnd ca se tragea asupra lor din spatele cladirii inspectoratului, organizati pe 3 grupe, s-au ndreptat spre gardul Scolii Militare Nicolae Balcescu, pe care au nceput sa-1 escaladeze pe portiunea din fata comandamentului unitatii. n aceasta situatie, fortele din dispozitivul de aparare al scolii militare, surprinse de miscarea executata nspre unitate au deschis focul n plin. Unele cadre M.I. care au sarit gardul, deci au reusit sa patrunda n incinta scolii, sub ploaia de gloante, s-au ndreptat o parte spre intrarea principala a cladirii comandamentului, iar alta parte s-a deplasat pe lnga centrala telefonica. Mr. (M.I) Bunda Gheorghe, deplasndu-se dinspre poarta unitatii pe o alta latura a comandamentului, a executat foc asupra unui grup de ofiteri din scoala, ranind n picior pe lt. maj. Rusanda Ion. Trei cadre M.I., ncercnd sa se ascunda de gloante, au fost mpuscate mortal de catre santinele de la drapel si un alt elev venit n ajutorul acestora. Celalalt grup de cadre M.I., de asemenea, a fost primit cu foc de catre militarii aflati n dispozitivul de paza. Trei persoane identificate ca fiind subofiteri M.I., care reusisera sa ajunga pna pe platoul central al scolii, au fost retinute de catre col. Mosteanu Eugen si mr. Balint Horea. Cei 3 erau echipati n treninguri, iar pe sub acestea purtau uniforma de subofiter de militie, fiecare posednd cte 2 arme (pistol si pistol mitraliera si munitia aferenta). Schimbul de focuri a continuat pna catre orele 24.00. Rezultatul catastrofal al acestor actiuni a fost 23 de militieni si securisti - morti sau raniti.
476

Este greu de imaginat cum s-a putut crede ca un grup chiar de 2530 de cadre M.I. ce au fugit din cladirile institutiilor lor, datorita presiunii multimii, ar fi fost n masura sa atace si respectiv sa cucereasca cladirile scolii militare n care exista un dispozitiv de aparare beton, realizat din sute de elevi si cadre militare cu oarecare pregatire si experienta n actiuni militare. n afara absurditati actiunii comandate de lt. col. Dragomir Aurel, ca principal vinovat n desfasurarea evenimentului, se fac desigur vinovati si comandantii securitatii si ai militiei, existenti n cazarma scolii, si care nu au luat masuri de anuntare a intentiilor subordonatilor lor aflati n sediile institutiilor respective si de neasigurare a reusitei actiunii de retragere a acestora si punerea sub protectia armatei. Dovedind un deosebit exces de zel, lt. col. Dragomir a condus actiunea de neutralizare a asa-zisilor invadatori. Avnd n vedere ascensiunea rapida n functii superioare a ofiterului, numirea acestuia comandant al Scolii Militare de Ofiteri Activi Nicolae Balcescu, nu era, dupa parerea noastra, produsul capacitatii sale intelectuale, ci mai de graba a amicitiei existente ntre el si primul secretar, fiind n unele situatii nelipsit de la actiunile organizate pe plan local, unde binenteles participau si sefii securitatii si ai militiei. Este explicabil, avnd n vedere ca selectia unor cadre de conducere avea la baza criteriul originii si al obedientei. Comportamentul deplorabil al comandantului scolii a mers mai departe supunnd pe cei arestati la un tratament inadmisibil; din pacate unele documentare M.Ap.N. ncearca a justifica atitudinea ofiterului. ntre orele 13.00-14.00, la Punctul de Control al Scolii Militare de Ofiteri Activi de Transmisiuni, mai multi cetateni civili au predat unitatii pe mr. (Sec) Dimulescu Ioan Constantin, retinut de acestia
477

n zonele nvecinate. De la Punctul de Control li s-a comunicat sa-l aduca pe cel retinut la poarta unitatii. Cnd acesta a fost adus si predat, mr. Palade Marius Bruno a cerut celor 5 civili ca dupa predarea ofiterului de securitate sa se retraga pe trotuarul opus cazarmii. n timp ce mr. Palade, aflat n spatele Punctului de Control, n interiorul unitatii, perchezitiona pe ofiterul de securitate, militarii din dispozitivul de aparare al unitatii au deschis focul mpotriva celor cinci civili. n urma acestui foc au decedat prin mpuscare cetatenii Ion Trloveanu si Hornes Werner din eroare si prostie. Din jurnalele actiunilor unitatilor militare din garnizoana, din declaratiile comandantilor de unitati si ale altor cadre prezente la fata locului, a rezultat ca n dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, persoane neidentificate au executat foc asupra obiectivelor militare sau social-economice aflate n paza armatei. Focul s-a executat din blocuri, din macarale-turn, din unele case si curtile acestora, din autovehicule aflate n deplasare pe strazile din jur. Militarii aflati n paza acestor obiective au ripostat cu foc. Toate aceste declaratii nu mai pot fi verificate. Din jurnalul actiunilor Scolii Militare de Ofiteri Activi Nicolae Balcescu rezulta ca n cursul dupa-amiezii de 22 decembrie 1989, pna catre orele 23.30, s-au predat la aceasta unitate si au fost aduse de cetateni circa 120 de persoane (cadre militare si personal civil) din Inspectoratul Judetean M.I. Dupa luarea sub paza a acestor persoane, mr. Plesu Sorin si plt. Pop Vasile, cadre permanente ale scolii, ajutati de o subunitate de elevi militari, au adus n unitate restul armamentului si munitiei ramase n sediile inspectoratului M.I. dupa patrunderea manifestantilor. Ulterior, n urma expertizei balistice efectuate de o comisie de
478

specialisti asupra armelor ridicate sau predate de diverse persoane, s-a constatat ca marea majoritate a acestora, prezentau urme vizibile de fum si zgura produsa de tragere. De asemenea, n incinta sediilor Inspectoratului Judetean M.I., s-a gasit o mare cantitate de tuburi provenita de la munitia trasa. Cu ncepere din 22decembrie 1989, dupa-amiaza, s-a trecut la organizarea si la executarea apararii obiectivelor de interes politic, administrativ si economic. n timpul noptii de 22 spre 23 decembrie 1989, subunitatile de elevi militari si militari n termen din unitatile militare ale garnizoanei au ramas n dispozitivele de aparare ale obiectivelor ncredintate, nregistrndu-se schimburi de focuri sporadice. Realizarea de catre unitatile militare din garnizoana a dispozitivelor de aparare a obiectivelor ncredintate a fost ngreunata de circulatia a numeroase zvonuri, culminnd cu acela privind atacul iminent ce avea sa fie executat de o brigada de desant aerian cu elicoptere si care se gaseau n deplasare de la Sud la Nord pe valea Oltului. n ziua de 23 decembrie 1989, asa cum reiese din documentarul M.Ap.N., asupra unitatilor militare din Sibiu, ndeosebi asupra localurilor scolilor militare si Casei Armatei s-au executat focuri de arma din cladirile din jurul cazarmilor, din autoturisme ce se deplasau pe str. Stefan cel Mare, Gheorghe Gheorghiu Dej, Calea Dumbravii, Calea Oituz, din hotelul Continenial, Liceul Industrial, Liceul Agricol etc. S-au nregistrat mai multe victime n rndul militarilor si civililor. Tot n aceasta zi s-au organizat patrule cu 8 T.A.B.-uri de la Scoala Militara de Ofiterii Activi Nicolae Balcescu, pentru cercetarea
479

unor strazi si imobile, despre care se primisera informatii ca din acestea actioneaza teroristi. n urma acestor actiuni s-a constatat, pe baza urmelor descoperite, ca din multe cladiri s-a executat foc asupra obiectivelor aparate de armata. Unitatea de elicoptere a ndeplinit mai multe misiuni pentru cercetarea spatiului aerian din zona municipiului Sibiu, zona terestra a aerodromului si efectuarea unor transporturi speciale. n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, au continuat schimburile de focuri, unitatile militare din garnizoana declarnd ca au ripostat la provocarile ndreptate mpotriva lor. Nu s-au nregistrat morti si raniti. n ziua de 24 decembrie 1989, s-a executat foc de catre tragatori izolati din cladiri si parcuri asupra unitatilor militare, asupra T.A.B.-urilor si a celorlalte autovehicule militare aflate n deplasare n anumite zone ale orasului. S-a continuat patrularea si cercetarea unor strazi, obiective social-economice si imobile. n preajma unor locuri din care s-a executat foc (blocul de lnga Militie vis-a-vis de localul Scolii Militare de Ofiteri Activi Nicolae Balcescu si depozitul PECO), au fost retinute 4 persoane suspecte care nu s-au supus somatiei militarilor. n noaptea de 24 spre 25 decembrie 1989, au fost retinute de catre luptatori din garzile patriotice, un numar de 14 persoane (6 cadre M.I. si 8 civili), care au fost predate la Scoala Militara de Ofiteri Nicolae Balcescu. Printre cadrele M.I. retinute cu aceasta ocazie s-a aflat si lt. col. Serban, lt. col. Stoia si lt. maj. Gherman. Doua cadre militare M.I. si cei 8 civili aveau asupra lor armament si munitie. Unitatea de elicoptere a ndeplinit mai multe misiuni de cercetare si sprijin aerian.
480

n ziua de 25 decembrie 1989, focul executat asupra obiectivelor militare a scazut mult n intensitate. Actiunile de razboi psihologic materializate printr-un complex de zvonuri a continuat. La unitati au sosit multe informatii care la verificarea efectuata nu s-au confirmat. S-a constituit un Comandament Militar Judetean avnd ca obiectiv reintroducerea ordinii n municipiul Sibiu si n judet, asigurarea protectiei si sigurantei cetatenilor si bunurilor, aprovizionarea populatiei cu cele necesare traiului. Primele organe de conducere locala post revolutionara (FSN) s-au constituit n ziua de 2 decembrie 1989 si erau formate din urmatorii: Tomus Mircea - scriitor, presedinte Bucur Corneliu-Ioan - muzeolog, vicepresedinte, Bacaciu Alexandru avocat, Bejenaru Grigore - muncitor, Binder Harald - profesor, Bozan Mircea - grafician, Bucatariu Costel conducator auto, Budescu Cezar - student, Cozianu Dorinei Vasile - inginer, col. Craciun Stefan - loctiitor comandant Scoala Ioan Voda, lt. col. Dragomir Aurel - comandantul Garnizoanei Sibiu, Gavrea Ioana subinginer, Ghip Doina - muncitoare, Lantos Vasile strungar, Maxim Aurel - economist, Meres Dionisie - sticlar, Murgu Nicoleta - muncitoare, Nan Nicolae - inginer, Nedelcu Constantin lucrator gestionar, Oprea Mircea - student, Popa Liviu - inginer, Popa Macarie - inginer, Petcu Decebal - electromecanic, Radulet Aurel - preot ortodox, Stanciu Adrian - inginer, Stupariu PetruDan artist liber profesionist, Stoiculescu Constantin - profesor, Suciu Traian - ziarist, Trifu Romeo - inginer, Vinereanu Iuliana pictor. n perioada 26-31 decembrie 1989, subunitatile militare au ramas n dispozitiv, ndeplinind n continuare misiunile de paza si aparare a cazarmilor si a celorlalte obiective ncredintate. Actiunile de foc au ncetat, dar a continuat predarea la Scoala Militara Nicolae Balcescu a 469 persoane suspecte, retinute de patrule sau
481

prezentate de bunavoie. Asupra unora dintre ele s-a gasit armament si munitie. Aceste persoane au fost deferite pentru anchetare organelor de procuratura. Persoanele retinute de armata si cele care sau predat la Scoala Militara de Ofiteri Activi Nicolae Balcescu ncepnd din data de 22 decembrie 1989, au fost adapostite n prima zi n sala de sport, apoi, pentru cazarea barbatilor s-a amenajat ncaperea n care se afla bazinul de not al scolii unde au fost aduse saltele, paturi, iar femeile ntr-un dormitor din acelasi pavilion unde erau cazate si elevele din scoala. De mentionat ca ncaperile respective beneficiau de conditii de ncalzire similare cu restul scolii, pretinde un raport al armatei. Totodata, s-a asigurat asistenta medicala a acestor persoane prin echipe din compartimentul medical al scolii, care a actionat n ture si, dupa declaratiile col. dr. Popa Mircea, medic-sef, avea la dispozitie si medicamentele necesare. Adevarul este ca n unele cazuri, asupra unor persoane retinute s-a aplicat un tratament neomenos ce nu face cinste col. Dragomir, fostul comandant al scolii, care evident n unele situatii a actionat abuziv si iresponsabil. n aceasta perioada, militarii au asigurat si paza unor bunuri ce apartineau fostei gospodarii de partid aflata n pericol de devastare, printre care vila de pe str. Lily Panett, n care a locuit Ceausescu Nicu, a fost recuperata suma de 1 milion de lei ascunsa ntr-o vila din statiunea Paltinis si a fost confiscata o lada speciala aflata ntr-o masina ce se deplasa spre aceasta statiune. n lada se gasea ntregul arsenal de arme si munitii ce a apartinut fostului prim secretar, Ceausescu Nicu; armele si munitia au fost predate la procuratura.

482

Un numar important de militari din garnizoana, n special din Scoala Militara de Ofiteri Activi Nicolae Balcescu, au fost la dispozitia comisiilor de ancheta instituite de Procuratura pentru cercetarea evenimentelor petrecute n Sibiu n perioada 16-31 decembrie 1989. Fata de actiunile desfasurate de fortele apartinnd M.Ap.N. consideram necesar a prezenta unele observatii. Cu toata autoritatea persoanei si functiei lui Nicu Ceausescu, activitatea armatei nu s-a desfasurat conform ordinelor si indicatiilor acestuia, ci numai pe baza si n limita competentelor comandantilor militari, cu aprobarea directa a ministrului apararii nationale. Dat fiind importanta garnizoanei Sibiu, a existat o legatura permanenta ntre conducerea superioara a armatei si comandantul garnizoanei, prin care nu s-au putut nsa evita greselile n comanda ale acestuia. Din cauze multiple, unele semnalate deja, ntre conducerea unitatilor militare din garnizoana nu a existat o coordonare si colaborare a actiunilor ntreprinse. Chiar n conditiile mutarii centrului de comanda al organelor M.I. n incinta Scolii Militare de Ofiteri Activi Nicolae Balcescu, n noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, aceste raporturi nu s-au mbunatatit. Cnd grupurile de manifestanti au demonstrat n fata sediilor (21 decembrie 1989), este adevarat ca armata, prin persoana lt. col. Dragomir Aurel, a facut apel pentru desfasurarea pasnica a demonstratiei, reusind ntr-o oarecare masura, pentru o perioada, o dezamorsare a ncordarii existente. n ziua de 22 decembrie 1989, evenimentele s-au redus de fapt ntr-o confruntare ntre demonstranti pe de o parte si cadrele
483

Inspectoratului M.I. si, ulterior, ntre acestea si armata. Nencrederea si suspiciunea sedimentate de-a lungul timpului n garnizoana ntre cadre M.I. si cele ale M.Ap.N., a fost exacerbata prin situatia creata n fata sediului Securitatii, unde se aflau si elevi militari. n ce priveste actiunile Garzilor Patriotice din municipiul Sibiu trebuie remarcat ca acestora nu li s-a distribuit armament si munitie n perioada 17-22 decembrie 1989. Cu toate acestea, unor ntreprinderi de pe raza municipiului Sibiu, pentru asigurarea pazei si apararii nemijlocite, precum si pentru apararea unor obiective economice importante si pentru executarea serviciului de patrulare, ncepnd cu 22 decembrie 1989, orele 21.00, au fost distribuite armamentul si munitia aferenta. Armamentul si munitia destinate pazei si apararii ntreprinderilor (obiectivelor) nu a fost scoasa n afara acestora, cu exceptia celui destinat luptatorilor ce efectuau serviciul de patrulare sub conducerea unui cadru apartinnd M.Ap.N. De pregatirea acestor luptatori s-a ocupat nemijlocit un ofiter activ din statul major al Garzilor Patriotice. Nu au existat armament si munitie lipsa, fiind recuperate integral armele din sediul Militiei destinate serviciului de patrulare cu toate ca celelalte categorii de armament ce au apartinut lucratorilor M.I., au disparut, sediul fiind parasit si distrus aproape n totalitate. Paza si apararea ntreprinderilor, a obiectivelor precum si serviciul de patrulare mixt au fost executate pna n a doua jumatate a lunii ianuarie cnd situatia si evolutia evenimentelor din judet si din municipiu nu mai reclamau mentinerea lor.
484

n perioada evenimentelor din decembrie 1989, statul major al garzilor patriotice nu a retinut nici o persoana cu toate ca majoritatea cadrelor de militie si securitate au cerut sa se predea garzilor patriotice, fiind ndrumate catre U.M. 01512. n urma focului executat asupra sediului statului major al garzilor patriotice de persoane ramase neidentificate, a fost ranit un maistru militar. n concluzie, Garzile Patriotice au actionat pentru paza si apararea unitatilor economice si a altor obiective importante fara a fi angajate n lupte deschise. Nu au fost cazuri de pierdere de armament si munitie. n baza documentelor informative primite de la M.I. avute la dispozitie, a rezultat ca ncepnd din data de 16 decembrie 1989, trupele de Securitate de pe raza judetului Sibiu au fost alarmate, fiind chemate la unitate cadrele militare, mai putin cele ce se aflau n concedii de odihna sau medicale. Au fost luate masuri de intensificare a pregatirii pentru interventie a subunitatilor, fara a se distribui armament si munitie suplimentara fata de dotarea acestora. n ziua de 17 decembrie 1989, orele 20.15, unitatea din trupele de securitate Sibiu, a primit ordin sa puna n aplicare masurile prevazute pentru alarma de lupta. Au fost aduse n unitate toate cadrele, indiferent de pozitia n care se aflau. n ziua de 19 decembrie 1989, prin Brigada Timisoara, se transmite ordinul Comandamentului Trupelor de Securitate nr. T/07091, pentru a se introduce Starea de Necesitate. ncepnd cu aceasta data militari n termen din subunitatile de securitatemilitie, vor executa serviciul de paza si ordine avnd n dotare 30
485

cartuse razboi, introduse n ncarcatoare ce se aflau n port si ncarcatoare nchise si sigilate. n cursul aceleiasi zile, s-au pregatit pentru fiecare militar n termen din subunitatile de interventie cte 2 ncarcatoare a 30 cartuse de razboi fiecare ce se pastrau la magaziile subunitatilor n lazi sigilate. n ziua de 21 decembrie 1989, n jurul orelor 09.00, din ordinul Inspectorului sef al I.J.M. Sibiu, au fost alarmate urmatoarele subunitati: - Plutonul de lupta antiterorist (comandat de cpt. Suciu Nicolae); - Rezerva de interventie de la subunitatea de securitate-militie, aproximativ un pluton (comandat de lt. maj. Moldovan Viorel). Plutonul de lupta antiterorist era mbarcat pe A.B.I.-uri si 2 microbuze TV, echipati cu combinezoane de iarna si avnd asupra lor armamentul din dotare. Plutonul mai avea asupra sa munitia necesara n lazi nchise si sigilate, precum si materialele specifice care se aflau n masini. Subunitatea rezerva de interventie, mbarcata pe un autocamion, era echipata n tinuta gri-bleu de iarna, avnd asupra sa armamentul din dotare, fara munitie. n timp ce comandantul unitatii de securitate se afla n biroul inspectorului sef pentru primirea misiunii, dinspre Piata Republicii s-au auzit focuri de arma, executate probabil catre elevii de la U.M 01512 Sibiu. Din ordinul inspectorului sef, plutonul de lupta antiterorist, mpreuna cu comandantul unitatii, s-a deplasat n Piata Republicii pentru a participa mpreuna cu subunitatile de elevi, la mentinerea si restabilirea ordinii, iar plutonul de securitate-militie a ramas la sediul I.J.M.I Sibiu.
486

La sosirea n Piata Republicii, mpreuna cu 2 autospeciale P.S.I. ale Grupului de pompieri Sibiu, s-a constatat ca era realizat un dispozitiv circular de catre elevii U.M. 01512 Sibiu, iar n mijloc se gasea grupa antiterorista a I.J.M.I. Sibiu, precum si o grupa de cadre si militari n termen, cu cini, serviciu apartinnd U.M. 0204 Sibiu. Manifestantii se gaseau pe toate caile adiacente spre piata. n jurul orelor 10.30, din ordinul comandantului de unitate, s-a deplasat n Piata Republicii si Compania a 4-a Securitate, echipata n tinuta kaki cu scurta, casca metalica si armamentul din dotare. Munitia se gasea n lazi nchise si sigilate n masinile care efectuasera transportul trupelor. Aceasta subunitate avea misiunea de a sprijini actiunile plutonului de lupta antiterorist si a celorlalte forte existente n zona. Subunitatea a fost debarcata, dispusa n formatie n linie de plutoane, iar 2 grupe au intrat n dispozitivul de ordine ntre flancurile a doua subunitati apartinnd M.Ap.N. n jurul orelor 12.00, ntruct n Piata Republicii nu se desfasurau actiuni de dezordine si multimea adunata cerea nlaturarea de la conducerea tarii a cuplului Ceausescu, fortele unitatii de securitate au fost retrase la sediul Comitetului Judetean de Partid Sibiu unde, mpreuna cu subunitati apartinnd altor unitati militare, au realizat un cordon de ordine. ncepnd cu orele 13.00 , subunitatile au fost retrase prin rotatie n cazarmi, pentru masa si odihna, astfel ca n ziua de 22 decembrie 1989, orele 12.00, la C.J.P. Sibiu erau n dispozitiv doar doua plutoane. Plutonul de securitate-militie, aflat la sediul I.J.M.I. Sibiu a ramas n dispozitiv fara a fi nlocuit. n total, la sediul I.J.M.I. se aflau 32 m.t. din plutonul securitate-militie,15.m.t. care asigurau paza traseelor n municipiul Sibiu, 13 m.t. care asigurau
487

paza sediului, 8 m.t. care asigurau transportul corespondentei secrete pe raza judetului Sibiu. n ziua de 22 decembrie 1989, orele 12.00, s-a dat ordin si au fost retrase n cazarma fortele participante la C.J.P. La ajungerea n cazarmi s-a executat verificarea prezentei si retragerea materialelor si munitiei n depozite. Cu acest prilej s-a constatat ca nu se consumase nici un glont, munitia fiind predata n totalitate. Lt. maj. Moldovan Viorel, comandantul rezervei de interventie de la sediul I.J.M.I. Sibiu, a solicitat ajutor pentru a se retrage n unitate, deoarece asupra cladirii I.J.M.I. ncepuse a trage din toate directiile, iar revolutionarii au ncercuit cladirea. n acest scop, n jurul orelor 13.30 comandantul companiei a primit ordin sa se deplaseze la sediul I.J.M.I. pentru a gasi posibilitatea retragerii militarilor si aducerii acestora n cazarma. Pe timpul deplasarii ofiterul a fost ranit prin mpuscare. La orele 17.30, subunitatea cu comandantul ei a fost retinuta, fara armament si munitie, de catre cadre de la U.M. 01512, n total 3 ofiteri si 6 militari. Aceste persoane au fost retinute pna la data de 27 decembrie 1989, cnd au fost naintate spre cercetare Procuraturii Militare. n ziua de 22 decembrie 1989 orele 09.00, a fost trimis pentru ntarirea pazei aerogarii Sibiu, un pluton de aruncatoare din cadrul unitatii de securitate. n jurul orelor 12.30, aceasta subunitate a fost dezarmata din ordinul comandantului U.M. 01289. ncepnd cu data de 22 decembrie 1989, orele 21.00, unitatea de securitate a fost subordonata operativ comandantului garnizoanei lt. col. Dragomir Aurel, iar subunitatea de securitate mixta Alba Iulia, ncepnd cu orele 17.15, s-a subordonat operativ unitatii de vnatori de munte din Alba-Iulia.
488

n ziua de 22 decembrie 1989, orele 21.30, comandantul unitatii de trupe de securitate s-a deplasat la U.M. 01512 Sibiu, unde a fost retinut pna la data de 23 decembrie 1989, orele 11.00. n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, F.S.N. Sibiu a ordonat ca un echipaj A.B.I. sa execute paza si apararea sediului acestuia. n ziua de 24 decembrie 1989, ntre orele 09.30-14.00, din ordinul comandantului garnizoanei, 2 echipaje pe A.B.I.-uri au participat la cercetarea unor obiective social-economice si efectuarea de patrulari n oras, pentru descoperirea si capturarea elementelor teroriste. n aceeasi zi, la orele 19.30, comandantul garnizoanei a ordonat telefonic organizarea unei actiuni la capela ortodoxa din cimitirul comunal, unde se detineau informatii ca se gasesc teroristi si se gaseste depozitata munitie. Pe timpul pregatirii actiunii, la orele 21.00, comandantul unitatii de securitate a primit ordin sa se deplaseze la U.M. 0204 Sibiu, Centrul de cini serviciu al M.I., pentru a prelua comanda acestei unitati. Un echipaj cu A.B.I. ce se deplasa pentru ndeplinirea misiunii a fost ntmpinat cu foc de un T.A.B. n urma atacului au fost raniti prin mpuscare, mr. Cmpean Ioan si un militar n termen. ncepnd din 26 decembrie 1989, orele 17.00, n baza ordinului Consiliului Militar al F.S.N. Sibiu, unitatea de securitate a luat n paza urmatoarele obiective: - releul TV Paltinis - 10 militari; - releul de telecomunicatii Gusterita - 10 militari; - barajul Gura Rului - 15 militari; - Uzina de Apa Sibiu - 10 militari. Aceste dispozitive au functionat pna n ziua de 07 februarie 1990, cnd au fost ridicate. Subunitatile de paza si
489

aparare a obiectivelor au executat misiunile specifice. I.M. Mra n toate situatiile n care au fost angajate efective de cadre si militari n termen, s-a evitat folosirea armamentului din dotare si nici nu au avut loc altercatii cu demonstrantii sau cu alte persoane. Pe timpul revolutiei ntregul efectiv de cadre si militari n termen din subunitatile de securitate Sibiu, au avut o atitudine pozitiva. (Documentar M.I., B 56 J Sibiu nr. 0298210/.27.05.93, pag. 17-22) 6.3. Principalele actiuni desfasurate de organele locale ale Securitatii Sibiu (din Raportul S.R.I.) n perioada 16-31 decembrie 1989, activitatea lucratorilor fostei securitati din municipiul si judetul Sibiu, a fost determinata de evolutia evenimentelor din zona, iar misiunile executate, dispunerea fortelor si modul de actiune, corespund etapelor n care s-au desfasurat evenimentele. n seara zilei de 16 decembrie 1989, ntre orele 22.00-23.00, din ordinul sefului I.J.M.I., col. Rotaru Iulian, au fost alarmate si s-au prezentat la sediul din municipiul Sibiu si la cele orasenesti toate cadrele securitatii aflate n garnizoanele respective. Cu acest prilej, seful Securitatii judetene a comunicat instituirea starii de alarma definita prin Situatia 2 din Planul de Alarmare si a ordonat ca, pe compartimente, sa se planifice 1/3 dintre ofiteri care sa ramna n sediu 24 de ore, iar celelalte cadre sa fie consemnate la domiciliu. De asemenea, s-a ordonat ca fiecare compartiment, potrivit specificului sau, sa desfasoare actiuni de
490

culegere informatii viznd mai ales prevenirea producerii unor evenimente deosebite n obiective economice de pe raza judetului. n acest scop, ofiterii fostului serviciu de contrainformatii economice s-au deplasat zilnic n principalele obiective economice din Sibiu si municipiul Medias. La rndul lor, ofiterii serviciului de contraspionaj au avut ca sarcina principala stabilirea activitatii unor straini prezenti pe raza judetului si cunoscuti ca avnd legaturi cu unele servicii de informatii straine, precum si identificarea celor suspecti pe aceasta linie. Cei 4 lucratori ai compartimentului antiterorist nu au fost angrenati n aceasta perioada cu sarcini n afara unitatii, acestia facnd permanen la grupa de interventie antiterorista, grupa constituita la nivelul I.J.M.I. Totodata, subofiterii compartimentului antiterorism care faceau parte din punctul de control antideturnare de la Aeroportul Sibiu si-au desfasurat activitatea normala pna n ziua de 23 decembrie 1989, orele 1.00, cnd au predat - pe baza de procesverbal, armamentul si munitia din dotare comandantului garzii M.Ap.N. de pe aeroport si s-au pus la dispozitia acestuia. n mod similar au actionat ofiterii securitatii care raspundeau de localitatile Agnita, Sibiu si Talmaciu si care s-au aflat n aceste localitati n tot timpul desfasurarii evenimentelor n tinuta civila si fara a avea armament asupra lor. Dupa 22 decembrie 1989, acestia s-au prezentat la diferite unitati ale M.Ap.N. n dimineata zilei de 18 decembrie 1989 conducerea Securitatii a convocat o sedinta cu toti ofiterii prezenti n sediu, prilej cu care loctiitorul sefului Securitatii, mr. Aioanei Constantin a prelucrat prevederile decretului care reglementa conditiile folosirii armamentului, fara a face precizari concrete asupra scopului acestei activitati. S-a ordonat ca toti lucratorii sa ridice armamentul din dotare (pistol cu 12 cartuse), de la locul de depozitare si sa-l tina numai n fisetul personal. Ca urmare, pe parcursul sosirii n
491

unitati, toate cadrele au ridicat armamentul si munitia fara nsa a mai parasi sediul cu acestea asupra lor. Evolutia evenimentelor din tara, si ndeosebi cele de la Timisoara, au determinat tensionarea starii de spirit si n rndul populatiei judetului Sibiu, acreditndu-se tot mai insistent ideea unei interventii militare din exterior. n aceste conditii, n noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, conducerea fostului I.J.M.I. a hotart sa se instaleze n incinta U.M. 01512 a M.Ap.N., unde s-a format un grup de comanda, compus din fostul inspector sef si sefii fostei securitati si ai militiei. La sediul fostei securitati s-a constituit un dispecerat compus din cadre desemnate prin ordin verbal de catre fostul sef al Inspectoratului, cu misiunea de a asigura legatura ntre punctul de comanda si compartimentele unitatii. n dimineata zilei de 21 decembrie 1989, n mai multe localitati din judet au nceput actiuni revolutionare, de contestare n masa a regimului existent. Desi initial manifestarile au avut un caracter pasnic, n seara zilei de 21 si n cursul zilei de 22 decembrie 1989, unele dintre acestea au degenerat n actiuni deosebit de violente, soldate cu victime omenesti si importante pagube materiale. n aceste conditii, ordinele transmise de la punctul de comanda si masurile organizate au ncercat sa asigure mai ales securitatea sediului, unde, pe lnga documente specifice deosebit de importante, se aflau armament si munitie, un depozit de carburanti - a carui explozie ar fi pus n pericol blocurile din zona, alte puncte importante precum cifrul si centrala guvernamentala. n momentul declansarii evenimentelor din Piata Republicii, n jurul orelor 10.00, ofiterilor aflati n obiective economice li s-a ordonat sa nu intervina n nici un fel n actiuni organizate ori puse n practica de manifestanti si sa nu se implice n masurile
492

organelor de opresiune ori ale altor factori de decizie din acele unitati. Cadrelor aflate la sediul unitatii li s-a ordonat sa evite si sa nu raspunda n nici un caz provocarilor ori actiunilor n forta ale demonstrantilor. n jurul orelor 14.00, 7 ofiteri si un subofiter din compunerea grupei antiteroriste, avnd asupra lor pistoale Carpati cu 12 cartuse si cte 1 pistol mitraliera cu cte 60 de cartuse, echipati n combinezoane de culoare kaki, au primit ordin sa se deplaseze la resedinta fostului prim secretar al judetului pentru a asigura paza vilei. Acestia au ndeplinit misiunea pna n dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, cnd au hotart din proprie initiativa, sa ascunda armamentul, munitia si echipamentul si sa se deplaseze fiecare la domiciliul su. Pna n seara zilei de 24 decembrie 1989, cnd componentii acestui grup s-au prezentat la sediul U.M. 01512 Sibiu, iar n dimineata zilei de 25 decembrie 1989, n prezenta reprezentantilor Procuraturii si ai UM. 01512 au recuperat din locurile ascunse armamentul, munitia si echipamentul si le-au predat pe baza de proces verbal. ncepnd cu orele 16.00, grupuri masive de persoane au manifestat n patru rnduri n fata cladirii fostului I.J.M.I., solicitnd n mod deosebit eliberarea detinutilor. Desi de mai multe ori reprezentanti ai manifestantilor au verificat spatiile unde puteau fi asemenea detinuti si au comunicat multimii ca arestatii au fost pusi n libertate, unii dintre participanti s-au dedat la acte de distrugere si incendierea fostei militii si a autoturismelor cadrelor aflate n parcarea din apropierea sediului. Altii au fortat usile de acces si au patruns n curtea inspectoratului prin distrugerea gardului mprejmuitor, atacnd cu diverse obiecte dure si sticle incendiare improvizate caile de acces n cladire, depozitul de carburanti,
493

parcul auto si depozitul de armament si munitie situat n pavilionul administrativ. Cu sprijinul U.M 01512 dispozitivele de paza si aparare din zonele realizate au prevenit extinderea consecintelor negative ale actiuni respective. n conditiile date s-a transmis ordinul ca femeile-ofiteri si angajatele civile apartinnd securitatii sa paraseasca sediul si sa se deplaseze la domiciliu, ordin executat n seara zilei de 21 decembrie, ct si n dimineata zilei de 22 decembrie 1989. Deoarece nu s-a precizat o solutie n legatura cu armamentul, 6 persoane din aceasta categorie au plecat cu armamentul si munitia asupra lor. Ulterior, pe masura ce s-au prezentat la diverse unitati militare, au predat armamentul si munitia, inclusiv lt. maj. Lazariciu Rodica, care a fost prezentata pe postul national de televiziune, n postura de terorista. Pe fondul evenimentelor din seara zilei precedente petrecute la sediul militiei ct si la cel al fostei militii din orasul Cisnadie si n contextul amenintarilor lansate de unii demonstranti n ziua de 22 decembrie 1989, activitatea cadrelor a fost marcata de mai multe moment semnificative. La orele 07.15, toti angajatii securitatii au fost convocati n sala de sedinte, unde s-au prelucrat diferite ordine. S-a ordonat de asemenea, ca ofiterii care nu au n dotare pistoale mitraliera sa se prezinte la magazia de armament pentru a ridica o astfel de arma si 60 de cartuse cal. 7,62 mm. n jurul orelor 09.00, din ordinul conducerii, la cele doua cai de acces direct n sediul securitatii, respectiv la cea din fosta str. Armata Rosie si cea din spatele cladirii (accesul la Serviciul pasapoarte), au fost dispuse cele 2 A.B.I.-uri din dotarea grupei antiteroriste, iar lnga ele cadrele din aceasta grupa care mai
494

ramasesera n sediu, ntre care 2 din fosta securitate. Cadrele erau echipate n combinezoane kaki, avnd asupra lor armamentul si munitia din dotarea grupei, respectiv pistol Carpati cu 12 cartuse si pistol mitraliera cu 60 cartuse. De mentionat ca cele 2 A.B.I.uri aveau montate pe ele, prin constructie, mitraliere, nsa acestora nu le-a fost distribuita munitia necesara. Ofiterii au ramas n post, fara a avea contact direct cu manifestantii pna n jurul orelor 12.00, cnd asupra sediului fostei securitati s-a deschis foc dinspre U.M. 01512. n aceste conditii, ofiterii respectivi s-au refugiat n sediu au blocat usile si s-au alaturat celorlalte cadre. Cadrele aflate n sediu nu s-au confruntat cu probleme deosebite pna la deschiderea focului asupra cladirii, manifestantii concentrndu-si atentia asupra sediului fostei militii si a curtii interioare a inspectoratului unde se afla si magazia de armament. Cu foarte putin timp nainte de deschiderea focului asupra sediului, n conditiile iminentei patrunderi a manifestantilor n sediu, col. Petrisor Teodor, fostul sef al securitatii a ordonat la telefon prin dispeceratul existent, ca Armamentul sa fie depus n loc sigur si sa se gaseasca cai de a intra n legatura cu demonstrantii. Acesta a fost ultimul ordin primit de la punctul de comanda, iar la cteva minute s-a deschis foc asupra securitatii cu diverse tipuri de armament, dinspre U.M. 01512 Sibiu. Din acest moment, aproximativ orele 12.30, cadrele securitatii aflate n sediu au nceput sa se retraga n locuri ce ofereau protectie, adunndu-se treptat la parterul cladirii, unde se afla centrala telefonica. Tot armamentul si munitia detinute au fost depuse n mai multe locuri.
495

Tirul s-a amplificat, tragndu-se din toate directiile si a durat aproximativ 4 ore, cladirea fiind distrusa aproape complet. Prin centrala telefonica s-a luat legatura cu diferite esaloane militare locale si din Bucuresti (comandantul garnizoanei lt. col. Dragomir Aurel, comandantul C.M.J. col. Vladoi Ilie, seful biroului contrainformatii militare, personal cu gl. Victor Stanculescu si la cabinetul gl. Voinea), cu televiziunea romana, unde s-a raportat si informat ca, potrivit ordinului pe care l aveau ofiterii de securitate nu folosesc armamentul din dotare, solicitndu-se ncetarea focului pentru salvarea oamenilor, a documentelor si a celorlalte puncte importante din structura sediului. Totodata, imediat dupa deschiderea focului, cnd mai era nca posibil, n diverse puncte vizibile ale cladirii, au fost arborate cearsafuri albe. n jurul orelor 12.30, n confuzia creata imediat dupa deschiderea focului si determinati de intentiile unor civili de a patrunde prin garajele cladirii, 2 dintre fostele cadre au executat foc de avertisment cu armamentul din dotare. Civilii au parasit zona, nenregistrndu-se morti sau raniti. Cei 2 ofiteri au fost cercetati n stare de arest si condamnati initial pentru omor deosebit de grav, iar ulterior stabilindu-se ca actiunile acestora nu au provocat moarte sau ranirea unor persoane, au fost scosi de sub urmarire penala si pusi n libertate. n jurul orelor 16.30, dupa ncetarea focului n zona, o parte dintre ofiteri au parasit cladirea printr-un geam de la parter, au fost reperati de manifestanti, supusi unor tratamente violente si predati apoi la U.M. 01512. Cei ramasi n sediu au fost preluati de militari si civili narmati si condusi la aceeasi unitate. Treptat n incinta salii de sport a U.M.
496

01512 au fost adunate cadrele fostei securitati, astfel nct, la apelul facut de reprezentantii armatei in jurul orelor 22.00, majoritatea cadrelor erau prezente, cu exceptia celor aflate n obiective economice sau specializate. Dupa orele 16.30, majoritatea cadrelor au fost supuse unui rau tratament, unele dintre acestea trebuind sa fie ulterior spitalizate. Au fost ranite prin mpuscare 3 cadre, dintre care au decedat doua. ncepnd cu data de 24 decembrie 1989, cnd au fost transferate la sala de sport a U.M. 01512, toate cadrele securitatii judetului Sibiu se aflau sub stare de arest n acest loc sau la alte unitati militare din municipiu. De la aceasta data si pna la sfrsitul lunii ianuarie 1990, acestea au fost supuse cercetarilor procuraturii, dupa care esalonat au fost puse n libertate dupa perioade de retinere variind ntre 30 si 60 de zile. ntreaga perioada cuprinsa ntre 16-31 decembrie 1989, cadrele si personalul civil al securitatii s-au aflat echipate numai n tinuta civila cu exceptia grupei de interventie antiterorista, care peste tinuta civila au mbracat combinezoane de culoare kaki din dotarea acesteia. Actiunea fostului birou de securitate al municipiului Medias, a fost marcata n ziua de 16 decembrie 1989, n jurul orelor 23.00, prin alarmare, cele 14 cadre si 2 personal civil prezentndu-se n termenul stabilit la sediu. n ziua de 22 decembrie 1989, n jurul orelor 12.30, activitatile de culegere a informatiilor s-au redus treptat, ajungndu-se pna la ncetarea lor, astfel ca majoritatea cadrelor erau prezente n unitate. Personalul care facea parte din treimea de serviciu avea asupra sa
497

armamentul din dotare si munitia aferenta, iar la iesirea din schimb le depuneau la locul special amenajat pentru aceasta. n aceeasi zi, la orele 12.30-12.45, sediul fostei securitati municipale Medias a fost ocupat de manifestanti fara a avea loc incidente deosebite. S-a constituit imediat un comitet al manifestantilor, caruia i-a fost predat pe baza de proces verbal ntregul armament si munitia cu care era dotat biroul, rezultnd cu claritate ca armamentul nu a fost folosit. La putin timp, pe baza procesului verbal respectiv, armamentul a fost preluat de reprezentanti U.M. 01940 Medias. ncepnd cu data de 22 decembrie 1989, orele 12.00, pna la 30 decembrie 1989, toate cadrele militare si personalul civil ale securitatii municipale Medias s-au aflat n stare de retinere la sediul U.M. 01940 Medias. n toata perioada tinuta personalului a fost civila si nu s-au nregistrat victime din rndul cadrelor securitatii municipale Medias. (Documentar S.R.I., Cabinet Director nr. 7176/25.08.93). n ziua de 21 decembrie 1989, odata cu declansarea manifestatiei, n zona nu se gaseau organe de ordine ale militiei, interventia lor s-a facut pe baza dispozitiunii primului-secretar Nicu Ceausescu, dar fara luarea unor masuri organizatorice care sa asigure reusita actiunii. Aparitia n jurul orelor 10.00 a autoturismelor militiei n piata a dezlantuit adversitatea populatiei si a determinat chiar declansarea unor actiuni violente ce au dus n final la admonestarea militienilor si incendierea autoturismelor.
498

Atitudinea populatiei fata de organele de militie s-a manifestat prin constituirea unor coloane ce urmareau neutralizarea organelor de militie. Scopul acestora era si eliberarea presupusilor detinuti ce-i considerau existenti n cladirea institutiei. Cu toate masurile de protectie realizate si cu sprijinul fortelor apartinnd unitatilor militare din zona, agresiunea populara mpotriva militiei nu a putut fi oprita. Desi s-a demonstrat prin verificarile facute n comun cu reprezentantii revolutionarilor ca n cladirea militiei nu mai erau detinuti de nici o natura, totusi persoane violente au declansat asa cum am prezentat anterior actiuni distructive la adresa acestei institutii conform lozincii. Sub protectia atributiunilor de serviciu este cert ca organele de militie au actionat violent la vedere sau n ascuns asupra manifestantilor, punnd n aplicare ordinele clare primite de la comandantii lor, dar si de la primul-secretar. Actiuni distructive s-au produs n ziua de 21 decembrie 1989 orele 19.30, cnd un grup format din persoane avnd condamnari penale, au atacat militia oraseneasca din orasul Cisnadie. Aplicnd prevederile decretului 367/1971 privind uzul de arma lucratorii de militie au deschis foc de avertisment si pentru a se salva s-au retras la o unitate militara din apropriere, sediul militiei fiind ocupat de civili si devastat. Cu acest prilej au decedat 2 persoane si alte 11 au fost ranite. Din documentarele M.Ap.N. si M.I. rezulta ca la verificarile efectuate ulterior a rezultat ca unele persoane n timp ce atacau sediul militiei aflndu-se cu fata spre acesta, au fost mpuscate din spate, existnd indicii ca s-a tras din turla bisericii aflate n apropiere. n timp ce se retragea spre unitatea militara, seful militiei, cpt. Liviu Vanga, a fost mpuscat n picior tot din directia bisericii mentionate.
499

6.4. Unele date cu referire la transportul TAROM Referitor la avionul ROMBAC, care n ziua de 20.12.1989 a transportat la Sibiu, ntre alte persoane si materiale si un numar de 80 de persoane suspecte, a caror identitate nu a fost cu precizie stabilita, este de remarcat ca actiunea avea ca misiune asigurarea protectiei primului-secretar al judetului Sibiu, de catre un personal specializat n actiuni antiteroriste. Din unele declaratii rezulta ca ntr-adevar n aeronava, ntr-o anumita zona a compartimentului de pasageri, exista o grupare de persoane - barbati, cu un aspect mai deosebit, n general atletici, cu un echipament asemanator. Ni se pare firesc ca Nicolae Ceausescu si n special sotia sa, sa fi ntreprins unele masuri pentru asigurarea protectiei fiului lor, prin trimiterea n zona a unor luptatori special instruiti. Provenienta acestora a fost deosebit de comentata, rmnnd si pna la ora actual controversat. Conform declaratiei gl. Militaru si gl. Hortopan n seara zilei de 23 decembrie, col. Ardeleanu, comandantul USLA, solicitndu-i-se o evidenta asupra efectivelor sale ce ar putea fi folosite pentru actiuni de scotocire, a afirmat ca poate pune la dispozitie aproximativ 600 luptatori avnd n vedere ca din totalul existent, lipsesc un numar de 110 pentru protectia ambasadelor si alti 80 n misiune la Sibiu ... din ordine superioare ..., precum si circa 40 pentru paza propriei unitati. Din analiza fortelor ce asigurau functionarea si protectia aeroportului, majoritatea facnd parte din M.I., pare explicabil deficientele existente n luarea evidentei nominale a lor, ce se refereau la acestia, precum si faptul ca transportul s-a efectuat prin TAROM.
500

Daca aceste efective ar fi apartinut M.Ap.N., respectiv DIA, nu ar fi fost necesara nici o evidenta, ntruct transportul s-ar fi executat n discret, folosind n acest scop mijloace de zbor proprii si nicidecum Tarom-ul. De mentionat ca specialistii militari de la DIA au o pregatire speciala pe profil de cercetare si obtinere de informatii, autoaparare si mai putin de lupta antiterorista. Ca atare, practic, ni se pare logic ca Nicolae Ceausescu sa fi trimis pentru apararea fiului sau efective specializate de cea mai mare valoare. (USLA) Se pare suspect ca nici SRI-ul nu a lamurit aceasta problema, mai precis, a evitat sa o lamureasca. Raportul procuraturii la pag. 63 precizeaza: Si n momentul actual subzista o suspiciune n legatura cu cei 80 de uslasi trimisi la Sibiu nca din 20 decembrie 1989, ce trebuiau sa-i ofere protectie lui Nicu Ceausescu. Referitor la acest fapt, trebuie mentionat ca n nota din 31 iulie 1990 procurorul Marian Valer, delegat al Comisiei de ancheta Sibiu, spunea n concluzie: Retine atentia ca sunt semnificative declaratiile pasagerilor Bosgan Anisoara, Andrei Ioan, Goga Radu, Chiuchisan Anton si Vladu Luminita, care au afirmat ca au sesizat n partea dreapta a avionului, nspre fata, un grup compact de barbati mai atleti, mbracati mai sportiv, informatii care se impuneau a fi coroborate cu faptul ca aproape toti pasagerii identificati si audiati pna n prezent nu au stat n zona respectiva. Din procesul verbal nr. 110 din 15 decembrie 1990 existent la dosarul de cercetare al procuraturii, mentionam numai faptul ... ca pot exista persoane despre care nu se stie unde s-au mutat si unde lucreaza .... De asemenea, n acelasi proces verbal se sugereaza de a fi audiata institutia USLA.: ... Apostol si Costa referitor la pasagerii din avion (numar, grupuri suspecte) care nu exista la dosar ....
501

Personalul aeroportului Sibiu anchetat, declara ca: ... nu a vazut nimic, deoarece descarca pachetele din hala avionului!.... Acest lucru o spune cel ce trebuia sa se ocupe de asigurarea unor mijloace de transport pasageri n oras, care erau n numar dublu fata de cei ce se transporta obisnuit, folosind cursa AN-24. Din declaratiile lui Nicu Ceausescu, rezulta ca el nu a chemat teroristi la Sibiu si ...a ramas surprins cnd a auzit la plecarea cursei de Sibiu, un zgomot mult mai mare dect cel normal. Este adevarat ca la decolare, zgomotul zborului unui avion ROMBAC este de 72 decibeli n raport cu 67 decibeli a unui avion AN-24. Dar este putin probabil ca diferenta de aproximativ 5% sa fi fost sesizata de Nicu Ceausescu. Ca atare, nici una din persoane se pare ca nu declara adevarul. Interventiile telefonice facute la aeroport din dispozitia lui Nicu Ceausescu, de catre secretarul cu problemele organizatorice - Pescarul, au avut ca scop, dupa parerea noastra, obtinerea confirmarii sosirii aeronavei cu cei asteptati. Exista declaratia fostului sef al militiei Sibiu, care arata ca: n dimineata zilei de 22 decembrie 1989 a vazut la poarta unitatii 01512 un numar de persoane cu structura atletica mbracati n treninguri. Este posibil avnd n vedere ca n acea perioada, la punctul de control al unitatii au fost adusi si s-au prezentat numeroase persoane pentru a fi luate sub protectie sau pentru a fi predate ca suspecti de catre populatie. Dar sa nu uitam ca sosirea aeronavei ROMBAC s-a produs n ziua de 20 decembrie 1989 si daca ar fi fost sa fie pasagerii acesteia ar fi trebuit sa vina n aceeasi zi pentru nevoi de cazare. Dat fiind neimplicarea cu toata seriozitatea a organelor specializate n actiuni de cercetare judiciara, pot apare tot felul de supozitii, de
502

pareri, unele facute din nestiinta, dar si unele facute intentionat, tocmai n scopul de a acoperi principalii vinovati. Ramne ca cercetarile ulterioare, facute de cei competenti sa lamureasca acest caz ramas nca controversat. 7. EVENIMENTELE DESFASURATE N PERIOADA 16-31 DECEMBRIE 1989 N ALTE ORASE ALE TARII 7.1. Evenimentele desfasurate n municipiul Alba-Iulia Pna n ziua de 21 decembrie 1989, n municipiul Alba Iulia si n judetul Alba nu au avut loc miscari contestatare. n data de 21 decembrie 1989, n jurul orelor 11.00, muncitorii de la Sectia Masinilor Unelte a ntreprinderii Mecanice din orasul Cugir au iesit n strada scandnd lozinci anticeausiste si de adeziune la revendicarilor timisorenilor. Pna catre orele 16.00 manifestatia s-a desfasurat ntr-un climat relativ pasnic. Dupa aceasta ora, un grup de manifestanti au fortat intrarea n libraria centrala de unde au scos cartile a caror autor era Nicolae Ceausescu, pe care le-au incendiat n mijlocul strazii. Alte persoane au trecut la devastarea unor magazine n special alimentare. n jurul orelor 17-00 un grup numeros de manifestanti s-a deplasat spre sediul Militiei orasenesti, solicitnd eliberarea retinutilor si arestatilor. Desi cadrele de militie au adus la cunostinta multimii ca n arestul institutiei nu sunt arestati sau retinuti, totusi manifestantii au trecut la atacarea sediului cu pietre si sticle incendiare, reusind n cele din urma sa dea foc cladirii si autoturismelor parcate n imediata apropiere. Simultan s-a trecut la
503

ntreruperea prin taiere a circuitelor telefonice ale institutiei. Vaznd ca incendiul a luat amploare, cuprinznd n scurt timp tot parterul, cadrele de militie au reusit sa evacueze camera de depozitare a armamentului si sa se baricadeze n birourile situate la etajul I al cladirii. Incendiul lund proportii, a cuprins si etajul I al cladirii, situatie n care personalul blocat n interior a ncercat sa ndeparteze manifestatia prin executarea unui foc de avertisment. Aceasta interventie s-a dovedit neinspirata enervnd si mai mult pe manifestanti. Existnd pericolul de a arde de vii, militienii au fost nevoiti sa sara de la etajul unu al cladirii prin flacari, n strada unde au fost prinsi si molestati. Seful unitatii de militie, cpt. Pop Valentin si plt. maj. Staicu Ilie, dupa ce au fost loviti pna la inconstienta, au fost stropiti cu benzina si li s-a dat foc. Dupa circa o ora, cei doi au decedat. De remarcat ca barbaria nu s-a ncheiat aici. Acestora li s-au taiat urechile, nasul si organele genitale, iar n gura li s-au introdus diverse obiecte. Urmarile acestui grav incident, de o brutalitate inimaginabila, au fost doi morti si opt grav raniti, sustragerea unei cantitati nsemnate de armament si munitie, precum si distrugerea cladirii n proportie de 70%. (Documentar M.I. nr. 46007 din 25.04.1994). n urma tragicelor evenimente n ziua de 21 decembrie 1989 organele locale de partid au solicitat interventia unitatilor militare. Cu aprobarea comandantului A.4-a, un detasament din U.M.01653 Alba Iulia, format din 11 ofiteri si 96 militari n termen a primit misiunea de a asigura paza ntreprinderii Mecanice Cugir II. Ulterior, n baza ordinului aceluiasi comandant au mai fost trimise
504

forte din orasul Brad, pentru a asigura paza ntreprinderii Cugir I si securitatea populatiei civile. n ziua de 22 decembrie 1989, n primele ore ale diminetii coloanele de muncitorii s-au ndreptat spre C.P.M. si Consiliul Popular Judetean Alba Iulia. La solicitarea autoritatilor s-a deplasat o grupa de cadre si un pluton de transmisiuni. Multimea a manifestat pasnic, strignd lozinci Jos Ceausescu!, Jos tiranul!, Armata e cu noi!. Vestea sinuciderii gl. col. Milea a fost primita cu stupoare si a provocat indignare n rndul militarilor. Fuga cuplului prezidential a oferit conditii de manifestare deschisa a bucuriei si satisfactiei populatiei din zona. Astfel, o grupa de cadre s-a deplasat la C.P.J. unde s-a adresat multimii si au afirmat adeziunea unitatilor militare din judet la idealurile revolutiei. (Vol. Armata Romna n Revolutia din Decembrie 1989, Editura Militara, 1994). Ulterior, s-a trecut la constituirea noilor organe ale puterii locale, iar viata urbana a intrat treptat n normal. n urma evenimentelor desfasurate n municipiul Alba-Iulia au fost ucise 6 persoane, iar 13 au fost ranite. n municipiul Blaj, judetul Alba, o persoana a fost ucisa si una ranita, iar n orasul Zlatna au fost ranite 3 persoane. De mentionat ca persoanele ucise sau ranite n cele 3 localitati ale judetului Alba au fost victimele unor actiuni cu foc desfasurate de persoane civile narmate sau de luptatori din G.P. (Sinteza procuraturii pag. 218-219) 7.2. Evenimentele desfasurate n municipiul Arad Municipiul Arad, situat n vestul tarii, la cca. 50 km nord de Timisoara a fost cel de-al doilea mare oras din Romnia care s-a
505

ridicat mpotriva dictaturii comuniste n decembrie 1989. Datorita pozitiei geografice, populatia judetului Arad, compusa din romni, maghiari, germani, srbi, slovaci, bulgari si cehi au avut posibilitatea sa urmareasca posturile de radio si televiziune din tarile vecine, astfel ca erau aproximativ bine informati asupra evenimentelor interne si internationale, trecute sub tacere de mediile oficiale ale tarii noastre. Aradenii cunosteau, ca si timisorenii, afacerile veroase si abuzurile savrsite de lucratorii de securitate si militie n legatura cu acordarea pasapoartelor de emigrare a etnicilor germani (se cerea acestora 8.000-16.000 DM, butelii, frigidere, bauturi fine etc. pentru eliberarea unui pasaport, pe lnga sumele ce platea statul german pentru fiecare emigrant). Vestea izbucnirii revolutiei la Timisoara (aflata la doar 45 km de Arad), n 16 decembrie 1989 a ajuns rapid la cunostinta aradenilor. Stirile circulau cu repeziciune. Manifestarile de solidaritate cu actiunile timisorenilor au prins amploare nscrisurile anticeausiste pe pereti si garduri au devenit mai frecvente, iar ndepartarea lor cu srguinta de catre securisti si militieni provoca huiduielile trecatorilor. Pentru locuitorii judetului din vestul tarii, lipsa de alimente, frigul din locuinte, fatarnicia regimului ceausist, abuzurile si ilegalitatile comise de partid si organele de opresiune au devenit din ce n ce mai putin suportabile, determinnd radicalizarea maselor. n cazul judetului Arad, si n special al municipiului, evenimentele pot fi grupate n doua perioade distincte: ziua de 21 decembrie pna n dupa amiaza zilei de 22 decembrie 1989 - o perioada
506

nonviolenta - si din seara zilei de 22 pna n 25 decembrie 1989 - o perioada violenta. Sub imboldul exemplului dat de timisoreni, nca din dupa-amiaza zilei de 20 decembrie 1989, populatia orasului s-a adunat n grupuri n piete si pe strazi si a manifestat tacut. n dimineata zilei de 21 decembrie 1989, n loc sa participe la adunarile de condamnare si nfierare a Timisoarei ce erau programate n toata tara la ordinul lui Ceausescu, salariatii din marile ntreprinderi au iesit n strada sa manifeste mpotriva dictaturii. Actiunea a nceput la ntreprinderea de Orologerie Industriala, unde dimineata la orele 07.00 o parte din tinerii muncitori au refuzat nceperea lucrului. n frunte cu muncitorul Onofrei Danila grupul de manifestanti a parasit fabrica cntnd Desteapta-te romne!, cu intentia de a se deplasa la Comitetul Judetean de Partid. Pe traseu au intrat n ntreprinderile aflate n drum chemnd salariatii sa li se alature. Uzinele de strunguri, U.T.A., Uzinele de vagoane, Combinatul de prelucrare a lemnului, Gara CFR, Tricoul Rosu. Lucratorii au iesit ncolonati din ntreprinderi si s-au ndreptat spre centrul orasului. n dreptul postei centrale, dispozitivul de militari, format n graba, a ncercat printr-o rafala de foc de avertisment sa-i opreasca pe manifestanti, dar fara succes. La sosirea n piata din fata Comitetului Judetean de Partid numarul manifestantilor se ridica la cteva mii. n jurul cladirii era deja instalat un cordon de aparare format din militari n fata, cu arme si baionete n pozitie de lupta, iar n spatele lor erau luptatorii din G.P. militieni si trupele de securitate, pompieri si 28 de blindate (TAB-uri).
507

Manifestantii s-au oprit la mijlocul pietei pe aliniamentul liniei de tramvai, strigau lozinci anticeausiste. Liderii manifestantilor, printre care Onofrei Danila, Crisan Mircea, Dima Traian, Jiva Maria, Timar Traian si altii cu banderole la brat au reusit sa mentina ordinea, sa evite orice actiune violenta. De fapt se striga tot timpul Fara violenta!. S-a adus o masa si o scara de zugravi pe care, rnd pe rnd s-au urcat liderii celor din piata si au tinut scurte cuvntari. A aparut si actorul Valentin Voicila care a devenit apoi conducatorul revolutionarilor. S-au facut dese apeluri militarilor sa nu traga, s-au spus rugaciuni, s-a cntat, Desteaptate romne!, se scandau lozinci anticeausiste. Au sosit din Timisoara ctiva tineri revolutionari care au citit declaratia lor din 20 decembrie 1989. S-au adus cearceafuri de la spitalul de maternitate pe care s-au scris lozinci si s-au prins pe peretii cladirilor din piata: Ceausescu cine esti - un escroc din Scornicesti, Jos cizmarul!, Timisoara Timisoara! etc. Din drapelele tricolore s-a decupat stema RSR. Locuitorii din zona au adus pine si apa militarilor, se striga: Armata e cu noi!, Ceausescu judecat, pentru sngele varsat!, Jos dictatura!, Jos comunismul!, Noi suntem poporul! etc. Secretarii comitetului judetean de partid au cobort n piata pentru a ncerca nchegarea unui dialog cu manifestantii. Dar lumea cerea prezenta primului secretar, Elena Pugna. Aceasta a cobort si ea, a anuntat majorarea salariilor si alocatiei pentru copii, adica masurile promise de Ceausescu la mitingul de la Bucuresti. Huiduita si fluierata, Elena Pugna s-a retras rapid n cladire. Lund exemplul Timisoarei s-a ntocmit o lista cu membrii Comitetului Frontului Democratic Romn constituit la Arad la 21 decembrie 1989 si s-a ntocmit si citit o Chemare catre Armata Tarii, cu urmatorul continut: Sunteti fratii, tatii, copiii si iubitii vostri!!!
508

Sunteti din sngele nostru si din carnea noastra! Sunteti cu noi! Sunteti singurii n stare sa opriti varsarea de snge fratesc! Odiosul dictator va foloseste ca scut, ca pe o simpla unealta, NU are ncredere n voi, de aceea n timpul Congresului majoritatea ofiterilor superiori ai Marelui Stat Major nu au avut voie sa paraseasca domiciliul! Din acest motiv trupele de graniceri au fost trecute sub comanda M.I.. ntoarceti armele, sub amenintarea lor va pali si va cadea lasul criminal, care vrea sa va murdareasca minile cu sngele poporului cu propriul vostru snge! n acest rastimp, n sediul Comitetului Judetean de Partid era o activitate febrila. nca din 16 decembrie 1989, seara, cadrele militare au fost alertate si chemate n cazarmi. n dimineata zilei de 17 decembrie 1989 s-a primit indicativul Radu cel Frumos, adica alarma de lupta partiala. Acest semnal se ordona cnd exista pericolul iminent al unei agresiuni din exterior. Conform instructiunilor, dupa cteva ore de la darea alarmei, unitatile trebuiau sa fie gata de lupta. n garnizoana Arad, n informarea ce s-a prezentat, s-a justificat alarma de lupta prin faptul ca exista pericolul unui atac din exterior si ca la Timisoara actioneaza grupuri de diversiune si terorism n scopul destabilizarii tarii. La ordinul primit direct de la Ministerul Apararii Nationale, o parte din efectivele U.M. 01380 din Cetate, cu transportoare blindate, s-au deplasat n ziua de 17 decembrie 1989 la Timisoara, n frunte cu comandantul garnizoanei mr. Marcu Dumitru si s-a pus la dispozitia Diviziei 18 Timisoara. n Arad, au fost lasate unele efective, n special pentru a apara la nevoie aeroportul. Din judetul Arad au mai plecat la Timisoara pompieri militari, efective de militie trimise pentru asigurarea ordinii n unitati agricole din
509

judetul Timis si unul din cele doua plutoane ale trupelor de securitate-militie aflate n Arad. La Inspectoratul Judetean ai M.I. s-a primit Situatia nr.2 nca din 16 decembrie 1989, orele 23.00 (aplicarea Ordinului 2300/1973) adica intrarea efectivelor n stare de alerta, iar n 17 decembrie 1989, orele 20.00 s-a ordonat Alarma de lupta. Au fost alertate si Garzile Patriotice. Dupa sedinta C.P.Ex. din 17 decembrie, la ordinul lui N. Ceauscscu au fost nchise granitele, majoritatea turistilor au fost returnati la granita. nca n data de 19 decembrie 1989 a sosit la Arad secretarul C.C. al P.C.R. Ilie Matei, de la Timisoara, iar la data de 21 decembrie 1989 a sosit si un alt secretar al C.C. al P.C.R. Radu Constantin. Acestia au intrat n Comandamentul Judetean de Coordonare ce s-a constituit n dimineata zilei de 20 decembrie 1989 din care mai faceau parte: primul secretar si secretarul adjunct al Comitetului Judetean (Pugna Elena si Angheloiu), comandantul garnizoanei militare (mr. Marcu), seful Inspectoratului Judetean M.I. (col. Salceanu), seful Militiei Judetene (col. Cioflica) si seful de Stat Major al G.P. din judet (lt. col. Stranschi). S-au nominalizat obiectivele economice, sociale si culturale care impuneau masuri de protejare n caz de nevoie, s-a stabilit planul de aparare cu efective narmate. n ziua de 20 decembrie 1989 soseste la Arad venind de la Timisoara pe la orele 11.00 gl. lt. Ilie Ceausescu, adjunct al ministrului apararii nationale si seful Consiliului Politic Superior al Armatei. La aeroport este ntmpinat de Elena Pugna si comandantii unitatilor militare din judet. La U.M. 01380 din cetate gl. Ilie Ceausescu sustine o expunere n care afirma pozitia
510

oficiala privind actiunile de la Timisoara. Pe la orele 13,00, Ilie Ceausescu paraseste Aradul ndreptndu-se spre Oradea. Directorii de ntreprinderi au fost instruiti sa organizeze adunari de condamnare a huliganilor, iredentistilor si fascistilor din Timisoara, ca trebuie sporita vigilenta pentru ca probabil si la Arad se pregateste ceva asemanator. n aceeasi zi soseste la Vinga n gar un tren cu luptatori din G.P. din jud. Vlcea, narmati cu bastoane din lemn, trimisi la Timisoara pentru a actiona mpotriva bandelor de huligani si de mercenari straini. Trenul a stationat n gara cca. 2 ore, apoi a plecat la orele 14.00 spre Timisoara. n dimineata zilei de 21 decembrie 1989, conform planului de cooperare ntocmit n ziua de 20 decembrie 1989, parte din fortele apartinnd M.Ap.N. s-au deplasat la obiectivele stabilite. n acest scop au fost trimisi din U.M. 01330 Arad 400 militari si 21 T.AB.-uri si un detasament format din 106 militare din U.M. 01296 Arad. Cu aprobarea Comandamentului Infanteriei si Tancurilor, pentru apararea unor obiective au fost chemate 850 militari si 7 T.A.B.uri din U.M. 01191 Lipova, iar cu aprobarea marii unitati din Oradea, un detasament, format din 196 militari, apartinnd unitatii din Ineu. n aceeasi dimineata, auzind vestea ca muncitorii de la Orologerie si alte ntreprinderi au iesit n strada si se ndreapta spre centru, la cererea Elenei Pugna se constituie dispozitivul de aparare n jurul sediului judetenei de partid. Din sediu ct si din alte institutii functionarii au fost trimisi acasa.
511

La formarea dispozitivului participa initial 99 militari de la U.M. din Cetate si 151 de militari de la U.M. din Gai. Solicitndu-se ntariri sosesc n Arad, pe la orele 13.00 si 850 de militari si 7 TAB-uri din U.M. 01191 Lipova, iar pe la orele 14.00 soseste de la U.M. din Ineu un detasament de 107 militari. n dispozitiv se mai afla subunitati ale militiei, plutonul de securitate-militie, luptatori din brigada antiterorista, pompieri. A sosit din Oradea un grup de ofiteri de la statul major al diviziei, condus de mr. Badalan (n prezent general), care a preluat comanda ntregului dispozitiv de aparare. La Lipova, muncitorii de la Strunguri, n dimineata zilei de 21 decembrie 1989, au refuzat sa nceapa lucrul, au solicitat sa li se asigure mijloace de transport pentru a se deplasa si ei la Arad. n ziua de 21 decembrie 1989 dimineata, la orele 04.00 au sosit din Timisoara subunitatile dislocate ale U.M. 01380 si au fost si ele introduse n dispozitivul de aparare (cca. 300 militari si 21 TAB-uri). n aceeasi zi s-a desfasurat manifestarea organizata si pasnica a aradenilor. Acestia scandau permanent armata e cu noi si prezentau chemarea catre armata. Este de remarcat disciplina si nonviolenta de care au dat dovada, pe de o parte manifestantii, dar si ntelegerea, calmul si clarviziunea unor comandanti si ofiteri care au intrat n dialog cu manifestantii si care au facut ca evenimentele sa se deruleze fara nici un incident. Militarii au promis ca nu vor trage n demonstranti daca manifesta pasnic si nu pun n pericol viata sau integritatea fizica a militarilor, iar liderii revolutionarilor au promis ca manifestantii nu vor comite acte de violenta. Ca urmare, soldatii au scos ncarcatoarele si baionetele de la arme si au trecut pistoalele mitraliera n pozitia la piept.
512

ncet si treptat manifestantii au avansat pna la marginea trotuarului, iar tinerii cu steaguri tricolore si albe s-au urcat pe TAB-uri aclamnd (21.12.1989 dimineata.). Ilie Matei, vaznd pasivitatea militarilor, a raportat situatia creata generalului Vasile - seful Directiei de Contrainformatii a Securitatii. Demonstratia pasnica a aradenilor a continuat toata ziua. Spre seara, cnd rndurile lor s-au rarit, soldatii, treptat, au reusit sa mpinga demonstrantii pna dupa linia de tramvai elibernd o parte din piata. Comandamentul operativ din sediu a discutat diferite modalitati de mprastiere a manifestantilor. Radu Constantin se interesa daca sunt pregatite listele A si B si cerea punerea lor n aplicare. Era un ordin mai vechi al securitatii ca, n caz de necesitate, suspectii trecuti pe listele A trebuiau ridicati si dusi ntr-o zona necunoscuta, iar cei trecuti pe listele B, mai putin periculosi, trebuiau doar izolati n apropierea domiciliului. La Arad nu erau organizate aceste liste si nici nu au fost puse n aplicare. Col. Rasina Dumitru - seful Securitatii judetene a venit cu ideea de a mparti manifestantilor racoritoare sau alte bauturi (ceai, bere, cafea) n care sa se puna substante care sa provoace diaree. A cerut subalternilor sa procure fenolftaleina - un diuretic foarte puternic, a esuat pentru ca nu s-au gasit cantitati suficiente de substante (Dr. Crsnic Ioan - seful laboratorului de la spital a ascuns fenolftaleina acolo). Ilie Matei, vaznd ca militarii se justifica cu prevederi regulamentare, care interzic ndreptarea focului mpotriva civililor
513

pasnici si nenarmati, a cerut comandantilor sa mprastie manifestantii cu patul armelor si cu baioneta: Sa loviti n ei ca soldatii lui Stefan Cel Mare. Maiorul Diaconescu de la Lipova a refuzat executarea acestui ordin si mr. Popescu comandantul U.M. din Gai s-a solidarizat cu el. Atunci mr. Badalan, enervndu-se, a spus ca mr. Popescu este destituit pe loc din functie (mr. Diaconescu din Lipova nu se subordona Diviziei 18 Oradea, fiindc Scoala Militara era n subordinea Comandamentului Artileriei si Tancurilor de la Bucuresti, gl. Hortopan si gl. Calinoiu). Elena Pugna si Angheloiu s-au gndit sa narmeze G.P. cu bte si cu ele sa-i mprastie pe manifestanti. Au si ordonat confectionarea lor. n seara zilei de 21 decembrie 1989 au fost convocati directorii din principalele ntreprinderi aradene - erau deja 5-6.000 bte pregatite - si cu aceasta ocazie s-a dispus sa nu se mai permita iesirea salariatilor din ntreprinderi, iar garzile sa fie dotate cu bte. De asemenea, s-a propus arestarea si imobilizarea liderilor manifestantilor, motiv cu care au fost aduse n sediu si niste lanturi. n timpul noptii, numarul manifestantilor a scazut simtitor, (au ramas n piata cca. 100 de persoane). Ilie Matei, col. Saleanu si mr. Badalan au insistat - din nou, dar si de aceasta data fara succes, ca armata sa-i mprastie pe manifestanti. Ilie Matei, n curtea interioara a sediului instruia efectivele M.I.. le arata cum sa procedeze daca cei de la armata ar permite demonstrantilor sa patrunda n cladire.
514

Spre dimineata s-a umplut din nou piata. Navetistii de la gara au venit direct n fata sediului, la fel si cei care au iesit din tura de noapte. S-au adunat cca. 20.000 oameni, ce purtau pancarde cu lozinci anticeausiste si anticomuniste. Au fost aduse si doua sicrie pe care erau scrise numele dictatorilor. Ilie Matei a dat ordin sa se foloseasca gaze lacrimogene pentru mprastierea multimii. Au sosit n piata preoti care au nceput sa ceremonieze o slujba religioasa, manifestantii au ngenunchiat si s-au rugat. Col. Rasina afirma ca el ar fi sugerat episcopului Timotei Seviciu sa trimita preoti n piata. De asemenea, col. Rasina afirma ca l-a trimis pe Valentin Voicila, pe Ungar Carol (om de afaceri cu dubla cetatenie, dar care lucra la informatiile externe ale securitatii) sa-i spuna ca manifestantii pot sa ramna n piata dar sa nu consume bauturi alcoolice pentru a nu da ocazie la provocari. ncet, piata a devenit nencapatoare, s-au umplut cu oameni si strazile adiacente. Tinerii s-au urcat pe TAB-uri. S-a instalat o statie de amplificare pentru liderii manifestantilor. Acestia rnd pe rnd se adresau multimii, se aclamau lozinci. La un televizor instalat ntr-un geam si prin aparatele de radio portabile s-au urmarit si evenimentele de la Bucuresti. La vestea sinuciderii gl. Milea, simpatia militarilor pentru manifestanti a devenit vizibila. Soldatilor li s-au adus sandviciuri si cafea. Vaznd cum evolueaza ostilitatile, la orele amiezii, col. (M.I) Cioflica a ordonat fortelor de interventie ale militiei, pompierilor si trupelor USLA sa se retraga n sedii. Dupa ce la televiziune s-a anuntat fuga cuplului prezidential armata a primit ordine contradictorii. La orele 12.40 s-a transmis nota telefonica nr. 37 semnata de gl. Ilie Ceausescu privind
515

aplicarea masurilor ce decurg din starea de necesitate instituite pe ntreg teritoriul tarii si sa se execute doar ordinele comandantului suprem. Imediat au urmat notele telefonice nr.38 si 39 privind retragerea efectivelor n cazarmi semnate de gl. Stanculescu care anula prevederile notei telefonice anterioare. La orele 14.00 a nceput retragerea TAB-urilor si a soldatilor din piata si mprejurimile sediului consiliului judetean. La acea ora, practic toata populatia orasului era pe strazi se fluturau steaguri, se cnta, era o euforie generala. Dupa retragerea armatei si a Garzilor Patriotice din sediul administrativ al judetului, liderii manifestantilor si foarte multi alti demonstranti au patruns n cladire. Aici au gasit pe multi dintre secretarii judeteni si municipali de partid. Doar Elena Pugna si cei doi secretari ai C.C. al P.C.R. au plecat cu armata, cernd protectie. La balconul cladirii s-a instalat o statie de amplificare, de unde Valentin Voicila a declarat Aradul oras liber, a facut apel din nou la calm si ordine, a apelat la sportivi (luptatori, boxeri) sa vina n cladire pentru a organiza paza si protectia noilor conducatori. Au vorbit apoi, pe rnd, alti participanti la evenimente. S-a anuntat schimbarea denumirii celor doua cotidiene de presa din Arad: Flacara Rosie a devenit Adevarul, iar Voros Lobogo a devenit Jelen. ntre timp, la sediul inspectoratului M.I. s-a organizat apararea asteptndu-se la un atac din partea revolutionarilor. Dar cum manifestantii nu au aparut acolo, spiritele s-au mai calmat. nca din noaptea de 21 decembrie 1989 cpt. Srbut a primit ordin de la gl. Tecla seful Serviciului T din securitate sa dezafecteze sistemul
516

de ascultare a telefoanelor si sa arda benzile auditive cu nregistrarile facute, ceea ce s-a executat ntocmai. Apoi, imediat dupa fuga dictatorului, col. Rasina (M.I.) a ordonat adunarea tuturor documentelor securitatii, ncarcarea lor n doua camioane, transportarea si arderea lor n padurea Ceala. Ulterior, o parte din aceste materiale au fost recuperate de catre armata (cele care nu au ars complet) au fost depozitate n Cetate, dar dupa cteva luni au fost distruse prin ardere de catre mr. Urzica, noul sef al SRI instalat la Arad n aprilie 1990. Col. Rasina afirma ca cele mai importante documente, printre care dosarele informative, s-au pastrat. Ordinul de ntrerupere a ascultarilor - Serviciul T al DSS - si arderea documentelor este dat pentru toata tara nca din noaptea de 21 decembrie, probabil de catre gl. Iulian Vlad. Liderii revolutionarilor, odata patrunsi n cladire, au ncercat sa formeze un nou organism care sa preia conducerea administrativa a orasului si judetului. Pe lnga cei 15 de pe lista primului Comitet al Frontului Democratic Romn format n 21 decembrie 1989, au fost cooptati n noul organ reprezentanti din ntreprinderi si institutii, inclusiv militari. Valentin Voicila a fost ales presedinte. Onofrei Danila si Crisan Mircea vicepresedinti. S-a format un nou organ executiv si comitete pe domenii de activitate. n dimineata zilei de 22 decembrie 1989, liderul revolutionarilor Valentin Voicila a tinut sa mentioneze: Multumim armatei ca a asigurat desfasurarea n ordine a demonstratiei si sa ne rugam pentru ea. Problema cea mai arzatoare a fost aprovizionarea populatiei cu alimente, apa, energie si mentinerea ordinii. O parte din activistii ramasi n cladire si-au oferit serviciile spunnd ca se alatura revolutiei. Unii au fost acceptati de revolutionari, ca de exemplu Constantin Leonard, fostul vicepresedinte al Consiliului Popular
517

Judetean care a fost desemnat n fruntea comisiei economice. Au fost chemati la sediu si cooptati n conducere si comandantul garnizoanei mr. Marcu si al militiei col. (M.I.) Cioflica dupa ce au fost pusi sa jure atasament fata de revolutie. La scurt timp, cca. 1,5-2 ore de la preluarea puterii de catre Revolutionari, au nceput sa apara zvonuri alarmante ca exista forte care l apara pe Ceausescu si ca acestia vor ataca noile organe ale puterii. Poate si sub influenta televiziunii, lumea ncepea sa vorbeasca despre trupe de comando speciale, despre teroristi. Apoi, la orele 15.20 a aparut stirea ca apa orasului este otravita, s-a si avertizat de la balconul cladirii sa nu se consume apa de la robinet si s-a anuntat ca n laborator se verifica puritatea apei si ca la uzina de apa se trimite paza armata. nca n dupa-amiaza zilei unitatea militara din Gai a fost avertizata de catre gl. Schiopu - comandantul diviziei de la Oradea - ca vor fi atacati si sa se pregateasca pentru respingerea atacului. Noul comitet al puterii locale a solicitat sprijinul militarilor sa asigure paza cladirii consiliului si principalelor obiective din oras - aeroport, spital, uzina electrica, PTTR, podurile, tipografia, combinatul chimic, etc. Datorita posturilor de radio si TV s-a raspndit si n Arad sintagma: teroristi - securisti. Mr. Marcu, pe la orele 17.30, la insistentele revolutionarilor si cu aprobarea marii unitati a trimis un detasament n frunte cu mr. Micu Ioan loctiitorul sefului de stat major la sediul Inspectoratului M.I. sa ia n primire tot ce este n cladire si sa adune armamentul personalului gasit acolo. Actiunea s-a desfasurat fara mpotrivire. Au fost inventariate si sigilate birourile, depozitele de armament si munitie, parcul auto.
518

Revolutionarii s-au gndit s-o aduca pe Elena Pugna din Cetate la sediu pentru a fi interogata, daca are cunostinta despre vre-un plan ce se aplica pentru salvarea lui Ceausescu. Ea a nceput sa plnga, spunea ca nu stie nimic. S-a ncercat aducerea comandantilor securitatii, col. Rasina (M.I.) si Salceanu (M.I.) la sediu, pentru acelasi lucru, dac ei nu au mai fost gasiti. A fost chemat si gasit col. Cioflica M.I. care a promis ca va colabora cu noua putere. Amplificndu-se zvonurile potrivit carora sediul urma sa fie atacat, iar efectivul de militari pus la dispozitie era insuficient pentru apararea cladirii (doar 14 militari), col. Stranski Liviu de la garzi a dispus distribuirea de armament si munitie, din depozitul G.P. civililor aflati n sediu. Distributia s-a facut pe baza de tabel nominal. n seara si noaptea zilei de 22 decembrie 1989 Aradul a fost teatrul de desfasurare a unei ample actiuni de diversiune psihologica, care a nascut si ntretinut o psihoza terorista n rndul populatiei si a creat suspiciune si confuzie ntre fortele care trebuiau sa mentina stabilitatea. Psihoza a fost amplificata odata cu sosirea la Arad a doi generali M.I., Nuta Constantin si Mihalea Velicu, cu mai multi colaboratori. n ziua de 17 decembrie 1989 cei doi generali au fost trimisi la Timisoara din ordinul lui Nicolae Ceausescu. Ei au facut parte din grupa operativa, alaturi de alti generali din armata si ofiteri superiori trimisi de Ceausesti pentru organizarea lichidarii tulburarilor. Activitatea acestora, retinerea lor si intentia de a fi transportati la Bucuresti finalizata prin accidentul aviatic n care si-au pierdut viata echipajul elicopterului si cei doi generali, au fost tratate detaliat ntr-un subcapitol separat. n continuare vom reda doar unele episoade legate direct
519

de acest oras. Dupa fuga sotilor Ceausescu, cei doi generali, intentionnd sa revina n Bucuresti, s-au urcat n avionul care facea cursa regulata Timisoara - Bucuresti, dar care n 22 decembrie 1989 din lipsa de pasageri suficienti, a suplinit si cursa Arad - Bucuresti, astfel ca avionul a facut o escala la Arad. Cursa a avut o mare ntrziere, trebuia sa plece din Arad la orele 17.50 dar a aterizat de abia dupa orele 21.00. Era un BAC-111 din care au cobort initial pasagerii pentru Arad. Dupa ce de la Bucuresti gl. Zarnescu, comandantul Aviatiei Civile, a interzis continuarea zborului, pasagerilor ramasi n avion li s-a comunicat ca datorita conditiilor meteorologice avionul nu mai poate pleca la Bucuresti, ca vor continua zborul a doua zi si se va asigura transportul acestora la gara sau la hotel. Cei doi generali au plecat de la aeroport spre hotel cu autoturismul sefului compartimentului antiterorist, mr. (M.I.) Bochis Alexandru. De mentionat ca n acelasi avion era si un grup de 5 revolutionari din Timisoara, n frunte cu Lorin Fortuna, care doreau sa ajunga la Bucuresti la Televiziune si la FSN. Acest grup s-a ntors la Timisoara nca din seara respectiva. Pasagerii pentru Bucuresti, n numar de 29, au fost cazati la hotelul Parc, iar echipajul avionului la hotelul Astoria. Printre pasageri era si o echipa de 5 oameni de la redactia de televiziune a armatei (emisiunea Pentru Patrie) si se afla si seful Procuraturii Militare adjunctul procurorului general, gl. Diaconescu nsotit de doi arabi: un doctorand si un student. Gl. Nuta a prezentat la receptie un bilet de avion pe numele Negrila, iar gl. Mihalea nu a lasat la receptie nici un document, el fiind cunoscut de receptionera.

520

n cursul serii, de la Bucuresti, n numele gl. Gusa s-a transmis armatei, din nou, alarma de lupta generala. Gl. lt. Calinoiu a ordonat din nou deplasarea la Arad a efectivelor de la Lipova. Mr. Diaconescu a si pornit spre municipiu cu 300 militari, 20 TAB-uri si 10 tancuri. La U.M. 01380 din Cetate s-a primit indicativul Fanfara ceea ce nsemna luarea masurilor necesare mpotriva unui atac iminent asupra aeroportului. La aeroport a fost trimis cpt. Herdea Vasile cu un batalion de tancuri (24 tancuri si 20 de blindate) pentru a ntari dispozitivul de aparare. Blindatele au fost dispuse circular n jurul pistei de aterizare. Au fost trimise subunitati pentru paza si n alte puncte strategice din oras. n acest timp n fata consiliului, n piata, au continuat sa ramna mii de oameni. La sediul consiliului, pe la orele 20.00 a sunat pe telefonul operativ Ion Iliescu interesat de situatia existenta la Arad. A spus sa se ia legatura cu Timisoara pentru ca au informatii ca se trage n piata Operei. Judecatorul Trifan Ioan - care a fost cooptat n conducere n dupa-amiaza zilei - s-a interesat la Timisoara, apoi a mai apucat sa vorbeasca cu Bucurestiul, sa confirme ca ntr-adevar se trage n Timisoara, dupa care telefonul i s-a ntrerupt. Pe celelalte telefoane, au aparut si raspndit fel de fel de stiri alarmante potrivit carora elicoptere inamice care zboara la mica naltime se apropie pe valea Muresului spre Arad; a fost minat podul CFR peste Mures; o coloana de 30-40 autovehicule pline de securisti vin de la Timisoara spre Arad, etc. La ntmpinarea acestora au fost trimise 7 tancuri la statia PECO din Aradul Nou, dar ulterior, motivnd ca nu ramn forte de rezerva suficiente, aceste tancuri au fost retrase. De la cercetarea prin radiolocatie a parvenit stirea potrivit careia dinspre Deva se apropie o formatie de elicoptere.
521

La orele 19.40 la U.M. 01380 din cetate s-a primit informatia ca la sediul Inspectoratului M.I. se trage, apoi ca a fost atacata posta centrala. Toate s-au dovedit a fi informatii false. n jurul orei 22.30, generalii Nuta si Mihalea au sunat de la hotelul Parc la Militie ntrebnd de ofiterii Cioflica, Rasina, Salceanu sau Vaduva (loctiitorul lui Cioflica) dar nici unul nu se gasea acolo. n personalul de militie si securitate a intrat panica, cei doi generali fiind cunoscuti ca sefi cu un comportament foarte dur fata de subalterni. S-a discutat despre posibilitatea atacarii sediului Inspectoratului M.I. de catre oamenii generalilor si n acest context mr. Micu a permis distribuirea armamentului si lucratorilor de militie pentru a se apara mpreuna n caz de atac. Mr. Micu colabora cu mr. Pantea de la militie. A fost anuntat Cioflica la sediul consiliului judetean ca este cautat de cei 2 generali. A vorbit cu gl. Mihalea, apoi a plecat la cetate, mpreuna cu mr. Baldazar motivnd ca armata va prelua acest caz. Aici, ofiterii statului major, mpreuna cei de la marea unitate pregateau pe harti sistemul de aparare al unitatii militare si al orasului. S-a discutat problema capturarii celor doi generali suspectati pentru actiuni de genocid savrsite la Timisoara. Mr. Marcu si col. Cioflica au pornit spre consiliu pentru a consulta si revolutionarii dar, pe drum, col. Cioflica a disparut. Dupa orele 23.00 au fost trase primele focuri de arma. Mr. Marcu afirma ca primul cartus a fost tras - cu aprobarea sa - de cpt. Memetea ca avertisment, pentru a se face liniste la sediu. Atunci, ca raspuns, s-a tras asupra Consiliului Judetean. S-au stins luminile si s-a executat foc masiv si prelungit din cladire n afara. Alti martori afirma ca prima data au fost trase focuri razlete asupra consiliului din diferite cladiri din jurul pietei.
522

La auzul focurilor de arma, panica a crescut n rndul locuitorilor orasului. O parte din cei din piata s-au dispersat, altii dimpotriva, au venit din cartiere sa vada ce se ntmpla. n mai multe case si blocuri s-au zavort usile si ferestrele, s-au organizat plantoane pe scari, de teama teroristilor. Au nceput sa sune sirenele si sa se traga clopotele bisericilor, ca la alarma aeriana. n piata multimea continua sa cnte Ole, ole, ole, Ceausescu nu mai e!. Pe la orele 24.00 (22 decembrie 1989) noaptea, s-a deschis foc din hotelul Parc si dinspre strand asupra unitatii militare din Cetate de unde s-a raspuns cu foc masiv. Ofiterii din detasamentul din Lipova apropiindu-se de cetate au nimerit n mijlocul unei adevarate batalii. Un ziarist englez si un corespondent de la radio Budapesta au reusit sa patrunda n cladirea ntunecata si asediata a consiliului. Reporterul radio (Orosz Jozsef) a obtinut legatura telefonica cu Budapesta chiar cnd pe la orele 1.45 a nceput un nou schimb violent de focuri. La aeroport, dupa orele 0.00 (23 decembrie 1989) s-a primit un ordin de la lt. col. Draghicescu Niculae (comandantul regimentului de aviatie de la Timisoara) sa fie blocata pista de aterizare pentru ca se prevede un atac aerian iminent asupra aeroportului. Cnd au iesit cele trei autovehicule (autobuz, cisterna, masina PSI) din remiza auto cu care trebuia blocata pista si au ajuns aproape de pista si au aprins farurile, dintr-un TAB aliniat n dispozitivul de aparare s-a deschis foc asupra autovehiculelor. Focul s-a ntetit, s-a tras din toate partile, au fost avariate autovehiculele, turnul de control, avionul BAC-111 ce stationa. Lt. col.Bochis a tras si el rafalele de pistol mitraliera din aerogara spre pista. Instructorul de parasutism de la aeroclubul Traian Vuia din Arad, Popescu Tudorel a tras si el rafale de pistol mitraliera de pe acoperisul
523

aeroportului. Au fost grav raniti un soldat si soferul de pe vehiculul PSI. mpuscaturile au continuat cu intermitente toata noaptea, att n jurul hotelului Parc - U.M. din Cetate ct si la consiliu si aeroport. La consiliu, militarii si revolutionarii care au primit arme au fost mpartiti pe sectoare si ferestre. Aici a fost mpuscat mortal revolutionarul Gruber Geza de un glonte ce l-a lovit exact sub nas n momentul n care si aprindea o tigara, probabil tras din afara. Moartea lui Gruber a nspaimntat si mai mult pe cei din cladire asa ca se tragea la orice zgomot. S-a raspndit zvonul ca col. Cioflica e un tradator pentru ca a disparut, n-a mai revenit la consiliu, ca probabil lupta de partea celor doi generali. Aproape de ora 01.00 (23 decembrie 1989) asupra autosanitarei apartinnd U.M. din Cetate care revenea de la spital, unde transportau o salariata civila, s-a tras dinspre str. Parc. Cnd masina a ajuns la capatul podului dinspre cetate, cpt. Prodan a tras asupra agresorilor. Vaznd, pe ntuneric, ca din masina se trage, militarii au deschis foc asupra vehiculului. Lovita, autosanitara s-a rasturnat n sant. Asa a fost ucis soldatul Puscau Adrian Victor si ranit mr. dr. Chis Aurel. Martora Lazar Alexandrina - locotenent de securitate - care era cazata la Parcul Mic, s-a trezit datorita focurilor de arma, a cobort n holul hotelului Parc unde receptionera i-a aratat legitimatiile celor cazati n hotel. Din cele 29 de legitimatii ale avionului vre-o 4-5 erau vizibil falsificate. Martora a auzit cum se tragea foc de la etajul VI si VII si ca se tragea si de la etajul I din zona unde erau cazati gl. Diaconescu si cei doi arabi si cei de la de la emisiunea Pentru Patrie. Din camerele 101-102 se auzeau 3 voci de barbati si zgomot specific ncarcarii armelor. De asemenea, n dimineata zilei de 23 decembrie 1989 revolutionarul Gurila Constantin s-a
524

laudat ca a fost noaptea pe faleza si a descarcat ncarcatura asupra hotelului Parc. Spre dimineata, cantitatea de munitie a celor din sediul consiliului a scazut si s-a hotart aducerea de munitie din Cetate. Col. Stranski a afirmat ca s-a vorbit si ca autobasculanta cu care voluntarii revolutionari pleaca dupa munitie va putea intra fara probleme n unitatea militara. Dar, la coborre de pe podul de peste Mures s-a tras foc asupra autobasculantei din Cetate. Au fost raniti toti din autobasculanta. Tot n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, cetateanul maghiar Toth Sandor care a venit cu un convoi de autocamioane pline cu ajutoare (alimente si medicamente) la spitalul din Arad, dupa ce a descrcat ia fost solicitat sa faca un transport pna n Cetate. A fost de acord, dar la apropiere de podul de peste Mures a fost ntmpinat cu foc de catre militarii care aparau unitatea militara din cetate si mpuscat mortal. n tot cursul noptii telefoanele unitatilor militare din oras, consiliul judetean, inspectoratul M.I. au fost intoxicate cu informatii false, zvonuri alarmante despre presupuse atacuri teroriste, ca au aterizat trei elicoptere la Combinatul chimic, ca vin teroristii din Timisoara, ca la uzinele Strungul militienii trag n oameni, ca un tir cu nr. 31-BH-6729 plin cu teroristi vine de la Oradea, ca la Campingul din Aradul Nou sunt teroristi arabi etc. Este de mentionat ca informatiile false erau receptionate la telefoanele ale caror numere de apel nu erau cunoscute publicului larg. Cei care transmiteau aceste stiri erau ndeosebi femei. Uneori se auzeau prin telefon rsete ca zgomot de fond.

525

Alte apeluri cu informatii care apoi s-au constatat ca erau false s-au primit pe linie militara, de la esaloanele superioare sau din sistemul de aparare antiaeriana. Aceste zvonuri si stiri false au fost ntarite cu actiuni reale de diversiune. S-a executat foc real sau cu simulatoare de foc automat, sporadic sau succesiv, din locuri diferite. Astfel, s-a tras ori s-a imitat tragerea asupra sediului consiliului din podul Palatului Cultural, din cladirea Liceului Sanitar, din turela restaurantului Muresul, din spate dinspre Parc si faleza. S-a observat foc la gura tevii ce si schimba pozitia si din unitatea militara din Cetate. Aparea cnd pe faleza Muresului, cnd n parcarea de la hotelul Parc, cnd pe str. Teiului, de lnga malul Muresului. n acea noapte a fost mpuscat mortal sold. t.r. Almen Werner aflat n dispozitivul de aparare al U.M. 01380. La aeroport s-a observat ori s-a creat impresia ca se trage asupra sectiei de carotaj. Se poate concluziona ca erau doar ctiva profesionisti n acte de diversiune care au actionat n Arad, episodic si sporadic si nu au urmarit, n primul rnd, sa produca victime, nici sa produca distrugeri materiale, ci sa creeze panica si confuzie, sa faca credibile zvonurile lansate despre teroristi si sa-i provoace pe militarii si civilii narmati sa riposteze din plin cu foc. Acesti profesionisti au actionat si n apropierea locuintelor unor cadre de securitate (mr. Rusu Viorel, col. Crai Petru, mr. Bunyi Emeric) si ale unor activisti de partid (Oprea Angela, Oros Teodor) pentru a crea impresia ca acolo sunt teroristi si ca sintagma teroristisecuristi are baza reala. Spre dimineata zilei de 22 decembrie 1989 focurile de arma s-au rarit, apoi au ncetat. Conducatorii din sediul consiliului s-au
526

ntlnit ntr-o noua sedinta pentru a analiza cele ntmplate si a lua masurile ce se impuneau. S-au format filtre sau cordoane, adica puncte de control la principalele intersectii si pe arterele de patrundere n oras. Acestea s-au format din initiativa cetateneasca a unor tineri, s-au facut liste cu cei cooptati n aceasta activitate si li s-au dat banderole. Acestia verificau si legitimau trecatorii, opreau si controlau autoturismele. Ulterior, tabelele au fost duse la Voicila pentru a fi vizate si oamenilor li s-au eliberat legitimatii. De aceste filtre s-au ocupat revolutionarii Sedan, Top si Cosma. Trecatorii sau pasagerii vehiculelor la care se gaseau arme, cartuse, ori erau suspecti din alte cauze (nu aveau legitimatii, nu erau cunoscuti prin oras) erau retinuti si predati armatei care i aduna la Consiliu si la Cetate, apoi la arestul politiei. Avnd convingerea ca cei de la securitate sunt amestecati n actele teroriste si de diversiune s-a hotart aducerea la sediu si interogarea col. Rasina si Salceanu ct si izolarea si punerea sub paza a tuturor cadrelor de securitate. S-a ncercat verificarea si clarificarea situatiei, dar evidenta cadrelor de securitate era neclara. S-a facut prezenta pe baza unui stat de plata. Armele au fost adunate, col. Marcu afirma ca s-a constatat ca multe arme adunate de la securisti erau proaspat folosite. Ctiva ofiteri de securitate nu s-au prezentat la apel. Cei retinuti au fost sub paza armata timp de o saptamna dupa care au trecut n subordinea armatei. Col. Rasina, Salceanu si Vaduva au fost adusi la sediul consiliului, au fost interogati si apoi dusi ntr-o camera, sub paza armata.

527

Mr. Marcu, dimineata la ora 8.00 si-a retras oamenii din Consiliu si a plecat n cazarma. n locul lui a venit mr. Diaconescu de la Lipova cu 100 de militari. S-a hotart constituirea unor grupe de cercetare mixte, formate din militieni si revolutionari, care sa treaca la scotocirea imobilelor unde se semnaleaza prezenta unor persoane suspecte, ori de unde s-a tras n cursul noptii. Astfel, pe str. Macinului nr.6, ntr-o casa conspirativa a securitatii au fost gasiti mai multi lucratori de securitate, dintre care doi narmati. Au fost dusi n Cetate. S-a raspndit stirea ca a fost prins n comuna Seitin col. Cioflica. A fost arestat de graniceri, dus la Casa Armatei si de acolo n Cetate unde a fost tinut arestat timp de 25 de ore pna n ziua de 24 decembrie 1989 orele 09.00. Cioflica Mihai a explicat prezenta sa n comuna Seitin astfel: auzind alarma aeriana s-a dus la C.P.L. unde a aflat de la directorul Popescu ca s-a anuntat atac dinspre Ungaria si sa se stinga sursele de lumina. Atunci colonelul a hotart sa plece spre granita pentru recunoastere, sa vada daca au intrat sau nu n tara trupe straine. Asa a ajuns la Nadlac, iar de acolo a plecat spre Seitin deoarece a observat ca granicerii l-au suspectat si au nceput sa-l urmareasca. La Seitin a dormit la postul de militie si spre dimineata a fost trezit, arestat (legal) de graniceri si transportat la Arad. Tot n ziua de 23 decembrie 1989, la orele 12.00 un detasament de la Ineu compus din 105 militari au nceput deplasarea spre Arad din ordinul gl. Schiopu de la Oradea cu misiunea de a elibera sediul consiliului judetean care ar fi fost ocupat de teroristi. Sosind la Arad si vaznd ca n sediu sunt revolutionari si militari si nicidecum teroristi, detasamentul a revenit la garnizoana de resedinta pe la orele 23.00, cu efective complete.
528

nca din dimineata aceleiasi zile s-au purtat discutii aprinse privind modul de lichidare a cuibului de teroristi de la hotelul Parc si arestarea celor doi generali M.I.. Nu s-a cunoscut ca generalii plecasera deja dimineata la orele 8.00 din hotel spre gara. S-a hotart organizarea unei actiuni cu ajutorul trupelor antiteroriste si armatei n scopul scotocirii hotelului si neutralizarea teroristilor. Formatia USLA a fost condusa de mr. Suciu, iar subunitatea de infanterie de cpt. Memetea Ioan, iar actiunea a nceput la orele 13.45. Dupa ce presupusii teroristi au fost somati prin megafoane sa iasa din cladire si s-au tras si focuri de avertisment luptatorii USLA au patruns n hotel si au nceput scotocirea lor. Atunci echipajul TABului a deschis foc asupra hotelului. Acest fapt a determinat si pe alti militari aflati n dispozitiv n spatele hotelului sa deschida foc de mitraliera. n TAB-uri nu s-a mai receptionat cererea de ncetare a focului lansata din interiorul hotelului deoarece s-a schimbat brusc frecventa radio. Concomitent s-a tras si dinspre U.M. 01380 - Cetate - trei lovituri A.G.7 care au lovit camera troliului liftului si terasa hotelului. Luptatorii antieroristi au gasit si retinut n hotel doar pe cei doi ofiteri M.Ap.N. de la emisiunea Pentru Patrie, col. Pricina si Cenusa, care au fost mbarcati ntrun ABI (automobil blindat) si dusi la Inspectoratul M. I.. Apropiindu-se de sediu, asupra ABI-urilor s-a deschis foc automat de catre militarii care pazeau acest obiectiv, dar la apelul facut prin gigafonul masinii blindate focurile au ncetat. (Pricina si Cenusa au fost eliberati n 24 decembrie 1989 din ordinul mr. Marcu). Generalii Nuta si Mihalea au stat la gara (probabil la militia T.F.) pna la sosirea trenului R22 (Expresul Panonia) de la ora 11.40, cnd dintr-un bloc n constructie aflat lnga gara s-a executat foc, militia T.F. a raspuns si profitnd de aceasta acoperire cei doi generali au urcat n tren. Pe la orele 13.00 lt. col. de militie Rusu
529

Victor a solicitat prin telefon militiei din Deva sa retina pe cei doi generali, indicnd si cuseta ocupata de ei. Au fost arestati la Deva, tinuti sub paza n U.M. 01719 pna seara, cnd de la Sibiu a sosit un elicopter pentru a-i transporta la Sibiu, elicopter ce a fost lovit si a explodat lnga Alba-Iulia, fara nici un supravietuitor. La orele 14.20 asupra Inspectoratului Judetean M.I. s-au tras focuri de arma din cladirea Liceului nr.11 de vis-a-vis. Soldatii din dispozitiv au ripostat. A fost ranit un militar, cpt. Kele Mihai. Verificnd apoi podul liceului, s-au gasit urme de snge. Gl. Schiopu l-a amenintat cu arestarea pe col. Stranski pentru ca a distribuit arme civililor, a ordonat recuperarea tuturor armelor. Armele au fost adunate, ultimul a fost Curila care si-a predat pistolul mitraliera pe 23 spre 24 decembrie 1989, noaptea. Revolutionarii au nceput sa-l suspecteze pe mr. Marcu ntruct acesta s-a retras n cetate si a refuzat sa mai vina la Consiliu motivnd ca nu mai are comanda, aceasta fiind exercitata de cei doi ofiteri de la divizie, Badalan si Sau care sunt n regiment. n dupa-amiaza zilei s-au multiplicat atacurile razlete, adica se auzeau focuri de arma din diferite puncte ale orasului. n aceste puncte s-au deplasat forte (de obicei TAB-uri) care nu au mai descoperit nimic dar, la indicatia unor persoane au deschis foc asupra cladirilor considerate suspecte. Pe Calea Romanilor, lnga casa mr. (sec.) Rusu, de unde s-a tras asupra militarilor, s-a gasit un pumn de cartuse speciale, cehoslovace, probabil cu ncarcatura chimica. Casa a fost distrusa prin lovituri de A.G.7. Un foc intens a renceput la aeroport, unde din nou s-a tras asupra sectiei de carotaj.

530

n dupa-amiaza zilei de 23 decembrie 1989 s-a deschis foc asupra consiliului judetean din cladirea bancii de vis-a-vis. A fost observat foc la gura tevii la crenelul din dreapta al podului bancii. S-a ripostat cu mitralierele de pe TAB provocndu-se unele stricaciuni importante cladirii. n seara zilei s-a deschis foc asupra U.M. 01286 din Gai. Au fost observati 3-4 oameni sositi cu o masina Dacia combi de culoare alba si care s-au adapostit dupa terasamentul caii ferate i au nceput sa traga asupra unitatii militare. A fost gaurita si poarta de la intrarea n unitate. Zgomotul armelor lor diferea de cel al armelor aflate n dotarea armatei. Militarii din paza au ripostat excesiv. Schimbul de focuri a durat aproape toata noaptea. Atacarea acestei unitati s-a repetat si n noptile de 24 si 25 decembrie 1989. A fost vazuta silueta unui individ ce executa foc automat asupra U.M. si din casele din marginea cartierului Gai. Totodata, din cartierul Buiac, ofiterii din cazarma observau cum se ridica din cnd n cnd fum (se dadeau foc unor resturi vegetale) dupa care, urmau focuri de arma, iar noaptea se lansau, tot din cartierul Buiac rachete de semnalizare cu o stea de diferite culori, iar la o jumatate de ora de la acest semnal se deschidea foc asupra unitatii militare. Soldatii ripostau masiv, asa ca multe cartuse ajungeau pna la aeroport si la padurea Ceala, motiv pentru care ncepea canonada din directiile respective. Mr. Badalan a fost la U.M. 01280 din Gai n ziua de 24 decembrie 1989 unde comandantul unitatii i-a nmnat cartuse cu vrful retezat gasite prin unitate n urma atacurilor. La Inspectoratul M.I. s-a hotart formarea unor patrule mixte: armata, militie si revolutionari care sa se deplaseze cu cte un ABI si un TAB n zonele unde se semnaleaza atacuri teroriste.
531

S-au facut mai multe deplasari prin oras, cele mai multe alarme s-au dovedit a fi false. Doar pe calea A. Vlaicu, la statia de tramvai de pe Fat Frumos, dintr-o masina Dacia 1300, fara numar de circulatie, s-a deschis foc. S-a ripostat cu foc. A fost ranit mortal plt. de militie Clepe Gheorghe si raniti alti trei, din care un aradean stabilit n Germania ce statea n Mercedes-ul sau, Wilkoffer Stefan. ABI-ul condus de cpt. de militie Ursu Liviu a fost chemat la acest loc pentru ajutor, dar faptele erau consumate. La ntoarcere spre unitate automobilul blindat ce se deplasa ncet a fost ajuns din urma de un TAB, condus de cpt. Oprea Dumitru de la U.M. 01191 - Lipova care, creznd ca n masina sunt teroristi, a deschis foc de nimicire asupra ABI-ului. A fost ucis cpt. de militie Duma Pavel si au fost raniti cei doi ofiteri de militie si revolutionarul Popa Romeo care se aflau n automobil. S-au numarat 86 de gauri de glont n partea din spate a masinii, unde blindajul este mai subtire. Ranitii, transportati la spital au fost tinuti sub paza, crezndu-se ca sunt teroristi. Pe tot parcursul zilelor de 23 si 24 decembrie 1989 au continuat sa parvina apeluri telefonice de dezinformare despre atacuri teroriste si care solicitau imperios interventia armatei. O echipa de militari din Zabreni, trimisa la Arad n urma unor apeluri telefonice insistente, a fost ntmpinata cu foc n momentul cnd au ajuns la podul de peste rul Mures. O companie de la U.M. 01499 Ineu a fost dislocata pentru scotocirea zonei Moneasa, urmare a unui apel telefonic primit la primaria orasului Sebes conform caruia statiunea hidrometeorologica Izoi este ocupata de teroristi si ale caror convorbiri n limba araba au fost receptionate la radio de catre seful statiei. Cele doua subunitati au fost defectuos dirijate n
532

teren, astfel ca au ajuns fata n fata si s-ar fi nimicit reciproc daca ordinul de deschidere a focului nu ar fi fost contramandat n ultima clipa. n dimineata zilei de 24 decembrie 1989, dupa ce au fost ntrerupte la un moment dat toate legaturile telefonice, conducatorii revolutionarilor l-au trimis pe mr. Micu cu un tanc sa-l aduca la consiliu pe mr. Marcu suspectat ca ar fi ordonat ntreruperea telefoanelor. Acesta a fost adus la Consiliu mpreuna cu col. Cioflica. Au fost ambii ndelung interogati. Au fost adusi si retinuti si Lucea Mircea si Donovici - directorul si inginerul sef de la directia PTTR, ct si ing. Oana - ce raspundea de telefoane din partea securitatii - tot pentru a explica caderea telefoanelor. Mr. Marcu a dat raspunsuri evazive si neconvingatoare, motiv pentru care a fost facut tradator si i s-a spus ca este arestat. Aflnd de retinerea mr. Marcu, gl. Schiopu, comandantul diviziei, a ordonat unitatilor militare din Ineu si Gai sa vina la consiliul Arad sa-l elibereze pe comandantul garnizoanei. Comandantul unitatii din Gai a reusit sa vorbeasca cu mr. Marcu si ca urmare n-a mai iesit din unitate, nsa un detasament din Ineu format din 23 cadre si 179 militari n termen au pornit spre Arad. Mr. Marcu, dupa cca. 2 ore si la insistentele gl. Schoiopu, a fost eliberat. Explicatia ntreruperilor circuitelor telefonice este urmatoarea: la propunerea adjunctului Ministrului Telecomunicatiilor (general de securitate) Stelian Pintilie, gl. Gusa Stefan a aprobat, ncepnd din 23 decembrie 1989 ntreruperea legaturilor guvernamentale cu alte judete, n scopul izolarii echipamentelor de ascultare ale securitatii si evitarea actiunilor de diversiune n retelele guvernamentale S si T.O.. De asemenea, gl. Stanculescu a ordonat col. ing. Danci Victor - loctiitorul comandantului unitatii speciale R a securitatii sa desfiinteze unele telefoane S, T.O. si MI, iar Stelian Pintilie a dispus izolarea pentru cca. 2 ore a telefoanelor M.I,, apoi s-a
533

ntrerupt practic, de catre conducerea M.T.Tc., pentru mai multe zile toate legaturile guvernamentale si M.I. ntre Bucuresti si judetele unde existau evenimente. La Arad nsa, din ordinul gl. Schiopu au fost ntrerupte toate legaturile telefonice, inclusiv cele urbane. S-au redat aceste legaturi doar prin 25 decembrie 1989. La orele 09.17 s-a comunicat de la comandamentul diviziei ca elicopterele care zboara n zona sunt de tip FIRO 4-a, de productie americana, cu amortizor de zgomot pe pale. ntre orele 14.00-14.30 s-a executat o scotocire a strandului de lnga Cetate, dar si la acest caz militarii au fost ntmpinati cu foc din directia cabinelor nr. 14, fiind raniti mortal doi militari n termen, respectiv Cosma Marius si Necolicioiu Ion Sorin. Col. Cioflica a jurat din nou credinta noului organ, care se numea Consiliul Judetean al F.S.N. si a solicitat sa i se puna la dispozitie TAB-uri pentru a captura pe cei care executau foc din diverse acoperiri. S-a nceput activitatea sonda, comandata de col. Cioflica prin care s-a intensificat actiunea de scotocire a podurilor caselor, parcurilor, cladirilor de unde s-a semnalat ca s-a tras, iar activitatea filtrelor a fost intensificata. Au fost retinuti cca. 70-80 de suspecti. Acestia au fost adusi la consiliu sau la arestul militiei. Unii dintre cei retinuti aveau pe ei mai multe rnduri de haine, la un tnar s-a gasit un cutit lung cu mner albastru la un tigan acasa s-a gasit un AKM si cartuse, la un sofer al unui ARO s-a gasit un AKM, la un copil ntr-o masina s-au gasit 3 grenade defensive. Doi tineri retinuti la banca avnd asupra lor arme de foc au fost adusi la Consiliu si legati de calorifere. Toti suspectii, dupa ce a sosit un procuror militar de la Oradea si i-a interogat, au fost eliberati n 26 si 27 decembrie 1989. Doar col. Rasina si col. Salceanu au ramas arestati. Au fost anchetati si apoi eliberati la 1 iunie 1990.
534

Col. Preda de la Lipova a trimis 5 tancuri spre Arad fara sa anunte unitatile militare din oras, astfel ca pe drumul Zadarenilor s-au trezit doua detasamente de tancuri fata n fata. Daca comandantii celor doua subunitati nu se cunosteau personal, probabil s-ar fi deschis focul ntre cele doua subunitati. Detasamentul de la Ineu, condus de mr. Munteanu Vasile, auzind ca n oras se trage, a schimbat itinerariul de deplasare stabilit initiat si a patruns n oras, seara la orele 20.00, pe un alt traseu. n Piata Romana s-a executat foc de arma de la etajele superioare ale blocurilor din zona asupra militarilor din coloana. S-a ordonat ocuparea dispozitivul de lupta si s-a raspuns cu foc. n acest duel a fost ucis sold. Dumitrescu Costel si alti 3 soldati au fost raniti. Pentru prinderea celor care au tras s-au ntreprins imediat actiuni de scotocire, dar tragatorii neindentificati reusisera sa dispara. A doua zi dimineata, detasamentul s-a napoiat la Ineu. n ziua de 25 decembrie 1989 dimineata, s-a executat o cercetare a padurii Ceala de catre o Patrula condusa de serg. Majilu Marin. Au fost descoperite urme de ncaltaminte, de snge si de corpuri trte. n aceeasi zi mr. Diaconescu a predat obiectivul Consiliului Judetean mr. Marcu. Concomitent s-au predat pe baza de tabel toti arestatii, deplasndu-se ulterior cu efectivele complete n unitatea din Lipova. n timpul zilei de 25 decembrie 1989 nu s-au mai semnalat focuri de arma, dar o data cu lasarea ntunericului s-a tras din nou dinspre aeroport.
535

n ziua de 26 decembrie 1989 actiunile teroriste si dezinformarile telefonice au scazut n intensitate. S-au mai trimis patrule si s-au facut scotociri, dar fara rezultate notabile. n perioada 27 la 30 decembrie 1989 actiunile diversioniste au fost din ce n ce mai putine si mai izolate. S-a mai dat alarma aeriana la aeroport pe timpul zilei de 27 decembrie 1989, iar dupa lasarea ntunericului au mai fost trase focuri de arma razlete. n ziua de 29 decembrie 1989 s-a ordonat retragerea efectivelor n cazarmi. S-a mai mentinut paza unor obiective precum: aeroport, combinatul chimic, PTTR, Uzina Electrica, spitalul judetean, tipografie, pna n zilele de 9 si 10 ianuarie 1990. Treptat, sub conducerea noilor organe, viata orasului a intrat n normal. n concluzie, n perioada la care se refera raportul, n urma actiunilor de foc desfasurate de fortele armate din zona, au rezultat: 19 persoane decedate, din care 11 civili, 5 personal M.Ap.N. si 3 personal M.I. Totodata au fost ranite 38 de persoane din care 22 civili, 14 personal M.Ap.N. si 2 personal M.I. (Sinteza procuraturii pag. 209). n orasul Lipova a fost ranita o persoana, iar n orasul Cugir s-a produs ranirea a 42 de persoane (Sinteza procuraturii pag.76) 7.3. Evenimentele desfasurate n municipiul Braila Important centru economic, politic si social, renumit port dunarean, orasul Braila beneficia de o importanta strategica si ca urmare a situarii sale n apropierea granitei de est a tarii. n perioada 16-22 decembrie 1989, orasul s-a bucurat de o
536

deosebita atentie din partea unor persoane straine locului, ce se deplasau n tranzit dinspre nord-est spre sud si vest si nu numai, cu diferite mijloace de transport n principal Dacia si Lada. Asa cum au confirmat ulterior unitatile de graniceri, n aceasta perioada au intrat prin punctele de trecere a frontierei cu fosta U.R.S.S. multe asemenea autovehicule, avnd ca ocupanti 2-3 persoane, n majoritatea barbati. Ca si n alte orase ale tarii si n municipiul Braila evenimentele s-au derulat ncepnd cu dupa-amiaza zilei de 17 decembrie 1989 prin luarea unor masuri de catre organele locale si unitatile militare din zona, ca urmare a punerii n aplicare a masurilor impuse din indicativele de alarma. n aceeasi zi, la orele 19.00, comandantul garnizoanei a convocat la comandamentul U.M. 01030 Braila toti comandantii de unitati din garnizoana, unde primul secretar al Comitetului Judetean de Partid Braila, Anton Lungu, a prezentat, asa dupa cum fusese informat, situatia din Timisoara si din judeul Timis si masurile ordonate de dictator. Cu acest prilej, primul secretar al judetului a cerut sa se organizeze patrulele mixte cu militari narmati cu munitie de razboi, luptatori din G.P. si lucratori de militie, cu misiunea de a actiona mpotriva oricui va ncerca sa tulbure ordinea publica. Desi organizate, aceste forte nu au actionat pna n seara de 22 decembrie 1989 deoarece n municipiu nu s-au produs fapte ce ar fi impus o reactie dura. n seara zilei de 17 decembrie 1989, catre orele 20.00 s-a primit nota telefonica ce impunea, ncepnd din ziua de 18 decembrie 1989, orele 07.00, aplicarea masurilor de rutina ce se luau cu ocazia plecarii lui Nicolae Ceausescu peste hotare (Orient '89). n perioada 18-21 decembrie 1989, n municipiul Braila a fost liniste nesemnalndu-se incidente de strada.
537

n ziua de 20 decembrie 1989, la orele 16.30, de la esalonul superior, U.M. 02470 Buzau, s-a transmis U.M. 01030 Braila informatia ca pe comunicatia Reni-Giurgiulesti (teritoriul fostei U.RS.S.) s-a descoperit o coloana de aproximativ 70 autocamioane pazite de militari. S-a ordonat sa se ia masuri de cercetare si pregatire a hotarrii comandantului pentru blocare, urmnd sa se actioneze la ordin. Ordinul a fost retransmis unitatilor din garnizoana Braila subordonate la orele 16.35, precizndu-se totodata continuarea punerii n aplicare a masurilor pentru ridicarea capacitatii de lupta a unitatilor. n ziua de 22 decembrie 1989, orele 12.50 s-a primit nota telefonica nr. 37. Nota telefonica era semnata de gl. lt. Ilie Ceausescu. Aceasta nota telefonica nu s-a pus n aplicare si datorita faptului ca n jurul orei 14.00, prin alte note telefonice nr.38 si nr.39, semnate de gl. lt. Victor Stanculescu s-a dispus nepunerea ei n aplicare. Actiunile pasnice ntreprinse de demonstranti mpotriva regimului totalitar ceausist au nceput n dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, concomitent cu constituirea nucleului noii puteri. n urma solicitarii organelor noii puteri si n baza notei telefonice nr.39, comandantul garnizoanei Braila a ordonat unor unitati militare trimiterea de efective si tehnica de lupta pentru paza si apararea a 18 obiective de importanta vitala din municipiul Braila. Astfel au fost luate n paza Consiliul Popular Judetean si Municipal, Arhivele, fostul sediu al Securitatii, sediul Militiei Braila si Inspectoratul Judetean al Militiei, Spitalul nr. 2, Centrul Hematologic, Statia PECO, Uzina de Apa, ntreprinderea de Retele Electrice, Fabrica de Oxigen, banci, oficii postale etc. Au fost organizate patrule ce executau misiuni, urmarind evitarea producerii sau nlaturarea actelor de violenta ndreptate mpotriva
538

institutiilor politice. Acestora li s-a precizat ca vor face uz de arma numai n cazul n care vor fi atacate cu arme de foc. Grupuri de revolutionari au ocupat sediile de partid si ale M.I. n ziua de 22 decembrie 1989, orele 17.00 un colectiv de cadre militare apartinnd M.Ap.N numit de comandantul garnizoanei mpreuna cu revolutionarii au trecut la luarea n subordine a Inspectoratului Judetean al M.I. La efectuarea prezentei personalului din inspectorat s-a constatat ca din unitate lipseau cca. 75% din cadrele si personalul civil angajat. Acesta nu s-a prezentat la unitate pna n data de 26 decembrie 1989. n dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, n orasul Braila au nceput sa circule numeroase zvonuri si informatii false, care au produs deruta, panica si confuzii si pe fondul carora s-au produs accidente cu urmari tragice. Astfel, au fost informatii potrivit carora n zona urmau a fi lansati parasutisti, grupuri de elicoptere, un tren cu trupe de securitate, se ndrepta spre Braila, aeroportul din Ianca este bombardat, ca spre oras se deplaseaza coloane de blindate cu teroristi, ca apa n oras este otravita, etc. Majoritatea s-au dovedit a fi false. ncepnd cu orele 21.00, comandantul garnizoanei a luat unele masuri privind pregatirea unor unitati militare din Rmnicu Sarat si Focsani n vederea deplasarii, la ordin, n garnizoana Bucuresti. n aceeasi zi, ntre orele 22.54-23.05 unitatile militare din garnizoana Braila si din poligoanele apropiate au descoperit tinte aeriene, confirmate vizual si cu aparatura radar. S-a deschis foc antiaerian. n ziua de 23 decembrie 1989, orele 00.35, unitatea militara din orasul Focsani a nceput la ordin, deplasarea spre Bucuresti. n
539

aceeasi zi la orele 06.00 s-a ordonat deplasarea catre capitala si a unui batalion mecanizat din municipiul Galati. Evolutia unor tinte neplanificate n spatiul aerian al tarii a fost observata de U.M. 01319; 01170; 01478 si catre orele 06.28, asupra acestora s-a deschis foc cu armament antiaerian. Tintele au manevrat, iesind din zona de foc fara a fi nimicite. n ziua de 23 decembrie 1989, orele 17.00 asupra unitatilor militare si a obiectivelor aprate de revolutionari si armata, persoane ramase neidentificate au actionat cu arme de foc. Tinta acestora a reprezentat-o cazarma unitatii militare 01763 (orele 17.15); depozitul de garnizoana (orele 18.00); ntreprinderea Retele Electrice (orele 18.00); cazarmile U.M. 01478 (orele 19.30); cazarmile U.M. 01481 si 01319 (orele 20.00). Actiunile au fost declansate din sediile unor institutii, dinspre gara, dinspre sediile unor scoli (Sc. gen nr. 6), ntreprinderi (Laminorul, Vinalcool) din zone verzi (paduri) cai de acces (Calea Calarasi, Aleea Cocorilor) precum si din unele blocuri de locuinte. n aceasta perioada, au fost constatate imixtiuni n retelele telefonice si radio militare. S-au vizat n special, comandamentele unitatilor militare, precum si depozitele de munitie si armament. n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, dar si n noptile urmatoare, a facut obiecul unor actiuni teroriste C.M.J. Braila (orele 02.00-03.00), C.J.P.S.N. (n special actiunile cu foc s-au desfasurat dinspre blocul Romarta, hotel Tineret, Casa Agronomului si P.T.T.R.). Intensitatea maxima a focului elementelor diversionist-teroriste s-a manifestat n special cu ocazia deplasarilor unor detasamente militare sau cu ocazia iesirii sau intrarii n unitati a unor efective sau mijloace auto.
540

n jurul orelor 18.30-18.45 mr. Dumitru Milea, agent de legatura al comandantului garnizoanei cu organele locale ale CJFSN, deplasndu-se cu un ARO la sediul acestuia dupa ce a fost recunoscut, n timp ce se deplasa catre intrarea n sediu, o persoana neidentificata a deschis foc, lovind ofiterul n zona toracica .Rana fiind deosebit de grava, a produs decesul n drum spre spital. Potrivit unor declaratii neconfirmate de probe materiale, n aceasta perioada au circulat numeroase autoturisme cu numere de circulatie false ce transportau persoane suspecte. Prezumtiva prezenta a acestora n anumite puncte a coincis ntotdeauna cu executarea focului asupra obiectivelor aparate de armata. n ziua de 24 decembrie 1989, n jurul orelor 08.00, pe malul stng al Dunarii la km. 172 s-a deschis foc cu armament de infanterie asupra unei vedete graniceresti aflata n misiune de patrulare. Tinuta sub observare de vedete dragoare, la orele 13.05 a fost observata o salupa fluviala, vopsita n alb, cu numar de bordaj 27 si avnd la prova un individ narmat cu pistol mitraliera. Prin statia radio s-a comunicat ca persoanele din salupa au deschis focul asupra unor nave din Santierul Naval. Ca urmare, comandantul vedetei a primit ordin sa neutralizeze si sa retina salupa mpreuna cu personalul de la bord. La orele 13.30, vedeta dragoare a executat manevra de plecare de la ancora. Cnd salupa a ajuns la 400-500 m de vedeta s-au transmis somatiile regulamentare celor de pe salupa, dar acestia nu s-au supus, mai mult, salupa a deschis foc asupra vedetei dragoare, lovind-o. n atare situatie, comandantul vedetei a ordonat deschiderea focului asupra salupei care a oprit motoarele. n urma cercetarii efectuate a rezultat ca salupa apartinea portului Braila si ca n urma schimbului de focuri a decedat conducatorul acesteia si a fost ranit
541

lt. maj. (M.I.) ce-l nsotea. n ziua de 24 decembrie 1989 au fost luate sub paza, n baza solicitarii noului organ de conducere politica C.J.P.S.N., noi obiective de importanta din municipiu. ncepnd de la orele 09.00 au fost luate masuri de scotocire a unor blocuri de unde s-au semnalat ca au actionat elemente teroriste si care ar fi deschis foc cu armament usor de infanterie. Actiunea de scotocire nu s-a soldat cu vreun rezultat datorita faptului ca n blocuri erau foarte multe persoane civile care intrauieseau si care au ngreunat fie scotocirea ncaperilor, fie stabilirea cu exactitate a persoanelor care nu locuiau n aceste blocuri. Deplasarea, la cererea organelor locale, cu un microbuz si un ARO, n jurul orelor 13.30 la Santierul Naval pentru a asigura latura de sud a sediului politico-administrativ a noilor organe de conducere revolutionara, a produs n jurul orelor 17.30-18.00 schimburi de focuri din eroare, ntre subunitatea de garzi patriotice care asigura paza obiectivului si noii sositi. Schimbul de focuri a fost provocat de un foc izolat executat din blocul situat n partea dreapta. Lipsa de coordonare si cooperare a fortelor din zona s-a soldat cu doi militari raniti, doi morti si sapte raniti din rndul Garzilor Patriotice. n seara zilei de 23 decembrie 1989, n fata cazarmilor U.M. 01267 si 01763 s-a oprit pentru putin timp o furgoneta alba din care au cobort mai multi indivizi care au disparut fugind printre blocuri. La cteva minute, n urma unui foc izolat, tras prin surprindere spre U.M. 01763 de pe unul din blocuri, s-a declansat foc ntre cele doua unitati aflate fata n fata.
542

n noaptea de 24 spre 25 decembrie 1989, unitatile militare din garnizoana Braila au interceptat convorbiri suspecte prin radiotelefoane capturate de la Militie. O grava eroare s-a produs si n noaptea de 26 spre 27 decembrie 1989 catre dimineata cnd o subunitate pe timpul ntoarcerii de la scotocirea unui bloc din Bariera Calarasilor a fost atacata cu foc din cteva cladiri aflate peste drum de U.M. 01478, respectiv blocurile Bl, V1 si A8, Terasa Ciocrlia. Militarii din unitate considernd ca subunitatea ce se adapostea lnga monumentul situat n parcul din fata unitatii sunt teroristi echipati n tinuta militara, au deschis foc asupra acestora, din proprie initiativa. n urma acestui incident au decedat doua persoane civile aflate n zona, cinci militari n termen si au fost raniti alti cinci. ncepnd cu ziua de 27 decembrie 1989, actiunile directe de foc ale elementelor teroriste ramase neidentificate au scazut n intensitate. Au mai fost semnalate trageri din padurea din apropierea depozitului militar Vulpea, prilej cu care a fost omort un militar. Cu ncepere din ziua de 28 decembrie 1989, din ordinul comandantului garnizoanei, unitatile militare au nceput retragerea n cazarmi. n analiza evenimentelor ce s-au derulat n municipiul Braila si n mprejurimi, trebuie sa se tina seama de avalansa de informatii alarmante care nu totdeauna au fost verificate, sau care efectiv nu puteau fi verificate, aceste informatii provenind din cele mai diverse surse, inclusiv din emisiunile posturilor nationale de radio si T.V. Din motive ramase nelamurite, comandantul Securitatii din Braila a ordonat n ziua de 22 decembrie 1989 catre orele 14.00 plecarea
543

la domiciliu a lucratorilor operativi, ceea ce a alimentat din pacate suspiciunea fortelor M.Ap.N. fata de securitate si care a condus la acreditarea parerii ca zvonurile privitoare la actiunile teroristdiversioniste desfasurate de structuri ale acestor forte sunt reale. Nencrederea n securitate, suspiciunea fata de aceasta a fost amplificata si de actiunea de ocupare asediului acesteia de catre populatie si de nversunarea cu care erau cautati si retinuti acestia de catre revolutionari. n scara zilei de 23 decembrie 1989, catre ora 19.00 conducerea politica abia constituita si comandantii militari din cladirea Consiliului Judetean, au solicitat cetatenilor care se aflau n Piata Independentei sa paraseasca zona, ntruct dispuneau de informatii potrivit carora urma sa se produca un atac aerian purtat de elicoptere. Din motive neelucidate, marturiile fiind contradictorii si evident controversate, militarii care se aflau n cladirea Consiliului Judetean au deschis focul asupra cladirilor si a pietii. Nu se cunostea faptul ca n cladirile alaturate se aflau militari apartinnd altor unitati. n aceeasi zi (23 decembrie 1989) n jurul orei 21.00-21.30 n cartierul Viziru, unde sunt amplasate majoritatea unitatilor militare din garnizoana Braila, au nceput tiruri puternice cu armament de infanterie si mitraliere antiaeriene. Acest foc care avea aproape toate atributiile unui foc de baraj antiaerian a atins nsa si cladirile de locuinte si unitatile militare dispuse fata n fata, explicatia data de militarii participanti nemijlocit la actiune, a fost ca s-au produs si atacuri ale unor elemente diversioniste aflate n/sau pe blocurile de locuinte din preajma U.M.
544

Cert este ca nu au fost descoperite mijloace de proba, sau materiale referitoare la actiunile unor elemente diversioniste, care sa faca posibila tragerea unor concluzii referitoare la apartenenta si identitatea acestora, sau cel putin ntocmirea unei variante posibile de actiune care sa conduca la descoperirea manierei de lucru a diversionistilor-teroristi. Evenimentele tragice produse n municipiul Braila au cauze multiple, de o diversitate si o complexitate care presupune fie existenta unor specialisti de nalta calificare n arta diversiunii, fie cvasitotala lipsa de profesionalism a celor care, militari sau civili, aveau menirea de a tine sub control desfasurarea evenimentelor. Astfel trebuie mentionat faptul ca, imediat dupa nceperea actiunilor pasnice ale demonstrantilor ndreptate mpotriva regimului totalitar al lui N. Ceausescu s-a trecut la constituirea organelor provizorii de conducere ale municipiului si judetului. n structura acestor noi organe a fost cooptat si col. Rizea Neculai comandantul garnizoanei Braila mpreuna cu un colectiv de ofiteri, care dintr-un nceput s-a ocupat de coordonarea actiunilor unitatilor militare din subordinea nemijlocita, dar nu si a celor care erau subordonate altor comandamente. Ca urmare a acestui fapt practic n primele zile au existat si s-au manifestat ca atare alte doua comandamente militare, unul condus de gl. mr. Pancea Marin seful C.M.J. Braila, iar celalalt de col. Mihailescu Gabi seful de stat major al G.P. din judetul Braila. Aceste doua evenimente au dispus luarea unor masuri fara avizul sau aprobarea celui care functiona pe lnga C.F.S.N. dispunnd interventia ori deplasarea unor unitati militare sau de G.P. n diverse puncte sau zone ale orasului, fara a anunta despre aceasta subunitatile existente n preajma sau pe itinerar si care aveau de
545

ndeplinit misiuni identice sau asemanatoare, ceea ce a condus, fatalmente, la producerea de incidente grave, soldate cu morti sau raniti din rndul populatiei civile si a militarilor. De remarcat ar fi si divergentele aparute ntre comandantul U.M. 01030 Braila, col.Rizea Neculai care ndeplinea si functia de comandant al garnizoanei si gl.mr. Pancea Marin. Acesta din urma prelevndu-se de gradul superior pe care l avea, desi era n rezerva, si-a arogat atributii pe care nu le avea, erijndu-se n conducator militar al Revolutiei att la Braila ct si n garnizoanele nvecinate, fapt care a contribuit la cresterea tensiunii pshice a celor cu care a intrat n contact, la accentuarea confuziei si a suspiciunii si la cresterea gradului de incertitudine n privinta loialitatii fortelor angajate n Revolutie. Trebuie retinut un alt aspect care a constituit premisa producerii de accidente grave si anume distribuirea de armament populatiei civile, pe baza de buletin de identitate. Lipsa evidentei persoanelor carora li s-a distribuit armamentul, neconstituirea acestora n formatiuni sau subunitati puse sub comanda unor ofiteri competenti, voluntarismul excesiv pe care l-au demonstrat unii dintre revolutionarii narmati, necoordonarea actiunilor acestora cu cele ale subunitatilor militare sau de G.P. aflate n diferite puncte ale orasului, au contribuit si ele la accentuarea confuziei si a starii de panica. Aceasta reala criza de conducere, n sensul conducerii unice, manifestata si la nivelul CFSN dar si a celor trei comandamente militare, inexistenta unor legaturi viabile prin radio sau fir sau prin curieri ntre subunitatile militare si G.P. angajate n diferite puncte ale orasului au constituit factori decisivi ai incidentelor care s-au produs.
546

Aceasta criza de conducere unica s-a manifestat si printr-un alt fapt curios, ntructva de senzatie, constnd n readucerea si reinstalarea n functia de sef al judetului CFSN-ului fostul prim-secretar Anton Lungu, eveniment care s-a produs n dimineata zilei de 24 decembrie 1989. Cert este ca pentru cteva ore CFSN-ul judetului Braila, cu noile autoritati, a lucrat sub conducerea nemijlocita a fostului prim-secretar care n-a putut fi explicat coerent sau convingator, pna astazi, de nimeni. n urma actiunilor fortelor narmate n municipiul Braila s-au produs 141 de victime din care au fost ucise 42 de persoane si au fost ranite altele 99. Din cele 42 de persoane ranite, 10 au apartinut M.Ap.N., una M.I., doua G.P. si 29 civili (25 de barbati si 4 femei). Din persoanele ranite, 18 au apartinut M.Ap.N., 4 M.I., 13 G.P, 7 fiind civili (47 barbati si 10 femei) (Sinteza procuraturii pag. 225). 7.4. Evenimentele desfasurate n municipiul Buzau Municipiul Buzau a constituit n timpul evenimentelor din Decembrie 1989 un obiectiv de o importanta deosebita, fiind una din garnizoanele militare relativ mari ale tarii. n perioada 16-22 decembrie 1989 municipiul Buzau nu a cunoscut agitatia miscarilor protestatare, desi unitatile militare trecusera n baza ordinului M.Ap.N, ncepnd din 17 decembrie 1989 la aplicarea masurilor prevazute de indicativul Radu cel Frumos. n perioada 19 decembrie 1989, orele 18.00 pna n 22 decembrie 1989, orele 13.00 n garnizoana au functionat patrule dotate cu armament si munitie de razboi si care actionau n centrul orasului, n zona industriala, n gari si autogari. n toata aceasta perioada nu
547

s-au produs acte de violenta, iar interventia patrulelor nu a fost necesara. Dupa anuntarea la radio si TV a fugii dictatorului (n jurul orelor 12.26), n piata Palatului Comunal s-au format grupuri de demonstranti, care fara a ntmpina rezistenta au patruns n sediul Comitetului Judetean de Partid. Un alt grup s-a ndreptat spre sediile organelor locale ale M.I., patrunznd n incinta acestora fara a produce victime. n dupa amiaza zilei de 22 decembrie 1989 s-au constituit noile organe ale puterii locale care si-au asumat conducerea ntregii activitati pe raza judetului Buzau. n ziua de 22 decembrie 1989 orele 17.45 la Comandamentul marii unitati au fast transmise notele telefonice nr. 38 si 39. Ca urmare, comandantul acesteia, gl. Dndareanu a luat masuri pentru asigurarea pazei obiectivelor civile de importanta deosebita (C.J.F.S.N., D.J.P.T., B.N.R., C.E.C., P.T.T.R., silozurile de cereale, statia de pompare a apei, uzina de apa potabila, precum si alte obiective de importanta locala). n jurul orelor 19.00, la Comandamentul Marii Unitati din Buzau s-au prezentat Constantin Olteanu si Catarinescu Ion, secretari ai fostului C.C. al P.C.R., nsotiti de cpt. (M.I.) Ghita. Despre acest fapt s-a raportat telefonic gl. Stanculescu (orele 21.30), care o ordonat sa fie retinuti n garnizoana pna la noi ordine. n ziua de 31 decembrie 1989 acestia au fost trimisi sub escorta la Bucuresti. n seara zilei de 22 decembrie 1989 n municipiu au fost declansate actiunile de razboi psihologic si electronic. Sistemul de telecomunicatii teritorial a fost inundat de zvonuri si informatii
548

false si alarmante. n ziua de 23 decembrie 1989, doi ofiteri ai M.Ap.N., lt. col. Dumitru Costin si lt. col Dolhac, s-au deplasat la I.J.M.I. pentru a-l lua sub protectie. S-a constatat cu aceasta ocazie lipsa a 40 de pistoale mitraliera, care potrivit declaratiilor celor prezenti, fusese distribuite unei subunitati de garzi patriotice. Cu aceasta ocazie s-a stabilit ca inventarierea armamentului si a munitiei sa se faca ulterior, dupa reprimirea lor n depozit. Aceasta operatie s-a executat abia n data de 26 decembrie 1989. Totodata, s-a dispus interzicerea parasirii sediului de catre personalul unitatii respective, paza obiectivului fiind asigurata de o subunitate M.Ap.N. Catre orele prnzului persoane neidentificate au deschis foc automat din anumite imobile din jurul Postei Centrale si a Palatului Comunal; s-a deschis foc dintr-o autobasculanta n mers si din mai multe autoturisme, asupra unitatilor militare. Din blocurile Postei si a Palatului Comunal, de asemenea s-a executat foc asupra militarilor aflati n dispozitiv de paza. Grupuri diversioniste au actionat si din padurea Crng, din diferite cladiri n constructie, din Cimitirul Eroilor, de la etajul 11 al blocului Olimp si din alte blocuri. Un grup de circa 15 persoane narmate au fost descoperite la viaductul de la calea ferata, spre localitatea Nehoiu. Constatnd ca a fost descoperit, grupul respectiv s-a retras n fuga n padurea Crng. Cu ncepere de la orele 19.00 si pna n zorii zilei urmatoare, U.M. 02233 Buzau a fost tinta tirurilor diversioniste, executate din padurea Crng.
549

La orele 21.55, s-a consumat primul atac cu foc asupra comandamentului Armatei a 2-a. n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, asupra unei unitati militare s-a deschis foc ncrucisat, dinspre garniturile de tren de marfa, garate n triaj, din biserica aflata n Cimitirul Eroilor si dinspre Fabrica de Confectii. n ziua de 24 decembrie 1989, la orele 03.00 un detasament militar ce se ndrepta spre Bucuresti, ajungnd cu capul coloanei la intrarea de nord a orasului Buzau, a fost ntmpinat cu foc din mai multe directii. Ca urmare unitatea si-a ntrerupt deplasarea fiind ncartiruita n cazarma unei unitati militare din municipiu. La sediul C.J.F.S.N., n jurul aceleiasi ore, s-a petrecut un incident tragic, n care un ofiter din Stalul Major al G.P. a executat doua rafale ucignd mai multi oameni. Cazul a fost cercetat de Procuratura Militara si cetateanul condamnat la 22 de ani nchisoare. n ziua de 24 decembrie 1989, o patrula ce se deplasa n jurul cladirii C.M.J. a fost ntmpinata cu foc de la etajele 9 si 10 ale blocului Hajdeu. Agresorii nu au putut fi identificati. Pe fondul unor nentelegeri existente ntre seful de stat major si secretarul B.O.B. partid al unei unitati, s-a produs un accident tragic soldat cu 3 morti. n aceeasi zi, catre orele 14.00, comandantul marii unitati din municipiul Buzau, a avut o ntlnire cu presedintele C.J.F.S.N. privind mbunatatirea colaborarii cu noile organe ale puterii locale. Cu acest prilej s-a dispus trimiterea unei grupe de ofiteri de legatura cu mijloace radio la sediul C.J.F.S.N.
550

Odata cu lasarea ntunericului mai multe unitati militare din garnizoana au constituit tinta unor atacuri cu foc executate de persoane neidentificate. n noaptea de 24 spre 25 decembrie 1989, n jurul orelor 02.45 si asupra sediului C.J.F.S.N. s-a executat foc la etajul 1 si 2 a cladirii Directiei Judetene de Posta si Radiotelecomunicatii. Tot n aceasta noapte pe frecventele de lucru a unor statii radio pe U.U.S. au fost receptionate emisiuni n limba rusa si araba. n ziua de 25 decembrie 1989 au fost executate focuri de arme razlete n diferite zone ale orasului. Pentru cercetarea padurilor Spataru, Maxenu, Stejaru, Crng si a municipiului Buzau marele stat major a aprobat sprijin de aviatie care a survolat si cercetat aceste zone. De asemenea, au fost ntreprinse actiuni de scotocire la care au fost folosite si efective din trupele de securitate. n jurul orelor 14.40 comandamentul marii unitati a fost atacat de un grup de 5 persoane de pe terasa blocului 105. ncepnd cu orele 19.00 atacul asupra marii unitati a fost reluat cu intensitate sporita. n noaptea de 25 spre 26 decembrie 1989 n cartierul Micro 14 si Unirii, n urma unor semnale luminoase, diversionistii amplasati n locuri izolate au declansat si sustinut un intens tir pentru ntretinerea starii de panica si confuzie n oras. n ziua de 26 decembrie 1989 s-a reorganizat sistemul de aparare n oras si s-a trecut la centralizarea, inventarierea si predarea catre armata a armamentului existent la Inspectoratul M.I. ncepnd din noaptea de 26 spre 27 decembrie 1989 n municipiul Buzau au ncetat actiunile diversioniste.
551

Datorita importantei militare a orasului, dupa victoria Revolutiei municipiul Buzau a constituit un obiectiv important n planurile fortelor diversioniste, actionndu-se pentru intoxicarea psihologica a populatiei si a personalului armatei. Elementele diversioniste au folosit ca procedee de actiune atacurile cu foc real sau simulate, n mod succesiv sau simultan ndeosebi pe timp de noapte ntre orele 23.30 la 04.30. Periodicitatea atacurilor n timp fiind de aproximativ 2 ore si concentrndu-se n special asupra obiectivelor militare si a institutiilor economicoadministrative ale orasului. Actiunile respective se realizau n general, prin surprindere folosindu-se grupuri mici sau persoane izolate dovedind o foarte buna pregatire fizica, capacitate de actiune pe timp de noapte n zonele urbane. Din modul de actiune a elementelor teroriste a rezultat o cunoastere precisa a obiectivelor asupra carora au actionat, precum si posibilitatea de a patrunde n poduri pe acoperisuri n zonele adiacente. Actiunea simultana a unor grupuri diversioniste conduc la concluzia ca acestea dispuneau de un sistem de legatura sau semnalizare dinainte stabilit. n aceasta perioada n municipiul Buzau au decedat un numar de ____, din care unitatile militare au nregistrat 11 de morti si 17 raniti.

552

7.5. Evenimentele desfasurate n municipiul si judetul Brasov Considerati generale privind situatia economica, politica si sociala a municipiului si judetului Brasov, n perioada premergatoare evenimentelor din decembrie 1989. Municipiul de la poalele Tmpei, unul din marile centre industriale, economice, culturale si turistice ale tarii a participat din plin, prin locuitorii sai, la cele mai importante momente ale istoriei nationale. Cu cei peste 352.640 locuitori municipiul Brasov nu a fost scutit n anii dictaturii ceausiste de lipsuri si greutati. Astfel, n acest mare oras au fost create conditiile unei stari prerevolutionare care a explodat cu ocazia evenimentelor petrecute n perioada noiembrie 1987 si care au culminat cu revolutia din Decembrie 1989. Aceasta parte a raportului care are la baza Raportul din prima legislatura completat cu raportul personal al lui Sergiu Nicolaescu si unele date din a doua legislatura si propune sa prezinte o reconstituire a principalelor evenimente consumate n municipiul si judetul Brasov n scopul evidentierii contributiei si importantei acestui oras, precum si rolului jucat de populatia sa n victoria revolutiei din Romnia. Analiza evenimentelor din perioada amintita este sustinuta de argumente verificabile sau date n planul faptic puse la dispozitia Comisiei de diferite institutii (Armata, Procuratura, Jandarmerie, Politie), precum si de datele si informatiile obtinute n urma cercetarilor efectuate de comisie n teren cu sprijinul luptatorilor din Revolutie si al martorilor participanti la aceste evenimente. n efectuarea analizei, Comisia a ntmpinat si foarte multe greutati datorate retinerii manifestate de unele persoane si a
553

ntrzierilor n trimiterea unor documente solicitate. n elucidarea problemelor au fost si continua a fi unele zone neclare, cazuri de informatii contradictorii, ce au determinat o explicatie, uneori echivoca, a unor episoade. Materialul de fata si propune sa prezinte o imagine veridica a evenimentelor din municipiul Brasov n perioada respectiva, fara a emite, n aceasta faza, concluzii definitive naintea revenirii n cercetare a unor dosare cerute de Comisia Senatoriala. (Prima legislatura) Pentru ntelegerea evenimentelor petrecute n perioada 16-31 decembrie 1989 n municipiul Brasov consideram necesar a evidentia sumar unele date social-economice, astfel: din numarul total de locuitori aproximativ 41,2 % sunt muncitori, 13,2% intelectuali, 1,1 % studenti si 44.5 % alte categorii, iar 86,1 % romni, 9,8 % maghiari, 1,6 % germani, 2,5 % alte nationalitati. Din totalul cetatenilor din Brasov, 95 % sunt originari din oras si 5% din alte judete (navetisti). n plan economic, orasul detine o nsemnata pondere din productia industriala a tarii, fiind n unele domenii unic detinator al unor ramuri de vrf (camioane, tractoare, elicoptere...). n contextul vietii social-politice si economice din Romnia la finele anului 1989, se poate aprecia ca Brasovul nu constituia o exceptie de la nenumaratele probleme sociale si economice cu care se confrunta ntreaga tara. Cu toate acestea, n prima jumatate a lunii decembrie 1989, n judetul si municipiul Brasov nu s-au semnalat actiuni deosebite care sa depaseasca sfera vietii cotidiene. Astfel, n aceasta perioada activitatea economica si sociala s-a desfasurat n mod normal, fara sa se confrunte cu actiuni vadit ndreptate mpotriva regimului.
554

Dar nemultumirile mocneau n ntreaga tara. Muncitorimea brasoveana dovedise n noiembrie 1987 ca nu-i era teama de regimul totalitar. Toti conducatorii actiunii din 1987, fara exceptie, au fost ndepartati din judet si mprastiati n ntreaga tara. Asupra lor securitatea a facut presiuni deosebite. De aceea si n 1989, organele de partid si de securitate au acordat Brasovului o deosebita atentie. Focul va izbucni nsa ntr-un alt loc al tarii, n Timisoara. Actiunile pornite la Timisoara n 15-16 decembrie, determina organele locale din Brasov sa ia primele masuri pentru evitarea unor miscari similare n judetul si municipiul Brasov. Ceausescu se grabeste sa trimita acolo preventiv pe Gh. Pana, secretar al P.C.R. Desfasurarea evenimentelor n municipiul Brasov n perioada 1631 decembrie 1989 Ziua de 16 decembrie 1989 a debutat normal, fara evenimente care sa atraga atentia n mod deosebit. Cu toate acestea, din relatarile unor localnici aflam ca linistea era ciudata, ca si calmul dinaintea unei furtuni. Explicatia rezida n faptul ca cetatenii rentorsi din Timisoara au facut cunoscute si altora cele vazute acolo, unii care aveau rude n acest oras si prin telefon au aflat ce se ntmpla, altii ascultau posturile de radio Europa Libera sau Vocea Americii care au jucat un rol deosebit n furnizarea de stiri. Aceiasi situatie n mai toata tara. La nivel central, unde erau cunoscute evenimentele de la Timisoara, pe linie de partid si a M.I., s-au transmis n teritoriu indicatii si ordine viznd sporirea vigilentei. Aceste masuri urmau a le amplifica pe cele luate cu ocazia desfasurarii lucrarilor congresului al XIV-lea.
555

n acest sens, n dupa-amiaza aceleiasi zile sunt alarmate cadrele cu functii de raspundere din Inspectoratul Judetean al M.I., carora li s-a ordonat sa ia toate masurile pentru a pregati subunitatile si tehnica de interventie, astfel nct sa poata actiona n vederea restabilirii ordinii publice. (Din declaratiile unor cadre M.I. consemnate n Dosarul nr. 212/P/1990 al Procuraturii Militare Brasov). n ziua de 17 decembrie 1989, orele 12.00, unitatile militare au trecut la aplicarea unor masuri de ntarire a pazei si de aparare a obiectivelor. Unitatile M.I. au trecut la aplicarea masurilor prevazute n Situatia nr.2. Aceste masuri au fost aplicate din ordinul ministrilor de resort, ca urmare a informatiilor potrivit carora, exista pericolul unei agresiuni externe. La orele 18.30-19.00, din ordinul ministrului apararii nationale, unitatile M.Ap.N. au primit indicativul Alarma de lupta partiala. ncepnd cu noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989, toate unitatile si formatiunile apartinnd M.Ap.N., M.I., statului major judetean de G.P. si Apararii Civile, au fost n masura ca, la ordin, sa treaca la ndeplinirea unor misiuni de lupta specifice. n cadrul teleconferintelor tinute de Nicolae Ceausescu n zilele de 17 si respectiv 20 decembrie 1989, s-a ordonat primilor secretari de judete sa ia masuri ferme si intransigente mpotriva oricaror ncercari de a lovi libertatea si integritatea tarii:este stare de necesitate, am dat ordin sa se traga, se someaza si daca nu se supune se trage. Ordinul dat de dictator este ct se poate de clar excluznd orice comentarii. n teleconferinta din 23 decembrie 1989 cere expres folosirea trupelor narmate ordonnd sa se traga unde se iveste necesitatea
556

folosind expresia este stare de razboi. n felul acesta, el a dat ordin cu cinism de folosire a munitiei de razboi. n ziua de 18 decembrie 1989, Petre Preoteasa, prim secretar al CJP-Brasov si presedinte al Consiliului Judetean al Apararii, a convocat pe toti membrii acestui organism, prilej cu care i-a informat despre evenimentele de la Timisoara, cerndu-le tuturor sa ia masuri, pentru a prentmpina o situatie asemanatoare n judetul si municipiul Brasov. Iata ce declara inspectorul sef: ...s-a ordonat ca unitatile sa dea dovada de abnegatie. Primul secretar a spus sa nu se repete ca la Timisoara, unde securitatea si armata nu au tras. Cu aceasta ocazie, Petre Preoteasa a solicitat ntocmirea unui plan comun de actiune a tuturor fortelor de ordine si a unitatilor militare, pentru o situatie limita. La orele 12.25, Comandamentul Trupelor de Securitate a trecut la aplicarea masurilor prevazute pentru starea de necesitate. n ziua de 19 decembrie 1989, orele 10.00, s-au ntlnit la U.M. 01107 gl. mr. Zagoneanu Gheorghe - sef al Inspectoratului General al M.I., gl. mr. Florea Ion comandantul U.M. 01107, col. Popescu Gheorghe -comandantul U.M. 01932, lt.col. Dragnea Iancu sef al Statul Major al G.P. si lt. col. Diaconescu Costica seful Statului Major al Apararii Civile unde au stabilit 4 variante de interventie mpotriva unor eventuale manifestatii muncitoresti precum si fortele destinate a le executa. Spre deosebire de Cluj unde s-a facut mult caz de o posibila interventie straina, n orasul Brasov s-a stabilit direct ca fortele de ordine vor lupta mpotriva unei muncitorimi rasculate.
557

n zilele de 19 si 20 decembrie 1989, n judetul si municipiul Brasov nu s-au petrecut evenimente deosebite si, n consecinta, interventia fortelor de represiune nu a fost necesara . Trebuie mentionat ca n aceasta perioada, n municipiul Brasov au fost semnalati numerosi turisti straini, n autoturisme particulare de tip Lada, Mosckvici, care nu au folosit pentru cazare hotelurile din oras, ocupnd n majoritate parcarile orasului si dormind n masini, precum si 2 autobuze cu turisti cazati n hoteluri din centrul orasului. Iata ce declara gl. Zagoneanu: .. .serviciul Circulatie de la Militie - dupa ce s-a terminat sedinta aceasta a Consiliului de Aparare mi-a spus ca n judetul Brasov sunt circa 40-50 masini cu rusi care vorbesc bine romneste si care refuza sa stea n hotel si stau n masini, pe 18,19 si 20 majoritatea au plecat spre Bucuresti..., ...erau 40-50 de echipaje mai ales barbati"; "... acestia dormeau numai n masini. Le-am spus ca Brasovul este oras, sa plece, altfel ne ocupa parcajul.... n ziua de 21 decembrie 1989, ncepnd cu orele 8.00, n ntreprinderile din municipiu au aparut miscarile de protest mpotriva conducerii de partid si de stat. ncercarile lui Gheorghe Pana - secretar al C.C. al P.C.R. si Petre Preoteasa prim secretar al C.J.P. de a da ordine armatei si de a-si subordona unitatile apartinnd M.Ap.N. au esuat datorita ordinului ministrului apararii nationale, care prevedea: Executati numai ordinele mele!. n dimineata aceleiasi zile, Petre Preoteasa solicita constituirea unor subunitati de interventie pentru apararea sediului C.J.P. Cu aprobarea C.A.A.T., n jurul orelor 13.30-14.00, 2 subunitati
558

apartinnd Scolii Militare de Ofiteri ocupa un dispozitiv de aparare n exteriorul cladirii C.J.P. si napoia dispozitivului realizat de unitatile specializate ale M.I. La orele 11.30, un numar de aproximativ 300-400 muncitori de la I.C.A. Ghimbav au ncetat lucrul si s-au adunat pe platoul din incinta ntreprinderii, hotarti sa se ndrepte spre centrul orasului. La ora 12.40, din ordinul gl. mr. Zagoneanu, subunitati de interventie apartinnd M.I. au fost dislocate la compania Metrom, pentru a interzice afluirea muncitorilor de la I.A. Brasov catre centrul orasului si n parcul Tractorul pentru a interzice defluirea muncitorilor de la ntreprinderile Tractorul si Rulmentul. La orele 12.45, ntruct atitudinea muncitorilor de la I.C.A. Ghimbav conducea catre actiuni revendicative, gl. mr. Zagoneanu a ordonat dislocarea unei companii de interventie la acest obiectiv. Avnd n vedere intentia muncitorilor de a se deplasa spre centrul orasului, primul secretar al comitetului municipal de partid, Cioboiu Adrian, a cerut fortelor de ordine oprirea cu orice pret a coloanelor muncitoresti. Urmare a declaratiilor liderilor muncitorilor ca se vor deplasa n centrul orasului pentru o demonstratie pasnica, interventia organelor de ordine a fost anulata. La orele 13.00, din cartierele industriale ale orasului si de la I.C.A.Ghimbav au nceput deplasarea primele coloane de demonstranti care scandau lozinci anticeausiste. Alarmat, primul secretar al judetului solicita gl. mr. Florea Ioan, comandantul garnizoanei Brasov, sprijin pentru oprirea coloanei de la I.C.A. Ghimbav. Subunitatile de interventie de la U.M. 01199 Ghimbav, au ajuns la locul indicat de misiune, dupa ce coloana principala trecuse de acest punct, iar grupurile de militari ce s-au deplasat ulterior, au fost lasate sa treaca nestingherite. Concomitent, gl. mr.
559

Zagoneanu, ordona redisilocarea companiei de securitate din parcul Tractorul (U.M. 0391 Brasov), pentru a ocupa un dispozitiv de blocare, la podul de peste rul Ghimbasel. Demonstrantii ajunsi la acest baraj, au ncercat sa rupa dispozitivul creat, prilej cu care au fost somati sa se opreasca prin focuri de arma. ntruct coloanele muncitoresti au insistat pentru deplasarea catre centrul orasului, n urma discutiilor purtate, militarii din trupele de securitate au fost retrasi. Nu s-au semnalat morti sau raniti. La orele 14.30, n zona sediului C.J.P. au fost aduse 3 companii apartinnd trupelor de securitate (U.M. 0391 Brasov), care au fost integrate n dispozitivul de asa-zisa aparare. La orele 15.30 un grup de tineri au declansat nceputul demonstratiei populare. ...n ziua de 21 decembrie 1989, n jurul orelor 15.30, ma aflam la Modarom, unde un mic grup de tineri (5 persoane), (dupa alte pareri 15-20 persoane n.n.), a declansat nceputul demonstratiei din centrul orasului Brasov, prin strigarea unor lozinci anticomuniste si anticeausiste si ndemnnd lumea sa ni se alature", ...am pornit...strignd lozinci - veniti cu noi armata nu va trage ... drumul era blocat de scutieri, iar la ncercarile noastre de a patrunde printre ei reactia lor a fost lovituri de bastoane si focuri automate...fiind insistenti si apropiindu-se prea mult de scutieri, reactia puterii a fost mprastierea huliganilor cu tunurile de apa. (Declaratie Dosar nr.154, vol. 5, pag 14-15; 24). Conform altei declaratii ...la un moment dat, de pe str. Republicii a aparut un grup cred ca n jur de 20 persoane...care a nceput manifestatia n Brasov << fratilor din toata tara suntem din Timisoara >>, deci cnd a aparut acest prim grup a nceput si lumea sa se grupeze si sa prinda curaj...era pe 21, aproximativ ora 16 (Declaratie caseta nr. 3 Brasov, transcris pag. 12).
560

ncepnd cu orele 15.30-16.00, coloanele de muncitori din ntreprinderile brasovene s-au deplasat si concentrat n zona sediului C.J.P. La orele 16.00, numarul manifestantilor era de aproximativ 5-6.000 persoane. (Dosar nr. 158, vol. 5, pag. 53). n jurul orelor 17.00 la solicitarea primului secretar al judetului, au fost luate masuri suplimentare n jurul sediului C.J.P. si C.P.M. prin aducerea de noi forte de la U.M. 01199 Ghimbav, U.M. 01090 Predeal si de la U.M. 01932 Brasov. n dupa-amiaza aceleiasi zile, ntre orele 17.30-19.00, coloana de demonstranti de la I.C.A. Ghimbav a ajuns n zona Modarom, iar un grup de tineri au ncercat sa forteze dispozitivul de aparare executat de trupele de securitate (U.M. 0391 Brasov) n aceasta zona. n acele momente de tensiune, ctiva militari au tras foc de avertisment, iar muncitorii demonstranti au calmat grupul de tineri. Citam din declaratia unui participant la manifestatie: ...ne-am apropiat de cordonul de militari echipati pentru aparare cu casti si scuturi... ...am organizat o echipa de ordine... deoarece n multime au aparut indivizi sub influenta alcoolului ce voiau sa forteze cordonul de militari care au nceput sa traga focuri de arma n aer. (Declaratie Dosar nr. 358, vol. 5, pag. 53). Din alte declaratii mai rezulta ca mpotriva grupului de tineri, militari din trupele de securitate-militie au folosit bastoane de cauciuc si 2 autospeciale de stins incendiile cu jet de apa aflate n dotarea grupului de pompieri. n toata aceasta perioada, manifestantii un continuat sa scandeze lozinci anticeausiste. Pe acest fond, demonstratia a continuat, s-a format un comitet de greva pentru ca a doua zi sa se ia legatura cu toate ntreprinderile din oras". (Declaratie. Dosar nr. 158, vol. 5, pag. 53).
561

Catre orele 23.00-24.00, numarul demonstrantilor din centrul orasului s-a redus, n fata C.J. ramnnd doar cteva sute de persoane. Pe parcursul noptii de 21 spre 22 decembrie 1989, demonstrantii s-au retras, iar efectivele ce asigurau apararea au trecut la odihna n autobuze si autocamioane. Trebuie precizat ca pe parcursul acestei nopti, grupuri de cetateni din rndul demonstrantilor s-au deplasat la marile ntreprinderi brasovene pentru a mobiliza muncitorii din schimbul III la greva si reluarea demonstratiilor din ziua de 22 decembrie 1989. Iata ce declara un revolutionar: ...n jurul orelor 1.30-2.00, am plecat din nou n mars pe strazile orasului, chemnd populatia pentru a doua zi (22 decembrie 1989, p.n.). scandndu-se <<mine nu lucram greva generala>>. La mars au participat 250300 persoane si s-a desfasurat pe ruta N.Balcescu - T.Vladimirescu - cartierul Tractorul - parcul Tractorul - Gara calatori - Vlahita Saturn - Uzina de Autocamioane - unde s-a ajuns la orele 6.30... la orele 7.15, coloana s-a pus n miscare...pe Calea Bucuresti s-a alaturat si Spitalul Judetean, cei veniti de la Metrom si Temelia,... Uzina 2 si Tipograful...cei de la Tractorul.... (Declaratie Dosar nr. 158, vol.5, pag.24). Specific orasului Brasov este faptul ca n ziua de 21 si n noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, predominante n actiunile revolutionare au fost, pe lnga grupurile stradale formate, si coloanele de muncitori din marile uzine ale orasului. ncepnd cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 7.00, mii de demonstranti din mai multe ntreprinderi s-au regrupat n centrul orasului ...prilej cu care un grup de revolutionari s-au constituit n organe de ordine pentru demonstranti. Cu aceasta ocazie s-a adunat de la demonstranti o ntreaga panoplie de arme albe, care au fost depuse la intrarea n judeteana. (Declaratie Dosar 158,
562

vol. 5, pag. 16-23). Fiind informat, Petre Preoteasa, primul secretar al C.J.P. a cerut refacerea de urgenta a dispozitivului de aparare constituit n situatia precedenta. Demonstrantii au evitat provocarile la adresa militarilor si distrugerile de bunuri materiale. Nu s-au produs altercatii si nu s-a facut uz de arma. Componenta majoritar muncitoreasca, buna organizare si caracterul pacifist al actiunilor revendicative, a impus organelor de represiune sa nu initieze o interventie n forta pentru mprastierea demonstrantilor. Nu s-au operat retineri sau arestari de persoane. n dimineata aceleiasi zile, organul judetean de partid a ncercat un dialog cu demonstrantii, solicitnd ca un numar de reprezentanti din diferitele ntreprinderi, sa formuleze n scris nemultumirile lor, precum si ce se solicita. Astfel, s-a ajuns la redactarea unei petitii cuprinznd 7 puncte. Un grup de demonstranti au intrat n sediul judetean de partid, unde si-au sustinut revendicarile, solicitnd ca acestea sa fie transmise la Bucuresti, direct lui Ceausescu. Reproducem continutul petitiei: Ca reprezentanti ai populatiei Brasovului, care n ziua de 22 decembrie 1989 au demonstrat pasnic pe strazile orasului culminnd cu marea adunare din fata sediului Comitetului Judetean de Partid Brasov, dnd glas dorintei unanime a celor prezenti cerem: 1. Demisia din toate functiile de partid si de stat a actualului conducator, Nicolae Ceausescu.
563

2. Alegeri democratice libere, cuprinznd pe lista att reprezentanti ai P.C.R. ct si ai celor fara apartenenta politica. 3. Libertatea de exprimare si de expresie, precum si accesul nemijlocit la mijloacele mass-media. 4. mbunatatirea conditiilor de viata si desfiintarea tuturor formelor de rationalizare a alimentelor si bunurilor de consum. 5. Dezvaluirea adevarului legat de demonstratia anterioara de la 15 noiembrie 1987. 6. ncetarea imediata a urmaririlor penale a participantilor la demonstratii si ncetarea executarii sentintelor date. 7. Publicarea n presa a prezentei scrisori deschise n ziarul local de mine, 23 decembrie 1989. Documentul este semnat de o delegatie apartinnd unor ntreprinderi din Brasov". ( Dosar nr.158/P/1990, vol. 5, pag. 46, 53). Se recunoaste influenta Solidaritatii din Polonia . ntre orele 10.00-12.30, la posturile de radio si TV au fost anuntate succesiv, moartea gl. col. Vasile Milea, proclamarea starii de necesitate pe ntreg teritoriul tarii si fuga cuplului Ceausescu. Dupa aceasta ultima stire, masa de demonstranti a fost cuprinsa de o euforie generala, fapt pentru care unii dintre acestia au patruns n sediile C.J.P. si C.P.M. fara a se nregistra incidente grave. ntre orele 11.20-11.50, s-a ordonat dezangajarea efectivelor apartinnd M.Ap.N. ntre orele 13.30-14.00, la apelul unui revolutionar (la C.J.P.) un grup de demonstranti s-a deplasat la sediul securitatii n str. 30 Decembrie, pe care l-au ocupat, fara sa fi ntmpinat rezistenta din partea cadrelor care se aflau n sediu. Iata ce declara alt revolutionar referitor la acest moment: ...numitul Achiriloaie a aparut la balconul fostului C.J.P. si a lansat chemarea ca manifestantii sa se deplaseze la sediul securitatii...multimea intra n cladire, au nceput devastarile, s-au furat alimente. Dupa aproximativ 1 ora, am observat ca usa magaziei de armament a
564

fost fortata si civilii si-au nsusit arme. Eu personal am dezarmat 2 persoane...care aveau vrsta sub 18 ani si care erau narmati cu 1 pistol mitraliera si 1 pistol Carpatis-a constituit un comitet pentru mentinerea ordinii...chiar eu am vazut, de la una din ferestrele sediului 2 civili care ieseau cu arme (pistoale mitraliera) din incinta sediului...", "...n jurul orelor 13.30 am confiscat 3 pistoale ncarcate, aflate n posesia a 3 tineri care nu aveau mai mult de 14 ani...n jurul orei 14.30 ntr-un grup de cladiri, deasupra salii de mese se afla un dormitor, n care se aflau casti de metal, salopete kaki, arme de foc, arme albe, sprayuri, bastoane, etc. si civilii patrunsesera si aici nu era nimeni aici...am convingerea ca de aici...si-au nsusit multe arme plecnd cu aceste arme asupra lor, profitnd de multimea si dezordinea din sediu...mentionez ca pna la orele 2-3 n noaptea de 22 spre 23, civilii nu au primit arme, nsa din sediu au mai iesit civili fara a fi perchizitionati... (Dosar 158, vol. 6, pag. 669-675) De mentionat ca, parte din armamentul si munitia existente n fostul sediu al Securitatii au fost nsusite de tineri sub vrsta de 18 ani. Spicuim din declaratiile unor participanti la revolutie: ...ofiterii de securitate nu au schitat nici un gest de mpotrivire, ne-au rugat...sa nu distrugem nimic din inventarul cladirilor. O parte din multime a spart magazia de munitie si armament n jurul orei 14.30. La o mare parte din acestia am reusit sa le confiscam (armele)... 50 % din ei fiind adolescenti de 16-17 ani.... (Dosar 158, vol. 6, pag. 733); ...mentionez ca n ciuda eforturilor depuse multe ncaperi au fost devastate disparnd... sume de bani, tigari, pachete de cafea si chiar arme si munitie... (Dosar 158, vol. 6, pag. 736). Deci, de retinut ca prima efractie a magaziei de armament din sediul Securitatii s-a facut n jurul orei 13.30-14.00, de catre manifestantii intrati n sediu si care au sustras o importanta
565

cantitate de armament si munitie. n jurul orelor 14.30-15.00 efectivele subordonate M.Ap.N., precum si ale trupelor de securitate, au fost retrase din centrul orasului, intrnd n totalitate n cazarmi.(Documentar M.Ap.N S/2036/R/13.02.1992, Documentar Trupe de Jandarmi, nr. S/140127 din 18.03.1991). Totodata, un grup de 10 cetateni, n situatia vidului de putere creat si constatnd existenta unor persoane avnd scopuri straine revolutiei, s-au deplasat la garnizoana militara a Vnatorilor de Munte. Aici au fost primiti de gl. mr. Horea si de col. Popa, carora le-au cerut sa ocupe sediul Comitetului Judetean pentru a introduce ordinea si a se mpiedica distrugerea bunurilor existente: ...datorita dezordinii care s-a produs am format un grup de 10 persoane si ne-am deplasat la garnizoana militara a Vnatorilor de Munte. Aici am fost primiti de comandantul garnizoanei si seful statului major, col. Popa, carora le-am cerut sa ocupe sediul C.J.P. pentru a introduce ordinea si a se mpiedica distrugerea bunurilor existente (Dosar Brasov, Memoriu, pag. 1) La orele 17.00, n baza Proclamatiei catre Tara, prezentata la postul national de televiziune de catre presedintele F.S.N., unitatile M.I. au fost trecute n subordinea M.Ap.N. La preluarea sediului s-a luat n primire numai personalul prezent, ncaperile, alte materiale, armamentul si munitia existenta n acel moment. Seful securitatii, col. Bucur Claudiu, a raportat ca din unitate lipseau circa 40 lucratori, care se aflau n misiune, din dimineata aceleiasi zile. Sediul era nconjurat de numerosi demonstranti, care manifestau mpotriva Securitatii. Interventia gl. mr. Horea Ioan care s-a adresat multimii a determinat potolirea spiritelor, astfel ca n jurul orelor 19.00, n
566

sediul Securitatii a ramas un grup restrns de cetateni civili, care n colaborare cu militarii M.Ap.N. si M.I. au asigurat paza si apararea acestuia. Parte din lucratorii securitatii absenti la luarea n primire a sediului s-au prezentat la unitate ncepnd cu ziua de 23 decembrie 1989. Activitatea de investigare si preluare a armamentului s-a desfasurat pna catre data de 15 ianuarie 1990, neputnd a fi recuperate n final 2 pistoale mitraliera si mai multe pistoale Carpati. Arhiva a fost sigilata, fara a se efectua o inventariere a documentelor existente. ntre orele 17.00-17.30, n fostul sediu al C.J.P. s-a constituit primul nucleu al noului organ local de conducere revolutionara, n fruntea caruia a fost ales gl. mr. Florea Ion. Cu acest prilej, s-a hotart ca armata sa asigure paza sediului. Ca urmare, din ordinul presedintelui consiliului provizoriu nou creat, au fost aduse n garnizoana noi forte de la U.M. 01199 Ghimbav si U.M. 01028 Halchiu, care au ntarit dispozitivul de aparare a celor mai importante obiective din judet si municipiu. n dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989 n baza Ordinului Statului Major a nceput narmarea partiala a Garzilor Patriotice, cu forme legale. n noaptea de 22 spre 23 decembrie au mai primit armament si munitie, pe baza de buletin sau alte documente personale si alti cetateni, iar unii s-au autonarmat prin spargerea magaziilor de armament din C.J.P. sau din sediul fostei Securitati judetene: ...atunci un individ din apropiere...a spus stiu eu unde sunt armele...a fost indicata usa metalica ce se afla sub scara de acces de la intrarea principala a Prefecturii. Usa era prevazuta cu 3 yale...si nu putea fi deschisa asa usor...au fost trase cteva rafale dar fara rezultat si atunci s-a apelat la rangi si alte mijloace cu care a fost deschisa... asa a fost deschisa si a doua apoi si a treia si s-a ajuns n interior unde se gaseau pusti si pistoale n cutii bine
567

nchise. Au luat fiecare cte arme au dorit s-au mprastiat pe la geamuri...precum si n pod si a nceput fiecare sa traga n diferite directii.... (Dosar 158/P/1990, vol. 5, pag. 98, 99). Aceste arme apartineau formatiunii de G.P. constituita la nivelul C.J.P. Brasov, fiind la dispozitia primului secretar. ntre orele 21.00-21.30 a fost ales primul Consiliu Judetean al F.S.N. care prin gl. mr. Florea Ion ca presedinte a luat masuri de paza si aparare a celor mai importante obiective din municipiul Brasov. Pna la aceasta ora, nu au fost semnalate evenimente deosebite. Asa cum rezulta din declaratiile unor revolutionari, acest consiliu s-a format la orele 20.00 si a functionat pna catre orele 23.00-24.00. (Caseta 4 Brasov, transcris pag. 3), dupa care sa reorganizat. n seara aceleiasi zile, la solicitarea demonstrantilor, s-a dispus instalarea pe pervazul unei ferestre a C.J.P. a unui televizor color pentru vizionarea n direct a emisiunii postului national de televiziune. Semnalele auditive erau redate n exterior prin statia de amplificare ce functiona n consiliu. (Dosar nr.158/P, vol. 5, pag. 30, 53). Din declaratiile unor martori precum si din dosarele Procuraturii Militare Brasov, rezulta ca pe fondul imaginilor de apocalips si mai ales a comentariilor care s-au transmis n seara de 22 decembrie 1989 la tv, imagini ce prezentau luptele din Bucuresti, dintre fortele armate si unele elemente teroriste, a lozincilor ce proliferau moarte securistilor etc. precum si ca urmare a difuzarii anuntului potrivit caruia revolutia de la Brasov este n pericol, numarul manifestantilor din fata sediului F.S.N. avea sa creasca vizibil catre orele 24.00 si n primele ore ale zilei de 23.12.1989. La orele 0.00 din ziua de 23 decembrie 1989, n municipiul Brasov, se aflau mai multe categorii de forte si persoane posesoare
568

de armament de diferite tipuri si calibre. Astfel: - subunitati din subordinea M.Ap.N. avnd asupra lor armament individual si munitia aferenta; - militari din Trupele de Securitate narmati cu armament din dotare si munitia respectiva; - 17-18 civili, aflati la sediul C.J.P. narmati cu pusti Z.B. si munitie aferenta; - peste 200 civili, care prin spargerea magaziilor de la sediul Inspectoratului M.I. si C.J.P. si-au nsusit armament si munitie diferita (pistoale, pusti Z.B. etc.); - 595 civili care au primit armament si munitie de la U.M. 01107 Brasov pe baza de buletin de identitate sau alte acte personale, greseala evidenta a comandantului unitatii respective; - 48 cadre din grupul de interventie antiterorista a I.J.M.I. cu armamentul individual; - parte din cadrele de securitate care se aflau n diverse misiuni nca din dimineata zilei de 22 decembrie 1989 si care nu avusesera timp sa se prezinte la Inspectorat pna la ocuparea acestuia de catre manifestanti; - numeroase persoane care posedau permis de port-arma, arma de vnatoare si munitia aferenta (unele cu glont); majoritatea dintre ei membri P.C.R. si pensionari M.I. sau M.Ap.N.; - posibil si alte persoane civile, turisti, unii din ei cazati la hoteluri din central orasului (Capitol, Aro, etc.), dar o mare parte gazduiti la persoane particulare sau care, pur si simplu se odihneau n autobuze sau autoturisme personale, n diferite parcari ale orasului, desi organele de circulatie le pusesera n vedere sa elibereze aceste zone. Prin urmare, n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, n zona centrala a municipiului Brasov se aflau peste 2.000 persoane narmate, din care, aproximativ 1.000 erau civili.
569

n ziua de 23 decembrie 1989, orele 2.30, n municipiul Brasov s-a tras primul foc de la depozitul Apararii Civile, de catre 1 militar de la U.M. 01181, asupra unei masini, DACIA 1300 alba, care nu s-a supus somatiei. n jurul orelor 2.30-2.40 n municipiul Brasov s-a deschis focul n spatiul din centrul orasului. (Dosar nr. 158/P, vol. 5, pag. 15, 30). Unii martori participanti la evenimente sustin ca focul s-ar fi deschis din Modarom de persoane ramase neidentificate, ...deodata au nceput niste rafale de focuri cu gloante trasoare, care veneau pe lnga cladirea Modarom, n dreptul etajelor 2-3. Era ora 2.40 n Modarom de la etajul 2 se tragea, dar nu din acelasi loc. Gura de foc se vedea cnd n partea dinspre Posta, cnd n partea dinspre restaurantul Poiana. Privind de-a lungul zidului Mecanicii Fine se vedea foarte bine. Iar alte doua guri de foc, care cte o data trageau de pe Modarom. (Dosar 158/P/1990, vol. 4, pag. 38,39). n baza propriei declaratii, un civil, pe nume Ivascu Emil, ce se afla n componenta unei patrule militare fiind narmat cu pistol mitraliera, a deschis foc automat, din proprie initiativa, asupra unor persoane apreciate de el ca ar fi suspecte care traversau parcul Central transportnd un obiect greu (era vorba de o banca, ce urma a intra n compunerea unei baricade). Alti martori sustin ca primele focuri s-ar fi tras din zona centrala, fara a putea preciza de unde anume. Indiferent de situatie, prima rafala a declansat o reactie n lant a aparatorilor, care pe fundalul ntunericului, al oboselii si zvonurilor referitoare la existenta bandelor de teroristi, au deschis foc necontrolat si neordonat. Actiunile de foc executate de militari si civili narmati aflati n zona au fost ndreptate n directii si obiective diferite, de unde s-a
570

observat foc la gura tevii, din directiile de unde se auzeau detunaturi de arme sau de unde se presupunea ca ar exista teroristi, n anumite cazuri fara nici o noima. Din documentele avute la dispozitie, ct si din declaratiile unor participanti, militari si civili, mai rezulta ca la un moment dat, pe fondul lipsei de organizare, a stress-ului, a panicii, a oboselii excesive si binenteles a lipsei de experienta se tragea din toate directiile. Subliniem nsa faptul ca asupra militarilor si a aparatorilor n general, s-a executat foc si din anumite locuri bine stabilite, respectiv din etajele superioare ale unor blocuri n constructie, hoteluri, diferite case, poduri, sau chiar din rndul manifestantilor. Asa se explica si faptul ca focul concentrat al efectivelor aflate n dispozitivul de aparare a fost ndreptat n special asupra unor cladiri, camere, ferestre precise si nu a ntregului complex. (Documentar M.Ap.N., S/2036/R/13.02.1992 si declaratii Dosar nr. 158/P/1990, vol. 5, nregistrari casete 1,2, 4, 6, 8, 10, 14 Brasov). Este evident ca ne aflam n fata unei situatii asemanatoare create n ziua de 22 decembrie 1989, n fata sediului fostului C.C. al P.C.R. Din examinarea medico-legala a victimelor ucise sau ranite prin mpuscare, se observa unele cazuri care erau rezultatul unor focuri bine ochite trase de profesionisti. Intentia este evidenta, de creare a unei diversiuni ce urmarea producerea de panica si confuzie. n jurul orelor 3.30 au fost luate masuri de ntarire a dispozitivului de aparare al sediului F.S.N. prin aducerea unor noi forte apartinnd M.Ap.N. si Trupelor de Securitate. Totodata, n vederea lichidarii elementelor teroriste care actionau n diferite zone si cladiri s-a facut apel la 2 A.B.I.-uri.
571

Schimbul de focuri a ncetat catre orele 6.30, odata cu ivirea zorilor. n intervalul dintre orele 2.45-4.00, pe fondul unor imense schimburi de focuri, sub impactul zvonurilor furnizate sistematic prin radio, TV, telefoane si prin viu grai, precum si datorita lipsei de informatii si legaturi sigure si stabile ntre subunitatile aflate n dispozitiv, s-au nregistrat primele victime, morti si raniti att din rndul militarilor ct mai ales, al civililor. Au fost ucise 39 de persoane, din care 10 militari n termen, au fost ranite 83 de persoane, din care 36 militari n termen. n jurul orelor 7.00, ntruct din hotelul Parc s-a executat foc asupra Postei, aparatorii acesteia au deschis foc asupra geamurilor ultimului etaj din hotel. La orele 7.30-8.00, n urma unei sesizari, o grupa de militari s-a deplasat n zona Cimitirului Sasesc, de unde l-au preluat din minile civililor pe numitul Molan Tudor, salariat al Postei, care trasese cteva focuri cu o arma semiautomata cu luneta. Civilul a fost dus la comandamentul militar urmnd a fi predat organelor de politie pentru cercetari. Numitul Molan Tudor a decedat n arestul politiei, n urma unui atac de cord. Consideram ca Procuratura Militara Brasov va trebui sa reia cercetarea acestui caz, avnd n vedere inadvertentele si semnele de ntrebare ce se ridica cu referire la persoanele care au asigurat narmarea numitului, precum si a cauzelor reale ale producerii mortii, avnd n vedere ca, n conformitate cu raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr.4073/E din 28.12.1989, ntocmit de Laboratorul Judetean de Medicina Legala Brasov, la data mentionata Molan Tudor: prezinta semne de violenta prin lovire cu si de corpuri dure, pentru care nu necesita ngrijiri
572

medicale. n Raportul de Consultare Medico-Legala nr. 13 din 23 ianuarie 1990, ntocmit cu ocazia mortii numitului Molan Tudor n arestul Politiei Brasov, se precizeaza n Concluzii, la pct.2, ca: moartea s-a datorat insuficientei cardiace acute generata de un infarct miocardic acut, care a intervenit n urma unui traumatism sterno-costal, pentru care ar fi necesitat 45 zile ngrijiri medicale si poate va raspunde cineva, de ce nu au fost acordate ngrijirile medicale necesare la solicitarea detinutilor din aceeasi camera cu decedatul. Totodata, se impune a fi explicata agravarea starii sanatatii lui Molan Tudor, dupa aducerea n arestul Politiei. De mentionat este si faptul ca, ambele rapoarte poarta semnatura aceluiasi medic. Declaratia numitului Molan Tudor contine o serie ntreaga de date si informatii, a caror veridicitate se impune a fi verificata. (Dosar nr. 301/P/1989). El a fost retinut cu dovezi certe ca a desfasurat n aceea perioada actiuni teroriste. Pna catre orele 18.00 civilii s-au retras din fata sediului C.F.S.N. oferind posibilitatea restructurarii dispozitivului de aparare, luarii unor masuri pentru o mai buna coordonare a actiunilor si organizarea unor activitati de scotocire n cladirile dimprejur. n mod sporadic, pna la orele 24.00, au mai continuat unele schimburi de focuri, ntre subunitatile aflate n serviciul de paza a obiectivelor militare sau economice si acele elemente neidentificate care actionau izolat, din diverse puncte. Acest fapt a avut ca urmare cresterea numarului de pierderi de vieti omenesti att din rndul civililor ct si al militarilor. n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, s-a constituit la sediul C.F.S.N. o grupa operativa condusa de gl. Florea Ion n scopul coordonarii tuturor actiunilor din garnizoana. S-a trecut la
573

reorganizarea dispozitivului de aparare si la organizarea cooperarii. Concomitent, au fost trimise subunitati de interventie n zonele unde au fost semnalate focuri sporadice de arma. Tot n aceasta noapte, au fost observate numeroase semnale luminoase, att n zona Tmpa ct si n alte zone ale orasului. Astfel, martori oculari declara: ...am constatat ca se comunica prin semnale luminoase...la orele 8.00, am scos din Cina, 4 barbati si 3 femei care raspundeau la semnalele luminoase facute din blocurile vecine, "...semnale luminoase cu corespondente n alte zone s-au facut din blocul alb din piata Teatrului si din casa izolata dintre Directia de Drumuri si Poduri si zidul Cetatii... pe data de 24 decembrie s-a aprins pe Tmpa un cerc de foc perfect (care s-a aprins brusc). Imediat dupa acest semnal focurile au ncetat. (Dosar 158/P/1990, vol. 3, pag. 267, 400, 467, 476). Sunt si alte versiuni a caror veridicitate nu a putut fi nca dovedita. Exista o pista pe care organele de cercetare urmeaza sa continue ancheta. n dimineata zilei de 24 decembrie 1989, au fost luate masuri de paza a depozitului de carburanti Cristianu si a Casei Armatei, precum si a altor obiective de importanta deosebita. n jurul orelor 15.00, n sediul C.F.S.N. numitul Tibescu Gheorghe - civil narmat din grupul de revolutionari ce aparau cladirea - a mpuscat mortal pe civilul Hristache Iancu si ulterior pe salariatul civil Fontana Victor de la statul major al Garzilor Patriotice si cu ranirea soldatului t.r. Golumbeanu Cristian. ncercnd sa paraseasca cladirea, Tibescu Gheorghe a fost retinut de militari si predat pentru cercetari gl. mr. Florea Ion. Pe parcursul cercetarilor ce au urmat Tibescu Gheorghe l-a implicat si pe un alt civil, Frigator Alexandru Leonard, despre care a afirmat ca este un vechi colaborator al securitatii. Acesta din urma fusese retinut n cursul diminetii, de catre un grup de ofiteri,
574

mpreuna cu pistolul mitraliera aflat asupra sa, dupa ce reusise sa mpuste mortal doi luptatori din Garzile Patriotice si sa raneasca un elev militar. Cei doi retinuti au fost depusi sub paza n ncaperi separate, n vederea predarii lor organelor de cercetare penala. n dupa-amiaza zilei de 25 decembrie 1989, Frigator Alexandru Leonard a ncercat sa sara pe fereastra. Sold. Popa Aurelian l-a somat, dupa care l-a mpuscat mortal. ncercarea de evadare a fost confirmata de martori. (Dosar nr. 141/P/1990). Cerem Procuraturii Militare Brasov sa reia ancheta, ntruct exista varianta ca Frigator Alexandru ar fi fost lichidat. n ziua de 26 decembrie 1989, Tibescu Gheorghe, ncercnd de asemenea sa paraseasca ncaperea unde era retinut si nesupunnduse somatiei a fost mpuscat mortal, de unul din militarii din paza sergent Avram Toma. Ca si dosarul precedent Procuratura Militara va trebui sa reia cercetarea cazului. Reactualizarea cazurilor se impune si datorita faptului ca asupra celor 3 civili amintiti exista dovezi potrivit carora ar fi actionat ca teroristi. ntr-o astfel de situatie, lichidarea sau nscenarea de evadare trebuie clarificata de catre organele n drept, ct si eventuala lor legatura cu fosta Securitate. Din declaratiile martorilor, ct si ale sotiei si mamei lui Tibescu Gheorghe, a rezultat ca acesta era bolnav psihic, violent, mai ales dupa consumul de bauturi alcoolice, fapt nesesizat de cei prezenti n sediul C.F.S.N. Evenimentul a fost ulterior comentat n nr. 11/1991 a ziarului Cuvntul, n articolul: L-au mpuscat, apoi au zis ca e terorist. Pentru elucidarea mprejurarilor n care s-a produs acest eveniment, n luna martie 1991, o unitate din M.Ap.N. a efectuat cercetari n garnizoana Brasov, ntocmind un raport. Acesta a fost de asemenea cercetat de catre Procuratura
575

Militara Brasov. (Dosar nr. 141/P/1990), dosarul fiind clasat. Comisia Senatoriala cere reluarea cercetarilor privind dosarele mai sus-amintite. Pna la orele 24.00 au mai fost semnalate focuri sporadice n diferite zone ale orasului. Numarul decedatilor sporeste cu nca opt. n cursul aceleiasi zile, au fost luate masuri de strngere a armamentului si munitiei existente la populatia civila. Unitatile militare au raportat ca armamentul nscris n evidenta lor exista n totalitate, nefiind constatate pierderi sau sustrageri. De asemenea, a fost recuperat o parte din armamentul si munitia sustrasa din sediul Securitatii si din sediul fostului C.J.P., nca din ziua de 22 decembrie 1989. La aceasta actiune au participat si subunitati din Trupele de Securitate care au retinut peste 180 cetateni narmati pe care i-au condus la C.M.J. Brasov, pentru a preda armamentul si munitia primita sau luata prin forta de la unitatile militare, de la Inspectoratul Judetean M.I. si de la depozitul Garzilor Patriotice din subsolul fostului sediu al C.J.P. n aceasta perioada, n urma unor sesizari, au fost verificate circa 65 apartamente unde locuiau cadre de securitate si de militie. Nu au fost constatate probleme deosebite. Exista nsa unele marturii, potrivit carora anumite case conspirative apartinnd D.S.S.-ului ar fi fost folosite. Cercetarile ar trebui continuate. n 26 decembrie 1989 a sosit de la Bucuresti din partea F.S.N.-ului Dl. Sergiu Nicolaescu. A fost confirmat noul Consiliu de conducere - Brasov al F.S.N.
576

Subunitatile si formatiunile apartinnd M.Ap.N. si M.I. dispuse n zona centrala a orasului au continuat ndeplinirea misiunilor de aparare pna n ziua de 27 decembrie 1989 orele 10.00, cnd s-a ordonat retragerea tuturor fortelor n cazarmi. n zilele de 25-31 decembrie 1989, n garnizoana Brasov nu au mai fost semnalate incidente n care sa fie implicate unitati militare. Si la Brasov, ca n toata tara, se remarca ncetarea treptata a focului odata cu transmiterea pe postul national de televiziune a executiei celor 2 dictatori. S-a continuat asigurarea ordinei publice n municipiu si n judet, de catre subunitati apartinnd M.Ap.N. mpreuna cu fortele de Militie si luptatori din Garzile Nationale, constituindu-se n acest scop, patrule mixte. S-a ordonat retragerea esalonata, a subunitatilor care asigurau paza n diferite puncte din oras. 7.5.1. Descrierea actiunilor fortelor apartinnd M.Ap.N. (din raportul acestui minister) n ziua de 17 decembrie, orele 11.00 la comandamentul U.M. 01107 Brasov, s-a primit ordin telefonic de la comandamentul A.1, ca ncepnd cu orele 12.00, sa se ia masuri de ntarire a pazei unitatilor si obiectivelor militare subordonate. Prin Nota telefonica nr. 1094 din 17 decembrie 1989, comandantul U.M. 01107, gl. mr. Forea Ion, a ordonat ntarirea sistemului de aparare, de observare si de mascare a cazarmilor, obiectivelor si activitatilor militare. La orele 18.30, unitatile militare din garnizoana Brasov, au primit indicativul pentru alarma de lupta partiala si au pus n aplicare masurile prevazute n planul de alarma. La orele 22.00, seful de stat major al U.M. 01107 Brasov, col. Dumitru Popescu Ionel, a primit ordin telefonic de la comandantul A.1 sa organizeze subunitati de interventie de valoare companie
577

Vnatori de Munte, n care scop au fost constituite la U.M. 01199 Ghimbav 4 subunitati, la U.M. 01048 Sfntu Gheorghe 3 subunitati, la U.M.01090 Predeal 5 subunitati, la U.M.01028 Halchiu 1 subunitate si 7 subunitati de valori diferite la comandamentul U.M. 01107 Brasov. Concomitent, din ordinul C.A.A.T., Scoala Militara de Ofiteri a constituit subunitati de valoare pluton, ncadrate cu elevi si militari cu termen redus. ncepnd cu noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989, toate unitatile militare din garnizoana au fost n masura ca la ordin, sa treaca la ndeplinirea unei misiuni de lupta. Deoarece n garnizoana Brasov si n judet nu au fost semnalate incidente, iar despre evenimentele de la Timisoara, n unitatile militare nu existau informatii oficiale, masurile ordonate au fost interpretate ca necesitate imperioasa de ridicare a capacitatii de lupta a marilor unitati si unitatilor armatei, n vederea prevenirii pericolului unei agresiuni iminente din exterior. n perioada 18-20 decembrie 1989, n toate unitatile apartinnd M.Ap.N. din municipiul si judetul Brasov, s-au desfasurat activitati de asigurare materiala si de verificare si punere n stare de functionare a tehnicii din dotare. n ziua de 21 decembrie 1989, ncepnd cu orele 8.00, n ntreprinderile din municipiul Brasov si Sfntu-Gheorghe s-au initiat unele miscari de protest mpotriva conducerii de partid si de stat, iar n jurul orelor 13.00 s-au format coloane de manifestanti care au pornit spre centrul orasului. La orele 8.00, gl. mr. Florea. Ion, ca urmare a precizarilor facute n cadrul teleconferintei din ziua de 20 decembrie 1989, referitoare la subordonarea tuturor comandantilor de garnizoana primilor
578

secretari ai C.J.P. si a ncercarii lui Pana Gheorghe si a primului secretar de judet de a subordona unitatile militare, a raportat despre aceasta, pe cale ierarhica, prin comandantul A. 1 ministrului apararii nationale, care i-a ordonat telefonic: Executati numai ordinele mele!. Tot la aceasta ora, col. Popescu Gheorghe, comandantul Scolii Militare de Ofiteri, aflat la sediul C.J.P., a fost solicitat de primul secretar, Preoteasa Petre, sa trimita la C.J.P. 200 militari pentru paza. Acesta a raportat la rndul sau C.A.A.T.-ului, care la orele 13.00, a primit aprobare telefonica de la gl. col. Mocanu Mircea, comandant al C.A.A.T., sa constituie 2 subunitati de nivel companie, pe care sa le deplaseze la C.J.P. Brasov. Subunitatile respective au fost narmate cu armamentul individual si munitie de razboi (o jumatate unitate de foc) si au primit ordin sa ocupe un dispozitiv circular de aparare, n jurul cladirii C.J.P. napoia dispozitivului realizat de trupele specializate ale M.I. existente deja la acest obiectiv. La orele 13.00 (21 decembrie 1989) din zonele industriale si din mprejurimi au nceput deplasarea catre centrul municipiului Brasov coloane de manifestanti, care scandau lozinci mpotriva conducerii de partid si de stat. n acest context, primul secretar Petre Preoteasa a solicitat gl. mr. Forea Ion sa intercepteze si sa opreasca coloana de manifestanti de la I.C.A. Ghimbav. La orele 13.10, de la comandamentul U.M. 01107 Brasov, s-a transmis telefonic la unitatile subordonate sa se distribuie munitie militarilor de la subunitatile de interventie. La orele 14.00, cu aprobarea verbala a ministrului apararii nationale, gl. mr. Florea Ion, a ordonat ca 2 subunitati din U.M. 01199 Ghimbav (125 militari si 4 autocamioane) sa intervina pe
579

comunicatia Ghimbav-Brasov pentru a mpiedica intrarea n oras a coloanelor de manifestanti plecate de la I.C.A. Ghimbav. Subunitatile respective au ajuns la locul indicat dupa ce coloana principala trecuse de acesta. Celelalte grupuri izolate de muncitori au fost lasate sa treaca. Ulterior, coloana de muncitori a patruns n oras si s-a deplasat pe mai multe artere de circulatie catre centru, la ea atasndu-se si alti cetateni. Nu au fost nregistrate incidente ntre militari si demonstranti. La orele 14.00 dispozitivul unitatilor militare apartinnd M.Ap.N., a fost realizat. ntre orele 15.30-23.00, coloanele de muncitori de la Uzinele de Autocamioane si de Tractoare s-au adunat n zona C.J.P. fapt ce a determinat apelul urgent al primului secretar, prin care solicita, sa se intervina cu forte sporite, pentru dublarea dispozitivului de aparare creat de militie si securitate. n jurul orelor 17.00, pe baza aprobarii comandamentului A.l., gl. mr. Forea Ion a ordonat aducerea n garnizoana Brasov a cte 2 companii de la U.M. 01199 Ghimbav si U.M. 01090 Predeal, care mpreuna cu efectivele trimise de Scoala Militara de Ofiteri, au totalizat 456 militari cu armamentul individual si munitie de razboi (o unitate de foc) si care au ocupat dispozitiv n zona sediului C.J.P. si a Consiliului Popular Municipal. La orele 17.00 coloana de demonstranti de la I.C.A. Ghimbav, care ncepuse deplasarea spre Brasov la orele 13.00, au ajuns n zona Modarom n apropierea sediului C.J.P., ncercnd sa forteze cordonul format din militari de la M.I. si M.Ap.N. ocazie cu care 1 militar din unitatea de securitate a executat foc de avertisment, determinnd pe manifestanti sa renunte la fortarea cordonului de protectie. Nu au fost nregistrati morti sau raniti.
580

Pna la orele 23.00-24.00, treptat, numarul demonstrantilor din fata C.J.P. s-a redus aici ramnnd doar cteva sute de persoane. Nu au fost nregistrate alte incidente. Comandantii de unitati au ordonat ramnerea efectivelor n dispozitiv, interzicndu-se totodata executarea focului, chiar si a celui de avertisment. Au fost luate masuri de hranire si odihna a efectivelor prin rotatie, pe locurile unde se gaseau. n cursul noptii de 21 spre 22 decembrie 1989, manifestantii s-au retras n totalitate. Cu ordinul primului secretar al C.J.P., comandantul U.M. 01107 Brasov a ordonat trecerea la odihna mai putin 2 plutoane de elevi. Pna dimineata nu s-au nregistrat evenimente deosebite. n ziua de 22 decembrie 1989, demonstrantii din majoritatea ntreprinderilor ncep din nou sa se regrupeze. Primul secretar al C.J.P. cere refacerea urgenta a dispozitivului de aparare preciznd totodata, sa nu se faca uz de arma mpotriva demonstrantilor! La orele 07.15, seful de stat major al U.M. 01107, lt. col. Dumitru Popescu Ionel, a avut o convorbire telefonica cu ministrul apararii nationale, acesta atragndu-i atentia ca M.Ap.N. sa nu faca uz de arma mpotriva manifestantilor, dect n situatia cnd obiective militare sau alte obiective n paza, sunt atacate. Ordinul a fost transmis la unitati, gl. mr. Florea Ion a informat despre acest ordin pe primul secretar al C.J.P. si pe Pana Gheorghe. Ca urmare a acestui ordin, comandantii au dispus scoaterea ncarcatoarelor cu munitie arme si pastrarea lor n gentile port-ncarcator. Subunitatile au reocupat dispozitivul. Nu s-au produs incidente. Manifestatia avea un pronuntat caracter pasnic. Populatia din piata centrala a nceput sa ofere militarilor tigari, flori si alimente.
581

La orele 11.20, prin Nota telefonica nr. 197, semnata de comandantul C.A.A.T. gl. col. Mocanu Mircea, Scoala Militara de Ofiteri a primit ordin de dezangajare a efectivelor aflate n contact cu manifestantii. Aceasta nota telefonica a fost completata la orele 11.50 cu ordinul de retragere n cazarmi, ordin transmis de comandantul A.l comandantului U.M. 01107 Brasov. ntre orele 09.30-12.30, (22 decembrie 1989) la posturile de radio si TV au fost anuntate succesiv, moartea gl. Milea, proclamarea starii de necesitate pe tot teritoriul tarii si apoi fuga cuplului Ceausescu, (ora 12.06). La orele 12.30, gl. col. Mocanu Mircea comandantul C.A.A.T., a ordonat telefonic ca militarii aflati n dispozitiv la C.J.P sa ramna pe loc si sa nu faca uz de arma. La audierea informatiilor transmise prin radio si TV, demonstrantii au patruns masiv n sediul C.J.P. si C.P.M. La orele 12.40, la comandamentul A.l si de la C.A.A.T. s-a primit din nou ordin de interzicere a focului, inclusiv a celui de avertisment. Majoritatea efectivelor de militari apartinnd M.Ap.N. au fost retrase din central orasului, iar n jurul orelor 14.30-15.00 au ajuns n totalitate n unitatile de origine. (Documentar M.Ap.N. S/2036/R din 13.02.1992, Anexa 552/1992, fila 4). La orele 14.30, s-a primit Nota telefonica nr. 37, semnata de gl. lt. Ilie Ceausescu, prin care s-a ordonat trecerea la aplicarea masurilor impuse de starea de necesitate si executarea ordinelor venite de la comandantul suprem. S-au luat unele masuri, ndeosebi pe linia pazei si apararii unitatilor militare, fara a se aplica integral planurile prevazute pentru aceasta situatie. Aceasta nota telefonica a fost urmata de nota telefonica nr. 38 si 39, care stabileste ca
582

ordinele sa fie executate numai la comanda ministrului apararii nationale. Determinati de modul cum a actionat armata n Brasov, de autoritatea acesteia, precum si de pericolul existentei unor elemente rauvoitoare, mai multe sute de cetateni s-au adunat n fata U.M. 01107, au format o delegatie de 10 persoane, care au solicitai gl. mr. Florea Ion sa primeasca functia de presedinte al noului organ al puterii revolutionare din judetul Brasov. n jurul orelor 15.00-15.30, un grup de manifestanti au ocupat prin forta sediul Inspectoratului Judetean al Securitatii, de unde au sustras o parte din munitia si armamentul existente acolo. Seful securitatii, lt. col. Bucur Claudiu, care se afla n sediu, a comunicat comandantului U.M. 01107 situatia creata. La orele 17.00 lt. col. Dumitru Popescu Ionel a raportat gl. mr. Florea ca de la comandamentul A.l s-a primit o comunicare telefonica privind trecerea Securitatii n subordinea M.Ap.N. Gl. mr. Florea Ion mpreuna cu o grupa de ofiteri si o garda de 17 militari s-a deplasat la sediul Securitatii, a ordonat constituirea unei grupe operative care a asigurat paza acesteia, dublnd cu militari M.Ap.N. garda M.I. existenta. n sediu erau circa 50 lucratori de securitate, sub conducerea lt. col. Bucur Claudiu, iar n afara sediului numerosi cetateni agitati manifestau mpotriva securitatii. Spiritele au fost potolite, n urma discutiilor purtate de gl. mr. Florea cu manifestantii, care au durat pna la orele 19.00. n sediul Securitatii a ramas un grup restrns de cetateni civili, care au colaborat cu militarii pentru paza si apararea acestuia. La preluarea sediului Securitatii, au fost sigilate ncaperile, a fost luat n primire personalul prezent, armamentul si munitia acestuia
583

si a fost organizata paza. Fostul sef al securitatii locale, lt. col. Bucur Claudiu a raportat ca din sediu lipseau cca. 40 lucratori, care se gaseau n misiune din dimineata zilei de 22 decembrie 1989. Ulterior, parte din acestia au nceput sa se adune la sediu, ncepnd cu ziua de 23 decembrie 1989. Activitatea de investigare si preluare a armamentului apartinnd fostei Securitati s-a desfasurat cu dificultate n perioada cuprinsa ntre 25 decembrie 1989 - 15 ianuarie 1990, neputnd fi recuperate n final un numar de 2 pistoale mitraliera si 7 pistoale Carpati. ncaperile cu arhiva au fost sigilate cu sigiliul gl. mr. Florea fara a fi inventariate, ramnnd n aceasta situatie pna pe data de 12 aprilie 1990, cnd a fost predata numai prin schimbarea sigiliului, lt. col. Spineanu Gheorghe din M.Ap.N., care fusese numit la comanda structurilor fostei securitati din judet. Din 22 decembrie 1989 pna la data predarii, nu s-a umblat la documentele de arhiva ale Securitatii. La orele 17.00-17.30, n fostul sediu al C.J.P. s-a constituit un nucleu al organelor locale de conducere revolutionara, n fruntea caruia a fost ales gl. mr. Florea Ion. Cu aceasta ocazie, s-a hotart ca Armata sa asigure paza sediului. n acest scop, din ordinul gl. mr. Florea Ion, au fost aduse n garnizoana efective din U.M. 01199 Ghimbav (24 cadre si 260 militari n termen), U.M. 01090 Predeal (10 cadre si 236 militari n termen) si U.M. 01028 Halchiu (10 cadre si 99 militari n termen), care ntre orele 18.15-19.30 au constituit un dispozitiv de aparare, n zona centrala a orasului. ntre orele 20.30-21.30, n dispozitivul de aparare a fostului sediu al C.J.P. a intrat si o companie de militari cu termen redus, de la Scoala Militara de Ofiteri.
584

La orele 21.30, a fost ales primul Consiliu judetean al F.S.N., care, prin gl.mr. Florea Ion ca presedinte, a luat masuri de paza si aparare a obiectivelor importante din municipiul Brasov (Fabrica de Pine, Poligrafia, Depozitul C.L. Cristianu, Casa Armatei, Posta). n afara efectivelor deja existente n dispozitiv, pentru aceste misiuni au mai fost destinate 2 subunitati de la Scoala Militara de Ofiteri si de la U.M. 01090 Predeal. n fata sediului C.F.S.N. au ramas cteva sute de persoane, numarul acestora crescnd nsa n timpul noptii de 22 spre 23 decembrie 1989. n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, o parte din cetatenii aflati n faa sediului C.F.S.N.-ului, sub influenta zvonurilor si comunicatelor transmise prin radio si TV au patruns n cladire si mpreuna cu civilii aflati n interior, au spart magazia unde se pastra armamentul Garzilor Patriotice si sub pretextul sprijinirii militarilor din dispozitivul de aparare, au sustras armamentul existent. n ziua de 23 decembrie 1989, orele 2.30 la depozitul Apararii Civile aparat de o grupa de militari dintr-un pluton apartinnd U.M. 01181, s-a deschis primul foc de arma, de avertisment, asupra unei masini Dacia 1300 de culoare alba, care nu s-a supus somatiei si a disparut n ntuneric. Asupra masinii s-a executat si o rafala de foc automat, fara ca aceasta sa se opreasca. (Dosar 158/P/1990, vol. 5, fila 487, verso). La orele 2.40, din parcul central al orasului, sau dupa unele opinii dinspre Modarom, s-a executat foc asupra unui grup de cetateni, iar persoane ramase neidentificate au executat foc de arma, din diferite directii, asupra sediului C.F.S.N. Personalul din dispozitivul de paza a reactionat prin foc spontan fara comanda
585

asupra cladirilor aflate n apropiere. Militarii din dispozitivul de aparare au executat foc la comanda, asupra locurilor de unde s-a observat foc la gura tevii, indicndu-se obiectivul, tipul tragerii, marimea naltatorului, precum si momentul declansarii focului. Din ordinul gl. mr. Florea, dispozitivul de aparare a fost ntarit cu nca o companie de la U.M. 01090 Predeal. ncepnd cu orele 3.00, pe fundalul schimburilor intense de focuri, n conditii de ntuneric, stress si lipsa de informatii despre situatia reala, precum si a zvonurilor care circulau cu referire la existenta teroristilor, s-au nregistrat primii morti si raniti, att din rndul populatiei civile ct si al militarilor. Schimbul de focuri a ncetat catre orele 6.30, odata cu ivirea zorilor. La orele 8.00, din ordinul gl. mr. Florea Ion, a fost trimis la Poligrafie, pentru apararea acestui obiectiv, un pluton de la Scoala Militara de Ofiteri, format dintr-un ofiter si 24 militari. ntre orele 9.00-18.00, demonstrantii s-au retras din fata sediului C.F.S.N., prilej cu care s-a realizat restructurarea dispozitivului de aparare si s-au luat masuri pentru apararea Postei, restaurantului Parc, cladirii Modarom, cladirii Rectoratului, liceului Unirea si a unei vile de pe str. Ecaterina Varga. ncepnd cu ora 12.00, au fost trimise subunitati pentru ntarirea apararii sediului Directiei Agricole, Telefoanelor, hotelului Capitol, magazinului Universal, etc. Pna catre orele 24.00, au continuat schimburi sporadice de focuri ntre subunitatile aflate de paza la obiectivele militare si economice si elemente neidentificate. Pna la data de 23 decembrie 1989, orele 24.00 au fost ranite 41 cadre militare, elevi si militari n termen, iar 9 au decedat.
586

n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, la sediul C.F.S.N. s-a constituit o grupa operativa formata din ofiteri ai U.M. 01107 condusa de gl. mr. Florea Ion ajutat de col. Lupu Ion comandantul U.M. 0391 pentru coordonarea tuturor actiunilor din garnizoana. Unitatile au trecut la reorganizarea detasamentelor aflate n dispozitivul de aparare a unor obiective din oras. De asemenea, au fost trimise subunitatile de interventie n zonele unde au fost semnalate focuri sporadice de arma. Starea de deruta creata s-a datorat si existentei unor semnale vizuale, declansate n diferite zone ale orasului. n dimineata zilei de 24 decembrie 1989, la orele 5.30, gl. mr. Florea Ion a ordonat trimiterea a 2 plutoane de la Scoala Militara de Ofiteri (4 ofiteri si 48 elevi) pentru paza Depozitului C.L. Cristian si a unei grupe de cadre si militari n termen la Casa Armatei. Pna la orele 24.00, au mai fost sesizate focuri sporadice de arma n diferite zone ale orasului. S-a continuat strngerea armamentului si a munitiei de la populatia civila. De asemenea, a fost recuperat o parte din armamentul si munitia sustrase de la sediul fostei Securitati si sediul fostului C.J.P. n ziua de 22 decembrie 1989. n zilele de 25-31 decembrie 1989, n garnizoana nu au mai fost semnalate incidente n care sa fie implicate unitatile militare apartinnd M.Ap.N. S-a continuat asigurarea ordinii publice n municipiu si judet de catre subunitati apartinnd M.Ap.N. mpreuna cu fortele de Politie si luptatori din Garzile National constituiti n patrule mixte. S-a ordonat retragerea esalonata a subunitatilor care asigurau paza n diferite puncte din oras.
587

ncepnd cu 29 decembrie 1989, efectivele unitatilor militare din garnizoana Brasov si din judet au trecut la desfasurarea normala a programului de instructie. 7.5.2. Descrierea actiunilor Garzilor Patriotice n perioada 16-31 decembrie 1989 (din raportul ntocmit de M.Ap.N.) Conform ordinului telefonic al Statului Major Central, din 17 decembrie 1989, orele 24.00, ncepnd cu 19 decembrie 1989 au fost narmati luptatorii din patrulele mixte, organizate n comun cu militia. n afara activitatii de patrulare, munitia si armamentul erau depozitate ntr-o magazie la Militia municipiului Brasov, de unde erau distribuite pe baza de semnatura, de catre grupa de reparat armament la plecarea n misiune. Munitia s-a distribuit n saculeti sigilati continnd cte 10 cartuse. Odata cu victoria revolutiei n ziua de 22 decembrie 1989, orele 14.15 seful de stat major al G.P. a ordonat ca att cadrele ct si luptatorii sa predea armamentul si munitia aferenta, activitate care s-a desfasurat pna catre orele 20.00. n aceeasi zi la orele 22.00, conform ordinului presedintelui C.P.S.N., au fost adusi de la I.A. Brasov 24 luptatori cu misiunea de a pazi si apara etajul 3 al cladirii fostului sediu al C.J.P.. Acestora li s-a distribuit cte 1 pusca tip Z.B. si 10 cartuse. De mentionat ca la parter si etajul 1 erau subunitati de la V.M., iar la etajul 2 erau elevi ai Scolii Militare de Ofiteri Brasov. n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 ora 2.40, n urma deschiderii focului n zona centrala a orasului, la ordinul gl. mr.
588

Florea Ion, loctiitorul sefului de stat major al G.P. ordona distribuirea armamentului si munitia pentru apararea principalelor obiective din municipiu si judet. Armamentul si munitia a fost distribuita pe baza de semnatura individuala, n registrele de procese-verbale pentru armament si de distribuire a munitiei pentru trageri. Statul Major al G.P. a ridicat n data de 19 decembrie 1989 319.000 cartuse de calibru 7.62, de la U.M. 01881, din care a distribuit 61.560. Au mai fost distribuite unor delegati ai diferitelor unitati economice diverse cantitati de munitie (calibre diferite), de la U.M. 01107, U.M. 0l88l, U.M. 1893, U.M. 01199, U.M. 01090, U.M. 01028, U.M. 0104I, U.M. 0391 Zarnesti, Victoria. Au fost sustrase, prin spargerea magaziei de armament a fostilor activisti P.C.R. aflata n sediul C.J.P. urmatoarele cantitati de armament si munitie: 100 pistoale calibru 7.62, model 1933; 30 pistoale mitraliera calibru 7.62, model 1963; 9.805 cartuse calibru 7.62 mm scurt; 2.446 cartuse calibru 7.62 mm cu glont obisnuit pentru pistol si pistol mitraliera. Spargerea magaziei a fost savrsita n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 dupa orele 2.40, de catre persoane civile ce se gaseau n sediul C.J.P. De asemenea, la solicitarea multimii, au fost distribuite, unor persoane civile, pe baza de buletin sau legitimatie de serviciu, armament si munitie din depozitul de armament al G.P. din cazarma Bartolomeu apartinnd U.M. 01107. n acest sens, seful magaziei de armament si munitie din cazarma Bartolomeu declara: ...n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, am primit ordin de la seful cazarmii Bartolomeu, de a distribui armament si munitie, la solicitarile populatiei civile, care se
589

adunase n numar mare la poarta cazarmii si scandau <<vrem armament, daca nu ne luam singuri>>. n baza ordinului primit verbal si sub presiunea populatiei, am nceput sa distribui armament si munitie pe baza de buletin de identitate sau orice alta legitimatie, fara a avea timp sa ntocmesc vreo evidenta pe serii de armament distribuit si numar de cartuse distribuite..(Dosar 190/P/1990, vol. l, pag. 335) Armamentul si munitia din magaziile Garzilor Nationale au fost distribuite numai luptatorilor echipati n uniforma, constituiti n subunitati, odata cu plecarea n misiuni si care au fost restituite la napoiere. Din armamentul aflat n gestiunea G.N. nu s-au constatat lipsuri. Armamentul sustras din magazia fostilor activisti, aflat n gestiunea U.M. 02573 Brasov a fost recuperat, mai putin 1 pistol calibru 7.62, model 1933. Actiunile G.P. s-au desfasurat astfel: n ziua de 22 decembrie 1989, orele 15.10, 1 ofiter nsotit de 2 luptatori a participat la extragerea de probe de la acumularea Tarlung, pentru verificarea zvonului potrivit caruia apa era otravita. Misiunea a fost executata, zvonul neconfirmndu-se. n aceeasi zi, un pluton de la ntreprinderea Electroprecizia Sacele a primit misiunea de a asigura paza barajului si a lacului de acumulare Tarlung. La aceasta misiune si-a adus contributia si 1 pluton de V.M. de la U.M. 01107, organiznd n acest scop un sistem de paza mixt sub comanda unui ofiter activ. La orele 15.15, seful de stat major al G.P. din judet a trimis un detasament de luptatori de la I.C.A. Ghimbav, n sprijinul subunitatii de V.M. pentru a asigura paza si apararea arhivei M.I. Luptatorii nu erau narmati.
590

La ora 15.45, seful se stat major a ordonat directorilor principalelor ntreprinderi din municipiul Brasov sa preia comanda G.N. si sa treaca la organizarea pazei si apararii propriilor obiective, cu luptatori narmati fara munitie. Acelasi ordin a fost transmis ofiterilor instructori din municipiul Fagaras si orasele Codlea, Rsnov, Zarnesti, Victoria si sefilor de state majore (ofiteri n rezerva) din orasele Sacele, Predeal si Rupea. La orele 16.00, s-a ordonat trecerea la paza si apararea centralei telefonice din sediul C.J.P. cu 2 luptatori narmati fara munitie. La orele 18.30, pe fondul zvonurilor care circulau prin mijloacele telefonice, s-a ordonat ntreruperea legaturilor suspecte din centrala telefonica a sediului. n jurul orei 20.00, n baza ordinului sefului de stat major au fost luate masuri de trimitere a 24 luptatori, pentru apararea sediului G.N. La orele 22.00, sunt distribuite luptatorilor sositi 20 pusti Z.B. si cte 10 cartuse si se trece la organizarea dispozitivului de aparare. n ziua de 23 decembrie 1989, orele 0.00, se iau masuri de organizare a cooperarii cu subunitatile de V.M. si cu cele apartinnd Scolii Militare de Ofiteri. La orele 2.15, 1 subofiter mpreuna cu 2 luptatori, iau n primire paza si apararea fostului garaj al C.J.P. La orele 2.40, n urma deschiderii focului n zona centrala a orasului, la ordinul gl. mr. Florea Ion, loctiitorul sefului de stat major ordona distribuirea munitiei luptatorilor care asigura paza si apararea principalelor ntreprinderi si obiective din municipiul Brasov si din judet.
591

La orele 6.00, loctiitorul sefului de stat major ordona pregatirea pentru lupta a unui T.A.B. existent la I.A. Brasov, avndu-se n vedere sesizarile primite potrivit carora n zona Tmpa existau grupuri de teroristi. Concomitent, cu un grup de voluntari din detasamentul P.T.A.P., se trece la cercetarea zonei cartierului Racadau, masivul Tmpa, releul TV si la realizarea unui dispozitiv de aparare a acestuia. La orele 9.00, s-a primit ordin pentru organizarea pazei si apararii E.G.C.L. si obiectivelor acesteia (rezervoarele de apa). La orele 12.00, seful de stat major al G.P. ordona plt.adj. Mitri Ilie sa distribuie munitie ntreprinderilor care aveau armament n dotare. La orele 13.54, seful de stat major al G.P. ordona sefului de stat major al ntreprinderii Hidromecanica sa ia masuri de organizare a pazei pasajelor din centrul civic. n acelasi timp, seful de stat major al G.P. ordona mr. Panait Sandel sa cerceteze, descopere si nimiceasca parasutistii semnalati n zona 1.A, Brasov (poligonul de antrenament pentru lupta din localitate) si din zona Tmpa (la Iepure). La orele 14.40, se ordona alarmarea garzii de la I.C.R.A., concomitent cu luarea masurilor de retinere si cercetare a celor 6 persoane suspecte semnalate a exista n zona Bartolomeu. Misiunea a fost ndeplinita, informatia nsa dovedindu-se falsa. La orele 15.00, din ordinul sefului de stat major al G.P., I.C.A. Ghimbav, trebuia sa trimita luptatori narmati pentru apararea releului de televiziune Tmpa, utiliznd n acest scop 1 elicopter. Misiunea nu a putut fi executata, ntruct la I.C.A. Ghimbav nu exista 1 elicopter disponibil, cele existente fiind deja n misiuni.
592

La orele 15.54 , o grupa de pistolari de la I.A. Brasov a intervenit n zona Gemenii unde se semnalase actiunea unor teroristi, care trageau n blocurile adiacente. La orele 16.20, n urma unei informatii potrivit careia n colonia 1 Mai-Vulcan se trage, seful de stat major a ordonat plutonului de interventie din comuna sa cerceteze zona, informatia dovedindu-se falsa. In jurul orei 17.45, ntreprinderea Metrom intervine cu 1 subunitate pentru apararea Spitalului Judetean si Maternitatii. ntre orele 17.45 pna catre orele 21.00, au fost luate masuri de verificare a unor informatii, ce atestau existenta unor teroristi si actiuni teroriste n zona Noua, n diferite cladiri de pe b-dul Victoriei, n gara Bod, precum si n alte zone ale orasului. La orele 21.30, a fost transmisa Nota telefonica nr.1, a statului major si G.N cu urmatorul continut: ncepnd cu data prezentului ordin, statele majore de localitati precum si toate G.P. se vor subordona Comitetului Judetean de Salvare Nationala si vor lua urmatoarele masuri: 1. Organizarea si executarea pazei ntreprinderilor, institutiilor si obiectivelor. 2. Organizarea cu U.M. si organele de militie fidele, patrule mixte pentru prevenirea actelor de vandalism, terorism si de alta natura, pentru asigurarea ordinii si linistii publice si a unei discipline muncitoresti ferma. 3. Executati n continuare grupe operative la toate statele majore de localitati, pentru asigurarea continuitatii conducerii. 4. Luptatorii destinati executarii misiunilor vor fi echipati n tinuta fara armament. Rapoartele vor fi transmise n continuare la orele ordonate.
593

n ziua de 24 decembrie 1989, orele 8.00, s-a transmis tuturor unitatilor economice din municipiu si din judet, ordinul de a se raporta despre starea si existentul n armament si munitie, cantitatile consumate, mortii, ranitii, persoanele retinute si capturile facute. S-a ordonat, de asemenea, strngerea armamentului si munitiei aflate asupra civililor din sediul C.J.P.. La orele 11.00, seful de stat major al G.P. ordona maiorului Panait de la I.A. Brasov sa organizeze o ambuscada cu o companie de puscasi la podul Drste pentru a captura un grup de transportoare A.B.I., ce se deplasau din directia Predeal. Misiunea s-a desfasurat pe durata a 48 de ore, informatia s-a dovedit falsa. La orele 14.00, n urma informatiei potrivit careia de la cabana Iepure, un grup de teroristi executa foc asupra cartierului Valea Cetatii, s-a intervenit de la I.C.A. Ghimbav pentru a trimite 1 elicopter n cercetare. Concomitent, de la I.A. Brasov, a fost trimis 1 pluton de G.P. pentru cercetarea zonei. Informatia s-a dovedit falsa. La aceeasi ora, s-a primit Ordinul Telefonic nr.2, de la statul major central care prevedea: 1. Luptatorii G.P. vor apara si executa n continuare paza ntreprinderilor si altor obiective importante, actionnd obligatoriu n uniforma, cu armament si munitie. 2. Luptatorii care ndeplinesc misiuni, vor fi verificati cu cea mai mare atentie, de catre ofiterii din cadrul M.Ap.N. si statele majore judetene. 3. Statele majore judetene ale G.P., vor conduce nemijlocit activitatile si raspund de ndeplinirea lor n cele mai bune conditii. Ordinul a fost transmis integral municipiilor si oraselor.
594

La orele 18.30, s-a ordonat instituirea la podul Harmanului, ncepnd cu orele 22.00, a unui filtru format dintr-un ofiter si 4 luptatori. Ordinul nu fost executat. n zilele de 23 si 24 decembrie 1989, G.P. din municipiul Brasov au actionat folosind si T.A.B.-uri pentru executarea unor misiuni. Astfel, au ndeplinit misiuni n zona Bartolomeu - Gara - Scoala Militara de Ofiteri, zona rafinaria Brasov - intersectia b-ul Vlahuta cu str. Harmanului si n zona blocurilor de pe calea Bucuresti, str. Toamnei, Spitalul Judetean, precum si n zonele sediul F.S.N., Posta Centrala, cartier Noua, poalele Tmpei, cartierul Valea Cetatii, Grupul scolar I.A.Brasov. Echipajele erau comandate de ofiteri din Comisia Speciala a I.A. Brasov si 6 luptatori. n ziua de 25 decembrie 1989, se aflau n misiune pentru paza si apararea obiectivelor din care faceau parte, 6 companii, 8 plutoane de puscasi si 2 grupe de luptatori apartinnd G.P. ncepnd din ziua de 26 decembrie 1989, din ordinul gl. mr. Florea Ion, G.P. au preluat paza unor obiective din cadrul municipiului Brasov. De la aceeasi data, nu s-au mai semnalat n municipiul Brasov si localitatile judetului focuri de arma. n perioada 27 decembrie 1989 - 10 ianuarie 1990, conform Ordinului Telefonic nr.3, din 26.12.1989 al statului major central, subunitatile din G.P. au trecut la paza si apararea obiectivelor din care proveneau. n aceasta perioada, s-au consumat numai n municipiul Brasov, unde au avut loc schimburi de focuri, 37.273 cartuse cuprinznd n
595

aceasta cantitate si munitia sustrasa si cea distribuita n unitatile militare din judet. De mentionat ca n aceasta perioada nu au fost recuperate un numar de 45.273 cartuse. Au fost capturate de la persoane civile 1 pistol mitraliera si un pistol automat de tip Stecikin. Posesorii acestor arme au fost predati la C.J.P.S.N. Totodata, n ziua de 24 decembrie 1989, luptatorii din G.P. Bran au retinut pe numitul Gheorghe Pana nsotit de 5 persoane narmate. Au fost ucisi 2 luptatori ai G.P., respectiv Fontana Victor Constantin, mpuscat n spate de catre o persoana civila n apropierea magaziei de armament din C.J.P. a fostilor activisti P.C.R., n timp ce executa ordinul de a recupera armamentul aflat asupra persoanelor civile din sediu si Stanciu Ovidiu, mpuscat n zona teatrului Dramatic si decedat pe 04 ianuarie 1990, n spital. Au fost raniti 3 luptatori ai G.P., 2 n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 si 1 pe 24 decembrie 1989, n timp ce executau misiuni de nsotire si paza a obiectivelor. 7.5.3. Actiunile Trupelor de Securitate (din raportul Jandarmeriei) n perioada 16-21 decembrie 1989, subunitatile subordonate Unitatii 28 Securitate, executau misiuni permanente de paza si aparare a 24 obiective, dislocate pe ntreg teritoriul judetului Brasov, de paza si ordine n municipiile Brasov si Sfntu Gheorghe si de gardare a trenurilor de marfa specializate la Regionala C.F.R. Brasov. n ziua de 17 decembrie 1989, orele 08.00 unitatea a trecut la aplicarea masurilor instituite n Situatia de alarmare nr. 2, din
596

Ordinul M.I. nr. 0230/73 punndu-se accent pe pregatirea suplimentara a efectivelor, pentru executarea cu raspundere a misiunilor ncredintate. n dupa-amiaza aceleiasi zile la orele 19.30, din ordinul D.S.S. se introduce ALARMA DE LUPTA, trecndu-se la pregatirea tuturor subunitatilor pentru a fi n masura sa execute noi actiuni, suspendndu-se tragerile, aplicatiile si convocarile de pregatire. n ziua de 18 decembrie 1989, orele 12.25, din ordinul comandantului Trupelor de Securitate, se introduce Starea de necesitate. n zilele 19 decembrie 1989 si 20 decembrie 1989, unitatea executa programul pregatirii de lupta si politice si se ndeplineau misiunile permanente. Pna n ziua de 21 decembrie 1989, orele 13.00, unitatea nu a executat nici o activitate sau misiune n afara resedintei municipiului Brasov si a localitatilor unde erau dislocate celelalte efective din paza si apararea obiectivelor. n ziua de 21 decembrie 1989, orele 12.40, unitatea a fost alarmata de catre gl. mr. Zagoneanu Gheorghe, seful I.J.M.I. Brasov, care a ordonat dislocarea a 2 rezerve de interventie la: - compania Metrom cu 100 militari n termen, pentru a interzice afluirea spre centru a muncitorilor de la IA. Brasov; - parcul Tractorul 100 militari in termen, pentru interzicerea afluirii spre centru a muncitorilor de la ntreprinderile Tractorul si Rulmentul. Dispozitivul a fost realizat la orele 14.00. Unitatea a primit, de asemenea, ordin sa opreasca parasirea I.C.A. Ghimbav de catre muncitori, n care sens a deplasat n zona 3 plutoane. Dat fiind
597

amploarea organizarii muncitorilor si hotarrii acestora a se deplasa spre centrul municipiului, subunitatile au ramas n autobuze si nu au intervenit n desfasurarea evenimentelor. La orele 14.00, rezerva dispusa n parcul Tractorul a primit ordin sa opreasca n cartierul Bartolomeu patrunderea manifestantilor dinspre I.C.A. Ghimbav. Contactul a fost realizat la nodul de peste rul Ghimbasel. Dupa aproximativ 30 minute de tratative si executarea de foc de avertisment, subunitatile s-au retras si au permis afluirea manifestantilor. La orele 16.00, din ordinul gl. mr. Zagoneanu Gheorghe, se trece la realizarea unui dispozitiv de nchidere, n jurul fostului Comitet Judetean de Partid. Trupele de Securitate au primit urmatoarele responsabilitati: - sector 1: ntre liceul Unirea si complexul comercial de pe str. N.Balcescu. cu 5 plutoane; - sector 2: ntre str. Republicii si parcul Central, cu 2 plutoane; - sector 3: ntre restaurantul Cina si parcul Central, cu 4 plutoane. n aceasta actiune, unitatea a cooperat cu forte de la Scoala Militara de Ofiteri si de la Brigada de Vnatori de Munte, ambele apartinnd M.Ap.N. n jurul orelor 16.50 unitatea a primit ordin de la comandantul Trupelor de Securitate, sa nu se traga asupra oamenilor, iar focul de avertisment sa se execute n situatii deosebite sau cnd efectivele sunt atacate. Subunitatile au ramas n acest dispozitiv pna n ziua de 22 decembrie 1989, orele 14.00, perioada n care s-a desfasurat si manifestatia pasnica a cetatenilor din Brasov.
598

n ziua de 21 decembrie 1989, orele 07.30, au nceput sa afluiasca spre centru mii de persoane care au manifestat n mod pasnic n fata Comitetului Judetean. n acest timp nu a avut loc nici un incident ntre fortele de ordine si manifestanti. Subunitatile de securitate au primit ordin sa nu foloseasca sub nici o forma armamentul si munitia. Pna n ziua de 23 decembrie 1989, orele 03.30, subunitatile de securitate nu au fost angajate n actiuni n sprijinul Revolutiei. n ziua de 23 decembrie 1989, orele 03.30, este solicitata o companie de securitate pentru respingerea atacului asupra sediului F.S.N., declansat din hotelurile Capitol si Modarom. Compania trebuia sa realizeze un dispozitiv, dupa cum urmeaza: - 1 pluton ntre Comitetul Judetean si hotelul Parc; - 1 pluton n parcul Central n apropierea Consiliului Municipal; - 1 pluton n rezerva la Posta Centrala. La ajungerea subunitatii la hotelul Turist, s-a ordonat debarcarea si s-a trecut la realizare dispozitivului. La putin timp s-a deschis foc asupra subunitatii din hotelul Parc, Posta, Biserica si Scoala Interjudeteana. Folosind acoperirile naturale, subunitatea s-a retras n curtea Postei Centrale, fara pierderi si fara sa deschida focul. Cu mare greutate s-a luat legatura cu un ofiter din M.Ap.N., stabilindu-se masuri de cooperare. Asupra subunitatii de securitate s-a mai executat foc din hotel Capitol si hotel Parc, verificarea ulterioara stabilind ca n aceste zone erau forte loiale Revolutiei, dar care nu fusesera nstiintate de sosirea altor forte cu care sa coopereze. Catre orele 12.30-13.00, s-a reusit coordonarea actiunilor tuturor subunitatilor existente n zona centrala.
599

Unitatea de securitate a mai fost solicitata sa actioneze cu urmatoarele forte: - la orele 09.00, cu 15 militari n termen, pentru apararea complexului turistic Cetate. Acestia au ramas n dispozitiv pna pe 27 decembrie 1989, orele 10.00, cnd au fost retrasi n cazarma; - tot la orele 09.00, 50 militari n termen, n zona dealului CetatiiUniversitate care au cercetat diferite locuinte, garaje, pivnite ale unor cetateni presupusi suspecti; - n ziua de 23 decembrie 1989, orele 04.45, au fost solicitate 2 A.B.I.-uri care urmau sa intervina asupra unor elemente teroriste ce actionau cu foc din cladirea liceului Unirea. Desi unitatea a solicitat sa fie anuntate efectivele armatei ce actionau n zona, acest lucru nu s-a realizat n totalitate, astfel ca A.B.I.-urile au fost primite cu foc n fata casei de moda Modarom mprejurare n care au fost raniti frt. Baboi Gabriel si sld. Negru Gavril. Orientarea membrilor echipajelor care nu au ripostat cu foc a dus la evitarea unui accident tragic; - n jurul orelor 14.30, s-a primit ordin ca 50 militari n termen din fortele de Securitate-Militie sa identifice si sa captureze elemente teroriste ce actionau n zona spitalului Tractorul si a parcului adiacent. La sosirea n zona ordonata, s-a constatat ca de fapt aici actionau persoane civile narmate, ce executau foc din proprie initiativa, n directii diferite si care puneau grav n pericol securitatea cetatenilor. Actionndu-se cu tact, acestia au fost determinati sa predea armamentul si munitia aferenta, la depozitele de unde fusesera ridicate. n perioada 23 decembrie 1989, orele 21.00, la 27 decembrie l989, orele 10.00 n cooperare cu o subunitate M.Ap.N., respectiv V.M. si Scoala Militara de Ofiteri, s-a actionat n zona centrala a orasului, cu 5 detasamente, pentru a depista elementele teroriste, a sprijini noile organe ale puterii locale la primirea, depozitarea, paza si distribuirea ajutoarelor din strainatate. Totodata s-au luat n
600

paza Rafinaria, ntreprinderea de Unelte si Scule, au fost verificate baracile din Triajul C.M.J., gara Brasov, precum si apartamente suspecte. Au fost retinuti 180 cetateni narmati, care au fost condusi spre C.M.J. pentru a preda armamentul. ncepnd cu data de 27 decembrie 1989, orele 10.00, toate subunitatile Trupelor de Securitate au fost retrase n cazarmi, dispozitivul de supraveghere si paza n municipiu fiind asigurat de catre militari apartinnd M.Ap.N. n ziua de 22 decembrie 1989, orele 19.00, Trupele de Securitate au trecut n subordinea M.Ap.N. colabornd si coopernd cu armata pentru ndeplinirea misiunilor comune. n concluzie, efectivele Trupelor de Securitate din garnizoana Brasov, nu au desfasurat actiuni represive asupra revolutionarilor, au fraternizat cu acestia n 22 decembrie 1989, orele 13.00, iar ulterior au actionat pentru consolidarea cuceririlor revolutionare, pentru asigurarea pazei si apararii tuturor obiectivelor ncredintate si pentru mentinerea ordinii si linistii n localitati. (Documentar Comandament Trupe de Jandarmi, nr. S/140127 din 15.03.1991). 7.5.4. Principalele actiuni desfasurate de organele de Militie (raport al M.I.) Pentru siguranta activitatilor ce s-au derulat la nivelul fostei conduceri de partid si de stat, n prima parte a lunii decembrie 1989, n conformitate cu planul de masuri ntocmit n acest scop de comanda M.I., codificat Orient 89, organele de militie din judetul Brasov, au intensificat masurile pentru pastrarea ordinii si linistii publice, prin constituirea de patrule mixte, n componenta carora mai intrau militari din trupele de SecuritateMilitie si membrii ai G.P si pentru securitatea sediilor proprii. Concomitent, s-au continuat activitatile curente de prevenire, de
601

combatere a starii infractionale si de deservire a populatiei pe linie judiciara, economica, cercetare penala, circulatie, paza-ordine, evidenta populatiei si cazier judiciar. n cadrul misiunilor mentionate mai sus, lucratorii de la serviciul Circulatie, au sesizat prezenta pe teritoriul judetului, n special n municipiul Brasov, a numerosi turisti sovietici, ce se deplasau cu autoturisme n echipaje de 2-3 barbati, evitau cazarea si se concentrau n zone si locuri strategice. Despre aceasta situatie, au informat pe seful Inspectoratului Judetean al M.I., n vederea luarii de masuri pe linie de securitate. Ca urmare a teleconferintei din dupa-amiaza zilei de 17 decembrie 1989, n jurul orelor 19.00, din ordinul ministrului de interne, a fost alarmat ntregul efectiv al Militiei judetului Brasov, ocazie cu care a dispus masuri de ntarire a pazei sediilor proprii, de prevenire a actiunilor de dezordine si dezarmare, din partea unor elemente turbulente si agresive. Deoarece n toata aceasta perioada nu s-au semnalat incidente sau astfel de actiuni, nu s-a impus interventia subunitatilor sau formatiunilor de Militie. Din momentul declansarii manifestatiilor din municipiul Brasov, respectiv ziua de 21 decembrie 1989, orele 12.00, au fost retrase la sediu toate patrulele si cadrele aflate n serviciu, cu exceptia agentilor de circulatie, care au desfasurat sarcini specifice si a plutonului de interventie, format din 30 ofiteri si subofiteri, mentinut n dispozitivul de aparare al fostului C.J.P. pna n data de 22 decembrie 1989, orele 12.00 cnd toti militarii au revenit n unitatile proprii.
602

Mentionam ca din ordinul fostului sef al I.J.M I. Brasov, gl. mr. Zagoneanu Gheorghe, n zilele de 21 si 22 decembrie 1989, ntre orele 14.30-19.30 si respectiv 9.30-12.30, 2 ofiteri criminalisti au efectuat filmari video n zona centrala a municipiului Brasov, de la etajul 5 al cladirii Modarom. Dupa executarea misiunii, cei 2 ofiteri s-au rentors la unitate, prednd casetele cu nregistrarile facute. In ziua de 22 decembrie 1989, orele 12.15 s-a primit prin radiograma nr. S/65809 ordinul fostului loctiitor al sefului I.G.M., gl. mr. Cmpeanu Romeo, de a nu se folosi armamentul din dotare si nici alte forme de violenta mpotriva muncitorilor care demonstreaza si de a se preveni patrunderea n sedii si dezarmarea cadrelor. Ca urmare, ntre orele 14.00-15.00, cnd n fata sediului Militiei judetene s-au adunat peste 1000 de manifestanti, dupa discutiile purtate de fosta conducere cu acestia, s-a format o delegatie a demonstrantilor, care a verificat toata cladirea si a constatat ca n incinta nu se aflau retinuti din rndul manifestantilor. Pe parcursul acestei activitati, ntre lucratorii de militie si demonstranti nu s-au produs incidente. Dupa ocuparea sediului C.J.P. de catre demonstranti, ofiterii si subofiterii subunitatilor si formatiunilor de Militie au trecut de partea Revolutiei. n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, lucratorii acestei institutii nu au parasit sediul. Din ordinul noii conduceri constituite la nivelul judetului, ncepnd cu ziua de 23 decembrie 1989, ofiterii si subofiterii de Militie, au participat la apararea unor obiective de interes major, executarea de misiuni directe ori n cooperare, pentru capturarea unor persoane suspecte de actiuni teroriste, conducerea, respectiv
603

nsotirea unor coloane de autovehicule care transportau produse de prima necesitate, executarea de activitati de patrulare si control n cadrul barajelor instituite n interiorul si la intrarile din toate localitatile judetului, reluarea activitatilor de paza generala n elemente de serviciu mixte. Cercetarile ntreprinse de organele Procuraturii Militare Brasov si marturiile depuse de unii dintre participantii la evenimente au confirmat faptul ca, nici o subunitate sau grupare de Militie nu a desfasurat activitati care sa conduca la retinerea, ranirea sau omorrea manifestantilor. La efectuarea inventarierii armamentului si munitiei din dotare, s-a constatat ca nu lipsea nici o arma si ca au fost consumate 197 cartuse cal. 7,62, de un numar de 10 lucratori, n apararea bazinelor de apa potabila ale municipiului Brasov. 7.5.5. Probleme rezultate din declaratiile si documentele privind aplicarea planului unic de interventie pentru restabilirea si mentinerea ordinii publice Consideratii privind aplicarea Planului Unic de Interventie n dosarul Procuraturii Militare Brasov nr. 212/P/1990 s-a ncercat n mod timid si neconvingator, stabilirea unor dovezi mpotriva celor care au hotart ntocmirea unui plan special, de interventie n cazul unor manifestatii publice, care aduc atingere unor obiective de importanta politica sau economica. Dosarul a fost fundamentat pe baza declaratiilor unor personalitati politice si cadre militare ale M.I. si M.Ap.N., precum si pe unele confruntari, constatndu-se numeroase contradictii. Procuratura Militara Brasov, prin dl. col. de justitie Centiu Ioan, dispune nenceperea urmaririi penale privind ntocmirea planului
604

de mpiedicare a manifestantilor (ce demonstrau n.n.) pentru victoria revolutiei, care rmnnd n faza de acte pregatitoare, nu este incriminata de lege concluzie cu care Comisia nu se declara ntru totul de acord. Cercetarea, asa cum rezulta din studierea cauzei, s-a desfasurat unilateral si nu a avut n vedere ntreaga problematica a evenimentelor si gradul de implicare a celor vizati n activitatea de conducere si coordonare a masurilor ce aveau ca scop mpiedicarea manifestarilor anticomuniste si anticeausiste. Cu ocazia teleconferintei din seara zilei de 17 decembrie 1989, la care au fost prezenti membrii Comitetului Judetean de Partid si ai Consiliului Judetean de Aparare, Ceausescu a dispus, citam: Apararea stricta la sediile comitetelor de partid, unitati economico-sociale, camine studentesti. Se vor forma colective din lucratori ai aparatului de partid si de stat, garzile patriotice, formatiuni de tineret. Se vor intensifica controalele, mai ales n timp de noapte. Se mentin n vigoare toate masurile transmise comitetelor judetene de partid n perioada premergatoare Congresului al XIV-lea ... este stare de necesitate! Am dat ordin sa se traga; se someaza si daca nu se supune, se trage, (s.n,). ncepnd de azi, unitatile de M.I., trupele de securitate, graniceri vor purta armament de lupta, inclusiv gloante. Cu respectarea regulamentului si normelor legale potrivit legilor tarii, dar oricine ataca un ofiter sau soldat sa primeasca riposta. Fara nici un fel de justificare. Umanism nu nseamna pactizare cu dusmanul! Umanismul nseamna apararea integritatii socialismului, a independentei Romniei. Toate unitatile snt n stare de alarma si n aceasta situatie si cu armamentul de lupta din dotare, inclusiv munitia. Unitatile de motorizate (??) merg cu armamentul usor din dotare. Oricine ncearca o manifestatie, este somat, arestat si
605

apoi stam de vorba, oricine intra n sediul comitetului judetean de partid, sparge neamuri, sa fie tratat ca atare. Imediat sa fie chemati toti comandantii si sa nu mai asteptati de la Bucuresti alte dispozitii.(s.n.) A doua problema: trebuie neaparat ca garzile muncitoresti sa fie bine pregatite si daca se apeleaza la ele sa mearga cu armamentul bine verificat: sa se discute foarte serios n toate unitatile economico-sociale, n nvatamnt, n facultati, trebuie sa se adopte pozitie ferma fata de oricine, fata de orice ncercare de manifestare antisocialista.... Urmare a celor transmise, nca din seara respectiva, sub directa conducere a primului secretar al Comitetului Judetean de Partid, Petre Preoteasa, s-a trecut la executarea acestor dispozitii, activitate confirmata si prin declaratiile celor care au asigurat-o. Astfel, Petre Preoteasa arata ca: dupa ncheiere (a teleconferintei n.n.), generalul Zagoneanu (fostul sef al Inspectoratului Judetean Brasov n.n.) a raportat ca au primit ordinele pe linia M.I. si vor actiona n conformitate, iar generalul Florea Ioan (fost comandant al garnizoanei Brasov M.Ap.N. - n.n.) de asemeni ordinele primite pe linie de armata. Am cerut sa se faca o repartizare a activistilor pe orase si ntreprinderi si sa se mearga n teren pentru a lua toate masurile n vederea desfasurarii normale a activitatii n ntreprinderi, cu accent pe buna aprovizionare cu cele necesare productiei, iar pentru Directia Comerciala pentru asigurarea fondului de marfa stabilit. n zilele urmatoare, personal m-am ocupat de intrarile de produse alimentare din alte judete: carne, conserve, ulei, faina, etc. (Dosar nr. 2I2/P/19W - filele 38 si 39).
606

Dogaru Gheorghe, fost secretar cu probleme organizatorice, relateaza: Toti stiam de teleconferinta din 17 decembrie 1989, despre situatia de la Timisoara... si atunci, n sedinta Consiliului Judetean de Aparare, primul secretar Preoteasa a cerut tuturor participantilor sa raporteze masurile luate cu scopul maririi numarului de patrule mixte ct si militare, al prevenirii terorismului si prentmpinarii dezordinii. Dintre aceste rapoarte, cred ca are o semnificatie raportul gl. mr. Zagoneanu, care a aratat ca a luat toate masurile si ca suntem capabili (fortele apartinnd M.I. - n.n.), sa intervenim si sa dispersam grupurile, nainte de a ajunge la sediu, cu formatiile de pompieri si cu efectivele M.I. (Dosar nr. 212, fila 54). Lt. col. Popeea Mircea, fostul comandant al Grupului Judetean de Pompieri, declara: n seara zilei de 17 decembrie 1989 am fast chemat de gl. Zagoneanu care mi-a spus ca la Timisoara se trage cu arma si mi-a cerut sa fiu pregatit pentru orice eventualitate (Dosar nr. 212/P/1990, fila 60 verso). Evenimentele din noiembrie 1987 au creat regimului totalitar premisa declansarii unor manifestatii de masa n acest judet, situatie n care pentru prentmpinarea lor s-a dispus trimiterea la Brasov, nca din cursul zilei de 17 decembrie 1989 a doi instructori ai C.C. P.C.R., iar n dimineata de 18 decembrie 1989 a lui Gheorghe Pana membru al C.C. P.C.R. Dupa sosire, acesta din urma a convocat Consiliul Judetean de Aparare, n cadrul caruia s-au raportat masurile luate pna la acea data si ce urmeaza a se mai executa. Cu privire la aceasta sedinta, participantii declara:
607

Preoteasa Petre: S-a raportat de lt. col. Toma (fost sef al Garzilor Patriotice) ca au fost constituite patrule de garzi care patruleaza pe strazi nsotite de un militian. La ntrebarea pusa de Ghe. Pana, daca am distribuit munitie la luptatorii din garzi, eu am raspuns ca nu si ca ne-am gndit ca este mai bine sa stea la seful patrulei, care este lucrator de militie. Atunci Ghe. Pana a ntrebat la Bucuresti pe Tudor Postelnicu, care a precizat ca peste tot garzile au primit si munitia si noi nu puteam face altfel. n continuare, gl. Zagoneanu a informat pe Ghe. Pana si pe cei prezenti la sedinta, de modul n care a fost organizata apararea, prezentnd o harta privind cooperarea pe sectoare (zone) ale municipiului Brasov ntre unitatile de securitate, militie, garzi si armata, aratnd ca au fost luate si masuri de securitate pentru cladirile din jurul sediului judetenei de partid... Dupa cum mi amintesc, a sustinut ca urmau sa instaleze camere de luat vederi pe aceste cladiri. De asemenea. gl. Zagoneanu spunea ca are asigurat la hotelul Capitol, un apartament sau o camera n care oamenii de ordine ai securitatii aveau acces si puteau interveni la nevoie (s.n.). (Dosar nr. 2I2/P/1990, filele 38 si 47). Dogaru Gheorghe - secretar cu probleme organizatorice: Gl. mr. Zagoneanu a spus ca att din cele raportate la sedinta ct si din masurile pe care le-a luat personal, poate, asigura Comitetul Judetean de Partid ca sunt luate masurile de asigurare a securitatii sediului Comitetului Judetean de Partid inclusiv prin prezenta organelor de securitate n cladirile nvecinate (s.n.). (Dosar nr. 212 / P / 1990. fila 57). Col. Joita Constantin - comandantul Centrului Militar Judetean: n continuare, primul secretar a atras atentia ca toate fortele militare din judet, indiferent de ministerul caruia apartin, inclusiv Garzile Patriotice si Apararea Civila trebuie sa execute ordinele lui, fara a mai astepta aprobari de la Bucuresti (s.n.).
608

Atunci a intervenit gl. Zagoneanu, care a spus ca tot ce i se subordoneaza (aparatul I.J.M.L Brasov) este gata sa ndeplineasca misiunea ce o va primi (s.n.). De asemenea, gl. Zagoneanu a mai spus ca nu trebuie sa ne justificam la nimeni asupra masurilor ce le luam" (s.n.). (Dosar nr. 212/P/1990, fila 67 verso). De fapt, erau n derulare masurile stabilite prin planul ntocmit la nivel de judet, n conformitate cu prevederile ordinului ministrului de interne nr. 02600 din 05 iulie 1988 si care fusese completat n baza precizarilor facute cu prilejul asigurarii din acest punct de vedere al desfasurarii Congresului al XIV-lea al P.C.R. De mentionat nsa ca fortele apartinnd M.Ap.N. au actionat numai n baza ordinelor si aprobarilor date de esaloanele superioare, respectiv Comandamentul A.l si C.A.A.T.. Popica Dumitru - sef al secretariatului tehnic: Toti comandantii de unitati au luat cuvntul si au prezentat potentialul material si uman de carte dispun. (Gl. Zagoneanu n.n.) a asigurat Comitetul Judetean al Apararii ca dispune de forte materiale si umane suficiente pentru a interveni n caz de forta majora si ca aceste forte sunt amplasate conform unui plan bine stabilit (s.n.). (Dosar nr. 212/P/1990, fila 71). Este vorba de Planul Unic de interventie pentru restabilirea si mentinerea ordinii publice, ntocmit potrivit Ordinului M.I. nr. 02600 din 05.07.1988. Hotarrea conducerilor organelor de partid si de stat de a interveni cu toate mijloacele coercitive ale regimului totalitar se deduce att din fondul problemelor discutate ct si din precizarile facute cu acest prilej de gl. Zagoneanu Gheorghe; nu s-a manifestat nici un act de dezaprobare. Cu privire la aceasta, lt. col. Popeea Mircea, comandantul grupului de pompieri declara ca: gl. Zagoneanu ne-a mai aratat ca avnd n
609

vedere faptul ca toate efectivele militare si garzile patriotice sunt narmate, sa fie atenta toata lumea la modul de mnuire a armamentului si ca daca va fi nevoie, sa se foloseasca armamentul si daca vor fi victime acestea sa nu fie lasate n strada, ci sa fie ridicate si sa fie transportate imediat de la fata locului (s.n.); toate cele ce se discuta sa ramna strict confidentiale (Dosar nr. 2I2/P/1990, fila 63). De asemenea, col. Lupu Gheorghe - comandantul U.M. 0391 trupe de securitate relateaza: Dupa sedinta Consiliului Judetean al Apararii a fost convocat la inspectorul sef gl. mr. Zagoneanu Gheorghe care le-a ordonat ca n caz de interventie a fortelor si mijloacelor, sa se foloseasca armamentul si munitia din dotare, sa nu se mai actioneze cum s-a actionat la Timisoara fara munitie de razboi. (Dosar nr. 212/P/1990 fila 63) Contrariaza nsa, n sensul celor prezentate mai sus, pozitia avuta n ancheta de gl. mr. Zagoneanu Gheorghe (inspector sef M.I.), care declara ca: nu s-a hotart sa se traga direct n demonstranti. (Dosar nr. 212, fila 26) si gl. mr. Florea Ioan (M.Ap.N.) care sustine ca nu s-a pus problema de catre nimeni din factorii de raspundere existenti acolo la acea vreme sa se traga n demonstranti (Dosar nr. 212, fila 2). Din analiza datelor existente n dosar, am tras concluzia ca sedinta respectiva a fost constituita din doua parti: una, despre care s-a vorbit mai sus si cea de a doua, la care a participat un colectiv restrns format din gl. Zagoneanu Gheorghe (M.I.), gl. Florea (M.Ap.N.), col. Popescu Gheorghe (comandantul Scolii de Ofiteri), lt. col. Toma Gheorghe (Garzi Patriotice), lt. col. Diaconescu Costica (Apararea Civila) si mr. Popeea Mircea (comandantul Grupului de Pompieri). n cadrul acesteia, s-au stabilit n detaliu problemele si masurile ce urmau a fi cuprinse n
610

planul comun de actiune. Discutiile purtate ntre Pana Gheorghe, Preoteasa Petre si gl. mr. Zagoneanu n cabinetul primului secretar al Comitetului Judetean de Partid precum si cele avute de cei trei ulterior pna n ziua de 22 decembrie 1989 prezinta dupa parerea noastra deosebit interes si care necesita a fi analizate n detaliu. Tendinta de ascundere a gradului de implicare n transpunerea n practica a masurilor care urmareau mpiedicarea demonstratiilor, decurge si din nerecunoasterea de catre gl. mr. Zagoneanu Gheorghe a existentei vreunui, citam: plan de reprimare a demonstratiilor din Brasov (Dosar nr. 212, fila 5), preciznd n acelasi timp ca la Inspectorat (M.I. n.n.), n perioada dinainte de revolutie, nici n timpul ei, nu s-a primit vreo dispozitie expres scrisa, telefonic sau verbal, pentru mine personal sau un grup restrns, n legatura cu modul n care sa se actioneze mpotriva demonstrantilor sau mpotriva persoanelor care ar ocupa sediul (Dosar nr. 212, fila 9). Omite nsa, cu buna stiinta, sa specifice ca la acea data era n vigoare Ordinul M.I. nr. 02600/1988, pe baza caruia, la nivelul Inspectoratului Judetean era ntocmit un Plan Unic de Interventie n situatii asemanatoare. De evidentiat ca Ordinul ministrului de interne nr. 02600/1988 nu avea aplicabilitate asupra fortelor apartinnd M.Ap.N. Asa se explica si faptul ca n ziua de 22 decembrie 1989, orele 08.00, ministrul apararii nationale gl. Milea, a ordonat: Executati numai ordinele mele!. Totusi, n acea perioada, erau continuate masurile stabilite cu ocazia Congresului al XIV al P.C.R.. Si de altfel, ce ordine exprese erau necesare cnd acestea au fost transmise de Ceausescu la
611

teleconferinta din 17 decembrie 1989, unde a precizat ca acestea sunt dispozitiile obligatorii pentru toata lumea!. O alta omisiune a inspectorului sef este aceea a implantarii unor militari M.I. n cladirile din jurul judetenei de partid, fapt ce-l neaga la punctul 3 si 9 filele 8, 9 si 10 din dosarul nr. 2l2/P/1990: nu-mi amintesc ca n planul Victoria 1989 (23 august) sa fi existat masuri ca anumiti ofiteri de securitate, antiteroristi si de militie sa fi fost dispusi n cladiri cu armament si misiuni n tribuna si nici n alte parti", ...nu este real ca la Capitol era o camera rezervata... Dispozitivul nostru a fost alcatuit numai din militari n termen dispusi n piata centrala. Afirmatiile sale sunt nsa contrazise de catre cei care au participat la misiuni de acest gen precum si de catre personalul de serviciu din diferite cladiri: Pentru mine personal mi este absolut clar ca au avut ofiteri pe cladirile din centru, iar n hotelul Capitol a existat o ntreaga retea securista care au deschis foc de diversiune. (Din declaratia senatorului Sergiu Nicolaescu). Cpt. Botea Gheorghe ofiter de securitate: Este adevarat ca la 23 August 1989, n conformitate cu Planul Victoria 1989, am fost numit din ordin, mpreuna cu un locotenent al carui nume nu-l retin, pe palatul telefoanelor, eu avnd la mine un binoclu si cred ca am avut si un pistol din dotare, iar locotenentul pusca cu luneta carabina (s.n.) pentru a supraveghea modul de desfasurare a demonstratiei... Cunosc ca pe terasa de la Capitol au mai fost doi ofiteri al caror nume nu mi-1 amintesc. De asemenea, pe terasa de la hotelul Carpati au mai fost doi ofiteri pe care nu pot sa-i nominalizez, dar toti am fost trecuti cu nume grad si loc n planul de masuri Victoria 1989 (Dosar nr. 158/P/1990, fila 93).
612

Mr. Chelaru Vasile - ofiter de securitate: n ziua de 21 decembrie (1989 n.n.) cu ocazia importantului eveniment, am fost trimis din ordinul conducerii profesionale mpreuna cu lt. col. Fusu Ioan n hotelul Capitol pentru a face nregistrari pe video asupra demonstratiei ce avea loc n jurul orei 16.40... n ziua de 22 decembrie, din ordinul aceleiasi conduceri profesionale, ne-am deplasat la acelasi hotel Capitol pentru a nregistra video marea demonstratie, cu mai multi colegi. (Dosar nr. 158/171990, vol. 6, fila 82). Musat Marin, ofiter de securitate: n ziua de 22 decembrie 1989 cnd a avut loc manifestatia anticeausista, n jurul orelor 7.30, am plecat de la sediu mpreuna cu locotenentul Pana Teodor, pna la hotelul Carpati, pentru a-l cauta pe locotenentul Culcescu Iancu care trebuia sa mearga la hotelul Capitol. Negasindu-l la hotelul Carpati, am mers la hotelul Capitol unde l-am gasit si se afla mpreuna cu mr. Chelaru Vasile si mr. David Gheorghe care aveau de executat o misiune de documentare-foto-filmare. De aici, am plecat dupa circa 45 minute cu totii, mai putin David Gheorghe, am iesit pe la subsolul hotelului si de aici prin restaurantul Poiana n strada Republicii. (Dosar nr. 158 / P / 1990, vol. 6, fila 169), Lt. col. Fusu Ioan - ofiter de securitate: mpreuna cu (mr. Chelaru Vasile n.n.), ne-am dus la hotelul Capital la o receptionera pe care nu o cunosc dect din vedere. Am urcat sus la o camera, ultima pe colt, la etajul... (nu se specifica n.n.), s-au facut cteva secvente (cu camera video - n.n.), cnd au aparut demonstrantii...n noaptea de 21 spre 22 decembrie, noaptea, a sunat Bucur (seful securitatii n.n.) de mai multe ori si a ntrebat de Chelaru. Mi-a spus ca trebuie de dimineata la 6.00 sa vina sa ia din nou camera aceea. Chelaru s-a dus, a luat camera aceea si pare-mi-se ca el cu Musat Marin si
613

parca David George au luat imagini cred ca tot de la Capitol (Dosar nr. 158/P/1990, vol. 6, filele 515, 516). Lt. Buleandra Dan - ofiter militie: cu aproximativ 3-4 zile naintea datei de 21 decembrie 1989, mpreuna cu colegul meu lt. maj. Aron Ion, am fost chemati de catre seful Inspectoratului Judetean al M.I. (gl. mr. Zagoneanu), pentru a constata posibilitatile pe care le avem, de a nregistra evenimente sau actele cu caracter antisocial ce ar putea degenera n manifestari cu participarea populatiei (Dosar nr. 158/P/1990, vol.1 fila 584 si urmatoarele). Din declaratiile lor, rezulta ca cei doi ofiteri, dupa procurarea materialelor video, din ordinul gl. mr. Zagoneanu Gheorghe, au executat filmari din cladirea Modarom etajul 5, n zilele de 21 decembrie 1989, ntre orele 14.30-19.30 si 22 decembrie 1989 ntre orele 9.30-12.30. Cpt. Harsa Octavian - ofiter de securitate: n data de 22 decembrie, n jurul orei 6.00 am plecat mpreuna cu cpt. Dan Gheorghe pna la hotel Capitol si Carpati, revenind dupa aproximativ o ora la sediu (nu specifica misiunea primita n.n.) (Dosar nr. 158/P/1990, vol. 6. fila 572). Cpt. Dan Gheorghe - ofiter de securitate: n noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, m-am deplasat cu lt. col. Mladin Constantin si mr. Monden Constantin, n obiectivele turistice Carpati si Capitol, pentru o perioada scurta de timp. n ziua de 22 decembrie 1989, ora 6.00 m-am deplasat din nou la cele doua hoteluri cu cpt. Harsa Octavian, de unde m-am ntors la ora 7.00 (nu se arata misiunea n.n.) (Dosar nr. 158/P/1990, vol. 6, fila 574).
614

Lt. Muresan Mircea - ofiter de securitate: n data de 20 decembrie 1989, n cursul zilei, am stat n unitate, n afara de timpul cnd am trecut pe la hotelurile din Brasov, n cursul orelor 10-12 a.m. si 1617 p.m. n 21 decembrie 1989, am fost plecat la hotelurile Carpati si Capitol mpreuna cu cpt. Dan Gheorghe pe la orele 10.30 si am revenit n jurul orelor 12.00 (nu se arata misiunea n.n.) (Dosar nr. 158/P/1990, vol. 6, fila 590). Roman Floarea - secretara tehnica la Modarom: La un moment dat (n ziua de 21 decembrie 1989 n.n.) au intrat n secretariat vicepresedinta Gogu Genoveva si fosta secretara de partid Lacusta Garofita care nsoteau doi barbati mbracati n civil... Cei doi si-au desfacut gentile si am vazut ca au scos niste aparate de filmat si fotografiat spunnd ca vor sa filmeze demonstratia. (Dosar nr. 158 / P / 1990, vol. 6, fila 550). Aceste aspecte, coroboreaza cu declaratiile unora din cei care au participat la convocarea din ziua de 18 decembrie 1989 si care confirma ca gl. mr. Zagoneanu l-a asigurat pe Pana Gheorghe ca a luat masuri de securitate n cladirile din jurul judetenei de partid, inclusiv prin instalarea de camere de luat vederi. n ceea ce priveste planul despre care se pretinde ca nu a fost pus n aplicare si care a fost distrus, acesta a existat si la ntocmirea lui au luat parte ncepnd cu 19 decembrie 1989, gl. mr. Zagoneanu Gheorghc (M.I). col. Popescu Gheorghe (U.M. 01932 M.Ap.N.), lt. col. Dragnea Iancu (Garzi Patriotice), lt.col. Diaconescu Costica (Apararea Civila), lt. col. Vaida Aurel Cornel (U.M. 01107 M.Ap.N.), mr. Chiru Ion (U.M. 01932), mr. Oprea Gheoghe (M.I.). (Dosar nr. 212/P/1990, pag.3, 7, 17). De mentionat, NOTA DE RELATII, data de gl. mr. Florea Ioan, colonelului de justitie Centiu Ioan, din care citam: ...n ziua
615

de 19 decembrie 1989, gl. mr. Zagoneanu Gheorghe s-a deplasat la sediul V.M si s-a discutat despre ntocmirea unui plan de actiune privind participarea unitatilor militare apartinnd M.Ap.N. si M.I. pentru interventii n situatii deosebite. N-a fost de acord (gl. Florea - n.n.) cu introducerea unitatilor militare ale M.Ap.N. pentru a participa la stabilirea ordinii publice, ntruct aceasta misiune revine unitatilor de M.I. n urma insistentelor gl. mr. Zagoneanu Gheorghe care invoca dispozitia primului secretar Petre Preoteasa, s-a convenit sa se ntocmeasca pe planul municipiului Brasov unele eventuale situatii de interventie, cu precizarea ca unitatea pe care o comanda are aprobare de la M.Ap.N. sa participe numai cu 1 pluton si sa intervina numai cu aprobarea expresa a ministrului respectiv. (Dosar nr. 212/P/1990 din 14.05.1990, pag. 1-3). Acest plan trebuia sa fie o varianta mai detaliata a Planului Unic de Interventie pentru restabilirea si mentinerea linistii si ordinii publice, ntocmit pe baza Ordinului M.I. 02600 din 05.07.1988, la un numar de peste 70 obiective din judet si a fost realizat la indicatiile primului secretar Petre Preoteasa. Planul perfect valabil peutru fortele apartinnd M.I., avea ca scop, n baza aprobarii presedintelui Consiliului Judetean al Apararii, realizarea cooperarii fortelor M.I. cu celelalte forte existente n municipiul si judetul Brasov, care nsa actionau pe baza ordinelor primite de la esaloanele superioare proprii. . Reconstituit din datele furnizate de cei care l-au ntocmit, cuprindea urmatoarele: I. Zonele de actiune: Varianta 1: Comitetul Judetean de Partid, Comitetul Municipal, Posta; Varianta 2: ntreprinderile de Autocamioane si Metrom; Varianta 3: ntreprinderile Tractorul si Rulmentul;
616

Varianta 4: Complexul studentesc. II. Forte participante: 1. Subunitati M.I. 2. Forte M.Ap.N. 3. Garzi Patriotice. Aceste forte erau nominalizate pentru fiecare varianta n parte. Erau prevazute doua grade de urgenta: - actiunea fortelor M.I. si Garzilor Patriotice stabilite n plan pentru blocare si mprastiere; - n cazul n care demonstrantii au trecut de barajele executate de fortele M.I., actiunea de blocare si descurajare trebuia continuata de efective apartinnd M.Ap.N. III. Mod de actiune 1. Executarea de cordoane de blocare de-a lungul strazilor, pentru mpiedicarea deplasarii turbulentilor spre centrul municipiului. 2. Dupa blocarea strazilor trebuia sa actioneze plutonul de interventie militie-securitate pentru mprastierea demonstrantilor si retinerea elementelor cele mai periculoase sau a instigatorilor. Cu aprobarea sefului Inspectoratului Judetean M.I. sau la ordinul lui, se puteau folosi, jetul de apa al masinilor de pompieri si substantele lacrimogene. Folosirea focului si armamentului din dotare era prevazut sa se execute n situatii cu totul deosebite si numai cu aprobarea Comandantului suprem al fortelor armate. (Aceasta aprobare a fost transmisa de Ceausescu la teleconferinta din 17.12.1989 n.n.). 3. Conform celor hotarte n sedinta Consiliului Judetean al Apararii, n situatia n toate barajele au fost depasite de demonstranti, cladirea Comitetului Judetean de Partid trebuia
617

aparata cu orice pret. Conducerea si coordonarea actiunilor revenea primului secretar, Petre Preoteasa. IV. Alte masuri 1. Stabilirea comandamentului central la Comitetul Judetean de Partid. 2. Punerea efectivelor n stare de lupta. 3. Stabilirea punctelor de adunare si plecare la actiune. 4. Stabilirea sistemului de informare al comandamentului central despre evolutia evenimentelor. Deoarece au existat unele controverse cu privire la efectivele ce urmau a fi angajate n misiune, avnd n vedere ca nca de la orele 08.00, ministrul apararii nationale a ordonat Executati numai ordinele mele!, planul a fost finalizat n 21 decembrie 1989, dupa orele 13.00, fiind ntocmit n 5 exemplare, ce au fost predate gl. mr. Zagoneanu Gheorghe, deci dupa lansarea evenimentelor din municipiu. n aceste momente fierbinti, ofiterul nu a mai insistat pentru obtinerea unei simple formalitati (semnarea/aprobarea planului) si mpreuna cu ceilalti membri ai comandamentului central au procedat la aplicarea masurilor stabilite pe baza aprobarii organelor lor superioare. Contrar realitatii, gl. mr. Zagoneanu Gheorghe pretinde la punctul 2, fila 7 si 8 din declaratia sa aflata la dosar ca, citam: nainte de a se finaliza schemele (nu erau trecute nca itinerariile), am hotart oprirea lucrarii si retragerea ei informnd despre aceasta si pe gl. mr. Florea Ioan. Aceasta s-a ntmplat pe 20 decembrie 1989, deci lucrarea nu a fost finalizata, nu a fost cunoscuta de nimeni, n afara celor numiti... Am rupt lucrarea nca din 20 decembrie 1989.
618

nsa iata ce declara n aceasta privinta cei doi tehnicieni care au ndeplinit operatiunea de executare a celor 4 copii ale planului. Bancila Ioan (Stalul Major al Apararii Civile): Planurile au fost gata pe data de 21 decembrie 1989, n jurul orelor 13 cnd au fost luate de mr. Oprea de la securitate(Dosar nr. 212/P/199(1, fila 34 verso). Duilita Dumitru (Stalul Major al Apararii Civile): Pe data de 21 decembrie 1989, n jurul orelor 13, planurile au fost gata si au fost luate de la noi de mr. Oprea (Dosar nr. 232 / P / 1990, fila 35 verso). Totodata, mr. Oprea Gheorghe (ofiter de securitate) relateaza ca: Aceasta schema pe curat, am dus-o d-lui gl. mr. Zagoneanu, care a discutat-o a doua zi, (22 decembrie 1989, n.n.) cu unii comandanti care faceau parte din Consiliul Judetean al Apararii. Schema a fost data apoi la Apararea Civila pentru a fi multiplicata de desenatorii de acolo, n 4 exemplare. Cnd au fost gata le-am luat, nefiind semnate si aprobate si le-am nmnat d-lui gl. mr. Zagoneanu Gheorghe. (Dosar nr. 212/P/1990, fila 32). Faptele si evenimentele ce s-au derulat n acea perioada n municipiul Brasov, demonstreaza cu certitudine ca masurile propuse n cadrul planului au fost executate la ordinul celor din Comandamentul Central, care a functionat pna la data de 22 decembrie 1989, cnd sediul Comitetului Judetean de Partid a fost ocupat de revolutionari. De precizat ca pna la 22 decembrie 1989, orele 12.40, fortele apartinnd M.Ap.N. au actionat si au intrat n dispozitive, pe baza ordinelor proprii, chiar daca acestea au coincis n unele situatii cu elemente componente ale planului.
619

Daca masurile stabilite nu au avut efectul scontat, aceasta s-a datorat militarilor din dispozitive, care erau dominati de aceleasi sentimente ca si cele ale revolutionarilor si caracterul pasnic al manifestatiei. Astfel, Comandamentul Central, prin efectivele aflate n teren, era informat n permanenta de evolutia evenimentelor care se desfasurau n municipiul Brasov (punctul IV din plan). ntruct n cursul diminetii de 21 decembrie 1989 s-au declansat miscarile de protest n ntreprinderi si s-au format primele coloane de demonstranti, la solicitarea primului secretar Preoteasa Petre, n jurul orelor 13.00 subunitati din trupele de securitate si pe baza aprobarii Comandamentului A.1 si C.A.A.T. din M.Ap.N. au fost dislocate la Comitetul Judetean de Partid, probabil conform punctului 1, varianta I din plan. La ora 12.00, din ordinul gl. mr. Zagoneanu Gheorghe, au fost dislocate subunitati ale Trupelor de Securitate, la ntreprinderea Metrom si n parcul Tractorul, cu misiunea de a interzice afluirea muncitorilor de la ntreprinderile de Autocamioane, Tractorul si Rulmentul spre centrul orasului conform punctului I variantele 2 si 3 din plan. Nu s-a mai aplicat varianta 4, cu privire la Complexul Studentesc fiind perioada de vacanta. De retinut faptul ca existenta acestui plan (proiect), nu a determinat participarea fortelor apartinnd M.Ap.N. dect n urma aprobarii ministrului apararii nationale, comandantilor A.1 sau C.A.A.T. Pentru interceptarea si oprirea coloanei de muncitori de la I.C.A. Ghimbav, care se deplasau spre centrul municipiului, tot la
620

solicitarea printului secretar, gl. mr, Florea Ioan a trimis 2 subunitati ale M.Ap.N. care au ajuns nsa dupa trecerea acesteia nemaifiind necesara interventia. n acelasi scop, gl. mr. Zagoneanu Gheorghe (M.I.) a ordonat unei subunitati de trupe de securitate sa blocheze comunicatia la podul de peste rul Ghimbasel. La sosirea coloanei de demonstranti, militarii din trupele de securitate au tras foc de avertisment pentru a-i determina sa se opreasca, (punctul III din plan). n urma discutiilor dintre militari si civili, acestia din urma au fost lasati sa-si continue drumul fara alte incidente. Evenimentele precipitndu-se, la initiativa primului secretar, cei doi generali amintiti mai sus au ntarit dispozitivul din jurul cladirii Comitetului Judetean cu noi forte M.Ap.N. si M.I. n cursul dupa-amiezii, s-a ncercat mprastierea demonstrantilor masati n aceasta zona prin folosirea fortei, a jeturilor de apa ale masinilor de pompieri si chiar prin executarea focului de avertisment, conform punctelor II si III din plan. Despre cele petrecute, sunt revelatoare declaratiile unor persoane care au simtit pe propria piele consecintele interventiei fortelor de ordine. Irimie Ioan: La ntoarcere, drumul o fost blocat de scutieri, iar la ncercarile noastre de a patrunde printre ei reactia lor a fost bastoane si primele focuri de arme automate...Fiind insistenti si apropiindu-ne prea mult de scutieri reactia puterii a fost mprastierea huliganilor cu tunurile de apa. (Dosar nr. 158 vol. 5, fila 14). Tigoiu Tiberiu Mihail: n dreptul pietei de zarzavat din zona Universal, strada a fost blocata de trupe ale M.I. care umar la umar
621

veneau nspre noi, moment n care micul nostru grup s-a ntors prin fata liceului Unirea dar aici drumul a fost blocat de U.S.LA. (trupe de securitate n.n.), care au tras n sus focuri de arma, iar cu bastoanele de cauciuc au lovit cteva persoane. ncercnd sa manifestam pe strada Nicolae Balcescu am fost dispersati de doua masini de pompieri care au pus n functiune tunurile de apa. (Dosar nr. 158, vol. 5, fila 24). Ivascu Emil: n jurul orelor 15.00, pe 21 decembrie 1989 s-au tras focuri de avertisment mpotriva noastra cu munitie reala si am fost loviti cu bastoane de cauciuc de scutieri si udati cu apa" (Dosar nr. 158, vol. 5, fila 65). Alungei Gheorghita: Am manifestat prima data n fata fostului consiliu judetean pe la orele 14.00-14.30 pna la orele 17.00 cnd au venit pompierii si ne-au mprastiat cu jeturi de apa. (Dosar nr. 158, vol. 5, fila 71). Morariu Victor: Dupa ora 16.00 cordoanele, mai nti cele dinspre Unirea iar apoi si cele dinspre Modarom, au deschis foc de avertisment mpotriva manifestantilor (Dosar nr.158, vol. 1, fila 121). Cu toate masurile luate, vaznd ca nu s-a realizat dispersarea, primul secretar Petre Preoteasa a ncercat o noua stratagema si anume a solicitat o petitie care sa cuprinda doleantele demonstrantilor si prin tergiversari, urmarind eliberarea zonei centrale, lucru reusit partial, dar numai pna a doua zi cnd centrul orasului a fost ocupat de mari mase de muncitori. Despre acest fapt, Tigoiu Tiberiu-Mihai declara ca: n dupa amiaza zilei de 21.12.1989 cu toate acestea am asteptat de la ora
622

19 pna aproape de 21. Primarul nu s-a mai ntors cu nici un raspuns. Am ramas pe aceeasi pozitie pna dupa ora 24 cnd mputinndu-ne, am hotart sa plecam (Dosar nr. 158, vol. 5, fila 24). De asemenea, Scorteanu Viorel arata ca: Seara am intrat la conducerea judetului cu petitia, unde am fast primiti foarte greu, dar raspunsurile au ramas fara rezultat (Dosar 158, fila 50), iar Mitica Ionel precizeaza ca Raspunsul primarului a fost urmatorul: cetateni ai Brasovului, mergeti acasa si mine vom discuta la locurile voastre de munca. (Dosar 158, vol. 5, fila 53). Fata de argumentele prezentate, consideram ca se impune reluarea cercetarilor n dosarul nr. 212/P/1990, de catre Procuratura Militara Brasov, pentru elucidarea situatiei persoanelor si vizate si determinarea gradului de vinovatie. 7.5.6. Consideratii privind desfasurarea evenimentelor la hotelul Capitol Obiectivul reprezentat de hotelul Capitol prezinta o deosebita importanta pentru elucidarea evenimentelor derulate n municipiul Brasov, fapt ce impune cercetarea mai detaliata a rolului acestui obiectiv. Hotelul Capitol este situat n zona centrala a orasului, fiind amplasat ntre Modarom si cladirea Muzeului de Arta, vis-a-vis de C.P.M. Brasov. Cladirea prezinta 3 cai de acces: una principala, existenta la fatada cladirii dinspre B-dul Eroilor, fostul Bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej si 2 secundare, din care una laterala situata ntre cladirea hotelului si muzeu si cealalta situata n spatele hotelului, prin care se putea trece n restaurantul Poiana, prin bucataria restaurantului Capitol,
623

cu acces spre strada Republicii, n apropierea agentiei de voiaj C.F.R. si hotelul Postavarul. La demisol, ntre cladirea hotelului Capitol si Modarom, exista o terasa cu acces din cele 2 bucatarii ale restaurantelor Capitol si Poiana. n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, precum si n ziua de 23 decembrie 1989, personalul de serviciu din cadrul hotelului si restaurantului Capitol a fost prezent, iar din declaratiile acestora au rezultat unele date semnificative, ce impun efectuarea unor cercetari mai detaliate. Hotelul Capitol a fost unul din obiectivele din care s-a executat foc asupra fortelor aflate n dispozitivul de aparare, ceea ce a determinat, riposta, cu foc concentrat asupra nivelelor superioare si a terasei hotelului. n obiectiv au existat ncaperi aflate la dispozitia organelor locale ale puterii si din declaratiile unor martori rezulta cu claritate ca din aceste camere s-au efectuat actiuni de filmare sau fotografiere. n unele camere au fost gasite si tuburi de cartuse. Din hotel s-au predat sau au disparut persoane suspecte. Hotelul Capitol, prin amplasarea si caracteristicile sale constructive, prezenta un deosebit avantaj n realizarea unor actiuni cu caracter diversionist si terorist. Avem certitudinea ca din hotel a actionat cel putin un grup terorist, format din 5 indivizi, cu semnalmente deosebite, declarate de martori. Desi s-au efectuat unele controale, au existat ncaperi nchise, iar n unele, care erau neocupate, au fost gasite urme proaspete de trecere a unor persoane: asternuturi ravasite, mucuri de tigari, tuburi de cartuse, etc. Una din camerele hotelului a fost nchiriata de un cetatean
624

localnic al Brasovului. (Dosar nr. 158/P/I990, vol. I, pag. 316 verso). n hotel era cazat un numar mare de cetateni straini si romni si, ca urmare, nu se poate stabili daca n camere nu au avut acces si alte persoane dect cele cazate. Trebuie lamurit faptul ca n camerele 501, 502 au fost gasite prosoape murdare de snge, n sensul cercetarii tuturor martorilor, inclusiv al soferului, ce se presupune ca ar fi fost ranit n aceste camere. Consideram necesara recercetarea acestui obiectiv si datorita faptului ca n zona hotelului Capitol au fost gasite 10 persoane ranite si 5 persoane ucise. (Dosar nr. 158/P/I990, vol. 1, pag. 309-351). Desi Procuratura Militara a realizat unele cercetari asupra obiectivului denumit hotelul Capitol, acestea s-au efectuat n special din exterior, fara a se intra n amanunte referitor la actiunile desfasurate n incinta. Martori din exterior au declarat cu certitudine ca din unele ncaperi s-a executat foc asupra multimii sau asupra aparatorilor din dispozitiv. (Dosar nr. 158, vol.5 pag. 2 verso, 4, 52, 126, 127, 129, 229, 234, 236, 254, 293, 307, 319, 329, 378, 440-445, 475, 501, 518, 521-523, 528, 550-562, 568-587, 610; Dosar C.S., nr. l/Bv/1993). Ca urmare, consideram ca cercetarea detaliata a actiunilor desfasurate n perimetrul hotelului Capitol, constituie o pista deosebit de valoroasa pentru M.I., S.R.I. si Procuratura, n dovedirea existentei unor elemente teroriste, care au actionat din acest obiectiv. Exista un grup de 5, 6 sportive care erau cazate la hotelul Capitol si care au auzit din camera alaturata voci de barbati si focuri de arma. Din crmpeiele de discutii auzite reiesea faptul ca persoanele mentionate asteptau indicatii de la superiorii lor. Din pacate nu am avut suficient timp sa urmaresc aceasta pista .(Din declaratiile senatorului Sergiu Nicolaescu).
625

7.5.7. Consideratii cu privire la actiunile desfasurate n municipiul si judetul Brasov n perioada 16-3l decembrie 1989 Derularea pe mai multe cai a unui plan de dezinformare, la care si-au adus contributia si posturile de radio si televiziune nationale si straine, a determinat crearea unei stari de tensiune, de surescitare si stress, care pe fondul frigului, ntunericului si al oboselii, ca si a erorilor n conducerea si coordonarea diverselor forte participante au facut posibila declansarea, n noaptea de 22 spre 23 decembrie, a unor adevarate dueluri de foc, soldate cu pierderi de vieti omenesti si pagube materiale. narmarea unor persoane, a caror corectitudine si competenta erau necunoscute si care au facut uz de arma, fara comanda, din proprie initiativa, neavnd o subordonare precisa, a facut posibila producerea unor accidente si provocarea unor reactii de riposta, din partea unor grupuri de combatanti. Aducerea esalonata a fortelor n dispozitiv fara a se putea organiza o cooperare strnsa cu fortele existente n aparare, precum si lipsa unui sistem de legatura protejat la imixtiuni din afara si la dezinformare, a determinat aparitia unor regretabile erori. Totodata, diversitatea de forte, imposibilitatea realizarii unei conduceri unice a operatiunilor de aparare a obiectivelor, a lipsei unor semnale unice de conducere si nstiintare, au produs panica si dezordine oferind posibilitatea aparitiei unor erori. Instruirea insuficienta a unor militari, abia sositi de la munci din economie sau proaspat ncorporati, ca si a unor luptatori din Garzile Patriotice, coroborate cu zvonurile care circulau nestingherite, cu referire la pericolul ce ameninta revolutia, a provocat cresterea starii de tensiune si a suspiciunilor.
626

O situatie neelucidata nca, dar n curs de cercetare, consta n faptul ca, desi era declarata Stare de necesitate, respectiv Alarma de lupta, conducerea Securitatii judetului Brasov sustine ca a dispus trimiterea la domiciliu a personalului subordonat, nsa din data de 22 decembrie 1939, orele 11.00. Acest lucru nu corespunde realitatii, avnd n vedere ca la luarea n primire a sediului Securitatii de catre M.Ap.N., aici se afla o parte din personal, iar alti 40 lucratori, se gaseau n misiune. Este posibila existenta unor elemente contrarevolutionare, diversioniste, care au profitat de situatia creata, procednd la aplicarea unui plan de intoxicare cu zvonuri false a militarilor si a revolutionarilor si care au actionat pentru cresterea confuziei, crearea nesigurantei, practicnd actiuni de omucidere si determinnd n fond, reactia n lant, de riposta. Ramne inexplicabil, cum cei trei potentiali teroristi, care au actionat contra revolutionarilor si militarilor au decedat toti n conditii discutabile. La destabilizarea situatiei din aceasta zona au avut-o si turistii sau alte persoane infiltrate, care au stationat sau tranzitat n special municipiul si judetul Brasov n acea perioada. Profesionalismul cu care au actionaT acestia, n sensul dezinformarii, diversiunii si a razboiului electronic, au contribuit major la crearea derutei, panicii si nesigurantei, oferind posibilitatea declansarii unui razboi civil pe fondul caruia se impunea interventia militara din exterior. Consideram necesar ca Parlamentul Romaniei sa dispuna reluarea unor cercetari efectuate de catre organele competente din municipiul Brasov, pentru a lamuri acele pete albe, care planeaza nca, asupra actiunilor desfasurate n acea perioada. n acest sens, n cazul Brasovului, se desprind urmatoarele:
627

1. nceputul actiunilor revolutionare a fost declansat n dimineata zilei de 21 decembrie 1989 de grupurile de muncitori apartinnd marilor uzine ale orasului pe fondul nemultumirilor generate de gravele lipsuri materiale existente la acea data. Actiunile revendicative aveau un caracter nonviolent, iar cererile emise exprimau hotarrea muncitorilor si a altor paturi sociale de a actiona pentru nlaturarea de la conducerea statului a cuplului dictatorial ceausist, democratizarea vietii sociale si mbunatatirea conditiilor, respectarea demnitatii umane. 2. Starea de violenta, de panica si nesiguranta au avut la baza un plan dinainte stabilit, pus n aplicare de cetateni autohtoni si straini, care au proliferat pe lnga actiuni de diversiune armata si un ntreg arsenal de zvonuri si informatii false. 3. Fortele de represiune si Armata au fost scoase din cazarmi pe baza ordinului comandantului suprem, initial cu scopul de a mpiedica constituirea grupurilor si coloanelor muncitoresti, a interzice afluirea acestora catre centrul orasului, a mprastia si descuraja grupurile de manifestanti, iar ulterior, dupa rasturnarea dictaturii, pentru a asigura protectia populatiei si a obiectivelor importante din municipiu mpotriva actiunilor diversionistteroriste, pentru a asigura victoria Revolutiei romne. 4. Greutatile obiective n realizarea unei conduceri unice si a unui sistem de cooperare viabil, a lipsei de legaturi de transmisiuni ntre diferitele categorii de forte, a determinat aparitia unor erori, soldate cu pierderi regretabile de vieti omenesti. 5. Distribuirea de armament unor persoane necunoscute (care nu aveau instruire militara), obtinerea prin efractie a unor categorii de armament de catre unii cetateni (chiar copii), a caror identitate si bune intentii erau totalmente necunoscute, si faptul ca acestia actionau independent, n afara oricarui sistem de conducere, coordonare si control, a facut posibila crearea, n anumite momente, a unei stari de confuzie si dezordine, greu de stapnit.
628

6. Instruirea insuficienta a unor categorii de militari n termen, (proaspat ncorporati sau abia sositi de la munci din economie), luptatori din garzile patriotice ca de altfel si nivelul redus de pregatire militara a unor cetateni, care au primit sau au sustras munitie si armament, au permis savrsirea unor erori soldate cu pierderi de vieti omenesti. Spre deosebire de Timisoara sau Bucuresti, Brasovul a evitat confruntarile violente ntre manifestanti si militari, dar nu a scapat de diversiunile organizate. 7.6. Evenimentele desfasurate n municipiul Constanta n perioada 16-22 decembrie 1989, n municipiul Constanta si n general n ntreaga Dobrogea nu au avut loc manifestari populare semnificative. Totusi, n aceasta perioada Comandamentul Marinei Militare a adoptat toate masurile ce se impuneau a fi luate n baza indicativelor de alarma primite de la M.St.M., inclusiv scoaterea navelor aflate n serviciul de lupta n porturi si redislocarea lor pe mare si pe fluviu. Concomitent, au fost luate masuri de organizare si trimitere de patrule pe principalele cai de acces ale orasului, cu misiunea de a prentmpina si eventual a limita unele actiuni revendicatorii. Concomitent, n conformitate cu specificul muncii, organele de securitate si militie ale municipiului si judetului, au luat masuri specifice. n ziua de 22 decembrie 1989, orele 12.06 dupa fuga lui Ceausescu, populatia din municipiul Constanta a iesit spontan pe strazi, n grupuri mari, ndreptndu-se spre centrul administrativ al orasului unde si-a exprimat bucuria si speranta n nlaturarea completa si irevocabila a dictaturii. Parte din revolutionari au patruns n sediile organelor de partid si de stat locale, iar n jurul orelor 14.30-15.00 au patruns n sediile Militiei judetene, municipale si cel al Securitatii. Totusi, dupa ce n
629

prima faza s-a dialogat civilizat cu demonstrantii aflati n fata sediului militiei judetene, n jurul orelor 14.00 un grup de circa 1.000 persoane, prin distrugerea portii de acces a autovehiculelor si escaladarea gardului, au patruns n curtea interioara si au procedat la aplicarea de lovituri cu butuci din lemn n gratiile si ferestrele de la arest, reusind sa le disloce, permitnd eliberarea celor 113 retinuti si arestati preventiv pentru diferite motive. Totodata, din curtea Militiei judetene au fost sustrase doua autoturisme si o autoduba TV prevazute cu statii de emisiereceptie. De asemenea, au distrus mai multe autoturisme ce se gaseau n incinta institutiei. n jurul orelor 15.00, tot prin utilizarea fortei, un grup de manifestanti au patruns n sediul militiei municipale (noua cadre de militie au fost molestate si ranite grav). ncepnd din jurul orelor 16.00, o grupa de 40 revolutionari au asigurat paza sediilor militiei, pna la preluarea lor de catre Comandamentul Marinei Militare. Dupa orele 14.30, n aceeasi zi, n baza notei telefonice nr. 38 si 39 transmise de la M.Ap.N., efectivele militare ce patrulau n diferite zone ale orasului au fost retrase n cazarmi, iar la orele 15.13, navele de garda ce executau serviciul de patrulare au fost rechemate n porturile de dislocare. n baza ordinului esalonului superior Comandamentul Marinei Militare, n jurul orelor 18.00 a preluat controlul asupra Inspectoratului Judetean al M.I. (securitate, militie) inclusiv a brigazii de Securitate. La luarea n subordine a comandamentului de securitate s-a constatat prezenta n sediu a 50% din efectivele de cadre, celelalte
630

conform declaratiilor celor prezenti, se aflau la domiciliu. Cu acest prilej s-a luat sub paza armamentul si munitia existenta n sediu. n aceasta zi, ntreaga conducere militara a garnizoanei Constanta a fost preluata de Comandamentul Marinei Militare. ncepnd din dupa amiaza zilei de 22 decembrie 1989, unitatile militare din garnizoana au avut de ndeplinit numeroase misiuni cu referire la asigurarea pazei si apararii obiectivelor militare, administrative si economice din oras, observarea radiotehnica si vizuala a litoralului, cercetarea si supravegherea raioanelor maritime si a zonelor platformelor de foraj marin, controlul traficului n portul Constanta si Midia precum si verificarea plajelor si a traficului rutier. ntre orele 16.00-17.00 n urma unei consfatuiri cu directorii de ntreprinderi din municipiul Constanta s-a instituit paza militara asupra unor obiective civile, destinndu-se n acest scop importante efective militare. n aceste actiuni au fost angajati si luptatori din garzile patriotice si revolutionari. Totodata, s-a reluat actiunea de patrulare pe principalele strazi ale orasului. ncepnd cu noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, actiunile militare s-au executat n contextul unei agresiuni psihologice materializate prin cresterea brusca a cantitatii de informatii si zvonuri alarmante cu privire la existenta si actiunile unor grupuri teroriste, contaminarea apei potabile, ncercari de distrugeri a unor lucrari de arta, obiective economice, actiuni de minare a unor nave n rada portului, ncercari de debarcare a unor importante forte, distrugerea platformelor de foraj maritim etc. Sursa acestor informatii era exterioara unitatilor de marina, avnd n vedere si simplul motiv ca personalul acestora se gasea
631

ncazarmat terestru sau pe mare si nu aveau sa cunoasca zvonurile ce circulau n oras. Toate aceste informatii au impus luarea unor masuri suplimentare, inclusiv ordinul de deschidere a focului la aparitia unor mijloace aeriene sau navale, neplanificate si necunoscute. Astfel, n aceasta noapte artileria de coasta a deschis foc asupra unor tinte aeriene ce zburau la mare naltime. Acelasi lucru l-au facut si dragoarele maritime si vnatoarele de submarine, acestea din urma deschiznd focul cu armamentul de bord asupra unor tinte aeriene care au survolat portul Midia, la naltimea de peste 6.000 m. n cursul zilei de 23 decembrie 1989, Comandamentul Marinei Militare a luat sub paza si sediul releului TV de la Topologu, precum si alte obiective de importanta locala deosebita. ntre orele 03.30 si 09.00, vedetele torpiloare au executat cercetare si supraveghere navala si aeriana pe mare ntre Mangalia si Neptun. Au fost luate masuri deosebite de aparare a platformelor de foraj maritim prin scoaterea n mare a unor nave dragoare de rada si a unui vnator de submarine. n ziua de 23 decembrie 1989, pentru cercetarea litoralului falezei Constanta-Mangalia au fost ridicate n aer elicoptere de cercetare. Asupra acestora, persoane neidentificate, n special din autoturisme si autofurgonete, au deschis foc de arma automata. n seara aceleiasi zile s-a ncercat nimicirea unei tinte aeriene, descoperita prin aparatura radar, ridicndu-se n aer un avion de cercetare-interceptare. Misiunea nu a avut un rezultat pozitiv, tintele aeriene neputnd fi identificate.
632

n seara zilei de 23 decembrie 1989, ncepnd cu orele 19.00, s-a nregistrat un nou val de informatii, ce coroborate cu cele obtinute prin cercetare radiotehnica, conturau o operatie navala de anvergura a unui potential agresor. Ca urmare, s-a ordonat scoaterea n mare a unor nave de lupta. Cu aceasta ocazie s-a executat foc asupra unor obiective maritime descoperite, care, ulterior, s-au dovedii a fi false. Cu toate acestea au fost luate masuri severe de supraveghere si control maritim. Cu acest prilej a fost identificat un remorcher maritim, avnd la remorca un distrugator dezafectat, apartinnd Flotei U.R.S.S., care au stationat la 8 km la est de Tuzla pna n ziua de 26 decembrie 1989, orele 05.00, cnd s-au deplasat spre sud. Ziua de 23 decembrie 1989 a fost o zi de vrf n ce priveste desfasurarea unor actiuni de dezinformare, materializate prin aparitia pe ecranele statiilor de cercetare electronica dar si vizuala a numeroase tinte si asupra carora s-au executat trageri antiaeriene. O scrie de tinte care au evoluat deasupra portului Midia, orasului si lacului Mangalia, n rada Constanta, au fost combatute n general cu artileria antiaerian aflata la bordul navelor de lupta. n zona Tuzla, s-a executat foc asupra unor tinte ce lansau rachete luminoase portocalii. Totodata, au existat informatii ca n zona insulei Sahalin, la sud de Sf.Gheorghe, aterizeaza elicoptere, ca urmare, nave de garda din portul Sulina s-au deplasat n zona Sf. Gheorghe unde au executat observare vizuala si prin radiolocatie fara nsa a descoperi ceva semnificativ. Au fost luate masuri de aparare a porturilor Giurgiu, Braila, Galati, a Complexului hidroenergetic de la Portile de fier I si II.
633

n data de 26 decembrie 1989, orele 09.00, s-a luat hotarrea ca navele existente n mare sa fie readuse n porturi, ramnnd pentru protectia platformelor de foraj si a porturilor un numar strict limitat de nave. Aceasta si ca urmare a nrautatirii starii marii. Trebuie remarcata simultan cu simularea unei mari invazii de pe mare, pe uscat elemente terorist-diversioniste au atacat diferite obiective, n special militare din oras ntretinnd astfel o atmosfera de hartuire, deruta si panica. Astfel, ncepnd din 24 decembrie 1989 persoane neidentificate au atacat cu foc de armament individual obiective militare si civile, dar si patrulele ce se gaseau n misiune. Tragerile s-au facut n special de pe blocuri si din zone verzi. La orele 16.45, n ziua de 24 decembrie 1989, o patrula ce se deplasa pe b-dul Lenin a fost atacata din mai multe directii, producnd ranirea unor militari-elevi. n cursul noptii la Casa Armatei din municipiu, n urma atacurilor teroriste au fost raniti 3 militari. n ziua de 25 decembrie 1989, asupra altui autovehicul militar s-a deschis foc, fiind raniti alti 3 militari. n urma verificarilor si a scotocirilor efectuate au fost retinute mai multe persoane dar nvinuirile ce li s-au adus nu au putut fi dovedite ceea ce a determinat punerea lor n libertate de catre militia orasului. Dupa 26 decembrie 1989, numarul atacurilor teroriste si a informatiilor false s-a redus treptat, astfel ca n zilele de 27 si 28 decembrie 1989 tensiunea n municipiul Constanta s-a atenuat. n urma actiunilor desfasurate n municipiul Constanta si-au pierdut viata 21 de persoane, iar altele 22 au fost ranite.
634

n ce priveste actiunile din judet, n cadrul carora s-au produs unele evenimente trebuie remarcat ca ncepnd din noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 si n cursul zilei de 24 decembrie 1989, cercetarea electronica a unitatii de la Tuzla a identificat numeroase tinte navale si aeriene straine. Misiunile de contactare nu au avut rezultate pozitive, ci dimpotriva, s-au soldat cu pierderea unui elicopter, datorata unor defectiuni tehnice si altor doua avariate la sol. n aceeasi perioada U.M. 01459 Medgidia, n urma descoperirii prin aparatura radiotehnica a deschis foc antiaerian cu 6 rachete KUB. Din rachetele lansate, 2 nu au explodat, iar celelalte au marcat tinta lovita. De retinut ca asemenea tip de racheta nu paraseste rampa de lansare daca nu au tinta de lovit. Un incident grav s-a ntmplat n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, cnd n baza unor informatii potrivit carora statia TV Eforie Sud urma a fi atacata de elemente teroriste, Comandamentul Marinei Militare a dispus trimiterea unei subunitati din U.M. 02039 Mangalia, fara a cunoaste ca acolo existau unele forte ce asigurau paza obiectivului. Sosirea subunitatii a fost interpretata de aparatori ca actiune terorista si ca urmare au deschis focul asupra acestora. n schimbul de focuri executat si-a pierdut viata cpt. R.III Sercaieanu Ion. Din analiza faptelor rezulta ca: - pna n ziua de 22 decembrie 1989, n municipiul Constanta nu au fost evenimente stradale semnificative. Dupa fuga cuplului prezidential n municipiul Constanta au avut loc adunari spontane ale populatiei, indiferent de starea sociala;
635

- ncepnd cu 22 decembrie 1989, n zona de litoral s-a manifestat o intensa diversiune ce probabil urmarea deschiderea portii maritime a tarii unei eventuale invazii. Crearea imaginii unei operatii navale de amploare a permis deconspirarea dispozitivului de aparare si a facut posibila testarea reactiei sistemului de aparare din zona. Trebuie reamintit ca informatiile primite, n special n primele zile, erau foarte greu de verificat; - cu acest prilej, s-a constatat existenta unor deficiente n domeniul cooperarii fortelor existente n zona precum si insuficienta deprindere a acestora de a actiona pe timp de noapte si n centre urbane aglomerate. (Documentar M.Ap.N. nr. S2164R si nr. 52165R/17.03.1994, documentar S.R.I.(documentar nr. 46007 din 25.04.1994) Cu ocazia evenimentele din decembrie n judetul Constanta au fost instrumentate 78 dosare, ca urmare a producerii unui numar de 112 victime. Din cele 29 de persoane decedate, 11 au fost civili, 15 personal M.Ap.N. si 3 personal M.I., iar din cele 83 de persoane ranite 55 au fost civili, 22 personal M.Ap.N, si 6 personal M.I. (Sinteza procuraturii pag. 212) 7.7. Evenimentele desfasurate n municipiul Caransebes n ziua de 21 decembrie 1989, n jurul orelor 14.00, grupuri de cetateni, circa 3.000 de la ntreprinderea de Constructii Metalice si de la alte ntreprinderi s-au grupat si au pornit catre Consiliului Popular Orasenesc solicitnd unele revendicari si nlaturarea lui Ceausescu, libertate, conditii de trai omenesti. Acestor manifestanti pasnici, li s-au alaturat unele grupuri (ce nu depaseau 50 de cetateni) compuse din elemente turbulente, unii chiar infractori de drept comun. Catre seara, s-au nregistrat primele actiuni violente, accentuate pe timpul noptii de 21 spre 22
636

decembrie1989. Astfel ca anumite persoane au trecut la incendierea sediilor Militiei, Tribunalului si Procuraturii, revendicnd totodata eliberarea arestatilor si napoierea unor bunuri confiscate anterior. Fostul comandant al militiei, cpt. Roseti Gheorghe a ordonat deschiderea focului de avertisment n speranta intimidarii elementelor agresive, dar fara rezultat. Dupa ce au rezistat aproximativ 30-40 de minute, existnd pericolul ca focul sa cuprinda cladirea, ajungnd astfel la ncaperea arestatilor, n baza ordinului comandantului militiei, cei 21 de retinuti ca infractori de drept comun au fost pusi n libertate. Actiunile violente s-au amplificat, agresorii trecnd la dislocarea portilor institutiei cu o automacara. Cadrele din interior au executat foc, astfel s-a produs decesul unei persoane si ranirea altor 13. Cercetarile ntreprinse au avut ca urmare condamnarea la pedepse privatoare de libertate a trei militieni. n situatia creata, comandantul garnizoanei, n absenta unei aprobari din partea esalonului superior, nu a dat curs solicitarii organelor locale de partid de a trimite forte militare pentru protectia institutiilor publice. Astfel ca s-au produs distrugeri semnificative sediului militiei orasenesti, iar personalul acesteia a intrat sub protectia U.M. 01172. Tulburarile din oras s-au extins considerabil, cunoscnd uneori forme deosebit de violente. Au fost devastate cladiri, magazine si locuinte. n jurul orelor 02.50, indivizi necunoscuti, au ncercat sa incendieze cladirea Postei Centrale. Organele de securitate au identificat printre agitatorii la actele de violenta pe fosti fugari n strainatate, existenti n evidenta
637

organelor respective si care s-au rentors n tara pe cai necunoscute. Astfel, Hrelescu Iancu - sofer - condamnat de drept comun (actualmente patronul unei firme din Caransebes); Haloiu Nicola - condamnat de drept comun, a fost identificat si a actionat si la Resita, actualmente fugit n Austria; Novacescu Puiu condamnat de drept comun; Maritescu Ion - fugit n Ungaria nainte de Revolutie si tinut ntr-un lagar de instruire 2 ani (informatii primite de la M.I. si S.R.I). La orele 03.15, n baza aprobarii primite, au fost trimise, n patrulare n oras trei T.A.B.-uri cu 22 de militari. Folosind portavoce comandantul patrulelor a facut apel la respectarea ordinii publice si la ncetarea distrugerilor. n timpul acestei actiuni asupra ofiterului s-a tras un foc de arma care nsa nu 1-a lovit. Catre orele 05.55 patrulele s-au ntors n unitate fara a face uz de arma. n dimineata zilei de 22 decembrie 1989, n jurul orelor 09.00, coloane masive de demonstranti organizate pe ntreprinderi, s-au dirijat spre centrul orasului, scandnd lozinci anticeausiste si anticomuniste. La trecerea prin fata unitatilor militare, multimea scanda: Armata e cu noi!. Demonstratia se desfasura relativ pasnic. Ajunsi n central orasului, multimea a ocupat sediul Consiliului Popular. Aici, n urmatoarele ore, au fost constituite noile organe ale puterii locale, n compunerea carora au fost incluse si cadre apartinnd M.Ap.N. Dupa victoria revolutiei, catre orele 14.00, s-a ordonat predarea armamentului si a munitiei scoase la alarma, n depozit. n aceasta perioada a fost luat sub protectie tot personalul Securitatii si Militiei, precum si armamentul acestora. Concomitent, potrivit Notelor telefonice nr. 38 si 39 emise de M.Ap.N. s-a trecut la paza unor obiective de importanta deosebita
638

din oras. (C.F.S.N., I.R.E., Posta Centrala, Gara, Autogara, Spitalul Orasenesc, Statia PECO, depozite etc.). n vederea asigurarii ordinii si linistii publice, s-a instituit un sistem de patrulare n oras. n aceasta perioada au fost trimise efective militare la Resita pentru a asigura protectia Consiliului Judetean al F.S.N. Detasamentul a intrat n dispozitiv n dimineata zilei de 23 decembrie 1989. Ca urmare a zvonurilor si a informatiilor potrivit carora persoane neidentificate urmareau readucerea la conducerea statului a lui Ceausescu, s-a trecut la renarmarea militarilor, distribuindu-se munitie pe subunitati. n aceasta perioada, informatiile se mai refereau la prezenta n zona a unor elicoptere straine, precum si la deplasarea unor elemente teroriste. La verificarile efectuate, zvonurile nu s-au confirmat. Prezenta n perimetrul Anina a numeroase tinte aeriene a determinat trecerea la aplicarea, ncepnd cu orele 24.00 a Planului unic de aparare si interventie la Aerodromul Caransebes. De remarcat ca n aceasta noapte, subunitatile din paza aerodromului au deschis foc prin ochire directa, asupra a doua tinte aeriene ce erau luminate, fara nsa a le lovi. n seara zilei de 23 decembrie 1989, subunitatile de artilerie antiaeriana au deschis foc asupra a doua tinte aeriene, care erau luminate. Tintele nu au fost doborte. n ziua de 24 decembrie 1989, orele 01.20, au fost trimise noi forte n sprijinul unitatilor militare din municipiul Resita, precum si la Hateg.
639

n cursul zilei, 5 iesiri/elicopter au executat cercetarea zonelor Hunedoara, Hateg si Berzovia - Rusca Montana. Concomitent au fost luate masuri de ntarire a pazei prin trimiterea unor tancuri. La lasarea ntunericului, subunitatile de artilerie antiaeriana au deschis din nou focul asupra unor tinte aeriene, luminate printr-un proiector de la sol, fara nsa a le dobor. n noaptea de 24 spre 25 decembrie 1989, asupra unitatilor militare din Caransebes s-a actionat pentru prima data cu foc de arma automata. Militarii aflati n dispozitivele de aparare au ripostat. Nu s-au nregistrat victime. Au fost ntreprinse noi actiuni de cercetare n zona aeroportului si a localitatilor Varlaz si Dalci. n toata aceasta perioada, n perimetrul unitatilor militare dislocate n garnizoana Caransebes, au fost identificate persoane necunoscute, ce desfasurau actiuni de cercetare prin observare asupra obiectivelor militare. ncepnd din ziua de 24 decembrie 1989, nu s-au mai nregistrat actiuni teroriste, iar scotocirea si cercetarea zonei nu a avut menirea a lamuri apartenenta elementelor ce au actionat. Si dupa aceasta data, unitatile din zona au primit noi misiuni n sensul apararii unor obiective de pe Muntele Mic, precum si n zona I.M. Ruschita. Referitor la actiunile ntreprinse n orasul Caransebes, este de remarcat ca acestea s-au datorat dispunerii acestui oras n aproprierea granitei de vest a tarii, lucru ce a impus luarea unor masuri de ridicare a capacitatii de lupta n vederea interventiei
640

operative n zona de granita de responsabilitate. Actiunile revolutionare din oras au avut un caracter preponderent pasnic, cu exceptia interventiei acelor grupuri de aproximativ 50 de persoane, care s-au dedat la actiuni violente mpotriva institutiilor de stat. Este de retinut ca n acest oras nu au fost agresate unitatile militare si ca actele violente au avut ca obiect n special militia, tribunalul si procuratura. n baza solicitarilor noilor organe ale puterii locale efective ale M.Ap.N. si-au extins masurile de aparare si asupra unor obiective din orasele Resita, Otelul Rosu, Hateg. Si asupra cetatenilor si unitatilor militare s-a actionat ca si n alte zone ale tarii, prin puternice actiuni de razboi electronic si de dezinformare. Cele mai nsemnate confruntari cu elementele diversioniste s-au desfasurat n zona aeroportului Caransebes (Documentar nr. S2l65R si nr. S2l66R/18.03.l994; documentar nr. 46007/1994) 7.8. Evenimentele desfasurate n municipiul Craiova Manifestarile protestatare de strada au nceput n municipiul Craiova n dimineata zilei de 22 decembrie 1989 si s-au intensificat ca amploare dupa fuga dictatorului din sediul fostului C.C. ncepnd cu orele 12.06. Astfel, muncitorii de la Uzina de Avioane Craiova s-au grupat si au pornit spre sediul Consiliului Popular Judetean. La ajungerea n zona, la acest grup s-au mai alaturat si muncitorii de la ntreprinderea de Utilaj Greu, de la Electroputere de la I.R.A si de la alte ntreprinderi. Demonstrantii cereau: libertate, democratie precum si demiterea organelor locale de partid.
641

Manifestarile au avut un caracter organizat si pasnic, fara acte de violenta si provocari, revolutionarii fraterniznd cu armata nca de la nceputul zilei. n jurul orelor 12.00, manifestatii au patruns n sediul parasit de buna voie de Traian Stefanescu - primul secretar al judetului, iar detasamentul militar aflat n paza Consiliului Popular s-a retras n cazarma. n jurul orelor 16.00, s-a constituit noul organ al puterii revolutionare locale, Consiliul Frontului Salvarii Nationale, judetul Dolj, care a solicitat sprijinul armatei n apararea obiectivelor publice si asigurarea linistii n oras. Armata nu a intervenit n strada, iar actiunile prevazute de alarma de lupta au avut ca obiect numai trecerea n timp scurt si organizat la aparare n zona de responsabilitate. Notele telefonice nr. 38 si 39 primite de Comandamentul A. 3-a si retransmise unitatilor subordonate au avut darul de a clarifica modul de actiune si conduita a trupelor apartinnd M.Ap.N. n seara zilei de 22 decembrie 1989, linistea orasului a fost ntrerupta, cnd s-au declansat actiunile de dezinformare si razboi electronic, menite sa provoace confuzie att n rndul civililor ct si al unitatilor militare. n jurul orelor 16.00 noul organ al puterii locale a solicitat sprijinul armatei pentru asigurarea pazei unor obiective de interes national si local deosebit, precum si pentru mentinerea ordinei si linistii publice.
642

Astfel ca au fost luate sub paza de catre trupele M.Ap.N. postul de radio Craiova, Banca Nationala, Posta, Centrala telefonica, Aeroclubul, Uzina de Avioane, Combinatul Chimic Isalnita, Fabrica de prefabricate, Castelul de apa, Termocentrala II etc. S-a nceput luarea n primire a Inspectoratului Judetean M.I. care s-a desfasurat pna n ziua de 26 decembrie 1989 fara nici un incident. Actiunile de razboi psihologic si electronic s-au declansat n municipiul Craiova ncepnd din seara zilei de 22 decembrie 1989. Astfel, au fost receptionate de comandamentul marii unitati numeroase stiri false cu privire la iminenta unor atacuri teroriste asupra unor obiective militare si civile importante. S-au transmis prin telefon indicative strict secrete de mobilizare, ca si cum acestea veneau din partea unor esaloane superioare. S-au primit informatii despre desantarea si debarcarea unor trupe din mijloace de transport aerian n diferite zone. Prin retelele radio pe UUS s-au interceptat convorbiri n limbile araba, bulgara, engleza si romna. Actiunile de diversiune au atins un punct culminant cnd s-a realizat o imixtiune n sistemul de transmisiuni militare si s-a ordonat mobilizarea unitatilor, ca urmare a aterizarii unor elicoptere cu desant aerian n apropierea unitatii. Agresiunea radio-electronica lansata asupra municipiului Craiova indica o veritabila invazie de tinte aeriene, iar convorbirile interceptate de catre organele militare lasau impresia unor actiuni conjugate ce urmau a se desfasura, de unele forte din exterior.
643

Pe fondul acestor actiuni, att n ziua de 23 decembrie 1989, ct si n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, persoane neidentificate au trecut la executarea de foc real si simulat asupra unitatilor militare, Actiunea a fost desfasurata din jurul obiectivelor militare, din blocuri, zone verzi, de pe acoperisuri, la care unitatile au ripostat cu foc. Actiunile de foc de cea mai mare intensitate au fost simtite odata cu distribuirea munitiei catre subunitatile de garzi patriotice. ncepnd din ziua de 23 decembrie 1989, ct si n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989 elemente neidentificate au trecut la executarea unor actiuni prin foc real si simulat, dupa cum urmeaza: n jurul orelor 05.30 s-a deschis foc, real sau simulat, asupra unitatilor militare din Calea Caracalului, din apartamentele unor blocuri situate n preajma acestora. De asemenea, persoane neidentificate au deschis foc asupra militarilor ce executau paza aeroportului Craiova. Cu acest prilej sa ncercat si patrunderea cu forta n obiectiv, cu scopul evident de distrugere a avioanelor existente. Au fost raniti sase militari. n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, printr-un foc violent declansat n jurul orelor 02.00, elemente diversioniste au reusit sa incendieze Depozitul de Carburanti al U.M. 01047 Craiova, prilej cu care au fost mpuscati mortal 4 militari si au fost raniti alti 3. n noaptea de 24 spre 25 decembrie 1989, s-a primit informatia ca o coloana formata din 16 autocamioane, ncarcate cu teroristi, se ndreapta spre Craiova dinspre Turnul Severin.

644

n scopul blocarii accesului spre municipiu a coloanei respective si retinerii ei s-a constituit un filtru n zona pasajului peste calea ferata din apropierea localitatii Bradesti. n jurul orelor 04.30-05.00, o coloana de 8 autoturisme nmatriculate n fosta U.R.S.S., ce se deplasa de la Timisoara spre Bucuresti, ajungnd la filtrul instalat la pasajul C.F.U., nesupunndu-se somatiei, a determinat deschiderea focului, fiind blocate 6 autoturisme si au fugit alte doua. Din personalul existent n autoturisme au fost retinute doua persoane ranite, ceilalti reusind sa fuga. O femeie ranita trimisa la Spitalul din Filiasi, dupa o ora a disparut. Au fost retinute trei pasapoarte, predate la Comandamentul Armatei a 3-a si n final la Serviciul Pasapoarte Dolj. n timp ce se trecuse la descongestionarea comunicatiei de autoturismele avariate, a mai aparut o coloana de 8-10 autoturisme cu cetateni sovietici, care intentionau sa se deplaseze spre Craiova si ulterior spre Bucuresti. Aceasta coloana a fost dirijata pe un itinerar ocolitor spre capitala, fara a mai trece prin municipiul Craiova. Filtrul realizat de forte apartinnd M.Ap.N. a functionat pna catre orele 10.00, cnd a fost preluat de o subunitate din trupele de securitate. n aceeasi zi, ntre orele 09.00-11.00, din cartierul Valea Rosie, mai precis din blocurile 42, 43 si 44 s-a deschis foc asupra cazarmii marii unitati. n scopul anihilarii actiunilor teroriste, ncepnd din ziua de 24 decembrie 1989, s-au luat masuri de scotocire a zonelor de unde se trasese. (Parcul Poporului, Hipodrom, Cimitirul Romanesti, valea
645

si dealul Fetii, padurile Facai, Malul Mare, etc.). Pe timpul executari acestor misiuni au fost mpuscati mortal doi militari si alti doi grav raniti. ncepnd cu dupa-amiaza zilei de 25 decembrie 1989, atacurile mpotriva unitatilor a ncetat n totalitate. n perioada 22-25 decembrie 1989, municipiul Craiova si zonele adiacente au facut obiectul unei puternice agresiuni radioelectronice, ndreptate n special mpotriva unitatilor militare de aparare antiaeriana a teritoriului si trupelor. Aceste actiuni au urmarit sa prezinte imaginea unor lovituri aeriene ca parte integranta a unei operatii aeriene desfasurata sub acoperirea unui puternic bruiaj de radiolocatie executat ntr-o gama larga de frecvente. Lovitura aeriana s-a caracterizat prin prezenta n spatiul aerian din zona a unui numar mare de tinte, din care, parte simulau atacuri la obiectiv si actionau la naltimi cuprinse ntre 100-1.500 m, n formatii si la intervale mici de timp, cu executarea tuturor formelor de manevra proprii mijloacelor de atac modern. Unele din aceste tinte prezentau lumini verzi si galbene, permitnd astfel descoperirea vizuala si urmarirea cu aparatura optica. Este de presupus ca s-a urmarit cercetarea cu tinte reale (deconspirarea) dispozitivelor de lupta ale apararii antiaeriene, precum si verificarea modului de reactie la atac aerian a sistemului de foc. n ziua de 23 decembrie 1989, parte din tinte au intrat n zona de foc a rachetelor si artileriei antiaeriene, determinnd astfel riposta cu foc. Astfel, din 19 tinte intrate n zona de foc n ziua de 23 decembrie 1989, 17 au fost combatute cu rachete. Aparent, toate
646

rachetele au lovit tinta, lucru confirmat de disparitia de pe ecranul radiolocatorului a tintei. n ziua de 24 decembrie 1989 au intrat n zona de foc alte 11 tinte care au fost combatute cu rachete. Alte tinte au fost combatute cu artileria si mitralierele antiaeriene. Pentru cunoasterea situatiei aeriene, aviatia militara dislocata pe Aerodromul Craiova a executat n zilele de 23 si 24 decembrie 1989 un numar de 15 iesiri/avion, ocazie cu care s-a demonstrat ca majoritatea tintelor erau produsul unor simulari radioelectronice. Bruiajul activ de radiolocatie a prezentat forme si metode noi, deosebit de perfectionate, care imita aproape perfect realul. Dupa 25 decembrie 1989, situatia radioelecronica din municipiul Craiova s-a stabilizat treptat si rapid. Din desfasurarea evenimentelor n municipiul Craiova se desprind cteva concluzii: - pana n 22 decembrie 1989 n municipiul Craiova nu au existat actiuni protestatare de strada, iar cele derulate n ziua de 22 decembrie 1989 au avut un caracter organizat, nonviolent; - actiunile diversionist-teroriste dezlantuite dupa 22 decembrie 1989 au avut la baza un plan unitar, coerent pregatit din timp, desfasurat din locuri recunoscute anterior si a avut ca obiectiv testarea actiunilor de reactie ale unitatilor militare; - evenimentele desfasurate au pus unitatile militare ntr-o situatie complet noua si total neobisnuita. Elementele teroriste au actionat n grupuri mici, folosind si aparatura de simulare a focului si a luminii de la gura tevii. n general, actiunile s-au desfasurat pe timp de noapte, din apartamente nelocuite sau cu proprietari plecati din localitate; - scotocirile executate au scos n evidenta pete si urme de snge, tuburi de cartuse trase fara a fi descoperite persoane; - diversiunea psihologica si radioelectronica declansata n 22 decembrie 1989 a fost organizata si s-a desfasurat pornind de la cunoasterea amanuntita a dispunerii unitatilor militare din zona, a
647

mijloacelor de aparare antiaeriana apartinnd trupelor si teritoriului, a caracteristicilor spatiului aerian si terestru din zona de sud-vest si vest a tarii. (Documentar nr. S2164R.si nr. S2l62R/10.03.1994). n municipiul Craiova n actiunile din decembrie 1989 s-au produs 124 victime din care au decedat 24 persoane si au fost ranite altele 100. Au fost ntocmite 132 dosare de cercetare penala, fiind solutionate pna n prezent 80. Au fost cercetati ca suspect de terorism 27 persoane. (Sinteza procuraturii pag. 196). 7.9. Evenimentele desfasurate n municipiul Lugoj n ziua de 17 decembrie 1989, ministrul apararii nationale a ordonat comandantului U.M. 01040 ca n fruntea unui batalion cu T.A.B.-uri sa se deplaseze la Timisoara, n sprijinul marii unitati mecanizate. Coloana s-a pus n miscare la orele 16.35, ajungnd la Timisoara la orele 18.15. Un al doilea detasament de 200 militari din unitatea amintita a nceput deplasarea, n ziua de 18 decembrie 1989, catre aceeasi destinatie, unde a ajuns la orele 23.00, ndeplinind misiuni de paza si aparare a unor obiective militare si civile. n ziua de 20 decembrie 1989, n jurul orelor 19.20 un grup de 150-200 de manifestanti veniti de la Timisoara se deplaseaza de la gara spre centrul localitatii si spre platforma industriala a orasului, trecnd prin fata U.M. 01140 au nceput sa profereze injurii la adresa militarilor. Desi cadrele unitatii au solicitat demonstrantilor sa pastreze distanta fata de respectivul obiectiv, asupra unitatii au fost aruncate diverse mijloace incendiare improvizate, care au provocat explozii. n aceasta situatie, dinspre pavilionul U.M. 01140 s-a deschis foc asupra demonstrantilor, ranind 4 persoane din care doua au decedat. Persoana ce a deschis,
648

focul, dovedita n urma expertizei balistice a fost condamnata la 20 ani nchisoare. (Sinteza procuraturii pag. 65). Ajunsi n centrul orasului manifestantii au incendiat cladirea ce adapostea Consiliul Popular. Pentru stingerea incendiilor produse s-a facut apel la unitatile de pompieri, care nsa pentru a-si putea desfasura activitatea au fost protejate prin trimiterea unei subunitati de interventie, de valoare a doua plutoane cu 6 T.A.B.-uri. Dupa ndeplinirea misiunilor, la orele 23.00 subunitatea a revenit n cazarma. n ziua de 21 decembrie 1989, coloanele de manifestanti ce s-au deplasat din nou prin fata unitatii, de aceasta data pasnice, au scandat: Armata e cu noi! n ziua de 22 decembrie 1989, demonstratiile n municipiul Lugoj au continuat pasnic avnd ca finalitate nlocuirea, ncepnd cu orele 12.06, a vechilor autoritati cu organele puterii locale provizorii. (Vol. Armata Romna n Revolutia din Decembrie 1989 , Editura Militara, 1994.) 7.10. Evenimentele desfasurate n municipiile Hunedoara si Resita 7.10.1. Hunedoara Perioada cuprinsa ntre 16 decembrie 1989 si pna n dimineata zilei de 22 decembrie 1989, n municipiul Hunedoara nu au avut loc activitati protestatare de strada, desi exista o anume tensiune generata de greutatile vietii oamenilor si de informatiile sosite de la Timisoara.
649

n aceasta zi, catre orele prnzului, grupuri de persoane au nceput sa se manifeste pasnic n principalele orase ale judetului. Cu aceasta ocazie, grupuri de presiune au patruns cu forta n sediile militiei judetene din municipiul Deva si a celor din municipiile Hunedoara si Petrosani, punnd n libertate cei 85 de retinuti si arestati preventiv, pentru fapte de drept comun. Ca urmare a cresterii n intensitate a actiunilor de dezinformare si razboi electronic, ncepnd cu orele 14.00 unitatile din zona au trecut la starea de Pregatire pentru Lupta nr.1, intensificndu-si totodata actiunile de cercetare a spatiului aerian. n seara aceleiasi zile, unitatile militare de artilerie si rachete antiaeriene au fost supuse unei puternice presiuni din aer si terestre, urmarindu-se probabil, ca si n alte orase ale tarii, descoperirea si verificarea capacitatii de riposta a acestora si deconspirarea dispozitivului de foc. n aceasta perioada au fost observate numeroase persoane necunoscute ce savrseau actiuni de cercetare terestra asupra obiectivelor militare din municipiu si zona adiacenta. ncepnd cu orele 20.40, la subunitatile de cercetare radiotehnica au nceput sa soseasca rapoarte care indicau aparitia unor tinte aeriene n apropierea dispozitivelor de lupta, n zonele Ilia, Hateg, Orastie, Hunedoara si Valea Dobrei. Aceste tinte prezentau lumini de pozitie si viteze de deplasare conform caracteristicilor specifice unor elicoptere, lucru confirmat si de statiile de radiolocatie de dirijare a focului. Concomitent, cazarmile unitatilor militare au fost atacate terestru cu foc real sau simulate cu armament nespecific armatei, avnd
650

cadenta redusa si zgomot deosebit. Ca urmare, asupra locurilor de unde a fost deschis focul asupra obiectivelor miliare, fortele din dispozitivul de aparare au ripostat. ncepnd de la orele 21.07, o subunitate de rachete a descoperit o tinta aeriana ce se afla n zona de foc si putea fi combatuta. La ordin, s-a deschis foc antiaerian cu mitraliera fara nsa ca tinta sa fie nimicita, aceasta continundu-si deplasarea la naltime foarte mica. Pna la orele 24.00, au fost descoperite noi tinte asupra carora s-a deschis foc de mitraliera antiaeriana fara rezultate semnificative. La orele 02.40, de la un divizion s-a lansat o racheta asupra unei tinte care zbura la joasa naltime si n limita maxima a zonei de foc. Tinta nu a fost nimicita. Asemenea situatii s-au repetat si la orele 05.45 nsa de aceasta data explozia rachetei a determinat disparitia dupa ecranul radiolocatorului a tintei obiectiv. n dimineata zilei de 21 decembrie 1989, au fost efectuate misiuni de cercetare cu trei elicoptere, n zonele muntilor Poiana Rusca, Hunedoara, Calan, Hateg, adica a locurilor de unde se semnalase aparitia elicopterelor neidentificate. Rezultatele cercetarii au fost nesemnificative. De mentionat ca au fost luate masuri de ntarire a dispozitivelor terestre de aparare a divizioanelor de rachete antiaeriene prin completarea cu subunitati de garzi patriotice. Pna n ziua de 23 decembrie 1989, orele 14.00 actiunile teroriste terestre si-au intensificat activitatea determinnd si producerea primelor pierderi n rndul armatei.
651

n noaptea de 23 decembrie 1989, la orele 02.40, s-a deschis foc cu rachete asupra unor tinte aeriene ce evoluau la naltimi foarte mici. Explozia rachetelor la tinta a determinat n majoritatea cazurilor disparitia acesteia. Este posibil ca parte din tinte sa fi fost simulate si prin aeromodele special construite n scop diversionist sau aerodine. Actiunile de cercetare a efectelor loviturilor aeriene nu au gasit elemente care ar fi putut defini inamicul. n baza planurilor de cooperare, n dimineata zilei de 22 decembrie 1989, ntre orele 09.00-12.00, pentru preluarea unor misiuni de aparare au fost aduse si alte subunitati de garzi patriotice care au fost introduse n dispozitiv. Pentru intensificarea cercetarii au fost luate masuri de cercetare aeriana de catre formatii de avioane si elicoptere. Cu acest prilej nu au fost constatate lucruri deosebite. ncepnd cu orele 18.00 au fost semnalate aparate aeriene marcate prin lumini de bord avnd caracteristici de elicopter. Aparitia acestora a fost simultana cu executarea unor atacuri terestre. Pe timpul noptii de 23 decembrie 1989 au continuat duelurile de foc terestre ntre aparatorii cazarmilor si elementele diversionistteroriste din afara, soldate cu morti n special din rndul militarilor si al luptatorilor din G.P. Cu acest prilej a fost mpuscat mortal n frunte un subofiter si mai multi militari si luptatori din garzile patriotice au fost raniti. n ziua de 24 decembrie 1989, ntre orele 08.00-10.00, pentru apararea unor obiective militare au fost aduse forte din trupele de securitate (Deva).
652

n urma unor actiuni de scotocire ntreprinse au fost descoperite urme proaspete si elemente de munitie (tuburi), provenite de la armament romanesc. ntre orele 17.00-24.00, dispozitivele de lupta al unitatilor militare au fost din nou atacate cu foc, actiunile violente succedndu-se n intervale de 1-1,5 ore. Aceste actiuni s-au soldat cu morti si raniti din rndul aparatorilor. n ziua de 25 decembrie 1989, s-a trecut la restructurarea dispozitivului de aparare, la reorganizarea conducerii si a focului. n jurul orelor 21.00, asupra unitatilor militare s-a deschis un puternic foc de automate. Concomitent, posturile de observare aeriana si statiile de dirijare a rachetelor au semnalat aparitia tintelor aeriene luminoase. Nu s-au mai executat trageri antiaeriene. n dimineata zilei de 26 decembrie 1989, au fost organizate actiuni de scotocire. Pe timpul ndeplinirii misiunii, s-a deschis foc, fiind mpuscat n cap un maistru militar si ranind doi luptatori din garzile patriotice. Totodata, s-a semnalat un mare numar de tinte aeriene ce evoluau pe directia vrfului Rusca, dar nu au fost combatute antiaerian. ncepnd din ziua de 27 decembrie 1989, actiunile teroriste terestre au ncetat. Din aceasta zi nu au mai fost nregistrate pierderi de vieti omenesti. Desi s-au luat masuri de cercetare a unor vaste zone terestre nu au fost semnalate elemente care sa confirme existenta unor baze sau terenuri de aterizare a elicopterelor. Cu toate acestea, numerosi cetateni din zonele cercetate au confirmat ca au observat lumini
653

aeriene pe timp de noapte care evoluau pe directii ce coincid perfect cu traseele descoperite prin cercetare radiotehnica. Evenimentele desfasurate n municipiul Hunedoara si n zona adiacenta ne conduc spre unele concluzii mai importante, astfel: - concentrarea n aceasta zona, ncepnd cu data de 22 decembrie 1989 a actiunilor din aer si terestre si prelungirea acestora pna spre jumatatea lunii ianuarie 1990, se datoreaza n primul rnd importantei deosebite a judetului n economia nationala a tarii, dar si locului strategic ocupat de aceasta zona n sistemul apararii antiaeriene a teritoriului; - o particularitate deosebit de importanta este ca n aceasta zona nu au fost atacate sediile organelor M.I. sau unele obiective economice sau administrative. Protectia obiectivelor apararii antiaeriene s-a facut prin participarea tuturor fortelor militare si paramilitare, existnd n acest sens o cooperare strnsa ntre acestea; - elementele teroriste si-au ndreptat atentia exclusiv asupra unitatilor militare urmarind prin foc real sau simulat ntretinerea unei atmosfere de deruta, nesiguranta si panica, urmarind testarea sistemului de aparare si a capacitatii de riposta; - existenta unor efective foarte reduse n cadrul unitatilor militare apartinnd M.Ap.N. a impus solicitarea de sprijin si primirea acestuia din partea subunitatilor de garzi patriotice si a trupelor de securitate; - focul asupra obiectivelor militare s-a executat n special pe timp de noapte, de catre persoane neidentificate dar care cunosteau bine dispunerea si caracteristicile, acestor obiective. Fortele teroriste au actionat cu foc din diferite locuri, din preajma unitatilor militare din imobilele nvecinate, mentinnd legatura ntre ele prin semnale luminoase; - atacurile teroriste terestre s-au produs concomitent cu aparitia pe statiile ecranelor de radiolocatie a unei situatii aeriene complexe si
654

evolutia unor tinte luminoase avnd caracteristici tipice de elicoptere. (Documentar nr. S/2085/R/03.02.1994 si documentar nr. 46007/1994) 7.10.2. Resita n ziua de 21 decembrie 1989, ncepnd cu orele 16.00, s-au adunat n fata Comitetului Judetean, n jurul unui nucleu de aproximativ de 30 de muncitori de la Sectia de Masini Electrice si de la ntreprinderea de Constructii de Masini Resita, circa 200 de persoane. Ulterior, la acest grup s-a mai alaturat si alte persoane ncepnd a striga lozinci antidictatoriale si pro Timisoara. Parte din aceste persoane au ramas n fata Comitetului Judetean si pe timpul noptii de 21 spre 22 decembrie 1989. n dimineata zilei de 22 decembrie 1989 coloane de muncitori de la ntreprinderea Constructii de Masini, de la Combinatul Siderurgic, de la ntreprinderea Judeteana de Constructii si Montaj Metalic si de la alte ntreprinderi din municipiu s-au deplasat n centrul orasului scandnd lozinci si solicitnd mbunatatirea conditiilor de viata si trai ale populatiei. La aceasta mare aglomerare de muncitori s-au adaugat si cei ramasi din ziua anterioara. Manifestarea s-a desfasurat pasnic, iar procesul de preluare a puterii locale de catre noile organe revolutionare s-a realizat dupa orele 14.00 fara incidente. Similar s-au desfasurat evenimentele si n localitatile Moldova Noua, Oravita, Otelul Rosu, Baile Herculane si Bocsa. n dimineata zilei de 22 decembrie 1989, n special dupa fuga cuplului prezidential, n jurul orelor 12.10, n municipiul Resita a nceput demonstratia pasnica din fata primariei.
655

n jurul orelor 18.00, la cererea telefonica a noilor autoritati, comandantul garnizoanei s-a deplasat la sediul noii puteri locale proaspat constituite, unde a dat asigurari privind loialitatea armatei fata de cauza revolutiei. Cu acest prilej, au fost stabilite obiectivele din garnizoana ce urmau a fi aparate de armata. Astfel, ntre orele 19.00-20.00, unitatile militare au preluat sub protectie cele mai importante obiective din garnizoana printre care reamintim: sediul C.F.S.N., Statia PECO, PTTR, sediul Securitatii judetene, barajul hidrotehnic din comuna Valiug etc. Fortele participante au primit ordin expres de a nu deschide focul dect n caz de atac armat la obiectiv. n seara aceleiasi zile, s-a trecut la preluarea de catre armata a munitiei ce apartinea Inspectoratului judetean M.I., iar personalul acestuia a fost dezarmat si grupat la sediu din ordinul comandantului Centrului Militar Judetean, col. Stepan Teodor. nca de la orele 17.45 pe ecranele statiilor de radiolocatie au aparut semnalele unui intens bruiaj activ de zgomot, iar n jurul orelor 19.00 au fost identificate primele tinte aeriene unele din acestea putnd fi observate si vizual. La caderea ntunericului au fost semnalate deplasari de autoturisme, mai ales pe dealul Lupacului, dar si grupuri de persoane civile narmate ce se ndreptau spre halda de gunoi a orasului. ncepnd cu orele 22.00, asupra unitatilor militare din garnizoana s-a descins foc real si simulat cu armament, individual. Din analiza tragerilor a rezultat ca asupra unitatilor militare actionau circa 10-15 guri de foc automat, n special din zona mpadurita. n atare situatie, asupra punctelor de foc descoperite,
656

aparatorii au ripostat. n ziua de 23 decembrie 1989, n jurul orelor 02.40, n zona s-a instalat o situatie aeriana deosebit de complexa, materializata prin aparitia unor tinte aeriene n apropierea dispozitivelor de lupta ale subunitatilor de rachete antiaeriene. Au fost lansate rachete, care, potrivit indicatoarelor electronice au lovit tinta. Nu au fost gasite urme. n dimineata aceleiasi zile au fost adusi, pentru nevoi de aparare a obiectivelor militare ostasi din municipiile Caransebes si Aiud. n timpul zilei de 23 decembrie 1989, focul a avut un caracter sporadic si a fost declansat de elemente neidentificate din locuri acoperite, ndreptat n special mpotriva sediului C.F.S.N. si a obiectivelor militare. n aceasta zi, n municipiul Resita a avut loc o vasta actiune de dezinformare si diversiune, al carei obiectiv principal l constituiau unitatile militare. Principalele zvonuri informau despre deplasarea unor coloane teroriste blindate ce se ndreptau din directia Borsa, coloane de autoturisme Lada, precum si despre aruncarea n aer a Fabricii de Oxigen, de distrugerea barajului Valiug etc. Cercetarile facute au demonstrat falsitatea acestor informatii. Un incident care s-a petrecut n seara zilei de 23 decembrie 1989, catre orele 20.00 cnd o coloana de autosanitare condusa n fata de un autoturism ARO, s-a ndreptat catre punctul de control al U.M. 01920. Autoturismul ARO, ajungnd n apropierea punctului de control a deschis foc asupra acestuia ucignd mortal un militar n termen dupa care s-a ntors n mare graba si a disparut. Asupra coloanei ramasa nemiscata s-a deschis foc, fiind blocate doua autosalvari. n baza cercetarilor ulterioare s-a aflat ca aceste
657

salvari, conduse de cetatean neidentificat cu autoturismul ARO primise misiunea sa se deplaseze la unitatea militara, fiind informati ca aici se gasesc multi morti si raniti ce trebuiau dusi la spital. Informatia s-a dovedit a fi falsa, n unitate neexistnd raniti sau morti pna n acel moment. n baza hotarrii organelor locale F.S.N. ncepnd din seara zilei de 23 decembrie 1989 subunitatilor de garzi patriotice din municipiu li s-a distribuit munitia necesara participarii la paza si apararea obiectivelor ncredintate. Noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989 a fost marcata de numeroase atacuri terestre desfasurate de persoane neidentificate asupra obiectivelor militare. Atacul avea o durata de 10-15 minute, se desfasura la intervale de 30-40 minute si a avut loc pna n dimineata zilei de 24 decembrie 1989, orele 06.30. n timpul acestor atacuri si-au pierdut viata doi militari din subunitatile radiotehnice si au fost raniti alti patru. n aceste mprejurari s-a ntrerupt sistemul de comunicatii teritorial al unitatilor militare. n cursul aceleiasi nopti, a fost tinuta sub foc cladirea Centrului Militar Judetean, mai ales din directia Liceului industrial nr. 2 precum si din diferite cladiri si blocuri de locuinte din zona. n acest sens, s-a urmarit blocarea efectivelor n cazarmi si mpiedecarea actiunilor de scotocire. n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, n jurul orelor 02.40 persoane necunoscute au ncercat sa patrunda prin forta pe latura de vest a cazarmii U.M. 01929, ncercare respinsa prin foc. Catre orele 03.00 toate legaturile telefonice ale acestei unitati au fost ntrerupte, ntrerupere ce a durat pna n ziua de 25 decembrie 1989, orele 12.30.
658

n ziua de 24 decembrie 1989, s-a intervenit aerian cu elicoptere asupra locurilor de unde au actionat cu foc elemente teroriste. Scotocirile facute pe timp de zi nu au avut rezultate concludente. La lasarea ntunericului unitatile militare au fost din nou tinta atacurilor teroriste, declansate n special din directia sud si sudvest din zona Ateneul Tineretului, Hotel P.C.R. si din diferite imobile de pe soseaua Resita - Lupac. ncercarile de contraatac s-au soldat cu noi pierderi ca urmare a actiunilor de flanc executate de persoane neidentificate. n general, atacurile teroriste au rost respinse cu foc si au continuat si n noaptea de 24 spre 25 decembrie 1989, pna n dimineata zilei de 25 decembrie 1989, orele 10.30. Legaturile radio de conducere ale unitatilor militare din municipiu au fost puternic bruiate, n special, n noptile 23 spre 24 si 24 spre 25 decembrie 1989, de emisiuni efectuate n limba rusa. Att pe parcursul noptii ct si n dimineata zilei de 25 decembrie 1989, au fost nregistrate ca urmare a actiunilor teroriste, pierderi n cadrul aparatorilor. Astfel ca n toata aceasta perioada au fost mpuscasi mortal 3 ofiteri, 7 militari n termen si au fost raniti alti 17 din care 3 grav. Din actiunile desfasurate n municipiul Resita se desprind urmatoarele concluzii: - demonstratia oamenilor muncii din municipiul Resita a avut un caracter pasnic si organizat. Ca urmare unitatile militare nu au fost implicate n actiuni de strada; - garnizoana Resita a ocupat un loc aparte n planurile generale de actiune a elementelor diversioniste dat fiind importanta economico-sociala si militara a municipiului;
659

- actiunile diversionist-teroriste desfasurate dupa 22 decembrie 1989 au urmarit destabilizarea sistemului de aparare antiaerian n zona Caras-Severin care sa faciliteze posibilitatea executarii dinspre vest a unor posibile operatii aeriene de amploare. Pe lnga multimea de tinte false realizate electronic, au fost descoperite si tinte reale. Cetatenii din orasul Aiud si din sudul judetului au descoperit vizual elicoptere n zbor. De remarcat ca tintele reale au zburat n afara zonei de foc a unitatilor militare de artilerie si rachete antiaeriene. Concomitent, unitatile militare de aparare antiaeriana din zona au fost supuse unor puternice atacuri terestre si aeriene, dar si unor actiuni de dezinformare; - violenta atacurilor terestre executate mpotriva obiectivelor militare n garnizoana Resita, explica numarul relativ mare de militari decedati si raniti prin ochire directa; - atacurile teroriste s-au desfasurat n special pe timp de noapte, ntre orele 18.00-07.00 n grupuri relativ mici de atacatori cu armament individual automat si cu aparatura de tragere pe timp de noapte. Intensitatea maxima a acestor atacuri s-a nregistrat n noptile de 22 spre 23 si 24 spre 25 decembrie 1989, ntre orele 04.30-06.30; - cercetarile efectuate ulterior au scos n evidenta existenta unor tuburi de cartuse de arma automata trasa dar si pete de snge si bucati de echipament folosit ca pansament. De remarcat ca pe timpul atacurilor din directia atacatorilor au fost auzite exclamatii de durere si strigate. (Documentar nr. S/2084/R din 03.02.1994, documentar nr. 46007/1994) Asa cum rezulta din sinteza procuraturii, n municipiul Resita s-au produs 21 de victime. Au decedat 11 persoane (10 militari si un civil) si au fost ranite altele 10 (3 militari si 7 civili).
660

7.11. Evenimentele desfasurate n municipiul Turda Vidul miscarii revolutionare a cuprins ncepnd cu 22 decembrie 1989 si orasul Turda, cnd odata cu zorile, muncitorii de pe platforma industriala au ncetat lucrul si au nceput sa se grupeze n vederea desfasurarii unei demonstratii n centrul orasului. La orele 08.45, la cererea organelor locale de partid si cu aprobarea esalonului superior, o subunitate de infanterie a fost trimisa pentru a proteja sediul C.M.P., Primaria, Casa Armatei si Caminul de garnizoana. Totodata, s-a ordonat luarea sub protectie a podurilor rutiere de pe rul Aries, care putea asigura la nevoie manevra trupelor. Cu ocazia pregatirii misiuni s-a ordonat tuturor efectivelor, interzicerea deschiderii focului, cu exceptia cazurilor extreme, cnd vor fi atacati si numai dupa somatiile legale. n jurul orelor 10.00, n timp ce coloana de manifestanti se apropia de dispozitivul militar aflat la podul din dreapta I.R.E.C., din rndul manifestantilor s-a format o delegatie care a purtat discutii cu comandantul subunitatii. n urma angajamentului luat de a manifesta pasnic n centrul orasului coloana a fost lasata sa treaca fara a se produce incidente. La orele 11.00, detasamentele aflate n dispozitiv la podurile peste Aries, iar la orele 14.00 subunitatea de infanterie aflata n dispozitiv la celelalte obiective din municipiu au fost retrase n cazarmi. Caderea dictaturii a fost ntmpinata n municipiu cu entuziasm, ca de altfel si n unitatile militare.
661

Odata cu primirea Notei telefonice nr. 38 si 39 transmisa de M.St.M., n unitatile militare s-au luat masuri de ntarire a pazei obiectivelor, n scopul interzicerii patrunderii elementelor ostile n incinta cazarmilor si n special n depozitele de munitie si carburanti. La cererea noilor organe ale puterii locale proaspat constituite, pe baza aprobarii esaloanelor superioare, s-au realizat pichete de paza la intrarile n oras si pe principalele artere de comunicatie. Au fost trimise efective pentru apararea sediului C.F.S.N. precum si a altor obiective importante ca P.T.T.R., Spitalul Municipal, ntreprinderea Sticla, Uzina Chimica, ntreprinderea 9 Mai, bazinele de apa, sediile fostei Securitati si ale Militiei. La paza acestor obiective au participat si subunitati ale garzilor patriotice. n seara aceleiasi zile un numar de 12 ofiteri de securitate, n frunte cu comandantul, au solicitat protectia armatei. Din dispozitia lui Oprea Eugen, student, presedintele Comitetului Provizoriu local F.S.N., mai multi civili, ignornd opozitia ofiterilor ce asigurau paza sediului si a efectivelor existente n sediul Securitatii Turda, au smuls sigiliile salilor de armament, au spart lacatele si au ridicat ntregul armament si munitia aferenta, existenta n acel loc, le-au transportat la sediul F.S.N. unde le-au distribuit pe baza de buletin, altor persoane civile. ncepnd din dupa amiaza zilei din 23 decembrie 1989, pe ntreg perimetrul municipiului s-au declansat o avalansa de trageri de focuri de arma. Pe acest fond s-au produs o serie de incidente soldate cu morti si raniti. Astfel, transportul lui Jula Ion la sediul F.S.N. cu un autoturism de ocazie, a facut ca n jurul orelor 10.00, asupra acestuia sa fie deschis focul de catre cei ce asigurau paza sediului F.S.N., accident ce s-a soldat cu trei persoane ranite. Dar focul a mai fost deschis si asupra altor persoane ce se deplasau pe jos sau cu autoturisme prin zona.
662

ncepnd din dupa amiaza zilei de 22.12.1989, asupra unitatilor militare din municipiu s-a dezlantuit un intens razboi psihologic. Au fost transmise numeroase informatii false si zvonuri alarmante care au determinat instaurarea unei stari de deruta, confuzie si nesiguranta. Au existat informatii potrivit carora, din directia Aiud se ndreapta spre Turda coloane teroriste de blindate, iar Aerodromul Cmpia-Turzii ar urma sa fie atacat. Cercetarile efectuate au dovedit falsitatea acestor zvonuri. n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, unitatile militare din municipiul Turda au fost agresate cu foc real sau simulat de elemente teroriste. n aceasta noapte au fost ucisi n dispozitivul de aparare al unitatilor, primii doi militari. n jurul orelor 02.00 un foc intens a surprins U.M. 01291 din directia sud si sud-vest, intensitatea tirului fiind mai crescuta asupra depozitului de munitii. n cadrul acestei actiuni, au fost mpuscati n cap un ofiter si un militar n termen. De mentionat ca din seara zilei de 22 decembrie 1989, asupra municipiului Turda si a zonei adiacente, s-a lasat o intensa ceata, lucru ce a ngreuiat considerabil observarea si determinarea locurilor de unde se actiona cu foc asupra militarilor din dispozitiv. n acelasi timp, actiunile de foc ale teroristilor erau foarte precise, viznd n special capul si gtul victimelor, ceea ce ne conduce la concluzia ca acestia detineau armament dotat cu posibilitati de tragere n conditii de vizibilitate redusa. Au fost mpuscati n gt si cap soldat Sorin Suciu, lt. maj. Stefan Rus (lovit n frunte prin casca de otel), soldat Cristian Stoica (lovit n frunte). Tragerile au fost executate din exteriorul unitatii de elemente ramase neidentificate.
663

n ziua de 23 decembrie 1989, au fost luate masuri de reorganizare a dispozitivului de aparare si de efectuare a unor actiuni de scotocire, care nsa nu au avut darul de clarifica situatia teroristilor. Odata cu lasarea ntunericului, atacurile teroriste asupra unitatilor militare au renceput. La adapostul cetii, dintr-un automobil s-a deschis foc de arma automata asupra tancului aflat la punctul de control al U.M. 01291. n aceeasi seara, la cantonul de cale ferata ngusta, asupra U.M. 01343 s-a deschis foc din podurile caselor aflate pe comunicatia Turda - Mihai Viteazul. Cu acest prilej a fost ucis un subofiter cu doua gloante, unul n cap si altul n gt. n zorii zilei de 24 decembrie 1989, s-au intensificat tirurile cu arme de foc asupra U.M. 01291, desi ceata era deosebit de groasa. Cu acest prilej un militar, n timp ce-si schimba pozitia, ridicnduse ncet n picioare, a fost lovit mortal din exteriorul unitatii cu un glont n cap. Focurile de arma au fost executate dinspre cladirea Castelului de apa, dispus vis-a-vis de cazarma unitatii. Concomitent asupra U.M. 01342 au fost declansate trageri si din podurile caselor din vecinatate. n aceeasi zi, s-a continuat intoxicarea unitatilor militare cu stiri false, ce se refereau, n special, la prezenta unor grupuri de teroristi n diferite zone ale orasului. Odata cu ivirea zorilor, la adapostul cetii, tirurile de arme automate asupra unitatilor militare s-au intensificat. Cu aceste prilej, au cazut victime alti militari din dispozitivul de aparare, loviti asa cum am mai spus n cap. La solicitarea noilor organe locale, au fost luate sub paza noi obiective civile: ntreprinderea de ciment, Gara CFR, Baza de
664

receptie, Statia de transformare, Uzina de apa, Uzina electrica, etc. Totodata, s-au constituit subunitati pentru executarea patrularii pe diferite itinerarii din oras. n timp ce se deplasau cu un autocamion la depozitul de munitii, un subofiter mpreuna cu 6 militari n termen, n dreptul statiei PECO, elemente neidentificate au deschis foc asupra camionului lovind mortal pe seful de depozit. n seara zilei, un ofiter M.Ap.N., nsotit de 10 militari n termen, s-a deplasat la sediul securitatii, unde a luat n primire armamentul existent, munitia si alte materiale. Totodata, s-a ridicat si armamentul si munitia existenta asupra celor 9 revolutionari ce patrunsesera n cladire n ziua de 23 decembrie 1989. La sediul Militiei municipale, a fost instalat un reprezentant al armatei si unul al Garzilor patriotice. n ziua de 25 decembrie 1989, a continuat focul de hartuire declansat din diferite locuri (Parcul Mihai Viteazu, Uzina de Apa). ncepnd din 26 decembrie 1989, n garnizoana Turda nu au mai aparut elemente deosebite, ceea ce a determinat retragerea completa n cazarmi a unitatilor militare. Serviciul de patrulare n oras a fost mentinut pna pe 28 decembrie 1989. n baza ordinelor superioare, date n ziua de 28 decembrie 1989, orele 13.00, n dimineata de 29 decembrie 1989, s-a constituit un detasament de interventie la Penitenciarul Aiud. La ajungerea la obiectiv, incidentele fiind aplanate, nu a mai fost necesara interventia armatei. Totusi detasamentul a ramas n zona pna n ziua de 10 ianuarie 1990.
665

ncepnd din 29 decembrie 1989, activitatea din municipiu a reintrat treptat n normal. Privind actiunile din municipiul Turda se poate aprecia ca: - pna la 22 decembrie 1989 nu au fost semnalate actiuni revendicative de strada. n dimineata acestei zile, muncitorii grupati pe platforma industriala s-au deplasat spre centrul orasului, unde au demonstrat pasnic; - armata nu a fost implicata n actiuni de reprimare a manifestantilor, lucru certificat si prin permisiunea de trecere a coloanelor la cele doua poduri; - caracteristic municipiului Turda este ca actiunile de foc ale diversionistilor s-au concentrat n exclusivitate asupra unitatilor militare si mprejurimilor acestora. n municipiul Turda nu s-a tras nici un foc de arma asupra institutiilor publice; este evident ca ne aflam n fata unor actiuni desfasurate de specialisti n cercetarediversiune; - unitatile militare din municipiu s-au confruntat cu un adversar putin numeros, dar bine instruit si dotat cu armament perfectionat; asa se explica tragerile precise executate n conditii de vizibilitate redusa. Focul a fost executat n majoritatea situatiilor din locuri fixe (poduri, cladiri, parcuri, cimitire etc.), dar si din autovehicule n mers. n municipiul Turda, din rndul armatei au decedat 7 si au fost raniti 3 militari. Focul aparatorilor, desi prompt, a suferit de lipsa de precizie si eficacitate. (Documentar nr. S/2157/U si nr. S2158R/08.O3.1994). Din documentele procuraturii rezulta ca n municipiul Turda ca urmare a actiunilor de foc s-au produs 34 de victime, din care 13 morti si 31 de raniti.

666

7.12. Evenimentele desfasurate n municipiul Trgu-Mures n dimineata zilei de 21 decembrie 1989, n municipiul Tg. Mures au nceput ample miscari protestatare mpotriva regimului ceausist, initial n unitatile industriale si ulterior, n strada. n jurul orelor 11.35, unitatilor militare din garnizoana li s-a ordonat sa intervina pentru a bloca afluirea coloanelor de manifestanti spre sediul C.J.P. n acest sens, au fost constituite 3 detasamente de militari. Unul din acestea s-a deplasat la C.J.P. pentru a ntari dispozitivul M.I. deja constituit. Existenta demonstrantilor n zona a pus n imposibilitate detasamentul de a ocupa un dispozitiv corespunzator. Interventia n forta, la orele 15.30, a trupelor M.I. a determinat dispersarea manifestantilor, astfel ca la orele 19.30 zona era libera, permitnd realizarea unui dispozitiv comun cu subunitatile M.I. Pna catre orele 19.00-20.00 n zona au fost trimise noi forte, totaliznd 340 militari si 12 T.A.B.-uri. mprastierea manifestantilor a determinat sporirea agitatiei acestora concomitent cu accentuarea provocarilor la adresa armatei. n jurul orelor 21.00, din cladirea Postei a patruns o coloana de manifestanti din rndul carora elemente agresive, aruncau asupra militarilor cu pietre, sticle, bucati de geamuri groase de la vitrinele sparte, bare metalice etc. ranind grav un militar. Totodata, s-au ntreprins atacuri si asupra masinilor de lupta, spargndu-li-se cauciucurile si lundu-le diferite articole din starea de fixatie. n aceste conditii s-au facut somatii repetate, iar dispozitivele s-au retras napoia masinilor de lupta. S-a executat foc de avertisment.
667

Datorat unei erori involuntare, focul unei mitraliere cu teava cazuta la baza 5 grade fata de orizontala a determinat mpuscarea mortala a 4 persoane, a caror cadavre au fost gasite n linie, pe directia de tragere a mitralierei. Tragatorul a deblocat involuntar mitraliera si nu a observat ca aceasta si schimbase pozitia. Vrnd sa execute foc de avertisment, pentru descurajarea celor ce ncercau sa deschida obloanele T.A.B.-ului din exterior, a apasat pe tragaci. Cazul a fost cercetat de organele de Procuratura care au concluzionat ca nu face obiectul urmaririi penale. Retragndu-se n dezordine n urma focului, unele persoane au devastat magazinul Romarta Tineretului si cafeneaua Cafe-Lux. n zona acestei confruntari s-au mai nregistrat 2 morti, la coloanele magazinului Romarta Tineretului. Este de mentionat faptul ca din corpul unei femei a fost extras un element de munitie atipic, provenit fie dintr-o arma artizanala fie dintr-o arma de tip special inexistenta n evidenta judetului Mures. Este clar ca n acele momente n zona au existat si alti tragatori ce au executat foc asupra manifestantilor probabil n scop de diversiune. n noaptea de 21 spre 22 decembrie1989, zona centrala a orasului a fost degajata, interzicndu-se circulatia persoanelor civile n grupuri. n ziua de 22 decembrie 1989 pe caile de acces spre centrul orasului au afluit coloane de demonstranti bine organizate. Se scandau lozinci antidictatoriale, se solicita libertate si democratie. Catre orele amiezii, ntre demonstranti si coloanele de militari din zona au aparut primele semne de apropiere si nfratire.
668

Agresivitatea a ncetat, la orele 12.30, n baza ordinului comandantului garnizoanei de a se descarca armamentul, manifestantii au nceput sa-i mbratiseze pe militari strignd: Armata e cu noi!. Parte din revolutionari au intrat n cladirea CJ.P. iar altii s-au deplasat la sediile Securitatii si Militiei de unde au sustras armament si munitie, care ulterior a fost recuperata aproape n totalitate. n aceeasi zi, catre orele 14.00, cadrele de militie ce asigurau paza sediului Comitetului Judetean de Partid au fost retrase n unitati, fara incidente. Persoanele arestate n cursul zilei de 21 au fost puse n libertate, n arestul institutiei ramnnd doar detinutii de drept comun. n jurul orelor 14.30, un grup de cteva sute de persoane au patruns prin forta n cladirea militiei judetene, au devastat ncaperile, au sustras unele bunuri si au pus n libertate cele 31 de persoane retinute pentru infractiuni de drept comun. Munitia si armamentul a fost recuperat ulterior aproape n totalitate. ncepnd cu orele 13.00-13.30, detasamentele militare existente n zona au nceput retragerea n cazarmi, mentinndu-se nsa masurile de ridicare a capacitatii de lupta, de paza si aparare a obiectivelor militare stabilite prin ordin. ncepnd din dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, n baza Notelor telefonice nr. 38 si 39 si de comun acord cu organele puterii nou constituite au fost organizate actiuni de mentinere a ordinii n oras si s-au luat sub paza principalele institutii publice si obiective mai importante din municipiu (Studioul RTV, Palatul telefoanelor, Uzina de apa, spitale, Aeroportul si Aeroclubul etc.). ncepnd cu 23 decembrie 1989, orele 13.00 s-a organizat preluarea organelor M.I. de catre armata, actiune declansata n
669

dimineata zilei de 24 decembrie 1989. Pentru asigurarea ordinii n oras, au fost organizate patrule mixte, formate din cadre si militari n termen, apartinnd M.Ap.N. si Militiei. n ziua de 24 decembrie 1989, s-au constituit organele de conducere la nivel judetean si municipal n care au fost cooptate si cadre militare. Desi n municipiul Tg. Mures nu s-au desfasurat actiuni teroriste, totusi, unitatile militare au fost, n toata aceasta perioada, hartuite de zvonuri si informatii false, n special ntre 22-24 decembrie 1989. n baza cercetarilor efectuate, marea majoritate a acestor zvonuri nu s-au confirmat. n ziua de 24 decembrie 1989, n jurul orelor 11.00, la statia de radiolocatie a aeroportului Trgu-Mures s-a receptionat un mesaj potrivit caruia spre aeroport se ndrepta o masina Dacia rosie avnd la bord teroristi. Drept urmare, primul turism Dacia de culoare rosie sosit la aeroport a fost oprit de paza acestuia si verificat. n masina se gasea familia Popa, sot, sotie si doi copii. Neprezentnd pericol, masina a fost pusa n libertate si a renceput deplasarea. Vaznd ca masina a nceput sa mearga, militarii din dispozitiv, datorita unei interpretari eronate au crezut ca masina se sustrage controlului, drept urmare asupra autoturismului s-a deschis foc, din fericire, doar ranind ocupantii. Cercetarile ulterioare au stabilit ca informatia a fost transmisa de un fost subofiter de securitate Gheorghe Cornel. Cetateanul respectiv este actualmente fugit din tara si stabilit ilegal n Ungaria. Statia respectiva a fost ulterior folosita si de O.P.S.N. Mures din care facea parte si respectivul, n acele zile.
670

n perioada 25-31 decembrie 1989, n municipiul Tg. Mures nu au avut loc evenimente care sa determine interventia fortelor de ordine si a unitatilor militare, viata intrnd treptat, n normal. Este de remarcat faptul ca acest oras a fost scutit de actiuni teroriste. (Documentar nr. S/2159/R si nr. S/2160/R/ 10.03.1994, documentar nr. 46007/1994). n municipiul Tg. Mures au decedat 12 persoane, dintre care 6 dupa 22 decembrie 1989 si au fost ranite 73 de persoane, 10 dintre acestea dupa 22 decembrie 1989. Persoanele decedate au murit ca urmare a unor plagi mpuscate. Din cei raniti, 21 ca urmare a unor plagi mpuscate si 52 altor categorii de plagi. n aceasta perioada au fost retinute 55 de persoane. Au fost ntocmite 56 de dosare de urmarire penala si au fost cercetate 34 de persoane. (Sinteza procuraturii pag. 91-92 si 206) 7.13. Evenimentele desfasurate n municipiul Trgoviste Pna n ziua de 22 decembrie 1989, n municipiul Trgoviste nu au existat actiuni revendicative, desi exista o oarecare tensiune manifestata n comportarea cotidiana a oamenilor. Erau aproximativ orele 13.00, cnd a nceput sa apara grupuri de manifestanti n fata sediului Comitetului Judetean de Partid Dmbovita, care scandau lozinci antidictatoriale, iar n jurul orelor 14.00, o parte dintre acestia s-au deplasat catre sediul Inspectoratului Judetean al M.I. si al Militiei municipiului Trgoviste. Dupa ce au dialogat cu unele cadre de comanda si s-a procedat la aruncarea din sediu a portretelor lui Nicolae Ceausescu, trei cadre de militie, cu banderole tricolore pe brat au pornit mpreuna cu demonstrantii catre sediul Consiliului Popular
671

Judetean. Actiunea a fost demarata ca urmare a fugii cuplului prezidential din cladirea fostului C.C. ncepnd de la aceasta ora, la cererea demonstrantilor au fost luate masuri de paza militara asupra Inspectoratului Judetean al M.I. Cu aceasta ocazie au fost preluate sub paza cladirea Inspectoratului, armamentul, munitia, celelalte instalatii, iar sistemul de ascultare din cladire a fost deconectat si sigilat. Personalul de securitate dezarmat a fost trimis la domiciliu. Un ofiter din cadrul M.Ap.N. a preluat conducerea provizorie a Inspectoratului. n urma primirii informatiilor potrivit carora cuplul dictatorial se deplasa catre zona Trgoviste-Pitesti, s-au ntreprins masuri ce aveau ca scop descoperirea si prinderea fugarilor. n acest scop n jurul orelor 14.00, o subunitate de interventie din U.M. 01417 n baza unor informatii primite, din care rezulta ca o Dacie 1300 de culoare neagra cu cei doi s-a deplasat n zona Combinatului de Oteluri Speciale Trgoviste pentru retinerea autoturismului. Informatia s-a dovedit falsa, autoturismul neaparnd n zona respectiva. n jurul orelor 14.00 s-a adus la cunostinta Militiei Judetene Dmbovita, ca sotii Ceausescu au fost abandonati si se gasesc la Centrul de Protectie a Plantelor situat n afara localitatii. Dupa cum este cunoscut, parasind fostul sediu al C.C. al P.C.R., sotii Ceausescu s-au deplasat la resedinta de la Snagov. Ulterior, au solicitat pilotilor de pe elicopter sa se deplaseze n directia Titu-Trgoviste. Sub motivul posibilitatii de a fi loviti antiaerian cuplul Ceausescu mpreuna cu cei doi nsotitori a fost parasit de catre echipajul elicopterului care-i transporta, n cmp n zona localitatii Salcuta, dupa care cu un autoturism particular s-au deplasat catre municipiul Trgoviste. Sub pretextul lipsei de
672

carburant, soferul autoturismului i-a abandonat si el n zona Centrului de Protectie a Plantelor Trgoviste. n baza informatiilor primate, 5 subofiteri din militia judetului Dmbovita, s-au deplasat n doua autoturisme la locul respectiv, unde au fost gasiti sotii Ceausescu ncercnd a realiza o convorbire telefonica. Sub pretextul asigurarii protectiei si a necesitatii conducerii lor ntr-un loc sigur, sotii Ceausescu au fost mbarcati n autoturisme care s-au deplasat cu destula dificultate catre sediul militiei judetene din Trgoviste, de unde, n jurul orelor 18.30 au fost transferati n cazarma U.M. 01417 Trgoviste. Prezenta sotilor Ceausescu n incinta unitatii a determinat luarea unor masuri suplimentare de paza a cazarmilor. n aceeasi zi n jurul orelor 19.00, fostul sef al militiei orasului Titu a luat masuri de retinere si predare la unitatea militara din Boteni a lui Manea Manescu care se despartise de Ceausescu la Snagov. Acesta urma a se rentlnii cu familia dictatoare si asa cum hotarse nca de la Bucuresti sa continue lupta. La orele 19.30 comandantul U.M. 01417 a raportat despre arestarea celor doi, prim-adjunctului M.Ap.N. - gl. lt. Victor Stanculescu, care a ordonat sa se ntreprinda masuri severe de ntarire a pazei, concomitent cu luarea unor masuri de dezinformare, cu privire la locul de retinere a celor doi. n acest scop, comandantul unitatii a ordonat constituirea unei coloane auto, care sa se deplaseze spre Gaesti, lasnd impresia ca n aceasta localitate vor fi retinute cele doua persoane. n vederea prevenirii unor actiuni teroriste si pentru mentinerea ordinei publice, n municipiul Trgoviste au fost constituite 6 patrule a cte doua schimburi, ce aveau n supraveghere diferite itinerarii din oras. Totodata, au fost luate masuri de paza a
673

principalelor obiective militare, economice, sociale si culturale din oras. Datorita unor prime semne de complicare a situatiei aeriene din diferite zone ale tarii, la orele 21.45 subunitatile de aparare antiaeriana existente n zona si care se gaseau n dispozitiv operativ, au fost trecute la starea de pregatire pentru lupta nr. 1, cu ordin expres de deschidere a focului antiaerian asupra tintelor aeriene neanuntate ce intra n zona de foc a armamentului respectiv. La orele 22.40, un detasament condus de lt. col. Carol Szekly s-a deplasat spre localitatea Patroaia pentru a identifica un presupus aerodrom subteran. Acestui detasament i s-au alaturat si luptatori din garzile patriotice. Concomitent, detasamentului i s-a ordonat sa organizeze apararea unor obiective social-economice din orasul Gaiesti, activitate la care au participat att organele de militie locale, ct si conducatorii de ntreprinderi. n ziua de 23 decembrie 1989, orele 00.15 persoane neidentificate au deschis foc asupra U.M. 01417 Trgoviste prilej cu care au fost raniti 4 militari. ntre orele 04.30-06.45, unitatea a fost atacata antiaerian de aeronave ce prezentau caracteristici de reflexie comparabile cu ale elicopterelor reale. n urma tragerilor cu artileria antiaeriana a fost dobort un balon luminiscent. La ora 05.45, un mesaj telefonic anonim aducea la cunostinta comandantului U.M. 01417 sa predea de urgenta pe sotii Ceausescu, n caz contrar, n termen de 30 de minute unitatea va fi distrusa si ulterior ntregul oras. Mesajul a fost receptionat de cpt. Ion Tecu din U.M. 01417 Trgoviste. La ora 06.45, persoane neidentificate au deschis foc asupra unitatii, ranind un militar n termen.
674

n jurul orelor 13.00, cteva grupuri mici de persoane s-au deplasat din centrul orasului spre U.M. 01417 si U.M. 01378 ncercnd sa forteze intrarea cu scopul verificarii existentei sotilor Ceausescu n incinta cazarmilor. Utilizndu-se o statie de radioamplificare s-a reusit evitarea unor incidente care ar fi putut avea urmari grave. n jurul orei 16.30, un grup de cetateni, majoritatea romi, fosti detinuti de drept comun si rudele acestora au patruns cu forta n sediul militiei, au distrus si sustras diferite bunuri si 4 pistoale si au pus n libertate 50 persoane retinute pentru savrsirea de fapte penale de drept comun. Dupa circa o ora, cu sprijinul unitatilor militare apartinnd M.Ap.N. din apropiere, au reusit sa evacueze sediul. Un fenomen similar s-a petrecut si n comuna Gura Ocnitei, unde un grup de romi au patruns n postul de militie, lovind si ranind grav pe seful de post. n obiectivele militare din municipiul Trgoviste s-a realizat o noua restructurare a dispozitivului de aparare, fiind introdusi n dispozitiv nca 45 de militari din U.M. 01866 Ploiesti. La orele 17.00, pentru ntarirea dispozitivelor de aparare a unitatii n care se gasea cuplul dictatorial, au sosit de la ntreprinderea Automecanica Moreni un numar de 12 T.A.B.-uri. n jurul orelor 22.30 n cazarma U.M. 01378, a fost lovit mortal un ofiter. Se poate concluziona ca n seara zilei de 23 decembrie 1989, pentru apararea cazarmii unitatii se realizase un dispozitiv de 118 ofiteri, 136 maistri militari si subofiteri, 747 militari n termen si 36 salariati civili.
675

n dimineata zilei de 24 decembrie 1989, persoane neidentificate au deschis de mai multe ori foc asupra cazarmii, n mod deosebit de pe latura de est si din podul Liceului Industrial nr Cu acest prilej au fost raniti 2 militari, unul dintre acestia decednd ulterior. Desi s-au format echipe de scotocire, n special n blocurile situate n Aleea Trandafirilor, precum si n cartierele Micro 6, 11 si 12, Redactia ziarului Dmbovita si n zona fostei Autogari, nu s-a constatat nimic deosebit. n baza ordinelor primite de la esaloanele superioare, n ziua de 25 decembrie 1989, n jurul orelor 12.30, au fost luate masuri de primire a elicopterelor ce urmau sa transporte la Trgoviste membrii completului de judecata, delegatii C.F.S.N., reprezentantii M.Ap.N. si o grupa de parasutisti pentru paza apropiata. n acest scop, din ordinul primit de la ministrul apararii nationale, gl. Militaru, n jurul orelor 09.00, comandantul unitatii de parasutisti Titu a constituit o grupa de voluntari pentru o misiune de interventie si paza, fara a i se da alte detalii. n ziua de 25 decembrie 1989 au fost luate masuri cu totul deosebite pentru paza si apararea cazarmii U.M. 01417. Totodata, au fost pregatite variante de ascundere a locului unde se aflau cei doi arestati, n situatia cnd teroristii ar fi reusit sa ocupe prin forta cazarma sau ar fi ncercat eliberarea lor. La orele 10.00 n sedinta de lucru a comandantului acestei unitati, pe baza ordinelor gl. Stanculescu s-au stabilit masuri de recunoastere si aterizare a elicopterelor ce urmau sa transporte persoane din C.F.S.N. si din alte institutii. n acest scop, s-a urmarit mentinerea unei stari de liniste si siguranta n zona, lucru ce a oferit conditii ca n jurul orelor 12.30 elicopterele sosite (doua) sa poata ateriza pe platoul din incinta cazarmii.
676

n dupa amiaza zilei de 25 decembrie 1989 s-a continuat actiunea de patrulare folosind T.A.B.-uri sau pe jos pe principalele itinerarii ale orasului. ncepnd cu ora 15.00 n sprijinul unitatii a mai actionat o subunitate din U.M. 01044 Cmpulung. Si n ziua de 26 decembrie 1989, elemente razlete neidentificate au continuat sa execute foc cu armament individual n diferite zone ale orasului. S-a tras asupra spitalului judetean si asupra tipografiei ziarului Dmbovita Libera. Doi militari n termen si-au pierdui viata. Dupa 27 decembrie 1989, actiunile teroriste n municipiu si zona adiacenta au scazut n intensitate, ajungnd pna la disparitie. Trebuie mentionat ca n zona municipiului Trgoviste asupra unitatilor militare n special, dar si asupra populatiei s-a actionat cu un ntreg complex de informatii si date false proliferate prin sistemul de telecomunicatii teritorial dar si popularizate din gura n gura, care au mentinut n permanenta psihoza unor reactii teroriste dure, ce urmarea a se savrsi aerian si terestru. Avalansa de tinte false a lasat impresia unui iminent atac aerian, care a fost completat cu actiuni de diversiune armata terestra. De remarcat ca cei care au actionat terorist n municipiul Trgoviste au fost destul de redusi ca numar, dar actiunile lor au fost realizate din mai multe locuri, lasnd impresia unor importante forte ce urmareau eliberarea cuplului dictatorial si tinerea sub tensiune a efectivelor unitatilor militare.
677

Un specialist din domeniul Razboiului electronic si al diversiunii, sustine ca pentru destabilizarea unei anumite zone n varianta lipsei unor mijloace de riposta corespunzatoare, aceste actiuni sunt hotartoare si si ating cu destula usurinta scopul, fara a fi necesare efective numeroase, putine dar bine instruite, pregatite fizic si material. S-au nregistrat un mort si 8 raniti, n mare majoritate ca urmare a unor erori generate de necoordonarea actiunilor persoanelor narmate n zona respectiva. (Sinteza procuraturii, pag. 240) 8. UNELE CONSIDERATII PRIVIND DEZINFORMAREA SI DIVERSIUNEA PSIHOLOGICA SI RADIOELECTRONICA (Material preluat, n parte, de la comisia din prima legislatura, din raportul personal al senatorului Sergiu Nicolaescu si completat n legislatia II-a de semnatarii acestui raport) n desfasurarea evenimentelor revolutionare din decembrie 1989 un loc aparte l-au ocupat actiunile de dezinformare si diversiune psihologica si radioelectronica executate de forte necunoscute, actiuni ce s-au caracterizat prin folosirea unei game largi, variate de metode si procedee moderne pentru realizarea dezinformarii, diversiunii si bruiajului, precum si prin utilizarea pe scara larga a unor tehnici si mijloace specifice. Astfel de actiuni intra n sfera de cuprindere a razboiului psihologic si a razboiului electronic, reprezentnd domenii importante de manifestare n razboiul modern. Analistii militari denumesc aceste domenii ale luptei armate ca razboi special sau razboi curat.
678

La modul general, razboiul psihologic reprezinta totalitatea actiunilor ntreprinse si a mijloacelor utilizate n scopul zdruncinarii moralului armatei si populatiei partii adverse. n acest context, fortele si mijloacele unui astfel de razboi sunt propaganda realizata prin radio, televiziune, presa (manifeste), zvonuri, dezinformare; armele speciale cu efecte psihologice, si psihotronice. Dezinformarea s-a dovedit ntotdeauna a fi o puternica prghie de actionare psihologica, de dirijare a opiniilor si ideilor, a starilor sufletesti si a comportamentelor umane. Dupa opinia specialistilor nu se poate demonstra existenta macar a unui singur conflict politic, social, economic sau militar care sa nu fi facut apel la propaganda n mod deschis sau pe ascuns, la intoxicarea sau la tentative de influentare a moralului si deciziilor adversarului prin nselaciune, amagire, diversiune sau intimidare. n oricare din variantele de definire a conceptului de dezinformare ca actiune de informare eronata n scopul inducerii n eroare ca forma psihologica a subversiunii ce vizeaza destabilizarea, dar care ncearca sa treaca neobservata, ca arma sau stare psihica destinata sa modifice cunoasterea obiectiva a realitatii, dezinformarea actioneaza profesional si sistematic, avnd la baza un plan stabilit cu minutiozitate si adaptat permanent scopurilor si etapei la care se refera. O definitie mai ampla a dezinformarii este data de Henri Pierre CATHALA n lucrarea sa Epoca dezinformari (editie 1986), definitie ce o consideram ca edificatoare n contextul raportului de fata. Dezinformarea reprezinta ansamblul procedeelor dialectice puse n joc n mod intentionat pentru a reusi manipularea perfida a persoanelor, grupurilor sau a ntregii societati, n scopul de a le devia conduitele politice, de a le domina gndirea sau chiar de a le subjuga. Presupune disimularea surselor si scopurilor reale,
679

precum si intentia de a le face rau, printr-o reprezentare deformata sau printr-o interpretare tendentioasa a realitatii. Este o forma de agresiune care cauta sa treaca neobservata. Se nscrie n rndul actiunilor psihologice de subversiune. ntr-o formulare acceptata de majoritatea specialistilor n domeniu, la care va rog sa reflectati, este ca diversiunea nseamna ncercarea de a schimba cursul unei actiuni, de a abate (prin crearea unor false probleme) intentiile, gndurile sau planurile cuiva, iar n domeniul militar poate fi socotita ca o actiune astfel dusa nct sa-l induca n eroare pe inamic asupra intentiilor reale de lupta. Actiunile de dezinformare nu pot fi precis delimitate de actiunile de diversiune dimpotriva, acestea se ntrepatrund si se completeaza reciproc, avnd n vedere si relativa comunitate a scopurilor (ndeosebi inducerea n eroare), a formelor si mijloacelor specifice razboiului psihologic n general, dar care n mod concret, particular, n functie de scopul urmarit se pot manifesta de sine statator. Se poate aprecia ca actiunile de diversiune se desfasoara n cadrul planului de dezinformare, marcnd sau concretiznd, ca fiind autentice unele actiuni de dezinformare. ntr-un astfel de raport de complementaritate, eficienta actiunilor de razboi psihologic este maxima. Am putea rezuma spunnd ca razboiul psihologic are ca scop: a) Sa-i nsele si sa-i adoarma pe ireductibilii neutri; b) Sa-i dezbine la fiecare pas si fiecare moment, sa-i dezarticuleze, izoleze, terorizeze, sa-i defaimeze, sa-i persecute si sa-i blocheze pe adversari; c) Sa influenteze punctele cheie ale imensei masini care este societatea.
680

Referitor la razboiul electronic care presupune lupta cu mijloacele radioelectronice ale adversarului, din experienta conflictelor militare moderne a rezultat ca printr-o planificare judicioasa si executie cu forte si mijloace specializate, actiunile de razboi electronic devanseaza actiunile militare propriu-zise si constituie asa-numita lovitura radioelectronica ce permite depistarea si paralizarea conducerii trupelor si armamentului adversarului. n aceste conditii, doctrinele militare moderne atribuie razboiului electronic un rol deosebit de important, uneori decisiv n obtinerea succesului celorlalte categorii de forte si arme angajate n lupta. Exemplul cel mai concludent si de data recenta l constituie razboiul din Golful Persic, n cadrul caruia fortele multinationale si-au asigurat succesul operatiilor aeriene, navale si terestre prin executarea, n primul rnd, a masurilor de sprijin electronic si a contramasurilor electronice (ca elemente componente ale razboiului electronic), deci naintea angajarii n operatiile respective a armelor conventionale n cadrul actiunilor de razboi electronic, diversiunii radioelectronice i revine un rol deosebit de important. Dezinformarea si diversiunea psihologica sunt arme social-politice care nu ntotdeauna duc la un conflict major. Efectele razboiului electronic si al diversiunii radioelectronice sunt necesare si premerg unor actiuni militare. Conform conceptului THE AIRLAND BATTLLE 2000 (Bataliei aero-terestre 2000) ntotdeauna vor fi urmate n ordine de razboiul aerian, desanturi aeriene sau navale de trupe si razboi terestru, prin trecerea frontierelor de catre fortele atacatoare. n timpul Revolutiei Romne din Decembrie 1989, asupra tarii s-a declansat aceasta categorie de razboi, combinata cu actiuni de razboi psihologic si de diversiune armata si terestra.
681

Prezentul raport si propune sa prezinte pe baza datelor existente, principalele aspecte ce au rezultat din analiza actiunilor de dezinformare si diversiune psihologica si radioelectronica ce au avut loc n Decembrie 1989 n tara noastra. Aceste aspecte se pot grupa n doua categorii importante: transmiterea pe toate canalele posibile, inclusiv telefonice ale armatei a unor date si informatii cu continut fals, n scop de dezinformare, precum si imixtiuni n comunicatiile telefonice si retelele radio-militare, n scop de diversiune, executarea diversiunii radioelectronice n sistemele apararii antiaeriene a teritoriului, aviatiei si marinei militare prin crearea bruiajului de radiolocatie, de imitare a tintelor aeriene n scopul complicarii situatiei aeriene generale, ngreunarii luarii deciziilor si declansarii actiunilor de lupta asupra unor tinte aeriene false sau altor aparate de zbor (proprii sau neidentificate), aflate n spatiul aerian al Romniei. n conditiile interne si internationale cunoscute, n care s-a desfasurat Revolutia din decembrie 1989, fortele ostile acesteia au anticipat, probabil, amploarea si caracterul ireversibil al transformarilor structurale, radicale ce ar urma dupa victoria revolutiei si au desfasurat o serie de actiuni pe frontul razboiului psihologic si radioelectronic, cu scopul evident de a crea deruta, erori, confuzie si indecizie n cadrul fortelor luptatoare, precum si nencredere si panica n rndul populatiei. Toate acestea favoriznd o interventie militara a Pactului de la Varsovia, daca acest lucru ar fi fost necesar. Trebuie sa facem o precizare: acest capitol nu are ca scop si nici nu ar putea elimina momentele de panica care au permis erori ce au dus la pierderi de vieti omenesti si materiale si care sunt rezultatul unor psihoze create nu ntotdeauna de elemente straine.
682

Amploarea actiunilor organizate si desfasurate pe timpul revolutiei, precum si efectele obtinute conduc la aprecierea certa ca au existat planuri pregatite din timp, bine concepute si puse n aplicare pe rnd sau concomitent. Pentru materializarea masurilor preconizate s-au folosit comunicatiile mass-media, ndeosebi televiziunea, precum si caile telefonice si radio n functiune, inclusiv cele apartinnd Ministerelor Apararii Nationale si de Interne. Astfel, tara s-a confruntat cu o situatie deosebit de complexa, fiind obligata sa faca fata unei confruntari fara precedent si sa contracareze mai multi adversari fara identitate declarata. Cine pot fi presupusii organizatori: - Organele specializate ale securitatii ce asigurau protectia dictatorului si a conducerii superioare de partid si de stat, care n logica existentei lor, trebuia sa aiba asemenea planuri si care n mod normal puteau sa le puna n aplicare; - Serviciile de spionaj (informatii) sovietice sau ale vecinilor din Tratatul de la Varsovia cu sprijin tehnic si logistic si a unor state occidentale. Care erau prezumtivele forte ce puteau pune n aplicare aceste planuri: - Specialistii serviciilor speciale, foste cadre, barbati si femei, simpatizanti, cooptate n sistem cu mult timp nainte de aplicarea acestora; - Forte specializate apartinnd URSS-ului, Ungariei sau a altor state vecine interesate n Romnia, specialisti patrunsi fraudulos n tara, turisti, cetateni trimisi sub diferite acoperiri, transfugi rentorsi, etc. - Sustinatori fanatici ai regimului ceausist si ai sistemului comunist n special dupa 22 decembrie 1989;
683

- Participarea benevola sau accidentala a unor cetateni romni, activisti de partid, pensionari M.I. si M.Ap.N., informatori legati de regimul ceausist sau comunist prin diferite avantaje, de care beneficiau; - Anumiti cetateni romni de alta etnie, cooptati n sistem si care urmareau destabilizarea tarii si specularea acestui fapt pe plan politic international. 8.l. Cu privire la actiunile de dezinformare si diversiune psihologica desfasurate n perioada evenimentelor din Decembrie 1989 Pe timpul actiunilor armatei n sprijinul revolutiei, deci dupa 22 decembrie 1989 n cadrul Marelui Stat Major din Ministerul Apararii Nationale a fost organizat un serviciu operativ cu scopul de a realiza o legatura permanenta ntre armata si populatia participanta la revolutie. Acest serviciu a functionat permanent ncepnd cu ziua de 23 decembrie 1989 pna la sfrsitul lunii ianuarie 1990. Numerele de apel ale telefoanelor de oras pentru primirea informatiilor la serviciul operativ au fost facute public prin radio si televiziune, fiind singurele telefoane cu caracter unic, celelalte telefoane ce apartineau M.Ap.N -ului erau trecute la a nu se informa, secret. n perioada ct a functionat serviciul operativ, populatia din Bucuresti si din ntreaga tara a furnizat un mare numar de informatii, ceea ce a demonstrat ncrederea acesteia n armata, dar a oferit si conditii pentru executarea unei vaste dezinformari. Spre exemplu, numai n ziua de 24 decembrie 1989 s-au receptionat prin telefon peste 800 de informatii. Dupa analizarea veridicitatii lor, n scopul luarii unor masuri oportune si eficiente s-a constatat
684

ca aproximativ 50% din ele aveau un continut fals, avnd amprenta vizibila a zvonurilor si dezinformarii, deci elemente ale razboiului psihologic. Pe categorii de informatii false, acestea se refereau, n principal, la: - exagerarea numarului teroristilor care urmau sa atace anumite obiective; - existenta unor tabere de teroristi internationali de origine straina care se antrenau pe teritoriul tarii; - existenta si folosirea de catre teroristi a numeroase tuneluri, bunkere si depozite subterane, ndeosebi n municipiul Bucuresti; - pregatirea unui atac chimic care urma sa fie declansat n zilele de 25 si 26 decembrie 1989, prin distrugerea unor depozite cu materiale toxice din capitala; - ncercarile de a infecta apa n diferite orase si n unele cartiere ale capitalei, distrugerea barajelor din zona lacurilor de acumulare, a surselor de apa potabila si a instalatiilor de purificare; - provocarea exploziei la reactorul atomic de la Magurele; - minarea mai multor edificii din diverse orase si din Bucuresti, care urmau a fi distruse. Referitor la natura si amploarea actiunilor de dezinformare si diversiune ce au avut loc n diferite zone din tara, corespunzator scopurilor urmarite de elementele ostile revolutiei si tarii, prezentam, n continuare, cteva cazuri. Mai nti, n judetele Braila si Caras-Severin, situate n estul si vestul tarii si alese nu ntmplator. Din INFORMAREA-SINTEZA rezultata n urma anchetei de presa a redactiei ziarului Armata Romniei privind evenimentele din decembrie 1989 n garnizoana Braila, n care principalele surse de informatii au fost jurnalele actiunilor de lupta ale unitatilor, datele rezultate din ntlnirile cu membrii filialei locale a Asociatiei Ranitilor si Urmasilor celor Decedati n Revolutie,
685

relatarile persoanelor intervievate (peste 110 persoane din armata si din garzile patriotice, precum si aproximativ30 de cetateni civili), precum si articolele din presa locala, retinem urmatoarele: n garnizoana Braila, atmosfera de teama, deruta si panica n rndul militarilor si al populatiei a fost accentuata printr-o imensa actiune de dezinformare, prin transmiterea n retelele telefonice directe ale comandantilor a unor informatii false, alarmante, cum ar fi: la nord de Galati a fost debarcat desant din elicoptere; la maternitate gravidele sunt spintecate, copiii sunt otraviti si medicii mpuscati; cineva ncearca sa otraveasca bazinele de apa de la statia de filtrare; aruncarea n aer a sectiilor de producere a oxigenului de la Laminorul si altele. Unele au fost verificate pe loc, telefonic, neconfirmndu-se, evident, altele au necesitat deplasarea unor forte la fata locului, alt prilej de deruta si confuzii, soldate chiar cu pierderi de vieti omenesti. Uneori, cnd provocatorii aflau, prin sistemul de interceptare al legaturilor si prin observare, despre deplasarea vreunei subunitati spre un obiectiv era prezentata pazei acestuia drept grup de teroristi. Asa s-au petrecut accidentele tragice la sediul Consiliului Judetean al F.S.N. si la statuia caporalului Musat. Se apreciaza ca fabricantii de zvonuri erau tot autohtoni, deoarece numai cineva din interior putea cunoaste att de bine sistemul de transmisiuni al armatei si al garzilor patriotice. Obiectivele vizate cu precadere au fost comandamentul diviziei, sediul consiliului (unde se afla proaspatul organ de conducere constituit), depozitele de munitii si unitatile militare cu mare putere de foc, n special cele de artilerie: Acestea constituiau coloana vertebrala a sistemului local de organizare si coordonare a ntregii activitati militare, economice si politice, precum si de aparare din zona. Paralizarea lui ar fi dus la un haos de nedescris n aceasta parte a tarii, daca tinem seama numai de faptul, deloc
686

minor, ca divizia are unitati subordonate pe raza a ctorva judete nvecinate. Din acest motiv, nsusi municipiul Braila s-a nscris pe lista prioritatilor actiunilor de provocare, ca de altfel, majoritatea garnizoanelor importante din tara. O particularitate a focului ndreptat mpotriva unitatilor militare a fost cresterea intensitatii acestuia asupra iesirilor din cazarmi, atunci cnd se transmiteau ordine de adunare a cadrelor de raspundere din unitati la comandamentul diviziei. Probabil, erau interceptate convorbirile telefonice ale unitatilor militare. De altfel, masuratorile efectuate de transmisionisti la masa de probe au confirmat acest lucru. Este greu de presupus ca strainii puteau sa o faca, deoarece ar fi fost mai dificila introducerea n tara a aparaturii necesare. Cu toate ca n perioada 23-30 decembrie 1989 s-au nregistrat 43 morti si 97 raniti din rndul militarilor si persoanelor civile nu s-a urmarit producerea de pierderi (Braila ar fi nregistrat mii de victime daca s-ar fi tras cu aceasta intentie), ci dezorganizarea conducerii, stnjenirea aprovizionarii si manevrei unitatilor militare, provocarea si dispersarea lor, crearea senzatiei de razboi civil, pentru a motiva si facilita probabil ajutorul militar strain, prevazut, dupa cum se pare, ntr-un plan, binenteles, elaborat din timp. Acest scop reiese si din stenograma convorbirilor interceptate de catre transmisionistii diviziei n noaptea de 24 spre 25 decembrie 1989 la o statie portativa, care a fost retinuta de la un fost cadru de militie predat armatei ca suspect. Sa-i dam de lucru TABului... comunica sau ordona unul dintre corespondenti. (Dosar Comisie, nr. nreg. 505/92) Unele actiuni de dezinformare si diversiune ce au avut loc n judetul Caras-Severin sunt prezentate n documentarul existent la Directia Procuraturilor Militare (nr. nreg. 144/92), din care
687

retinem pe cele mai semnificative: n judetul Caras-Severin si n special n municipiul Resita actiunile de dezinformare-diversiune au nceput n dimineata zilei de 23 decembrie 1989 si s-au intensificat n perioada urmatoare. n dupa amiaza zilei de 23 decembrie, catre orele 14.00, n oras a fost organizata o diversiune n care au fost angajate trei salvari neidentificate. Acestea au circulat pe bulevardul din cartierul Lunca Brzavei, iar soferii si nsotitorii lor au difuzat zvonul ca din directia orasului Bocsa se ndreapta o coloana de blindate cu teroristi, nsotita si de elicoptere. Despre aceasta coloana s-a informat telefonic C.F.S.N. Centrul Militar Judetean si organul de militie judetean. Facndu-se o verificare a traseului respectiv, zvonul a fost infirmat. De asemenea, pe 23 decembrie 1989, n jurul orelor 16.00, catre aceiasi destinatie s-a lansat zvonul ca din directia Bocsa se ndreapta spre Resita 7-8 autoturisme LADA cu numere de nmatriculare sovietice. Concomitent, n gama undelor ultrascurte au aparut convorbiri n limba rusa care au blocat unele canale. Gradul de veridicitate a informatiilor a crescut n timp foarte scurt prin obtinerea unor date care confirmau ca ntr-adevar spre Resita se ndreptau masini cu numere de nmatriculare sovietice. n plus, informatia initiala (falsa) a fost dublata cu o alta care anunta ca aceasta coloana a fortat baricada realizata la o trecere de cale ferata, unde un tren este blocat si calatorii sunt luati ostatici. Cel care a transmis aceasta a doua informatie s-a recomandat ca fiind seful unui canton C.F. din zona respectiva. Ulterior, la verificare a rezultat ca seful cantonului nu a transmis aceasta informatie.
688

Dupa cca. 15 minute, un cetatean care s-a recomandat luptator din garzile patriotice a telefonat la Centrul Militar comunicnd ca au mai fost retinuti prin lupta 9 teroristi ce se deplasau cu autoturisme sovietice la Depozitul PECO si a cerut forte militare pentru transportul lor. Verificnd prin telefon la depozit si prin garzile patriotice, informatiile nu s-au confirmat, iar respectivul cetatean nu a fost identificat. Masurile de verificare luate au prevenit un macel, deoarece ntr-adevar trei autoturisme cu turisti sovietici, venind din Iugoslavia, ncercau sa se deplaseze spre tara. Avnd n vedere subiectul acestei dezinformari s-a presupus ca sursa se afla n fostul Inspectorat Judetean al M.I. Aceasta presupunere are la baza faptul ca acesta era singurul organ care putea cunoaste situatia strainilor intrati n tara, precum si posibilitatea de a cunoaste deplasarea lor n judet. La caderea ntunericului, pe 23 decembrie 1989, a fost organizata o actiune cu un grad mare de pericol pentru mai multe persoane nevinovate, la care au fost implicate cinci autosalvari ale statiei de salvare a spitalului judetean. O persoana ce nu a putut fi identificata, mbracata n costum de vara, foarte sifonat, apartinnd garzilor patriotice a anuntat statia de salvare ca la Liceul Industrial nr. 2 (din vecinatatea centrului militar si sediului fostelor organe de militie si securitate) sunt mai multi morti si raniti si ca este nevoie de interventia salvarilor Cinci salvari cu personalul specializat si un subofiter de militie, care se afla n paza statiei de salvare, s-au deplasat n acel loc. n fata liceului, n strada, salvarile au fost ntmpinate de un cetatean cu un autoturism ARO, care i-a anuntat ca nu aici sunt ranitii, ci la U.M. 01929, sus pe deal. Autoturismul ARO, ncadrat de autosalvri a condus coloana la unitatea militara. n timp ce deplasau catre unitate, la centrul
689

militar si U.M. 01929 s-a anuntat telefonic ca cinci salvari n care sunt teroristi vor ataca unitatea. Verificnd la statia de salvare, s-a confirmat ca sunt salvarile spitalului si ca nu este vorba de teroristi. Nu a mai fost nsa posibil ca unitatea sa fie anuntata n timp oportun. n apropierea unitatii autoturismul ARO a iesit din coloana si s-a deplasat n viteza spre oras (nu a putut fi identificat ulterior), iar asupra autosalvarilor s-a deschis focul, fiind ranite doua persoane. Se evidentiaza faptul ca din ARO s-a efectuat foc de arma initial, ceea ce a determinai pe luptatorii unitatii sa deschida focul. Asa spun declaratiile care nu mai pot fi verificate. Se apreciaza ca ntre prima si a doua actiune cu autosalvarile a fost o strnsa legatura. Faptul ca cele trei autosalvari care au actionat n timpul zilei nu au fost identificate si nu au apartineau statiei de salvare (populatia spunea doar ca erau trei autosalvari noi tip DACIA) a creat conditii favorabile ca cea de-a doua actiune petrecuta pe timpul noptii sa se soldeze cu raniti deoarece devenea evident ca acestea au ca obiectiv un atac asupra unitatii. n dupa-amiaza zilei de 24 decembrie 1989, n jurul orelor 16.00 , n timp ce comandantul centrului militar (si comandantul garnizoanei Resita) era plecat pentru aducerea blindatelor trimise n sprijin de U.M. 01172 Caransebes, pe diferite canale, la Centrul Militar, C.F.S.N., la domiciliul unor cadre si la unele ntreprinderi s-a transmis informatia ca acesta a furat o blindata si mpreuna cu alte forte a trecut la teroristi, urmnd sa atace orasul. Aceasta informatie falsa a fost transmisa si la familia comandantului ca provenind de la unul din teroristi, afirmnd: sotul nu va poate da acum telefon, dar stati linistita, este de partea noastra si va lovi puternic n toti cei care nu vor sa stea linistiti. S-a urmarit si reusit, pentru scurt timp, sa se creeze n oras o situatie de
690

nesiguranta si nencredere fata de armata. Acest zvon a fost infirmat imediat dupa ntoarcerea ofiterului din dispozitivul U.M. 01929 Resita unde amplasase blindatele primite. n aceasta perioada au mai fost primite si alte informatii cu rol de dezinformare, dintre care exemplificam urmatoarele: - la aproximativ 200-300 m de fabrica de oxigen au aterizat 1-2 elicoptere, din care au cobort un numar de persoane cu intentia de a arunca n aer fabrica (aceasta prezenta un mare pericol pentru municipiul Resita). Ulterior, n zona fabricii s-au tras focuri izolate de arma, ceea ce a dus la cresterea gradului de veridicitate a informatiei; - n zona barajului de la Valiug (15 km N-V Resita) au fost semnalate persoane necunoscute cu intentia posibila de a distruge barajul; - releul TV de pe Muntele Semenic si cel de pe Dealul Cioara (2 km Resita) sunt n pericol de a fi distruse. Referitor la releul de pe Semenic s-au primit doua telefoane de la personalul acestuia prin care comunicau ca au fost informati telefonic de persoane neidentificate precum ca grupuri de teroristi (pe jos si cu un elicopter) se ndreapta spre locul respectiv pentru a ocupa releul; - Centrul militar judetean a fost ocupat si incendiat, iar comandantul este ucis. Aceasta informatie a fost transmisa la cabinetul ministrului apararii nationale n dimineata zilei de 25 decembrie 1989, n jurul orei 04.00. n aceasta perioada, pna spre orele 08.00 legatura telefonica operativa a fost ntrerupta, ceea ce nu a permis ministrului sa verifice informatia. Verificarea s-a facut n jurul orei 08.30; - se preconizeaza un atac terorist asupra spitalului judetean, viznd n mod deosebit maternitatea. La scurt timp n zona spitalului, de pe dealul nvecinat s-au tras focuri de arma n directia acestuia.
691

Este de mentionat si faptul ca de foarte multe ori telefoanele centrului militar ramneau fara ton si era imposibil de a se lua legatura n exterior, nsa n aceasta stare (fara ton) erau sunati din exterior pentru a primi informatii ca cele relatate mai sus. (Din raportul comandantului C.M.J. Caras-Severin nr. A/629/91) n afara celor prezentate, actiuni de dezinformare (diversiune) au fost semnalate si la nivelul fostelor securitati judetene. Fara a comenta materialele transmise comisiei (sub forma de NOTE) de catre Serviciul Romn de Informatii, prezentam urmatoarele cazuri: 1. Securitatea Judeteana Arad a facut obiectul unor actiuni concrete de dezinformare concretizate n apeluri telefonice anonime prin care se semnalau puncte, zone, blocuri ori institutii din oras de unde, chipurile, elemente teroriste deschid foc asupra populatiei pasnice. De precizat ca aceste apeluri veneau din partea a doua persoane, un barbat si o femeie, care alternativ sunau la postul telefonic de la ofiterul de serviciu. Dupa primele verificari n teren cu ajutorul echipelor mixte formate din ofiteri de securitate, cadre M.Ap.N. si de politie, s-a putut trage concluzia ca este de fapt vorba de o diversiune menita sa atraga cadrele fostei securitati n asa zise actiuni teroriste.(...) n aceasta perioada la biroul ofiterului de securitate din orasul Sebes s-au primit mesaje telefonice din care rezulta ca n zona statiei montane meteo Moneasa s-ar afla vorbitori de limba araba dotati cu statii de emisie-receptie care asteapta aparitia unor elicoptere n zona n scop de interventie terorista. Verificarile ntreprinse de trupe M.Ap.N. ale U.M. din INEU au dus la concluzia ca semnalarea era falsa. De precizat ca asemenea semnale, care ulterior s-au dovedit a fi false au fost interceptate si de statiile radio ale Politiei Judetene Arad. De regula, aceste semnale evidentiau prezenta unor
692

elemente asa-zise teroriste n punctele vulnerabile ale orasului, ndeosebi Aeroport si Uzina de apa. Mentionam n final ca toate semnalarile anonime receptionate la sediul fostei Securitati s-au dovedit a fi false, lucru rezultat n urma verificarilor interne efectuate de echipele mixte constituite n acest sens". (Dosar S.R.I - nr. nreg. 314568/2307/1991, fila 3). 2. Cu prilejul evenimentelor desfasurate n luna decembrie 1989, la nivelul fostei Securitati Judetene Arges au avut loc o serie de dezinformari, astfel: n ziua de 22 decembrie 1989, orele 18.3019.30, prin Dispeceratul Politiei Judetene, s-a primit de la autoritatile locale recent constituite, un mesaj ca fostul dictator ar fi aparut n zona Depoului C.F.R. Pitesti ntr-un autoturism ARO de culoare rosie, nsotit de generalul Neagoe si se ndreapta spre o directie necunoscuta, cel mai probabil pe ruta Draganu - Rm. Vlcea. Situatia a fost de natura sa amplifice teama si confuzia, discutndu-se ca n zona autostrazii Bucuresti-Pitesti si a Combinatului Petrochimic s-ar afla ascunzatori subterane bine amenajate; n tot cursul zilei de 23 decembrie 1989, precum si n ziua urmatoare, ofiterii de serviciu de la fosta Securitate Judeteana au primit de la lt. col. Popescu (seful U.M. 01864 Gruiu) mai multe apeluri telefonice prin care se semnala prezenta n zona municipiului Pitesti a unei formatii de 46 elicoptere dispuse n forma de U fiind nconjurat (orasul Pitesti - n.n.). La solicitarea unor detalii, cel n cauza a precizat ca initial acestea au stationat ntr-o zona necunoscuta la sol, apoi, la lasarea ntunericului, s-au ridicat si s-au pus n miscare cu viteze mult superioare, ceea ce le faceau sa creada ca ar fi vorba de tipuri noi de elicoptere, necunoscute pna atunci. La un moment dat tot din surse militare, s-a aflat ca elicopterele, care ar fi avut la bord teroristi, se pregatesc sa atace Combinatul Petrochimic Pitesti. Pentru verificarea acestei situatii si eventual, dispunerea unor masuri de paza n obiectivul respectiv s-au deplasat mai multe cadre de la
693

fostele organe de militie si securitate si un A.B.I. cu echipaj de la plutonul de interventie antiterorista care au ramas n zona pna n jurul orelor 04.00. Deoarece zvonul s-a proliferat si n rndul populatia civile, teama si spaima au crescut la cote deosebite, iar numeroase familii s-au refugiat ndeosebi n zonele Cmpulung si Curtea de Arges. (...); n ziua de 24 decembrie 1989, cnd apelurile U.M. 01864 Gruiu, legate de prezenta unor elicoptere n judetul Arges au continuat, din aceeasi sursa s-a aflat ca unul din aparate ar fi aterizat (sau ar fi fost dobort) pe raza comunei Musetesti, faptul neconfirmndu-se. n aceeasi data, n jurul orelor 13.00 s-a primit o informatie de catre ofiterul de serviciu (apel telefonic anonim) ca bazinele de apa potabila ale municipiului ar fi fost otravite prin introducerea de cianura de sodiu, sustrasa din Combinatul Petrochimc Pitesti. Informatia s-a dovedit falsa, dar a creat teama deosebita si chiar spaima n rndul populatiei civile, care a aflat acest lucru, fara a se cunoaste sursa zvonului; n ziua de 25 decembrie 1989, n jurul orelor 18.00 autoritatile puterii locale au comunicat dispeceratului judetean al politiei ca teroristi narmati ar fi deschis foc la Spitalul judetean (mai multi martori au afirmat ca au auzit mpuscaturi n apropiere) si ar fi ocupat parterul si etajul teroriznd bolnavii. La fata locului s-a deplasat plutonul de interventie antiterorista, nsotit de cadre ale M.Ap.N. din scolile de ofiteri si subofiteri ale garnizoanei Pitesti. (...) n aceasta perioada s-au vehiculat numeroase zvonuri, s-au primit apeluri telefonice sau semnalari personale (multe chiar de la cei care n acele zile si asumasera responsabilitati pe plan local) privind existenta unor teroristi straini (arabi, italieni, unguri) si prezenta lor pe strazi, pe acoperisurile blocurilor din diferite cartiere, n masini care refuzau sa opreasca, la hoteluri etc. (...). Verificarile efectuate nu au confirmat existenta unor teroristi, fiind vorba de studenti straini de la Institutul de nvatamnt Superior Pitesti sau de turisti care nu s694

au implicat n evenimente. (NOTA - Dosar S.R.I., nr. nreg 3l4568/2307/1991, fila 4). 3. La nivelul fostei Securitati Judetene Bacau nu au existat actiuni de dezinformare, pna la declansarea Revolutiei din 22 Decembrie 1989. Dupa aceasta data respectiv ntre 22-25 decembrie s-au primit unele mesaje care au fost interpretate ulterior fie ca zvonuri, fie ca actiuni de dezinformare: astfel, n noaptea de 22 decembrie, conducerea unitatii a fost nstiintata ca pe Aeroportul din Bacau urmeaza sa aterizeze doua elicoptere sovietice pe motiv ca au nevoie de o completare a rezervei de carburanti, mentionndu-se ca aparatele se aflau n zbor pe ruta Suceava-Bucuresti. Stirea a strnit ngrijorare si a precipitat cadrele cu misiuni de paza si aparare a aeroportului din componena fostei Securitati si Militii. Din verificarile ntreprinse ulterior rezulta ca aceasta situatie a fost comunicata de catre colonelul Buzdugan, comandantul unitatii de aviatie, unitate situata n vecinatatea aeroportului; tot n perioada mentionata, unele cadre de securitate au fost nstiintate n miez de noapte ca n zona comunei Racaciuni pe soseaua Adjud -Bacau, se deplaseaza spre resedinta judetului o coloana de circa 18-20 vehicule militare, cu tehnica de lupta care deschid focul din mers pe ambele flancuri. Stirea a fost raportata de lt. col. Ghiuta de la U.M. 01184 Bacau care facea parte din grupa operative a M.Ap.N. instituita la sediul fostei securitati. Fiind verificata operativ, stirea n cauza s-a dovedit a fi absolut ireala; la data de 25 decembrie cadrele fostei securitati au fost nstiintate despre faptul ca elemente teroriste neidentificate care actioneaza cu foc deschis n municipiul Focsani, urmeaza a se deplasa spre Bacau, fapt pentru care seful Comandamentului Militar Teritorial Bacau, col. Potlogea a ordonat prin grupa operativa instituita la sediul fostei securitati narmarea tuturor cadrelor de securitate cu pistoale, pistoale mitraliera si mitraliere, precum si munitia aferenta din magaziile sigilate, ordin care a fost executat prin repartizarea acestora n dispozitive pentru
695

apararea sediului unitatii. Evident, teroristii nu au aparut, iar n zilele urmatoare armamentul distribuit a fost retras si depus n magazii.( NOTA Dosar SRI nr. nreg. 314568/23.12/1991, fila 7). 4. La nivelul fostei Securitati Judetene Brasov (...). ncepnd cu noaptea de 22 spre 23 Decembrie la nivelul Comitetului provizoriu al Frontului Salvarii Nationale constituit n cadrul fostei securitati din care faceau parte civili (reprezentanti ai revolutionarilor) si ofiteri de securitate s-au receptionat numeroase informatii care ulterior s-au dovedit false, rezultnd ca faceau parte dintr-o actiune de dezinformare. Astfel, la intervale scurte de timp au parvenit date ca grupe de teroristi ar fi atacat Depozitul de carburanti de la Cristian, Rafinaria Brasov, Spitalul Judetean, Turnul de televiziune de pe Tmpa, Barajul lacului de acumulare de la Sacele, castele de apa din diverse puncte ale orasului etc. (...). De mentionat ca nu au fost identificati nici un fel de teroristi, rezultnd ca datele despre aceste pretinse atacuri au fost n ntregime efectul unor dezinformari. (NOTA - Dosar S.R.I., nr. nreg. 314568/2165/1991, fila 11). 5. Si la nivelul fostei Securitati Judetene Buzau ncepnd cu seara zilei de 22 decembrie 1989 conducerea Securitatii Judetene Buzau, formata la acea ora din doi reprezentanti ai M.Ap.N., mr. Costin si mr. Dolhac a primit diverse comunicari telefonice false, n care se semnalau asa-zise atacuri ale unor cadre de securitate mai cunoscute n oras asupra unor obiective economice, debarcarea din elicoptere a unor unitati straine de desant, focuri de arma ce s-ar fi tras de la domiciliile unor cadre de securitate, atacarea unor obiective economice, institutii publice si unitati economice de catre persoane neidentificate. Verificarile ntreprinse prompt de catre reprezentantii armatei, cei ai Frontului si cei ai garzilor patriotice au infirmat parasirea unitatii de vreuna din cadrele de
696

securitate, ori efectuarea de actiuni armate. (...) Consecintele acestor dezinformari s-au materializat n crearea unei confuzii totale n oras, situatie n care au fost ucisi sau raniti total nevinovati, n mod accidental, mai multi cetateni suspecti, crearea unui puternic curent mpotriva a tot ce reprezenta autoritate pna atunci (militie, securitate, justitie, procuratura), agresarea rudelor unor cadre de militie si securitate, ntmpinarea cu foc de catre garzile patriotice si armata a masinilor cu echipaje mixte (revolutionari civili si militari) trimise de catre reprezentantii armatei sa verifice adevarul comunicarilor telefonice. (NOTA Dosar S.R.I., nr. nreg. 314568 /2168 /1991, fila 14). 6. n perioada 22-25 decembrie 1989, la nivelul fostei Securitati Judetene Gorj s-au primit mai multe ordine si semnalari (...) cu privire la iminente atacuri teroriste mpotriva unor obiective de pe raza judetului Gorj () n aceiasi zi, (23 decembrie 1989, n.n.) au existat zvonuri fara a fi identificati autorii acestora din care rezulta prezenta unor persoane suspecte echipate cu combinezoane negre si narmate, care se deplasau dinspre orasul Novaci spre releul TVCERBU de pe mumele Rnca cu intentia de a-l ocupa. Din verificarile ntreprinse s-a constatat ca n realitate era vorba de o subunitate a fostului batalion de securitate trimisa pentru ntarirea pazei acestui obiectiv. (NOTA - Dosar S.R.I., nr. inreg. 314568/2154/1991, fila 25). 7. Dupa data de 22 decembrie 1989, la nivelul fostei Securitati Judetene Ialomita s-au primit mesaje de la Consiliul judetean Ialomita al Frontului Salvarii Nationale care se refereau la urmatoarele aspecte: la intrarea n municipiul Slobozia, dinspre Buzau si-ar fi facut aparitia un autovehicul tip salvare n care s-ar afla teroristi si s-ar ndrepta catre restaurantul Privighetoarea situat pe varianta de ocolire a orasului; uzina de apa a orasului ar fi atacata de teroristi pentru a infecta apa potabila, aspect
697

neconfirmat dupa verificare; de la aerodromul militar Alexeni s-ar ndrepta elicoptere care vor ataca noaptea orasul Slobozia si Combinatul chimic, fapt pentru care s-a instituit camuflajul total dupa ora 21.00; la Leaganul de copii Slobozia un grup de teroristi straini ar ncerca sa sechestreze copii si cadre medicale, zvon neconfirmat dupa verificare; un grup de teroristi straini s-ar deplasa dinspre Calarasi spre Slobozia cu un autoturism Dacia 1300 culoare rosie tamponata n partea din spate si o masina TV tip salvare pe care s-ar afla desenate doua cruci negre, scopul fiind de a comite actiuni teroriste la Combinatul chimic. n acest sens, a fost solicitata si efectuata deplasarea grupei de lupta antiterorista a Inspectoratului Judetean ai M.I. mbarcata n autoblindata A.B.I. si s-a cooperat cu grupele M.Ap.N. deplasate n zona cu un tanc si autoblindata T.A.B.- aspect neconfirmat; de la gara Slobozia Sud s-ar deplasa pe cmp teroristi catre Combinatul chimic, nsa dupa verificare s-a constatat ca erau muncitori navetisti care veneau la lucru n schimbul de noapte; n podul liceului de matematica-fizica Slobozia si la cosul Centralei termice situata n curtea acestei institutii s-ar afla ascunsi teroristi care ar ncerca sa atace sediul Inspectoratului M.I. - aspect neconfirmat; n turnul de apa potabila aflat n gara Slobozia Veche s-ar afla un grup de teroristi - aspect neconfirmat; n depozitul de materiale si macaraua portanta a Antreprizei de Constructii Montaj Ialomita, vecina cu penitenciarul Slobozia ar exista un grup de teroristi care ar ncerca sa elibereze detinuti - aspect neconfirmat; n subsolul unor blocuri aflate n constructie n zona Piata agroalimentara s-ar afla un grup de teroristi care ar ncerca sa atace sediul Militiei judetene situat n apropiere; n zona Spitalului judetean si a Tribunalului judetean Slobozia ar actiona elemente teroriste cu focuri de arma trase de pe blocurile nalte din jur. Asemenea zvonuri despre aparitia unor elemente teroriste au existat si n orasele Urziceni, Tandarei si Fetesti. n unele zone din municipiul Slobozia n care s-a presupus ca s-ar afla teroristi s-a actionat cu foc de catre
698

formatiuni ale M.Ap.N. si garzi patriotice avnd consecinte negative. Astfel, pe lnga producerea unor pagube materiale, a decedat prin mpuscare si un cetatean italian. De asemenea, a decedat prin mpuscare lt. maj Srbulescu Iancu de la fosta securitate judeteana, care n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989 n jurul orei 1.00 se deplasa de la domiciliu la unitate unde a fost chemat prin alarmare folosind autosalvarea nr. 31 IL 608, oprita ocazional. Asupra acesteia s-a deschis foc de catre elementele narmate aflate n dispozitivul de aparare a Politiei judetene ntruct soferul nu oprise la somatie, prilej cu care si acesta a decedat. (NOTA - Dosar S.R.I., nr. nreg. 314568/23.10/1991, fila 29). 8. La nivelul fostei Securitati Judetene Prahova (...) ncepnd cu seara zilei de 22 decembrie 1989 a nceput campania de zvonuri si dezinformare si n orasul Ploiesti. Au fost nominalizati mai multi ofiteri de securitate si militie care s-ar fi dedat la actiuni antirevolutionare si teroriste (otravirea apei, minarea barajului de la Paltinu, disparitia de armament si deplasarea n munti cu munitie si armament). Mentionam ca toti ofiterii nominalizati s-au aflat permanent n unitate. (...). Din analiza modului n care s-au derulat evenimentele n zona de operatii rezulta ca unele dintre misiunile ordonate de la C.F.S.N. local, prin comandantul militar, puteau declansa conflicte ntre cadrele fostului D.S.S. pe de o parte si fortele M.Ap.N. si revolutionari pe de alta parte. n acest sens, prezentam cteva exemple; n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 s-a primit ordin ca o grupa narmata, din cadrul Inspectoratului judetean Prahova al M.I. sa se deplaseze n zona Km 5 (partea de nord a orasului) pentru a captura sau nimici inamicul parasutat. Pentru aceasta misiune au fost trimise trei A.B.I.-uri cu echipaje formate din militari n termen si ofiteri de la fostul Batalion de securitate si ofiteri de securitate ce lucrasera pe linie de antiterorism. La sosire s-a constatat ca n zona se afla o
699

subunitate a M.Ap.N. ce se deplasa de la Cmpina catre Bucuresti. Ca urmare a calmului si prezentei de spirit s-a evitat conflictul dintre cele doua parti; n dimineata zilei de 23 decembrie 1989 a fost trimis, pentru sprijin si interventie un A.B.I. cu echipaj format din militari n termen si ofiteri de securitate specializati n lupta antirerorista la Penitenciarul Trgsor, deoarece s-a comunicat un atac terorist asupra obiectivului n cauza. La sosirea n zona s-a stabilit ca penitenciarul primise informatii ca un grup de teroristi vor ataca obiectivul. Desi conflictul a fost evitat ca urmare a faptului ca un ofiter de securitate nainte de a intra n dispozitiv, a contactat pe comandant, echipajul si A.B.I.-ul au fost retinute circa doua ore pentru verificari; n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989 s-a semnalat desant dusman parasutat n zona NegoiestiStrejnic (sud vest de orasul Ploiesti). Au fost trimise pentru interventie trupe apartinnd Batalionului de securitate si grupei U.S.L.A.. transportate de un A.B.I. La sosirea n zona indicata, trupele fostului D.S.S. au gasit un tanc si un camion cu militari n termen apartinnd Regimentului motorizat Negoiesti. Timp de mai multe minute cele doua tabere s-au suspectat reciproc. S-a evitat ciocnirea ntre cele doua parti numai datorita prezentei de spirit si calmului celor doi comandanti care au simtit nevoia de dialog si s-au cunoscut personal. Din discutia celor doi a rezultat ca nici una din parti nu stia de prezenta celeilalte n zona (...); n aceeasi noapte de 23 spre 24 decembrie 1989 s-a primit ordin de interventie la Combinatul Petrochimic Teleajen unde se semnalase un atac terorist. Echipajele celor doua A.B.I.-uri care au ajuns n zona au constatat ca nu exista nici un pericol, n schimb garzile patriotice ale combinatului fusesera avertizate ca vor fi atacate de teroristi. S-au evitat ciocnirile prin dialog si ncredere reciproca. (NOTA - Dosar S.R.I.. nr. nreg.314568/ 2199/199l, fila 36).
700

9. n luna decembrie 1989, la nivelul fostei Securitati Judetene Salaj toate cadrele fostei securitati se aflau n incinta unitatii protejate de o subunitate din cadrul U.M. 01336 Zalau, din exterior au parvenit anumite zvonuri referitoare la prezenta unor trupe mecanizate sovietice n zona Simleu, existenta unor teroristi n unele puncte din oras si altele care au creat o stare de tensiune n rndul cadrelor. n cooperare cu subunitatea militara de paza si protectie si cu sprijinul unor persoane din conducerea Consiliului Provizoriu al Frontului aceste informatii au fost verificate operativ si dezamorsata starea de tensiune. (NOTA - Dosar S.R.I. nr. nreg 3l4568/2249/199l, fila 41). 10. n legatura cu anumite dezinformari care au aparut n rndul populatiei din judetul Teleorman: raportam ca ncepnd cu seara zilei de 23 decembrie 1989 au aparut si s-au raspndit diverse zvonuri referitoare la asa-zise actiuni ntreprinse de teroristi, n aceasta categorie fiind incluse cadrele fostei securitati judetene. Primul zvon de acest fel care a generat suspiciuni asupra cadrelor, precum si reactii, atitudini si manifestari ostile fata de acestea a fost cel dupa care anumite cadre din fosta securitate judeteana ar fi otravit apa din statiile de alimentare cu apa potabila Plosca si Laceni. Pe acest fond, s-au primit telefoane de amenintare la ofiterul de serviciu, iar anumite cadre au fost agresate de civili pe strada, unele fiind luate de la domiciliu sub amenintarea armei si duse la Consiliul Judetean F.S.N. pentru a fi anchetate. (NOTA Dosar S.R.I., nr. nreg. 314568/2306/1991, fila 44). 11. La nivelul fostei Securitati Judetene Tulcea o serie de semnale receptate de unitatile militare impuneau decizii cu privire la desfasurarea unor actiuni de lupta, nsa dupa verificarile ntreprinse cu efective ale M.Ap.N., stirile respective s-au dovedit a fi zvonuri, prevenindu-se astfel producerea unor erori de comanda ce se puteau solda cu pierderi de vieti omenesti. Pna n
701

ziua de 25 decembrie 1989, s-au primit de la comandamentul garnizoanei locale mai multe mesaje prin care se facea cunoscut cadrelor fostei securitati ca din diferite directii (Marea Neagra, Delta Dunarii) se deplaseaza spre municipiul Tulcea si Aeroportul Cataloi escadrile de elicoptere. Desi s-a mentionat ca deplasarea escadrilelor a fost confirmata si de unitatea de radiolocatie Sulina ele nu si-ua facut aparitia nicaieri n judet, iar mesajele ce s-au dovedit false nu au impus actiuni care sa genereze consecinte deosebite. (NOTA - Dosar S.R.I., nr. 3l4568/2209/1991, fila 46). 12. n 22 decembrie 1989 si zilele urmatoare la fosta Securitate a judetului Vlcea au fost primite mai multe informatii care pna la urma s-au dovedit a fi false si cu scop de dezinformare a cadrelor; astfel n ziua de 22 decembrie 1989, n jurul orelor 18.00 s-a transmis telefonic prin seful Inspectoratului judetean Dolj al M.I. din partea generalului Rosu comandant al Armatei a II-a, un ordin de a deplasa grupa antiterorista n zona barajelor VidraruVidra, ntruct exista informatii ca elemente teroriste intentioneaza sa le distruga. La aparitia n zona, echipele mixte cadre-militari n termen au fost ntmpinate de o companie formata din trupe ale Garnizoanei Rmnicu-Vlcea care aveau aceeasi misiune. ntruct cele doua subunitati nu au fost informate una despre prezenta celeilalte pentru a conlucra n executarea misiunilor, a existat pericolul deschiderii focului contra formatiunii de lupta antiterorista, evitndu-se n ultimul moment, ntruct ntmplator comandantii celor doua subunitati se cunosteau; din partea anumitor elemente interesate, din diverse medii, au fost lansate mai multe stiri contradictorii din care rezulta ca ofiteri ai fostei Directii a V-a si ai U.S.L.A. ar fi deschis focul n Bucuresti si ca de fapt ei ar fi teroristii. De asemenea, au aparut zvonuri potrivit carora unii ofiteri ai fostei Securitati judetene (n special cei care au raspuns de obiectivele economice) ar intentiona sa comita acte
702

de diversiune n punctele vulnerabile din chimie, aparare si energie, motiv pentru care au fost priviti cu suspiciune si chiar amenintati. (NOTA - Dosar S.R.I.. nr. nreg. 314568/ 2295/1991, fila 48). Din cele prezentate pna acum rezulta ca actiunile de dezinformare s-au desfasurat pe aproape ntreg teritoriul tarii (cu o pondere crescuta la nivelul centrelor politico-administrative si economice mai mari, precum si al garnizoanelor de resedinta ale unitatilor militare) si au avut, n general, aceleasi obiective (panica, deruta, confuzie, provocare si altele). Rolului important al televiziunii n revolutie i se asociaza nsa, n mod nedorit si acela al transmiterii catre populatie a unor date si informatii neverificate, uneori neverosimile, cu un pronuntat caracter contradictoriu si chiar nclcit n realizarea unor actiuni militare sau civile. Astfel, fara a fi supuse unei cenzuri militare, n noaptea de 22 spre 23 si n data de 23 decembrie 1989 s-au difuzat informatii potrivit carora o coloana de blindate s-a ndreptat spre Bucuresti, dinspre Pitesti, cu intentia de a ataca capitala. S-a anuntat ca un mare numar de luptatori de la USLA (formatie antiterorista) vin sa atace Televiziunea. Au fost prezentati teroristi autentici identificati dupa un secret semn distinctiv care s-a dovedit n fapt a fi un banal sigiliu M.I., aflat asupra ofiterului retinut. Vehicularea unor astfel de stiri prin Televiziune, ca si transmiterea unor ordine cu caracter militar care se refereau la deplasarea unor coloane de blindate pe anumite itinerarii pentru a ocupa pozitii de lupta n capitala, au fost de natura sa sporeasca panica si confuzia. La aceasta trebuie adaugata reactia crainicilor de televiziune, care, n dimineata zilei de 23 decembrie au solicitat, alarmati, ajutor militar de urgenta afirmnd ca nu mai pot rezista, ca Televiziunea
703

este pe cale de a fi ocupata. Tot n aceeasi zi s-a transmis n mod repetat ca datorita aparitiei n spatiul aerian al tarii a numeroase tinte aeriene neidentificate s-a cerut ajutor militar nentrziat din partea U.R.S.S. prin ambasada, lasndu-se sa se nteleaga ca situatia militara a scapat de sub control, iar fortele Ministerului Apararii Nationale nu mai pot rezista impetuozitatii asalturilor cu care sunt confruntate. n acest context, facem precizarea ca pe linia marilor state majore ale armatei romne si Fortelor Armate ale U.R.S.S. a avut loc n dupa-amiaza si seara zilei de 23 decembrie, mai multe convorbiri telefonice din care rezulta ca armata romna nu a solicitat ajutor militar sovietic. Dupa cum se cunoaste, evolutia ulterioara a evenimentelor a confirmat ca armata si-a dovedit pe deplin atasamentul la cauza Revolutiei, reusind sa contracareze actiunile desfasurate de adversarii acesteia si sa reintroduca ordinea. Se poate aprecia ca pe fondul entuziasmului popular generat de perspectiva victoriei Revolutiei, n cadrul careia populatia a reactionat prompt, grupndu-se n jurul obiectivelor atacate, transmiterea unor astfel de stiri fara a fi supuse cenzurii militare a avut un caracter nefast cel putin din doua puncte de vedere: - pe de o parte, panica creata a condus la aparitia riscului iminent de deschidere a focului sau chiar la deschiderea nejustificata a acestuia n unele situatii; - crearea, pe de alta parte, a impresiei conform careia patria se afla n pericol, ceea ce a fost de natura ca pe fondul extraordinarului val de entuziasm, populatia civila sa intervina n zone unde se desfasurau operatiuni ale armatei si, implicit, crearea premiselor si chiar producerea de victime n rndul unor persoane nevinovate. Actiunile de diversiune executate de elementele ostile Revolutiei au prefigurat imaginea unui adversar potential care cunostea
704

dispunerea si valoarea obiectivelor militare, precum si dispozitivul fortelor luptatoare. De asemenea, se presupune cunoasterea de catre aceste elemente a structurilor, sistemelor de transmisiuni fir si radio organizate la diferite esaloane ale armatei. Acest lucru nu poate fi cunoscut dect de catre cadre ale armatei, cadre de securitate ce lucrau n domeniul militar, care stiau aproape totul despre armata, serviciile de informatii ale Tratatului de la Varsovia, ce puteau pune la dispozitie aceste date si altor armate interesate. Obtinerea acestor informatii se realiza legal sau prin actiuni de spionaj. Datele obtinute prin actiuni de spionaj, al unor servicii specializate, occidentale sau apartinnd USA, anumite categorii de informatii tehnice cu referire la armata mai puteau fi obtinute si prin actiuni de spionaj tehnic, cercetare electronica, executata terestru (din interior sau de pe teritoriul statelor interesate), aerian si naval (din interiorul sau din afara spatiului aerian sau maritim romnesc) si din cosmos. Vrem sa sustinem prin aceasta, faptul ca o astfel de diversiune nu putea fi facuta de oricine cu mijloace banale. Nu respingem faptul ca anumite interventii individuale cu sau fara intentie, nu s-au suprapus unor planuri riguros stabilite si intrate n practica. Perioada 16-22 decembrie 1989 s-a caracterizat, n principul, prin lipsa de informare a armatei, n special la nivelul unitatilor militare. Pe de alta parte, se apreciaza ca n perioada respectiva nu s-au executat actiuni de dezinformare si diversiune n cadrul unitatilor apartinnd Ministerului Apararii Nationale, situatia complicndu-se progresiv, sub aspectul dezinformarii prin mijloace fir, radio si de radiolocatie, dupa data de 22 decembrie 1989. Prezentam, n continuare, cteva cazuri concrete care demonstreaza ca prin actiuni de diversiune n retelele radio de
705

conducere si dirijare apartinnd trupelor de aparare antiaeriana a teritoriului si aviatiei militare s-a ncercat dezorganizarea conducerii fortelor si mijloacelor angajate in executarea unor misiuni de lupta, complicarea situatiei aeriene si terestre, folosirea nerationala a resurselor, schimbarea misiunilor de lupta si chiar angajarea luptei ntre mijloacele proprii. Astfel n ziua de 23 decembrie 1989 orele 08.30 un elicopter de la Alexeni, cu misiunea de cercetare a zonei Televiziunii, n zbor spre Bucuresti, la verticala localitatii Cosereni, pe fondul unui bruiaj radio de intensitate medie a primit ordin sa se deplaseze la un alt obiectiv militar (un divizion de rachete antiaeriene), pe alta directie, ntruct acesta este atacat de elicoptere inamice. n acelasi timp comandantul obiectivului militar respectiv a fost avertizat telefonic ca elicoptere apartinnd teroristilor i vor ataca, ceea ce a corespuns cu aparitia elicopterului propriu la verticala obiectivului. Asupra acestuia s-a executat foc cu armamentul de infanterie si fiind avariat, a fost obligat sa aterizeze. (Dosar Comisie, nr. nreg. 449/91, fila 7). Din raportul de lupta al echipajului elicopterului IAR-330 nr. 51 (mr. Gatu Vasile pilot principal, cpt. Trca Ionel - pilot secund, m.m. Ciobotaru Neculai - mecanic de bord si m.m. Baciu Ion tragator bord) din U.M. 02010 Tuzla retinem urmatoarele: ...n ziua de 24 decembrie 1989, ntre orele 15.30-16.20 elicopterul urma sa transporte din incinta Institutului de Marina Constanta armament si munitie la platformele de foraj maritim FORTUNA, ORIZONT si PROMETEU. Pe traiectul catre platforme se stabilise asigurarea aeriana cu o celula MIG-23 de pe aeroportul M. Kogalniceanu. Mentionam, n continuare, din raportul de lupta: ... la aterizarea pe terenul Institutului de Marina am fost ntmpinati de lt. col. Roiu (conducator de zbor la Institutul de Marina - n.n.) care mi-a comunicat ca primise
706

indicatia telefonica falsa ca vor ateriza trei elicoptere de culoare alba, iar daca vin alte elicoptere sa se deschida foc asupra lor. Zborul spre platformele de foraj a decurs normal pna am fost interceptati de celula de MIG 23. n acest moment pe frecventa de lupta a intervenit o voce necunoscuta care a anuntat pilotii celulei de vnatoare ca elicopterul ce trebuie protejat este de culoare alba si nu portocalie. Am intervenit prin radio anuntnd: Sunt helicopterul portocaliu de interventie si salvare al PETROMARULUI, de culoare portocalie, nu alba. Mentionez, de culoare portocalie, nu alba. La care, unul din pilotii de pe avioanele vnatoare recunoscnd vocea comandantului de echipaj a raspuns: Da, stiu cine esti. Vezi-ti mai departe de drum. Dupa aceasta pilotii de vnatoare ne-au parasit. Zborul a decurs normal pna la platformele de foraj, dar datorita bruiajului intens nu am reusit sa luam legatura cu conducatorul de zbor de la platforme (mr. Munteanu M.- n.n.) La aterizarea pe platforma FORTUNA, conducatorul de zbor, mr. Munteanu M., ne-a informat ca a primit naintea aterizarii noastre un apel telefonic (radiotelefonic n.n.) de la un oarecare Q.V.II cum ca elicopterul care va ateriza la platforma este de culoare alba cu numar de nmatriculare 052 si cu indicatia sa deschida foc asupra oricarui elicopter ce va ncerca o aterizare. Mr. Munteanu M. a replicat ca nu vor deschide foc ntruct nu au armamentul pe care urma sa-l primeasca de la noi. ... (Dosarul Directiei Procuraturilor Militare, nr.nreg. 1932/1990, fila 343). Consemnam, de asemenea, ca n zonele Brasov, Fagaras, Titu s-a ncercat intrarea n retelele de dirijare a elicopterelor de la I.C.A. Brasov si U.M. 01901 Titu de catre persoane care nu le cunosteau indicativele. Ca urmare, pilotii nu au executat ordinele de dirijare
707

n aer date de catre acestea. (Dosar Comisie, nr. nreg. 449/91 fila 8). n afara situatiilor prezentate, n care s-au evidentiat unele actiuni directe de diversiune n retelele radio de dirijare a aviatiei militare pe timpul ndeplinirii unor actiuni de lupta, au mai fost semnalate imixtiuni, perturbari n traficul radio, emisiuni necunoscute sau alte situatii deosebite (inclusiv bruiaj radio) n retelele radio apartinnd fostelor securitati judetene. Din datele existente la dispozitia comisiei, prezentam cteva astfel de cazuri: 1. La nivelul fostei Securitati Judetene BRASOV ... ncepnd cu 23 decembrie 1989 a fost bruiata statia de radio a Inspectoratului Judetean Brasov al M.I. si au aparut imixtiuni n traficul radio ale unor indicative care se apelau ntre ele si comunicau la intervale scurte de timp mesaje codificate compuse din cte 4-5 grupe de cifre. Dupa aprecierea lucratorilor de la statia de radio a fostului Inspectorat de Interne, aceste emisiuni puteau fi ale unor statii de emisie-receptie aflate n miscare (instalate pe mijloace auto). Continutul acestora nu a putut fi decodificat. (NOTA - Dosar S.R.I., nr. nreg. 314568/2165/ 1991, fila 12). 2. La nivelul fostei Securitati Judetene Hunedoara: ... n data de 24 decembrie 1989 la Centrul de Control Deva apartinnd de D.R.T.V. Timisoara, n jurul orei 22.20 s-a depistat o emisie radio n jurul frecventei de 157 MHz. De mentionat ca retranslatoarele M.I. erau oprite la acea data din ordinul Ministerului Telecomunicatiilor. Dupa un timp, emisia a disparut si a fost depistata o alta n jurul frecventei de 170 MHz. Din studiul traficului s-a constatat ca transmisiile erau efectuate cu modulatie n frecventa acoperite cu zgomot alb sau cu modulatii n impulsuri (n cod) cu modificarea duratei (factorului de umplere). Au fost momente cnd se auzeau clar portiuni foarte scurte - cuvinte ntr-o
708

limba straina probabil araba. Se respecta aproximativ un anumit orar, apareau seara n jurul orei 22.00, iar dimineata dispareau, n cursul zilei aparnd rar. Tehnicienii au apreciat ca ar putea fi vorba de doua radiobalize ce permiteau aterizarea cu precizie ntr-un al treilea punct din zona. Emisiunile au durat pna spre Anul Nou, scaznd treptat n intensitate, dnd senzatia de depanare a sursei. Zona probabila a fost directia N.E. de Deva spre Sacarimb, Certej. ... (NOTA - Dosar S.R.I., nr. nreg. 314568/2391/1991, fila 28). 3. La nivelul fostei Securitati Judetene Maramures: ... n ceea ce priveste traficul radio, au fost receptionate conversatii n limba maghiara pe frecventa de lucru a radiotelefoanelor din dotare, fara sa fie nsa a fi descifrate sau nregistrate mesajele respective. (NOTA - Dosar S.R.I.. nr. nreg. 314568/2209/1991, fila 31). 4. La nivelul fostei Securitati Judetene Satu-Mare: ... n traficul radio s-au produs cteva imixtiuni n special n unde ultrascurte canalul 3 si 4 afectat retelei radio M. I., unde intrau si statii din Ungaria, dar care doar bruiau frecventele noastre, discutiile lor putnd fi inteligibile, dar fara sens operativ. (NOTA - Dosar S.R.I., nr. nreg. 314568/2109/1991, fila 40). 5. La nivelul fostului Inspectoratului Judetean de Securitate Timis: compartimentul de control radio si-a desfasurat activitatea pna n dimineata zilei de 22 decembrie 1989, cnd si-a ncheiat activitatea datorita unor manifestari violente din perimetrul unde era situat sediul sau. Acest compartiment avea misiunea interceptarilor si supravegherii emisiunilor radio n gama de frecventa acoperita de aparatura din dotare (14 KHz -1000 MHz) si goniometrarii emisiunilor interceptate n gama de 1,5-25 MHz, analiznd n special, emisiunile radio necunoscute din spectrele de frecventa mentionate. Nu erau luate sub control comunicatiile radio apartinnd M.Ap.N. sau M.I. dect n cazurile izolate cnd erau
709

depistate nereguli n desfasurarea traficului. Din analiza emisiunilor radio interceptate n luna decembrie 1989 nu au rezultat, la nivelul fostei securitati judetene Timis, imixtiuni n traficul radio din zona sau alte emisiuni suspecte. Este nsa de remarcat faptul ca n perioada 16-22 decembrie 1989 au fost reduse la minim perturbarile n retelele semiduplex ale M.I. naintea acestei perioade perturbarile erau frecvente, n special pe timpul desfasurarii unor vizite oficiale n judetul Timis, cnd erau blocate canalele radiotelefoanelor aflate n dotarea organelor M.I., blocarea facnd-se prin ocuparea frecventelor de lucru de catre statii radio din Ungaria sau Iugoslavia. Absenta perturbatiilor n zilele 16-22 decembrie 1989 conduce la concluzia ca statiilor radio din exterior li s-a ordonat ncetarea emisiilor, interdictia radio permitnd astfel receptionarea clara a tuturor comunicatiilor romnesti, n scopul culegerii de informatii exacte din zona de interes. ... (NOTA - Dosar SRI, nr. nreg. 314568/2149/1991 fila 45). 6. La nivelul fostei Securitati Judetene Vaslui ... n traficul radio s-a constatat ca pe frecventa de lucru cu caracter permanent, n momentul lucrului aparea o statie perturbatoare, care transmitea texte de cifre. Nu s-a actionat pentru identificarea emitatorului si locului de transmisie, neavnd posibilitati si competenta n acest sens. (NOTA - Dosar SRI, nr. nreg. 314568/ 2158/1991, fila 47). Apreciem ca, n acelasi context, prezinta o oarecare importanta si aspectul semnalat n NOTA S.R.I. transmisa comisiei cu nr. S/9.022/1992 si anume: ... n ziua de 2 ianuarie 1990 a fost retinut la Unitatea militara 01929 Resita, alaturi de alte cadre de securitate fostul sef al Serviciului T, cpt.(r.) Berinde Florin. Cu ocazia anchetelor la care a fost supus de catre unele cadre militare ale M.Ap.N. si organe ale procuraturii militare, acesta a relatat ca, n ziua de 23 decembrie 1989, n jurul orelor 15.00, pe cnd se
710

efectuau acordurile pe scala statiei R-105, pentru mentinerea legaturii, conform celor convenite anterior, s-au auzit convorbiri n limba rusa, ce aveau intonatii puternice, de ordin. La auzul acestor mesaje lt. col. Mariuta Gheorghe de la fostul organ de militie, cel mai mare n grad dintre cei prezenti, a dat ordin sa se nchida statia pentru a nu afla si alte cadre si a nu crea o stare de panica n rndul efectivelor. Din cele relatate rezulta ca aceste convorbiri se auzeau deosebit de clar se transmiteau de aproape, fara zgomot de fond fsit sau bruiaj. Acelasi ofiter a mai relatat ca, n mprejurarile de mai sus a discutat si cu cpt. ing. Brencea Constantin, care i-a spus ca ncepnd cu 23 decembrie 1989 si ei au fost bruiati pe sistemul de transmisiuni radioreleu pe unde scurte, pe toate canalele posibile cu semnale care emit fie convorbiri n limba rusa, fie un fel de triluri muzicale, iar pe radiolocatoare au fost bruiati prin generarea unui semnal care imita tinte reale.... Din cele prezentate pna acum se poate afirma ca actiunile de dezinformare si diversiune psihologica, declansate dupa data de 22 decembrie 1989, au agresat att armata, si poate n primul rnd pe aceasta, ct si alte institutii si organisme existente n perioada respectiva sau nou create si, nu n ultimul rnd, populatia. Scopurile acestor actiuni si unele modalitati concrete de materializare a lor au fost evidentiate pe parcurs. Totodata, amploarea n timp si spatiu a actiunilor respective, marea diversitate a formelor si mijloacelor folosite, efectele obtinute si mai ales gravitatea acestora sunt, dupa parerea noastra tot attea motive de a ncerca, cu toate dificultatile inerente generate de complexitatea situatiilor cu care ne-am confruntat, sa descifram cine au fost autorii unui astfel de plan si executantii acestuia. Nu credem ca sunt ntrebari fara raspuns.

711

8.2. Cu privite la actiunile tip diversiune radioelectronica ce avut loc n perioada evenimentelor din Decembrie 1989 Vom prezenta n continuare situatiile deosebit de complexe cu care s-au confruntat, mai ales trupele de aparare antiaeriana a teritoriului, aviatia militara si marina militara - importante categorii de forte ale armatei ncepnd cu dupa amiaza zilei de 22 decembrie 1989. Pe fondul actiunilor de dezinformare si diversiune psihologica la care ne-am referit anterior, aceste categorii de forte au fost obligate sa declanseze si actiuni de lupta reale mpotriva unui adversar necunoscut. Ori se stie ca pentru marile unitati si unitatile de aparare antiaeriana (a teritoriului si a trupelor de uscat), ca si pentru aviatia de vnatoare principalul inamic este cel aerian, respectiv tintele aeriene. Potrivit reglementarilor de specialitate, tinte aeriene se considera: toate mijloacele aeriene descoperite, a caror apartenenta nu a fost stabilita; mijloacele aeriene straine care patrund n spatiul aerian al Romniei fara autorizatie de survolare; impulsurile mobile observate pe ecranele statiilor de radiolocatie, a caror provenienta nu a fost determinata; aeronave infractoare la regimurile de zbor n spatiul aerian al Romaniei. Pna la data de 21 decembrie 1989, n cadrul marilor unitati si unitatilor subordonate C.A.A.T. (Comandamentul Apararii Antiaeriene a Teritoriului) au fost luate masurile prevazute n planurile de ridicare a capacitatii de lupta a trupelor, conform ordinului ministrului apararii nationale transmis de catre Marele Stat Major, concomitent au fost aduse n cazarmi efectivele care erau detasate pentru diferite activitati n economia nationala. Totodata, n cadrul acestora si al institutiilor militare de nvatamnt apartinnd C.A.A.T. au fost organizate subunitati de interventie constituite din cadre militare, inclusiv cele cu atributii
712

nemijlocite la tehnica de lupta din nzestrare pentru a actiona, n caz de nevoie, ca subunitati de infanterie. S-au luat masuri de mentinere a tehnicii n capacitate de lupta, de ntarire a apararii antiaeriene a aerodromurilor, de paza si aparare a dispozitivelor de lupta si cazarmilor. ncepnd cu data de 22 decembrie 1989, orele 15.00 trupele de aparare antiaeriana au fost trecute n stare de pregatire de lupta corespunzatoare. Au fost luate masuri de suplimentare a mijloacelor de cercetare, fiind cuplate statiile cu cele mai mari posibilitati de descoperire, n special la naltimi mici. De asemenea, au fost trecute n regim de cercetare complexele de tragere cu artileria antiaeriana si de dirijare a rachetelor antiaeriene. Potrivit datelor obtinute de mijloacele de radiolocatie din sistemul radiotehnic al C.A.A.T. rezulta ca, ncepnd cu dupaamiaza zilei de 22 decembrie 1989, n jurul orelor 18.30, n spatiul aerian al tarii a fost creata o situatie aeriana deosebit de complexa, prin aparitia n diferite zone a unui numar tot mai mare de tinte aeriene neidentificabile. Situatia aeriana de radiolocatie din aceasta zi care cuprindea cvasitotalitatea spatiului aerian al tarii, oferea imaginea unei operatii aeriene de amploare ce se desfasura pe teritoriul national. Evolutia tintelor aeriene ncepnd cu ziua de 22 decembrie 1989 seara si n noaptea si zilele urmatoare a fost caracterizata printr-o mare diversiune n ceea ce priveste aparitia tintelor, durata, naltimea si viteza de zbor, elemente ce au determinat complicarea situatiei aeriene n conditiile n care n spatiul aerian al tarii nu evoluau aeronave proprii sau civile.
713

O asemenea situatie aeriana complexa, existenta mai ales n perioada de maxima intensitate a actiunilor de diversiune radioelectronica, ntre 22 si 25 decembrie 1989, a surprins ntr-o oarecare masura comandamentele si unitatile din apararea antiaeriana, aviatie si marina, att prin ineditul si amploarea actiunilor de combatere ce trebuiau desfasurate, ct si pentru faptul ca, datorita mprejurarilor cunoscute, elementele ostile revolutiei stiau aproape totul despre modul de organizare, nzestrare, pregatire si chiar de actiune ale armatei. Apreciem ca diversiunea radioelectronica s-a realizat n principal, prin executarea bruiajului de radiolocatie, de imitare a tintelor aeriene. La aceasta se mai pot adauga existenta si evolutia n diferite zone ale tarii a unor tinte aeriene, luminoase sau altor aparate de zbor tip aeromodele ceea ce a complicat situatia aeriana generala si ngreuiat procesul de luare a deciziilor viznd combaterea acestor tinte. Aceste doua feluri de diversiune aeriana, cea de simulare pe tehnica de cercetare ct si tintele luminoase, observate vizual, au putut fi facute de pe teritoriul tarii, sau din afara lui, paralel cu granita, sau din cosmos. Dintr-o simpla analiza a hrii n care sunt nsemnate aceste evenimente se poate trage concluzia concreta a unei diversiuni electronice straine venite din partea unor vecini. Tot att de evident este si un plan bine coordonat al acestor actiuni interne si externe. Mentionm si faptul ca nainte de revolutie, n lunile august si noiembrie 1989 sau pe timpul unor zboruri de importanta deosebita, n zonele Craiova, Arad, Pitesti au aparut pe ecranele
714

radiolocatoarelor de observare numeroase tinte aeriene, reprezentate prin 1-2 mesaje (topari), dar cu caracteristici de zbor asemanatoare celor observate ulterior, n perioada 22-27 decembrie, constituind, probabil o repetare si verificare a eficacitati unor mijloace de bruiaj specializate. Totodata, n perioada 08-12 decembrie 1989 au fost observate n zona Mangalia pe timp de noapte, cteva tinte aeriene luminoase cu aspect si evolutie asemanatoare celor ce au actionat pe timpul revolutiei. Revenind la problemele pe care le analizam, rezulta ca din totalul de peste 1900 semnale de tinta, nregistrate pe plansetele din punctele de comanda ale marilor unitati de aparare antiaeriana a teritoriului si Punctul de Comanda Principal al C.A.A.T. n perioada 22-25 decembrie 1989, rezulta un maxim de aproximativ 46% n ziua de 22 decembrie, numarul tintelor diminundu-se considerabil pna n data de 25 decembrie. Densitatea semnalelor de tinta aeriana, n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 si n urmatoarele doua nopti, concretizata n descoperirea simultana prin radiolocatie a 30-60 tinte aeriene, a constituit elementul surpriza, n conditiile n care se cunostea ca n spatiul aerian nu evoluau aeronave proprii. Totodata, la momentul respectiv, nu existau date care sa conduca la ideea simularii tintelor aeriene. n anumite zone, dupa acelasi criteriu al densitatii tintelor, aceasta prezenta valori mai mari n Dobrogea, Cmpia Romna, Banat si n zonele de vest si nord-vest ale Transilvaniei, zone care din punct de vedere militar constituiau obiective pentru un eventual desant aerian. Pe timpul zilei numarul tintelor aeriene scadea considerabil acestea fiind descoperite, de regula, la distante relativ mari fata de unele unitati de radiolocatie. O separare a numarului de tinte n raport cu timpul de evolutie al acestora, rezulta ca din 1336 tinte aeriene reprezentnd 2/3 din
715

numarul total - au avut timpul de evolutie sub 5 minute, restul evolund pe durate de timp diferite, majoritatea ntre 15 si 60 minute si foarte putine pna la 120 minute. n procente, timpul de evolutie al tintelor aeriene al caror traiect depasea durata de 5 minute, rezulta ca ponderea o detin tintele pentru care durata traiectului era n jur de 15 minute, n oricare din zilele perioadei analizate, adica 22-25 decembrie 1989. Pentru aceasta perioada, considernd ca tintele aeriene apareau ndeosebi noaptea, n ecartul de timp de la orele 18.00-06.00, se poate aprecia ca media procentuala a timpului de evolutie era de aproximativ 68-70% n cazul tintelor cu evolutie de pna la 15 minute, aprox. 75% pentru cele cu durata pna la 30 minute si cel mult 10% n cazul duratelor de evolutie de 60 minute sau mai mari. Faptul deja semnalat ca numarul tintelor descoperite prin radiolocatie era considerabil mai mare noaptea dect ziua n care au fost luate n calcul numai tintele ce au evoluat pe traiecte ce depaseau ca durata 5 minute. n timp ce numarul tintelor descoperite si urmarite pe timpul noptii, n perioada mentionata, a scazut aproape exponential (de la 259 tinte n noaptea de 22 spre 23 decembrie, 12 la 28 tinte n noaptea de 25 spre 26 decembrie), numarul tintelor semnalate ziua a crescut (de la 6 la 23 corespunzator zilelor de 22 si 25 decembrie). Referitor la naltimea de zbor a tintelor aeriene semnalate pe ecranele statiilor de radiolocatie, aceasta a fost variabila, de la sub 100 m pna la 2000-3000 m. n intervalul 22-26 decembrie 1989, valoarea medie procentuala a numarului de tinte, pe game de naltimi de zbor este urmatoarea: pna la naltimea de 500 m au evoluat aprox, 70% din tintele descoperite; ntre 500m si l000m aprox. 12%; ntre 1000 si 1500 m aprox. 47%; ntre 1500 m - 2000 m, aprox. 5%; ntre 2000m si 3000m - aprox. 8%. Rezulta ca n majoritatea lor, tintele evoluau la naltimi mici, sub 1000 m.
716

Este important de subliniat faptul ca analizndu-se datele primite de la statiile de radiolocatie din sistemul radiotehnic sau din cadrul unitatilor de artilerie si rachete antiaeriene apartinnd C.A.A.T., s-a ajuns la concluzia ca tintele aeriene descoperite prezentau caracteristici de zbor asemanatoare elicopterelor (viteza de deplasare 150-300 km/ora, naltime de zbor variabila, n plafoanele specifice acestora, de la cteva zeci de metri pna la 2000 m - 3000 m evolund n formatii de 2-8 tinte si pe traiecte de zbor cu durata, n general, de ordinul zecilor de minute. Asa cum am aratat, principalele zone ale tarii n care au evoluat tintele aeriene descoperite prin radiolocatie au fost DOBROGEA, CMPIA ROMNA, BANAT si partea de vest si nord-vest a TRANSILVANIEI. Mai concret, tintele au evoluat n principal n jurul unor localitati importante din tara ca BUCURESTI, CONSTANTA, TIMISOARA, GALATI, CRAIOVA, PITESTI, n alte zone precum FETESTI, IANCA, DEJ, ODORHEI, SALONTA sau n zonele fondurilor de vnatoare speciale ale fostului dictator, n interiorul carora s-a remarcat o reluare ciclica privind aparitia, evolutia pe un anume traiect si disparitia tintelor. Retine atentia faptul ca n perioada 22-25 decembrie 1989 n zona BUCURESTI au actionat zilnic tinte. n zonele CONSTANTA, FETESTI, TIMISOARA au aparut tinte cu densitate mare numai trei zile respectiv 23-25 decembrie, iar n zona GALATI numai doua zile 23 si 24 decembrie. n timp ce numarul tintelor ce actionau zilnic n zona BUCURESTI a scazut n intervalul 22-25 decembrie de circa patru ori, numarul celor din zona TIMISOARA a crescut n perioada 23-25 decembrie de aprox. 3,5 ori. Descoperirea si urmarirea prin radiolocatie a tintelor aeriene, n raport cu posibilitatile tactic-tehnice ale mijloacelor specifice din nzestrare, s-a realizat cu statii de radiolocatie ce lucreaza n game
717

de frecventa diferite (metrica, decimetrica, centimetrica). Dupa cum rezulta din analiza, n majoritatea lor semnalele de tinta aeriana (61%) au fost furnizate de statiile de gama metrica si, n mai mica masura (33%) de cele din gama centimetrica. Ori, n conditiile existentei n spatiu a unui aparat de zbor sau alt mijloc capabil sa reflecte energie electromagnetica, descoperirea si urmarirea acestuia se realizeaza de catre oricare statie de radiolocatie n functiune, indiferent de gama de frecventa n care lucreaza, cu conditia ca aeronava sau mijlocul respectiv sa se plaseze n cmpul de descoperire al statiei. Am facut aceasta mentiune ntruct, n perioada respectiva, trupele radiotehnice s-au confruntat cu situatii inedite, fie ca una sau mai multe tinte aeriene aflate n posibilitatile de descoperire si urmarire ale mai multor tipuri de statii, de game diferite, aflate pe aceeasi pozitie sau n raioane apropiate au fost descoperite numai de catre un anume tip de statie, fie ca descoperirea unei tinte se realiza n afara posibilitatilor reale de descoperire ale statiei respective, deci la distante ce depaseau parametrii normali de descoperire, iar alte statii care trebuiau sa le descopere n limitele posibilitatilor lor tactice-tehnice nu au reusit aceasta. Odata cu aparitia unor astfel de situatii, la care se adaugau imposibilitatea determinarii altitudinii de zbor a unor tinte, forma specifica pe ecranele radiolocatoarelor si o anume periodicitate de aparitie si disparitie a unor semnale din aceleasi zone, specialistii din trupele radiotehnice, dar si cei din unitatile de rachete antiaeriene si de aviatie, ncepnd cu ziua de 23 decembrie 1989 si-au ntarit convingerea asupra caracterului artificial al semnalelor si au actionat n consecinta. Pna la aceasta data nsa ncepnd din ziua de 22 decembrie 1989, orele 19.30, din ordinul comandantului apararii antiaeriene a teritoriului au fost declansate actiunile de lupta mpotriva tintelor aeriene care intrau n posibilitatile de nimicire (foc) ale tehnicii din
718

nzestrare. Astfel, n perioada 22-25 decembrie 1989, s-au executat 52 iesiri aviatie de vnatoare, 26 iesiri elicoptere si 1194 trageri cu artileria, mitralierele si rachetele antiaeriene. Au fost lansate 58 rachete antiaeriene de diferite tipuri, din care peste 60% au explodat la tinte, la parametrii determinati de mijloacele de radiolocatie, ceea ce demonstreaza existenta unor obiecte zburatoare sau faptul ca s-a executat bruiaj eficace asupra focoaselor radio ale rachetelor, provocnd explozia acestora. Din cele 52 iesiri aviatie de vnatoare, numai n 5 s-au descoperit cu ajutorul radiolocatorului de bord una sau mai multe tinte. Desi existau conditii de interceptare a tintelor, aceasta nu a fost posibila datorita bruiajului executat asupra radiolocatoarelor de la bordul avioanelor de vnatoare si, ca urmare, tintele sareau din ncadrare iar pe panoul de comanda din cabina pilotului se aprindea becul bruiaj activ. n urma analizei actiunilor de lupta din noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 s-a ajuns la concluzia ca tintele aeriene sunt imitate. S-a ordonat ncetarea tragerilor cu rachete antiaeriene, iar tragerile cu mitralierele antiaeriene si artileria sa se execute pe tinte aeriene observate vizual (cu aparatura optica sau TV) si cu un pronuntat zgomot de motor. n urma actiunilor antiaeriene nu s-a gasit, pna n prezent, nici o epava din tinta aeriana doborta. Tintele aeriene care au actionat n zonele de nimicire (foc) ale artileriei si rachetelor antiaeriene nu au bombardat sau atacat subunitatile aflate n dispozitiv de lupta, ci numai au executat survolarea zonelor respective si bruierea unor mijloace radioelectronice dispuse la sol. Ideea simularii electronice a unui numar mare de tinte aeriene cu caracteristici de zbor asemanatoare elicopterelor este sustinuta si de NOTA semnata de seful de stat major al aviatiei militare la acea data - gl. lt. Ionescu Gheorghe, pe care o transcriem: n seara zilei de 22 decembrie 1989, n jurul
719

orei 23.30, prin telefonul guvernamental, dupa ce m-am prezentat, am fost observat dur de gl. col. Vlad astfel: ... tovarase general, de ce nu doborti puhoiul de elicoptere care zboara n toata tara? Ce asteptati?" I-am raspuns: Tovarase general ce sa doborm daca pilotii nostri, vnatorii si elicopteristii pe care i-am decolat si trimis n zonele indicate de trupele radiotehnice pe indicatoarele optice circulare ca fiind elicoptere, nu vad nimic, nici urma de elicopter. ...Cum asa? Nu se poate ... Atunci am sa ma adresez gen. Mocanu, sa le doboare dnsul! Am raspuns: Foarte bine faceti deoarece dnsul are si trupele radiotehnice si trupele de rachete si artilerie antiaeriana" (Dosarul Directiei Procuraturilor Militare, nr. nreg. S/10168/ 1991, fila 153). Analiza ulterioara a evolutiei tintelor aeriene n cadrul marilor unitati de aparare antiaeriana a teritoriului a confirmat constatarea initiala ca o anumita repetare n evolutia tintelor, asemanatoare unor scenarii folosite la aplicatii si antrenamente se ncadreaza ntr-o operatiune de simulare a unei situatii aeriene complexe. Pentru a ngreuna nsa analiza situatiei si luarea deciziilor, conjugat cu evolutia tintelor aeriene, fortele ostile Revolutiei au executat atacuri terestre asupra divizioanelor de rachete si artilerie antiaeriana, unitatilor radiotehnice de aviatie si din trupele de uscat, fapt ce a determinat ca o parte nsemnata din militarii echipajelor de la statiile de radiolocatie, de cercetare electronica si din punctele de comanda sa fie folositi la apararea terestraa Fortele atacatoare foloseau armament automat de diferite calibre, iar n unele situatii au ntrebuintat si aparatura de imitare a focului
720

cu scopul de a crea panica n rndul aparatorilor si o imagine falsa privind existenta unor forte teroriste numeroase. Atacuri mai intense au fost semnalate asupra unitatilor de aparare antiaeriana dislocate n regiunile muntoase si deluroase, precum si asupra celor din garnizoanele Craiova, Timisoara, Bucuresti. M.M. Haisuc Ioan din U.M. 01039 Timisoara n raportul nregistrat la nr. 156 (adresat comandantului unitatii) relateaza: ... La data de 23 decembrie 1989, n jurul orelor 19.30 cnd executam cercetarea spatiului aerian am observat pe I.O.C. (indicator de observare circulara - n.n.) aparitia unui numar de 8 tinte care zburau ntr-un cerc ntre 330360, la o distanta cuprinsa ntre 40-60 km de statie. n jurul orelor 21.00 aceste tinte au disparut, iar la ora 21.10 a aparut alta pe linia pe azimut 150 si distanta 45 km care se deplasa pe acelasi azimut spre locul de amplasare a statiei... Raportez ca acelasi azimut si la aceeasi distanta au mai aparut nca trei grupuri de tinte care la rndul lor aveau n compunere fiecare cte doua tinte, care s-au deplasat pe acelasi traseu ca tinta care a aparut la ora 21.10, iar n final dispareau pe azimut 150 si distanta 20 km. n momentul cnd prima tinta ajungea la distanta de 20 km si azimut 150 ele dispareau si automat aparea alta tinta la azimut 150 si distanta 45 km. n data de 25 decembrie 1989, ora 19.15 am descoperit un grup de 6 tinte care zburau ntr-un cerc cuprins ntre azimut 1150 si 1300 la o distanta ntre 50 si 100 km fata de locul de dispunere a statiei... (Dosarul Directiei Procuraturilor Militare, nr. inreg. S/78/1992). Frt. Ionas Sorin din Bt. l a U.M. 01039 Timisoara, ndeplinind la data respectiva functia de servant la tunul a.a. S 57 mm S.60 declara urmatoarele: n data de 23 decembrie 1989 orele 21.10 n timp ce participam la actiunile de lupta ale subunitatii am descoperit existenta unei tinte aeriene pe directia sud-est semnalate
721

sub forma unor puncte luminoase difuze colorate n rosu, verde si galben. Acestea executau manevre n directie si naltare cu viteze mici de deplasare. La ordinul comandatului de baterie am deschis focul asupra tintei respective tragnd 11 lovituri. La putin timp aceasta tinta a executat o manevra n azimut disparnd pe directia est. De asemenea, declar ca n data de 24 decembrie 1989, ora 07.15 si-au facut aparitia pe directia vest 3 tinte aeriene semnalate la fel ca si celelalte. Am primit ordin sa deschidem focul asupra uneia din cele 3 tinte si dupa tragere a 3 lovituri, tinta a executat o manevra n naltare survolnd spatiul aerian pe deasupra bateriei n directia nord-est. La fel, n data de 25 decembrie 1989, ora 20.20 am descoperit existenta altei tinte asemanatoare n directia sud-est si am primit ordin de tragere. Dupa tragere a 2 lovituri tinta a disparut n directia est. Cele declarate de frt. Ionus Sorin sunt sustinute si de catre cap. Preda Gabriel, comandant al grupei cercetare n aceeasi subunitate. (Dosarul Directia Procuraturilor Militare, nr. nreg. S/78/1992). Lt. col. Buiculescu Marin din Comandamentul Aviatiei Militare declara, printre altele: ... Ceea ce pot eu sa spun este ca am avut un contact vizual cu un soi de obiecte zburatoare, cu niste caracteristici particulare. Modul de manifestare al acestora a fost urmatorul: au aparut att n noaptea de 22 spre 23 decembrie, ct si n seara zilei de 23 decembrie 1989, ct am fost eu acolo. Era vorba de un punct luminos de culoare portocaliu-rosiatica cu altitudinea maxima (asa cum am apreciat-o eu) 150-200 m si viteza de deplasare de circa 250 km/h. Traiectoria era rectilinie si uniforma. Directia de deplasare era localitatea Poiana spre Boteni, Bildana spre Boteni si respectiv Braniste catre Boteni. Alternativ am perceput aceste trei directii. La un moment dat ajungnd la verticala aeroportului (aeroportul Boteni-Titu - n.n.) cam la 3-2 km de verticala mea se producea un glob luminos (n
722

genul unei arderi de pulberi de magneziu) rezultnd o emanatie luminoasa deosebit de puternica, ce se facea resimtita pna la nivelul solului, putndu-se distinge obiectele de pe teren, dupa care semnatul luminos disparea. Acestea sunt niste constatari pe care eu le-am facut personal. Att deplasarea ct si arderea puternica, n mod curios, nu erau nsotite de zgomot... (Dosarul Directiei Procuraturilor Militare, nr. 59/P/1990). Lt. col. Dudas Ioan din U.M. 01941 M.Kogalniceanu referindu-se la situatia aeriana si terestra din zona aeroportului n perioada analizata, sustine urmatoarele: ...n noaptea de 23 spre 24 si 24 spre 25 ncepnd cu ora 12.00 pna n jurului orei 20.00 era o avalansa de tinte aparute pe ecranele radiolocatoarelor; ne lasau n pace de pe la 20-21 pna n jurul orei 02 noaptea. De la doua noaptea pna la patru dimineata sau chiar cinci si jumatate aparea iarasi avalansa de tinte pe ecranele radiolocatoarelor. n prima faza nu ne-am dat seama despre ce este vorba, prima data asta s-a ntmplat n noaptea de 23 spre 24 n jurul orei patru. La o distanta relativ mica fata de aerodrom, 10-15 km dupa care eram nedumeriti pentru ca veneau formatii de cte 2-3 sau 10-15 elicoptere cu viteza mica, pericol de atac permanent si atunci am pus pe harta punctele succesive de deplasare a tintelor respecte si am constatat ca de fapt semnalele veneau de pe caile de acces din jurul aerodromului, adica de pe drumurile de tara, de pe sosea, de pe calea ferata. La un moment dat punnd una din tinte de-a lungul unor puncte succesive aceasta urmarea exact traseul caii ferate de la Medgidia spre Tulcea. Va spun, inclusiv curbele respective n teren; atunci am cerut nca o problema, daca tintele respective intra pe ecranele tuturor statiilor de radiolocatie... semnalul de tinta intra, dar numai pe anumite benzi si nu luam n considerare dect semnalele luminoase care apareau pe toate ecranele de radiolocatie. Punctul de comanda de la Kogalniceanu este la vreo 10-15 m mai
723

sus si am urcat sa vedem si se vedeau pe drumurile de acces, ca de asta v-am spus ca am facut corelatia imediata ntre ceea ce aparea pe ecranele de radiolocatie si deplasarea lor, daca veneau dinspre Sitorman spre Nazarcea unde este soseaua aceea laterala ntre drumul Tulcei si drumul Kogalniceanu si sesizam o tinta n zona respectiva pe ecranul radiolocatoarelor, ca o formatie de 45 elicoptere, ne urcam la punctul de comanda - n.n. aceasta se deplasa n ritmul n care se deplasa un autoturism pe soseaua respectiva si asa am ajuns la concluzia ca de fapt este simulare... (Dosar Comisie - stenograma rezultata din audierea n fata comisiei). Pregatirea si ducerea actiunilor de lupta aeriene si terestre s-au executat ndeosebi noaptea, probabil cu forte si mijloace aflate n zone respective sau dislocate pe timpul desfasurarii acestora. Actiunile aeriene au fost declansate real sau imitat din interiorul tarii de regula din aceleasi zone. n acelasi scop consideram ca au fost folosite mai multe categorii de mijloace, astfel: - tinte aeriene false imitate activ cu ajutorul unor statii portabile speciale pentru bruiaj de radiolocatie de imitare, utilizate de persoane cu o instruire minima din apropierea unitatilor radiotehnice, de rachete si artilerie antiaeriana. Cu astfel de mijloace se poate receptiona impulsul de sondaj de radiolocatie si emite, pe aceasta baza, alte impulsuri cu ntrziere variabila, imitnd n acest fel deplasarea n distanta a tintelor pe diferite directii; - tinte aeriene false imitate cu ajutorul unor minielicoptere si baloane autopropulsate, cu posibilitati de reproducere a luminilor de pozitie dirijate prin radio de la distanta sau cu zbor programat. Acestea erau lansate si dirijate, probabil, din zone cu acces limitat sau din padurile din apropierea unitatilor de aparare antiaeriana, de aviatie si de marina cu ajutorul unor mijloace radio portabile sau
724

dispuse pe autovehicule. Aceste tinte erau nzestrate cu dispozitive de autodistrugere; - tinte aeriene false imitate pasiv prin reflectoare poliedrice atasate baloanelor de sondaj meteo lansate de pe teritoriul tarilor vecine si care, n deriva, au survolat, n special, partea de vest a tarii. Accentuam asupra acestei ipoteze ntruct, n ultima decada a lunii decembrie 1989 au fost semnalate si recuperate foarte multe asemenea sonde meteo, ntr-un numar mult diferit fata de alte perioade; - tinte aeriene reale constituite din elicoptere sau avioane de transport infractoare care au survolat teritoriul tarii sau au executat misiuni n diferite zone, la naltimi mici, sub 200-300 de metri, deci sub posibilitatile de descoperire ale sistemului radiotehnic din apararea antiaeriana a teritoriului. Cea mai mare parte dintre acestea au zburat urmnd cursul norilor, soselelor si cailor ferate, ocolind zonele de foc ale mijloacelor de aparare antiaeriana, fiind prevazute cu aparatura de vedere si de navigatie pe timp de noapte si la joasa naltime. Dupa parerea noastra, asemenea ipoteze necesita continuarea investigatiilor si a cercetarilor de specialitate, cu att mai mult cu ct la ora actuala, cu exceptia unor resturi de sonde meteo prevazute cu reflectoare poliedrice, lipsesc probele sau dovezile materiale care sa certifice ipotezele respective. Suntem convinsi ca organele de specialitate din cadrul Ministerului Apararii Nationale, alte organisme si institutii, pe baza propriilor analize si cercetari vor continua investigatiile necesare pentru clarificarea situatiilor cu care s-au confruntat.

725

9. UNELE DATE PRIVIND RETINEREA, PROCESUL SI EXECUTIA CUPLULUl DICTATORIAL (difuzarea filmului) Dupa sfatul mai multor persoane si n special a gl. lt. Victor Stanculescu, cuplul prezidential a parasit incinta sediului folosind n acest scop un elicopter aterizat pe cladire si care dupa unele opinii (gl. Neagoe) a fost chemat pentru evacuarea cuplului dictatorial de gl. lt. Stanculescu. Detalii asupra actiunii au fost descrise n subcapitolul ce se refera la actiunile revolutionare desfasurate n Bucuresti n perioada 16-22 decembrie 1989. Se impun cteva precizari: pentru salvarea cuplului prezidential ncepnd cu orele 11.33-11.35 au fost ridicate n aer 4 elicoptere, ca urmare a ordinului col. Tenie, comandantul unitatii de elicoptere. Deplasarea elicopterelor pe traseu s-a facut separat urmnd ca unul dintre acestea sa aterizeze n Piata Palatului pentru a lua la bord cuplul prezidential. Ajuns primul n zona fostului C.C. al P.C.R. elicopterul 203 pilotat de lt. col. MalutanVasile a raportat ca aterizarea n Piata Palatului este imposibila datorita multimii adunata n acea zona. Ca atare, s-a dispus aterizarea pe cladire. Dupa ce a efectuat un tur asupra zonei, elicopterul mentionat a stat n aer circa 10 minute si a primit ordin sa aterizeze singur pe cladirea fostului C.C. Dupa aproximativ 20 de minute de asteptare au aparut garzile de corp ale dictatorului, respectiv Rusu Marian, Vasile Talpeanu, David Aurel si Florin Rat mpreuna cu sotii Ceausescu. Totodata a venit si Emil Bobu si Manea Manescu. Din cei prezenti au urcat n elicopter sotii Ceausescu, Emil Bobu, Manea Manescu si cei doi ofiteri din garda de corp, Rusu Marian si Rat Florin. Din declaratia lt. col. Malutan Vasile rezulta: ..s-au urcat buluc n elicopter . (pag. 21)... mi-a indicat sa merg catre Snagov ... (pag. 26).
726

Dupa aterizarea la Snagov n zona cladirii noi, s-a luat legatura cu Comandamentul Aviatiei Militare pentru a se solicita doua elicoptere mari cu trupe pentru nsotire. ntr-o convorbire purtata de catre pilotul lt. col. Malutan cu col. Tenie, familia Ceausescu nefiind de fata, acesta i-a comunicat: Vasile fii atent ca din momentul de fata nu se mai ridica nici un elicopter! Asa ca orienteaza-te ... (Declaratie Malutan pag. 31) Dupa mai multe ncercari de sustragere pilotul Malutan a fost obligat sa renceapa calatoria avnd de asta data la bord cuplul Ceausescu si cei doi militari aghiotanti. Initial, dictatorul a dispus sa se deplaseze catre Boteni, iar ulterior a precizat spre Pitesti. Motivnd ca au fost depistati de radiofrecventa terestra si ca vor putea fi loviti antiaerian elicopterul a debarcat persoanele ce le transporta lnga soseaua nationala n apropiere de Boteni. n acest sens lt. col. Malutan declara: ... am fost depistati de radiolocatie, vom fi pulverizati dintr-un minut n altul... (pag. 42) ... se vede Boteniul ... aterizeaza lnga sosea ... (pag. 43). Dupa debarcarea personalului transportat, Nicolae Ceausescu a atras atentia pilotului ... vezi nu spui nimic, unde suntem si ce facem.... n concluzie, dupa decolarea elicopterului Nicolae Ceausescu a trecut prin zona aeroportului Otopeni si s-a deplasat la Snagov, unde dupa luarea n pripa a unor obiecte si-a renceput calatoria catre Trgoviste, realiznd totodata un ocol pe deasupra aeroportului Otopeni, probabil dorea sa vada daca avionul sau prezidential era pregatit pentru un nou zbor sau decolase deja catre pista de aterizare de pe autostrada Bucuresti-Pitesti. Oarecum linistit ca totul era pregatit, l-a ndreptat pe directia TituTrgoviste. Datorita istetimii pilotilor, care au explicat dictatorilor ca continuarea drumului cu elicopterul este nesigura, datorita actiunilor de cercetare si descoperire efectuate de la sol,
727

elicopterul putea fi n orice clipa lovit antiaerian, sugerndu-se ideea continuarii deplasarii prin mijloace terestre. n acest scop persoanele transportate, respectiv cei doi dictatori si aghiotantii lor, au fost debarcati. Dupa debarcare, cei doi aghiotanti au plecat n cautarea unor mijloace de transport, care sa asigure continuarea drumului celor doi dictatori. Folosindu-se de un autoturism particular, se pare Mercedes alb, s-a deplasat pna n satul Vacaresti unde a schimbat masina cu o Dacia rosie. n continuare, cei doi dictatori au fost transportati pna n apropierea Centrului de Protectie a Plantelor din Trgoviste, de unde au ncercat sa ia legatura telefonica cu reprezentantii unor organe locale, considerate de ei fidele. Din unele declaratii rezulta ca Nicolae Ceausescu ar fi reusit sa ia legatura cu prim-secretarul de la Trgoviste - Gavanescu. n jurul orei 13.45 -14.00 la ofiterul de serviciu a Militiei Judetene Dmbovita s-a prezentat un cetatean, care de fapt era ultima persoana ce transportase cu autoturismul pe sotii Ceausescu si i parasise n zona localitatii Ulmi si care a informat ca sub pretextul lipsei de carburanti i-a abandonat pe cei doi n fata Centrului de Protectie a Plantelor, situat n afara localitatii. Lund cunostinta de aceasta informatie, cadrele de militie plt. Paise Constantin, sg.maj. Enache Ion, sg. maj. Saftoiu Ion, sg. maj. Furaliu Dan si plt. Osman Andrei, toti de la militia judeteana Dmbovita, s-au deplasat n zona folosind doua autoturisme din dotarea unitatii (o Dacie si un Aro), unde, sub pretextul asigurarii protectiei i-au urcat n masini si folosind cai ocolitoare i-au transportat la sediul Inspectoratului M.I. din Trgoviste.
728

Pe traseu la intersectia soseaua Gaiesti cu strada Laminorului, unde se afla un grup mare de manifestanti, mai multe persoane au observat pe bancheta din spate a Daciei pe sotii Ceausescu si au pornit n urmarirea acesteia folosind un alt autoturism, tot Dacia. Ajunsi pe podul de cale ferata din spatele sediului Militiei Judetene, subofiterii au observat un alt grup masiv de cetateni ce stationau la intrarea n institutie si ca urmare a renuntat la patrunderea n unitate, continundu-si deplasarea. La urmatoarea intersectie, turismul cu sotii Ceausescu a fost obligat sa opreasca datorita semaforului ce trecuse pe culoarea rosie. n acest timp Dacia ce o urmarea, a lovit din spate masina militiei. Dupa o cursa n plina viteza, masina politiei a reusit sa scape de urmaritori parasind municipiul, iar de pe raza comunei Bucsani a intrat n legatura prin statia radio de pe autoturism, cu dispeceratul militiei Judetene, primind informatia ca n jurul orelor 17.00 manifestatia din fata militiei luase sfrsit, multimea parasind zona. Ca urmare la lasarea ntunericului, deci catre orele 17.45, cuplul dictatorial a fost predat la sediul militiei lt. col. Colt Stefan, ce se afla la comanda acestei institutii. Aici ofiterul i-a perchezitionat corporal si li s-a adus la cunostinta ca sunt arestati. Apreciind ca nu dispune de forte suficiente pentru apararea celor doi arestati lt. col. Colt Stefan a solicitat ajutor U.M. 01303, apartinnd M.Ap.N.-ului, situata n imediata vecinatate. n jurul orelor 18.30 cei doi au fost transferati n cazarma U.M. 01417 de catre mr. Ion Mares din U.M. 01378, ajutat de lt. col. (M.I.)Gheorghe Dinu si alti militari si subofiteri de militie. Actiunea s-a desfasurat sub protectia unei subunitati de interventie
729

apartinnd U.M. 01417. Dupa ajungerea n unitate, cuplul dictatorial a fost instalat ntr-un birou al comandamentului unitatii, lundu-se masuri de paza a ncaperii. n baza ordinului gl. Militaru, ministrul apararii nationale, la orele 9.00 s-a constituit grupa de interventie si paza formata din 8 parasutisti care mbarcati n doua elicoptere, unul comandat de mr. Cristian Mateiciuc si al doilea de cpt. Mircea Militaru au fost transportati initial la Bucuresti pe stadionul Ghencea. n jurul orelor 10.15 n cele doua elicoptere s-au mbarcat gl. lt. Stanculescu Victor, Virgil Magureanu, Gelu Voican Voiculescu, ofiteri de justitie, un ofiter medic si alti nsotitori. Dupa decolare, cele doua elicoptere s-au ndreptat spre Ploiesti unde au facut jonctiunea cu alte trei elicoptere de nsotire. Cele cinci elicoptere s-au ndreptat spre municipiul Trgoviste, unde doua dintre acestea au aterizat n incinta U.M. 01417, iar celelalte trei (cele de nsotire) pe terenul de instructie militara. La debarcarea din elicopter au fost luate masuri severe de paza nemijlocita a celor noi sositi. Un ofiter, cpt. si doi subofiteri, toti parasutisti, au primit misiunea de paza nemijlocita a cuplului, iar ceilalti parasutisti s-au dispus n dispozitiv de supraveghere. Pe timpul ct Nicolae si Elena Ceausescu au fost retinuti n incinta U.M. 01417 Trgoviste, ei au fost mutati periodic cnd ntr-un birou, cnd ntr-o autospeciala punct de comanda, cnd ntr-un T.A.B., care se deplasa prin incinta cazarmii. La coborrea din T.A.B. un ofiter a condus pe cei doi dictatori ntr-o ncapere amenajata ca punct medical. Dupa executarea examenului medical de rutina, cei doi au fost introdusi ntr-o sala unde urma a se desfasura procesul.
730

De mentionat ca n ziua de 24 decembrie 1989, s-a hotart constituirea unui Tribunal Militar Exceptional n vederea judecarii sotilor Ceausescu. Din nsarcinarea M.Ap.N., de organizarea procesului s-a ocupat gl. lt. Victor Stanculescu. n ordonanta Directiei Procuraturilor Militare emisa n 24 decembrie 1989, sotii Ceausescu sunt acuzati de infractiuni prevazute la articolele 162, 163, 165 si 357 Cod Penal (subminarea puterii de stat, a economiei nationale, efectuarea actelor de diversiune si genocid). Rechizitoriul Directiei Procuraturilor Militare din 24 decembrie 1989 cu privire la inculpatii Nicolae si Elena Ceausescu constata urmatoarele: ...n calitatile ndeplinite pe linie de stat si de partid, au actionat direct si premeditat, n scopul de a distruge poporul romn si nationalitatile conlocuitoare, supunnd ntreaga colectivitate de oameni din tara noastra la conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugerea fizica si ordonnd sa se traga n masele de demonstranti care au manifestat pasnic, n mai multe orase din tara n perioada 16-22 decembrie 1989. Inculpatii, mai mult dect att, au ordonat desfasurarea de actiuni armate care au slabit puterea de stat, au distrus si adus n stare de nentrebuintare uzine, instalatii, cai de comunicatie aducnd astfel atingere securitatii statului si au folosit o organizatie din cele prevazute n art.145 din care pentru subminarea economiei nationale asa cum rezulta din probele existente la dosar. Nu ne propunem a detalia procesul, problema fiind foarte cunoscuta, ci doar precizam ca, dupa citirea sentintei de condamnare la moarte, celor doi dictatori li s-au legat minile la spate si au fost condusi la locul pentru executia capitala. n ziua de 25 decembrie 1989, orele 14.50, s-a executat foc fara comanda asupra celor doi dictatori, n urma caruia medicul a
731

constatat decesul. n legatura cu declansarea focului fara comanda, ofiterul responsabil a declarat: ... n momentul primirii misiunii, fiind singurul ofiter din echipa, am constientizat raspunderea covrsitoare pentru reusita misiunii ... Nici un cadru militar nu primise o misiune att de importanta si de riscanta si daca nu o duceam pna la sfrsit eram sigur ca n-as mai fi scapat viu. mi era teama sa nu ma pierd ... Luasem o hotarre si trebuia dusa pna la capat ... Mi-ar fi fost mult mai usor sa comand n numele poporului foc. Dar aceasta nsemna pierdere de timp. n acele momente, atunci si acolo, n plin razboi o asemenea ceremonie era de neconceput att pentru mine, ct si pentru organizatori, din moment ce nu am fost instruit n acest sens. Si atunci am mers pe lucrurile esentiale, nu era timp de nuante, de subtilitati... Dupa executare, din ordinul gl. lt. Victor Stanculescu, cadavrele au fost nvelite n foi de cort si depuse n cele doua elicoptere care au decolat imediat. Dupa efectuarea unei escale, pentru alimentare, pe aeroportul Titu, doua elicoptere din cele cinci, au continuat drumul catre Bucuresti. La orele 16.30, cele doua elicoptere mpreuna cu completul de judecata au aterizat pe terenul Ghencea din Bucuresti. Nentelegerea unor dispozitiuni date a facut ca cele doua colete sa fie abandonate n dispozitivul de aparare al unitatii militare din Ghencea. Abia a doua zi au fost dusi la Spitalul Militar Central si n ziua de 28 decembrie 1989, au fost nmormntati n Cimitirul Ghencea. n noaptea respectiva, asupra unitatilor militare din zona, au fost declansate mai multe atacuri, la care s-a raspuns cu foc din dispozitivele de aparare.
732

Din atitudinea sotilor Ceausescu pna la sosirea elicopterului cu completul de judecata n ziua de 25 decembrie 1989, rezulta ca nu au nteles exact situatia n care se aflau. Din comportarea ofiterilor si soldatilor din unitati cu care au intrat n contact, au nteles ca sunt tinuti acolo sub protectie si asteptau cu nerabdare desfasurarea evenimentelor. La vederea gl. lt. Stanculescu, Ceausescu a sperat ca acesta a venit sa-l salveze si sa-l duca la Bucuresti sau n alta parte. Momentul de panica a celor doi Ceausescu este atunci cnd parasutistii, la ordin, au nceput sa-i lege. Cei doi si pierd firea si nu mai au nicidecum o atitudine demna. Au nceput sa se zbata, sa se opuna, sa ameninte si sa njure. n concluzie, putem afirma ca din nsarcinarea C.F.S.N.ului de organizarea si desfasurarea procesului celor doi dictatori, inclusiv de executarea sentintei, s-a ocupat nemijlocit gl. lt. Victor Stanculescu. (Documentar nr. S/2U9R/06.01.1994, documentar nr 46007/1994) 10. UNELE DATE SI INFORMATII PRIVIND FENOMENUL TERORIST Fuga dictatorului n ziua de 22 decembrie 1989 orele 12.06 a marcat prabusirea unui sistem si concomitent a institutiilor sale. Ministerul de Interne teoretic a disparut din planul actiunii coordonate, iar prin moartea gl. Milea se conturau mai multe centre de conducere superioara a M.Ap.N.: gl. Stanculescu la M.Ap.N. si a doua zi, gl. Militaru, prematur anuntat de cpt. Lupoi la Televiziune, ca ministru al apararii nationale, un centru la TV, iar la orele 16 apare la M.Ap.N. si mai trziu la ora 17 la sediul C.C. gl. Gu.
733

n bucuria victoriei se nscauna treptat teama de riposta din partea celor detronati si ramasi fideli dictatorilor fugiti. Aparitia la TV a gl. Militaru Nicolae care prin apelul sau nominal catre cadrele M.Ap.N. si M.I. insista prin formula opriti macelul desi la acea ora n dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989 n tara si n capitala nu se tragea nici un foc, sporeste suspiciunea si teama att n rndul populatiei ct si a militarilor. La ora 18.30 n Piata Palatului unde erau circa 400 de manifestanti se deschide foc de diversiune. Urmarile celor ctorva salve de arma automata sau poate simulatore, se cunosc. Este adevarat ca focul deschis n Piata Palatului confirma existenta unor posibile forte diversioniste care erau pregatite de lupta. Cine puteau fi: - Forte straine specializate n actiuni de terorismdiversiune care conform unui plan deschid focul, moment ce coincide cu nceperea razboiului electronic asupra ntregului teritoriu. Deci poate exista o legatura ntre aceste doua actiuni. Razboiul radioelectronic asa cum am mai spus este premergator unei interventii militare, terestre si aeriene. n mod logic, daca aceste forte sunt cele care au intervenit ar fi trebuit sa traga n plin. - Forte interne fidele lui Ceausescu. Aceasta varianta este cea mai putin probabila ntruct ne obliga a ne pune cteva ntrebari, si anume: de ce au intervenit asa de trziu, de ce nu au tras n plin, de cine erau conduse de vreme ce sefii ministerelor de interne si apararii nationale erau n sediul fostului C.C.? - Stim ca pe cladirile din jurul pietii erau nca din 21 decembrie 1989 postati ofiteri ai unitatii cu misiuni precise de supraveghere. Posibil ca acestia, la ordin, sa fi deschis foc de diversiune pentru a permite celor din sediul C.C. sa-si formeze un guvern dupa plac.
734

Stim ca multimea din piata respinsese ncercarea comunistilor de a forma un nou guvern comunist condus probabil de Ilie Verdet; - O forta necunoscuta fidela lui Ceausescu care a intervenit cu o anumita ntrziere. Si aceasta varianta ridica cteva ntrebari: de ce nu a tras n plin si de ce nu s-a manifestat public pentru a cstiga o anumita adeziune din partea fidelilor? - O forta formata din teroristi profesionisti care au facut un joc de antrenament pna la lichidarea tiranilor. n acest sens nu avem dovezi. Iata ce a declarat un cadru al D.S.S. gl. Plesita "... adevaratii teroristi au fost comandourile compuse din rusi, unguri, iugoslavi si alti straini din est si vest care au fost infiltrati n Romnia.... Noi adaugam doar si posibile comandouri autohtone actionnd profesionist, fara urme, bine organizati avnd refugii n timpul zilei, actionnd de preferinta noaptea. Bine antrenati, teroristii au constituit ncepnd din seara zilei de 22 decembrie 1989 o obsesie permanenta a celor angrenati n evenimente. Desi mult amplificata, imaginea teroristilor ce actionau ca supraoameni a fost justificata si prin actiunea unor factori de stres intern. Este indubitabila actiunea fortelor straine care ncepnd din acea seara au declansat asupra teritoriului tarii noastre un torent de actiuni destabilizatoare, de diversiune si razboi electronic sufocnd efectiv canalele de telecomunicatii si aparatura de cercetare radioelectronica de toate tipurile, cu informatii si tinte false. Simularea era att de perfecta nct lasa imaginea unui potential si iminent atac cu forte superioare n toate spatiile tarii, adica terestru, aerian si maritim si care urmarea nimicirea obiectivelor vitale ale statului. Este greu de crezut ca vecinii nostri din est si
735

vest, dar si altii de mai departe, puteau fi straini de aceste actiuni mai ales ca acestia detineau mijloacele tehnice necesare pentru realizarea unei asemenea situatii. Dar fara discutie ca n afara actiunilor aeriene, terestre sau maritime simulate, n diferite zone ale tarii au actionat real persoane, aeronave si nave carora aparatura noastra depasita moral si tehnic putea cu greu sa-i faca fata. n cei 6 ani care s-au scurs de la actul revolutionar din decembrie 1989 s-au facut o multitudine de speculatii cu privire la fenomenul aparut n seara zilei de 22 decembrie 1989 denumit generic Fenomen terorist. Supozitiile si speculatiile au aparut ca urmare a faptului ca nimeni n aceasta tara n afara Comisiei Senatoriale nu a atacat cu seriozitate si perseverenta acest subiect desi efectele lui distructive ne-au afectat dureros pe multi dintre noi. Este justificata atitudinea de derdere acordata acestui fenomen att de des vehiculat, desi multi cetateni au fost martori si unii dintre acestia chiar victime, totusi organele abilitate nu au prezentat nici un exemplar de individ terorist. Nu s-a spus nimic de executorii planurilor de protectie si aparare a cuplului prezidential, ce se presupune ca att nainte ct si dupa fuga dictatorului au actionat terorist, cu sau fara voia lor, ncercnd a-si ndeplini misiunile care le-au fost ncredintate si de ntreruperea carora nu primisera nici un ordin. Este evident ce s-ar fi ntmplat cu ei daca Ceausescu prin cine stie ce miracol ar fi revenit la putere. Nici organele judiciare nu au cercetat cu raspundere si perseverenta acest subiect, poate si pentru ca n actiuni erau implicate prea multe personalitati foste sau devenite ale vechiului si noului regim si care ar fi determinat, impropriu zis, caderea unor capete.
736

Este cert ca teroristii au existat si au actionat cu ncepere din seara zilei de 22 decembrie 1989 n mai multe orase si zone ale tarii. Intensitatea maxima a actiunilor lor a fost n perioada 22-25 decembrie 1989, perioada n care s-au manifestat cu predilectie de pe acoperisul unor cladiri, din unele apartamente, din parcuri, paduri, de dupa cladiri, din blocuri n constructie, din canale, biserici si cimitire, spatii verzi etc. Raspunsul la o elementara ntrebare: Cine avea posibilitatea informarii si dezinformarii, sau apartamente n blocuri si hoteluri pe care le-au folosit teroristii n acele zile; ne duce la suspectarea unor elemente legate de securitate. Suntem convinsi ca n tara sunt destui care detin date precise cu referire la existenta si actiunile teroriste, date ce ar putea constitui suficiente capete de acuzare. Dar ne ntrebam a fost oare cineva ntr-adevar interesat sa i descopere pe adevaratii teroristi? Faptele ne confirma ca nu! Totodata, nu s-a acordat suficienta atentie declaratiilor unor persoane care au vazut si discutat cu cei ce tineau sub foc (din blocurile adiacente) sediile M.Ap.N., cladirea TVR si alte zone. Tabelele cu suspectii retinuti de armata si predati la arestul politiei sau la Procuratura au fost neglijate sau tratate cu superficialitate. Nici macar cei gasiti cu mai multe identitati, cu armament de diferite categorii asupra lor, nu au fost verificati ca posibili teroristi. Hotarrile de punere sau nu sub urmarire penala s-au facut n special pe baza declaratiilor celor interogati si este clar ca acestia aveau alibiul pregatit din timp n varianta retinerii lor. Si apoi ce terorist instruit s-ar fi lasat prins avnd asupra sa corpul delict al crimei si armamentul folosit? Pe 21 decembrie 1989 n ziua fatala a mitingului, organele n drept aveau dispozitivele de paza si protectie realizate att n interior ct
737

si n exteriorul cladirilor fostului C.C. Asemenea masuri erau atributul Directiei a 5-a din D.S.S. si a Securitatii municipiului Bucuresti. Personalul cu atributii pe aceasta linie a fost introdus n dispozitiv nca n seara zilei de 20 decembrie 1989. Dupa afirmatiile gl. Militaru Nicolae rezulta ca n dispozitiv erau aproximativ 1.200-1.500 persoane si n functie de situatie densitatea acestora putea creste. Acestia aveau misiunile clare si ca atare nu aveau nevoie de mijloace de legatura, ei stiind ce aveau de facut si actionau n consecinta. Ca a existat un plan de aparare si chiar mai multe este un lucru cert. A rezultat si din declaratiile fostului Ministru de Interne Tudor Postelnicu care desi destul de confuz si contradictoriu n multe declaratii, recunoaste: ...Directia de Securitate si Garda si-a desfasurat fortele potrivit planului... Organele de Militie au intrat pe coridoarele planificate (Declaratia T. Postelnicu cap. 27), la rndul lui gl. Neagoe declara: ... Trebuie sa va gnditi ce se ntmpla daca puneam n aplicare planul de masuri pe care l aveam apoi se disculpa. Eu nu am aplicat n nici un fel planurile de masuri, pentru ca conform atributiunilor pe care le aveam trebuia sa mping toate unitatile care concurau... daca era sa pun n aplicare planul... ar fi fost un macel... (Declaratia gl. Neagoe, pag. 13 si 17). n continuare gl. Neagoe adauga: ... Planul este facut de D.S.S. ... se gaseste la Ministerul de Interne - Serviciul de Documentare si la D.S.S. ... si prevedea ... sarcini directe pentru paza lui Ceausescu ... erau mai multe variante si pe pamnt si n aer .... Din declaratii rezulta ca planul era periodic actualizat astfel nct sa poata fi pus n aplicare cu promptitudine ...la modificarea din 1989 a lucrat... col. Cristea ... Serviciul 4... Conceptia generala a planului era de aparare n caz de atac terorist. n caz de atac al elementelor revolutionare... (Declaratia gl.
738

Neagoe pag. 18). Privind actiunile USLA, interlocutorul a declarat "... USLA ... era unitatea care coopera cu noi n planurile acestea de aparare ...ei aveau o echipa care tot timpul era n actiune ..." (Declaratia gl. Neagoe pag. 24) si gl. Vlad seful D.S.S. declara: ...USLA ntrea masurile luate de Directia a V-a si se ocupa de securitatea lui Ceausescu ... (declaratia gl. Vlad pag.46). De remarcat ca n asemenea situatii se constituia un comandament condus de unul din adjunctii de la D.S.S. sau de la Securitatea Municipiului Bucuresti, n cazul n speta, conform declaratiilor gl. Vlad: ...La acest comandament - sef fiind gl. Neagoe urmatorul era gl. Bucurescu (Declaratia gl. Vlad pag.47). Despre activitatea dispozitivelor de protectie, col. Ion Apostolescu declara: ... cei cu paza aveau categoric un plan de aparare ce era facut de Seful Serviciului, Nae Octavian si de seful Serviciului Operatii - col. Lazarescu. Oamenii erau pusi de obicei pe acoperis, aveau binocluri si AKM-uri. Un maior a fost surprins pe acoperis la Consiliul de Stat. A fast batut apoi njunghiat. Apararea Sediului CC al P.C.R. ca de altfel si alte obiective de importanta deosebita (Consiliul de Stat, M.A.N., Palatul Cotroceni si Resedintele Prezidentiale) se asigura de catre Directia a V-a din D.S.S. sau altfel spus, Directia Paza Demnitari, sediul acesteia era vis-a-vis de Comitetul Central lnga Biblioteca Centrala Universitara; n blocul de locuinte vecin mai exista un serviciu al acestei Directii care se ocupa de personalul ce l deservea pe Ceausescu, precum si de cladirile din jur toti fiind oamenii Securitatii. Mai adaugam si sediul 110A. Conform declaratiei gl. Neagoe, efectivele Directiei a V-a n data de 21 decembrie 1989 se aflau n dispozitiv: ... cei 250 de oameni din Directia a V-a erau n sediul C.C. conform planului; pe 21 decembrie, dupa-amiaza ... fiecare era la postul sau, la intrarea lui
739

postati la geamuri, fiecare om era bine plasat pe sala era rezerva de 70-100 de oameni. Personalul era narmat cu o unitate de foc (pag.6) (adica 600 de cartuse pentru un pistol mitraliera n.n.) si "... ca armament aveau pistol mitraliera, pusti mitraliere si grenade... n planul de masuri toti aveau sarcini precise si consemne speciale ... (pag.25) ...de strada raspundea gl. Bucurescu - ministru adjunct si avea toata Piata si Bulevardul (pag.27). Cu privire la existenta unor puncte fixe de foc din jurul cladirii C.C. dar si la Televiziune si M.Ap.N. col. Goran, - seful Securitatii Municipiului Bucuresti declara: putea sa le aiba si USLA si Directia a V-a ... e posibil sa fi fost si de la Securitatea Capitalei... erau narmati fara discutie. Deci, putea fi de la noi (Securitatea Capitalei, n.n.) USLA si Directia a V-a, altcineva nu vad.... Iar gl. Neagoe a mai completat ca armamentul detinut de acestia era: ,, armamentul din dotare, cte o unitate de foc automat pentru fiecare si aveau si pusca mitraliera, grenade vreo 5-6, pusca cu luneta. Aceste pusti cu luneta le aveam pentru situatii cnd se tinea un miting n Piata si putea sa traga unul de sus.... Cu privire la existenta caselor conspirative si de ntlniri, col. Goran a declarat: ...da precis aveam (pag.28) dupa care completeaza: ...pe traseu orice crciuma, orice aprozar trebuia sa fie recrutat pe problema asta de aparare a presedintelui, ...eu aveam n fiecare bloc un om care ma informa ... (pag. 29). Despre numarul teroristilor, fostul sef al Securitatii municipiului Bucuresti declara: ...Nu trebuiau 10.000 de teroristi. Trebuiau 5-6 .... Sigur, aceasta este si concluzia la care am ajuns si noi ca nu au fost prea multi, dar destui pentru rolul ce l-au avut de jucat n bulversarea situatiei din acele zile.

740

n dimineata de 21 decembrie 1989, pe acoperisul si n sediul fostului C.C. paza era instalata, precum si pe si n fostul Palat Regal, pe si n Hotelul Athenee Palace, pe si n cladirile din stnga si dreapta fostului sediu. Totodata, n rndul demonstrantilor, pentru a identifica pe eventualii atentatori din multime la securitatea presedintelui, se gaseau destui securisti narmati precum si un numar mare de informatori. Col. Goran relateaza: ...Serviciile de Contrainformatii din sectoarele economice aveau misiunea ... de ... instalare a coloanelor de oameni... sa nu se ataseze protestatari, jalbari sau oameni care strica atmosfera. Iar o parte din efective ... un numar de pna la 100 participau la miting ntre oamenii care se adunau. (pag.7) n ziua de 21 decembrie 1989 orele 11.00 au fost aduse un numar important de formatiuni de Garzi Patriotice, mbracate n civil, n acest sens, este edificatoare declaratia sefului Securitatii municipiului Bucuresti care recunoaste ca: ... niciodata nu s-a ntmplat sa vina Garzile Patriotice n civil si sa sectorizeze Piata pe sectoare geografice, adica s-au ncrucisat rnduri de Garzi Patriotice.... Postul sef de Stat Major al Garzilor Patriotice - col. Prcalabescu (actualmente general pensionar), ar fi trebuit sa cunoasca si sa declare acest lucru precum si motivatia si misiunea acestora. Preconizndu-se ca n ziua urmatoare manifestatia se va amplifica, ministrul de interne a ordonat mentinerea neschimbata a dispozitivului de paza si aparare instalat. n seara zilei de 22 decembrie 1989 a nceput sa se traga n scop diversionist de pe acoperisul Palatului Regal, Hotelului Athence Palace, din cladirile din jur dar si din interiorul fostului C.C. Este lesne de nteles, ca nu a existat timpul necesar scoaterii acestora din dispozitiv si se pare ca nici nu s-au dat ordine n acest sens, acest lucru a rezultat
741

si din unele declaratii prezentate. Este cunoscut faptul ca accesul la acoperisuri nu avea oricine, mai ales ca pe acestea erau instalate posturi de paza. O schita a locurilor de unde s-a tras, urmata a doua zi de o scotocire ar fi scos la lumina provenienta tragatorilor si a tragerilor, munitia consumata (tuburi) precum si posibile rezerve de munitie parasita. Forte apartinnd M.Ap.N., trupelor de Securitate, USLA si Militiei care au participat mpreuna cu revolutionari sau luptatori din Garzile Patriotice la scotocirea unor locuri de unde s-a executat foc, au retinut cu aceasta ocazie numerosi indivizi dubiosi care au fost predati unor persoane ce si atribuiau calitatea de reprezentanti, dar care fara nici o explicatie plauzibila i-au pus n libertate (ex. la TV au fost pusi n libertate de un gl. n rezerva). Reproducerea unor convorbiri purtate prin statiile emisie-receptie de unele persoane n ziua de 21 decembrie 1989 ntre orele 11.0012.00 demonstreaza realizarea dispozitivului de asigurare si dispunere a fortelor conform planului dinainte stabilit. - Tov. Brnzei, va rog luati dv. acolo masuri... organizatorice si tot efectivul care nu este bagat n misiune sa se gaseasca n unitate, sa fie imediat mbracat civil, si n frunte cu dv. va deplasati urgent la Separatiunea 1... - Am nteles... - Indiferent de la ce formatiune este: circa, cercetari penale, judiciar s.a.m.d. - Multi sunt mbracati n uniforma, se schimba n civil? - Pai care au sa se schimbe n civil, care nu ntr-o jumatate de ora sa se schimbe! - Am nteles. (Orele 11.55 Consiliul Popular al mun. Bucuresti). - Bucur 9 sunt Bucur 1.. am primit telefon sa ncepeti agitatia n Piata .
742

 -Oprea fa agitatie! (se aude o voce Ceausescu PCR) De retinut ca la Uzinele 23 August exista o formatie muncitoreasca special instruita pentru actiuni agitatorii si care n perioada mitingului fusese adusa si introdusa n primele rnduri n fata Comitetului Centrul - Potrivit declaratiei Ministrului de Interne pag. 28, multi manifestanti fusesera mobilizati nca de la orele 05.00 dimineata desi temperatura la aceasta data era destul de scazuta. - Tridentul, pe Calea Victoriei la Gioconda iarasi este un grup care scandeaza lozinci! - Sunt Catargul 5, la Muzica aici n fata a izbucnit un scandal. - Sunt Catargul 5, au fost ndepartati pe Victoriei spre C.C.A. - Catargul - Catargul 2. Sus aproape de Comitetul Central se afla un cetatean, e de al nostru sau nu este? Sus pe blocul de vis-a-vis. Pe Boteanu se afla sus de tot un cetatean. - Catargul, sunt Catargul 2. Deasupra magazinului Muzica vis-avis de C.I.D.(?) se pare ca este o persoana acolo. - Da este, e de al nostru. Inspectoratul Militiei Bucuresti ... Vezi ce poti. Pe care poti sa i temporizezi ca nu sunt multi. Trebuie o forta mai dura un pic. - Toate fortele sa intervina sa i mprastie. Inspectoratul Securitatii Municipiului Bucuresti ...- Mai trimete la mine. Doua unitati de la Popa sa mearga la Calea Victoriei la ... si doua sa vina la Onesti imediat."
743

12.00-14.00 - (USLA) (21 decembrie 1989) ... - ba Catargul 3 situatia este nca ncordata. Se scandeaza si militarii nu pot sa-i mprastie. ISMB. (Sala Dalles - loctiitorul Sefului Securitatii Mun. Bucuresti) ... - n fata la Sala Dalles, sa vina aici forte. - Da s-au trimis draga, s-au trimis. - Sa i scoata de aici pe astia care instiga. ... Si discutiile continua. n zona Televiziunii, n noaptea 22 spre 23 decembrie 1989 s-au observat trageri repetate din diferite locuri (vile, blocuri, zone verzi, etc.). Acestea ar fi trebuit controlate n dimineata zilei de 23, eliminnd astfel folosirea lor ca puncte de foc fixe n noptile urmatoare. Este evident ca parte din actiunile teroriste au fost dezlantuite de autohtoni, fie unii membri ai securitatii, ai militiei, personal USLA care fiind n executia unui plan nu au primit ordin sau nu au avut posibilitatea sa primeasca ordin de renuntare, sau activisti de partid ori simpatizanti ai acestora, militari n rezerva (M.I. si M.Ap.N.). Ei puteau fi cei care au ocupat conform ordinului dispozitive de lupta si care din poduri, acoperisuri, case conspirative, hoteluri. Ei si simpatizantii lor, femei si barbati, tineri si pensionari, dotati cu tehnica mai mult sau mai putin sofisticata, au fost unii din cei ce au tinut, n baza unui plan, n tensiune, nopti la rnd cetatenii si unitatile militare. Ei cunosteau dispunerea unitatilor militare, telefoanele secrete sau publice ale acestora si aveau acces la telefoanele operative si speciale M.Ap.N. De fapt, si n raportul SRI se recunoaste ca fortele de protectie au fost prin hoteluri nu numai pentru a intercepta convorbirile
744

locatarilor, ci si pentru alte scopuri, aceasta si pentru ca aveau camere n stapnire. Toate acestea nu mai trebuiesc demonstrate fiindca ele sunt cunoscute, iar de unii chiar traite. Este oare de crezut ca toate organele specializate aveau numai armament la vedere, nscris ntr-o anumita evidenta? Ne punem ntrebarea cte arme si de ce tipuri detineau acestia fara a fi trecute n scripte si nregistrate. Alibiul potrivit caruia armele avute n evidenta nu au fost folosite, nu este ntotdeauna edificator; este posibil si nimeni nu contesta ca trupele de securitate au trecut poate n totalitate de partea revolutiei, dar acelasi lucru nu se poate spune ca l-au facut toti activistii de partid, toti membrii securitatii si agentii securitatii. Desi conducerea fortelor apartinnd M.Ap.N. a generat uneori confuzie si accidente grave regretabile, totusi nici un general sau un cadru cu functii de raspundere din acest minister nu a parasit comanda lasnd subordonatii la voia ntmplarii si nu s-a dus sa respire aer curat n Cismigiu asa cum au facut-o altii (declaratia col. Goran). Sa nu uitam ca n aceasta perioada au intrat n functiune actiuni de dezinformare, de bombardament psihologic, razboi electronic realizate cu profesionalism de specialisti n domeniu, fapt ce explica o parte din erorile si nenorocirile produse n acele zile. Cine a avut curajul sa traga n armata, sa tina sub foc nopti la rnd M.Ap.N., TV, zona CC-ului. Armata a nregistrat sute de morti si raniti. Cine i-a mpuscat? Toti au fost victimele unor erori? (precizam ca judecam fapte de dupa 22 decembrie 1989). Daca pna n 22 decembrie 1989, asa cum rezulta din Raportul Parchetului Militar n care se accepta ca posibila existenta unor
745

tragatori izolati, ramasi neidentificati care la rndul lor erau componenti ai dispozitivului de blocare-dispersare-neutralizare al carui scop nu putea fi altul dect acela de lichidare fizica (prin mpuscare) a instigatorilor ori a unor persoane narmate din rndul demonstrantilor (pag.7). Se mai afirma despre tragatori chiar infiltrati printre manifestanti ca actionau la adapostul salvelor de avertizare executate de catre dispozitive" (pag.263). Acestea urmareau att sa creeze panica n rndul populatiei pentru a o determina sa se disperseze, ct si pentru eventuale provocari la adresa armatei cu dublu rol: sa convinga armata ca se afla n fata unei agresiuni executate de elemente ostile ce urmareau alte scopuri dect cele clamate de demonstranti si sa determine armata, pe fondul panicii sau al enervarii, sa riposteze si prin dispersarea manifestantilor sa se angajeze la nabusirea revoltei. (pag.269). Multi din membrii Comisiei si-au pus ntrebarea de ce gl. Vlad nu a aparut pe postul de TV asa cum a facut-o gl. Gusa Stefan, sa declare ca Ministerul de Interne a trecut de partea revolutiei. Se impune ca n ncheierea acestui subcapitol sa fie evidentiat ca nu toti membrii acestor formatiuni au actionat terorist, multi dintre ei fiind constienti de perspectiva prabusirii inevitabile a dictaturii si cei mai multi au trecut din primele clipe de partea revolutiei, sau au renuntat constient la executarea misiunii ce o aveau de ndeplinit. Dar au existat si indivizi exaltati, fideli pna la moarte dictatorului care ar fi facut orice pentru restabilirea regimului ceausist. Acesti indivizi nu au urmarit ucideri n masa, lucru ce l-ar fi putut realiza cu usurinta asa cum de fapt, a declarat gl. Neagoe, dar au facut totul pentru a produce panica, deruta, reactii necontrolate din partea fortelor ce aparau revolutia, lucru ce a si reusit.
746

Dar la fel de bine aceste misiuni puteau fi ndeplinite si de cetateni straini existenti n tara sub diferite acoperiri si care actionau potrivit ordinelor primite la plecarea n misiune. 10.1. Cteva opinii privind posibila implicare a spionajului sovietic n actiunile din decembrie 1989 Din analiza lucida si mai aprofundata a actiunilor derulate n decembrie 1989 rezulta ca dispozitivul informativ si de diversiune sovietic a fost conectat la toate fazele evenimentelor din decembrie 1989 n Romnia. nca din 1982 se cunostea ca Romnia era lucrata de organele de informatii sovietice, dar si de cele militare la nivelul unui stat inamic, lucru accentuat dupa venirea la conducerea URSS a presedintelui Mihail Gorbaciov. Rezidentii sovietici aflati n Romnia si-au intensificat activitatea, n special prin obtinerea de informatii cu referire la: sanatatea dictatorului, posibilii succesori la functiile acestuia si conceptiile lor politice, precum si alte date de importanta militara, economica si sociala. Se urmarea nlaturarea dictatorului, dar mentinerea sistemului comunist caruia urma a i se confectiona o noua fata. Putea acest lucru sa se realizeze fara o legatura n interiorul tarii? Categoric nu! O directie n care s-a actionat a fost si aceea de a se contacta vechii activisti, dizidenti si alte categorii de oameni nemultumiti care sufereau datorita privatiunilor la care i supusesera ambitiile dictatorului. Era cunoscuta de organele de Securitate romnesti opinia spionajului sovietic care era hotart n schimbarea conducerii n Romnia si chiar precizau ca data posibila Plugusorul 90.
747

Securitatea romneasca constata cu mirare intensificarea contactelor ntre organele de spionaj sovietice si cele unguresti, dar si cu cele apartinnd unor state occidentale, poate si SUA. Dupa ntlnirea de la Berlin cadrele care actionau n Romnia si-au intensificat activitatea, iar unele sub acoperire de corespondenti de presa (Victor Volodin Izvestia; Vladinlir Vidrascu Pravda) au actionat pentru obtinerea de informatii din diverse domenii, dar si despre starea de spirit a populatiei. Articolele acestor ziare aveau un pronuntat caracter critic la adresa Romniei si a lui Ceausescu, iar cotidianul Izvestia a publicat chiar Scrisoarea celor Sase. Sarcini de mobilizare si propaganda au primit si agentii sovietici din rndul cetatenilor autohtoni, precum si unii turisti al caror numar a crescut semnificativ n raport cu anii anteriori. Este cunoscut ca ncepnd din 09 decembrie 1989 numarul turistilor sovietici n masini particulare a crescut pna la 80 -100 pe zi. Organele de circulatie romnesti la controalele de rutina efectuate si asupra unor asemenea autovehicule au constatat calitatea de militari a unor ocupanti. Pe teritoriul tarii noastre au fost unele accidente de circulatie n care au fost implicati turisti sovietici. Vom retine atentia asupra incidentului petrecut la scurt timp dupa revolutie marcat prin accidentarea masinii n care se gaseau turistul sovietic Lout Alexander si nca un barbat. Cu ocazia reparatiei ce s-a efectuat la un service n masina s-au gasit 12 uniforme militare de camuflaj romnesti tip M.Ap.N. si un veston sovietic cu gradul de maior. Cei doi au afirmat ca sunt ofiteri n rezerva si ca au luptat n Afganistan.
748

Un alt caz interesant s-a ntmplat n judetul Mehedinti pe raza comunei Butoiesti unde a avut loc un accident n care a fost implicat un autoturism sovietic ce a fost acrosat de o autospeciala TIR. n urma accidentului o persoana a decedat iar una a fost grav ranita. n autoturismul sovietic s-au gasit 240 capse pirotehnice de fabricatie sovietica. n Bucuresti au fost surprinsi grupuri de turisti sovietici care dialogau si care remarcau ca si-au ndeplinit misiunea, iar n unele din aceste grupuri au fost observate cadre de spionaj sovietic cunoscute de catre contraspionajul romnesc. Este interesanta remarca lui Jigau Alexei, cetatean moldovean, cadru didactic n Chisinau care spunea ca romnii sa nu mai caute teroristi ntruct acestia sunt demult plecati din Romnia. Totodata recunostea ca n timpul revolutiei fratele sau cadru KGB se afla n zona Craiova, undeva ntre Timisoara si Bucuresti. Organele de securitate romnesti au constatat ca n aceasta perioada si-au intensificat activitatea unele persoane cunoscute ca agenti sovietici si ca activitatea lor a fost coordonata cu cea a turistilor. O asemenea persoana dupa ce a contactat mai multi intelectuali prosovietici, n seara zilei de 2 decembrie 1989 s-a deplasat la Bucuresti unde conform propriilor afirmatii a predat Ambasadei URSS documente cu referire la desfasurarea evenimentelor de la Timisoara. Un alt lucru semnificativ este si faptul ca n perioada 17-20 decembrie blocul din Piata Aviatorilor n care locuiau mai multi diplomati sovietici a fost evacuat ncepnd cu femeile si copiii. Iar n ziua de 21 decembrie 1989, membrii Consulatului sovietic din Constanta au distrus prin ardere, n curtea cladirii, o mare cantitate de documente.
749

n ziarul Romnia Libera din 10 ianuarie 1990 a aparut un mic articol sub titlul Teroristii prinsi pe teritoriul Iugoslaviei n care fara a se dezvalui sursa, se informeaza ca pe teritoriul statului vecin si prieten au fost retinute grupuri de teroristi ce participasera la actiunile din tara noastra, ndeosebi la Timisoara, Resita, Arad, Sibiu si Bucuresti. Numarul celor arestati se ridica la 63. Ziarul se obliga sa reia problema atunci cnd teroristii respectivi vor fi extradati. Se desprind 2 variante: fie ca informatia a fost ireala teroristii retinuti n Iugoslavia neexistnd, fie ca acestia au existat dar tara respectiva nu si-a propus extradarea. n ncheierea acestui sumar subcapitol ce ar trebui sa faca obiectul unor cercetari suplimentare si detaliate, se cuvine a face niste observatii: Este posibila implicarea KGB-ului si a GRU-ului n actiunile din decembrie 1989 si care s-au materializat n special prin manifestari agitatorii provocatoare, prin actiuni de dezinformare si razboi electronic. Procedeele folosite au fost specifice actiunilor din umbra (trupe speciale ale GRU). n raport cu numarul mare de sovietici ce mpnzisera tara n acele zile, numarul persoanelor posibil implicate n actiuni teroriste a fost relativ mic. Situatia avea aspectul asteptarii unor ordine care trebuiau sa soseasca de undeva si care datorita unor anumite cauze nu au mai venit. Acestia erau cei care, aflati pe teritoriul Romniei, la sosirea ordinului trebuiau sa asigure debarcarea si jonctiunea cu trupele de desant aerian sau aeromobile ce ar fi invadat tara n urma unei solicitari, sau ca urmare a unor hotarri suprastatale, avnd n vedere ca Tratatul de la Varsovia avea deja din Occident mna libera pentru a interveni n Romnia?
750

Actiunile hotarte ale armatei si a patriotilor romni de a respinge terestru, aerian si maritim orice ncalcare a hotarelor romnesti desi soldate cu mare consum de munitie, au blocat poate emiterea ordinului. n publicatia britanica Intelligent Digest reluate n ziarul Adevarul din 08 decembrie 1993, cu ocazia mplinirii a 51 de ani de la semnarea pactului Ribentrop-Molotov, n luna septembrie 1990, la Geneva, reprezentanti de prima marime din Germania si URSS au avut o convorbire n mod discret unde cele doua mari puteri au pus la punct o noua mpartire a Europei de Est. Revista britanica are un tiraj restrns, se distribuie pe baza de abonament, iar informatiile sale sunt pretinse confidentiale. n text redactorul sef - Joseph de Courey, descrie continutul prezumtivului act germano-rus. Discutiile purtate erau sub girul Strict Secret si se refereau la influenta asupra statelor din estul Europei, astfel revista respectiva relata: n sinteza, la discutii, sovieticii au cazut de acord n urmatoarele chestiuni: 1. Sa nu se opuna divizarii Cehoslovaciei. 2. Republica Ceha va deveni parte a sferei de influenta economica a Germaniei cu scopul posibil de ncorporare politica a regiunii n urmatorii 12-15 ani la Germania. 3. n schimb, Germania va compensa URSS-ul pentru daunele economice suferite prin pierderea influentei n Europa de Est. 4. Ungariei i se va permite urmarirea scopului de a-si recstiga teritoriile pierdute dupa primul razboi mondial prin tratatul de la Trianon din 1920 (cnd Transilvania a fost ncorporata n
751

Romnia. Ucraina transcarpatica si teritoriile limitrofe Dunarii au revenit Cehoslovaciei, iar Voivodina a trecut la Iugoslavia). 5. Germania va spori ajutorul economic acordat Ungariei pentru a asigura acolo un standard al vietii mai ridicat dect cel din Slovacia, facnd astfel mai atragatoare ideea unificarii Slovaciei cu Ungaria. 6. Sa nu ridice obiectii la divizarea Iugoslaviei, sa fie de acord cu intrarea Croatiei si Slovaciei n sfera de interese economice a Germaniei si sa sustina unirea Ucrainei transcarpatice cu Ungaria, daca nationalistii Ucrainei ar desfasura activitati destructive. 7. n afara de compensatia economica pentru pierderile suferite, Germania se angajeaza sa nu fie activa n chestiuni privind Ucraina si statele baltice si sa nu le considere parte a sferei de influenta economica a Germaniei. Pentru Moscova, ntelegerea confera sprijin n cresterea si cstigarea influentei n Orientul Apropiat ca o compensare a pierderilor din Europa de Est. n ncheiere, revista remarca: Daca aceasta analiza este corecta, atunci perspectiva este a unei hegemonii Germane sprijinita de Rusia ntr-o Europa fara americani, combinata cu un nou val de presiuni din partea rusilor pentru a obtine influenta n Orientul Apropiat. O astfel de perspectiva, dupa parerea noastra, va aduce numeroase necazuri tarilor balcanice, atlantice si mediteraneene. Informatia este confirmata si de un diplomat srb care relateaza ca: Fostul Ministru de Externe al Italiei Dany de Michelis l-a nstiintat pe omologul sau iugoslav Dudimir Lanciar de existenta unui acord secret de rempartire a sferelor de influenta ntre URSS si Germania.
752

Acest diplomat era primul consilier al Ambasadei Iugoslave la Bucuresti - Milosi Vscebrka care a fost martor la aceasta discutie neoficiala. Totodata acesta a mai adaugat ...ca tratatul permite Ungariei sa-si recstige teritoriile pierdute la Trianon. (Adevarul din 10-12 iunie 1995). n legatura cu Malta, seful D.S.S., gl. Vlad Iulian declara printre altele: ...n esenta la Malta s-a discutat situatia din Romnia si s-au trasat probleme cu privire la Romnia. S-au mpartit responsabilitati cu privire la Romnia si cred ca v-am spus destul... (declaratie Iulian Vlad pag. 8-10) Dar spionajul sovietic putea fi implicat intens si n actiunile de dezinformare si razboi electronic avnd n vedere posibilitatile tehnice ce le aveau la dispozitie si cu ajutorul carora puteau actiona din toate mediile: de pe uscat, din aer, de pe mare si din cosmos. 10.2. Posibila implicare a spionajului maghiar n actiunile din Decembrie 1989 Pe fondul naspririi relatiilor ntre Romnia si Ungaria nca din toamna anului 1988, structurile informative unguresti si-au intensificat actiunile de spionaj asupra Romniei. Sunt recunoscute actiunile de regrupare a transfugilor romni n lagare, exploatarea lor informativa, selectionarea si instruirea speciala a unora dintre ei pentru actiuni subversive. n acest sens, despre lagarul de la Bieske au declarat transfugii Has Florin si Limping Gabriel retinuti la sfrsitul lunii octombrie n timp ce ncercau rentoarcerea clandestina n tara.
753

Despre existenta si a altor tabele fusese informat de catre atasatul militar de la Budapesta chiar si ministrul apararii nationale, gl. Milea. n sedinta publica din 9 decembrie 1991 a Sectiei Militare a Curtii Supreme de Justitie (Dosar 24/91) n depozitiile cetatenilor Ghita Petre, Horvath Nicolae, Lamping Gabriel si altii, se confirma existenta lagarului de la Bicske. Totodata, din declaratii mai rezulta ca lagarul respectiv era n atentia serviciilor de informatii Occidentale si maghiare. Este cunoscuta sporirea fara precedent si fara justificare aparenta a trecerilor ilegale de frontiera din Ungaria n Romnia precum si returnarea masiva de catre autoritatile maghiare a unor fugari. Atunci cnd autoritatile vamale refuzau primirea n tara pe diverse motive a celor returnati, acestia fusesera nvatati sa forteze frontiera n sectoarele unitatilor de graniceri, oblignd astfel organele romnesti de granita sa i prinda si sa i retina. Este de mirare cum la circa 1-2 ore de la fuga dictatorului, la P.C.T.F. Varsand au aparut 150 autovehicule unguresti cu ajutoare umanitare. n perioada premergatoare revolutiei, dar si pe timpul acesteia s-a intensificat trimiterea n Romnia sub diferite acoperiri a unor cadre militare si agenti secreti. Majoritatea actionau n zona Banatului si aveau printre altele si misiunea de a obtine informatii care sa alimenteze cu aspecte critice propaganda posturilor de rado si TV maghiare respectiv Kossuth si emisiunea Panorama. Dupa declaratiile fostului Sef al DSS, preotul Laslo Tkes culegea informatii de orice natura pe care le transmitea afara,
754

ceea ce are ca denumire pentru un strain, spionaj, pentru un romn, tradare de tara. Au fost dovezi un dosar ntreg... (declaratie gl. Iulian Vlad, col. Gheorghe Goran pag.4) Actiuni pe fata au fost duse si de alti cetateni unguri care n perioada dinaintea revolutiei din decembrie au mprastiat manifeste prin aglomerarile Capitalei. Astfel, seful Securitatii municipiului Bucuresti declara: ...eu stiu sigur... I-am si prins n flagrant... (declaratie col. Gheorghe Goran, pag.4), Este cunoscut ca orice cetatean strain si n special agentii straini precum si personalul ambasadelor erau bine supravegheate de catre Organele de securitate interna. n acest sens, Tudor Postelnicu declara: ... agentii straini din ambasada erau preluati la metru patrat..... Este o certitudine prezenta unor cetateni unguri, unii originari din Romnia care au provocat si chiar incitat la dezordine. Benes Bernard, originar din Tg. Mures era cunoscut de securitatea interna ca agent de spionaj. Asupra sa s-au gasit materiale informative de referinta militara din Iugoslavia si Bulgaria pe care le expedia la o adresa din Canada. Reamintim pe scurt si activitatea laborioasa a fostului consul iugoslav la Timisoara Mirko Atanaschovici, cadru al Serviciilor de Informatii iugoslave infiltrat, sustine securitatea, ntr-o agentura a serviciilor speciale ungare. A circulat mult trecnd frontiera de mai multe ori pe zi si scotnd fara oprelisti din tara material informativ. Avea relatii diverse cu personalitati locale si a facilitat intrarea clandestina prin Iugoslavia a unor cetateni romni instruiti n Ungaria pentru actiuni diversioniste.
755

10.3. Extrase din opiniile unor cadre medicale privind existenta teroristilor Din datele informative culese de la personalul ce asigura paza Institutului Medico-Legal din Bucuresti se atesta ca n perioada 22 decembrie 1989 06 ianuarie 1990 au fost adusi, decedati prin mpuscare, o serie de persoane despre care personalul medical si militarii din paza afirmau ca sunt teroristi. Asupra acestora s-au gasit: - arme de foc si arme albe (unele total diferite de cele ce existau n fortele noastre armate) si munitia aferenta; - documente deosebite (pasapoarte si legitimatii n alb ori pe care figurau nume, locuri de munca si functii ce nu corespundeau realitatii; buletine false - datele nu corespundeau cu cele de pe celelalte documente); - mbracaminte deosebita (combinezoane kaki captusite cu blana, pulovere de tip militar, casti kaki, lenjerie de corp, cizme carmb scurt cu o ncuietoare - care, n majoritate, erau noi) toate diferite de cele ce apartineau militarilor romni; - medicamente necunoscute ce marcau capacitatea de rezistenta si de efort. Cei decedati erau depusi separat ntr-o ncapere pazita unde aveau acces un numar restrns de persoane, printre care prof. dr. Belis Victor, seful institutiei, prof. Vasiliu Eugen, cadre de la criminalistica si alti ctiva. Despre armamentul, materialul si documentele ridicate de la persoanele decedate si apreciate ca au actionat ca teroristi, nu se mai stie nimic, declaratiile ramnnd simple foi de hrtie.
756

Nota telefonica nregistrata la nr. 1755/89 transmisa I.M.L.-ului de catre Procuratura Militara Bucuresti specifica: Toate actele privind cadavrele sosite la I.M.L. n 22 decembrie 1989 si zilele urmatoare se elibereaza fara autopsie, cauza mortii urmnd a se stabili pe baza examenului medico-legal extern. Nota telefonica era semnata de procuror mil. sef. col. de justitie Nicolae Cretu. Aceasta nota a mai fost transmisa probabil si la alte institutii sanitare din tara. Vom relua descrierile facute cu ocazia unor reportaje n spitalele Bucurestiului. Spitalul Municipal, rezerva nr.3 TERORISTI Iata descrierea facuta de un cadru medical cu referire la un cetatean presupus terorist, ranit: ... I-am dat un sedativ de 5 ori mai puternic, ne era frica pna vine procurorul, era clinic mort. Nu stiu, sunt special antrenati. Au o rezistenta cumplita, nu sunt oameni. ... nu mai avea vesta de protectie pe el si glontul a ricosat n tesutul lui, nu-mi dau seama, sunt hraniti, drogati, antrenati. Uitati-va la el, e barbat tnar, arata chiar bine, e ngrijit are unghiile curate, uite ca deschide ochii! Si nu e nimic n privirea lui, nici suferinta, nici macar ura. nainte sa moara, unul ne-a strigat: Nu v-am facut nca destul o sa va omorm pe toti! Fata i s-a colorat nspre verde, au un miros special dulceag a parfum arabesc. Asta e acela cu 12 buletine, le-au gasit fiole cu saruri mpotriva foamei si a setei. ... uite, asta de la mine din buzunar e primul glonte, scos n spitalul nostru dintr-o fetita de 12 ani. n salon este un baiat foarte grav ranit, un glonte Dum-Dum, d-aia, i-a facut praf diafragma, creasta iliaca, la iesire perforatia era ct o moneda de 5 lei...
757

De curnd, gratie unor cercetari efectuate de unii ziaristi a fost data publicitatii descoperirea existentei unui posibil terorist arab, iranian, nregistrat n cadrul Spitalului sub numele de Aygen Izzetemre care a fost mpuscat n zona Televiziunii. Asupra cetateanului s-au gasit doua pistoale si munitia aferenta, dovedindu-se ca a desfasurat actiuni n perioada 23 -24 decembrie 1989. Spitalul Clinic de Urgenta ...se deschide poarta mare, TIR-ul cu cosciuge frneaza... se trage asupra intrarii n Camera de Garda. Se trage n salile de reanimare. Se trage pe culoare... un terorist trage din vrful balconului... Intram n rezerva teroristilor. Sunt 6 paziti de 3 soldati, cu hainele lor pe ei, cte 3 rnduri, legati cu catuse de pat, cu rani ngrozitoare. Unul dintre ei vorbeste stricat romneste... are parul negru si cret doar glasul i e alb - se dau sedative puternice. Nu ne-a venit nici un ordin de nicaieri. Nu stim ce sa facem cu ei... n rezerva de alaturi e foarte colorat teroristul asta. Nici macar tigan nu e. Am reprodus partial din saptamnalul Expres - aprilie 1990, reportajul realizat de Andreea Hasnas. Chiar daca sunt exagerate si uneori deformate, opiniile unor oameni referitoare la fenomenul terorist, totusi se desprinde cu certitudine faptul ca a existat, ca miile, zecile de mii de cartuse trase de aparatori au afectat pe multi dintre ei, desi acest lucru nu este nca recunoscut, ca indiscutabil si din rndul lor au fost morti si raniti. Cetateanul F.A.- str. Dr. Grigore Mora, fiind ncadrat cadru n Spitalul Clinic de Urgenta, relateaza despre prezenta teroristilor care fie ca au fost prinsi si adusi de militari sau revolutionari, fie
758

ca s-au prezentat de bunavoie fiind raniti, sau au intrat n Spital n scop de diversiune. Iata continutul: ... Acestia au fost dopati cu amfetamine:... erau foarte agitati, dadeau raspunsuri stereotipe si grabite ... pareau dinainte nvatate, scosi din tipar, nu mai erau n stare sa discearna si sa raspunda explicit... au fost capabili sa se opuna si la 10 oameni, au ndoit barele de la brancarde etc. ...; au necesitat doze deosebite de anestezic; cei care au decedat postoperatoriu, au decedat din cauza comuna - edem pulmonar nejustificat fata de ranile suferite sau de procedurile operatorii efectuate, dovedind rezistenta mica datorita probabil unei epuizari organice post amfetaminice, dar si unei reactii organice particulare rezultata din combinatia anestezicelor cu amfetaminele; cei raniti, n viata, au fost ncorpore foarte cooperanti, fie au negat amestecul ntr-o asemenea actiune, iar unii... s-au dovedit socati psihic si fara vreo legatura cu fenomenul terorist. Aspectul general a fost dupa trecerea efectului amfetaminic, unul foarte linistit, echilibrat, lucru care ndeparteaza ipoteza socului psihic pentru starea de la internare. Unul dintre teroristi - femeie 23 ani - nalta, atletica mbracata la intentare n 3 rnduri de haine a dat relatii cu ce avea de facut, despre locurile de alimentare (cu munitii - n.n.). Certitudinea celor afirmate a fost faptul ca unul din imobilele pe care le-a desemnat - str. Atena nr.22 - a fost folosit cu certitudine ca loc de tragere. Stie acest lucru, de la o femeie care locuia acolo, de la militarii de paza la resedinta ambasadorului si a Ambasadei Olandei, retine din depozitiile ei ca s-a tras din strada Atena nr. 5 si nr. 7, iar punctul de alimentare se afla sub magazinul Gioconda. Acest lucru l raporteaza cpt. Herta - Seful Dispozitivului de Aparare al Spitalului ct si la un colonel de infanterie care se afla la barajul din Piata Dorobanti. Pna la 30 decembrie 1989 toti suspectii din Spital (mai putin sacalii) au fost ridicati.
759

Dintre ofiterii superiori care au participat la ridicarea suspectilor de terorism din Spitalul de Urgenta retinem ca nume pe col. Chircoias (Declaratii Club TV-22, vol. 2, pag. 7-8) Sunt foarte multe declaratii ale unor cadre medicale si indiscutabil ar fi fost si mai multe daca s-ar fi urmarit obtinerea unor informatii despre existenta teroristilor morti sau raniti ce au trecut n acele zile prin spitalele Capitalei. Spitalul Clinic Gheorghe Marinescu A fost adus un cetatean mpuscat n ochi, despre care n declaratia sa seful Securitatii Municipiului Bucuresti declara: ... teroristul se numea Wortvan Petre ... l-au adus la Spitalul 9, nu sunt baliverne, verificate de mine. S-a raportat gl. Vasile Ionel pentru a-l pazi, dar pna la intrarea pazei n functie, a disparut. Cnd am raportat mi s-a spus: nu-ti face probleme ca l-am luat noi si e dus la Balotesti. Deci iata ca au fost teroristi, dar cine s-a ocupat n mod organizat de ei? Si altii care au fost teroristi si morti si au disparut probabil ca tot drumul Balotesti a fost luat. (Declaratie pag. 30-35). 10.4. Opiniile unor martori privind existenta teroristilor Spicuim din declaratia domnului Dumitru Mazilu: ... la ora 2 noaptea un comando a patruns n sediu. Mai multi tineri au fost mpuscati ntre ochi pe ntuneric. A. Ei erau cei ce aparau cu fanatism pe cei doi. B. Ei erau straini nchisi la culoare, vorbeau nu prea bine romneste. C. Ei erau cei care au ucis tineri militari si civili pe ntuneric. La ntrebarea Cine a tras Armata sau Securitatea? domnul Dumitru Mazilu a declarat: si Armata si Securitatea. Securitatea
760

mai ales dupa 22 decembrie 1989. De aici concluzia ca s-a tras si din case conspirative si de ntlniri. Domnul Silviu Brucan motiveaza ca nu s-a tras n C.C. pentru ca toti conducatorii Securitatii erau acolo: ... unitatile Securitatii aveau arma de gherila urbana... iar n legatura cu eliberarea celor arestati ...a fost un ordin superior ca toti sa fie eliberati. Erau 20 de ofiteri arabi la Urgenta, unul ranit si unul mort. A venit un avion libian cu ajutoare si la ntoarcere au fost luati toti acestia, inclusiv mortul si ranitul. Sigur, acum e mai greu de dovedit.... n ziua de 23 decembrie 1989 pe baza informatiilor grupei operative a M.St.M. un echipaj USLA sub comanda cpt. Victor Enachioaie s-a deplasat n Piata Iancului unde a fost semnalata existenta unor teroristi ce executau foc asupra cetatenilor ce treceau prin zona. n urma interventiei n forta n str. Mihai Bravu nr. l16 au fost lichidate 2 persoane asupra carora nu s-au gasit documente de identitate, iar o a treia a reusit sa dispara. n noaptea de 23 decembrie 1989 trupele de parasutisti ce asigurau protectia unor obiective de pe Calea Victoriei au fost provocate de catre 3 persoane ce foloseau un autoturism ARO alb, cu numar galben, care au executat foc automat asupra lor. Persoanele respective erau dupa afirmatiile martorilor deosebit de bine pregatite pentru ducerea actiunilor de gherila urbana. n 23 decembrie 1989, n jurul orelor 7.00 apare n dispozitiv (Piata Aviatorilor - spatiul verde intrare Parc Herastrau) un autoturism Dacia 1300 alb din care coboara doua persoane mbracate militar kaki si intra sub o masina militara a subunitatii noastre si trage n noi foc automat... (R/B/7/1762) n dimineata de 23 decembrie, tineri din G.P. au adus trei suspecti: unul avea un pistol si 15 DM; altul avea doua pistoale,
761

altul era electronist la M.I. (numele lor au fost nregistrate de un maior de militie - Mihaita Mateescu dat afara de la USLA)... Mai este adus un suspect care spunea ca lucreaza la ntreprinderea Electronica Bucuresti n vrsta de peste 30 ani, dar care era irakian dupa spusele ofiterilor... n seara de 22 decembrie 1989, dupa orele 23.00, vine la TV un tnar, fost USLA (trecut n rezerva n luna mai 1989) care a spus ca cei care trag din vile sunt USLA (a vorbit cu ei si l-au facut tradator)... n decursul zilei de 23 decembrie 1989 n vilele de unde se tragea au fost prinsi mai multi suspecti, unii raniti, aveau arme asupra lor (pistoale mici) si o mbracaminte de culoare nchisa (neagra) aproape toti fiind mbracati la fel. Erau anchetati de mr. Militie de la TV (Mihaita Mateescu) (R/B/12/1784) Declaratia O.Z. - Calea Calarasi: ...La poarta la TV vede doua persoane civile 25-30 ani, nalti, solizi, cu minile ridicate, adusi de militari si G.P n 23 decembrie 1989, orele 12.30-13.00. n 24 decembrie, o persoana iese de la nr. 238, traverseaza Calea Dorobantilor, nainteaza catre TAB-urile din fata TV, spre care a tras o rafala din pistolul automat cu pat rabatabil si apoi s-a ndreptat spre tancul din curtea TV-ului spre care a tras o alta rafala. Este ranit la picior de un ofiter si imobilizat de G.P. Era mic de statura, slabut, brunet, nu vorbea romneste, mbracat cu pantaloni bufanti culoare nchisa, bocanci militari, geaca kaki, caciula ruseasca neagra cu urechi lasate (R/C78/1812). Declaratie B.I. - Calea Dorobanti: ...n fata vilei noastre n 22 decembrie 1989 a venit o Dacia alba (vazuta si de vecinul M.) si
762

care cara armament si din ea au cobort 4 indivizi care au plecat spre TV. Dacia a stat acolo pna n 28 ianuarie 1990 (R/C/8/18l2) n 23 decembrie, orele 2.00 n zona Baraj spre Piata Aviatorilor de pe Calea Dorobanti se auzea o voce n clar: Racene, adu-ne munitie! (R/C/14/2322) Observa 4 persoane mbracate n combinezoane de culoare nchisa, cu casti culoare nchisa pe cap care ies din imobilul din Bd. Aviatorilor nr. 72 si dispar (R/C/6/1804) S-au dus la TV din cladirile de vis-a-vis ... sase barbati, vrsta 2530 ani, civili, doi cu salopete kaki, unul cu caciula ruseasca si altul cu sapca... Opt persoane aduse individual dintre care al optulea nu era romn, ci arab mbracat ntr-o salopeta bleumarin. O persoana n vrsta de 40-45 ani descoperit, nfricosat, mbracat n pulovar si scurta cu blanita la guler, a fost ridicat dintr-un imobil de unde se tragea. (R/C/12/1822) Ranitul fara ocupatie nu este gasit la domiciliul declarat (R/C/17/2366) De la un individ decedat a ridicat o arma de provenienta straina (R/G/4/I858) n timpul atacului lnga gardul viu al TV-ului, observa doi barbati n haine lungi de piele de culoare nchisa, amndoi avnd n mna pistoale cu teava scurta. Trag unii n altii si unul dintre cei doi este ranit, dar dispar amndoi. (R/M/7/1924) Au executat foc de arme: asemanatoare pistolului mitraliera calibru 7,62 care produceau zgomote estompate, ca si cnd ar fi
763

fost cu amortizor ... produceau zgomote asemanatoare celor de GECO ... cadenta tragerilor: automate; foc lovitura cu lovitura. De retinut: mobilitatea deosebita a atacatorilor si a focului executat: precizia si eficacitatea deosebita a focului (inclusiv noaptea) posibil aveau lunete cu infrarosii si mai ales la lovitura cu lovitura. Preferinta pentru scoaterea din lupta a factorilor de decizie cadre. Cunoasterea n amanunt a topografiei locurilor, a gaurilor gurilor de canal si cailor de acces, att n interiorul ct si n exteriorul cladirilor; ncapatnarea celor prinsi de a da relatii despre modul de organizare, nzestrarea lor, ori simulau ca sunt drogati, ori refuzau pur si simplu sa raspunda la orice ntrebare, negnd orice participare a lor la actiuni teroriste. Echipamentul pe care l purtau: mai multe rnduri de haine civile mbracate. (R/N/7/2788) Participa la asaltul Consulatului URSS ...La etajul 1 sunt mpuscati 2 teroristi mbracati n costum obisnuit culoare maro nchis ...La etajul 2 era instalat pe un piedestal suport o mitraliera cu programator pe care o vedea ca trage din 5 n 5 minute. Din relatarea unui soldat afla ca 3 teroristi au fugit prin spatele cladirii... (R/S/7/2000). n seara de 23 decembrie ...pe strada Paris... cu vile mprejmuite cu garduri masive din beton si fier forjat. La o asemenea vila observa doua persoane pe acoperis si una n balcon care deschid foc de arma automata catre ei...Cei care au tras ies n strada tragnd focuri n serie pentru acoperire ... cei sapte erau de nationalitate straina, arabi, fiind nalti, mari, piele negricioasa, parul scurt n spital erau internati si raniti din aceasta categorie. (R/T/7/2220).
764

De la vila din str. Grigore Mora nr. 32 a iesit un barbat tnar, solid, avnd n mna un pistol mitraliera cu pat rabatabil cu care tragea asupra lui si a grupului de patru persoane n care se afla. (R/T/6/22I6) ...n timp ce verifica imobilele de vis-a-vis de TV din care se tragea... ntr-un imobil din dreptul Blocului Turn patrunde n subsol pe o scara cu trepte n spirala si vede un cetatean cu spatele la el si cu pistolul n mna dreapta, atent la ceva ce arde n fata lui. Sare asupra lui, l imobilizeaza si dupa ce acesta trage doua focuri de pistol l scapa din mna... l scoate n fata casei... unde se aflau mai multi oameni si unul l loveste pe retinut cu o coada de steag, timp n care acesta l scapa si fuge din nou n subsol. Coboara treptele dupa el dar este mpuscat de un alt cetatean cu plete, geaca de culoare verde, nalt de circa 1.70m si era murdar pe haina si fata cu ceva negru (R/V/l/2014) (Practica diversionist-terorista, n.n.) Lucrator M.I. internat cu contuzie craniana, escoriatii faciale si plagi picior drept n 24 decembrie, orele 8.30 fiind lovit de alti oameni. n 25 decembrie este externat si predat Militiei sector l. (R/U/3/2208) Observa un cetatean care avea o arma semiautomata cu luneta care s-a ascuns ntr-o curte de unde a nceput sa traga spre ei si soldati. Acest om retine ca l vazuse printre organele de ordine... (R/Z/l/2028) ... Din vila de la nr.13 str. Pictor Rosenthal a lui Lina Ciobanu la controlul efectuat de Gavrila Nicolae si grupa de GP - Laromet, era ncuiata, au iesit doi barbati mbracati civil, vrsta 30-35 uni pe care i-a legitimat si perchezitionat. Unul avea o legitimatie de ofiter tanchist si avea asupra lui cartuse de pistolet, un cutit si
765

fotografii care prezentau Televiziunea. Au fost preluati de armata. (D/B/3/1310) ... n str. pictor Rosenthal 2 etaj l locuieste un capitan DSS - Dan, care a disparut nainte de 16 decembrie 1989 si a aparut cam n 24 decembrie 1989. Dupa scurt timp nu l-a mai vazut nimeni...(D/C/3/1346) ... A fost mpuscat, glontul intrnd sub axila stnga si a iesit la acelasi nivel sub axila dreapta, unde a explodat cu ruptura mare, fara a atinge vreunul din brate (lucru posibil numai daca le avea ridicate - n.n.) era murdar de snge si o negreala specifica prafului fin de carbune sau uleiuri minerale uzate, i acopereau trasaturile... la Circa de Militie din Grozavesti victima este cunoscuta de plt. Craciunescu... (D/D/4/1382) Ranit prin plaga mpuscata, membru inferior, a decedat (???) (R/P/3/1496) Victima prezenta pe fata urme de prlire si avea ntre dinti fire de iarba... (prlire probabil din vilele de vis-a-vis de TV unde ar fi fost cu ocazia incendierii uneia dintre ele, iar fire de iarba numai din curtea TV unde se mai puteau gasi )(D/T/4/I554 ) n noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, orele 23.00 am observat ca n spatele casei n curtea imobilului din str. Mora 33, pe un garaj magazie, un cetatean cu un aparat luminos executa zgomote de foc de arma automata... (D/2) n ziua de 23 si noaptea de 23 spre 24 decembrie n spatele vilei unde locuieste Mitica Popescu, doi barbati tineri de 34-35 ani manipulau o cutie ca un pian cu clape, simulnd zgomot de arma automata si semnale optice... (D/3)
766

n dimineata de 23 decembrie... a vazut un individ narmat cu o arma mai scurta dect un AKM, mbracat ntr-un hanorac de culoare nchisa cu gluga trasa pe cap, pantaloni nchis si bocanci cu carmb nalt, care a sarit gardul din gradina de lnga peretele stnga al imobilului de vis-a-vis nr. 13. Tot pe acelasi individ l vede si n ziua de 24 dimineata sarind gardul n curtea lor... (D/28) ...Din imobilul din str. Nicu Constantinescu nr. 10-12 ocupata de fiul ministrului Postelnicu ... s-a tras ... n fata se afla o Dacie 1310 proprietatea lui Postelnicu Vladimir n care se aflau ... doua placute cu fond alb cu nr. 6-B-9344, doua placute cu fond galben cu nr. 1-B-9970; statie emisie-receptie tip ADA 12, un geamantan cu obiecte de mbracaminte de uz personal. 10 bonuri benzina... eliberate COMTURIST... (D/37) La cercetarea efectuata n Institutul C.I. Parhon ... s-a descoperit o camera ce avea intrarea din str. Muzeul Zambacian situata sub farmacia Institutului... S-au gasit n acea camera obiecte de machiaj - mustata castanie gata confectionata; ...de pe str. Mora si Pangratti s-a ripostat. Cu acest prilej au fost ranite 3 persoane civile care erau narmate cu pistoale mitraliera si care au ncercat sa fuga din vila aflata n spatele vilei ambasadorului englez. Desi toti au fost raniti, totusi au reusit sa fuga prin str.Mora, spre Bdul. Aviatorilor lasnd urme de snge pe strada. (D/45) n noaptea de 23 spre 24 decembrie, n jurul orei 1.32... dinspre intrarea metrou Ana Ipatescu s-a apropiat un barbat civil, care le spune ca este de la G.P. de la a uzina din Bucurestii Noi cu atributii la guri metrou si asteapta sosirea altor oameni... ca n cadrul GP este un cap de foc... a fost surprins cnd n cursul noptii a fost sunat de col. Vornicescu... si care i-a cerut sa ia masuri pentru executarea situatiei C (sau variantei C) cerndu-i explicatii,
767

acesta i-a spus ca trebuie sa intervina asupra cadrelor armatei pentru lichidare, deoarece ofiterii din armata au tradat... (D/46) ... La un moment dat aude ca se trage din imobil pe casa scarii, se uita pe vizor si vede doi barbati narmati care de lnga usa de la intrare trageau spre TV. Erau mbracati n ceva asemanator cu combinezonul, culoare nchisa. Sesizeaza un zgomot aparte n momentul tragerii, armele fiind de talie scurta... (D/48) ...n 24 decembrie, orele 4.35 aflat n degajamentul TV, aude lovitura n usa metalica dinspre str. Pangratti, cere parola si i se raspunde cu o rafala de pistol mitraliera de alt calibru si cadenta. A ripostat si s-a retras. Dimineata la ora 7, revine si aici 8-9 civili scoteau dintre panouri un mort mbracat cu scurta gri, pantalon la fel, pantofi negri, observa un pistol, crede ca este Mauser, gasit asupra cadavrului... (D/49) Organizeaza un punct de observatie n spatele zonei de rezistenta a celor ce atacau TV-ul din spatiul Calea Dorobantilor, Televiziune si observa urmatoarele: - acestia actionau n grupuri mici, localizate n casele de lucru ale Securitatii pe care le poseda n zona, ct si n case ale colaboratorilor; - ncepnd din 24 decembrie dimineata, se retrag individual peste str. av. Radu Beller deplasndu-se n zona Floreasca, precum si n spatele Caii Dorobantilor, peste str. Teheran, n directia Centrului de supraveghere al Securitatii din apropierea resedintei lui Nicolae Ceausescu, n apropierea vilei utilizate de Zoe Ceausescu. Dupa amiaza, se ntorc n zona de operatie Piata Dorobantilor, Piata Aviatorilor si vis-a-vis de TV (Front circular - n.n.) - conducerea grupurilor de rezistenta a chemat la actiune utilizndu-i si pe ofiterii n rezerva din Securitate care au apartinut unitatilor de paza ale Dictatorului;
768

- fiul lui Postelnicu, Vladimir, ... este foarte activ ...face dese deplasari n grup cu alti indivizi, folosind un ARO gri; - din date pe care nu le poate verifica, teroristii dispun de un tunel de mari dimensiuni care face legatura de la Bdul. Aviatorilor 72, la Centrul de Supraveghere a Zonei, ct si cu un depozit subteran de armament situat sub parculetul alaturat blocului. De asemenea, mai este un depozit buncar n zona strazii N .Constantinescu... (D/56) ... Cei doi teroristi se separa, unul tine la distanta parasutistii, iar celalalt trage n continuare asupra usii metalice de la decoruri cu intentia de a o deschide, sau de a face sa sara totul n aer (acolo era depozit de munitii - n.n.) totusi, fiind prinsi ntre doua focuri sunt siliti sa abandoneze dar nu definitiv, deoarece cunoscnd perfect planurile TV-ului apar n spatele cordonului de control si acces la studiouri din interiorul cladirii, deschiznd foc asupra lor, tir ce i obliga pe aparatori sa se adaposteasca. Iese brusc de dupa coltul culoarului si descarca n ei un sector ntreg de foc automat si vede cum se izbesc gloantele de ei si ca si cum ar fi aruncat cu ghinde, (aveau probabil veste antiglont - n.n,) i vede clar la fata, erau bruneti, nu aveau caracteristicile rasei albe, raneste pe unul la picior, dar celalalt l salveaza tinndu-l pe culoar si tragnd cu cealalta mna, si-a acoperit retragerea n subsol, unde nu l mai urmareste nimeni fiind riscant. Purtau uniforme ofiteresti de M.Ap.N. iar armele erau niste pistoale automate scurte ce nu sunt n dotarea armatei noastre. Mai trziu, la o curatire a subsolului se gasesc aruncate pe, jos hainele militare. (D/73) ...n perioada critica, un individ mbracat ntr-o canadiana oliv, cu barba, a tras din balconul apartamentului situat n Calea Dorobantilor nr.13 etaj 4, sc. B, nspre Televiziune (R.J.M.I./2..3) ... Dupa incendierea etajelor superioare a Consulatului Sovietic de catre subunitatea de blindate, s-a patruns n cladire controlnd din
769

subsol pna la etajul 4, unde un terorist nalt, solid, avnd asupra lui un pistol si cartuse, s-a predat fiind preluat de comandantul subunitatii si doi soldati... (R.I.M.I./10.2) ... Soldatii Bustan Daniel, Budu Florin si Virgil Nan din U.M. 0396 Bucuresti au actionat pentru anihilarea unui terorist care tragea dintr-o vila din strada adiacenta Bd. Aviatorilor. Teroristul a vrut sa fuga cu un autoturism Oltcit, dar a fast mpuscat mortal... (R.I.M.I./II.I) ...Soldat Bustan Daniel... la solicitarea unor cetateni care i-au spus ca se trage dintr-o vila de pe o straduta care ajunge n B-dul. Aviatorilor. Intra ntr-o vila care se afla n fata vilei respectiv semnalate, se urca n pod si ia o pozitie de tragere, sunt observati de terorist, care trage cteva rafale asupra lor, dupa care vrea sa fuga cu un Oltcit. Trage n Oltcit, teroristul se da jos din masina, vrea sa fuga, dar el trage din nou mpuscndu-l mortal. Teroristul avea la el un port-ncarcator de piele maro mare si o pusca. Era mbracat ntr-o geaca din piele neagra, era solid si de naltime aproximativ 1,80 m. (R.I.M.I./11.l) Este adus sub stare de arest mr. militie Dan... de catre cpt. Gheorghita.... Cpt. Gheorghita arestase un lt. maj. de Securitate care ar fi declarat ...ca a mpuscat la Sala Palatului 10 oameni prin spate... (R.I.M,I/17.1) ... n perioada 22-24 decembrie 1989 fiind pe terasa Corp Tehnic TV spre vila lui Valentin Ceausescu a observat ca din aceasta vila si din altele de lnga ea s-a tras n TV cu pusca cu luneta, ct si cu armament automat. Precizeaza ca a vazut pe unii din atacatori care erau mbracati n combinezoane... (R.I.MA pN/5-I)
770

...la filtrul organizat, retin pe Rotaru Nicolae care avea asupra lui mai multe legitimatii de serviciu pe acelasi nume, documente, doua rolfilme, doua ghiuluri, o verigheta masiva de aur si un CEC de 47.000 lei. (R.I.M.I./l0.7) n continuare credem ca este necesar a descrie decesul n conditii deosebite a unor cetateni, conditii ce nu prezinta o evolutie logica, astfel: Bucse Dragos Daniel a decedat n urma unor plagi mpuscate n zona toracala, inima, stern, plagile nu prezentau urme de snge, mbracat n scurta kaki tip G.P., pulovar, culoare neagra pe gt, camasa culoare bej deschis care, aici e misterul, nu prezentau urme ale perforarii gloantelor. Analiza dosarului ntocmit de I.M.L. ne face sa credem ca nu n toate cazurile caracteristicile comparative ale cadavrului corespund cu fotografiile din viata ale victimelor. Tot la acest caz exemplificam: parul castaniu si usor ondulat natural al victimei n viata corespundea la cadavru cu un par blond, gros si ntins; forma fetei ovala, n viata fiind rotunda; forma pavilionului urechii prelunga si lobala fata de rotunda si lipita etc. De fapt, parintii victimei declara ca acel cadavru pe care organul de ancheta l dau drept fiul lor este o alta persoana. (Dosar nr. 1476/1991) Bejenaru Florin - militar n termen la U.M. 01635 Focsani venit de la U.M. 01649 Colibasi ranit n 21 decembrie 1989 la Televiziune este transportul la Spitalul de Urgenta unde este mpuscat mortal de teroristii care au patruns n spital"(?!). (Dosar nr.1318/1991). Boca Cristian - ranit la TV n 23 decembrie 1989 n umarul drept si torace este vazut ntr-un reportaj TV ranit la Spitalul de Urgenta. Pe 25 decembrie 1989 tatal respectivului l gaseste la Morga Vitan-Brzesti pregatit de incinerare. Nu este de acord cu aceasta
771

si ridica cadavrul, care era bandajat n locurile indicate anterior. Ajuns acasa observa ca mai avea o mica gaura de culoare rosu nchis la ceafa si spre crestetul capului avea o gaura care sngera continuu. (Dosar nr. 1328/1991). Buciu Gheorghe - ofiter M.I. - vine la TV n 22 decembrie 1989 ntr-un grup organizat la C.C. si narmat la DSS - Directia a V-a cu pistoale mitraliera si cte 700 cartuse. La TV vine cu o Salvare. Armamentul si munitiile s-au ridicat de la Magazia DSS Directia a V-a, cheile aflndu-se la sus-numitul. Sunt dispusi la rascrucea str. Muzeul Zambacian cu str. Emil Pangratti. Acesta ia doi oameni si dupa circa o ora vine singur. Discuta cu Nicolae Castel, mai ia doi oameni si revine din nou singur, spunnd ca baietii au cazut (Declaratia Postelnicescu Daniel). Mai ia doi oameni si pleaca cu ei, dar Postelnicescu Daniel i urmareste. Si mai trziu, i vede pe cei doi luati ultima oara, la picioarele lui Baciu Gheorghe n timp ce acesta si fuma linistit tigara. Vaznd aceasta scena, Postelnicescu trage o rafala de arma automata asupra lui Baciu Gheorghe, ranindu-l mortal. (Dosar nr. 1306/1991) Lupu Cristian - este adus n 23 decembrie 1989 orele 10.00 la Spitalul de Urgenta fiind ranit n umar si la mna stnga. Doctorul Paul Anton de la Spitalul de Urgenta a relatat unchiului victimei ca acesta a decedat prin stop-cardiac n timpul unei interventii la plamni. De ce interventie la plamni, fiindca se pare ca ranile nu presupuneau asa ceva. (Dosar nr.1440/1991) Filip Doru - participa la actiunile revolutionare din 21 si 22 decembrie 1989 la TV si Piata Palatului. Pe 25 decembrie 1989 tatal victimei afla ca este internat la Spitalul de Urgenta n stare grava la Chirurgie 3 cu plagi mpuscate multiple. n registrul de
772

nregistrare a bolnavilor de la Spitalul de Urgenta - Chirurgie 3 dispare la sfrsitul lunii februarie 1990. (Dosar nr.1408/1991) Pantazescu Gheorghe - ranit prin plaga mpuscata membru inferior stng, totusi a decedat. (Dosar nr. 1496/1991) Stan Bogdan Serban - om de actiune si bun organizator ntre manifestanti. Este ranit prin plaga mpuscata de un civil de lnga el, n zona sold drept si clavicula stnga (Cine avea misiunea sa neutralizeze agitatorii?). Raportul IML consemneaza plaga mpuscata toracala. (de nenteles). Este internat n zorii zilei de 23 decembrie 1989 la Spitalul Colentina, de acolo la Spitalul nr. 9, de acolo la Spitalul Vitan-Brzesti, unde a decedat. A fost mpuscat n curtea TV lnga grupul statuar din fata blocului turn al TV catre dimineata din 24 decembrie 1989. Prezentnd o stare grava repeta totusi continuu Am fost mpuscat de un civil de lnga mine... (Dosar nr.1496/ 1991) Tudor George Bogdan - om de actiune, agitator ntre manifestanti, participant la baricada de la Intercontinental. n seara de 22 decembrie 1989 merge la TV unde este mpuscat de aproape la subtioara dreapta si glontul a iesit cu explozie prin omoplatul stng si obrazul stng iesind prin cap. (Dosar nr.1469/1991 si exemplele ar putea continua.) 10.5. Cteva consideratii de generalitate cu referire la fenomenul terorist Notiunea de terorist a aparut dupa 22 decembrie 1989 si n reprezentarile populatiei teroristii au fost aceia care au actionat cu armament de toate categoriile asupra populatiei si dispozitivelor militare, ucignd, ranind, distrugnd instalatii industriale sau de alta natura, cai de comunicatii, institutii etc.
773

Ne punem ntrebarea n ce sens si n sprijinul cui au actionat? La aceasta ntrebare pot fi date mai multe raspunsuri. n sprijinul lui Nicolae Ceausescu si a dictaturii comuniste. Din raspunsurile date la proces de Nicolae Ceausescu, se pare ca acesta nu stia despre existenta lor, motivnd ca este vorba de populatia narmata, ce duce actiuni de lupta mpotriva celor ce savrsise lovitura de stat. Este foarte adevarat ca parte din populatia civila era deja narmata. Ca sa actioneze n sprijinul noii puteri este un nonsens ntruct noua putere beneficia de sprijinul evident al armatei si al celorlalte institutii, iar constituirea Frontului Salvarii Nationale si a noilor structuri, nu era contestata si beneficia de adeziunea ntregii populatii. Este cunoscut ca cele mai multe din pierderile de vieti omenesti au aparut pe fondul lipsei de cooperare ntre diferite categorii de forte, care n anumite conditii s-au suspectat reciproc considerndu-se adversari. Este evident ca asemenea incidente s-au produs n rndul armatei, M.I., G.P. si cu att mai mult era posibila aparitia incidentelor n rndul populatiei civile, care a actionat independent, individual sau pe grupuri. Dificultatea principala consta n identificarea inamicului, care este dupa parerea noastra cheia incidentelor n contextul evenimentelor din decembrie. Au fost cazuri cnd n baza unor reprezentari proprii, unele persoane - chiar apartinnd M.Ap.N. sau altor institutii au deschis foc asupra unor grupuri de persoane considerate de acestia suspecti. n replica, cei atacati cu foc, au ripostat. Ca atare, fiecare din ei au considerat ca s-a actionat terorist. Convingerile lor erau clare si de nezdruncinat, desi ambele parti si propuneau acelasi
774

scop, apararea revolutiei anticeausiste si anticomuniste. Desi circumstanta n care s-a produs decesul sau ranirea unora a fost n unele cazuri clarificata, totusi, sunt destui a caror moarte nu se poate explica. Din declaratiile martorilor, rezulta ca posesorii de armament au executat foc asupra unor indivizi ce actionau suspect. Adaugam la acest fapt si existenta unui nsemnat numar de persoane neidentificate care au executat foc asupra diferitelor institutii sau asupra unor dispozitive de aparare. Acest lucru este recunoscut si din documentele de cercetare efectuate de Procuratura Militara n diferite zone ale orasului. Numarul cel mai mare de decese si raniri prin arme de foc s-au produs n special n orasele unde dupa 22 decembrie 1989, cnd s-a distribuit populatiei armament, fara nsa a fi ncadrate ntr-un sistem organizatoric de subordonare militara. Acolo unde nu s-a distribuit armament populatiei civile numarul mortilor si al ranitilor a fost foarte redus. n baza unei analize s-a constatat ca cel mai mare consum de munitie s-a nregistrat n municipiile Bucuresti si Brasov. Trebuie mentionat ca n amplificarea fenomenului terorist, un rol deosebit l-au avut zvonurile care alimentau aceasta psihoza n rndul populatiei si a militarilor narmati si fara experienta. Existenta teroristilor pentru mine este certa, erau putini ca numar dar actionau cu profesionalism, provocnd deschiderea focului de catre aparatori; folosind ntunericul si schimbnd cu abilitate locurile de dispunere, lasau impresia aparatorilor ca sunt multi, cu teritoriu n afara dispozitivelor de aparare si aveau largi posibilitati de foc si manevre.
775

n actiunile lor urmareau n special declansarea actiunilor de foc neurmarind cu precadere producerea de victime, ci doar episodic, pentru a da certitudine aparatorilor ca sunt o forta deosebita si ca posibilitatile lor tehnice sunt mult superioare. Acest inamic invizibil, care a tinut zile si nopti ntregi sub teroare institutiile si populatia din diferite zone ale tarii, a urmarit realizarea n principal a unor scopuri proprii care datorita interventiei hotarte a maselor de cetateni, au putut fi dejucate. Teroristii nu au fost multi, dar destui, pentru a realiza varsarea de snge ce a urmat. (Din declaratia senatorului Sergiu Nicolaescu). 11. PROPUNERI Atribuirea de sarcini precise M.I., M.Ap.N., Parchetului si Justitiei de a continua cercetarile si a stabili n primul rnd amestecul strain n perioada revolutiei din decembrie din Romnia, precum si clarificarea actiunii si existentei fenomenului terorist n aceasta perioada. Orice completari sau contraziceri sunt binevenite. MEMBRII COMISIEI: Presedinte: Valentin Gabrielescu Vicepresedinte: Sergiu Nicolaescu Secretar: Ionel Aichimoaie Membrii: Ilie Platica Vidovici Ioan Constantin Pop Victor Apostolache
776

Serban Sandulesecu Mircea Vlcu Zoltan Hosszu Popescu Necsesti Gheorghe Raboaca Incidentul aerian n care si-au pierdut viata gl. Nuta Constantin si Mihalea Velicu (Anexa la Raportul Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989) Materialul acestei sectiuni a fost ntocmit n prima legislatura si cercetat la fata locului de o echipa a Comisiei Senatoriale. El a fost revazut si completat. n cadrul acestei sectiuni, ne propunem a lamuri pe baza de dovezi si probe mprejurarile n care au decedat generalii de militie, Nuta Constantin - adjunct al ministrului de interne si sef al Inspectoratului General al Militiei si Mihalea Velicu - loctiitorul sau, la data de 23 decembrie 1989, n jurul orelor 19.30-19.40. Nu ne vom opri n descrierea noastra n a preciza cu certitudine autorii doborrii elicopterului, lasnd aceasta sarcina procuraturii sau justitiei. Acest material prezinta stadiul cercetarilor la care s-a ajuns n momentul de fata, complexitatea cazului, impunnd continuarea verificarilor si investigatiilor, binenteles daca exista vointa de a o face din partea institutiilor ce ar trebui sa se implice. De asemenea, nu vom trata modul si gradul de responsabilitate a celor doi n reprimarea manifestatiilor din municipiul Timisoara, aspect ce este analizat n capitolul privitor la evenimentele din aceasta zona.
777

General-locotenent Nuta Constantin s-a nascut la 23 noiembrie 1929 n comuna Branesti, judeul Ilfov, ntr-o familie de tarani cu gospodarie mica. n anul 1947, s-a nscris n U.T.C, a fost brigadier pe santierul Salva-Viseu, activist extrabugetar la fosta plasa Branesti, iar ca profesie a lucrat la un atelier de croitorie si gestionar la cooperativa din comuna. n anul 1952, a absolvit Scoala de Artilerie Sibiu, pe care o termina cu gradul de locotenent de artilerie, iar n anul 1957 a devenit membru P.C.R. n anul 1962, a absolvit Academia Militara unde a lucrat ca lector. n 1963, a fost recrutat n Departamentul Securitatii Statului Contrainformatii - unde, ncepnd de la functia de lucrator, a ajuns n anul 1977 sef al Directiei de Contrainformatii Militare. La data de 9 mai 1977, i s-a acordat gradul de general maior, iar n anul urmator a fost numit n functia de adjunct al ministrului de interne si sef al Inspectoratului General al Militiei. n perioada ct a condus Militia Romna s-a purtat abuziv, de o duritate rar ntlnita si s-a dovedit de catre colegii sai ca a fost un mare afacerist si un om necinstit. A condus efectivele Ministerului de Interne care au actionat la Timisoara si el este acela care a condus actiunea de ridicare si ducere a cadavrelor la Bucuresti pentru incinerare la ordinul direct dat de Elena Ceausescu. General-maior Mihalea Velicu s-a nascut la 23 iunie 1935 n comuna Cetatea, judetul Giurgiu, dintr-o familie de tarani cu gospodarie mijlocie. Este absolvent al Scolii Medii Tehnice de Constructii Edilitare Giurgiu si a lucrat ca tehnician timp de un an. A absolvit, n anul 1957, Scoala de Ofiteri de Militie cu gradul de locotenent si a lucrat ca ofiter n fosta regiune Bucuresti, iar apoi la judetul Teleorman, unde a condus militia pna n anul 1987. n acest an, a fost numit loctiitor al sefului Inspectoratului General al Militiei, iar la 30 decembrie 1982 i s-a acordat gradul de gl. mr. A lucrat n aceasta functie pna la Revolutia din Decembrie 1989. n timpul evenimentelor din decembrie 1989, gl. mr. Mihalea Velicu
778

l-a secondat pe gl. lt. Nuta Constantin la Timisoara n actiunile ce le-au condus n acest oras. S-a comportat n functia avuta abuziv, identic ca si gl. lt. Constantin Nuta. Evidentiem faptul ca gl. lt. Nuta Constantin, adjunct al ministrului de interne si sef al Inspectoratului General al Militiei si gl. mr. Mihalea Velicu, unul din loctiitorii sai, avea o atitudine supusa, slugarnica fata de fosta conducere de partid si de stat. Orice ordine sau indicatii venite de sus, chiar daca nu intrau n sarcinile militiei, le puneau n executare fara ezitare si fara o prealabila analiza cu celelalte cadre din conducerea ministerului. Ei au instituit n rndul subordonatilor un regim de teroare, de natura a le frnge orice posibilitate de opunere. Exemplu semnificativ n acest sens este numarul mare de ofiteri si subofiteri trecuti n rezerva, fie la cerere, fie din motive minore, ori al celor mutati arbitrar la alte unitati, situate la mari distante fata de locuinta de domiciliu. Pe baza datelor rezultate din dosarul de urmarire penala a procuraturii si investigatiile efectuate de membrii comisiei, vom realiza o descriere faptica a mprejurarilor n care s-a produs catastrofa aeriana careia i-au cazut victime cei trei membri ai echipajului si generalii Nuta Constantin si Mihalea Velicu. n ziua de 17 decembrie 1989, n jurul orelor 15.00, din ordinul dictatorului Nicolae Ceausescu, grupa operativa, formata din ofiteri cu functii de conducere n M.Ap.N. si M.I., printre care si cei doi generali, s-a deplasat n municipiul Timisoara pentru a organiza si lua masuri de lichidare a tulburarilor ce se desfasurau n aceasta localitate. n ziua de 22 decembrie 1989, n jurul orelor 13.00, dupa fuga sotilor Ceausescu, cei doi generali s-au deplasat n municipiul
779

Arad, cu intentia de a reveni spre Bucuresti, dar n primul rnd de a scapa de arestarea lor n orasul Timisoara. Initial, trebuiau sa plece cu avionul care decola de pe aeroportul din Arad la orele 18.50, nsa, din cauza timpului nefavorabil, au fost nevoiti sa ia trenul rapid 22 Panonia, n dimineata zilei de 23 decembrie 1989. ntruct cea mai apropiata statie C.F.R. din traseu se afla n municipiul Deva, lt. col. Rusu Victor, ofiter al militiei judetului Arad a solicitat mr. Teodorescu Marin, care la 22 decembrie 1989 a preluat comanda I.J. Hunedoara al M.I., n perioada 1827 decembrie 1989, retinerea celor doi generali, suspecti de comiterea unor acte de terorism, indicnd si cuseta ocupata de ei. Fata de sesizarea facuta, cu aprobarea sefului sau lt. col. Tufeanu D-tru, care se afla la sediul fostului C.F.S.N., mr. Teodorescu Marin a organizat si asigurat prinderea generalilor Nuta Constantin si Mihalea Velicu, moment bine fixat de cei angajati n aceasta activitate, iar pentru ilustrare citam din declaratiile facute de urmatorii: Mr. Teodorescu Marin: mpreuna cu col. Todea, loctiitor al sefului militiei judetului Hunedoara, am organizat din lucratorii de militie o grupa de 15 ofiteri si subofiteri. Le-am ordonat sa se deplaseze la gara si sa-i aresteze pe cei doi. n aceasta grupa, am ordonat sa fie inclusi si doi lucratori care sa-i cunoasca pe cei care trebuiau sa fie arestati. Grupa s-a deplasat la gara cu un microbuz, reusind sa se urce n tren la ora 13.50. ntre Deva si Simeria, lucratorii de militie au identificat si capturat pe Mihalea Velicu la compartiment, iar pe Nuta Constantin n W.C.-ul n care se ascunsese.
780

De la Simeria, cu microbuzul, au venit la Deva si s-au prezentat cu cei arestati n biroul fostului sef al inspectoratului. Acolo, am trecut la identificarea pe baza de documente. A avut documente de identitate gl. mr. Mihalea Velicu care a prezentat legitimatia de general si permisul pentru baza de agrement Izvorani. Gl. lt. Nuta nu a avut nici un document de identitate asupra sa, cu exceptia unui bilet de avion, dar pe numele de Negrila. Am ntrebat ofiterii de militie daca i cunosc, acestia raspunznd afirmativ, numindu-i pe nume. Col. Todea Nicolae: n ziua de 23 decembrie 1989, orele 13.0013.10, dupa primirea informatiei de la lt. col. Rusu, am chemat la mine 16 lucratori de militie, n tinuta civila si nenarmati pe care i-am instruit asupra modului de actiune ntr-o misiune de identificare si retinere din Rapidul 22 a gl. mr. Mihalea Velicu si gl. lt. Nuta Constantin. n jurul orelor 14.40, a sosit n unitate microbuzul cu cei 16 lucratori care au adus la mine la birou pe gl. Nuta Constantin si gl. mr. Mihalea Velicu imobilizati. Au fost perchezitionati, stabilindu-se ca Nuta nu avea dect biletul de tren si unul de avion pe numele de Negrila, iar Mihalea Velicu avea legitimatie personala de serviciu cu gradul, numele si prenumele si fotografia de general maior. Nu exista nici un dubiu asupra identificarii celor doi, personal cunoscndu-i de circa 10 ani de cnd au fost numiti la conducerea I.G.M.
781

De la mine din birou au fost preluati de col. Ion Nicolae si condusi la comandamentul militar. Mr. Cosma Doru: Dupa instructaj, am primit fiecare din componentii echipei de actiune armamentul din dotare, apoi am fost dusi n statia C.F.R. Deva, unde, dispersati pe peron, am luat trenul Rapid 22 care a sosit n jurul orelor 13.50. Mergnd pe culoarul vagonului 5, cnd am ajuns n dreptul compartimentului cu numerele 65, 66, am vazut n interior pe cei doi generali, care stateau pe bancheta. Imediat dupa plecarea trenului si n timp ce eu si lt. maj. Badescu Virgil stateam n capatul vagoului 5 n asteptarea celorlalti colegi din echipa, care s-au urcat n celelalte vagoane din spatele celui cu nr. 5, am observat pe gl. lt. Nuta Constantin ca a iesit din compartiment, s-a ndreptat spre noi si a intrat n W.C. ntre timp, au sosit ceilalti colegi care au trecut la actiune, retinnd n compartiment pe Mihalea Velicu. Eu, dupa ce gl. lt. Nuta Constantin a intrat n W.C., m-am postat lnga W.C., ntre timp venind si lt. Filipescu Ghe. si lt. maj. Pauna Ion, care au blocat intrarea n vagonul 5 . Trenul, ajungnd n statia C.F.R. Simeria, deoarece Nuta Constantin nu a iesit din W.C., am ncercat usa, l-am somat, nu a ripostat, a fost imobilizat si perchezitionat, apoi am cobort din vagon, dupa care i-am condus pe cei doi generali la militia judeteana. Declar cu certitudine si fara dubii ca cele doua persoane retinute de noi n trenul Rapid 22, sunt generalii Nuta Constantin si Mihalea Velicu, pe care i-am vazut de mai multe ori la sediul militiei judetene cu ocazia unor sedinte la care am participat ori a unor misiuni ordonate si conduse de catre acestia.
782

Mr. Arsenic Ioan: Dupa instructaj, ne-am deplasat n statia C.F.R. Deva, unde cei 16 lucratori de militie au urcat n Rapidul 22, urmnd ca pna n statia Simeria sa caute prin tren pe cei doi. Eu am plecat cu microbuzul si autoturismul unitatii n statia C.F.R. Simeria, unde la sosirea trenului, echipa constituita a cobort mpreuna cu cei doi generali, respectiv Nuta Constantin si Mihalea Velicu, care au fost adusi la sediul militiei judetene. Declar ca, ntr-adevar, cei doi generali retinuti erau Nuta Constantin si Mihalea Velicu deoarece i cunosc din anul 1983, n mai multe rnduri participnd la sedintele noastre de la I.G.M. Lt. Badescu Virgiliu: Dupa plecarea trenului, ne-am ndreptat spre vagonul nr. 80 si am observat ntr-un compartiment pe generalul Mihalea Velicu. Pe generalul Nuta Constantin l-am vazut iesind din compartiment si ndreptndu-se spre W.C.-ul din capatul vagonului, mr. Cosma Doru lundu-se dupa el. Am intrat n compartimentul n care se afla Mihalea Velicu, unde, folosindu-ma de pistolul din dotare, l-am somat sa se predea si sa nu opuna rezistenta. Dupa ce l-am ncatusat cu sprijinul cpt. Caluseru Velu, lt. maj. Petea Eugen si plt. Tot Teodor, l-am predat col. Todea Nicolae. Pe generalii Nuta Constantin si Mihalea Velicu i cunosc din sedintele si misiunile ordonate la care si acestia au participat, precum si pentru faptul ca, personal, am fost chemat la raport la acestia. La sediul I.J. al M.I., cei doi generali au fost perchezitionati corporal si legitimati, ocazie cu care s-a constatat ca generalul
783

Nuta Constantin nu avea nici un act de identitate, asupra sa gasindu-se doar un bilet de avion, cu nr. 740560, pe ruta AradBucuresti, pe numele de Negrila si despre care a declarat verbal ca i apartine. Dupa cum rezulta din declaratia sa, despre retinerea celor doi generali, la insistentele gl. Nuta Constantin, mr. Teodorescu Marin a raportat telefonic la M.Ap.N., gl. Hortopan (deoarece gl. Gusa nu se afla n sediu) care i-a ordonat sa ia toate masurile de paza, sa fie depusi la U.M. 01719 si ca, ulterior, sa i se comunice modul cum se va proceda cu ei. n conformitate cu ordinul primit, cei doi retinuti au fost predati, sub escorta, la unitatea militara precizata, situata lnga sediul inspectoratului. Dupa preluarea lor, s-a procedat la perchezitionarea, att corporala, ct si a bagajelor pe care le aveau n momentul prinderii si la introducerea n arest, n camere separate, sub paza. Trebuie mentionat ca luarea n primire nu s-a facut pe baza de proces-verbal sau alt document. Aspectele sus-mentionate sunt descrise pe larg de cadrele militare ale acestei unitati, care au participat la executare. Astfel, mr. Vasile Mihai, ofiter de serviciu pe unitate la data respectiva a relatat urmatoarele: n data de 23 decembrie 1989, pe timpul executarii serviciului de zi pe unitate, au fost adusi la arestul unitatii doi indivizi de catre organele locale despre care se spunea ca sunt generali, care au organizat atrocitatile de la Timisoara. Cei doi indivizi au fost condusi la arestul unitatii. Eu am intrat n una din camere, cu unul dintre ei, pe care l-am controlat. Am gasit mai multe feluri de medicamente pe care le-am
784

pus pe geam pentru a fi controlate de medic. Am cerut sa mi se prezinte legitimatia, la care mi s-a raspuns ca nu obisnuieste sa aiba ntotdeauna documente de identitate. Dupa cteva schimburi de cuvinte, a venit si cpt. Pacurar Arghir care a continuat perchezitia si a dus medicamentele la medic. Eu am controlat cele trei serviete n care au fost gasite pijamale, diferite spray-uri si trusa de barbierit si fotografii tip buletin. Mr. Pacurar Arghir arata ca: Am trecut la perchezitionarea amanuntita a persoanei respective, obiectele gasite (doua pixuri metalice, un stilou, doua bilete de tren, un pieptan, un ceas cu bratara metalica si cteva medicamente). L-am ntrebat cine este la care mi-a raspuns ca este generalul Nuta, comandantul I.G.M., ca a fost la Timisoara cu gl. Gusa si, dintr-o eroare, o nentelegere, nu a ajuns la timp si a pierdut avionul si a recurs la tren pentru a ajunge la Bucuresti. Am scos toate persoanele din camera si am ordonat comandantului garzii sa numeasca militari de paza la usa cu vizorul deschis si arma ncarcata. Am trecut la cealalta camera si am vazut doua persoane care se uita la perete si si framnta minile. ncepnd cu comandantul garzii si cu cpt. Darie Mircea, am verificat bagajele (doua valize si o geanta). Aceste momente sunt confirmate si de cpt. Darie Mircea care, n plus, precizeaza ca: (gl. lt. Nuta Constantin, n.n.) A nceput sa justifice de unde vine, sustine ca a plecat de la Timisoara spre Arad pentru a pleca cu avionul la Bucuresti, dar din cauza conditiilor nefavorabile ale vremii, zborul a fost anulat.
785

S-au deplasat la hotel, unde urma ca a doua zi sa decoleze la ora 8.00, nsa neavnd acces de zbor, au plecat la gara. Din afirmatiile lt. col. Tufeanu Dumitru si lt. col. Moldovan Petru, comandantul si respectiv seful de stat major al unitatii militare respective, reiese faptul ca despre retinerea generalilor a fost informata si conducerea C.F.S.N. care, la rndul ei, a comunicat-o telefonic la Bucuresti, nsa nu am cunostinta si cui anume. Pe de alta parte, gl. Hortopan Ion declara: Fiind n grupa de conducere pe M.Ap.N., n ziua de 23 decembrie 1989, am fost sunat de mai multe ori de presedintele Consiliului Salvarii Nationale al judetului Hunedoara, dl. Poraicu si dl. Firtac din consiliu si mi-au comunicat ca n orasul Deva se afla arestati gl. Nuta si gl. Mihalea, depusi la unitatea de geniu si are rugamintea sa facem tot ce este posibil sa fie evacuati din acest oras, deoarece se preconizeaza eliberarea lor. Ca urmare a insistentelor oficialilor din judetul Hunedoara, gl. col. Hortopan Ion s-a consultat, citam, cu domnul Montanu din partea Consiliului Salvatii Nationale si am stabilit mpreuna ca transportarea sa se faca cu elicopterul n orasul Sibiu. Am raportat ministrului apararii nationale, general de armata Nicolae Militaru si a aprobat executarea transportului cu elicopterul. n continuare, am comunicat generalului Rus, comandantul aviatiei, aprobarea ministrului apararii nationale nsa, fara sa le redea numele persoanelor ce se transporta, retinndu-se faptul ca sunt persoane fata de care se impun masuri de siguranta deosebite. Referitor la aceasta problema, gl. lt. Rus Iosif, fost comandant al aviatiei militare declara ca: la data de 23 decembrie 1989 (n.n.) n
786

jurul orei 16.20-16.30 am primit un telefon de la gl. col. Hortopan Ion, spunndu-mi ca este n biroul ministrului apararii nationale, ca este ordinul acestuia sa transportam urgent doua persoane cu un elicopter de la Sibiu. Persoanele se iau de la Regimentul de Geniu din Deva si vor fi duse la AlbaIulia n Cetate. Personal, am explicat ca ora probabila de napoiere va fi pe ntuneric si ca din acest motiv nu putem ateriza noaptea la Alba Iulia, unde nu avem loc balizat, marcat si recunoscut pentru echipaj, n consecinta sa amnam pentru mine pe timp de zi. Gl. Hortopan a insistat foarte mult, repetndu-mi ca este mputernicit sa execute o actiune, ca este ordinul ministrului (a carui voce am auzit-o n telefon), moment n care am propus ca transportul sa se faca cu o masina, cu una blindata sau sa aducem persoanele de exemplu, la Sibiu, unde avem aeroport balizat, cu mijloace de asigurare si conducere a zborului, nerenuntnd la ideea amnarii pentru a doua zi. Am insistat sa mi se spuna cine sunt aceste persoane. A refuzat, explicnd ca nu poate spune prin telefon si acest lucru nu are importanta pentru mine, preciznd ca revine cu telefonul, iar de acolo persoanele trebuie luate. Revenind la telefon, gl. Hortopan mi-a comunicat ca se aproba la Sibiu. Insistnd cu amnarea, am motivat ca zborul este nesigur si toata armata este alarmata de prezenta unor elicoptere teroriste n spatiul aerian si ca poate fi lovit pe traiectul de zbor si ca trebuie luate masuri de anuntare a tuturor unitatilor din zona si, mai ales, la Deva. Raspunsul a fost ca sunt luate masuri, sa fie evitata zona Orastie si la bord sa fie si soldati de nsotire.
787

De organizarea, pregatirea si executarea misiunii s-a ocupat mr. Dochinoiu Nicolae, comandantul unitatii de elicoptere din Sibiu, ordinul fiindu-i transmis de gl. Rus Iosif, care, n plus, i-a facut precizari cu privire la locul de aterizare, pozitia unitatii, mentinerea secretului, evitarea zonei Orastie si convorbirile radio sa fie reduse la strictul necesar. Lt. col. Dochinoiu Nicolae, comandantul unitatii de elicoptere Sibiu relateaza: La 23 decembrie 1989, orele 16.30-16.40 am primit telefonic de la comandantul aviatiei militare, gl. mr. Rus Iosif, ordin sa pregatesc de urgenta un elicopter IAR 330 care sa decoleze pentru a executa o misiune urgenta. La ntrebarea ce misiune executa elicopterul, comandantul aviatiei militare mi-a ordonat: decoleaza n cel mai scurt timp, aterizeaza la Deva n curtea Regimentului de Geniu, lnga Cetate si vino napoi la Sibiu, misiunea este de maxima confidenta, sa fie evitata zona Orastie, locul de aterizare va fi iluminat de farurile a doua masini. Pentru realizarea zborului n bune conditiuni, comandantul unitatii a stabilit ca echipajul sa fie format din mr. Tudor Nicolae si cpt. Motica Victor, primul comandant de patrula si secundul pilot sef patrula, precum si maistrul militar Galafton Nicolae mecanic de bord, toti foarte bine pregatiti profesional si cu un numar mare de ore de zbor. Un punct distinct n cadrul pregatirii de zbor l-a constituit, asa cum precizeaza lt. col. Dochinoiu Nicolae, comandantul si mr. Milea Marian, seful de stat major al unitatii, instruirea echipajului pentru ndeplinirea misiunii si care a constat n urmatoarele: - zborul se va executa pe traseul Sibiu - Deva - Sibiu, la joasa naltime;
788

- se vor evita zonele Orastie si Cugir; - convorbirile radio sa fie folosite numai n caz de necesitate; - locurile de aterizare stabilite vor fi luminate. De mentionat ca, initial, pentru efectuarea acestui transport era stabilit un alt elicopter care nsa, prezentnd unele defectiuni la verificarile tehnice a fost nlocuit cu elicopterul IAR 330 nr. 72 fabricat la data de 27 mai 1987, data cnd a intrat si n exploatare, executnd un total de 281 ore de zbor, din care aproape 4 ore n ziua de 23 decembrie 1989. Acesta, la controlul profilactic facut de echipa tehnica, nu prezenta nici o defectiune si nici urme de proiectile sau schije pe elementele sale componente. Datele referitoare la starea aparatului sunt prezentate si n declaratiile personalului tehnic ce a contribuit la verificarea si pregatirea lui pentru misiunea din data de 23 decembrie 1989 orele 17.00 si din care relatam urmatoarele: Lt. maj. ing. Mnzatu Silviu: n data de 23 decembrie 1989, elicopterul a executat trei iesiri cu ntrebuintare n lupta. Elicopterul a revenit din ultima misiune la orele 16.15. L-am verificat, nu prezenta urme de lovituri n pale si pe fuselaj, nu avea scurgeri de lichid hidraulic, ulei si combustibil. Elicopterul a fost bun de zbor. Am efectuat plinul de combustibil. La ora 17.00, elicopterul a decolat pentru o noua misiune. Configuratia de zbor a elicopterului la decolare n ultima misiune a fost urmatoarea: - fara rezervoare de combustibil exterioare (din cauza montarii blocurilor de p.r.n.d.); - echipat cu 2 tunuri fixe tip NR-23, dar fara rezerve de munitii pentru acestea; - cu acrosajele exterioare de armament compuse din 4 blocuri p.r.n.d. si rampele de lansare rachete dirijate;
789

- cu 2 mitraliere mobile tip DSKM calibru 12,7 mm n cabina cargo. Alimentarea elicopterului cu munitii a fost urmatoarea: a) blocurile p.r.n.d.: - stnga exterior = 14 bucati; - stnga interior = 0 bucati; - dreapta exterior = 8 bucati; - dreapta interior = 3 bucati. b) mitralierele DSKM cal. 12,7 mm : - cea din dreapta cu cutia complet alimentata si sac recuperator gol; - cea din stnga cu cutia alimentata cu aproximativ 70 lovituri si aproximativ 30 tuburi n sacul recuperator; - 6 cutii cu munitie completa n cabina cargo. Zborul si conducerea acestuia au fost asigurate de catre punctul de comanda al unitatii, avndu-se n vedere varianta de conditii meteorologice normale si, fara nici un fel de incident, la orele 17.30, elicopterul a aterizat pe terenul de sport al U.M. 01719 Deva. Despre sosirea elicopterului, lt. col. Panaite Vasile, seful comenduirii garnizoanei Deva relateaza: Am primit personal telefon prin fir direct de la Poraicu Bogdan, presedintele Comitetului Judetului Hunedoara al Frontului de Salvare Nationala, ca va sosi un elicopter militar pentru care s-au luat masuri de marcare a locului de aterizare. I-am cerut date suplimentare, mi-a spus ca nu cunoaste nimic, dar sa predam la echipaj pe cei doi ce se afla la noi. n unitate, neavnd telefon T.O. am dat prin firul direct la col. Joitoiu Grigore, rugndu-l sa ia prin T.O. legatura cu Sibiul
790

sau Bucurestiul pentru a verifica daca vine la U.M. 01719 un elicopter militar, sa ceara date suplimentare despre elicopter si compunerea echipajului. Dupa convorbirea cu Bucuresti, col. Joitoiu Grigore mi-a comunicat: comandant aeronava, mr. Tudor Nicolae, echipaj cpt. Motica si maistru militar Galafton. Elicopter nr. 72 si a spus sa asiguram o paza narmata din 3 militari. Am dat telefon comandantului U.M. 01719 care se afla la Consiliul Judetean, cu ordinul de a asigura paza narmata si ce sa-i transmita mr. Moldovan Petru. Mi-a ordonat sa-i comunic sa predea arestatii fara a le da nici un fel de paza narmata. Am comunicat acest lucru care s-a executat ntocmai. n acelasi mod prezinta situatia de mai sus si seful de stat major al unitatii, mr. Moldovan Petru. La rndul sau, col. Joitoiu Grigore mentioneaza ca: n ziua de 23 decembrie 1989, m-a rugat lt. col. Panaite Vasile sa dau un telefon prin operativ la Bucuresti, la comandamentul aviatiei sa ma interesez de ora sosirii elicopterului care trebuia sa soseasca n U.M. 01719 Deva. Am sunat prin telefon la Bucuresti si a raspuns gl. mr. Rus Iosif caruia i-am raportat situatia elicopterului care trebuia sa soseasca n Deva, solicitndu-i numarul elicopterului, componenta echipajului. Gl. mr. Rus Iosif mi-a spus urmatoarele: Elicopterul are numarul 72, iar echipajul este format din 3 persoane: mr. Tudor, cpt. Motica si m.m. Galafton, precizndu-ne sa se puna pe terenul de sport n spatele celor doua porti, cte doua masini ndreptate cu farurile catre centrul terenului, iar cnd se aude elicopterul, masinile sa faca schimb de lumini (semnale) n momentul cnd se apropie elicopterul de unitate, masinile sa aprinda farurile pe
791

faza mare. Elicopterul soseste peste 15 minute (fiind in jurul orei 18.15-18.30). Unitatea sa asigure paza de nsotire. De asemenea, m-a ntrebat unde este dispusa unitatea. Toate cele relatate mai sus au fost comunicate lt. col. Panaite Vasile din U.M. 01719. Discutia telefonica prezentata a fost confirmata de gl.mr. Rus Iosif cu ocazia audierii sale. La aterizarea fara nici un incident a elicopterului pe terenul de sport, membrii echipajului au fost ntmpinati si legitimati sub aspectul identitatii, iar pe tot timpul stationarii, pna la decolare, s-a asigurat paza si securitatea aeronavei cu o garda formata din cadre si militari n termen, dotata si nzestrata cu armament individual, doua mitraliere antiaeriene si doua TAB-uri (Raportului Comandamentului Aviatiei Militare nr. S/AV 2029 / 5.07.1990) Modalitatile de predare-primire a generalilor Nuta Constantin si Mihalea Velicu si asigurarea zborului s-au stabilit ntre mr. Tudor Nicolae si mr. Moldovan Petru, de fata fiind si alte cadre ale unitatii militare respective. Astfel, mr. Moldovan Petru relateaza ca i-am comunicat (mr. Tudor Nicolae n.n.) ca nu-i asiguram paza persoanelor ce le ia n primire. A pretins sa li se puna catuse la mini si sa fie legati la picioare si sa luam legatura cu unitatea de artilerie pentru a nu se executa trageri asupra aeronavei ce se va ntoarce pe itinerarul pe care a venit. Am luat legatura cu comandantul U.M. 01331 Hunedoara, lt. col. Serbulescu, si am comunicat numarul de indicativ comandantului aeronavei si al navei.
792

Am executat toate solicitarile din partea comandantului aeronavei, mr. Tudor Nicolae, ntocmind si procesul verbal de predare al persoanelor retinute, n patru exemplare, din care am predat un exemplar la comandantul aeronavei, un exemplar la delegatul Consiliului Judetean al Frontului Salvarii Nationale, iar doua exemplare au ramas la U.M. 01719 Deva. Lt. col. Panaite Vasile declara la 27 decembrie 1989 ca: Dupa aterizarea elicopterului, comandantul aeronavei, mr. Tudor Nicolae, a venit n biroul comandantului U.M. 01719 Deva, unde eram de serviciu la telefoanele operative, am discutat cu el, seful de stat major, mr. Moldovan Petru l-a legitimat, mi-a aratat si mie buletinul de identitate ce avea seria BD nr. 060121. I-am comunicat pe cine i predau, dar fara a le asigura paza narmata prin nsotitori. A spus ca, daca li se pun catuse la mini si se leaga la picioare fiecare individ, nu are nimic de obiectat. Daca nu i asiguram catuse si nu-i legam la picioare nu poate sa-i ridice, nu-si risca viata echipajului si a aparatului. Dupa ce s-au adus catusele de la militia judetului, s-a uitat la ele, le-a verificat, a spus ca dupa ce i si leaga, lnga aparat semneaza si procesul verbal de luare n primire ntocmit n 4 exemplare. n timp ce s-au purtat aceste discutii, ceilalti doi membri ai echipajului au ramas la elicopter, iar maistrul militar Galaftion Nicolae a schimbat un filtru de la instalatia de alimentare si pe altul l-a curatat prin suflare cu aer comprimat. Iata ce declara ofiterii care i-au mbarcat si imobilizat n vederea transportului, pe generalii Nuta Constantin si Mihalea Velicu: Cpt. Pacurar Arghir: Dupa sosirea elicopterului, am ridicat de la arest mpreuna cu cpt. Litera si alti colegi pe cei doi, le-am pus
793

catuse pe mini si sub paza i-am dus la elicopter, tinnd de sub bratul drept pe generalul Velicu. La elicopter, le-am schimbat catusele din fata la spate si pe rnd i-am ajutat sa urce n elicopter unde au fost legati de scaune de catre colegi. Cpt. Rusu Dorel: Dupa urcarea celor doi indivizi despre care se spunea ca sunt generali de securitate, am urcat n elicopter mpreuna cu cpt. Baciu Lucian si i-am legat individual cu sfoara folosita pentru ancorarea completelor de mascare. Propunerea de fixare a acestora de bancheta din spate a elicopterului a venit din partea pilotului, care si-a exprimat si teama de zborul care va urma. Mentionez ca cei doi erau cu catusele la mini si minile la spate. Fixarea am facut-o astfel: picioarele apropiate, legatura puternica cu lat peste glezne, continuare pna la genunchi, fixare de partea de jos a banchetei, revenire si rasucire a sforii pe dupa catuse; fixare de bara de sus a banchetei, revenire la brate de doua ori, trecere sfoara peste piept, nfasurare n jurul celuilalt brat si fixare prin mai multe noduri de bara de sus a banchetei. Mecanicul de bord si pilotul si-au exprimat siguranta ca cei doi nu pot sari la ei, deoarece primul va sta cu arma ndreptata spre ei. Cpt. Baciu Lucian: Cele doua persoane aveau minile la spate cu catusele puse. Dupa ce-au urcat n elicopter, l-am ajutat pe cpt. Rusu Dorel, tinnd lanterna aprinsa pentru a vedea cum sa-i lege de bancheta elicopterului. Pentru legarea celor doua persoane de bancheta elicopterului s-a folosit sfoara de ancorare a completelor de marcare din dotarea noastra, rezistenta, care nu putea fi rupta prin fortare.

794

Dupa ce toate masurile de pregatire a zborului au fost ndeplinite, mr. Tudor Nicolae a semnat de primire cele 4 procese verbale ntocmite n acest sens si, n jurul orelor 19.35, elicopterul a decolat, fara lumini de semnalizare, nscriindu-se pe ruta de ntoarcere spre Sibiu. Despre decolarea si zborul elicopterului s-au interesat, asa cum rezulta din relatarile lor: Gl. lt. Hortopan Ion: A decolat din unitatea de geniu de la orele 19.40 n aceeasi zi, cu masurile de asigurare prin punerea catuselor si legarea cu frnghii de scaunele elicopterului. Am urmarit permanent sosirea elicopterului si mi s-a raportat de comandantul regimentului, lt. col. Dochinoiu ca nu a sosit si ca probabil ar avea o defectiune. Gl. lt. Rus Iosif: Am urmarit decolarea de la Deva si mi s-a comunicat ca persoanele sunt la bord, fara nsotitori si paza, dar ca s-au luat masuri de siguranta. Dupa timpul aproximativ de zbor, am cerut pozitia elicopterului (de mai multe ori), deducnd, mpreuna cu colaboratorii mei, ca s-a ntmplat ceva. Despre acest lucru am comunicat gl. Hortopan Ion, iar n jurul orelor 23.24 si la M.Ap.N., dupa ce am identificat pozitia elicopterului cazut n apropiere de Alba-Iulia. Lt. col. Dochinoiu Nicole: Dupa orele 19.30, comandantul aviatiei militare mi-a adus la cunostinta ca elicopterul a decolat de la Deva. Dupa orele 19.45, m-a ntrebat de mai multe ori daca am legatura radio si, pentru ca nu aveam, am raportat ca nu am. Col. Joitoiu Grigore: n jurul orei 20.00, m-a sunat gl. mr. Rus si a ntrebat care este situatia elicopterului, i-am raportat ca ma interesez la unitate, unde am luat legatura cu lt. col Panaite
795

Vasile care mi-a comunicat ca elicopterul a plecat din unitate la orele 19.05, fara paza, iar persoanelor care erau transportate li s-a pus catusele pe mini si au fost legate de picioare. Dupa aceea, m-a luat la telefon comandantul unitatii militare din Sibiu de unde era elicopterul. I-am spus ca nu cunosc situatia aparatului si i-am comunicat numarul de telefon si persoana cu care sa ia legatura la U.M. 01719 Deva pentru amanunte. n jurul orelor 02.00, m-a luat din nou la telefon gl. Rus si m-a ntrebat ce mai cunosc despre elicopter. Am raportat ca nu mai cunosc nimic si ca m-a sunat si comandantul de unitate din Sibiu si l-am pus n legatura cu lt. col. Panaite Vasile. Lt. col. Panaite Vasile: Am mai primit telefoane de doua ori de la lt. col. Dochinoiu, comandantul U.M. 01989 Sibiu - asa s-a prezentat el - si m-a ntrebat daca a plecat aparatul. I-am comunicat ca da. Mi-a dat numerele de telefon. Cnd am ncercat o data sa iau legatura cu Sibiul, sa verific daca au ajuns, nu am reusit deoarece era mereu ocupat postul telefonic. n scopul stabilirii traseului de revenire, precum si daca au avut loc incidente care sa conduca la prabusirea elicopterului, o comisie formata din specialisti ai M.Ap.N. si procurori militari a ntreprins o ancheta n unele unitati militare si economice din judetele Sibiu, Alba si Hunedoara. De asemenea, datele obtinute au fost completate cu cele rezultate din investigatiile ntreprinse de membrii comisiei noastre n localitatile amplasate pe traiectul de zbor al elicopterului. Cu aceste ocazii s-au facut urmatoarele constatari: - La U.M. 01719 Deva, cei implicati n problemele de predare a ostaticilor confirma ca la controlul dinaintea zborului, elicopterul nu a prezentat defectiuni si nici urme de gloante sau scurgeri de
796

petrol si lichide. Singurele operatii tehnice ce s-au efectuat de mecanicul aeronavei, la ordinul mr. Tudor Nicolae, au fost schimbarea filtrului de la instalatia de alimentare si curatarea altuia prin suflare cu aer comprimat. n cadrul discutiilor purtate, pilotul sef a specificat ca se ntoarce pe traseul pe care a venit ca mai avea combustibil pna la Sibiu si a solicitat sa se ia legatura cu unitatea de artilerie pentru a nu se executa trageri asupra aeronavei. Fata de aceasta cerere, lt. col. Moldovan Petru, dupa cum declara: Am luat legatura cu comandantul, lt. col. Serbulescu si am comunicat numarul de indicativ al comandantului aeronavei si al navei. Tot acesta mai precizeaza ca elicopterul s-a ridicat de pe terenul de fotbal si a luat-o pe directia Simeria. n municipiul Deva si unitatile militare din aceasta garnizoana, nu s-a executat foc de arma n tot cursul zilei de 23 decembrie 1989 si nici nu s-a distribuit armament persoanelor civile. De asemenea, la aceeasi data, n spatiul aerian limitrof localitatilor Orastie si Cugir, nu s-a semnalat zborul vreunei aeronave. Evolutia elicopterului a fost sesizata n zona comunei Vintu de Jos, judetul Alba, cu sensul de zbor spre municipiul Alba-Iulia, pe firul rului Mures, n jurul orelor 19.45. Iata ce declarau cadrele ce se aflau n dispozitivul de aparare al U.M. 01496 Vintu de Jos, situata pe raza localitatii Blandiana: Plt. maj, Cordos Ioan: n ziua de 23 decembrie 1989, am fost de serviciu pe unitate. Dupa orele 18.00, era spre ntuneric. Soldatii au spus ca a trecut un elicopter prin partea Muresul. De tras de la noi, nu s-a tras. Categoric nu, n zona nu s-au auzit mpuscaturi.
797

Col. Craciun Nicolae, fostul comandant al unitatii: n jurul orelor 20.00, a venit ofiterul de serviciu si m-a anuntat ca se aude un zgomot de elicopter. Atunci, am iesit si eu afara si am auzit si eu zgomotul. Nu s-a vazut nimic, nu avea lumini. A tinut albia Muresului. Cadrele ziceau ce facem daca ne ataca, caci cu o zi nainte am fost anuntati ca a fost atacata unitatea de la Hateg. Eu le-am spus sa stea linistiti. Daca trece si nu se ntmpla nimic nu avem treaba cu el. ntre timp, si-a vazut de treaba. Toti militarii n perioada aceea erau narmati. Cu munitie numai garda. Garda a fost narmata cu armament obisnuit, pistoale mitraliera care sunt n dotarea armatei. Am mai avut n dotare si mitraliere antiaeriene, nsa acestea nu le puteam folosi ca nu am avut munitie pentru ele. n toata perioada revolutiei, n aceasta unitate s-a tras un singur cartus pe data de 26, de santinela, dimineata pe la ora 11.00 ca sa anunte unitatea ca se aude iar un zgomot de elicopter. Adica noua ne intrase n reflex chestia asta, ca s-ar putea sa fim atacati de elicoptere. Asta a fost toata situatia. n rest, nu s-a tras nici un cartus si nici zgomot de mpuscaturi nu am auzit, distanta de aici la Alba Iulia unde a cazut este aproape 25-30 km. Lt. maj. Munteanu Constantin: Dar pe 23, categoric, la noi nu s-a tras. Pentru apararea unitatii aveam mitraliere antiaeriene. n data de 23 decembrie 1989, nu aveam munitie pentru sol si nu avea nici un rost sa le montam. Practic, nici nu am avut timpul sa ne deplasam, nici o miscare nu am facut. N-a fost nici o problema cu elicopterul, era un zgomot normal.
798

Directia era Blandiana-Alba, pe cursul Muresului, la o distanta de noi, cam de 350 m. Nu am semnalizat n nici un fel. Am auzit zgomotul, dar nu am sesizat nimic deosebit. Plt. adj. Merea Gheorghe, seful postului de politie al comunei Vintu de Jos: La vremea respectiva, armamentul garzilor patriotice se pastra ntr-o camera special amenajata n cadrul postului de militie. Munitie nu aveam, armamentul se pastra n dulapuri bine asigurate. Aveam pusti ZB, mitraliere tot vechi si trei bucati pusti cu luneta. Noi le-am predat n dimineata zilei de 24 decembrie 1989. n zilele de 22, 23 decembrie 1989 nu au fost narmate persoane civile, n afara de vnatori, care posedau arme proprietate personala si padurarii comunali n numar de 5 care au arme ZB (pusti). Noi, ca ntotdeauna, cum suntem si acum, eram narmati cu pistol, pistoale mitraliera nu; mi s-a semnalat la primarie ca pe firul apei, respectiv rul Mures, din directia Deva spre Alba Iulia se ndreapta un elicopter neiluminat, nesemnalizat. Cel care facea paza la primarie, m-a sesizat. Nu avea nici un semn de distinctie, nici lumini si nu se vedea nimic dect pur si simplu dupa zgomotul care-l producea elicopterul s-a ajuns la concluzia ca este elicopter si ca se ndreapta spre Alba Iulia. Am raportat la comandamentul militar de la Alba Iulia, la prefectura. Mi s-a spus numai daca sunt probleme sa raportam. n timp ce raportasem despre evenimentul respectiv, a venit tot acel cetatean si ne-a spus ca se trage n sau din elicopter. Am fugit cu totii afara, era tot consiliul recent constituit si n apropiere de Alba Iulia, s-au auzit focuri de armament si, la un moment dat, s-a vazut si flacara, o lumina si la un minut a ncetat, deci nu am mai auzit nimic.
799

Mocanu Chirila: n ziua de 23 decembrie 1989, fiind de paza la fostul sediu al consiliului popular al comunei Vintu de Jos, la orele 19.30 aproximativ, stnd n fata consiliului, am auzit un elicopter venind dinspre Blandiana. Nu am sesizat nimic deosebit n zgomotul motorului. Mergea normal. Pe firul apei, pe Mures. Atunci, eu m-am dus la tovarasul sef de post, cum era, l-am chemat, dnsul era nauntru cu comandamentul. Erau mai multi si am iesit afara. Nu l-am vazut. Numai zgomotul l-am auzit. Dupa aceea, dnsul a intrat nauntru la consiliu si eu m-am dus aici la arena de fotbal. M-am suit pe cladire ca sa vad ce este. Nu am vazut elicopterul ca era noapte, nici lumina, dar numai stiam ca este elicopter. Si cnd s-a ajuns la Alba Iulia, acolo s-a tras. Era cam zgomot de mitraliera, stiti, iute. Cam aproximativ 5-6 mpuscaturi. S-a auzit n rafala cum au tras. Atunci s-a auzit o puscatura foarte tare. A fost a flacara mare, cerul s-a nrosit. Am venit napoi, i-am spus lui domnul Mera, care a dat telefon la Alba. (Pna la Alba Iulia n.n.) sunt cam 9,5 km de-a dreptul (explozie puternica n.n.). A fost dupa mpuscaturi. De aici de la Vint si pna la unitatea de la Blandiana sunt cam 3 km. Deci, se aude. De acolo de la unitate si pna la Vint nu s-a tras nici un foc de arma. (Survolnd comuna Vintu de Jos n.n.). Dupa balastiera este o unitate de pontonieri. Ei poate au vazut ca a trecut pe acolo pe la ei. Focurile de arma s-au auzit dupa ce a depasit si unitatea de pontonieri. Munteanu Gheorghe: Eu am lucrat la IGO Alba Iulia la bazinul de apa potabila de 10.000 si 5.000 metri cubi. n data de 23 decembrie, nu mai stiu exact, eram de serviciu. Aveam pusca ZB calibrul 7,92, parca. Aveam 10 cartuse. La timpul asta vine
800

elicopterul, pe la 19 si nu stiu ct a fost. Dintr-o data s-a auzit zgomot, fara lumini, fara nimic, venind spre bazinele noastre de apa potabila. Eu atunci am tras un foc de arma de avertisment. Dupa aia, dupa 2-3 secunde am mai tras unul. Am tras de lnga bazin. Mie mi-a fost frica si a trebuit sa trag. Dupa ce am tras eu, imediat au venit pontonierii condusi de un ofiter, maior sau nu stiu. S-au dispus n forma de potcoava de cai. Ei nu au tras. Numai din partea de dincolo, din fata si dupa aceea a cazut jos. De dincolo de la vnatori. De acolo s-a auzit. Au tras ei. S-a tras, dar nu stiu ct s-a tras. Da, acolo la ei dupa deal, ca acolo e munitie si a cazut jos. (Zbura n.n.) la joasa naltime. Mai trebuia cam un metru si ceva si se lovea de stlpul de nalta tensiune. Dar putea sa cada si la mine acolo pe rezervor. Nu s-a nvrtit a plecat direct (nainte de trecerea elicopterului de el n.n.). N-am auzit nici un foc de arma. Din adresa nr. 3629 din 5 februarie 1990 a politiei judetene Alba rezulta ca: Paznicul narmat, Munteanu Gheorghe de la bazinul de apa potabila Alba Iulia, apartinnd de UGCL Alba, n seara zilei de 23 decembrie 1989, orele 19.30, a tras 2 cartuse de avertizare n aer pentru nstiintarea militarilor de la unitatea apropiata, ca de obiectiv se apropie elicopterul care apoi a cazut n zona datorita altor motive. Popescu Ion, paznic la bazinul de apa Alba Iulia n acelasi schimb cu Munteanu Gheorghe: Ziua precis nu mi-o aduc aminte, dar stnd cu paznicul Munteanu Gheorghe, am auzit un motor. Pai, sa nu exagerez, sa fie n jurul orelor 18.30-19.30. Nu mai retin bine ora. Am iesit afara, venea de catre Mures, de catre Blandiana, din partea Vintului. Am iesit amndoi, numai ce am vazut elicopterul razant cu padurea, deasupra noastra. Dupa ce a trecut de noi, a lasat ceva pe padure. Din elicopter, ceva arznd a cazut din el. Dupa ce a trecut de noi, Munteanu Gheorghe a tras doua focuri de
801

avertisment. Pe urma, am auzit la poligon o rafala si pe urma explozia. S-a vazut flacara. A fost foc automat, nu a fost foc cu foc. Am facut armata la antiaeriana. Tot din fata de acolo de la depozit-poligon, n partea depozitului cu poligonul. Sunt unul lnga altul. De acolo din partea aia s-a tras. Asa 5-6 rafale, cam asa a fost. Or venit (militari n.n.) de la pontonieri. Au nconjurat bazinele de apa. Dar ei, cu certitudine, n-au tras n seara aceea. (n zona din care a venit elicopterul n.n.). Nu s-au auzit focuri de arma. Horhea Gheorghe, fost soldat la U.M. 01033 Poligon: Eram cu cei doi colegi de armata, soldatii Bucur si Podelean amndoi din Deva, Hunedoara. Era cam 20.00, n tot cazul, era ntuneric. Ne aflam la poligon. Lnga noi, la 200-300 metri, se afla depozitul garnizoanei de munitie. Am auzit ndreptndu-se un elicopter. Nu se vedea, ca era neiluminat. Mergea foarte jos. Nu stiu, nu pot sa-mi dau seama ct era, 50 de metri, nu stiu precis poate era mai jos. Venea pe ntuneric, a aprins un proiector si a luminat tot poligonul. Si pe noi ne-a luminat. (Elicopterul n.n.) Venea dinspre padure spre depozit. Dupa ce s-a stins proiectorul si am vazut n ce directie se afla, a nceput sa traga. Se vedeau trasoare, era ntuneric, cred ca vroia sa traga n soldatii de la depozit. Asa am gndit noi. Deci, vedeam n apropierea elicopterului trasoarele. Nu-mi pot da seama directia din care veneau. (Din locul unde se afla martorul, pna la elicopter era o distanta n.n. o suta cincizeci de metri). Elicopterul era ntre poligon si depozit. S-a tras cteva secunde, 5 sau 6 rafale de arma automata. n zona, n afara de noi, cei de la GAZ si depozit, nu mai erau alti martori. Noi si cei de la GAZ nu am fost narmati. Bucur Grigore, fost caporal la U.M. 01033 Poligon: La un moment dat, ntre orele 18-19.00, am auzit un zgomot de motor din ce n ce mai puternic venind dinspre dealul Mamut, paralel cu
802

axul poligonului pe directia depozitului. La un moment dat, din elicopter s-a aprins un reflector puternic, care a luminat cteva secunde poligonul, dupa care proiectorul a fost ndreptat spre depozit si din acele clipe s-au auzit rafale de arma automata n serii scurte si am vazut cteva trasoare zburnd spre depozit. Dupa terminarea rafalelor, s-a auzit o explozie puternica care a luminat puternic pna n poligon. Identic, prezinta evenimentul si Podelean Marius, sectorist la poligonul de tragere Micesti, care a fost mpreuna cu ultimii doi militari. n scopul de a stabili daca asupra elicopterului s-a executat foc din U.M. 01033 D Alba Iulia, s-au audiat pna n prezent o parte din cadrele si fostii militari n termen care, la data respectiva, si executau serviciul n aceasta subunitate. Din relatarile lor rezulta urmatoarele: Cpt. Brasteanu Silviu, comandant al subunitatii: n seara zilei de 23 decembrie 1989, pe la ora 19.00, mi aduc aminte de la unul din posturile de santinela s-a telefonat ca se aude venind un elicopter. Binenteles, am ordonat alarma, fiecare si-a luat locul n dispozitiv, iar eu am iesit afara, n fata corpului de garda, sa ma edific. Am auzit cteva secunde, ntr-adevar, zgomotul unui elicopter. Mi-am ntors privirea, de unde venea zgomotul si n acel moment o coada de foc, care a iluminat toata valea, cam 100 metri a venit dupa elicopter, dupa care a urmat o explozie puternica. Dupa aceasta explozie, mpuscaturile pe care le auzeam din toate partile. Mai trziu, mi-am dat seama ca era munitia din elicopter. Am informat esalonul superior si, intrnd n dispozitiv dupa cteva zeci de secunde, am auzit o noua explozie aeriana. Raportez ca militarii dispozitivului nu au tras asupra lui, ntruct nu a fost nevoie, pentru ca nu a trecut pe deasupra depozitului. Explozia s-a produs
803

la o distanta apreciabila (600-700 metri) iar elicopterul a avut, se pare, directia de zbor sud-nord, departe de perimetrul depozitului. A doua zi, am interogat toti militarii am ajuns la concluzia ca nu s-a tras nici un foc de catre acestia n acea seara. Barman Adrian, militar desemnat cu schimbarea posturilor: Am schimbat posturile 2, 3, 4 si la postul 5 trebuia sa schimbam dublura. Atunci, n momentul acela, s-a auzit zgomot de elicopter si nu avea nici o lumina, nimic. n schimb, am vazut pe deal asa ceva, ca o lumina. Aprins ceva. Deci, a luat foc dupa mine, asa zic, a luat foc n aer si dupa aceea am vazut explozia. (nainte de a exploda elicopterul n.n.). Nu am auzit mpuscaturi, de la noi nu s-a tras nici un foc de catre acestia n acea seara. Stoica Ion - santinela n postul 2: Cred ca nici nu se facuse schimbul complet ca am auzit un zgomot de elicopter. Nu l-am vazut pentru ca elicopterul n-avea nici un sistem de semnalizare. La un moment dat, am vazut flacara, dupa care a nceput explozia propriu-zisa. Apoi au nceput sa sara trasoare, au fost un fel de rachete care au explodat. Au fost n numar de trei. Elicopterul nu l-am vazut. Pur si simplu, venea pe directie, nu era perpendicular ca sa pot sa-mi dau seama. Nu mi amintesc sa fi auzit rafale de arme. Cea mai mare vizibilitate eu o aveam si cel de la postul 4. Cel de la postul 3 nu avea cum sa vada de viroaga. Era un metru si ceva ntre mine si gardul de srma ghimpata, binenteles ca se vedea si se putea trage. Dar nu am tras. (Dupa eveniment n.n.) N-a venit nimeni sa stea de vorba cu noi. Acasandrei Dorel, planton n corpul de garda: La postul 4 era unul caruia noi i spuneam Bunicu. Asta n-a tras, ala de la postul 3 n-a tras nici el, nici de la 2. Astilalti n-aveau cum si sa stii ca nu sa tras. Cu privire la acest caz, nu am mai fost audiati. Am auzit cnd a ajuns elicopterul n stlpii de beton, apoi a facut un scrsnet
804

puternic, apoi a explodat n doua rnduri. O data a explodat mai usor si a doua oara a explodat puternic de tot. Dupa care, au explodat cartusele din el si doua-trei rachete. Barbu Mihai, dublura la postul 3: Fiind de paza acolo, primisem consemnul ca sa tragem fara somatie n tot ce se apropie la 50 de metri de gard. Aveam (munitie n.n.) amestecata, obisnuita si trasoare. Nu ajunsese bine schimbul la corpul de garda cnd am auzit un zgomot de elicopter, n dreapta, undeva mai sus pe deal, deasupra vitei de vie. Mergea cam nspre noi. Elicopterul a zburat razant cu vita de vie. Eu eram ntre postul 4 si 5, mai aproape de postul 5. La postul 4 era un baiat din Hunedoara, aici (postul 3 n.n.) era un baiat din ciclul meu, Tanul Nicolae si aici era Stoica, postul 2. Elicopterul venea cam dinspre schit, ntre postul 4 si 2 (mpuscaturile n.n) s-au auzit dinspre postul 2 si 3 si imediat s-a auzit un scrtit dupa care, explozia. Se vedea cerul rosu si deja ncepuse din elicopter sa mai bubuie cartusele. Se putea trage de la postul 2, 3 si 4. Daca se tragea de la postul 4 si-l nimerea, automat ar fi cazut n viroaga. Acesta din viroaga, Tanul, nu avea cum sa-l darme asa usor, fiindca erau si pomi (n momentul n care a auzit rafalele de arma, elicopterul se afla n.n.) cam deasupra virogii, cnd sa ajunga sa urce n deal, adica sa treaca de viroaga. Deci, prima mare sansa Stoica o avea. Postul 2 (s-au auzit n.n.). Cam 2-3 rafale, asa dupa cte mi amintesc. Tanul Nicolae - santinela la postul 3: La o bucata de timp s-a auzit un zgomot. Am crezut prima data ca vin niste tancuri si dupa aia a explodat si din socul ala am telefonat la corpul de garda. Am zis ca suntem atacati. Am intrat n locas, am bagat cartusul pe teava si stateam. Rafalele le-am auzit, dar nu le-am vazut ca eram cu fata spre locas si am auzit doar zgomotul. Cam 2-3 (rafale n.n.).
805

Asa cum v-am spus, parca de la postul 2. Si dupa explozie de la caldura aia au nceput sa explodeze cartusele alea ce erau grenade. A zis domnul capitan (Barastean Silviu n.n.) dupa ce a explodat (elicopterul n.n.) sa nu tragem ca sa nu ne descoperim ca nu stiam ce este. Grigoras George - dublura la postul 5: Era ntuneric. n timp ce venea sergentul cu schimbul spre mine, am auzit un zgomot de motor. Am auzit strigndu-se: Postul 4 atacat si atunci s-au auzit ceva mpuscaturi. Deci, eu am perceput zgomotul, am auzit accelerarea motorului. (Elicopterul n.n.) A aparut undeva deasupra. Cum a venit n pozitia mea, de l auzeam venind, exact n secundele acelea, 3-4 secunde s-au auzit (mpuscaturile n.n.). Da, dupa care a urmat o clipa pauza, nu s-au auzit focuri (de arma n.n.) si a nceput din nou, dupa aceea a explodat. Focurile de arma au fost. mi aduc aminte foarte bine. Exact asa rafala scurta de cteva, 3-4 pna la 5 gloante, a fost o pauza iarasi foc cu foc. Dupa care a urmat explozia imediat. A fost perioada de dupa explozia elicopterului, nu prea mult si iarasi au nceput tot de acelasi zgomot, dupa care au explodat acele rachete care faceau si un suflu care ajungea pna la mine. Subliniem faptul ca aceste declaratii au fost luate de o echipa de cercetare a Comisiei Senatoriale. Este ciudat ca cei mai implicati n tragere n-au fost interogati de procuratura. Cu privire la evolutia elicopterului si evenimentele petrecute din momentul apropierii sale de municipiul Alba Iulia, martorul Costea Gheorghe declara: Dupa mine era n jur de opt fara un sfert seara. Elicopterul venea dinspre Mures, de dinspre Piclisa. Zbura destul de jos. Nu se vedea fizic, pentru ca era ntuneric deja. Dar, dupa zgomot, m-am orientat pe unde a venit. Apoi, s-au auzit niste mpuscaturi si, dupa aceea, s-a auzit o explozie. (De la
806

mpuscaturi pna la explozie n.n.) Pai, sa stiti ca nu a trecut prea mult, fiindca mpuscaturile au nceput n zona unde sunt rezervoarele de apa, acolo sus, la schit. S-a tras numai foc cu foc, deci mpuscaturile nu erau de mitraliera sau AKM, a fost pusca. Ei au zburat din acel moment pna deasupra viilor, deci ajunsese aproape sa coboare la depozit si acolo s-au auzit iarasi mpuscaturi. Acolo s-a auzit, ntr-adevar, si foc automat, si imediat a fost explozia. n timpul exploziei elicopterului si munitiei cu care acesta era armat, cpt. Barasteanu Silviu, creznd ca subunitatea pe care o comanda este atacata terestru si aerian a solicitat sprijin conducerii U.M. 01033. Fata de cele raportate, de la aceasta unitate, precum si de la U.M. 01653 s-a trimis cte un pluton de militari care sa intervina n apararea subunitatii sus-mentionate, dar, nefiind necesar, ntruct exploziile ncetasera, dupa o sumara informare asupra celor ntmplate, au revenit n cazarmi fara a cerceta terenul unde cazuse elicopterul. De-abia a doua zi dimineata, o grupa de 3 militari, condusa de sg. maj. Jeler Eugen s-a deplasat la fata locului, unde a constatat existenta epavei elicopterului si a unor cadavre ce au suferit arsuri de diverse grade, precum si armament si munitie de infanterie. De asemenea, s-au gasit documente de zbor si personale pe numele Tudor Nicolae si Mihalea Velicu. La orele 15.00, din dispozitia Consiliului Judetean Alba al Frontului Salvarii Nationale, la locul accidentului s-au deplasat cadre ale procuraturii judetene, din U.M. 01033 si de la laboratorul de medicina legala, care, dupa o cercetare sumara, avnd n vedere lasarea ntunericului, a procedat la ridicarea si transportarea celor cinci cadavre la morga spitalului judetean. Trei dintre cadavre, avnd arsuri pe tot corpul, erau situate grupat pe o distanta ntre 4 si 25 m, fata de focarul incendiului. Unul purta mbracaminte de
807

pilot si asupra sa s-a gasit un porhart cu mai multe documente de identitate pe numele de Tudor Nicolae, o legitimatie de serviciu, una de acces general si una de intrare la o baza de agrement pe numele gl. mr. Mihalea Velicu Iordan. Totodata, s-a gasit un bilet de avion pe numele Negrila care pe verso avea nscrisul acest bilet a fost folosit pentru legitimare de catre gl. Nuta Constantin. Alte doua cadavre se aflau n focarul incendiului, carbonizate. Cercetarea complexa s-a efectuat n zilele de 25, 26 si 27 decembrie 1989 de o comisie prezidata de Budiaci Mircea, loctiitorul pentru zbor la Comandamentul Aviatiei Militare. Constatarile facute cu aceasta ocazie au fost consemnate ntr-un proces verbal al carui continut este cunoscut, precum si inventarul cu documentele, armamentul si obiectele ridicate de la locul catastrofei. n timpul cercetarii statice si dinamice s-a stabilit ca n zona n care s-a produs impactul cu solul exista o plantatie de vie pe spolieri de beton armat, pe un platou cu panta dulce. Folosind directia de zbor a elicopterului, anterior, acesta a survolat pe distanta de vedere, zone de relief concretionate si mai nalte, precum si o retea de nalta tensiune. Primul spalier cu care a luat contact aparatul purta o dislocare de beton n partea superioara pe o lungime de 20 m. n continuare, pe o distanta de 40 m si o latime de 5 m, aracii si srmele de fixare a viei erau rupti si culcati la pamnt. Urmeaza un drum de tara lat de 3 m care traverseaza traiectul elicopterului n unghi de 750 si pe care s-au identificat trei urme de nfundare n sol. n continuare, pe o distanta de 50 m, continua traiectul de deplasare a elicopterului cu spalieri rupti pe o latime variabila de 25-30 m. Pe acest traseu, au fost gasite multiple fragmente de pale de la elicea principala, partea de jos a jambelor, usa cabina fata stnga (largata), usa cargou dreapta etc. Fragmente multiple din diferite parti ale elicopterului s-au gasit mprastiate pe o suprafata de 70-90 m. n focarul incendiului,
808

printre altele, s-au gasit 25 tuburi de calibrul 12,7 mm cu capsele percutante si nu s-au constatat urme de arderi ce ar fi provocate de revarsarea petrolului din rezervoare si miros de petrol ars n zona. Totodata, la ridicarea epavei s-a gasit o parte de capitonaj format din straturi suprapuse de tesatura din fibra de sticla folosit la izolarea rezervoarelor de combustibil ale elicopterului, ce poarta mai multe urme specifice proiectilelor trase. Pnza are o suprafata de aproximativ 40/40 cm si are 8 gauri de proiectil cu diametrul variabil ntre 6 si 12 mm. De asemenea, pe un carenaj de fibra de sticla ce constituie partea superioara orizontala a tabloului de bord, s-au gasit patru gauri certe de proiectil cu diametrul ntre 10-14 mm. Carenajul are dimensiunea de 55/25 cm. Se apreciaza ca gloantele au patruns de jos n sus si dinainte spre napoi la un unghi de incidenta de 75 grade. Din rapoartele medico-legale rezulta ca moartea membrilor echipajului, respectiv Tudor Nicolae, Motea Victor si Galaftion Nicolae a fost violenta si s-a datorat unor politraumatisme produse prin lovirea de corpuri dure n momentul caderii de la naltime si prin actiunea flacarilor n conditiile unui accident aviatic. Referitor la celelalte doua cadavre s-a concluzionat ca Examinarea s-a efectuat asupra unor ramasite umane, constnduse carbonizarea totala cu disparitia tesuturilor moi, fragmentari si desprinderi de membre, la unul din ele mentinndu-se unele amanunte scheletice pe care s-a putut baza operatiunea de identificare. Identificarea celor doua cadavre carbonizate s-a facut pe baza de constatari tehnico-stiintifice executate de organe specializate si pe recunoasteri de bunuri si obiecte personale gasite la locul accidentului, stabilindu-se n mod cert ca apartin fostilor
809

generali Nuta Constantin si Mihalea Velicu. Astfel, cadavrele carbonizate au grupa sanguina AB IV corespunzator grupei sanguine apartinnd fostului gl. lt. Nuta Constantin si, respectiv A II, identica celei avute de fostul gl. mr. Mihalea Velicu. Fragmentul osos reprezentnd osul gros al bratului drept recoltat de la unul din cadavre apartine lui Nuta Constantin, identificarea fiind facuta prin compararea radiografiei calusului format ca urmare a vindecarii fracturii suferite de acesta n anul 1981 ntr-un accident de circulatie si radiografiile zonei de fractura efectuate imediat dupa accidentul mentionat. Lucrarile dentare din metal galben existente pe maxilarele superior si inferior, ridicate de la unul din cadavre apartin gl. Nuta Constantin. Fragmentul de parti moi prelevat din regiunea umarului drept al unuia din cadavre contine un lipom (masa de grasime) care deforma regiunea respectiva, asa cum avea gl. Mihalea Velicu. Verigheta din metal galben avnd n interior gravat Nela 03 decembrie 1963 apartine fostului gl. Mihalea Velicu. Ceasul de forma dreptunghiulara cu zale metalice apartine de asemenea gl. Mihalea Velicu, fiind cumparat n luna septembrie 1989 de la Moscova, cu prilejul unei vizite facute n URSS. Pantoful de culoare neagra, tip papuc apartine gl. Mihalea Velicu, fiind recunoscut de fostul sau sef de cabinet. Cercetarile pentru stabilirea cauzelor determinante ale evenimentului de zbor au fost ntreprinse de procurori din Directia Procuraturilor Militare si specialisti din Comandamentul Aviatiei Militare care au concluzionat urmatoarele:
810

- elicopterul IAR-330 nr. 72 evolua la naltime mica cu viteza de aproximativ 280 km/ora; - din datele cunoscute, se poate aprecia ca elicopterul a fost lovit dintr-o singura directie - din fata catre napoi - de la sol, de jos n sus, sub un unghi de incidenta de aproximativ 75 grade. Proiectilele trase au afectat instalatiile de combustibil, hidraulice si de comanda ale elicopterului. Datorita gradului ridicat de distrugere a aparatului, nu se poate stabili cu certitudine care din cele 12 lovituri de proiectil identificate au putut provoca avarierea grava si respectiv caderea lui. Lovirea elicopterului de catre proiectile a obligat elicopterul sa aterizeze de urgenta, pe timp de noapte, n teren necunoscut, impropriu manevrei, fapt ce a dus la distrugerea mecanica la impactul cu solul si la incendierea acestuia. Din elementele cercetate, s-a desprins concluzia ca a existat o explozie n aer, probabil aceasta a avut loc dupa impactul cu solul, apoi datorita incendiului, parte din munitia de la bordul elicopterului a explodat. Avnd n vedere cantitatea de combustibil cu care a fost alimentat, viteza si distanta de zbor parcursa, n rezervoarele elicopterului se puteau gasi aproximativ 1000 litri n momentul impactului cu solul. nsa, trebuie avut n vedere ca parte din proiectile au perforat rezervoarele de combustibil ceea ce a determinat diminuarea apreciabila a cantitatii de 1000 litri combustibil (Adresa nr. S/AS 1855 din 12 decembrie 1991 a Comandamentului Aviatiei Militare). Se mai apreciaza ca, din punct de vedere tehnic, avaria provocata de proiectilele trase nu a condus la caderea imediata a elicopterului. Din momentul lovirii aparatul a parcurs o distanta de 18-20 km n timp de 4-5 minute.
811

Datele care au determinat concluzia ca asupra elicopterului s-a tras n zona localitatii Blandiana au fost cele rezultate din traiectul de zbor urmat si de posibilitatile tehnice ale elicopterului de a continua zborul nca 4-5 minute din momentul avarierii. Aceasta ultima precizare, asa cum este exprimata, nu este rezultanta coroborarii constatarilor expertizei tehnice cu datele concrete ale cercetarilor efectuate pe traseul de zbor al elicopterului care confirma faptul ca asupra aparatului nu s-a executat foc de arma dect n zona bazinelor de apa potabila si U.M. 01033 D Alba Iulia, situate n partea de nord a municipiului Alba Iulia. Mai este afirmata de unii martori posibilitatea ca echipajul elicopterului sa fi executat foc cu armamentul de bord spre sol, nsa din cercetarile efectuate nu rezulta acest lucru. Astfel, din cele relatate de seful statului major al regimentului de elicoptere Sibiu, echipajul, potrivit misiunii primite nu avea voie sa execute nici un fel de alta misiune, dect de transport. Nici sa riposteze la un eventual atac. Faptul ca, la locul accidentului au fost gasite 25 tuburi de cartuse, calibrul 12,7 percutate, se explica prin aceea ca, datorita urgentei, la armare n sacul recuperator al mitralierei din partea stnga a elicopterului, au mai ramas 30 tuburi trase cu ocazia misiunii anterioare, aspect confirmat prin actul tehnic ntocmit si cele declarate de ofiterul care a efectuat alimentarea cu munitie. Analiznd documentele de cercetare, constatare si investigare, se desprinde concluzia ca asupra elicopterului a executat foc santinela aflata n postul 2 de paza al U.M. 01033 D respectiv soldatul Stoica Ion, care, nsa, n discutiile purtate, nu recunoaste acest fapt. Daca se considera necesar, organele judiciare interesate n acest caz, urmeaza sa continue cercetarile cu privire la militarul n
812

cauza. Subliniem, nsa, ca acestuia nu i se poate retine n sarcina vina, ntruct, nca din cursul diminetii zilei de 23 decembrie 1989, se vehicula zvonul ca unitatile militare vor fi atacate de elicoptere teroriste, n municipiul Alba Iulia se tragea cu armament de diferite calibre, iar de la comandantul subunitatii se primise consemnul sa se traga fara somatie n tot ce se apropie la 50 de metri de gard. De asemenea, trebuie avut n vedere ca elicopterul zbura n conditii din care nu se putea deduce ca este propriu sau inamic. Apreciem ca un factor favorizant al producerii acestui accident aerian l constituie acela ca cei angajati n conducerea si coordonarea misiunii nu au stabilit un traseu fix de evolutie al elicopterului, nstiintarea tuturor unitatilor militare ce urmau a fi survolate de elicopter, iar comandantul aeronavei a zburat pe o ruta deviata n zona municipiului Alba Iulia. Totodata, consideram ca, n mod gresit, i s-a ordonat pilotului sa zboare pe timp de noapte fara lumini de semnalizare si fara legatura radio n limita strictului necesar, deci fara posibilitatea de a fi identificat de la sol, mai ales ca evenimentele din acea perioada se precipitau si, asa cum am mentionat, se raspndise zvonul ca unitatile militare sunt atacate de elicoptere inamice. Este la ntelegerea oricui ca un elicopter fara lumini n teritoriu national poate fi considerat ca are rele intentii. La baza ntocmirii acestei lucrari au stat: - Dosarul nr. 518/P/1989 al Directiei Procuraturilor Militare; - Raportul C.Av.M. nr. S/Av.999/05.04.1990; - Raportul C.Av.M. nr. S/Av.2029/05.07.90; - Documentarul C.Av.M. nr. S/109l/R/19.07.199l; - Jurnalul actiunilor de lupta al R. 58 el., anexa la documentul nr. S/Av. 1224/02.05.1991; - Adresa C.Av.M. nr. S/As 1855/12,12.1991, precum si
813

activitatea practica de investigare n teren desfasurata de membrii comisiei.

814

Anexe:

815

817

818

819

820

821

824

825

828

829

830

831

832

833

834

835

840

841

842

844

846

849

850

851

852

RAPORTUL COMISIEI SENATORIALE PRIVIND ACTIUNILE DESFASURATE N REVOLUTIA DIN DECEMBRIE 1909 VOLUMUL II OPINII SEPARATE 1. OPINIA SEPARATA ASUPRA CONTEXTULUI INTERN SI INTERNATIONAL N CARE S-AU NCADRAT EVENIMENTELE DIN DECEMBRIE 1989 Senator Valentin Gabrielescu Nu ne putem permite n spatiul restrns al acestui capitol sa facem o analiza exhaustiva asupra contextului intern si international n care s-au ncadrat evenimentele din Decembrie 1989 n Romnia. Dar nici nu ne putem permite sa falsificam sau sa trecem cu vederea faptele importante din istoria lumii, a Europei si Romniei. De aceea vom schita aici foarte pe scurt, ceea ce credem ca este esential pentru ntelegerea desfasurarii acelor evenimente. Desi lasnd deoparte cele afirmate n capitolul I al acestui raport este obligatoriu sa trecem n revista n paginile ce urmeaza contextul intern si international n care s-au ncadrat evenimentele din Decembrie 1989. Revolutia romna a fost fara doar si poate rezultatul firesc al ridicarii maselor largi de cetateni mpotriva unui regim dictatorial de sorginte straina, bazat pe minciuna si teroare, care, n fapt, nega cele mai elementare valori umane universal valabile.

n spatele unei propagande desantate si a cultului personalitatii, cvasitotalitatea acestui harnic si pasnic popor a ndurat, dupa cel de-al doilea razboi mondial, nenumarate samavolnicii ncepnd cu opresiunea politica si terminndu-se cu o reala nfometare. n acest context, dincolo de orice discutii si definitii de ordin etimologic viznd etichetarea acestor evenimente, este evident ca atingndu-se si depasindu-se limita suportabilitatii, n decembrie 1989 s-au produs acele evenimente care aveau sa schimbe cursul istoriei Romniei, schimbari care se prefigurau si puteau fi lesne percepute chiar de catre defuncta putere. Masurile luate, n perioada anterioara, precum si n cea de dupa ultimul congres al Partidului Comunist Romn, ne ndreptatesc sa consideram ca vrfurile puterii comunist-totalitare au ncercat n mod real sa-si creeze o serie de instrumente represive care, n caz de necesitate, sa fie folosite eficient. Suspiciunea puterii era firesc amplificata de cursul evenimentelor externe, n special de spectaculoasele schimbari care aveau loc att de rapid n asa-numitul Est comunist. n spatele mascaradei patriotard-revolutionare organizata zi de zi de catre slugile supuse regimului au existat permanent manifestari de nemultumire si revolta mpotriva minciunii si umilintelor, aceste manifestari cristalizndu-se si nmultindu-se mocnit cu unele rabufniri n decursul unei perioade ndelungate de timp Indubitabil, sentimentele de ura fata de aceasta ideologie rupta de valorile umanismului real si o adevarata dorinta de schimbare se regaseau att la nivel macrosocial ntelegnd prin aceasta totalitatea poporului romn, ct si la nivel microsocial referindune la paturi sociale si categorii profesionale ori de vrsta. Orice analist politic lucid putea estima cu aproximatie aproape matematica deznodamntul guvernarii comunist-totalitare att n
854

ceea ce priveste supravietuirea ct si modalitatea de producere a schimbarii. Trebuie sa ne reamintim ca n urma ntelegerii de la Yalta, Romnia a cazut n zona de influenta a URSS-ului, n lagarul socialist, unde, cu sprijinul neprecupetit al armatei rosii s-a instalat n tara noastra regimul comunist, regim strain neamului nostru care a adus atta suferinta poporului romn si ale carui urmari dainuie pna n zilele noastre. A urmat o noua perioada, asa-zisa a razboiului rece, cnd s-au format noi aliante ntre state: Pactul NATO n Vest si Pactul de la Varsovia n Est si a renceput cursa narmarilor cu arme de distrugere n masa, al carui cost a ruinat economiile multor tari angajate pe aceasta cale, aducndu-le nu pe putine dintre ele aproape n pragul mizeriei. Orice analist lucid care ar fi studiat situatia internationala din punct de vedere social, politic sau militar ar fi ajuns la concluzia ca data fiind existenta unor asemenea mijloace de lupta, un nou razboi mondial nu ar putea duce dect la distrugerea omenirii. ntr-o atare situatie, realitatea a impus gasirea unei alte cai pentru iesirea din criza, aceea a ntelegerii si cooperarii dintre cele doua mari puteri, pentru a se asigura nu numai pacea si prosperitatea popoarelor, caci nu mai putea trai ntr-o asemenea stare de tensiune, dar nsasi conditiile coexistentei umanitatii pe mai departe. Era momentul, asa cum avea sa declare secretarul general al NATO, Manfred Wernner, epoca confruntarii Est-Vest se apropie de sfrsit, ea fiind nlocuita de cooperare. Devenise clar pentru oricine ca procesul evolutiei social-istorice al comunismului marca un esec total att ca sistem politic, ct si ca practica sociala. ntr-o atare situatie, Mihail Gorbaciov, fostul presedinte al U.R.S.S., s-a vazut nevoit sa abandoneze calea
855

narmarii si sa-si ndrepte atentia spre relansarea economica, crend teoria cunoscuta ndeobste sub denumirea de Perestroika care-si propunea nlocuirea unui regim comunist rigid cu un socialism mai blnd, cu fata umana, de natura a conferi pe mai departe sistemului sanse de supravietuire. Urmare acestei hotarri, Pactul de la Varsovia, ce constituia o forta redutabila, nu a mai fost n masura sa-si ndeplineasca nici una dintre atributiile ce vizau nfaptuirea directivelor sovietice. S-au adaugat si protestele popoarelor din unele tari din cadrul Pactului de la Varsovia, ce au manifestat tendinte de liberalizare care nu au mai putut fi nabusite. S-a creat astfel o situatie n care pactul de la Varsovia s-a transformat dintr-o forta de temut ntr-un organism golit de continut, ce nu-si mai avea nici un sens n conditiile n care fortele sale armate ramasesera totusi intacte. n acelasi timp, pe fondul acestei liberalizari, nici armatele din tarile socialiste din cadrul Pactului de la Varsovia nu se mai regaseau n situatia de a actiona cu forta pentru a mentine la putere regimul-totalitar. n acest cadru abordarea mai realista a situatiei internationale n lumina noului raport de forte pe plan economic, devenise de acum o evidenta. Din evolutia evenimentelor internationale a rezultat ca n general sefii de state socialiste din estul Europei au nteles sau au fost nevoiti sa realizeze aceste schimbari. Nicolae Ceausescu si acolitii sai n-au nteles si nu au vrut sa nteleaga nimic, asa cum se va vedea din desfasurarea ulterioara a evenimentelor. La Conferinta de la Malta, n cadrul careia s-au ntlnit, dupa cum se stie, presedintele Bush si Gorbaciov, s-a discutat, printre altele, dupa cum ndeobste se cunoaste, si despre liberalizarea popoarelor din estul Europei, Gorbaciov lasnd sa se nteleaga ca ar adera la aceasta schimbare. napoiat de la Malta, Gorbaciov a convocat la Moscova n zilele de 4-5 decembrie pe toti sefii de state membre ale Pactului de la Varsovia pentru a-i informa despre convorbirile sovieto-americane. Dupa terminarea Conferintei, Gorbaciov i-a
856

acordat lui Nicolae Ceausescu posibilitatea de a purta numai cu el un dialog direct pe marginea acestor eventuale schimbari. Manifestnd aceeasi atitudine rigida si incapabil sa nteleaga macar n ceasul al 12-lea imperativul istoric al momentului, Nicolae Ceausescu a ntrerupt brusc convorbirea si a parasit precipitat ncaperea. Prin aceasta, ncercarea de nfiripare a unui eventual dialog devenise n mod evident sortita esecului. Ca urmare a acestei noi situatii internationale, rnd pe rnd statele participante la Pactul de la Varsovia au nceput sa treaca la schimbari politice si economice pe calea liberalizarii si a respectarii drepturilor fundamentale ale omului. Rnd pe rnd, tari ca Polonia, Ungaria, Cehoslovacia au trecut n mod pasnic printr-o revolutie de catifea pe noua cale a reformelor. Romnia ramnea singura tara din Europa care nu admitea nici o schimbare si nu ntelegea sa respecte nici macar angajamentele internationale pe care si le asumase referitoare la drepturile esentiale ale fiintei umane. n fata unei asemenea atitudini de desconsiderare, Nicolae Ceausescu s-a regasit brusc izolat att n relatiile sale cu reprezentantii statelor din Est, ct si cu cei din Vest. Acum Nicolae Ceausescu avea de ntmpinat att oponenta statelor occidentale ct si a celor estice, nscrise pe calea perestroikai, initiate de Gorbaciov. Trecuse era primirilor spectaculoase la Casa Alba si a plimbarilor cu caleasca Reginei Angliei la Londra. Ceausescu se regasea izolat si obstructionat pentru comportarea sa nu numai rigida, dar si total lipsita de realitate. Intram asadar ntr-o noua conjunctura internationala cnd, dupa cum am vazut, epoca marilor confruntari dintre Est si Vest era de domeniul trecutului. Acum batea un vnt nou, asa cum avea sa declare presedintele Frantei, Mtiterand, referitor la Romnia: Speram ca acest mare vnt de libertate, care a cuprins toate celelalte tari din Europa, va trece si pe acolo!". Aspectul care prezinta cel mai mare interes
857

pentru sinteza de fata este acela al modalitatii de producere a schimbarii, a nlocuirii regimului dictatorial cu unul de reala democratie. n lumina datelor obtinute, se poate aprecia ca, n conditiile existente n acel moment n Romnia, nu era posibila o detronare a vechilor structuri totalitare pe calea unor evenimente pasnice. Statul totalitar dobndise o structura politieneasca avansata, bazata pe teroare, care tindea sa nimiceasca orice manifestare de opozitie nca de la nivelul individului, fara a se putea vorbi de o manifestare potrivnica a unui eventual grup mai numeros. Cum prin metode cu adevarat democratice nu era posibila nlocuirea clanului Ceausescu, care prin politica sa falimentara adusese tara n pragul dezastrului social si economic, singura cale de urmat ramnea aceea a iesirii n strada a maselor populare, cu asumarea constienta a riscului asumat n fata unor actiuni represiv politienesti. Acest fapt s-a petrecut cu ncepere din 16 decembrie 1989, cnd populatia civila a Timisoarei a declansat actiunile virulente de masa ce aveau sa puna capat uneia dintre cele mai negre pagini ale istoriei Romniei. Redescoperindu-si n istoria s-a milenara acele virtuti care au dat verticalitate poporului romn, acesta s-a ridicat cu vehementa mpotriva acelora care, n momentul n care s-au regasit descoperiti n falsitatea propriei lor ideologii, au recurs la nlocuirea minciunii cu gloante. Evenimentele revolutionare din Timisoara aveau sa constituie impulsul unor ample ridicari ale maselor n localitati precum Lugoj, Cluj, Cugir, Sibiu, Brasov.
858

Acestea au culminat cu efectiva ridicare la lupta a populatiei din Bucuresti care a determinat n data de 22.12.1989 rusinoasa fuga a cuplului dictatorial. De altfel, furtuna nu a nceput n ultimii ani nainte de 1989. Este o grava eroare sa nu mentionam macar fapte peste care o adevarata istorie contemporana a Romniei nu va putea trece. Poporul romn a reactionat violent la instaurarea comunismului n tara noastra si a facut sacrificii enorme de vieti si suferinte cumplite. Cum sa trecem cu vederea luptele grele din muntii nostri, duse de mii de barbati si femei, asa-zisii partizani, care cu arme n mini au pierit pna la unul ntr-o lupta inegala cu fortele de securitate? Zece ani au rezistat acesti viteji n codrii nostri si oasele lor odihnesc n acei codri! Cincizeci de ani rezistenta anti-comunista s-a manifestat pe toate tarmurile si pe tot ntinsul tarii. Sute de mii de barbati si de femei au trecut prin nchisorile comuniste de trista amintire si oasele lor odihnesc n gropi comune. Mii si mii de tarani au fost mpuscati pentru ca refuzau sa intre n gospodariile colective. Chiar mai recent la 15 noiembrie 1987, mase impresionante de demonstranti, la Brasov au ocupat si devastat localurile partidului comunist. Revolta a fost si atunci nabusita cu brutalitate si nu s-a putut propaga n ntreaga tara asa cum s-a ntmplat cu doi ani mai trziu. Nu putem ncheia acest capitol fara a mentiona, chiar daca fara amanunte, ca au existat chiar n interiorul partidului comunist, grupuri de nemultumiti care doreau ndepartarea de la putere a clanului Ceausescu, dar nu si a comunismului ca atare.
859

Astfel grupul celor sase n cap cu Silviu Brucan au publicat o scrisoare deschisa, adusa lui Nicolae Ceausescu, n care criticau regimul, dar nu si ideologia comunista. Alte grupuri de militari sau civili, marginalizati de Ceausescu, care i suspecta ca ar fi fideli Moscovei, unde multi dintre ei si facusera studiile. Un grup consistent format n anii ce au precedat revolutiei din 1989, planuia rasturnarea prin forta a dictatorului. Comisia poseda numeroase declaratii care concorda asupra faptului ca acestia au ntocmit fel de fel de planuri, unele chiar fanteziste, pentru a-si ndeplini acest scop. Nici unul din aceste planuri nu a fost pus niciodata n aplicare: se tot astepta un moment favorabil. Membrii acestei organizatii se ntlneau periodic n case conspirative unde discutau cum sa-l nlature pe Ceausescu. Nu a fost vorba nici un moment nsa de nlaturarea comunismului. Ei se gndeau numai la un nou regim comunist, care sa-i aiba pe ei la conducerea partidului si deci a statului si sa elimine violent pe Ceausescu. Citam numai cteva nume dintre acesti complotisti: Ion Iliescu, Nicolae Militaru, Virgil Magureanu, Radu Nicolae, etc. Acestia nu s-au gndit niciodata ca mnia poporului romn va izbucni ntr-o zi. Deoarece ei au fost surprinsi n primele zile, au stat la adapost de la 16-22 decembrie, nsa dupa fuga dictatorului au scos capul.
860

Asa se explica faptul ca ncepnd de la 22 decembrie ora 13.00 grupul se contureaza si aduna, la chemarea lui Ion Iliescu si pune mna pe putere, aplicnd un plan bine gndit. Asa se explica aparitia acestui grup la Televiziunea Romna, apoi la Comitetul Central al Partidului Comunist si la Ministerul Apararii Nationale, adica exact n punctele cheie vitale pentru preluarea puterii. Trebuie sa recunoastem ca nu a existat nici un alt grup organizat care sa fi facut o asemenea lovitura. Asa se explica si succesul pe care grupul Iliescu 1-a avut, asa se explica si faptul ca primul lucru pe care l-au facut a fost nlaturarea fizica a lui Ceausescu asa cum era de multa vreme planuita. Deci poporul romn l-a abandonat pe Ceausescu, dar puterea a intrat imediat n minile unui grup de comunisti din esalonul al doilea al particulei lor. Acestia sunt pna azi la putere. De aceea am putea spune ca sngeroasa si glorioasa noastra revolutie a esuat: pentru ca nu asta a vrut si nu vrea nici azi poporul romn.

861

2. TIMISOARA DECLANSAREA REVOLUTIEI DIN DECEMBRIE 1989 Senator V. Gabrielescu Senator I. Aichimoaie Senator Serban Sandulescu Senator Hosszu Zoitan, cu observatii 2.1. Introducere Timisoara oras industrial, dezvoltat si centru universitar, cu o populatie influentata puternic de ideile democratice de sorginte occidentala, suporta cu greu opresiunile regimului ceausist si dorea o mbunatatire a situatiei. Straveche vatra romneasca, n care locuiesc astazi peste 300.000 de oameni de diferite nationalitati (romni, germani, maghiari si srbi), n care romnii reprezinta 80,1 % din populatie, a constituit de-a lungul anilor, ntruchiparea luptei pentru libertate si democratie, a unui popor mndru si drept, care si-a aparat fiinta si pamntul stramosesc, nazuind cu ardoare sa-si construiasca o viata mai buna pe masura virtutilor sale. Odata cu nceperea deceniului al VII-lea criza economica a sistemului comunist din Romnia s-a agravat si din anii 1988-1989 degradarea economica si sociala din tara noastra ajunsese la o situatie greu de suportat. Evolutia vietii social-politice a judetului Timis din perioada dictaturii comuniste si ndeosebi din ultimii ani ai regimului totalitarist-ceausist, se ndrepta spre o stare pre-revolutionara, exploziva, ca urmare a existentei unor importante contradictii economice si sociale. Scaderea nivelului de trai al imensei majoritati a populatiei ajunsese la un punct limita, ce nu putea fi depasit, dect prin unele schimbari radicale si de fond. Aparitia
862

unei opozitii mute, dar si drze, exprima o stare tensionala care ar fi trebuit sa convinga conducerea de partid de existenta unui potential pericol. Informatiile detinute de cuplul dictatorial puse la dispozitie de organele securitatii si statului sugerau n linii mari, starea tensionata existenta n majoritatea segmentelor socioprofesionale ale tarii si ndeosebi n Banat. Pierderea contactului regimului dictatorial cu realitatea sociala din tara, explica arbitrarul n efectuarea actului de conducere iresponsabil si totodata inconstienta n fata cauzelor aparitiei unor tulburari sociale. nca din anul 1987, Romnia fusese supusa unui intens tir informational din partea serviciilor de spionaj straine. Vestul si-a unit eforturile cu serviciile de informatii ale tarilor vecine fratesti cu interese diferite asupra tarii noastre, dar, avnd toate un interes comun si anume nlaturarea incomodului clan ceausist. La sfrsitul anului 1988, organele de resort au informat pe Nicolae Ceausescu despre proiectarea n Occident a dezmembrarii Romniei, lucru pe care dictatorul a refuzat sa-l creada. In decembrie 1988, cu prilejul ntlnirii periodice cu conducerea iugoslava (Loncear si Dizdarevici), cnd acestia au pus n discutie problema Banatului srbesc, Nicolae Ceausescu a reactionat cu fermitate. Respectiva consfatuire era pe punctul de a fi compromisa. Relatiile personale dintre Ceausescu si Gorbaciov devin din ce n ce mai critice si sunt dublate de atitudinea sa sfidatoare fata de SUA si pentru ca pe plan intern sa nu ramna mai prejos, Ceausescu forteaza n mod absurd plata tuturor datoriilor noastre externe, ducnd tara ntr-o stare de mizerie de nedescris: frig, ntuneric si saracie. Nicolae Ceausescu a nteles dupa propriile sale afirmatii ca
863

...se pune ceva la cale mpotriva Romniei fara a-si da seama ca el personal devenise indezirabil n fata ntregii lumi, cu exceptia Chinei si Coreei de Nord. O analiza sumara a delegatiilor straine participante la Congresul al XI-lea al P.C.R. din noiembrie 1989 ne da posibilitatea de a trage unele concluzii interesante astfel: nivelul de reprezentare foarte scazut, opiniile declarate ale unor delegati potrivit carora, cu acest prilej, Nicolae Ceausescu ar renunta la conducerea statului; ncercarile unor delegati de a incita cadrele de conducere din partid de a trece la actiuni pentru nlaturarea clanului ceausist; confirmarea din partea unor delegati ca n exterior se pun la cale unele actiuni pentru nlaturarea lui Ceausescu. Din informatiile detinute de organele de contraspionaj romnesti rezulta ca forte straine planificasera ca data pentru nlaturarea grupului ceausist 25 decembrie 1989 sarbatoarea Craciunului sau 31 decembrie sarbatoarea Noului An. Plecnd de la unica idee a unui pericol extern, regimul ceausist nu era n masura sa nteleaga adevaratele cauze care apartineau n fapt, problematicii interne, a starii de cumplita nemultumire, de saracie si degradanta umilinta a populatiei Dispunerea orasului Timisoara ntr-o zona geografica situata la confluenta unor factori de propaganda externa, unde populatia putea viziona programele televiziunii maghiare si iugoslave, existenta unei atitudini anticomuniste specifice populatiei timisorene, traditia democratica prezenta n conceptia si comportamentul localnicilor, existenta unui cadru de relatii si contacte mult mai dezvoltate cu cetateni din tarile Europei Occidentale si Centrale, specificul compozitiei etnice a regiunii sunt tot attia factori ce ar fi trebuit sa atraga atentia conducerii securitatii ca zona este o veriga slaba a sistemului comunist.
864

Factorii enumerati, precum si multi altii, au demonstrat ca att cursul evenimentelor de la Timisoara, clar anticomuniste, ct si deznodamntul lor au fost determinate n mod fundamental de populatia Timisoarei. Ceausescu anilor 1968-1975, drag Occidentului prin atitudinea sa refractara la dictatura sovietica de tip comunist, devenise arogant si retrograd n deceniul 80 n fata acelorasi politicieni din Vest. Pentru URSS, si mai exact pentru Gorbaciov, el era inadaptabil schimbarilor pe care le dorea si chiar mai mult, avea uneori pozitia unui inamic. n acelasi timp se contura si o implicare externa n desfasurarea evenimentelor de la Timisoara ale carei actiuni au aparut nca din anul 1988 si chiar mai nainte pe fondul naspririi relatiilor dintre conducerea maghiara cu regimul de la Bucuresti. Organele de securitate ale statului raportau permanent dictatorului Ceausescu despre intensificarea actiunilor de spionaj mpotriva Romniei, att din Vest ct si din Est. Rapoartele vorbeau despre initierea de catre structurile informative maghiare a unor actiuni ostile, materializate prin organizarea unor lagare de primire pentru transfugii romni, obtinerea de la acestia a unor date informative, selectionarea si instruirea speciala a unora dintre ei pentru efectuarea unor actiuni destabilizatoare n spatiul romnesc. De remarcat ca, din nou, ntr-adevar n anii 1987-1989 numarul cetatenilor romni care au ncercat sa treaca clandestin granita vestica a tarii a crescut foarte mult. Acestia fugeau din tara spernd sa scape de saracie mizerie si asuprire. Dorinta lor de libertate a fost platita la multi cu viata, iar altii au fost prinsi torturati si condamnati la ani grei de nchisoare. Din alte rapoarte ale securitatii rezulta ca si organele de informatii sovietice actionau n tara. Astfel, ncepnd cu 9 decembrie 1989, sa constatat o crestere evidenta si nsemnata a numarului intrarilor
865

de turisti sovietici, majoritatea n tranzit spre Iugoslavia, cu autoturisme particulare de la o medie de 80 la 1000 de autovehicule pe zi. Tot n aceasta perioada s-a intensificat si activitatea unor persoane cunoscute ca agenti sovietici care desfasurau activitati de propaganda asupra unor intelectuali filo-sovietici din Timisoara. Un rol important l-a jucat si fostul consul general al Iugoslaviei la Timisoara, Marko Atanaschovici, cadru al serviciului de informatii iugoslav, dupa parerea securitatii, infiltrat ntr-o agentura a serviciilor speciale ungare care a ntretinut relatii strnse cu personalitati locale si care circula frecvent ntre Romnia si Iugoslavia, uneori trecnd frontiera de 2-3 ori pe zi. Totodata, frontiera romno-iugoslava a fost folosita pentru intrarea n tara a unor cetateni romni instruiti n Ungaria, pentru activitati destabilizatoare. Cu toate masurile luate n toamna anului 1989, desi la Timisoara se aflau gen. Macri si col. Teodorescu, nici un posibil agent strain nu a fost demascat. Aceste rapoarte ale securitatii i-au creat lui Ceausescu imaginea unui complot international initiat de marile puteri mpotriva Romniei ce avea ca scop destabilizarea si apoi dezmembrarea tarii. n acest climat deosebit, de saracie si austeritate, tensiunea suportarii starii degradante a vietii cotidiene a populatiei atinsese apogeul si masa muta asa cum fusese denumita populatia tarii noastre, nu mai era dispusa sa ndure aceasta situatie.
866

Conditiile prefigurarii revolutiei se nfaptuisera si nu se mai astepta dect momentul favorabil pentru a o declansa. Despre aceasta situatie dezastroasa si ncordata a populatiei, Departamentul Securitatii Statului l informase pe Ceausescu si acolitii sai, dar acestia nu au putut percepe adevarata stare a lucrurilor, caci ei pierdusera de mult contactul cu realitatea vietii sociale. n conceptia lor, pericolul unei schimbari radicale a regimului comunist, venea asa dupa cum am aratat din partea unor factori externi si nu a celor interni, care de fapt stateau, n mod real, la originea acumularii unei stari tensionale de nesuportat de catre populatie, gata sa explodeze n orice moment. Prilejul l-a oferit cazul pastorului reformat Lazlo Tokes ce slujea ntr-o parohie din municipiul Timisoara si locuia n strada Timotei Cipariu nr.1. 2.2. Desfasurarea cronologica a evenimentelor. Ziua de 15 decembrie 1989 Ca un preludiu la evenimentele ce urmau a se desfasura, n noaptea de 10/11.12.1989, persoane neidentificate au mprastiat pe strazile Timisoarei manifeste cu continut exclusiv anticeausist Jos Dictatura!, Jos tirania ceausista!, Moartea dictatorului!. n dimineata zilei urmatoare (11.12.1989), ntregul personal al Militiei Judetene a fost mobilizat pentru adunarea acestor hrtiute ce umplusera strazile orasului. n ceea ce-l priveste pe pastorul Laszlo Tokes organele de securitate ale judetului au adunat suficiente probe penale pentru a propune Procuraturii si Justitiei punerea pe rol a cazului. Raportate la Bucuresti lui Nicolae Ceausescu chiar de Iulian Vlad, dictatorul a dispus neaplicarea masurilor propuse, pentru a evita
867

nrautatirea si mai mult a relatiilor cu Ungaria. Ca atare, mpotriva pastorului au fost luate numai masuri administrative pe linie de cult si a fost pus sub supravegherea permanenta a securitatii. Pentru unele din actiunile sale protestatare mpotriva regimului dictatorial, Laszlo Tokes a fost mutat disciplinar de catre sefii sai ierarhici ntr-o alta parohie, din alta localitate (la Mineu). Refuznd parasirea orasului, episcopul reformat i-a intentat o actiune de evacuare n justitie, s-a obtinut o sentinta definitiva de evacuare si s-a programat executarea silita pentru ziua de 15 decembrie 1989. La slujba religioasa din 10 decembrie 1989 Laszlo Tokes a invitat credinciosii sa participe ca martori asistenti la evacuarea sa fortata din locuinta si din parohie. Enoriasii cei mai apropiati au organizat pichete de paza n incinta bisericii, iar n dimineata zilei de 15 decembrie, tot mai multi credinciosi s-au adunat n apropierea locasului de cult. Cei adunati au trezit curiozitatea trecatorilor, dintre care multi sau oprit. n jurul orelor 17.0 (15.12.1989) temndu-se de complicatii, de la fereastra casei parohiale, pastorul solicita cetatilor adunati sa plece acasa, iar pe usa bisericii a fost aplicat un afis cu acelasi ndemn. Cu toate acestea, multimea a crescut, astfel ca spre seara numarul participantilor a ajuns la circa 1000 de persoane. La caderea noptii s-a format un cordon viu (oameni prinsi de brat) n jurul bisericii reformate, s-au aprins lumnari, iar militienii si lucratorii de la securitate stateau de-o parte si priveau manifestatia ce se desfasura pasnic, fara incidente. Aproape de miezul noptii o delegatie locala n frunte cu primarul orasului, Mot Petru, si-a facut aparitia n piata. Lumea nu l-a lasat sa intre n locuinta pastorului dect mpreuna cu reprezentanti ai demonstrantilor, n prezenta carora s-au purtat apoi si discutiile. Primarul a promis ca nu va mai avea loc nici o evacuare si ca sotia
868

gravida a pastorului va primi asistenta medicala, deci lumea poate pleca linistita acasa. Dar multi dintre asistenti au ramas toata noaptea si au vegheat n fata bisericii. n aceeasi noapte, n jurul orelor 23.00 (15.12.1989) Radu Balan informeaza pe Emil Bobu despre cursul evenimentelor din Timisoara. Se pare, asa cum rezulta dupa unele surse, ca acesta din urma ar fi dat dispozitii de mprastiere violenta a manifestantilor. 2.3. Ziua de 16 decembrie 1989 Ziua de 16 decembrie 1989 poate fi socotita ca ziua nceperii revolutiei, datorita evenimentelor ce au avut loc n decursul ei. n aceasta zi, vestea celor ntmplate la biserica reformata s-a raspndit n tot orasul si sute de oameni au nceput sa vina pentru a vedea ce se ntmpla la casa parohiala. ncet, ncet se adunau tot mai multi oameni, se opreste circulatia, iar n Piata Maria se scandeaza: vrem mncare si caldura si se cnta Hora Unirii. La aparitia unui grup de militieni, lumea i huiduie iar ctiva tineri arunca spre ei sticle goale de lapte ce se gaseau n fata unei alimentare. Radu Balan, prim-secretar al judetului Timis, informat de cele ntmplate, a ordonat la ora 14.45 col. Popescu Ion, inspector sef al Inspectoratului Judetean Timis al M.I. sa alarmeze unitatile M.I. ce i erau subordonate pentru a actiona mpotriva manifestantilor potrivit prevederilor planului unic ntocmit pe baza ordinului nr. 002600/1986 al M.I. Alertate, n orele serii, apar n Piata Maria forte de mentinere a ordinii: militieni, militari cu scuturi, cu cini si masini de pompieri. Cu jeturi de apa si lovituri de bastoane se ncearca
869

alungarea si dispersarea oamenilor din piata. Manifestantii la rndul lor arunca cu pietre, sticle si borcane - s-a spart o vitrina la o alimentara si se opereaza retineri pe persoane. S-a dat foc unei masini de pompieri si un ARO a fost rasturnat. Sub presiunea fortelor de ordine, o parte din manifestantii din Piata Maria s-au ndreptat atunci spre Comitetul Judetean de Partid, chemnd cu ei pe toti cei ntlniti n cale. In jurul sediului era deja constituit un cordon de aparare format din militari ai M.I. si graniceri, astfel ca cele cteva sute de manifestanti n-au reusit sa patrunda n cladire. n schimb au dat foc unui chiosc de ziare si brosurilor lui Ceausescu si au aruncat cu pietre pna cnd au fost mprastiati. Multi dintre ei s-au ndreptat spre caminele studentesti pentru a-i chema pe studenti sa li se alature. n pofida masurilor dure luate de fortele de ordine, amploarea actiunilor revendicative ale manifestantilor crestea cu fiecare clipa pe strazile orasului pe care treceau, lund cu ele ca un tavalug pe toti cei pe care-i ntlneau n cale, ngrosnd astfel rndurile nemultumitilor ce strigau lozinci anti-ceausiste ca jos Ceausescu, jos dictatorul si vrem libertate. Au fost sparte vitrine si ulterior din vitrine s-a furat, iar unele magazine au fost devastate de lumea interlopa nfometata a orasului. Fata de extinderea manifestatiilor din oras si de revendicarile solicitate acum de demonstranti ca libertate si jos Ceausescu, reiese clar ca din acest moment nu mai putea fi vorba de o actiune protestatara referitoare la evacuarea pastorului Laszlo Tokes, ci de o actiune protestatara cu caracter politic, caci oamenii solicitau acum dreptul la o viata mai buna si militau pentru schimbarea regimului politic ceausist din tara noastra.

870

Manifestatia a luat amploare si tot mai multi cetateni nemultumiti de conditiile de viata ies n strada ngrosnd rndurile demonstrantilor. Pe parcursul ntregii zile, chiar si dupa caderea ntunericului, n oras au loc ciocniri violente ndeosebi n Piata Maria, ntre manifestanti si fortele de securitate si militie, ce s-au soldat cu multe arestari. Arestatii au fost adunati n beciurile Militiei Judetene, interogati si batuti cu cruzime. A doua zi au fost transportati la nchisoarea din str. Popa Sapca, unde a continuat maltratarea lor. Din anchetarea arestatilor de catre organele de procuratura s-a constatat ca acestia erau n marea lor majoritate muncitori si studenti, cetateni romni si nu straini, si a reiesit ca manifestatia de la Timisoara nu era opera unor huligani, asa dupa cum pretinsese Nicolae Ceausescu, ci aceea a unor oameni ai muncii care-si revendicau cu vigoare drepturile lor elementare la viata. Ea era expresia unor actiuni de masa a ntregii populatii din Timisoara ce constituia epicentrul unei furtuni, ce crestea vertiginos si avea sa cuprinda n curnd ntreaga tara. Faptul ca fortele de ordine ale securitatii si M.I. n-au fost n masura sa reprime singure actiunile manifestantilor si sa stapneasca situatia, a constituit o surpriza neplacuta pentru conducerea de partid, fapt ce-l va determina ulterior pe Nicolae Ceausescu sa ordone interventia fortelor armate, pentru a restabili ordinea si a se mentine mai departe la putere. Vnarea si arestarea manifestantilor a continuat toata noaptea. De remarcat este faptul ca ntre persoanele retinute nu a existat nici un cetatean strain. Iata deci, cum o actiune ntreprinsa n ziua de 16 decembrie 1989, mai nti cu caracter administrativ, s-a transformat dintr-o data
871

prin manifestarea spontana si viguroasa a maselor populare ntr-o actiune prioritar politica. La caderea ntunericului, persoane neidentificate au spart vitrinele magazinelor dupa care au plecat mai departe, dar s-au produs nsemnate pagube materiale, caci au fost practic devastate toate magazinele dispuse pe o distanta de circa 1 km de catre lumea interlopa si nfometata a orasului. Reprimarea manifestantilor a fost condusa de primul secretar de partid al judetului Timis, Radu Balan si Matei llie fostul primsecretar al aceluiasi judet, iar dispozitiunile date de ei pentru lichidarea demonstrantilor sunt confirmate prin Nota privind informatiile si activitatile desfasurate n noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989, de grupa de comanda a Inspectoratului Judetean Timis, a M.I.. Dndu-si seama ca nu pot face fata situatiei alarmante numai cu fortele M.I si ale securitatii de care dispuneau, acestia au cerut sa le fie puse la dispozitie si trupele M.Ap.N. De aceea n seara zilei de 16 decembrie 1989, ora 20.45, primul secretar al judetului Timis, Balan Radu, cere lt. col. Zeca Constantin, comandantul garnizoanei Timisoara, sa aprobe scoaterea trupelor si tehnicii de lupta n strada, pentru a participa alaturi de fortele M.I. la restabilirea ordinii n oras. Pna la sosirea acestor forte, Radu Balan a luat masuri pentru combaterea manifestantilor ce demonstrau prin oras si n noaptea de 16/17 decembrie 1989, a cerut sa se intervina cu toate fortele disponibile pentru mprastierea demonstrantilor, dispunnd sa fie arestati toti cei care vor fi gasiti umblnd pe strazi. nfuriati de riposta dura a fortelor M.I., manifestantii au nceput sa strige democratie, libertate si s-au ncolonat pentru a
872

demonstra mpotriva asupririi, fapt ce a iritat si mai mult organele de conducere ale partidului. Ca urmare a cererilor insistente ale lui Radu Balan, nca de la orele 21.30, din seara aceleiasi zile gl. Milea Vasile, ministrul apararii nationale, ordona lt. col. Zeca Constantin - comandantul Diviziei 18 Mecanizate - sa scoata n oras 15 patrule cu un efectiv de 10 militari fiecare, care sa patruleze n municipiu, iar col. Rotariu Constantin, celalalt comandant de divizie din Timisoara, sa trimita si el 9 patrule cu aceeasi componenta si misiune. Toate patrulele s-au napoiat n cazarma, dupa ndeplinirea misiunii, la ora 08.00 dimineata, a doua zi. Tot n cursul noptii de 16/17 decembrie 1989, organele de militie si securitate mpreuna cu reprezentantii puterii locale, au fortat usa de la locuinta pastorului Laszlo Tokes si l-au evacuat pe acesta mpreuna cu familia sa, cu ajutorul unui autovehicul, ntr-o alta parohie din judetul Salaj, la Mineu. n toata aceasta perioada de timp, de la 16 decembrie 1989 la 17 decembrie 1989, ora 07.00, actiunea de reprimare a fortelor de ordine a fost condusa n mod direct de col. Popescu Ion, inspector sef al M.I. si col. Sima Traian seful securitatii judetului Timis, care folosind unitatile subordonate au actionat cu brutalitate mpotriva demonstrantilor n diferite puncte fierbinti ale orasului unde aveau loc manifestatii si au blocat iesirile din Timisoara cu trupe de graniceri. n plus, col. Sima Traian a ntarit filajul n reteaua de informatii, cautnd a stabilii care erau liderii demonstrantilor, participnd astfel, n mod direct la neutralizarea lor. Cu acest prilej au fost retinute ilegal 200 persoane ce manifestau n oras.
873

ntre timp, ca urmare a informatiilor primite de la Radu Balan, ca situatia de la Timisoara s-a agravat, Nicolae Ceausescu a dat dispozitii: ministrului de interne Postelnicu Tudor, gl. col. Milea Vasile, ministrul apararii nationale si gl. Vlad Iulian, seful Securitatii Statului, sa ia masuri de restabilire a ordinii la Timisoara, prin organele si unitatile subordonate. 2.4. Ziua de 17 decembrie 1989 Pentru ndeplinirea ordinelor lui Nicolae Ceausescu, un grup de ofiteri de securitate sub comanda gl. Macri Emil, pleaca cu trenul la Timisoara, nca din noaptea de 16/17 decembrie 1989, mpreuna cu un alt grup de ofiteri din Inspectoratul General al Militiei, sub comanda gl. Mihalea Velicu, iar n dimineata zilei de 17 decembrie 1989 va pleca cu avionul la Timisoara si un alt grup de ofiteri din M.St.M. al M.Ap.N. sub comanda col. Ionescu Dumitru, precum si ofiteri din Consiliul Politic Superior al Armatei. Cu toate ca s-a raportat lui Ceausescu, n dimineata zilei de 17 decembrie, ca situatia din oras s-a calmat si este stapnita, totusi, grupuri din ce n ce mai compacte ale populatiei Timisoarei, au nceput sa se adune n diferite puncte, de unde au pornit apoi spre centrul orasului, n Piata Catedralei si la Consiliul Judetean. n acest timp, lucratorii din serviciul de filaj al securitatii, au transmis de la Timisoara, ca n oras au loc mari manifestatii la care se scandeaza lozinci antidictatoriale. Pentru a prentmpina extinderea manifestarilor violente din oras, la cererea lui Radu Balan, n baza aprobarii comandantului suprem, gl. Milea Vasile ordona la ora 6.45 ambilor colonei, comandanti de divizii din Timisoara, sa pregateasca o defilare prin oras, cu 500 militari constituiti n 4 detasamente, cu fanfara militara si drapele de lupta. n ziua de 17 decembrie la ora 9.00, ofiterii din Marele Stat Major
874

si din Consiliul Superior al Armatei au sosit la Timisoara. n aceiasi dimineata soseste la Timisoara si gl. Mihalea Velicu, nsotit de un grup de ofiteri M.I. Lt. col. Zeca Constantin, ajutat de ofiteri din Marele Stat Major, a organizat defilarea prin oras a celor 500 de militari, astfel: (vezi schema nr. 1). - Coloana U.M. 01185 Timisoara, compusa din 165 militari, a nceput defilarea pe itinerarul Calea Sagului - Bulevardul 6 Martie - Piata Maria - Catedrala - Opera - Piata Marasesti Cazarma Oituz; - Coloana U.M. 01008 Timisoara - compusa din 100 militari a nceput deplasarea pe itinerarul: str. Chisor - str. Emile Zola - str. Constantin Brncoveanu - Piata N. Balcescu - Bulevardul Victoriei - hotelul Continental - cazarma Oituz; - Coloana U.M. 01115 Giroc - compusa din 80 militari, a nceput deplasarea pe itinerarul Calea Girocului - pod Michel Angelo Posta - cazarma Oituz; - Coloana U.M. 01942 - compusa din 200 militari a nceput deplasarea pe itinerarul cazarma Oituz - Comitetul Judetean de Partid - Posta - cazarma Oituz. Defilarea a nceput la ora 10.00 dimineata si a durat pna la orele 13.30 (17.12.1989) fara incidente deosebite, cu exceptia coloanei U.M. 01185 Timisoara, care, n zona Podului Maria si n Piata Operei a fost atacata de grupuri de manifestanti (vezi schema nr.2). Acestia i-au agresat si huiduit pe militari aruncnd n ei cu pietre si alte obiecte dure si punnd n pericol drapelul de lupta al unitatii. n acelasi timp s-a ncercat si smulgerea armelor din minile ostasilor. Militarii, la ordin, s-au regrupat n jurul drapelului n pozitia pentru lupta, determinnd astfel calmarea agresorilor. Ulterior, militarii si-au reorganizat formatia si au continuat deplasarea. De mentionat este faptul ca militarii nu au
875

ripostat n nici un fel provocarilor la care au fost supusi. Din ordinul ministrului, ei nu aveau asupra lor munitie. Concomitent cu defilarea armatei, manifestantii s-au regrupat si ei si afluind n grupuri numeroase, n care tineretul era elementul preponderent, s-au ndreptat spre centrul orasului, strignd din nou jos Ceausescu, democratie, libertate. La orele 11.00, Radu Balan, cere ministrului apararii nationale ca U.M. 01024 Timisoara sa intervina cu circa 200 militari pentru a bloca accesul manifestantilor spre Consiliul Judetean de Partid. Acesta a aprobat. S-a blocat astfel circulatia spre Podul Michel Angelo, Calea Girocului si s-a patrulat pe itinerarul Stadionul 1 Mai - Str. Cluj complexul studentesc. S-au blocat, de asemenea, si caile de acces catre consiliul Judetean de Partid, pastrndu-se o rezerva de 480 militari. n acest timp, revolta din municipiul Timisoara si-a extins aria cuprinznd acum aproape ntregul oras, manifestantii nsumnd n colanele lor alte mii si mii de aderenti, ce se ndreptau cu totii hotarti spre centrul orasului. n acest mod, strazile municipiului aveau sa se umple din nou de manifestanti. n Piata Maria, n jurul Comitetului Judetean de Partid si Bulevardul 23 August, actiunile protestatare ale demonstrantilor iau proportii, numarul lor crescnd rapid la peste 4000 de oameni. Reactia fortelor de ordine va fi prompta, n zona fiind aduse forte importante din trupele de securitate si militie care se dedau la actiuni violente. Vor fi folosite gaze lacrimogene si jeturi de apa
876

din doua autocisterne. A fost respins orice dialog ntre parti, iar sub comanda gl. Mihalea, multimea este lovita salbatic si fara discernamnt. n aceasta situatie, Radu Balan a solicitat din nou ajutor militar ministrului apararii nationale si acesta a ordonat comandantilor de unitati militare din Timisoara sa intervina pentru aplanarea conflictului cu nca 200 de militari, care trebuiau sa limiteze circulatia peste Podul Michel Angelo, Giroc, sa patruleze pe itinerarul Stadionul 1 Mai - Str. Cluj - Complexul studentesc si sa blocheze caile de acces spre consiliul popular judetean. Cu toate acestea, manifestantii au reusit sa se infiltreze printre cordoane, ori sa le strapunga fortat si astfel s-au adunat mii de manifestanti n jurul Comitetul Judetean, unde strigau lozinci anticeausiste si anticomuniste si cereau eliberarea arestatilor. Primul secretar de partid al judetului, Radu Balan, a ncercat sa vorbeasca manifestatilor de la balcon, dar nu a reusit, fiind huiduit. La ora 12.00, Marele Stat Major a transmis indicativul Tabela A.B.C. prin care toate unitatile militare din garnizoana Timisoara au trecut la ntarirea pazei cazarmii si asigurarea continuitatii comenzii. La ora 13.30 gl. Milea Vasile, ministrul apararii nationale, a comunicat pentru toata armata Situatia la Timisoara s-a agravat. Este ordin sa intervina armata. Armata intra n stare de lupta si n judetul Timis este stare de necesitate. La ora 13.40, gl. Vasile Milea, ministrul apararii nationale ordona direct comandantului U.M. 01942 sa trimita 150 de militari la urmatoarele obiective: Posta, Banca, depozitul de armament al G.P. din Piata Unirii, iar comandantul U.M. 01024 sa organizeze paza hotelului Continental si a Consiliului Popular Judetean.
877

La orele 13.45 (17.12.1989) ministrul apararii nationale a ordonat scoaterea si a unor masini de lupta, tancuri de instructie cu echipaj, constituite din comandant si mecanic conductor. Aparitia tancurilor pe Calea Girocului a scos lumea din case. Prima coloana s-a scurs cu destula greutate datorita unor lucrari la terasament. Pna la aparitia celei de a doua coloane s-au ridicat baricade formate din camioane si troleibuze, iar trei tancuri au fost blocate. Pentru cetatenii din cartier era evident ca rolul tancurilor era acela de a lichida manifestatia din centrul orasului. Pe timpul deplasarii, tancurile ce se ndreptau spre Comandamentul Marii Unitati au fost incendiate si lovite partial cu sticle incendiare. De asemenea, si tancurile ce se ndreptau catre Consiliul Popular Judetean au fost atacate si mpiedicate sa se deplaseze spre obiectiv. Tancurile blocate au fost legate de sinele de tramvai, vizoarele conducatorilor au fost acoperite cu vopsea, iar la unele dintre ele au fost sparte cu rangi butoaiele cu motorina si ulterior incendiate. Cu toate masurile de aparare luate, manifestantii au ajuns n fata Comitetului Judetean de Partid strapungnd mai multe cordoane de militieni si nfruntnd furtunele cu apa ale pompierilor precum si loviturile scutierilor, au luat cu asalt cladirea Comitetului Judetean de Partid. Cu aceasta ocazie, s-au produs pagube, s-au spart geamuri, s-a distrus mobilier, s-au incendiat cteva camere la parter si s-au ars n piata tablourile si operele lui Ceausescu. La orele 14.00 (17.12.1989) primul secretar al Comitetului Judetean de Partid Timis - Radu Balan, s-a deplasat la sediul Securitatii de unde a comunicat agitat la Bucuresti ca Comitetul Judetean de Partid a fost atacat si incendiat. Pe fir guvernamental i-a raportat si lui Nicolae Ceausescu situatia din municipiu. Pentru a confirma cele relatate, gl. Macri a rugat pe col. Deheleanu Ion seful Militiei Judetene sa se deplaseze la comitetul Judetean de Partid si sa faca constatari directe la fata locului asupra situatiei de
878

fapt. La napoiere, acesta a raportat ca n cladirea Comitetului Judetean de Partid nu mai era nimic ntreg, totul era distrus, cu exceptia cabinetului primului secretar a carui usa nu a putut fi fortata. Lupta din fata sediului a fost extrem de dura. Asaltul multimii nu s-a oprit nici atunci cnd cei din fata au tras n plin. Camioanele si autocisternele au fost incendiate sau obligate sa plece, iar sediul a fost cucerit. Cornel Bociort distruge firma PCR de pe comitetul Judetean de Partid. Dar la ora 15.00 (17.12.1 989) n urma interventiei fortelor de ordine sediul era recucerit, iar manifestantii obligati sa se retraga Informat despre aceasta grava evolutie a evenimentelor de catre Radu Balan, asa dupa cum am vazut, Nicolae Ceausescu a ordonat lui Ion Coman, secretar al CC al PCR, care raspundea de probleme militare si de justitie, sa se deplaseze imediat la Timisoara pentru a coordona activitatea de restabilire a ordinii n ipoteza reprimarii si dispersarii demonstrantilor la manifestatie. n acest sens, Nicolae Ceausescu a dispus ...Vei actiona n numele meu, asa cum ti-am spus. Luati masuri sa fie narmate toate unitatile militare ale Ministerului Apararii Nationale, Militiei si Securitatii... (Declaratie Tudor Postelnicu). Cu acest prilej, Ceausescu i-a mai comunicat acestuia ca va fi nsotit de un grup de ofiteri si generali din M.Ap.N. si M.I. si ca el va consulta Comitetul Politic Executiv n legatura cu masurile ce urmeaza a fi luate pentru combaterea demonstrantilor. n aceeasi zi, la orele 15.00, un avion special a decolat de la Otopeni la Timisoara, avndu-l la bord pe gl. Coman Ion, nsotit de o grupa operativa de ofiteri si generali. Avnd ca scuza posibilitatea unei agresiuni din exterior n zona de operatii de Vest, n jurul orelor 15.30 (17.12.1989), pentru
879

conducerea unitatilor din garnizoana Timisoara a fost constituita o grupa operativa din Marele Stat Major si Organele Centrale ale Ministerului Apararii Nationale. Grupa era condusa de gl. mr. Stefan Gusa prim-adjunct al ministrului apararii nationale si sef al Marelui Stat Major. Din aceasta mai faceau parte: gl. lt. Victor Stanculescu prim-adjunct al ministrului apararii nationale si sef DPAIA, gl. lt. Mihai Chitac - comandantul Trupelor Chimice si comandant al Garnizoanei Bucuresti, col. Gheorghe Radu loctiitor al Sefului Directiei Operatii din Marele Stat Major, gl. mr. Constantin Nuta - adjunct al ministrului de interne, seful Inspectoratului General al Militiei, col. Gheorghe Crneanu loctiitor al comandantului Comandamentului Apararii Antiaeriene a Teritoriului. Grupa s-a deplasat n aceiasi zi cu avionul la Timisoara, mpreuna cu secretarul CC al PCR, Ion Coman. n instruirea sumara facuta cu acest prilej sefului grupei operative gl. Gusa Stefan, ministrul apararii nationale i-a precizat acestuia subordonarea sa secretarului CC al PCR - Ion Coman. Numirea principalelor persoane ce au constituit grupa operativa ce urma a-l nsoti pe Coman Ion, a fost facuta chiar de dictator. n acest timp, la Timisoara, Piata Operei era plina de manifestanti, fata n fata cu dispozitivele de aparare formate din trupe ale M.I. si ale M.Ap.N.; la un moment dat a fost sparta libraria Mihail Eminescu, cartile lui Ceausescu au fost aruncate n strada si aprinse. Mai trziu un grup de tineri au nceput sa sparga vitrinele celorlalte magazine din piata si sa arunce marfurile n strada. Organele de ordine n-au intervenit mpotriva acestor devastatori, n schimb actionau mpotriva celor care strigau lozinci anticeausiste. n timp ce la Timisoara evolutia manifestarilor revendicative capata amploare, Nicolae Ceausescu, convoaca Comitetul
880

Executiv al CC. al P.C.R n fata caruia si-a exprimat nemultumirea fata de modul ineficient de executare a ordinelor sale, pentru nabusirea actiunilor demonstrantilor de la Timisoara. A renuntat la destituirea celor trei ministri -Postelnicu Tudor, ministru de interne, Milea Vasile - ministrul apararii nationale si Vlad Iulian - al organelor de securitate, cum initial avusese de gnd si a insistat din nou pentru adoptarea unor masuri mai dure, inclusiv uzul de arma mpotriva manifestantilor si a obtinut cu acest prilej si aprobarea membrilor Consiliului Politic Executiv. La sedinta au participat Nicolae Ceausescu, Emil Bobu, Elena Ceausescu, Lina Ciobanu, Nicolae Constantin, Constantin Dascalescu, Ion Dinca, Miu Dobrescu, Ludovic Fazekas, Manea Manescu, Paul Niculescu, Constantin Munteanu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pana, Dumitru Popescu, Ion Radu, Gheorghe Radulescu, Ioan Tatu, Stefan Andrei, Silviu Curticeanu, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Vasile Milea, Ana Muresan, Cornel Pacoste, Tudor Postelnicu, Ion Stoian, Iosif Szasz, Ioan Toma, Ioan Ursu, si ca invitati Vasile Barbulescu, Constantin Radu si Iulian Vlad. Catre sfrsitul sedintei Consiliului Politic Executiv toti cei de fata au asistat la un spectacol special oferit de Ceausescu. La un moment dat acesta, s-a ridicat furios, ndreptndu-se spre usa si spunnd ...atunci sa va alegeti un alt Secretar General..." Ca la comanda Manea Manescu, cel mai fidel dintre fideli s-a postat n fata lui rugndu-l sa nu-i paraseasca. Au mai intervenit Gogu Radulescu, Oprea si Bobu, iar Ana Muresan a izbucnit n lacrimi. La rugamintile tuturor, spre dezastrul tarii, Ceausescu dovedind ca se pricepe n ale actoriei a cedat rugamintilor tovarasilor lui de a ramne la conducerea statului si partidului. n cursul sedintei acuzele dictatorului s-au rasfrnt n special asupra ministrului apararii nationale, a ministrului de interne si a
881

sefului DSS fiind acuzati de tradare, lasitate, insubordonare, prin neexecutarea ordinului Comandantului Suprem. Ca masuri imediate dictatorul a dispus ...sa punem trupele n stare de alarma, n stare de lupta... Oriunde se ncearca vreo actiune trebuie lichidata radical, fara nici o discutie... iar la teleconferinta din seara aceleiasi zile (orele 18.00) Nicolae Ceausescu a repetat ...am dat ordin sa se traga... sa se someze si, daca nu se supun, sa se traga. ntr-o ora sa fie restabilita ordinea n Timisoara. La ora 14.05, din ordinul gl. Milea, U.M. 03115 Giroc a fost alarmata n ntregime si trimisa sa apere Consiliul Popular Judetean, iar la ora 14.15 s-a dat alarma de lupta partiala la unitatile din Lugoj, Buzau si Arad, ce au primit ordin sa se deplaseze la Timisoara - din Lugoj: 300 militari si 12 T.A.B.-uri, din Buzias: 400 de militari si 10 T.A.B.-uri, iar din Arad: 390 militari si 9 T.A.B.-uri. La orele 15.15 (17.12.1989) Marele Stat Major a ordonat sa fie scoase toate materialele chimice, iar batalionul de cercetare sa pregateasca trusele din completele de lupta antiterorista. Iata-ne de data aceasta n fata unui iminent razboi civil. Ordinele sunt precise: fortele armate, indiferent de minister, se pregatesc pentru lupta. Pe de alta parte, n strada ies tot mai multi manifestanti. Din acest moment orice amestec strain nu mai are nici o importanta, n strada vointa populara se impune. Dictatura se apara cu violenta folosind toate mijloacele. La ora 15.30, col. Ionescu Dumitru din M.St.M. a ordonat ca toate trupele sa intre n dispozitiv. La Consiliul Popular Municipal s-au mai trimis 100 de militari pentru ntarirea pazei, (vezi schema nr. 3).
882

Cele doua elicoptere puse la dispozitia comandantului Diviziei Mecanizate de gl. Milea, au nceput sa execute misiuni de recunoastere deasupra orasului. La ora 16.00, soseste la Timisoara, cu avionul, Coman Ion mpreuna cu grupa operativa de generali si ofiteri, care-l nsotea. Coman Ion si gl. Nuta Gheorghe, mpreuna cu alti ofiteri, s-au deplasat la sediul securitatii, unde li s-a facut o informare asupra situatiei din Timisoara La orele 16.30 (17.12.1989) persoane neidentificate au spart cu pietre geamurile Restaurantului Militar si Casei Armatei, dupa care au patruns n interior si au dat foc mobilierului. Un alt grup format din 10-12 persoane au atacat cladirea Comandamentului Marii Unitati spargnd geamurile si aruncnd cu mijloace incendiare improvizate, ncercnd totodata sa forteze poarta de la intrarea principala. Flacarile ce au cuprins brazii din fata cladirii s-au extins repede dea lungul zidurilor. Un alt grup de civili a provocat incendii pe latura cladirii unde erau dispuse magaziile unitatii (vezi schema nr.4). Semnificativ este faptul ca la Timisoara violenta s-a manifestat ndeosebi la caderea ntunericului. Informat telefonic asupra situatiei create ministrul apararii nationale a ordonat deschiderea focului de avertisment. Focul sentinelelor regrupate n incinta cladirilor au determinat retragerea si apoi mprastierea atacatorilor. La Timisoara se murea pentru libertate si demnitate. Tara se afla n fata unui razboi civil. n aceasta perioada, cladirea Comitetului Judetean de Partid era aparata si de plutoane de militari cu scuturi si casti albe specifice trupelor de securitate militie.
883

n imediata vecinatate a sediului Militiei Municipale exista, de asemenea, un cordon de cadre de militie, echipate n civil, cu pistoale automate, care erau nsarcinate cu paza sediului, n cazul n care cordoanele de militari deja existente ar fi fost depasite de grupurile de manifestanti. Este de nenteles faptul ca n tot acest timp securitatea ntarita cu cadre din Bucuresti, nu a reusit sa depisteze elementele suspecte dintre civili, sau sa aduca asa dupa cum le era datoria, probe concludente ale amestecului strain n actiunile Timisoarei La orele 16.30 (17.12.1989), cele 5 tancuri din U.M. 01115 Giroc ce se ndreptau spre Consiliul Popular Judetean au fost oprite pe Calea Girocului, n apropierea Postei Centrale, la capatul liniei 15 de o multime care blocase strada cu 4 troleibuze. Iata ce declara comandantul acestei subunitati: Situatia era critica... cu troleibuzele nu era o problema. Le aruncam de nu se vedeau, dar cu oamenii aveam doua posibilitati - sa trec peste ei, sau sa opresc tancurile. Riscnd, eu am ales a doua varianta." Echipajele au parasit tancurile deoarece acestea au fost incendiate si avariate. Unii militari au fost loviti cu cruzime, sase dintre acestia fiind grav raniti si salvati de cetatenii aflati n apropiere. Afirmatiile unora care sustin ca echipajele tancurilor formate doar din doi militari au fost lasati sa plece, fara a fi n nici un fel agresati, nu corespund realitatii. Ulterior, s-au luat masuri de despresurare a tancurilor parasite de echipaje. De mentionat ca masinile de lupta fiind n stare de alarma de lupta, erau echipate cu munitie de razboi de toate categoriile, deci inclusiv pentru tunuri. Acest lucru prezenta un pericol deosebit pentru ntreaga zona, datorita posibilitatii de explozie a munitiei de artilerie din interior. Este inexplicabil faptul ca au fost trimise n misiune tancuri cu echipaj format doar de 2 oameni, avnd n schimb toata munitia asupra lor. Este fara doar si poate o greseala. Oricum, aceasta este scuza gl. Gusa de a cere imediat recuperarea tancurilor parasite, ntruct
884

prezentau un pericol pentru ntregul cartier n cazul n care ar fi explodat proiectilele de pe tancuri, datorita unui eventual incendiu. Ca atare, a dat ordin de recuperare a tancurilor cu orice pret. Au fost formate subunitati pentru recuperarea tancurilor care dupa somatiile legale asupra manifestantilor, au executat initial foc de avertisment n aer. Multimea s-a mprastiat, tancurile au fost despresurate, fiind ulterior tractate n cazarmi unde au ajuns catre orele 1.00 noaptea (18.12.1989). Iata ce declara mr. Vasile Paul: " ...n ziua de 17 decembrie orele 18.30 am venit de la Lugoj... La comandamentul Diviziei am fost dus la gl. Gusa care dupa o sumara informare mi-a dat ordin sa merg n Calea Girocului sa scot tancurile de acolo cu orice pret, pentru ca sunt un pericol pentru oras. Mi s-a explicat cta munitie este nauntru, mi s-a spus ca este probabil sa fie folosita mpotriva obiectivelor industriale... un singur proiectil are o raza de actiune de cea 250 m ... seful artileriei a facut numeroase calcule... pe o raza de 500 m ar fi fost distrus aproape tot ce era n zona. " (Fond Special MApN - "Decembrie 1989") "Ne-am deplasat n Calea Girocului pe cai ocolitoare... Am ajuns catre orele 20.00-20.30, drumul era blocat, baricadat. S-au strns n jurul nostru diferiti cetateni, au nceput sa ne insulte, sa ne loveasca cu pietre, mi-am zis cu durere ca e vai de tara care si loveste cu pietre soldatii... am ncercat sa discutam cu ei... dupa vreo jumatate de ora a sosit un grup de vreo 50-100 tineri extrem de violenti, aveau sticle incendiare, bucati de fier, de lemn, pietre. Ne-au agresat direct, ne-au njurat... erau tancurile tarii aveau pe ele munitie, ardeau. Din moment n moment se putea produce o catastrofa, drept raspuns ei au nceput sa strige soldatilor Omorti-va comandantii, dati-ne pustile, veniti cu noi, stim noi ce avem de facut..." Catre orele 21.00 agresiunea tinerilor exaltati a
885

devenit foarte primejdioasa, erau deja la un metru, sareau pe noi, ctiva soldati fusesera raniti, s-au aruncat sticle incendiare pe doua transportoare. Au aruncat cu pietre n proiectoare, toate proiectoarele si toate farurile au fost sparte, antena unei statii de radio a fost rupta, unul dintre cele doua TAB-uri a luat foc... am reusit pna la urma sa-l oprim, dinspre strada Alpaca a venit un detasament... care a trecut n viteza pe lnga noi la tancuri, am vazut, un dezastru pe care nici nu l banuiam. Tot ce se putea smulge de pe tancuri s-a smuls, tot ce putea fi luat s-a luat. O gramada de o jumatate de metru de piese se aflau pe asfalt, motorina ardea, ardeau si galetii, ardeau parte din grilele de la camera energetica, capacele erau deschise, ntr-unul am vazut proiectile aruncate aiurea. Cu tot detasamentul am nconjurat zona si am asigurat protectia pna cnd s-a trimis un tractor de tanc... s-a nceput tractarea tanc cu tanc." (Fond Special M.Ap.N. "Decembrie 1989") Unitatea militara trimisa pe Calea Girocului pentru a debloca tancurile ajungnd la fata locului a deschis focul n plin. Este de retinut faptul ca aceasta unitate a fost ajutata si de luptatori mbracati civil si narmati cu pistoale automate si care trageau n manifestantii care ncercau sa se salveze prin fuga. Tancurile au fost recuperate cu pretul multor vieti omenesti. Raspunderea acestei actiuni revine gl. Gusa. O parte din cadavrele civililor cazuti vor fi transformate n cenusa cteva zile mai trziu. Pentru aplicarea urgenta a masurilor dure de reprimare Nicolae Ceausescu a tinut n aceiasi zi la orele 18.00 o teleconferinta, n care a precizat ca se instituie starea de necesitate la Timisoara si a dat ordin sa se treaca la executarea focului de arma mpotriva demonstrantilor.
886

La acest ordin gl. Coman Ioan i-a raportat ca a nteles si ca la rndul sau a ordonat si el sa se traga foc, iar Radu Balan l-a asigurat pe Nicolae Ceausescu ca va trece la ndeplinirea masurilor represive adoptate de C.P.E.X. n vederea ndeplinirii acestei masuri drastice, s-au creat trei comandamente. Unul de coordonare si conducere, condus de gl. Coman Ioan si Balan Radu cu sediul la Comitetul Judetean de Partid, al doilea, condus de gl. Gusa Stefan si lt. col. Zeca Constantin, cu sediul la comandamentul Diviziei 18 Mecanizate, iar al treilea condus de gl. Nuta Constantin, cu sediul la Inspectoratul Judetean al Militiei Timis Aceste comandamente actionau n perioada respectiva dupa cum arata gl. Stanculescu Victor, ntr-o strnsa cooperare sub conducerea ferma a gl. Coman Ioan si Balan Radu. La actiunile de reprimare a manifestantilor au participat trupe ale M.I., Brigazii de Securitate ale Departamentului Securitatii Statului si ale M.Ap.N. precum si alte cadre din securitate si militie. Dupa teleconferinta din 17 decembrie 1989, gl. Coman Ioan a transmis si el telefonic, la subordonati, n jurul orei 18.30, generalilor Gusa Stefan si Nuta Constantin, ordinul dat de Nicolae Ceausescu de a deschide foc de arma. Ordin ce a fost transmis ulterior si la unitati, urmarindu-se astfel pe lnga dispersarea si retinerea demonstrantilor si reprimarea lor prin executarea focului de arma cu munitie de razboi. n aceeasi seara gl. Coman Ioan a mai ordonat si narmarea G.P. precum si redistribuirea fortelor n oras. Dupa ce s-a ordonat deschiderea focului cu munitie de razboi a nceput o reprimare dura a demonstrantilor ce a durat pna noaptea trziu, dupa orele
887

3.30 ce s-a soldat cu numeroase victime si a fost ntrerupta doar de o ploaie torentiala ce s-a abatut asupra orasului. Timisoara, ca oras industrial si centru universitar, are n perimetrul sau un mare numar de obiective industriale, culturale, administrative, etc. (circa 40), care pun probleme deosebite n vederea apararii lor (vezi schita nr.5). Pentru a actiona cu eficacitate la protectia acestor obiective, precum si la dispersarea demonstrantilor, fortele de ordine au fost redistribuite pe obiective, n raport cu evolutia situatiei tactice din oras, pe anumite zone de responsabilitate, continund sa coopereze strns ntre ele, la actiunile de mprastiere si reprimare a celor ce iesisera n strada, pentru a-si reclama drepturile lor legitime. La ora 18.40, gl. Gusa a sosit la Comandamentul diviziei, unde a facut primele precizari si regrupari de forte pentru ntarirea dispozitivului de aparare a obiectivelor. La ora 18.45 s-a primit la Comandamentul Diviziei din Timisoara indicativul Radu cel frumos ce a fost transmis tuturor unitatilor militare din garnizoana. n aceasta situatie (alarma partiala de lupta) toate unitatile au fost dotate cu armament si munitie de razboi, cte o unitate de foc, activitate ce s-a terminat la orele 05.00 n ziua urmatoare. Concomitent, n judetul Timis s-a declansat starea de necesitate. Cu toate ca n perimetrul orasului actionau pentru aplanarea conflictului, trupe de securitate, de graniceri si ale M.Ap.N., precum si forte de ordine ale militiei si pompieri, actiunile manifestantilor au luat amploare, fapt ce l-a facut pe gl. Gusa sa
888

trimita noi ntariri la depozitul I.C.R.A., Fabrica de pine, pe calea Girocului, la Podul Mihai Viteazul, Complexul studentesc, hotel Continental, Catedrala si alte obiective ilustrate mai bine n schema nr. 5. n fata Consiliului Popular Judetean, un grup de persoane ce au fortat dispozitivul de blocare al trupelor ce strajuiau intrarea n cladire, a fost somat si obligat sa se retraga, datorita executarii focului de avertisment. Simultan s-au mai auzit si alte focuri, (vezi schema nr. 3). Activitatea demonstrantilor continua cu perseverenta n tot orasul si actiunile lor sunt reprimate cu brutalitate. n aceasta perioada n municipiul Timisoara se mai gaseau trimisi din Bucuresti pentru pacificarea orasului si rezolvarea problemelor, Emil Bobu secretar CC al PCR, Nicolae Mihalache - prim adjunct al sefului Sectiei Organizare al CC al PCR, sosit pe calea aerului n jurul orelor 18.30 (17.12.1989) si Ion Cumpanasu seful Departamentului Cultelor. Fata de evolutia evenimentelor din oras, la orele 21.00 gl. Milea a facut la rndul sau noi precizari: - Sa se ntareasca paza cazarmilor si a depozitelor de armament si munitie; - Sa se execute focul de avertisment, numai n sus, dupa somatiile regulamentare, eventual la picioare, numai cnd obiectivele sunt atacate si daca exista certitudinea ca este n pericol integritatea acestora; - Sa se protejeze tehnica de lupta pentru a nu cadea n mna grupurilor diversioniste La orele 21.30 (17.12.1989) gl. col. Vasile Milea - ministrul apararii nationale a ordonat personal lt. col. Constantin Zeca sa organizeze si sa trimita n misiune n oras 5 patrule a 10 militari,
889

fiecare avnd asupra lor armament, dar fara munitie. Misiunea acestora consta n asigurarea pazei magazinelor ce fusesera devastate. n consecinta, lt. col. Zeca Constantin a ordonat constituirea patrulelor aprobate din cadrul U.M. 01197, 01125, 01145 Timisoara. Dupa circa 30 minute, ministrul apararii nationale a revenit ordonnd suplimentarea cu nca 10 patrule din aceleasi unitati. Totodata, ministrul a ordonat telefonic Comandantului Marii Unitati de Aparare Antiaeriana a Teritoriului col. Constantin Rotariu, sa organizeze si sa trimita n misiune similara n oras nca 9 patrule a 10 militari. n aceasta perioada de timp n oras ciocnirile dintre grupurile de manifestanti si fortele de ordine sunt din ce n ce mai frecvente. Astfel: n Calea Lipovei un grup de revolutionari au atacat doua autoturisme cu cadre militare ce intrau n unitate. Militarii din paza au raspuns cu foc de salva. Atacul nu s-a soldat cu morti si raniti, n schimb la o mare departare de cazarma au fost ucisi doi cetateni de persoane neidentificate. Tot aici, pe Calea Lipovei, s-au spart vitrinele magazinelor si pentru a mpiedica circulatia s-a format o baricada. Pentru mpiedicarea devastarii magazinelor, refacerea circulatiei si stingerea incendiilor a intervenit o subunitate militara. Apropierea de locurile devastate s-a facut prin executarea focului de arma. n aceasta actiune pe Calea Lipovei au fost mpuscati 34 de oameni, din care 6 au murit. Pe Calea Girocului, n timp ce se ntorcea din misiune spre cazarma, a fost mpuscat n picior, de persoane necunoscute plt. Raducanu Stefan.
890

Un detasament de la Buzias, format din 100 de militari si un T.A.B. s-a oprit la Mosita Noua, datorita faptului ca soseaua era blocata de plopi taiati. Ca urmare a evolutiei situatiei instabile din oras, gl. Gusa Stefan, a ordonat o regrupare a ntregului dispozitiv de aparare si a informat de sosirea n ziua de 18 decembrie 1989 n Timisoara a grupurilor de cercetasi subordonati Directiei de Informatii. Cu acest prilej au fost trimise noi subunitati de militari, n diferite zone ale orasului, respectiv la: Complexul studentesc, ntreprinderea de transport Timisoara, intersectia str. Savinesti cu Bulevardul Lenin, n fata Catedralei (vezi schema nr.5) n urma actiunilor de reprimare a grupurilor de manifestanti, au fost raniti din rndurile armatei 8 militari, din care 2 ofiteri, 5 subofiteri si 1 militar n termen. n paralel cu actiunea trupelor M.Ap.N. s-a efectuat si regruparea si redistribuirea fortelor M.I si a organele de securitate, pentru aducerea la ndeplinire a ordinelor primite de la gl. Coman Ion. Astfel, gl. Macri Emil, col. Popescu Ion, col. Sima Traian si col. Deheleanu Ion, n exercitarea atributiilor ce le reveneau, au dat dispozitii unitatilor, formatiilor si cadrelor din subordine sa ia masuri de dispersare a si retinerea demonstrantilor, precum si de reprimare a acestora prin executare de foc de arma cu munitie de razboi. De asemenea, pentru a contribui n mod direct la reprimarea demonstrantilor, s-au trimis agenti de securitate n rndul lor: s-a intensificat filajul si s-au interceptat unele legaturi telefonice; s-a violat corespondenta si s-au instalat microfoane.
891

Toate cadrele de securitate si militie au fost narmate cu arme si munitie de razboi. Probabil ca o parte din acestia mbracati civil sa fie aceia care au fost vazuti ca trageau n plin mpotriva manifestantilor. n plus, gl. Macri Emil, a aprobat planul de dispunere pe harta, a celor 8 dispozitive de lupta create n urma dispozitiunilor primite de catre organele sale. Ca urmare a ordinelor de folosire a armelor, n cursul ciocnirilor violente cu manifestantii n diferitele zone fierbinti ale orasului, au fost mpuscate 285 de persoane, din care 61 au decedat, iar 224 au fost grav ranite. Persoanele decedate sau ranite prezentau de regula un singur orificiu de glont. Asupra lor s-a tras n ziua si noaptea de 17 decembrie 1989, din zonele unde se aflau militari, dintre care unii cu scuturi, de pe cladirile din apropiere, din autoturismele Aro si Dacia, din parcul aflat n spatele Catedralei si din boschetii din spatele cladirii Capitol. Persoanele mpuscate si ranite au fost transportate la spitalul judetean Timis si alte spitale, iar cei decedati au fost trimisi la morga. Tot n noaptea de 17/18.12.1989, ntre orele 01.00-02.00 un grup de persoane s-a ndreptat dinspre Piata Maria spre Spitalul Militar. Somati si executndu-se foc de avertisment de catre militarii ce asigurau protectia spitalului, ei s-au mprastiat. Binenteles ca acesti "agresori" si cautau mortii si ranitii. La Timisoara s-a tras la ordin sau din proprie initiativa. Au tras activisti de partid, ofiteri M.Ap.N., M.I., au tras si soldatii pe
892

care ei i comandau. Mai mult ca sigur ca au actionat si profesionisti ai diversiunii care aveau ca misiune amplificarea ostilitatilor si violentelor, dar este clar ca militarii nu au tras niciodata n plin cu toata puterea focului de care dispuneau si aceasta nu pentru ca nu au primit ordinul s-o faca ci pentru faptul ca nu au vrut s-o faca. Daca ar fi facut-o, daca capacitatea de foc a tehnicii militare ar fi fost folosita, asa cum ncearca unii sa acrediteze ideea, am fi avut zeci de mii de morti si raniti. Au tras n primul rnd cei zelosi, au tras cei care si pierdeau favorurile, cei ridicati pe trepte superioare ale piramidei social-politice, datorita vointei dictatorului si nu capacitatii lor, dar au mai tras si cei agresati, speriati de furia maselor, precum si cei fricosi. n seara acestei zile de 17.12.1989 pentru cercetarea persoanelor retinute la penitenciarul din Timisoara, se gasea procurorul general adj. Gheorghe Diaconescu, venit de la Bucuresti, nsotit de 20 procurori militari, mpreuna cu seful Directiei Cercetari Penale din I.G.M., col. Tudor Stanica, precum si alte ajutoare sosite de la Bucuresti. Desi au fost anchetate majoritatea persoanelor retinute, nu s-a ntocmit asa cum era firesc procese-verbale constatare. Obiectele personale gasite asupra retinutilor si nsusite ilegal, au fost aruncate la gramada n incinta institutiei. Este fara justificare faptul ca adjunctul procurorului general, Gheorghe Diaconescu a dispus neautopsierea cadavrelor din Timisoara, ntruct asa cum este cunoscut, acest lucru a influentat negativ cercetarile efectuate ulterior. Tot n noaptea de 17/18 decembrie 1989, gl. Coman Ion, nsotit de gl. Gusa Stefan si Matei Ilie - secretar al P.C.R. au facut mpreuna o inspectie prin oras, pentru a constata pe teren situatia reala.
893

Privelistea orasului era dezolanta: urme de snge, vitrine sparte, magazine devastate, camioane rasturnate si masini de pompieri incendiate. Spitalele erau pline si morgile supraaglomerate. Mai multe sute de revolutionari retinuti pna la aceasta data, erau anchetati n conditii inumane. Populatia era agitata si manifesta o stare de disperare. Acum, n urma evenimentelor petrecute, putem afirma fara a gresi ca n ziua de 17 decembrie 1989 si n noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989, revolutia din Timisoara a atins punctul sau culminant. n ceea ce priveste raportul dintre fortele represive si manifestanti, a rezultat ca primele au fost supradimensionate, fata de pericolul real ce-l reprezentau manifestarile spontane ale populatiei civile neorganizate si nenarmate. 2.5. Ziua de 18 Decembrie 1989 La ora 0530, n ziua de 18.12.1989, Coman Ion raporteaza lui Emil Bobu, la C.C. ca:... la Timisoara situatia este sub control". Desigur, acest raport i oferea posibilitatea dictatorului sa plece linistit n Iran ntr-o vizita oficiala. Tot n aceeasi zi, la orele 0600 , Coman Ion da acelasi raport direct telefonic lui Nicolae Ceausescu. La plecarea sa n Iran, Nicolae Ceausescu lasa la conducere pe Elena Ceausescu, Manea Manescu si Emil Bobu. De la acestia si Cabinetul II vor porni ulterior dispozitiuni dure catre fortele de ordine: puneti cinii pe ei". n aceasta zi conducerea politica a municipiului Timisoara a convocat pe secretarii de partid si conducatorii unitatilor industriale si institutiilor universitare, la sediul Comitetului Judetean de Partid n cursul diminetii si i-a
894

informat asupra devastarilor huliganice ce au avut loc n oras si le-a dat instructiuni n vederea restabilirii ordinei. Asa se face ca luni 18 decembrie 1989, peste tot, n uzine, fabrici, institutii universitare si scoli s-au desfasurat sedinte de condamnare a actelor de vandalism comise de huligani. Audienta era tacuta, de teama oamenii erau speriati, dar odata iesiti din salile de sedinta, ei au nceput sa discute cu nfrigurare exprimndu-si nemultumirea. Au murit niste oameni si acum tacem. Fiecare se gndea la numarul mortilor si ranitilor, iar acest lucru facea sa creasca tensiunea. Teama de represiunea brutala i inhiba, dar zidul tacerii a fost spart la ntreprinderea IPROCHIM, unde Claudiu Iordache, unul dintre revolutionari, a acuzat cu curaj ticalosia criminala si minciuna puterii, iar oamenii au actionat n consecinta. n dimineata aceleiasi zile, n fata Operei, nca mai ardeau cartile lui Nicolae Ceausescu si ntreaga piata era blocata de forte de ordine, securitate, armata, care ncercau sa-i mprastie pe asa zisii huligani. Dar n pofida restrictiilor impuse de fortele de ordine, noi grupuri de oameni apareau n piata ngrosnd astfel rndurile demonstrantilor ntre care se crease deja o unitate sufleteasca, o solidaritate a tuturor timisorenilor, indiferent de natie toti erau hotarti sa se jertfeasca pentru libertate, fiind gata sa lupte cu drzenie pentru cucerirea drepturilor legitime. n ntregul oras, demonstrantii actionau n diferite puncte fierbinti cu mare ndrazneala. Pe calea Girocului era o mare agitatie, caci tinerii opreau autovehiculele si cereau benzina cu care confectionau coktail-uri Molotov (sticle incendiare) cu care atacau vehiculele blindate, ncercnd sa le dea foc. n noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989 s-a extins actiunea de devastare a magazinelor din toate cartierele marginase ale orasului.
895

Au fost incendiate magazinele de produse finite ale IMT si a Depozitelor de materiale din Freidorf. Persoanele retinute n noaptea trecuta, au fost duse n curtea Inspectoratului de militie, si ulterior, introduse n arest sub o ploaie de lovituri date cu rvna de militieni si alte persoane n civil. Este de remarcat faptul ca toate informatiile primite de gl. Iulian Vlad la securitate lipsesc cu desavrsire. Este imposibil ca-n aceste zile grele serviciile securitatii sa nu-si fi adus contributia la informarea conducatorilor partidului. n cursul zilei de 18.12.1989, accesul spre Opera era blocat de cordoane militare si persoane civile dotate cu automate ce erau foarte active n zona (pna la Catedrala). Timisoara era n greva generala. Arestatii erau interogati, la fel si ranitii din Spitalul Judetean. La Universitate are loc ntlnirea lui C. Pacoste cu conducerea rectoratelor. Se acorda oficial vacanta studentilor. n aceasta zi, soseste la Comitetul Judetean de Partid Timis, gl. llie Ceausescu care e primit de gl. Nuta. Aici are loc o discutie cu Ion Coman si Victor Stanculescu dupa care Ilie Ceausescu se deplaseaza la Comandamentul Marii Unitati Mecanizate, unde se organizase o sedinta. Pentru ndeplinirea ordinelor gl. Coman Ion, de combatere a manifestantilor si redresarea situatiei, fortele armate ale M.Ap.N. si fortele de ordine - securitate si militie, au trecut la actiune astfel:

896

2.5.1. Fortele armate ale Ministerului Apararii Nationale La ora 2.00, gl. Gusa Stefan convoaca pe toti comandantii unitatilor militare din Timisoara la o sedinta de lucru. Cu aceasta ocazie el face urmatoarele precizari: pna dimineata sa se retraga toate tancurile n cazarmi si sa se ia masuri pentru hranirea si odihna oamenilor si a dat misiuni unitatilor pentru ziua de 18 decembrie 1989. Astfel: - U.M. 01185 Timisoara cu 200 militari, 3 tancuri, 8 T.A.B.uri, 5 autoturisme si o autostatie, va executa paza Consiliului Popular Judetean, Posta, Bancii si podurilor 23 August si Michel Angelo, - U.M. 01008, U.M. 01276 Timisoara cu 400 de militari vor asigura paza depozitului ICRA, Garii de nord, Uzinei textile, Grupurilor emitatoare Radio si Pietei Traian, - U.M. 01121 si U.M. 01970 cu 115 militari vor apara Comandamentul U.M. 01024 Timisoara, - U.M. 01380 Arad cu zid de militari, 3 T.A.B.-uri si o autostatie va apara Complexul studentesc si Pietele Maria si Marasesti, - U.M. 01233 Buzias va apara Consiliul Popular Municipal si cele doua poduri peste rul Bega din apropierea Catedralei ortodoxe, - 300 militari din U.M. 01140 Lugoj vor fi dispusi n Piata Operei. Se vor mai constitui si patrule conduse de ofiteri n zonele de responsabilitate. Rezerva 200 de militari. Dispozitivul va fi gata la ora 9.00 (vezi schema nr.5). Gl. Chitac a anuntat ca vor fi folosite grenade cu gaze lacrimogene si s-a tinut de cuvnt, asa cum vom vedea la Catedrala, chiar n aceiasi seara.
897

La ora 6.15, gl. Gusa Stefan raporteaza ministrului apararii nationale situatia din acel moment din Timisoara. Facnd o analiza a modului cum s-au desfasurat evenimentele n municipiul Timisoara, s-a ajuns la concluzia ca n oras ar actiona si unele elemente straine, specializate n actiuni de diversiune si terorism, motiv pentru care au fost chemate si grupurile de cercetare ale Directiei de Informatii care vor sosi la Giarmata, la ora 7.30 si constituind echipe a 4 oameni, vor actiona dupa ordinele gl. Gusa Stefan. Ele vor testa intentiile coloanelor de manifestanti din zonele centrale si industriale; daca sunt morti la Spitalul Judetean si care era starea de spirit a populatiei ce-si cauta disparutii. Existnd pericolul unei interventii armate din exterior, grupa operativa a M.Ap.N. dislocata la Timisoara a lucrat la ntocmirea unui plan de acoperire a Frontierei de Vest avnd n vedere ca o buna parte din efectivele si tehnica de lupta a unitatilor din zona se gaseau n cazarmi pregatite tocmai pentru a interveni mpotriva unei agresiuni. n acest sens, gl. mr. Gusa Stefan a declarat: ...Nu ne era teama de unguri, ci de rusi care erau si n Ungaria (cca 60.000), erau si la Est... ma refer la trupele rusesti care stationau n Ungaria si care oricnd puteau sa faca o Praga... ". ntre orele 9.00-17.00 situatia n Timisoara s-a agravat din nou, caci masa manifestantilor din tot orasul se revarsa mereu spre Piata Operei si Catedrala. Grupuri mari de oameni au format baricade pe Calea Sagului cu ajutorul unor autovehicule grele pentru mpiedicarea circulatiei.
898

La orele 17.05 n fata Catedralei s-a deschis foc de persoane neidentificate asupra patrulei de ordine, ranind un maistru militar, n picior. La caderea serii, un grup de tineri manifestanti strapungnd cordoanele fortelor de ordine s-au grupat n fata Catedralei, cu lumnari n mna. n urma focului executat de catre militieni si persoanele n civil narmate ce se aflau n cordonul orientat cu fata spre Catedrala, manifestantii loviti n plin, au ncercat sa se salveze prin fuga n incinta Catedralei sau n parcul din spatele ei. n baza dispozitiunilor date de gl. lt. Mihai Chitac s-a ordonat folosirea substantelor chimice mpotriva manifestantilor. Dar, folosirea grenadelor lacrimogene n jurul orelor 18.30 a incitat si mai mult multimea. Din declaratiile martorilor, referitor la activitatea gl. Chitac Mihai, rezulta ca acesta a fost nsarcinat sa coordoneze actiunile de lichidare a manifestatiei antidictatoriale din Piata Libertatii si de la Catedrala. Gl. Chitac s-a deplasat personal la fata locului dnd indicatii militarilor, sa fie ct mai duri cu populatia. Activitatea zelosului general s-ar fi prelungit si pna n zilele de 19-20.12.1989. Actiunea de la Catedrala s-a soldat cu morti si raniti, mpotriva manifestantilor care venisera acolo sa-si caute rudele disparute. ntre, orele 20.00-24.00, manifestantii au actionat asupra mai multor obiective din oras, n special asupra celor din cartierele marginase (vezi schema nr.5), iar la interventia trupelor ei s-au retras temporar din fata unora dintre ele.
899

S-a ncercat, de asemenea, luarea cu asalt a depozitului de munitii al U.M. 01185. A fost incendiat nsa depozitul de materiale al IAEM. 2.5.2. Actiunea fortelor de ordine Militie si Securitate n dimineata zilei de 18 decembrie 1989, gl. Nuta Constantin, Mihalea Velicu si Macri Emil au constituit pentru reprimarea demonstrantilor un numar de 8 dispozitive mobile (pe autovehicule) denumite zet si avnd indicative de la D1 la D8 compuse din ofiteri si subofiteri de militie, completate cu trupe de securitate sau de graniceri si comandante de cte un ofiter. Aceste dispozitive mobile de lupta cuprindeau fiecare cte 25-30 de cadre si soldati dotati cu: pistoale automate, un autovehicol si aparate de radio-emisie-receptie. Ele au functionat n mod continuu, pe mai multe schimburi, n zonele ce le-au fost repartizate. Cu ocazia constituirii lor, gl. Nuta Constantin, a dat ordin cadrelor de militie din compunerea dispozitivelor mobile, sa traga fara nici o somatie asupra manifestantilor n executarea acestui ordin, n dupa-amiaza zilei de 18 decembrie 1989 s-a deschis foc si dintr-un asemenea autovehicul asupra demonstrantilor ce se gaseau pe treptele catedralei, rezultnd morti si raniti. S-a mai deschis foc si n Piata Traian, unde a fost ranita o persoana, iar n seara aceleiasi zile, maiorul de militie Veverca Iosif l-a mpuscat mortal pe Ianos Paris, ce se afla la intersectia Caii Girocului cu str. Stefan Stnga. De asemenea, au mai fost ranite prin mpuscare si alte persoane din Calea Girocului, la Complexul alimentar, la Electrotimis si la podul de lnga Piata 1 Mai. Din cei 6 morti nregistrati n ziua de 18 decembrie, 3 au fost mpuscati la Catedrala si restul n alte puncte ale orasului. n plus au mai fost ranite alte 15 persoane.
900

Asa cum rezulta din declaratiile unor martori oculari si n noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989, patrulele mobile ce actionau n oras, au desfasurat actiuni de arestare. Pentru identificarea cadavrelor de la Spitalul Judetean, la fata locului s-au deplasat 5 ofiteri criminalisti, care mpreuna cu medicii legisti si procurorii civili, au executat aceasta operatiune ce a primit indicativul de Operatiunea Trandafirul. 2.5.3. Operatiunea TRANDAFIRUL Pentru ascunderea adevarului asupra mortilor din Timisoara se punea la cale una dintre cele mai mrsave actiuni criminale petrecute vreodata n tara noastra. Patruzeci de cadavre trebuiau sa se schimbe n transfugi. Scopul scuza mijloacele. Avnd cunostinta existentei unui mare numar de victime din rndul manifestantilor produs n noaptea de 16/17.12.1989 datorita aplicarii, chiar partiale, a ordinelor lui Ceausescu de a se trage n manifestanti, Elena Ceausescu, mpreuna cu Emil Bobu si Tudor Postelnicu dispun transportul unui numar de 40 cadavre existente la Spitalul Judetean Timis, la Bucuresti, unde urmau a fi incinerate. Este evident ca, se urmarea stergerea urmelor masacrului. Disparitia acestora trebuia sa fie legendata astfel: Persoanele ce reprezentau cadavrele respective au parasit fraudulos tara n statele vecine. Actiunea urma a se desfasura n cel mai deplin secret, numarul persoanelor ce cunosteau diferite secvente din planul respectiv fiind strict limitat si prezentnd deosebite garantii de loialitate.
901

Planul n ntregime era cunoscut si organizat n detaliu de gl. Nuta, nsarcinat de altfel de Elena Ceausescu cu aplicarea lui, precum si de generalii Macri si Mihalea. Astfel, n seara zilei de 17.12.1989, col. Ion Corpodeanu loctiitor al sefului Militiei Judetene Timis, este chemat de gl. Nuta care i ordona sa se ocupe de transportul unor cadavre mpuscate de la Morga Spitalului Judetean Timis devenita nencapatoare, la Institutul Medico-Legal de la Bucuresti. Asa s-a nascut o alta legenda, ce-i drept, plauzibila si ntr-o oarecare masura reala potrivit careia Morga Spitalului Judetean era nencapatoare (la acea ora erau 56 cadavre), camerele frigorifice ale acesteia nu functionau si ca exista pericolul unei infectii. Sub acoperirea acestei povesti si vor desfasura activitatea legala si ilegala mai multe persoane. Col. Ion Deheleanu, seful Militiei Judetene, ordona formarea unei echipe de la Judiciar, iar de supravegherea ndeplinirii ordinului urma a se ocupa col. Ghircoias Nicolae seful Institutului de Criminalistica. La actiune mai colaborau nca 7 lucratori de militie sub obligatia executarii ordinului primit de la superiori. Aceeasi motivatie a fost prezentata si directorului Spitalului Judetean, Ovidiu Galea care a acceptat sa se dispuna deschiderea morgii si predarea cadavrelor. Astfel, la Spitalul Judetean s-au deplasat 5 ofiteri criminalisti care mpreuna cu medicii legisti si cu procurorii civili s-au ocupat de identificarea cadavrelor. S-a trecut la mpachetarea, numerotarea si etichetarea lor, respectndu-se procedura obisnuita n asemenea cazuri de transfer. Pe fiecare a fost lipit un leucoplast cu numarul de nmatriculare, numele si prenumele (au fost identificati doar patru), iar pe unele, marea majoritate, s-a scris doar neidentificat. Aceasta sinistra operatie a capatat la nceput denumirea de Operatia Trandafirul. La
902

vizualizarea cadavrelor, noii veniti considera inoportuna efectuarea autopsiilor: toti 56 morti prezentau plagi mpuscate, cauza mortii fiind clara si n plus, foarte important, timpul presa. Nimeni din spital n acest moment nu cunostea ca pna dimineata, 40 dintre decedati vor lua calea Bucurestiului. n seara aceleiasi zile de la Spitalul Judetean Timis vor disparea registrele de consultatii, de internari, procesele verbale de constatare a decesului si fisele de miscare ale bolnavilor mpachetate n doua colete si predate col. Ghircoias. Iata deci ca totul s-a facut aparent legal n prezenta Procuraturii si cu acte n regula. La orele 23.30, n noaptea de 17/18.12.1989, cetateanul Dorel Cioaca - sofer pe autoizoterma 21-TM-2701, apartinnd Complexului de Cresterea si ngrasare a Porcilor (COMTIM) este somat sa se prezinte la Inspectoratul Judetean al Ministerului de Interne Timis unde cpt. Valentin Ciuca l invita n birou, i ia cheile masinii si l lasa aici nedumerit sa doarma pna n zori. ntre timp, gl. Nuta a chemat la el pe Col. Ghircoias caruia i-a emis ordinul de ridicara a cadavrelor. De fata la aceasta actiune era si gl. Mihalea, lt. col. Corpodeanu, col. Tudor Stanica si gl. Emil Macri. Cu o masina a Militiei, col. Ghircoias se deplaseaza la Spitalul Judetean unde este asteptat. ncepnd de la orele 23.30 circulatia bolnavilor prin spital este totalmente interzisa. n zona Spitalului si n curtea acestuia era un ntreg dispozitiv de aparare realizat de trupele de militie si securitate care n jurul orelor 0.45 din ordinul lt. col. Corpodeanu au fost ndepartate din zona morgii astfel ca masina autoizoterma a putut fi oprita n usa morgii. n jurul orei 1.00 luminile n spital au fost stinse si sub comanda aceluiasi lt.
903

col. a nceput actiunea de mbarcare a cadavrelor pe autoizoterma. ncarcarea acestora s-a ncheiat la orele 5.00 cnd au fost ncarcate 40 cadavre, n morga ramnnd doar 16. Autoizoterma si autoturismul Dacia ce o nsotea, au parasit spitalul astfel ca luminile n curtea acestuia puteau fi aprinse iar trupele ce asigurau dispozitivul de aparare si-au reluat dispozitivul initial. La orele 5.20 soferul Dorel Cioaca ce dormea n biroul cpt. Ciuca este trezit, se urca la volanul autoizotermei si escortat de o Dacie cu nr. 1-TM-236 porneste spre Bucuresti la orele 5.45 pe ruta Sibiu-Vlcea-Pitesti. Misiunea acestora trebuia sa se ncheie pe autostrada BucurestiPitesti la km 36 unde transportul urma a fi preluat de catre o echipa de la Inspectoratul General al Militiei. Din momentul preluarii transportului, operatiunea primea indicativul de Operatiunea VAMA. Dupa planul gl. Nuta si Mihalea cadrele de la Timisoara implicate n actiune nu trebuiau sa cunoasca ca mortii transportati la Bucuresti urmau a fi incinerati la Crematoriul Cenusa. De executarea ordinului la Bucuresti s-a ocupat col. Ion Baciu fost sef al Directiei Economice din I.G.M. si col. Petre Moraru loctiitor sef I.G.M. n seara zilei de 18.12.1989 n jurul orelor 19.00 s-a ordonat celor doi ofiteri sa organizeze primirea unei autoizoterme de la Timisoara n care se gasesc niste colete cu ajutoare sosite din strainatate si care urmau a fi distruse la Vama Antrepozite. n acest sens, col. Baciu s-a prezentat la procuroul general Nicolae Popovici care primise ntre timp dispozitie de a-l sprijini n distrugerea coletelor. Col. Moraru a identificat pe cetateanul
904

Gheorghe Ganciu director al cimitirului Bellu si controlor la sectia Cimitire din cadrul Directiei Domeniului Public care avea n subordine si crematoriul "Cenusa". n ziua de 19.12.1989, la orele 8.00 col. Baciu s-a prezentat la Directorul Administratiei cimitirului Bellu col. (securitate) Ganciu - fost subordonat al gl. Macri cu care s-a deplasat la crematoriu unde era administrator un alt fost ofiter de securitate Iosif Emil Zamfir. 2.5.4. Actiunea VAMA Operatia Arderea trebuia executata urgent dar datorita programului deosebit de ncarcat al crematoriului ea nu putea fi realizata dect dupa orele de program. Conform ordinului gl. Nuta camionul (autoizoterma) cu colete a fost preluat la km 36 de o echipa de nsotire condusa de col. Baciu, echipa formata din lt. col. Petre Marin si maiorii Dumitru Sosescu, Teodor Bgu, Marin Serban. Totodata, au fost luate de la Circulatie doua numere de nmatriculare de Bucuresti ce urmau a acoperi numerele de circulatie de Timisoara cu care sosiser autoizoterma si Dacia nsotitoare. Astfel n dupa amiaza zilei de 19.12.1989 Crematoriul Cenusa era pregatit sa primeasca coletele din strainatate ce urmau a fi arse. Echipa din I.G.M. compusa din doua autoturisme s-a deplasat la Km 36, a preluat transportul, la volanul autoizotermei fiind de asta data instalat subofiterul Florin Stanciu si astfel, cele trei masini au pornit spre Bucuresti.
905

Personalul ce adusese transportul din Timisoara pna la Km 36 a fost transportat la Hotelurile Astoria, Cerna si Parc unde i s-a creat conditii de odihna. Celelalte masini s-au ndreptat la Crematoriul Cenusa unde au ajuns la orele 17.00. La deschiderea usii autoizotermei cei prezenti au constatat c asa zisele colete erau de fapt cadavrele unor cetateni mpuscati. Pentru a nlatura suspiciunile a fost necesara o noua legendare: cadavrele respective erau rezultatul unei catastrofe. Col. (militie) Baciu ce raspundea de efectuarea operatiunii a fost transformat imediat n medic si n aceasta calitate a certificat legalitatea actiunii. Printre cadavre erau 10 femei, restul barbati, unii mbracati, altii goi sau semimbracati. Mortii erau tineri ntre 30-40 ani, majoritatea au fost mpuscati, unii taiati cu baionete sau cutite, doi aveau capetele sparte iar altii aveau minile si picioarele rupte. Un spectacol ngrozitor greu de imaginat si de uitat. Imaginea cadavrelor trada violenta cu care li s-au luat vietile. Operatiunea de incinerare a fost rasplatita cu cte 2000 lei n 5 plicuri pentru cei 5 muncitori ce lucrasera n afara programului si ca spor de noapte. Totodata acestora li s-a pus n vedere ca ...un pas gresit si sunteti lnga acesti morti; nainte de incinerare zona crematoriului a fost asigurata cu 6 ofiteri de militie. Incinerarea s-a ncheiat pe 20.12.1989, orele 10.30 cnd autoizoterma a fost scoasa din incinta crematoriului, deoarece actiunea Vama se terminase. S-a raportat de executarea ordinului gl. Nuta; n baza indicatiilor acestuia cele patru tomberoane pline cu cenusa au fost preluate de cpt. Dorel Nutu cu un autofurgonet TV si care primise ordin a le deversa pe platforma unde se depoziteaza pamntul excavat de la tunelele metroului. Nu a fost sa fie nsa asa caci din motive necunoscute, ofiterul a deversat continutul tomberoanelor ntr-o gaura de canal lnga
906

localitatea Popesti-Leordeni. Una dintre cele mai murdare actiuni din istoria comunismului romnesc s-a facut cu stirea Elenei Ceausescu, a unor ofiteri de militie si a Procuraturii si s-a ncheiat n ziua de 20.12.1989, orele 12.00. Cine sunt vinovati de aceasta odioasa crima care a urmarit stergerea mortilor revolutiei de la Timisoara, si a-i transforma n niste fugari fara patrie? nti cei ce au dat ordin sa se deschida focul la Timisoara, Elena Ceausescu si cei trei consultanti ai ei Emil Bobu, Tudor Postelnicu si poate Manea Manescu, cei ce au dispus si realizat represaliile folosind focul de arma sau alte unelte de crima precum si, dintre executanti, cei care cu snge rece au pus n practica odiosul ordin. Nu trebuie uitata nici Procuratura prezenta prin oamenii sai n toate fazele actiunii si care nu s-au opus gravelor ncalcari ale legii ci dimpotriva le-au acceptat si chiar le-au legalizat. Multi dintre cei vinovati au disparut, fie au decedat, fie nu se mai cunoaste nimic despre ei, iar cei ctiva din Procesul Timisoara au fost n majoritate eliberati din lipsa de probe. n acest sens, este meritul organizatiilor revolutionare din Timisoara care au scos din anonimat pe acesti eroi ai revolutiei redndu-i istoriei post-revolutionare a Romniei. De aceea, Timisoara ramne simbolul de aur al Revolutiei romne

907

2.6. Ziua de 19 Decembrie 1989 ntre orele 00.30-01.30 gl. Gusa Stefan desfasoara o sedinta de analiza a situatiei cu toti comandantii din garnizoana. Cu aceasta ocazie, col. Ionescu Dumitru din M.St.M. expune situatia si stabileste activitatile ce urmeaza a se efectua n zilele urmatoare. Se asigura si amplifica efectivele necesare de patrulare si interventie si se acorda o maxima importanta obiectivelor: Consiliul Popular Judetean, Consiliul Popular Municipal, precum si a altor obiective economice importante. Cu acest prilej comandantii de unitati au fost informati despre aparitia unor noi focare de revolta n exteriorul orasului (Fabrica de zahar si Depozitul de lemne). S-a ordonat sa se mpiedice patrunderea n depozitele de armament si munitii si sa nu se permita dezarmarea militarilor de catre elemente agresive. De asemenea, sa se ridice lazile cu munitie ale garzilor patriotice. La orele 07.00 apar primele manifestari protestatare de masa organizate ale muncitorilor din ntreprinderile timisorene, ndeosebi la ELBA, 6 Martie, Azur si Solventul. Militarii ce se aflau n incinta ntreprinderii 6 Martie au fost atacati cu pietre si pentru aplanarea incidentului si linistirea spiritelor s-a solicitat sprijinul primarului orasului - Petru Mot. La ora 08.00 dimineata la Electromotor, muncitorii declara greva si cer iesirea armatei din oras. Lucrul s-a reluat cu greu, dar ei au aflat ca ntre timp muncitorii de la Electrobanat sunt n greva. Toti sunt preocupati de soarta celor ucisi, fapt ce nu trebuie deloc
908

neglijat; oamenii nu se pot concentra asupra lucrului n asemenea situatie. Muncitorii de la Elba ncep sa se adune si ei n curtea fabricii si cer ca armata sa paraseasca ntreprinderea. Se scandeaza Nu lucram sub arme e lozinca ce se vehiculeaza. Este trimis Radu Balan prim-secretarul de partid al judetului Timis, pentru a purta tratative cu muncitorii si a aplana conflictul. La ntrebarea Ce doresc? muncitorii si-au spus revendicarile: sa se elibereze manifestantii, arestati, sa iasa armata din oras si sa fie schimbat Ceausescu. n timp ce se purtau aceste discutii, la cele doua porti ale ntreprinderii au aparut cteva T.A.B.-uri, fapt care i-a iritat foarte mult pe muncitori, care au cerut sa plece armata. n timpul negocierilor dintre Balan si muncitori, la poarta ntreprinderii s-a tras si a fost ranita o femeie, care a fost ulterior evacuata la spital, dar acest lucru a declansat o furie nestavilita a oamenilor, nct Radu Balan si-a dat seama ca prezenta sa acolo e nedorita. Nemultumirea muncitorilor s-a amplificat si la sosirea schimbului 2: se vorbea ca n unele fabrici s-a hotart ca sa nu se mai lucreze si ca se pregatea o greva generala. La ora 09.00 se sondeaza starea de spirit a oamenilor din ntreprindere de catre grupurile de cercetare. Din ordinul gl. Gusa s-au mai trimis noi subunitati de ntarire la ntreprinderile Elba si IAEM. ntre orele 12.00-13.00 la comandamentul U.M. 01024 s-a desfasurat o noua sedinta de lucru la care a participat si gl. Ilie Ceausescu, care asa dupa cum am aratat sosise si el la Timisoara.
909

Gl. Gusa este informat asupra situatiei din garnizoana si apoi a afirmat ca: de la zi la zi se actioneaza altfel: a nceput un razboi psihologic de teroare si hartuiala; pentru ca se ntetesc actele de provocare, se vor lua masuri de ntarire a pazei si se va dota cu radio-telefoane fiecare obiectiv. Se va acorda o atentie deosebita pazei depozitelor de munitie si sa nu se traga dect n cazurile exceptionale. n continuare a vorbit gl. Ilie Ceausescu, care a transmis multumiri pentru modul de actiune al unitatilor militare, afirmnd ca se cere multa fermitate si n actiunile viitoare. Tulburarile sunt provocate de elemente teroriste aservite intereselor tarilor capitaliste, a spus el si scopul lor este rasturnarea socialismului si ntoarcerea la capitalism. La ora 13.15 gl. Gusa ordona Comandantului Detasamentului de la Buzias sa intervina n zona ntreprinderii SPUMOTIM si la ntreprinderea de Autoturisme, pentru a descuraja si a bloca o eventuala deplasare a manifestantilor spre centrul orasului. Impresionat probabil de solicitarile ferme ale muncitorilor care n fapt exprimau un deziderat al tuturor romnilor, gl. Gusa a ordonat la orele 13.50 retragerea n unitati a tancurilor si T.A.B.urilor, precum si a unei parti din efectivele unitatilor militare dislocate n oras. Tot cu acest prilej, a mai ordonat replierea fortelor ramase n dispozitiv n apropierea cladirilor, permiterea penetrarii dispozitivelor de aparare a unitatilor militare de catre coloanele muncitoresti pasnice si interzicerea totala a folosirii armamentului.

910

Trebuie mentionat faptul ca n mai multe cazuri militarii din dispozitivele de aparare dadusera semne evidente de fraternizare cu manifestantii. La ora 14.00 Coman Ion cere gl. Gusa sa se deplaseze la ntreprinderea Elba ca sa-l scoata pe Radu Balan - primul secretar al judetului Timis - care fusese sechestrat acolo de catre muncitori. Ajuns la ntreprindere, nsotit de un pluton de militari gl. Gusa a fost ntmpinat de muncitori cu huiduieli. n urma discutiilor purtate cu muncitorii s-a ajuns la un consens si a ordonat militarilor care-l nsoteau precum si celor care blocau ntreprinderea sa se ntoarca n cazarmi, spre satisfactia multimii. Gl. Gusa le-a vorbit si le-a spus muncitorilor ca armata nu are nimic de mpartit cu ei si daca vor sa manifesteze sa o faca n mod pasnic si sa nu distruga orasul sau sa agreseze soldatii. Muncitorii au strigat: Armata e cu noi. Ulterior gl. Gusa s-a deplasat la Consiliul Popular Judetean unde n prezenta gl. Stanculescu i-a raportat lui Coman Ioan ca la uzina nu sunt huligani, sunt oameni seriosi care i-au aratat gloantele trase n ei. De acuma n strada ies muncitorii. Muncitoarele de la Elba cereau schimbarea conducerii ntreprinderii, rezolvarea problemelor economice si sociale, eliberarea arestatilor si mortii sa fie redati familiilor, pentru a fi ngropati dupa datina. La aceste cereri Elena Ceausescu i-a sugerat lui Ion Coman puneti cinii pe ele, pentru ca femeile se sperie de (cine si de cal). Totusi, ridicndu-se pentru populatie si unele probleme de aprovizionare materiala si sociale, Elena Ceausescu a hotart sa trimita la Timisoara pe primul ministru Constantin Dascalescu si pe Emil Bobu.
911

S-au instalat trei statii de amplificare de sunet (la Opera, la stadion si la Consiliul Judetean) pentru ca Dascalescu sa se poata adresa multimii. La ora 18.00 soseste de la Caracal un detasament de parasutisti, care s-a pus la dispozitia gl. Gusa Stefan, constituind o rezerva de forte. Cum manifestantii continuau sa exercite o presiune din ce n ce mai puternica n fata Consiliului Popular Judetean, gl. Coman a ordonat mr. Dinca, seful de stat major al U.M. 01115 Giroc, aflat n dispozitiv, sa foloseasca tunul de pe tanc mpotriva demonstrantilor. Ofiterul a refuzat sa execute ordinul, lucru ce a rezultat din marturiile sale la procesului lotului Timisoara. Ora 19.30, este ranit prin mpuscare lt. maj. Jurma Gheorghe Dan din U.M. 01185, n timp ce era n dispozitivul de aparare. Soseste la Timisoara al 11-lea detasament de la Buzias, compus din 80 militari si 6 T.A.B.-uri. Pe timpul noptii s-au efectuat patrulari compuse din ofiteri si subofiteri n zona Pietii Operei, Podul Traian si s-a stins incendiul de la ntreprinderea IAEM. n aceasta zi au fost mpuscate mortal Raiter Edita Irina la intersectia Bulevardul Tineretii cu Str. 13 Septembrie si Curie Veronica - n Piata Iozefini. n total au fost mpuscate 10 persoane dintre care 2 au decedat si 8 au fost ranite. Din modul cum s-au desfasurat evenimentele pna n prezent a nceput sa se ntrevada ca miscarea de revolta a populatiei din Timisoara e pe cale sa intre pe un nou fagas, abordnd un nou mod
912

de rezolvare a problemelor ce le revendicau si anume acela al actiunii organizate. 2.7. Ziua de 20 Decembrie 1989 a muncitorilor din marile ntreprinderi Toate trupele de securitate, militie si trupele USLA au disparut rapid din dispozitiv si n fata coloanelor de muncitori a ramas numai armata. Muncitorii din principalele ntreprinderi din oras, prin reprezentanti, s-au nteles nca din ziua de 19 decembrie sa organizeze a doua zi o mare demonstratie pasnica. n dimineata zilei de 20 decembrie au dat foc portretelor lui Ceausescu si steagurilor rosii si cu pancarde, drapele albe si tricolore, fara stema, n frunte cu oameni de ordine cu banderole albe la brat, au iesit ncolonati pe strazi si s-au ndreptat spre Piata Operei. Pe traseu s-au urcat si pe transportoarele blindate ce nu reusisera sa se retraga; se striga Armata e cu noi si astfel, vrnd-nevrnd unele T.A.B.-uri au nsotit coloanele de manifestanti. Ziua de 20 decembrie poate fi socotita ca ziua victoriei revolutiei din Timisoara n aceasta zi rabdarea timisorenilor ajunsese la capat si zeci de mii de muncitori si cetateni ai orasului au napadit strazile strignd Libertate si facnd astfel trecerea de la actiunea spontana, contestatara de pna atunci, la actiunea organizata, de masa a demonstratiilor, hotarti sa-si impuna revendicarile si sa-si ia soarta n mini.

913

Miercuri dimineata la Elba muncitorii au ajuns la ntreprindere, nu pentru a lucra, ci pentru a intra n greva. Se scanda Jos Ceausescu si Libertate. La UMT - cea mai mare uzina timisoreana, Radu Balan si Cornel Pacoste vorbeau muncitorilor ncercnd sa-i determine sa reia lucrul, dar totul este n zadar, caci miile de muncitori se ncoloneaza pentru a iesi n oras. Se trece cu curaj peste primul cordon de militari care deschid focul cu gloante de manevra, dupa care se dau de-o parte si coloana nainteaza neabatuta, trecnd prin mai multe obstacole spre centrul orasului, unde lumea deja adunata scandeaza Jos Ceausescu, vrem libertate. Totul se desfasoara n ordine, nu se mai sparg vitrine si se flutura drapele din care au fost decupate stemele republicii. Apoi au mai aparut si alte coloane de pe platforma industriala ca cea din Calea Buziasului si multe altele. Prima a fost Optica, apoi Electrotimisul si dupa aceea IAEMul. Muncitorii afluiau organizat si cereau sa plece securitatea si armata din oras si se ndreptau spre Consiliul Judetean, unde de asemenea era deja o mare multime de oameni ce scandau Democratie, Libertate. La orele 11.00 se repeta pentru toate unitatile militare ordinul gl. Gusa de interzicere totala a uzului de arma si de permitere a coloanelor muncitoresti sa treaca. Dinspre gara venea si coloana de la Elba, ce facuse jonctiunea cu coloana de la Electromotor. Aici, n fata garii se gasea o companie de militari care priveau spre coloana si atunci demonstrantii au strigat Armata e cu noi , CFR-ul e cu noi si au trecut mai departe. Pe drum s-au reunit cu alte coloane ce veneau din alte
914

directii ale orasului, scandnd Veniti cu noi si s-au ndreptat apoi spre centrul orasului, trecnd peste obstacole. La un moment dat, n jurul orei 13.00 cele doua T.A.B.-uri si soldatii din jurul primariei s-au retras si multimea a strigat Armata e cu noi, Noi suntem poporul, voi pe cine aparati?, Jos Ceausescu, Unde ne sunt mortii?, Vrem libertate. n strada Savinesti erau 6 T.A.B.-uri. Demonstrantii s-au urcat pe ele si au pus n tevile mitralierelor betele de la steaguri. Soldatii care au iesit din T.A.B.-uri au fost tratati de cetateni cu pine, biscuiti, fructe si tigari. Multimea s-a ndreptat apoi spre Opera si n drumul sau a ntlnit un cordon de militari n str. Marasesti ntre hotelul Timisoara si Opera, iar n fata lui stationa un T.A.B. cu soldati ce barau trecerea. De odata, din rndurile demonstrantilor a iesit revolutionarul Claudiu Iordache strignd; Trageti n mine, dar soldatii nu au tras. Apoi, Claudiu Iordache a cerut ca toata lumea sa ngenuncheze si n cinstirea mortilor sa spuna rugaciunea Tatal nostru si multimea s-a conformat, dupa care militarii s-au retras n strada Alba Iulia, demonstrantii s-au pornit n coloana spre Consiliul Judetean. Ofiterii si trupa care barau drumul spre Consiliu s-au retras si coloana si-a urmat drumul strignd Armata e cu noi. Ajunsi n fata Consiliului Judetean, manifestantii, numerosi ca numar, scandau Jos Ceausescu , Libertate, Noi nu plecam de aici, Azi n Timisoara, mine n toata tara. La Consiliul Judetean erau deja Constantin Dascalescu si Bobu Emil, care sosisera cu un avion special, pentru a vedea care este situatia la fata locului si a purta tratative cu demonstrantii n vederea aplanarii situatiei.
915

La un moment dat, pe la ora 16.00, circa 10.000 de demonstranti erau n fata Consiliului Judetean scandnd puternic slogane anticeausiste. Constantin Dascalescu si Emil Bobu au aparut n balconul Consiliului Judetean ncercnd sa se adreseze multimii, dar au fost primiti cu huiduieli. Atunci, organele puterii au solicitat ca reprezentanti ai poporului sa iasa n fata pentru a purta tratative cu ei. La ndemnul muncitorului Ion Marcu s-a format o delegatie de ctiva oameni dintre care amintim pe Sorin Oprea, Marcu Ion, prof. Muresan, Ion Savu, Petrisor Petru, Valentin Vartan si altii; n total 9-13 persoane. n fata Consiliului Judetean i-a ntmpinat Radu Balan, care i-a condus la etaj, n sala de sedinte unde erau Dascalescu, Bobu, Pacoste, precum si alte persoane. n cadrul discutiei purtate, revolutionarii au solicitat Jos Ceausescu, Sa cada guvernul, Eliberarea arestatilor si a detinutilor politici, Vrem mortii sa-i ngropam dupa datina, Vrem transmiterea demonstratiei de la Timisoara si a cererilor cetatenilor, pe posturile nationale de televiziune si radio romne, Vrem ca aceasta lista a reprezentantilor poporului sa fie facuta cunoscuta public prin Radio Europa Libera, Vrem alegeri libere si democratice, Publicarea numelor tuturor celor direct raspunzatori de deschiderea focului mpotriva demonstrantilor la Timisoara. Trei emisari au pornit la Consulatul Iugoslav cu aceasta lista a revendicarilor. Tot cu acest prilej revolutionarii au mai cerut ca toata tara sa se solidarizeze cu Timisoara. Este primul punct de
916

platforma program exprimat atunci, miercuri 20 decembrie la ora 18.00. n cursul serii a plecat un om de la Consulatul Iugoslav la Belgrad si de acolo a fost nstiintat postul Radio Europa Libera. ntre timp, la Opera, unde se formase o alta grupa de revolutionari si anume aceea a lui Lorin Fortuna, ce patrunsese n localul Operei la ora 13.00 si ndemna populatia, de la un microfon, sa fie solidara cu cauza revolutiei, a trimis si ea o delegatie formata din mai multi oameni, la consiliul Judetean caci aici se dadea lupta cu reprezentantii puterii si Cornel Eustatiu i-a informat despre stadiul tratativelor purtate. Auzind cererea de cadere a Guvernului, Constantin Dascalescu a spus ca el nu poate hotar singur si va trebui sa ia legatura cu Bucurestiul. Dupa circa 2 ore de consultatii Dascalescu a revenit la negocieri sa le spuna revolutionarilor ce a hotart si anume: vor fi eliberati arestatii ncepnd cu seara aceasta, iar mortii li se vor aduce mine dimineata. n legatura cu primele doua revendicari a spus ca nca nu a luat legatura cu Bucurestiul, n realitate fiindu-i teama sa i le spuna lui Nicolae Ceausescu si deci nu le putea da un raspuns. n aceasta situatie cele doua grupuri de revolutionari nu-si mai puteau desfasura activitatea n localul Consiliului Judetean de Partid, caci cladirea era ntesata de securisti. La ora 19.00 a vorbit la televiziune Nicolae Ceausescu. El n-a cedat nimic, ba dimpotriva a fost dur si represiv n exprimare. Ca urmare Cornel Pacoste s-a adresat atunci revolutionarilor cu care purtau tratative spunndu-le Iesiti afara din cladire.
917

Atunci, Lorin Fortuna, cu un grup de revolutionari s-au napoiat la Opera, unde aveau un spatiu adecvat activitatii ce urmau sa o desfasoare si se puteau apara. L-au urmat circa 200 de oameni la Opera unde nu ramasese dect putina lume. De aici, de la microfonul instalat n balconul Operei, el a facut un nou apel la populatie spunnd: romni adunati-va, Avem nevoie de voi, nu trebuie sa dati dovada de lasitate n aceasta noapte. n aceasta situatie o delegatie a plecat dupa oameni la Consiliul Judetean de unde au revenit cu circa 3-4.000 de persoane. Aici, la Opera, grupurile de revolutionari, reunite, au constituit n aceasta zi Frontul Democratic Romn n conducerea caruia s-au ales cele mai reprezentative personalitati ce si-au asumat responsabilitatea ducerii luptei mpotriva ceausismului. Cu acest prilej organul de conducere ce fusese ales initial si n compunerea sa pe: Claudiu Iordache, Nicolae Badiceanu, Ion Chis, Maria Traistaru si altii si-a schimbat compunerea primind noi membri, respectiv pe: Ion Savu, Ion Marcu, Sorin Oprea, Florin Marton, Florin Corutiu, precum si pe Lorin Fortuna si alti oameni din grupul sau. Ulterior s-a ales si Comitetul Frontului Democratic Romn, format din 100 de persoane, n care au intrat si alti revolutionari. n aceasta noapte conducerea Frontului Democratic Romn a redactat o proclamatie ce avea urmatorul continut: (vezi anexa nr.D). Acest text a fost trimis n tara prin persoane ce calatoreau cu trenul si n afara tarii, prin Consulatul Iugoslav, astfel ca n seara zilei de 20.12.1989 si apoi n 21.12.1989, Radio Europa Libera facea deja referiri la Frontul Democrat Romn si la primul comunicat al revolutiei din Romnia.
918

n noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989, au ramas foarte putini revolutionari, circa cteva sute, pentru a apara cladirea operei. Ei dispuneau de doua pistoale mitraliera, capturate de la militari, un pistol si 60 de sticle incendiare. S-au organizat pichete de aparare. A fost o noapte grea, caci revolutionarii se asteptau la un atac organizat de fortele represive, care de altfel, s-a si pregatit n realitate, dar atacul n-a mai avut loc. Armata a nceput sa fraternizeze cu demonstrantii. Vaznd ca militarii aflati n dispozitiv au trecut de partea revolutionarilor, Coman Ioan si Radu Balan au solicitat noi efective militare, care sa apere sediile comitetelor de partid, dar cererea lor nu a fost ndeplinita. La ora 14.00, cnd Nicolae Ceausescu mai detinea nca functiile supreme n stat si ndeosebi pe cea de Comandant Suprem al Fortelor armate, gl. Gusa Stefan ordona retragerea efectivelor militare si tehnicii de lupta n cazarmi. n oras au ramas doar mici efective de militari ce aparau depozitele, unele obiective economice importante precum si sediul Comandamentului. La ora 14.30 gl. Gusa raporteaza ministrului apararii nationale Demonstrantii au trecut peste cordoanele de militari si scandeaza n fata sediului Consiliului Popular Judetean de Partid: libertate, Armata e cu-noi. ncerc sa repliez trupele n cazarmi". Retragerea avea ca scuza evitarea fraternizarii militarilor cu demonstrantii. Masura luata a fost aprobata de ministrul apararii nationale.
919

La orele 15.30 s-a raportat la Bucuresti ca n Timisoara trupele si tehnica de lupta au fost retrase n cazarmi cu exceptia a doua detasamente de militari ce au ramas la paza Consiliului Popular si la ntreprinderea Poligrafica. La ntoarcerea din Iran a lui Nicolae Ceausescu, n dupa amiaza zilei de 20 decembrie, acesta a tinut o teleconferinta cu primii secretari de judete, prilej cu care a condamnat orasul Timisoara la exil si a reafirmat amestecul strain n treburile interne ale statului nostru. La ora 1800 s-au transmis de la M.St.M. notele telefonice nr. 33, 34 si 35 prin care se preciza ca toti comandantii de garnizoana din resedintele de judet sa participe la teleconferinta cu Nicolae Ceausescu si sa asigure vizionarea la televizor de catre ntregul personal a cuvntarii acestuia. n seara zilei de 20 decembrie 1989 orele 20.30 Nicolae Ceausescu a decretat starea de necesitate n judetul Timis si numeste pe gl. Victor Stanculescu comandant militar al garnizoanei Timisoara. Gl. Victor Stanculescu, pentru a evita o angajare nedorita, solicita ngrijiri medicale. La ora 21.50 U.M. 01380 a nceput deplasarea spre garnizoana de resedinta Arad. Pe timpul noptii n municipiul Timisoara au mai actionat doar patrule militare constituite din cadre. Nu s-au nregistrat incidente. n Piata Operei nca din orele dupa-amiezii zilei de 20 decembrie reprezentanti ai revolutionarilor se adreseaza multimii rnd pe rnd de la microfonul instalat n balconul Operei - se scandeaza lozinci anticeausiste, se cnta si se spun rugaciuni.
920

2.8. Ziua de 21 Decembrie 1989 n ziua de 21 decembrie 1989 la orele 3.50 Constantin Dascalescu, Primul ministru al tarii parasea pe ascuns Timisoara, plecnd cu un avion spre Bucuresti, unde l vor astepta momente si mai grele. n dimineata zilei de 21 decembrie 1989 peste 200.000 de demonstranti manifestau n Piata Operei cu bucuria ntiparita pe fata si avnd sentimentul ca au nvins. La ora 6.00 Radio Europa Libera a transmis lista conducatorilor revolutiei, precum si platforma program. De aici din Timisoara s-a cerut ntregii populatii a tarii sa li se alature declarnd greva generala. S-a strigat cu hotarre Ceausescu judecat aici n Banat. Toti se mbratisau si plngeau de bucurie. La ora 9.00 Lorin Fortuna, unul dintre revolutionari a citit la microfonul din balconul Operei proclamatia Frontului Democratic Romn, ce a fost primita cu ovatii de multime. Constatnd ineficienta fortelor de ordine si a armatei, Nicolae Ceausescu a ordonat constituirea si trimiterea la Timisoara a unor detasamente de Garzi Patriotice, cca. 25.000 oameni din judetele Olt, Vlcea si Dolj, care sa participe la nabusirea revoltei. n cursul diminetii zilei de 21 decembrie 1989 a sosit n statia Timisoara Nord o garnitura de tren cu luptatori din Garzile Patriotice si care de fapt erau muncitori de la ntreprinderile din Trgu Jiu mbracati n uniforme de Garzi Patriotice si dotati cu cozi de lopeti si ciomege, carora li-s-a spus ca Timisoara este invadata de unguri si srbi si trebuie eliberata.
921

Ei au fost ntmpinati la gara de grupuri de revolutionari cu drapele pentru a-i convinge pe oltenii din Motru, Craiova, Trgu Jiu, Severin si Caracal de realitatea evenimentelor. Ei au transmis apoi celor din Piata Operei ca n gara nu au sosit trenuri cu trupe de securitate, asa cum se zvonise. Luptatorii din Garzile Patriotice ce au cobort din trenuri au fost condusi n oras, au fost cazati si hraniti, dupa care au fost ndrumati spre Piata Operei, unde au luat contact cu realitatea revolutionara. Aici, noii sositi au luat parte la demonstratia ce s-a desfasurat n Piata Operei, unde au fraternizat cu revolutionari si au scandat: Ce faceti astazi voi, vom face mine noi!. Ulterior au mai venit si alte garnituri de trenuri cu luptatori din Garzile Patriotice, dar unele dintre ele au fost ntoarse imediat de unde au venit. La ora 10.30 gl. Gusa ordona ca un detasament de 200 militari din U.M. 01233 Buzias sa participe la adunarea populara de la ntreprinderea SPUMOTIM. Datorita complicarii situatiei aeriene din Banat comandantul Comandamentului Aparii Antiaeriene a teritoriului ordona tuturor unitatilor din subordinea U.M. 01942 Timisoara, sa treaca la starea de pregatire pentru lupta numarul 1. La orele 13.00 a nceput deplasarea spre garnizoana de resedinta a unitatilor sosite de la Buzias. Problema capturarii liderilor de pe balconul Operei s-a pus nca din seara zilei de 21 decembrie cnd gl. Gusa a dat aceasta misiune subunitatilor venite de la Buzau. Ordinul a venit de la Ion Coman.
922

Militarii de la Buzau s-au eschivat, spunnd ca este de competenta celor de la Interne s-o efectueze. La insistentele comandantilor, militarii si securistii, n comun, au tot facut planuri de capturare a revolutionarilor n 21 si chiar 22 decembrie dimineata; cum ar fi: sa se introduca prin sistemul de ventilatie gaze tranchilizante; sa se faca un desant de elicoptere, sa se infiltreze agenti ntre revolutionari, sa se organizeze o ambuscada cu o echipa de comando speciala etc. A venit nsa vestea mortii gl. Milea, apoi fuga dictatorului si planurile nu s-au mai pus n aplicare. Din ordinul lui Nicolae Ceausescu transmis de Ion Coman n noaptea de 20/21.12.1989 pleaca la Bucuresti gl. Victor Stanculescu n vederea numirii lui ca ministru al M.Ap.N. n locul lui Vasile Milea. Ziua de 21 decembrie 1989 a marcat ridicarea la lupta a ntregii populatii a judetului Timis pentru cucerirea dreptului la o viata mai buna si putem aprecia ca aproape ntregul Banat era n minile revolutionarilor. 2.9. Unele precizari Desfasurarea evenimentelor de la Timisoara ntmplate ntre 16 si 31 decembrie 1989 poate fi mpartita n doua perioade distincte si anume:o prima perioada ntre 16-22 decembrie 1989, cnd fortele de ordine ale M.I., Securitate si trupele de graniceri, precum si unitatile militare ale M.Ap.N. au fost confruntate cu presiunea puternica a unei mase de demonstranti ce si revendicau dreptul la o viata mai buna si a doua perioada ntre 22-31 decembrie 1989 cnd fortele de ordine mpreuna cu unitatile militare si
923

revolutionari au avut de nfruntat actiunile savrsite de elemente destabilizatoare diversioniste. 2.9.1. Perioada 16-22 Decembrie 1989 ntr-o prima faza activitatea fortelor de ordine s-a rezumat la mprastierea si arestarea demonstrantilor ce manifestau mpotriva regimului totalitarist ce devenise de nesuportat. Ulterior aceste manifestari protestatare mpotriva despotismului ceausist s-au transformat n actiuni agresive mpotriva unor obiective ale orasului si n raport cu riposta dura a fortelor de reprimare s-a dat nastere unor incidente grave. Participarea armatei la locurile fierbinti ale activitatilor s-a facut prin includerea unitatilor militare n cadrul unor dispozitive mixte alaturi de fortele de securitate, trupe de graniceri, USLA, pompieri, forte ale M.I., precum si prin infiltrarea n rndurile militarilor a unor persoane civile apartinnd securitatii, care actionau cu profesionalism mpotriva demonstrantilor. Acest lucru a facut ca n mod deliberat, responsabilitatea pentru o buna parte din tot ce s-a ntmplat la Timisoara sa fie pusa pe seama armatei. Misiunile primite de unitatile militare au fost de paza si aparare a obiectivelor ncredintate precum si de blocare a cailor de comunicatii. Majoritatea efectivelor militare au fost folosite pentru ntarirea pazei si apararii principalelor obiective din Timisoara ca cele din schita anexa nr. 5, iar restul n patrule. Patrulele care au circulat n noaptea de 16-17 decembrie 1989 au fost dotate cu armament, dar nu au avut munitie.
924

Pna n dimineata zilei de 17 decembrie 1989 toti soldatii au fost n unitati, iar detasamentele ce au executat defilarea n oras ntre orele 11.00-13.30, nu au avut munitie asupra lor. S-a executat foc de avertisment n ziua de 17 decembrie 1989 la ora 16.30 cnd s-a atacat comandamentul diviziei; n noaptea de 17-18 decembrie 1989 si n noaptea de 18-19 decembrie 1989 cnd s-a ncercat patrunderea n Spitalul Militar, la recuperarea tancurilor din Calea Girocului si pentru protectia Consiliului Judetean care era aparat de fortele M.I., trupele de graniceri, securitate si pompieri, dar din pacate soldate cu morti si raniti. Ulterior paza acestui obiectiv a fost ntarita. El avea un dispozitiv de aparare compus din forte mixte: trupe de securitate si unitati ale M.Ap.N. conform schemei nr.3. Din ziua de 20 decembrie 1989 s-a trecut la desfasurarea manifestatiilor de masa ale muncitorilor cnd unele subunitati militare au fraternizat cu revolutionarii si gl. Gusa a luat masuri pentru replierea trupelor n cazarmi. Decizia ca unitatile militare sa fie retrase n cazarmi, cnd Nicolae Ceausescu era nca comandant suprem al armatei, a fost curajoasa si plina de responsabilitati. Ziua de 21.12.1989 a conturat victoria revolutiei n Timisoara, cnd Lorin Fortuna unul dintre liderii revolutionarilor, citeste din balconul Operei proclamatia Frontului Democrat Romn. Luptatorii din garzile patriotice din Oltenia trimise la Timisoara pentru a contesta revolutia timisorenilor trec de partea revolutionarilor.

925

2.10. Ziua de 22 Decembrie 1989 Ziua de 22 decembrie 1989 a debutat n aceeasi nota de amplificare a activitatii revolutionare. La ora 8.00 unitatile militare de artilerie antiaeriana intrate n dispozitivul de lupta erau gata pentru ndeplinirea misiunii de supraveghere si aparare a spatiului aerian. La orele 11.30 cetatenii orasului Timisoara precum si trupa si cadrele militare au urmarit la TV desfasurarea evenimentelor din Bucuresti: manifestatia din Piata Palatului; discursul disperat al lui Nicolae Ceausescu; anuntarea sinuciderii ministrului apararii nationale; declansarea starii de necesitate declarate de Nicolae Ceausescu. Gl. Nuta, col. Ghircoias si altii iau masuri pentru distrugerea materialului compromitator din sediul Ministerului de Interne. Generalul ordona: Distrugeti totul si plecati!. La acest ordin col. Ghircoias ce transporta dosarele si fisele de la spitalul judetean si notele cu datele despre cadavrele Timisoarei le-a ars. Grupuri de persoane neidentificate, dintre care unele narmate, au patruns prin forta n sediile Militiei Judetene, si au sustras din birouri mai multe bunuri si valori aflate legal spre pastrare n locurile respective. n acest fel activitatea organelor de militie a ncetat din dupa amiaza si noaptea zilei de 22 decembrie 1989 (Documentar nr. 46007 din 25.04.1994). La ora 11.45 s-a primit nota telefonica nr. 37 semnata de Ilie Ceausescu, care ordona ca toate unitatile militare sa se considere n stare de lupta si sa actioneze conform prevederilor Starii de necesitate, dar acest ordin a fost anulat ulterior prin notele
926

telefonice nr. 38 si 39 care precizau: la ordinul-ministrului apararii nationale. La ora 12.00 gl Gusa ordona sa se poarte un dialog pasnic cu manifestantii n care sa le explice ca armata este de partea poporului si cu aceasta ocazie a interzis deschiderea focului chiar daca sunt provocati. Lt. col. Zeca ordona ca un grup de cercetare sa se deplaseze la Cimitirul Saracilor sa vada care este starea de spirit a oamenilor, cu ocazia deshumarii unor cadavre gasite ngropate n gropi comune. La ora 12.30, populatia Timisoarei si ntregul efectiv militar din garnizoana, au luat la cunostinta despre fuga cuplului prezidential din sediul C.C. al P.C.R. si victoria revolutiei din capitala. Acest lucru a determinat iesirea n strada a ntregii populatii a orasului care-si manifesta bucuria pentru victoria revolutiei. Moartea gl. Milea Vasile si fuga cuplului prezidential l-a determinat pe gl Gusa prim-adjunct al ministrului apararii nationale si sef al M.St.M., sa plece n capitala pentru a prelua atributiile fostului ministru. De la balconul Operei Romne se citeste REZOLUTIA FINALA A ADUNARII POPULARE DIN TIMISOARA, relativa la instituirea adevaratei democratii si libertati din Romnia n ovatiile multimii (vezi anexa nr. 2). La ora 13.40, lt. col. Zeca, la invitatia unui grup de revolutionari, vorbeste populatiei din Piata Operei, asigurnd-o ca armata este a poporului si participa la formarea primului Consiliu al Frontului
927

Democratic de dupa fuga lui Ceausescu, n care au fost cooptati si alti ofiteri din garnizoana. Tot la orele 14.00 crainicul de la Studioul Radio-Timisoara, la reluarea emisiunii a rostit "Aici postul de Radio-Timisoara Libera, Romnia" Evenimentele desfasurate n Timisoara s-au raspndit cu repeziciune n toata tara si chiar n restul lumii, fiind popularizate de mass-media internationala, unde posturile de radio Vocea Americii, Europa libera, BBC-ul si altele si-au adus contributia. Transmiterea Revolutiei n direct de postul national de televiziune va influenta desigur desfasurarea ulterioara a evenimentelor din Timisoara, amplificnd voit sau nevoit pericolul ripostei unor forte ramase credincioase dictatorului. La orele 14.00 s-a preluat de catre unitatile militare sediul Securitatii, ce nu facuse pna atunci obiectul unor atacuri. Arestarea securistilor s-a facut cu agresarea lor de catre unele persoane civile. La ora 19.00 lt. col. Zeca raporteaza comandantului armatei ca a nceputa sa se traga n obiectivele militare din zonele: Opera, Comenduirea garnizoanei si Tipografie, de catre persoane necunoscute. Ca urmare s-a trecut la ntarirea pazei obiectivelor mai importante din oras (vezi schema nr. 5) La ora 19.26 comandantul CAAT a ordonat comandantului U.M. 01942 Timisoara, sa actioneze cu foc mpotriva tintelor aeriene ce survoleaza cerul nostru si sa fie ntarita paza unitatilor. ncepnd cu seara zilei de 22 decembrie 1989 n zona de vest a
928

tarii au fost nregistrate intense actiuni de razboi electroronic si psihologic. S-au primit informatii despre lansarea unui desant aerian pe aeroportul Giarmata. La ora 20.00 vice-amiralul Dinu Stefan ordona rentoarcerea la Buzau a detasamentului de cercetasi. Ora 20.30 lt. col. Zeca ordona ca zece tancuri sa apere postul de conducere al revolutionarilor, ce era instalat n localul Operei. Alte 10 tancuri le-a trimis la aeroportul Giarmata la ora 21.15 pentru sprijinul apararii acestuia, plus un detasament de militari. La orele 22.00 sirenele orasului au anuntat alarma aeriana. n noaptea de 22/23 decembrie 1989, orasul a fost mpartit n trei zone de responsabilitati, pentru contracararea actiunilor teroriste si s-a reorganizat paza obiectivelor. n aceeasi noapte n spatiul aerian al tarii au fost semnalate 41 de tinte, iar n dimineata zilei de 23 numarul lor s-a redus simtitor pna la disparitie. Primele focuri de arma s-au tras dupa ora 23.00. Armata aflata n dispozitive de aparare a facut risipa de munitie la orice provocare. Oameni specializati n actiuni diversioniste au actionat cu profesionism, n special pentru a produce panica, a provoca armata si a semanat psihoza terorii n rndul populatiei. Au fost respinse, facndu-se uz de arme, unele ncercari ale unor grupuri de civili de a patrunde n cazarma U.M. 01185.
929

Au fost retinute unele persoane civile, fara acte, care au fost predate organelor procuraturii. n perioada de timp ntre 20 si 22 decembrie 1989 au mai fost nregistrati doi raniti prin mpuscare. n ziua de 22 decembrie 1989 si-a facut aparitia primul numar al ziarului liber Luptatorul banatean. 2.11. Ziua de 23 Decembrie 1989 n ziua de 23 decembrie 1989, revolutionarii au efectuat o strnsa cooperare cu fortele militare. n cursul diminetii s-au reorganizat dispozitivele de aparare si s-au trimis patrule n zonele unde se semnalizasera actiuni ale elementelor diversioniste. S-a tras din mai multe locuri precum: n Complexul studentesc, Liceul de muzica, din vechiul garaj al securitatii, din zona spitalului si altele. Cu acest prilej s-a produs ranirea unor militari. n mintea cetatenilor a revenit senzatia terorii exercitate dinaintea fugii lui Ceausescu. ntre orele 12.30-24.00 unitatile militare au participat mpreuna cu revolutionarii la realizarea filtrelor pe strazile orasului pentru depistarea persoanelor suspecte. S-a ntarit paza obiectivelor economice din oras ca: Azur, Spumotin etc. (vezi schema nr. 5). n misiunea de scotocire a cladirilor Directiei agricole, PECO etc. au fost raniti ctiva militari. Cu acest prilej au fost retinute mai multe persoane suspecte ce au fost trimise la unitatile militare, unde dupa o sumara audiere a lor au fost eliberate. n noaptea de 23/24 decembrie 1989 pe ecranele radar ale unitatilor din divizia de artilerie antiaeriana s-a prezentat o situatie
930

aeriana foarte complexa ilustrnd un numar de 365 tinte, care au simulat atacarea mai multor obiective militare din dispozitivul de aparare al marii unitati. Situatia aeriana foarte complexa reda aspectul unui atac concentrat din mai multe directii, executat cu grupuri de avioane de lupta, fapt de a indus n eroare pe aparatori 2.12. Zilele de 24 si 25 Decembrie 1989 n aceste zile unitatile militare si-au continuat misiunile de paza la obiectivele repartizate din oras La comanda Diviziei mecanizate a fost numit gl. mr. Gheorghe Popescu, adus din cadrele de rezerva. Ca urmare a actiunilor provocate de diversionisti, s-au introdus n dispozitiv noi forte si s-au format echipe de ofiteri cercetasi pentru a stabilii locul si modul de actiune al acestora. Sediul noului Comitet Judetean FSN al carui prim-secretar era Radu Balan, se mutase la tipografie. La ora 10.00 un nou detasament de militari compusi din 200 de militari si 6 T.A.B.-uri, au intrat n dispozitiv pentru apararea Uzinei de apa si cu acest prilej a avut loc un schimb de focuri cu elemente diversioniste, dar nu s-au nregistrat victime. Situatia n garnizoana Timisoara s-a mentinut tensionata datorita elementelor diversioniste, fapt pentru care paza orasului a fost ntarita cu noi efective de militari si garzi patriotice.
931

Pe parcursul acestei zile persoane necunoscute au executat trageri, ranind militarii ce asigurau paza unor obiective civile sau militare. Pe timpul noptii, la ora 01.30 a fost mpuscat n cap un militar care a decedat si alti doi au fost raniti. 2.13. Ziua de 26 Decembrie 1989 ncepnd cu ziua de 26 decembrie s-a nregistrat o scadere a actiunilor diversioniste n oras. Dispozitivele de aparare ale obiectivelor au ramas aceleasi ca-n ziua precedenta, cu unele mici schimbari la aeroportul Giarmata. Pe timpul noptii s-a ripostat cu foc asupra diversionistilor ce trageau n militarii din cazarmile din Giroc. 2.14. Zilele de 27-31 Decembrie 1989 n zilele de 27 -31 decembrie 1989 situatia n municipiu a devenit calma. n paralel revolutionarii au continuat actiunea de formare si organizare a noilor organe ale puterii locale. Unitatile militare din dispozitiv si-au continuat activitatea de paza si aparare a obiectivelor ncredintate. n ziua de 28 decembrie ora 16.00, detasamentele de militari sosite de la Buzias, au primit ordin sa se napoieze n garnizoana de resedinta. Trebuie subliniat faptul ca n perioada 22-31 decembrie 1989, unitatile militare din garnizoana Timisoara au actionat organizat, prompt si ferm mpotriva elementelor diversioniste.
932

Diversiunea interna, radio-electronica si agresiunea psihologica la Timisoara a purtat amprenta situarii orasului la granita de vest a tarii. Urmarile lor au dus la destabilizarea situatiei si crearea unei atmosfere de haos si incertitudine. Influenta mass-mediei n starea de haos si confuzie care se crease, zvonurile si informatiile false, patrunse prin diferite canale, au creat deseori deruta n rndurile oamenilor si au ntretinut o permanenta stare de nesiguranta si teama. Actiunea elementelor diversioniste a fost mai redusa la Timisoara dect n alte garnizoane din tara precum Cluj, Sibiu si alte orase. 2.15. Epilog Din datele Parchetului Militar rezulta: n cadrul actiunilor de reprimare a demonstrantilor din Banat, n perioada 16-22 decembrie 1989 au rezultat: 76 de morti din care 73 din Timisoara, 2 n Lugoj si unul n Caransebes; 313 raniti, din care 296 n Timisoara, 2 n Lugoj si 15 n Caransebes. Numarul cel mai mare de victime s-a nregistrat n seara zilei de 17 decembrie 1989 si n noaptea de 17/18 decembrie, cnd au fost 65 de morti (63 mpuscati - 2 cu alte leziuni) si 267 raniti, din care 224 mpuscati si 43 cu alte leziuni. n ziua de 18 decembrie 1989 au fost mpuscate 21 de persoane, din care au fost 6 morti si 15 raniti. n ziua de 19 decembrie 1989 au fost mpuscate 10 persoane din care 2 morti si 8 raniti, iar n zilele de 20 si 21 decembrie au fost numai 6 raniti prin mpuscare. Numarul mare de morti a dus la neefectuarea autopsiilor si cu aprobarea procurorului general adjunct Diaconescu Gheorghe, a procurorului sef de judet Tilinca
933

Laurean, medicii legisti au ntocmit doar rapoarte de examinare a cadavrelor Pentru a ascunde efectul tragic al uzului de arma, o parte din cadavre au fost incinerate la crematoriul Cenusa din Bucuresti, asa dupa cum am mai aratat. Att mortii ct si ranitii au prezentat n majoritate plagi mpuscate si numai o mica parte au avut plagi de alta natura. n perioada 16-22 decembrie au fost raniti 12 militari. Morti din partea militarilor s-au nregistrat doar dupa 22 decembrie 1989: 8 morti (dintre care un maistru militar si 7 militari n termen) si 40 raniti (dintre care 10 ofiteri, 11 subofiteri si 19 militari). De asemenea, n aceasta perioada s-au produs si un numar mare de arestari. n ceea ce priveste numarul lor, pna la data de 22 decembrie 1989 au fost retinute 978 persoane, din care majoritatea au fost depuse n penitenciare: 944, iar restul n arestul M.I. - 23 si al M.Ap.N-ului -1 si ulterior eliberati. Sanctionarea principalilor vinovati Pentru sanctionarea principalilor vinovati de crimele savrsite asupra populatiei din Timisoara, prin rechizitoriul nr. 42/P/1 990 din M29 03 1990 al Parchetului militar Timisoara au fost trimisi n judecata inculpatii: Coman Ioan, fost secretar al CC. al P.C.R. si membru n Comitetul Politic Executiv; Balan Radu, fost primsecretar al Comitetului Judetean Timis al P.C.R.; Matei Mie, fost secretar al C.C. al P.C.R. si Pacoste Cornel, fost viceprim-ministru si membru supleant al Comitetului Politic Executiv, pentru savrsirea infractiunii de genocid.
934

n fapt s-a retinut ca n perioada 17-22 decembrie 1989 inculpatii, constituiti ntr-un comandament la sediul Judetenei de Partid Timis, au continuat ntreaga activitate de reprimare violenta a manifestantilor, dnd ordine tuturor fortelor armate. Parchetul militar Timisoara a dispus trimiterea n judecata, n stare de arest preventiv, a inculpatilor: gl. (r) Macri Emil - fost sef al Directiei a II-a din Departamentul Securitatii statului, col. (r) Popescu Ion, fost inspector sef al I.J.Timis al M.I., col. (r) Sima Traian, fost sef Securitate Timis, col. (r) Teodorescu Filip si col. (r) Anastasiu Gabriel, fosti loctiitori de sef de directie la DSS, col. (r) Deheleanu Ion, fost sef al militiei jud. Timis, col. (r) Ghircoias Nicolae, fost sef al Institutului de tehnica.criminalistica din I.G.M., lt. col. (r) Atodiroaie Gheorghe si mr. (r) Radu Tinu, fosti loctiitori ai sefului securitatii Timis si lt. col. (r) Corpodeanu Ion, adjunctul militiei Timis, toti pentru savrsirea actiunii de complicitate la genocid. Prin acelasi rechizitor s-a mai dispus trimiterea n judecata n stare de arest preventiv, a 9 ofiteri de militie si 2 civili, pentru savrsirea infractiunii de favorizare la genocid. Fata de gl. Nuta Constantin, gl. Mihalea Velicu si col. Moraru Petre, fosti efi si respectiv loctiitor la Inspectoratul General al Militiei, s-a dispus ncetarea urmaririi penale deoarece a intervenit decesul acestora. n fapt, s-a retinut ca n perioada 17-22 decembrie 1989, gl. Nuta, Mihalea si Macri, ajutati de ceilalti ofiteri din I.G.M. si D.S.S. si de conducerile militiei si securitatii Timis, au organizat activitatea de reprimare violenta a demonstrantilor, dnd ordine n acest sens fortelor subordonate. Cauzele au fost reunite la Curtea Suprema de Justitie, sectia militara, unde, la solicitarea procurorului s-a schimbat ncadrarea juridica din genocid n omor deosebit de grav. Prin sentinta nr. 6/9.12.1991 sectia militara i-a condamnat pe inculpatii Coman Ion, Balan Radu, Pacoste Cornel, Popescu
935

Ion, Deheleanu Ion, Sima Traian, Corcodeanu Ion, la pedepse rezultate ntre 19 si 25 de ani nchisoare, pentru savrsirea infractiunilor de omor deosebit de grav si tentativa la aceasta infractiune. A mai fost condamnat la o pedeapsa rezultata de 15 ani nchisoare mr. (r) de militie Verveca Iosif, pentru savrsirea infractiunii de omor si tentativa la omor deosebit de grav, constnd n aceea ca n 18.12.1989 pe Calea Girocului din Timisoara a deschis foc mpotriva unui grup de tineri din care l-a mpuscat mortal pe unul. Prin aceeasi sentinta s-a dispus ncetarea urmaririi penale fata de 9 fosti ofiteri de militie si doi civili, pentru infractiunea de favorizare a infractorului, deoarece fapta a fost amnistiata. Fata de gl. (r) Macri Emil, s-a dispus, de asemenea, ncetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia. S-a dispus achitarea inculpatilor Teodorecu Filip, Anastasiu Gabriel, Bucur Viorel, Atodiroaie Gheorghe, Radu Tinu si Matei llie, considerndu-se ca faptele comise de acestia nu ntrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni. Cauza se afla n recurs la Curtea Suprema de Justitie. S-a introdus recurs si de Sectia Parchetelor Militare. Prin rechizitoriul nr. 73/P/1990 din 05.06.1994, Sectia Parchetelor Militare a dispus trimiterea n judecata n stare de libertate a inculpatilor gl. mr.(r) Rotariu Constantin, lt. col. Paun Ioan si cpt. Gheorghe Constantin, toti din U.M. 01942 Timisoara (inculpatii au fost arestati preventiv de procuror n faza urmaririi penale, dar instanta de judecata a dispus punerea lor n libertate). Pentru savrsirea infractiunii de omor deosebit de grav si instigare la acesta s-a retinut ca la 17.12.1989, inculpatii, n calitate de
936

comandant si respectiv cadre la U.M. 01942 a ordonat deschiderea focului asupra manifestantilor aflati pe Calea Lipovei, producndu-se decesul a 6 persoane si ranirea altor 28. La data de 17.10.1994, prin sentinta penala nr.147, Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti a dispus achitarea inculpatilor, hotarre mpotriva careia Parchetul Militar a declarat apel. n prezent, majoritatea celor condamnati sunt liberi. Gl. Gusa Stefan a fost numit ulterior comandantul unei armate si a decedat n anul 1994. 2.16. Concluzii Miscarea revolutionara din Decembrie 1989 si are nceputul n orasul Timisoara, unde masele populare, stimulate de conjunctura internationala favorabila, de dezintegrarea comunismului n Europa si ajunse la capatul rabdarii datorita mizeriei n care traiau, s-au ridicat cu curaj mpotriva asupririi dictatoriale si cu pretul vietii lor au purces la nlaturarea regimului comunist si cucerirea drepturilor lor la o viata mai buna. Semnalul revolutiei a fost auzit n toata tara si peste tot oamenii siau luat soarta n propriile mini, participnd la actul revolutionar. S-a adeverit astfel lozinca lansata de revolutionarii timisoreni, n zilele fierbinti ale luptei pentru libertate: Azi n Timisoara, mine n toata tara!. Prin jertfa de snge pe care locuitorii orasului Timisoara au adus-o pentru cucerirea libertatii si instaurarea democratiei n tara noastra a fost posibila pentru dezintegrarea comunismului si ea va ramne pentru totdeauna n memoria poporului romn.
937

La Timisoara au cazut multi eroi n lupta lor pentru libertate si se pune ntrebarea: Cine a tras n populatia Timisoarei pna la 22/12.1989? Iata raspunsul la aceasta ntrebare ce rezulta din modul de desfasurare al evenimentelor. La Timisoara au tras n demonstranti buna parte din cei ce au posedat armament si munitie. n primul rnd organele Ministerului de Interne si cele ale ordinii publice (securisti n civili, trupe de securitate, trupe de graniceri, forte de militie), activisti de partid narmati, ulterior forte ale Ministerului Apararii nationale si chiar G.P., precum si alte persoane narmate (profesionisti n mnuirea armelor). Dar un lucru trebuie retinut si l consider relevant: fortele armate nu au executat foc comandat n plin, n manifestanti. Daca ar fi facut-o atunci s-ar fi realizat prognozarea mass-mediei internationale dar si interne, a celor peste 60.000 de morti, iar n tara s-ar fi declansat cu siguranta un sngeros razboi civil. n aceasta succinta expunere pe care am facut-o asupra evenimentelor petrecute n decembrie 1989 n orasul Timisoara, am ilustrat numai principalele activitati desfasurate, att de revolutionari, ct si de fortele de ordine ale Ministerului de Interne, Securitate si Ministerului Apararii Nationale, precum si a altor forte n cadrul revolutiei din acest oras. Dar tinem sa mentionam ca n documentatia strnsa de noi n cadrul investigatiilor efectuate, exista un mare numar de documente: acte, marturii, declaratii, n mare masura nregistrate pe casete video si audio, ce constituie un bogat si interesant material pentru studiul, a celor care vor dori sa aprofundeze mai n amanunt cauzele si modul de desfasurare al revolutiei din Timisoara si care le stau la dispozitie.
938

Anexa nr. 1 Proclamatia Frontului Democratic Romn la Timisoara Din nsarcinarile Comitetului de Actiune al Frontului Democratic Romn, dam citire urmatoarei proclamatii: I. Frontul Democratic Romn este o organizatie politica constituita la Timisoara pentru a realiza un dialog cu Guvernul Romn n scopul democratizarii tarii. Frontul Democratic Romn conditioneaza nceperea acestui dialog cu demisionarea tiranului Ceausescu. II. Propunem Guvernului Romniei ca baza de discutii urmatoarele revendicari: 1. Organizarea de alegeri libere; 2. Libertatea cuvntului, presei, radioului si televiziunii; 3. Deschiderea imediata a granitelor de stat; 4. Integrarea Romniei n rndul statelor care i garanteaza si respecta drepturile fundamentale ale omului; 5. Eliberarea nentrziata a tuturor detinutilor si dizidentilor politici din Romnia; 6. Revitalizarea economiei nationale; 7. Reforma nvatamntului n spirit democratic; 8. Dreptul de a manifesta liber; 9. Libertatea reala a cultelor religioase; 10. mbunatatirea asistentei medicale si a alimentatiei publice. III. Referitor la evenimentele din Timisoara: - Cerem cu fermitate sa fie trasi la raspundere cei care au dat ordin sa se traga n popor; - Cerem restituirea decedatilor pentru a fi ngropati dupa datina, cu doliu national; - Cerem eliberarea imediata a tuturor celor arestati n urma manifestatiilor;
939

- Cerem autoritatilor recunoasterea oficiala a Comitetului de Actiune a Frontului Democratic Romn nfiintat la Timisoara. Multumim tuturor celor care s-au ridicat mpotriva tiraniei precum si colectivului Teatrului National din Timisoara pentru sprijinul acordat. Continutul acestei proclamatii a fost mbunatatit cu idei noi si cu clarificarea unora deja existente. Timisoara 20 decembrie 1989

940

Anexa nr. 2 Rezolutia finala a Adunarii populare din Timisoara relativa la instituirea adevaratei democratii si libertati din Romnia I. Adunarea populara a tuturor locuitorilor din Banat si din alte parti ale tarii, adunati ntre 15 si 22 decembrie 1989 la Timisoara, cer instituirea adevaratei democratii si libertati pe ntreg cuprinsul tarii. II. n legatura cu aceasta, Adunarea populara de la Timisoara HOT A R AS TE: 1. Demiterea din toate functiile de partid si de stat a lui Nicolae Ceausescu si al sotiei acestuia, precum si a tuturor membrilor lor de familie si tragerea lor la raspundere n cadrul unui proces judecat de o instanta competenta, conform procedurii prevazute de lege; 2. Tragerea la raspundere n cadrul unor procese judecate de catre instantele competente si conform procedurii prevazute de lege a persoanelor care au dat dispozitia si au executat ordinele de executare a populatiei civile, ca si a celor care se fac vinovati de executarea militarilor care au refuzat executarea ordinelor de tragere n populatia civila, n timpul si din cauza demonstratiilor pentru democratizarea tarii si nlaturarea dictatorului Nicolae Ceausescu si a clanului sau; 3. Identificarea tuturor celor disparuti precum si a cadavrelor celor ucisi n mod criminal, n timpul demonstratiilor din perioada dictaturii clanului Ceausescu si nmormntarea martirilor eroi, iar apoi ridicarea unor monumente n cinstea lor n orasele n care acestia au cazut, prin folosirea materialului rezultat din statuile si alte obiecte care i nfatiseaza pe cei doi dictatori;
941

4. Eliberarea si reabilitarea tuturor detinutilor si dizidentilor politici, care n mod ndreptatit si-au exprimat dezacordul fata de politica dictatoriala a lui Nicolae Ceausescu. 5. Instituirea unui Guvern provizoriu si preluarea provizorie a conducerilor locale de stat de catre cei mai competenti cetateniei patriei; 6.Organizarea de alegeri libere si democratice la toate nivelele si desemnarea organelor de conducere pe criteriul competentei si integritatii morale; 7. nfaptuirea desavrsita a unui regim adevarat democratic n toate domeniile vietii publice si alegerea libera de catre popor a sistemului si liniei politice si economice a tarii, care sa garanteze drepturile si libertatile cetatenesti consfintite n Constitutia si legile tarii, ca si n conventiile si actele internationale, n scopul cresterii bunastarii materiale si spirituale a poporului nostru si a ntaririi puterii economice a patriei; 8. Separarea activitatii politice de activitatea de stat; 9. Abrogarea tuturor legilor si celorlalte acte normative cu continut antidemocratic si care nu sunt n interesul maselor populare si revizuirea ntregului sistem legislativ, n scopul democratizarii si liberalizarii tarii; 10. Restabilirea legaturilor diplomatice cu toate statele care au suspendat sau ntrerupt aceste relatii cu tara noastra, datorita dictatorului Nicolae Ceausescu si dezvoltarea n continuare a relatiilor de prietenie si colaborare cu toate statele lumii, cu respectarea normelor si principiilor dreptului international. III. Adunarea populara din Timisoara saluta cu entuziasm patriotic ntreaga populatie a tarii, care participa la desavrsirea democratizarii si liberalizarii tarii, prin demonstratii pasnice cu caracter patriotic si, n acelasi timp, pe cetatenii patriei, care pna n acest moment au contribuit cu faptele lor de curaj la nlaturarea
942

dictaturii si ndeamna ntregul popor la continuarea demonstratiilor pasnice pna la ndeplinirea tuturor obiectivelor si a hotarrilor adoptate n aceasta revolutie. 2.17. Observatiile la capitolul Timisoara, facute de senatorul Hosszu Zoltan 1. Vitrinele magazinelor au fost sparte n ziua de 17 decembrie 1989 de catre provocatori (agenti) apartinnd securitatii, cu scopul de a compromite demonstrantii, de a dovedi caracterul huliganic si infractional al miscarii si a crea motiv de nabusire violenta, cruda si nemiloasa a ei. 2. Armata are tot atta vina n reprimarea sngeroasa a Revolutiei ca si celelalte forte de ordine. Nu corespunde adevarului ca militarii au tras doar focuri de avertisment. n unele locuri si momente au tras si ei din plin n manifestanti. 3. Nu corespunde adevarului ca manifestantii au atacat coloane de militari n deplasare ori garnizoanele militare. Manifestantii au fost nenarmati si neorganizati, iar actiunii lor s-a raspuns cu gloante. Rezultatul: 65 morti si 260 raniti din partea populatiei civile si doar 8 raniti din partea militarilor. 4. Generalul Gusa a ordonat retragerea armatei n cazarmi nu ca un semn de solidaritate cu manifestantii, ci din motive tactice: trupele erau din ce n ce mai greu de stapnit, mai greu de comandat; a aparut pericolul capturarii unor arme de la soldati de catre revolutionari; se ndreptau deja spre Timisoara garniturile de tren cu garzile patriotice din Oltenia, narmate cu bte, carora trebuia lasat cmp de actiune.
943

5. Cei care au tras n Timisoara dupa 22 decembrie 1989 erau tot dintre cei care au tras si nainte: oameni acoperiti ai securitatii, profesionisti n actele de diversiune din trupele specializate ale armatei (care au provocat si acel razboi radio-electronic) activisti de partid ori comandanti de garzi zelosi, cu scopul de a produce panica, a provoca armata (care a si facut risipa de munitie) si a semana psihoza terorii n rndul populatiei. 3. OPINII SEPARATE PRIVIND FENOMENUL TERORIST N REVOLUTIA DIN DECEMBRIE 1989 Senator Valentin Gabrielescu Nu ne propunem sa definim aici fenomenul din punct de vedere etimologic. Cert este ca aceasta activitate trebuie conceputa si nteleasa ca un sumum de metode si mijloace prin care se ncearca inducerea n eroare a unui potential adversar urmarindu-se fie distragerea atentiei acestuia, fie chiar captarea vointei spre a l canaliza catre un alt obiectiv dect cel real. n aceasta maniera, prin metode si mijloace deosebit de subtile, adversarul poate fi capacitat fara sa realizeze acest lucru si directionat spre un drum gresit. El poate deveni, asadar, cooperant cu inamicul, fara sa realizeze acest lucru, considernd n mod gresit, ca n realitate lupta mpotriva lui. Este una din ratiunile de a fi ale diversiunii, parte integranta a razboiului psihologic. nfaptuirea ei reclama metode si mijloace adecvate, ca si existenta unui organism creat si instruit pentru nfaptuirea acestor deziderate. Marea majoritate a conflictelor care s-au creat, ca si confuziile pricinuite, au pornit de la o anumita stare de spirit. Aceasta stare de spirit are si ea, la rndul ei, mai multe explicatii: ea constituie n primul rnd expresia unei manifestari reactionale prilejuite de
944

evenimentele care s-au soldat cu fuga lui Ceausescu si caderea regimului acestuia. Se sconta, asadar, pe o reactie din partea acestuia, presupunndu-se ca are n rezerva fore mai mult sau mai puin oculte care vor reactiona pentru a-l readuce la putere. Acest proces anticipativ, de altfel firesc, justifica modul n care s-a ajuns la prefigurarea imaginii unui adversar ipotetic. Pe de alta parte nsa, starea de spirit care a amorsat multe dintre evenimentele la care ne vom referi, a pornit si de la multe actiuni certe, cu caracter de dezinformare, care s-au desfasurat pe timpul revolutiei si care au vizat att marea masa a populatiei ct si cu precadere Ministerul Apararii Nationale. nca din stadiul initial diversiunea a nceput sa se manifeste. Pe cai oculte, subtile si diversificate, se continua si n momentul de fata, ncercndu-se acreditarea ideii ca revolutia romna nu s-a constituit ca o expresie a revoltei populare pe fondul neajunsurilor si nemplinirilor aflate la apogeu, ea fiind prezentata ca rezultat al altor influente, n marea lor majoritate din afara. Se modifica, asadar, datele problemei, prezentndu-se conjunctura internationala si acordurile la care s-a ajuns drept o cauza preponderenta a revolutiei romne. Aceasta era teza nfatisata n momentele dinaintea caderii dictaturii, de catre Ceausescu, care proclamase faptul ca se afla n pericol integritatea teritoriala a patriei, suveranitatea si independenta tarii, datorita interventiei agenturilor straine, care urmaresc cu tot dinadinsul sa abata poporul romn de pe calea cuceririlor ornduirii socialiste, sa-l opreasca din drumul pe care se angajase catre un viitor luminos. Ar mai ramne sa ne ntrebam de ce nu ne-au atacat ulterior aceste agenturi asa cum ne asigurase Ceauseascu cu multa fermitate si osrdie n repetatele lui luari de
945

cuvnt. Ramne sa ne ntrebam de ce daca aceasta a fost ntelegerea nu s-a realizat n fapt acele interventii straine, care urmareau cu tot dinadinsul sa atenteze la integritatea teritoriala a patriei, la suveranitatea si independenta tarii? n mod evident, la un examen minutios aceste asertiuni au un vadit caracter teoretic, ele fiind create anume n acele momente pentru a legitima interventia armata mpotriva poporului romn. Analiza fenomenelor constatate n timpul reprimarii demonstratiilor, ndreptateste concluzia existentei, n aceasta faza, a unor activitati diversioniste prin care se tindea n mod cert, la nabusirea revoltei populare. Primul aspect a constat n ruperea comunicatiilor dintre Timisoara si restul tarii, spre a nu se cunoaste ce se ntmpla acolo. n momentul n care fenomenul a aparut evident, n repetate luari de atitudine ale conducerii superioare de partid si de stat, poporul a fost ndemnat la lupta contra celor vnduti influentelor straine si a celor provocati de catre acestia, care la rndul lor provocau tulburari. Trebuiau sa lupte pentru pastrarea valorilor supreme ale societatii socialiste multilateral dezvoltate, astfel cum era conceputa ea de catre Nicolae Ceausescu nca din momentul cuvntarii sale la semicentenarul partidului comunist romn. Sunt edificatoare n acest sens cteva citate din stenograma Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist Romn din ziua de 17.12.1989, ocazie cu care Nicolae Ceausescu ne nfatiseaza urmatoarea atitudine: ... Aceasta a fost un pretext deoarece incidentele grave de la Timisoara au fost organizate si declansate de cercuri revansarde, revizioniste si de agenti att din rasarit ct si
946

din apus. Scopul acestora a fost destabilizarea situatiei din Romnia, de a actiona n directia lichidarii independentei si integritatii teritoriale a Romniei. Aceste elemente au atacat sediul Comitetului Judetean de Partid, au lovit pe cei care erau nsarcinati cu paza, au spart geamuri si au dat foc. Organele noastre de ordine nu au ripostat pentru a pune ordine asa cum se cerea ... Dictatorul a dezinformat ntreaga tara si n special organele de ordine si mai ales armata. Proclamarea starii de necesitate si apoi transmiterea indicativului Radu cel Frumos a pus armata pe picior de razboi. n prima faz, la Timisoara ntre 16-18.12.1989, ofiterii si soldatii aveau convingerea ca lupta mpotriva unor straini infiltrati si ca urmeaza o invazie maghiara. S-a dovedit apoi ca nici unul din mortii, ranitii si arestatii de la Timisoara nu au fost cetateni straini si nici nu s-a produs vreo invazie straina. Din numeroase rapoarte a rezultat un fenomen foarte curios si anume ca la adapostul salvelor de avertizare, executate de catre unitati, unele elemente infiltrate n diferite locuri si chiar printre demonstranti, actionau individual ucignd sau ranind dintre acestia. Dovezi nu avem. Se creeaza impresia ca aceste elemente actionau n virtutea unui plan dinainte stabilit. Aceasta reactie poate, si chiar a fost interpretata ntr-un dublu sens .Pe de o parte se putea presupune ca elementele acestea ostile cauta sa amorseze conflictul spre a-l spori n dimensiuni si a declansa o revolta generala. Pe de alta parte, se poate presupune cu mai mult temei ca aceste manifestari urmareau sa provoace panica n rndul populatiei, oblignd-o sa se disperseze.
947

Un element de natura a permite construirea unui rationament corect are n vedere faptul ca cel putin o parte dintre cadavrele celor ce au cazut victime n timpul reprimarii demonstratiei n Timisoara au fost ascunse, transportate n secret si ulterior incinerate n Bucuresti. Asadar, argumentul n conformitate cu care aceste elemente profesioniste, ar fi actionat n acest mod n scopul extinderii revoltei nu poate fi sustinut cta vreme s-a ncercat stergerea identitatii victimelor care au fost facute sa dispara fizic. Apare, asadar, mai mult dect evident scopul n care actionau elementele la care ne-am referit, ca si faptul ca practic activitatea lor era constientizata la vrf. Acesta este un prim aspect. Un al doilea aspect, care rezulta de altfel si din documentul ntocmit de catre Ministerul Apararii Nationale, precum si din Raportul SRI se refera la faptul ca pe fondul actiunilor de lupta s-au produs si actiuni de provocare la adresa armatei. Acestea ar conduce la ipoteza unei pregatiri prealabile si profesioniste deoarece sunt concretizate n urmatoarele actiuni: - Ruperea antenelor statiilor radio de pe tehnica de lupta; - Blocarea rotilor motrice si de ntindere ale tancurilor cu fier beton cu diametru de 30 mm, confectionat n forma de U, ce nu puteau fi pregatit la fata locului; - Folosirea de catre unele persoane, a unor chei speciale de deschidere a rezervoarelor suplimentare de motorina si incendierea carburantului; - Folosirea sticlelor incendiare (care de asemenea necesita o pregatire speciala). n fine, se mai mentioneaza si faptul ca n multe declaratii date de militari n termen si de unii ofiteri apare o secventa care se repeta, si n cadrul careia, din rndurile demonstrantilor se aruncau
948

catre militari cu bile de rulmenti, obiecte care, de asemenea, presupun premeditarea si pregatirea speciala. n raportul si documentarul amintit nu se desprinde concluzia apartenentei acestor elemente. Ea ni se sugereaza nsa, pentru ca mai nainte sunt semnalate cresterea substantiala a numarului de turisti sovietici si a unor autoturisme (de la o medie de 80 la peste 1000 de masini pe zi), dupa cum se fac unele referiri la faptul ca exista marturii privind executarea focului din diverse autoturisme de tip Aro, Dacia si Lada. Asa fiind, existenta acestor elemente care actionau ntr-un stil profesional, poate fi ipotetic stramutata pe seama unor forte din afara. Lucrurile ntr-adevar ar putea fi analizate din aceasta perspectiva, dar n ipoteza data nu ntelegem cum au reusit aceste forte din afara sa contacteze organele de ordine apartinnd Ministerului de Interne n vederea adunarii celor 40 de morti ascunderea acestora si transportarii lor la Bucuresti, unde cadavrele au fost incinerate la Crematoriul Cenusa. Asa fiind, provocarile la adresa armatei care s-au produs n municipiul Timisoara pot fi privite dintr-o alta perspectiva, acestea putnd avea un dublu rol: sa convinga armata ca se afla n fata unei agresiuni executata de elemente ostile, ce urmaresc alte scopuri dect cele clamate de catre demonstranti, pe de alta parte sa determine armata, pe fondul panicii sau al enervarii sa riposteze si prin dispersarea manifestantilor sa se ajunga la nabusirea revolutiei. Ct priveste teza agresiunii externe, la care ne-am mai referit, am vazut, de altfel, ct de amenintatoare se prefigura la orizont aceasta agresiune n conditiile n care s-au luat masuri pentru trimiterea la Timisoara a unor garzi patriotice narmate cu bte. Este greu de presupus ca acestea sa-si fi propus sa respinga un eventual agresor extern narmat, ori sa reactioneze n contra unei invazii.
949

Din aceeasi perspectiva pot fi abordate si fenomenele legate de spargerea vitrinelor si incendierea unor spatii comerciale sau de alta natura. Ele nu urmareau amplificarea revoltei ci compromiterea acesteia, care urma a fi nfatisata ca rezultat al actiunii unor elemente destabilizatoare, vndute sau provenind din rndul agentilor straini. n aceasta privinta fiind chestionat fostul ministru de interne Tudor Postelnicu, avea sa recunoasca ca avea stiinta despre aceste elemente care efectuau activitati n genul celor semnalate (spargeri de vitrine etc.) n virtutea scopului la care ne-am referit deja. De altfel conceptia n legatura cu revolta din Timisoara si cu actiunile elementelor la care ne-am referit rezulta clar din luarea de atitudine a lui Nicolae Ceausescu astfel cum este consemnat n stenograma teleconferintei din 17.12.1989: Pe primul plan trebuie sa stea productia si nici o ncercare de a dezorganiza productia nu trebuie admisa, sau de a sabota activitatea de productie - nici n industrie, nici n toate domeniile -, sa se asigure buna aprovizionare cu tot ce este necesar, dar cu o atitudine ferma daca se gasesc elemente care ncearca sa provoace dezordinea. Ca nu trebuie sa credem ca noi suntem ocoliti si nu exista si la noi anumite elemente care s-au pus n serviciul diferitelor servicii straine; care actioneaza pentru un dolar sau pentru o rubla mpotriva propriului popor, mpotriva independentei tarii! Trebuie sa demascam fara crutare si sa spunem clar ca este necesara o unitate si o pozitie ferma mpotriva oricaror ncercari de a lovi n programul de dezvoltare, n cuceririle revolutionare, n integritatea si independenta tarii. Va rog sa se ia masuri ferme, sa se prelucreze foarte serios n toate domeniile de activitate! n realitate, Ceausescu, ca si organele de represiune, cunosteau foarte bine cine sunt aceste elemente destabilizatoare. Ele apartineau categoriei muncitorilor cinstiti asa cum i placea
950

lui Ceausescu sa-i denumeasca n cuvintele sale. Dovada n acest sens sta n faptul ca n listele ntocmite zilnic n legatura cu cei arestati din rndul demonstrantilor, nu apar nici cei ce au spart vitrinele (nempiedicati de catre nimeni) si nici reprezentanti ai agenturilor straine. Aceste liste care se ntocmeau pentru a raporta zilnic conducerii de partid si de stat, contin dincolo de numarul celor arestati si o repartitie a acestora pe criterii de vrsta, profesii, apartenenta politica etc. Acest esantion este mai mult dect reprezentativ si el permite ca printr-un model matematic, pe baza unui criteriu al reprezentativitatii sa avem o imagine de ansamblu a celor care n realitate au fost demonstrantii din Timisoara. n ce priveste fenomenul tragerilor izolate executate asupra demonstrantilor, uneori chiar din interiorul lor, la adapostul salvelor de avertisment, acesta nu este un fenomen izolat. l regasim nu numai la Timisoara, dar si la Tg. Mures, la Cluj, sau la Bucuresti. n municipiul Tg. Mures, n timp ce cadre ale armatei, militari n termen, aflati pe cteva transportoare blindate au executat rafale de avertizare, o femeie aflata ntre demonstranti este mpuscata si ranita n acelasi timp cu un element de munitie atipic, provenita dintr-o arma de vnatoare trasa de la distanta. n municipiul Cluj, cpt. Carp Dandu comandantul controversatului dispozitiv, care a deschis focul, este mpuscat la rndul lui n calci, cu toate ca soldatii pe care i comanda se aflau dispusi lateral de acesta. Acelasi fenomen l ntlnim si n Bucuresti. Dincolo de constatarile si concluziile rezultate pe parcursul anchetelor efectuate, nca din stadiul initial, printr-un raport al medicilor din Spitalul Coltea, se semnaleaza faptul ca teroristii sunt infiltrati printre demonstranti, mpuscndu-i pe acestia n timp ce dispozitivele din fata lor executau rafale de avertisment. Aceste
951

afirmatii nu au rolul de a absolvi eventuala raspundere a dispozitivelor din care, n mod cert, s-a tras asupra demonstrantilor. Ele urmaresc n acelasi timp, sa demonstreze aceasta entitate certa, aceste manifestari reactionale care tin de domeniul diversiunii. Diversiunea, parte componenta a sistemului totalitar, si propunea sa mistifice adevarul cu tot dinadinsul, sa creeze o alta imagine si sa asigure, n final, posibilitatea vinovatilor de a scapa de raspundere caci acestia puteau arata usor cu degetul ntr-o alta directie. Aceasta actiune care apare drept o parte dintr-un plan prestabilit s-a desfasurat si n noaptea de 21/22.12.1989 la Bucuresti. Daca este certa gasirea unei genti de tip diplomat cu pistol Stecikin n interior, ce prezenta urme de tragere, putem constata ca n marea majoritate a situatiilor, acesti tragatori individuali nu au fost remarcati de catre marea masa a demonstrantilor. Este evident ca nu putem pune uciderea oamenilor iesiti n strada pe seama activitatii unor factori destabilizatori sau a unei conspiratii. Aceasta dintr-un considerent foarte simplu si anume, pentru ca, n dimineata zilei de 22.12.1989, pna sa se lumineze de ziua, dupa cum a rezultat din verificarile ntreprinse, un reprezentant al M.I. a ncercat sa faca pierduta identitatea celor ucisi n noaptea de 21/22.1 2.1989 n Bucuresti si transportati la Institutul Medicolegal, carora le-a luat pur si simplu buletinele de identitate. n prezent, acest lucru care este demonstrat trebuie interpretat conjugat cu o luare de atitudine a lui Nicolae Ceausescu, care si n ultimele clipe ncerca sa mistifice realitatea repet nca o data nu exista dect o singura cale, lupta hotarta, nfrngerea fortelor reactionare a agenturilor straine. Trebuie sa lamurim oamenii care au fost nselati si sunt nselati sa nu confundam oamenii care sunt nselati cu gruparile si agenturile straine, dar sa vorbim deschis si sa izolam aceste grupari care trebuie sa fie demascate cu toata fermitatea.
952

Referindu-se la manifestatia din Piata Universitatii, tot Nicolae Ceausescu, si dezvaluie intentiile fara rezerve n timpul teleconferintei din 21.12.1989: De fapt, aceasta face ca lucrurile sa se taraganeze, sa nu fie solutionate la timp. Este, n fond, inadmisibil ca de 4, 5 ore sa nu fi fost lichidat grupul acesta de aici de la Universitate, care trebuia de mult lichidat. Exemplul tipic al acestei mentalitati si al ncercarii de a mistifica realitatea cu orice pret, prin manevre diversioniste, (de altfel ndelung exersate pe timpul regimului asa-zis democrat-popular) parvine din continutul stenogramei ultimei sedinte a Comitetului Politic Executiv din 22.12.1989. n urma interventiei lui Ion Radu, i se aduce la cunostinta lui Nicolae Ceausescu ca potrivit informatiilor obtinute de acesta pe soseaua Kisselef a fost atacata, sau probabil a cedat, o unitate militara si s-au dat arme care pot sa narmeze un batalion si trei unitati de foc. Observam aici ct de precisa informatie strecoara Ion Radu respectiv - arme pentru un batalion si trei unitati de foc. n legatura cu aceasta situatie se produc doua reactii care trebuie reproduse ca atare pentru ntelegerea a ceea ce se intentiona. Prima i apartine lui Tudor Postelnicu si cea de a doua lui Nicolae Ceausescu: Fa de ceea ce s-a pus n discutie ridic si eu o problema. Am nteles de ieri ca mpotriva muncitorilor nu se va trage. Avem acum aceasta situatie creata si noi suntem convinsi ca nu muncitorii cinstiti sunt aceia care vor deschide focul, ci lepadaturile si pleava. mpotriva acestora nu trebuie sa fim indiferenti(Tudor Postelnicu). n ntmpinarea acestei idei, cu mult entuziasm, dar si cu viclenia caracteristica a venit imediat Nicolae Ceausescu: Sigur ca nu putem trage n muncitori. Noi suntem reprezentantii muncitorilor si nu putem trage n muncitori, dar sunt si lichele.
953

Daca cineva dezarmeaza armata, atunci armata este obligata sa se apere. Ce rezulta din aceste luari de atitudine? Rezulta posibilitatea, c si n ultimele clipe, cnd situatia se prezinta dea dreptul disperata, Ceausescu sa se agate de putere cu orice pret, ordonnd sa se deschida focul asupra coloanelor n care se aflau muncitori, dar si lichele. Urmeaza sa ne ntrebam cum puteau sa fie departajate, dupa deschiderea focului, cadavrele muncitorilor cinstiti de cele ale lichelelor. Este cel mai tipic mod de nfatisare a realitatii ntr-o maniera diversionista. Aceste afirmatii mai dovedesc ca se putea intentiona strecurarea unor elemente narmate printre demonstranti, acestia la rndul lor, urmnd sa deschida focul, de aceasta data asupra dispozitivelor militare care trebuiau sa interzica accesul catre sediul Comitetului Central. Maniera aceasta de lucru ca si modul de gndire nu sunt de natura sa surprinda, ele fiind caracteristice unor practici ndelung exersate de catre toate sistemele totalitare. Sistemul de aceasta data nu a mai functionat, caci dispozitivele militare care trebuiau sa interzica accesul au scapat de sub control, si n loc sa deschida focul au fraternizat cu demonstrantii. * ** ncepnd cu dupa-amiaza, mai precis cu seara zilei 22.12.1989 diversiunea a cstigat amploare, extinzndu-se progresiv pe diferite cai si capatnd dimensiunile unui adevarat razboi psihologic . n urma fugii lui Nicolae Ceausescu, institutiile fundamentale ale statului totalitar s-au gasit brusc destructurate pna la nivelurile locale. Ministerul de Interne practic a disparut ca institutie (n
954

conditiile arestarii lui Tudor Postelnicu si a prezentei lui Iulian Vlad n cladirea fostului Comitet Central al PCR cu prerogativele limitate). Pentru un moment, efectivele acestuia, debusolate, culpabilizate si n absenta unei comenzi unice, s-au regasit n cea mai mare parte n situatia de a nu sti cum sa reactioneze. Armata la rndul ei, singura institutie care beneficia nca de ncredere n ochii populatiei n acele momente se confrunta ea nsusi prin moartea gl. Milea, cu lipsa unei comenzi unice. Confuzia a fost si mai mult sporita de pseudocomanda televizata, dar cu rezonante considerabile asupra opiniei publice realizate din Studioul 4 al Televiziunii Romne. n plan emotional, fuga cuplului dictatorial era marcata printr-un scurt ragaz de euforie generala, umbrit nsa la putin timp dupa aceea de posibilitatea reversibilitatii cursului evenimentelor. Asadar n bucuria generala a victoriei se insinua treptat teama de o eventuala restauratie cu tot cortegiul de consecinte care se ntrevedeau. Chiar fara voia lor, la inocularea acestui sentiment de frica o contributie nsemnata au avut-o radioul, si mai ales televiziunea, institutii care n jurul orelor 13.00 au fost ocupate de revolutionari, asigurnd n acele momente legatura informativa cu tara, realiznd si contribuind la prima transmisie n direct a unei revolutii. Daca pna spre seara frica fusese alimentata de false temeiuri pe fondul zvonurilor care ncercau sa se amplifice (dirijate sau nu) n jurul orelor 18.50 n Piata Palatului din Bucuresti a nceput sa se traga. Drept consecinta, multimea din piata a intrat n panica, iar momentul transmiterii direct la televiziune si receptionat n ntreaga lume a avut un impact deosebit.
955

Autorii celor cteva rafale de arma automata, ori eventual cei care au simulat zgomotul acestora nu sunt pna n momentul de fata cunoscuti. Armata a ripostat si n acele momente a nceput canonada, transmisa n direct pe postul national de televiziune. Deschiderea focului n Piata Palatului avea sa directioneze sentimentele de frica, conferindu-le un contur si o motivatie, prefigurnd ideea existentei efective a unei forte contrarevolutionare. S-a inaugurat astfel cea mai controversata etapa a Revolutiei romne care a nceput n seara zilei de 22.12.1989 si a durat pna la sfrsitul anului. Reminiscentele acestor controverse le simtim pna si n ziua de azi. Proba existentei unei forte contrarevolutionare, sau cel putin inocularea certitudinii ca ele exista odata ce a nceput sa se traga, avea sa fie urmata asa cum era si firesc de nevoia de identificare a acestuia. n acele momente, gl. Gusa sosit de la Timisoara si marcat de evenimentele n care fusese implicat se afla la sediul fostului Comitet Central. De fapt si de drept, comanda armatei trebuia sa fie luata de gl. Gusa. Chiar daca gl. Gusa si Stanculescu erau amndoi prim-adjuncti ai ministrului apararii nationale, seful M.St.M. avea nu numai dreptul dar si datoria sa ia comanda armatei. Acesta, din ratiuni n parte de nteles, n loc sa ramna n sediul M.Ap.N., unde avea toate conditiile sa-si exercite actul de comanda al armatei, a ramas n noaptea de 22-23.12 pna n dupa amiaza zilei ce a urmat la fostul sediu al Comitetului Central mpreuna cu gl. Vlad Iulian. ntre timp focul s-a extins si a capatat amploare att n Bucuresti, ct si n tara, iar unitatile militare n marea lor majoritate au procedat la alcatuirea unor dispozitive militare caracteristice luptei
956

n conditii de ncercuire. Se poate afirma din perspectiva timpului care a trecut ca att gl. Gusa ct si ceilalti factori cu atributii de comanda ramasi n minister aveau nu numai posibilitatea dar si dreptul si obligatia sa adopte o atitudine agresiva, n loc de a se situa pe pozitii de asteptare. Ar fi trebuit sa dea ordine n consecinta tuturor comandantilor de unitati militare din Bucuresti si din exterior, sa identifice toate punctele de unde s-a tras sau de unde se presupunea ca s-a tras n noaptea de 22/23.12.1989 ca a doua zi n 23.12.1989 cu subunitati de cercetare sa se scotoceasca toate aceste obiective, sa se curete obiectivele si sa fie ocupate. A aparut asadar, din noianul stirilor alarmiste si a zvonurilor care n conditiile date erau usor de crezut, notiunea de forte fidele lui Ceausescu. Cum cea mai mare fidelitate fata de Ceausescu era atribuita fortelor de securitate, pe seama acestora a fost pusa n stadiul initial multimea de atentate la victoria revolutiei, care urmareau reinstalarea clanului Ceausescu. Frica de eventualele consecinte ce capatau dimensiuni incontrolabile n rndul unei parti a populatiei, a fost marita de multe ori, de catre anunturile denaturate vehiculate pe canalele televiziunii, care au contribuit substantial la sporirea panicii. S-a comunicat la un moment dat, n noaptea de 22-23.12.1989 ca la Timisoara forte fidele lui Ceausescu au trecut la contraatac si savrsesc un masacru n masa n rndul populatiei civile. Faptul ca false atentate de genul: atacuri eminente asupra armatei; coloane blindate inamice care forteaza patrunderea n diferite orase; explozia iminenta a reactorului atomic de la Magurele; dinamitarea unor baraje ale lacurilor de acumulare; aruncarea n aer a unor spitale, gradinite sau crese, atacuri asupra unor centre de colectare a sngelui etc., s-au dovedit, ulterior, a fi simple zvonuri,
957

nu au constituit un motiv suficient pentru calmarea starii de spirit, dimpotriva aceste zvonuri care i atribuiau lui Ceausescu ori fortelor fidele acestuia certe intentii revansarde s-au nmultit n proportie geometrica culminnd cu cele care anuntau pentru revelion care va fi al nostru pentru Craciunul care a fost al vostru, n fiecare casa cte un mort pe masa. Dincolo de inerentele productii populare create de starea de spirit existenta, multe din evenimentele ce au urmat au pornit si de la unele actiuni certe care s-au desfasurat att pe timpul revolutiei si au vizat marea masa a populatiei, ct si cu precadere unitati ale M Ap N. precum si unele unitati ale M.I. Astfel, s-au receptionat prin telefon de catre grupa operativa a M.St.M. peste 800 de informatii. Dupa o prima analiza a acestor informatii s-a considerat ca majoritatea dintre acestea erau false. Citam cu titlu exemplificativ: exagerarea numarului teroristilor care atacau sau urmau sa atace anumite obiective; informatii despre existenta si folosirea unor trupe de desant care ar fi decolat cu aeronave straine de pe aerodromuri din Orientul Apropiat si din Nordul Africii, existenta unor teroristi de origine straina care se antrenau n regiunea Brasov; ncercarea de a infecta apa din diferite cartiere ale capitalei sau de a o otravi; asigurarile difuzate prin mijloacele mass-media care garantau rezultatul negativ al analizelor de laborator au fost si ele de natura sa raspndeasca panica; provocarea exploziei reactorului atomic de la Magurele; stiri false despre pregatirea unui atac chimic, care urma sa fie declansat n perioada 25-26.12.1989 prin distrugerea unor depozite cu materiale toxice din capitala; faptul ca sunt minate mai multe edificii din Bucuresti care urmeaza a fi distruse; amenintari cu atacuri de Anul Nou; pregatiri care se fac pentru declansarea unei epidemii, folosindu-se diferiti microbi care ar fi rezultat din cercetarile efectuate n institutiile de specialitate din Bucuresti. Toate aceste stiri false au fost de natura sa creeze o anumita stare
958

de spirit, care la rndul ei si-a gasit expresia n mai multe reactii particulare. n garnizoana Braila, de pilda, atmosfera de teama, deruta si panica n rndul populatiei si al militarilor a fost accentuata printr-o intensa actiune de dezinformare, prin transmiterea n retelele telefonice directe ale comandantilor a unor informatii false alarmante cum ar fi: la nord de Galati a fost debarcat desant din elicoptere; la maternitate gravidele sunt spintecate, copiii sunt otraviti si medicii mpuscati; cineva ncearca sa otraveasca bazinele de apa de la statia de filtrare; aruncarea n aer a sectiilor de producere a oxigenului de la Laminorul s.a. Unele au fost verificate pe loc neconfirmndu-se, altele au necesitat deplasarea unor forte la fata locului, alt prilej de deruta si confuzie, soldate cu pierderi de vieti omenesti. Obiectivele vizate cu precadere au fost Comandamentul diviziei, sediul Consiliului unde se afla proaspatul organ de putere constituit, depozitele de munitie si unitatile militare cu mare putere de foc, n special cele de artilerie. Acestea constituiau coloana vertebrala a sistemului local de organizare si coordonare a ntregii activitati militare, economice si politice, precum si de aparare din zona. Paralizarea lui ar fi dus la un haos de nedescris n aceasta parte a tarii, daca tinem seama numai de faptul, deloc minor ca divizia are unitati subordonate pe raza a cteva judete nvecinate. Din acest motiv nsasi municipiul Braila s-a nscris pe lista prioritatilor actiunii de diversiune, ca de altfel marea majoritate a garnizoanelor importante din tara. Cum n mediile mai bine informate se stia ca securitatea era controlata de armata, mai nti de fapt (la Timisoara nca din seara zilei de 22.12.1989) iar curnd dupa aceea si de drept (caci n data de 24.12.1989 toate unitatile de securitate din tara trecusera n subordinea armatei), treptat s-a renuntat la incriminarea securitatii ca institutie, acuzele fiind trecute mai nti n contul unor grupuri de securisti razletiti de propria institutie. Multe stiri care circulau
959

n zilele acelea si care erau vehiculate cu precadere, prin intermediul Televiziunii au avansat notiunea de terorist'. Se desemnau de regula prin teroristi grupuri de mercenari straini, de regula, arabi, speciali instruiti pentru apararea lui Ceausescu pna la capat, chiar cu pretul vietii. Aceste grupuri au fost invitate sa se predea pna la termen limita, oferindu-li-se n schimb amnistia. Dar cum nici aceste comandouri nu furnizau dovezi palpabile despre existenta lor, (fiind chiar discreditate de ctiva teroristi arabi care s-au dovedit a fi tigani autohtoni aflati ntmplator n zona de foc, ori studenti straini aflati n mod legitim la studii n Romnia si nscrisi n diferite institutii de nvatamnt superior) s-a revenit la notiunea de teroristi pur si simplu, n jurul carora s-a construit o masiva legenda cladita pe spaima, panica si confuzie, care explica multe din ntmplarile tragice ale acelor zile. n momentul de fata la o privire retrospectiva, legenda teroristilor si dezvaluie asa cum deosebit de plastic o zugravea si recentul raport al S.R.I. ingredientele de spectacol ieftin (cimitire, cavouri, catacombe, morti care dispar fara urma, ciungi care trag din toate pozitiile, tatuaje criptice, discrete semne distinctive care s-au dovedit a fi banale sigilii, armament ascuns n coliva, femei blonde care mitraliaza populatia din Dacii de culoare alba, teroriste cu pistolul ascuns n coc, ori falsi calugari sau preoti cu armamentul pe sub sutana etc.). Este tot att de adevarat nsa, ca-n acele momente pe strazile Bucurestiului si ale altor orase se tragea, iar tragerile erau urmate de morti si raniti. La vederea mortilor si ranitilor, ca si pe fondul sonor al rafalelor si chiar salvelor executate cu armament greu, legenda teroristilor, a prins, inoculnd n populatia tarii, si chiar n opinia publica internationala, o stare de emotie colectiva extrem de puternica. Fara teama de a gresi, putem vorbi la noi despre o adevarata
960

psihoza a terorismului. n conditiile de atunci pe fondul socului emotional resimtit si-al anumitor particularitati psiho-somatice, putem vorbi chiar de aparitia unei reactii psihotice de stres, constatata si stabilita ulterior, n timpul anchetelor efectuate att n rndul militarilor ct si al civililor. Pe fondul acestei reactii ce presupune naintea instalarii ei, interventia cumulativa a unor factori adjuvanti, nu n putine situatii au cazut victime oameni nevinovati (cazul cpt. Scriva de la Buzau, cazul cpt. Oglavie din aceeasi localitate, cazul cpt. Giurca Gheorghe de la Iasi, cazul col. Vasiliu de la televiziune etc.). O atare stare de stres n cazul acestor persoane cu multiple motivatii (nesomn, neraspundere la somatii, oboseala, frig, ncordare musculara, nesiguranta profesionala, insuficienta, ambiguitate, neprelucrarea si proasta informare despre teroristi, analogia securist-terorist) s-a transmis multor persoane, militari si civili (prin fenomenul de inductie psiho-patologica), toate actionnd n sensul n care distorsionau realitatea. Practic, aceasta entitate cunoscuta ndeobste sub denumirea reactie psihotica de stres constituie numai aparent o noutate. Reactia ca atare este studiata de psihiatrie, dar fenomenul poate capata o anumita amploare n conditiile n care multimile (o colectivitate ca atare) sunt supuse unei agresiuni emotionale iesita din comun). Aceste stari psihotice pot aparea n conditiile unui risc existential major iminent si manifest, obiectivat ca atare prin receptarea imaginii unor victime si accentuat si alimentat si prin zvonurile care n mod inerent le amplifica n aceste situatii socul emotional.
961

Anumite structuri neurologice nu compenseaza n suficienta masura astfel de situatii si, prin ruperea echilibrului dintre inhibitie si excitatie, la nivelul scoartei, se produc distorsiuni ale interpretarii ce pot capata pe alocuri caracter halucinatoriu. Astfel de reactii sunt cunoscute n cazul unor calamitati, dezastre de mari proportii, razboi, bombardamente la care este supusa populatia civila etc. Nu putini dintre cei care sunt expusi focului pe linia nti a frontului, acuza astfel de reactii pasagere, care, uneori, circumstantial si pe un teren psihic mai labil capata caracter de preponderenta. Fara a intra n detalii pe marginea acestui fenomen trebuie observat ca distorsiunile care se produc n planul perceperii realitatii afecteaza pna la abolire capacitatea unei aprecieri critice, a continutului si consecintelor att a faptelor subiectului ct si a atitudinii persoanelor cu care acesta, circumstantial se afla n contact n acele momente. Este vorba de o afectare sau o abolire, dupa caz, permanenta a capacitatii subiectilor, nteleasa ntr-un cadru mai larg al posibilitatilor de reflectare si constientizare obiectiva a fenomenelor exterioare. Practic, n acest domeniu putem vorbi de un cumul ntre abolirea temporara a luciditatii si, deci, a discernamntului n plan psihic, si eroare de fapt, n incidenta caruia, subiectul se regaseste n mod indubitabil n acele momente. Acest fenomen ar merita un studiu mai amplu, ntruct stari psihotice n genul celor descrise au aparut n repetate situatii ele fiind evidentiate n contextul cercetarilor ntreprinse n legatura cu evenimentele din decembrie 1989. Faptul ca ulterior, subiectul, care acuza o astfel de reactie psihotica intra n remisiune, revenind mai devreme sau mai trziu la realitate, nu este de natura sa modifice datele problemei, n conditiile n care este cert ca n mprejurarile concrete n care a
962

actionat si n momentul respectiv distorsiona evident realitatea. Lasnd la o parte acest fenomen trebuie sa conchidem ca n ntmpinarea diversiunii concretizate n zvonuri anume dirijate a venit amplificnd-o pna la proportii nebanuite, pseudodiversiunea, rezultat al productiilor populare care au facut-o sa sporeasca pna la paroxism. n capcana acestor productiuni, indiferent daca erau bine sau rau intentionate, au cazut nu numai reprezentanti ai populatiei din tara noastra, ci si reporteri a unor cotidiene de rasunet international. Sa ne reamintim ca revista Paris Match a publicat fotografia unei cunoscute avocate a baroului bucurestean care era prezentata drept o agenta secreta a securitatii lui Ceausescu n momentul identificarii ei si al arestarii de catre populatie. Pe o jumatate de pagina aceeasi revista publica fotografia cadavrului teroristului arab (al carei deces intervenise la Spitalul Clinic de Urgenta). Pe marginea aspectelor referitoare la teroristi mai exista o sustinere n documentarul amintit referitor la Municipiul Bucuresti din care rezulta ca s-ar fi obtinut prin mijloace informative date de la persoane ce asigurau paza la Institutul Medico-legal. Din aceste date a rezultat ca se proceda la o triere a cadavrelor iar cadavrele teroristilor fata de mortii obisnuiti beneficiau de un regim preferential. Aceste cadavre care erau nsotite de munitie si armament ar fi fost facute pierdute dupa cte ni se da de nteles. Problema se putea lamuri foarte simplu pentru ca n realitate seful colectivului de la Institutul de Criminalistica a fost col. dr. Asanache din I.G.P. care avea drept sarcina tocmai fotografierea celor suspecti inclusiv a celor fara identitate si ntocmirea fiselor de cadavru neindentificat. Fotografiile erau afisate la intrarea n institut. Toate aceste probleme puteau fi elucidate printr-o investigatie mai serioasa prin personalul de specialitate al institutului, n loc sa se recurga la surse mai greu de controlat. Aceste cteva exemple sunt alese pentru a exemplifica ce rol poate
963

juca informatia incompleta n analiza si interpretarea unor fenomene. Din pacate de-a lungul timpului, tot felul de stiri au aparut permanent, n special n perioada anului 1990, multe dintre ele vehiculate prin intermediul presei, parte dintre ele chiar nsusite de organele de cercetare. Ele alcatuiesc un ntreg cortegiu de productii fanteziste: arme sub troita din Piata Universitatii; documente si droguri ridicate de la studentul Marian Munteanu n momentul arestarii sale; arme si munitii la sediile unor partide; Nica Leon aruncnd sticle incendiare prin baraje etc. De aceea, toate organismele cu atributii de verificare sau cercetare penala vor trebui sa preia cu rezerve astfel de informatii si sa concluzioneze numai pe baza unor prealabile verificari exhaustive. Incontestabil, una din probele cele mai contraversate este cea a persoanelor suspecte de terorism, ori de activitati diversioniste. Fara a mai discuta notiunea de terorist ca atare, trebuie specificat faptul ca n rndul persoanelor care au facut obiectul cercetarilor nu au fost identificate elemente care sa fi fost retinute n circumstante concrete de natura de a demonstra efectuarea, cu buna stiinta de activitati de tip terorist. Am vazut modalitatea n care din aproape n aproape s-a nascut si s-a extins capatnd dimensiuni generalizate psihoza terorismului pe fondul diversiunii amplificata de inerentele productii populare. Unele dintre activitatile care au fost reconstituite n timpul anchetelor sunt de natura a fi considerate ca activitati de tip diversionist. n acele zile pe fondul psihozei terorismului care cuprinsese ntreaga populatie au existat numeroase persoane retinute ori care au facut obiectul unor cercetari dupa cum urmeaza: total suspecti 1425, din care n resedinta de judet 1146, n restul teritoriului 727. Dintre acestia 820 au fost militari, 580 civili, iar 25 cetateni straini. S-au adoptat solutii de trimitere n judecata de catre institutia Parchetului n privinta a patru persoane si solutii de urmarire n 645 de cazuri. Din rndul suspectilor, 253 apartineau armatei, 547 faceau parte
964

din D.S.S., iar 605 erau civili. O repartitie a acestor persoane pe ntregul teritoriu se prezinta astfel: n Municipiul Bucuresti 824; la Timisoara 236; la Brasov 139; la Craiova 27; la Cluj 1. n sfera de competenta a Parchetului Militar Ploiesti (dar nu n municipiul Ploiesti) 14 persoane. O situatie a lor n raport de garnizoanele militare din teritoriu si n afara municipiului Bucuresti, contine urmatoarele date: Armata I: 31 suspecti predati la Slobozia si Inspectoratului Judetean de Politie Brasov; Armata II-a: 118 predati la Penitenciarul Braila si Bg.8-a de Infanterie Focsani; Armata III-a: 33 suspecti predati, la Politia Judeteana Arad si Penitenciarul Timisoara; Armata IV-a: 3 suspecti predati la Politia Alba Iulia si arestul Bg.5-a V.M.; C.A.A.T.: 24 de suspecti predati la Inspectoratul Judetean de Politie Brasov, Bg.2 V.M. si Comandamentul Garnizoanei Brasov; Comandamentul Artileriei: 7 suspecti predati la Penitenciarul Braila; Comandamentul Infanteriei si Tancurilor: 154 suspecti predati la Scoala Militara Nicolae Balcescu. Ct priveste situatia din Garnizoana Bucuresti, M.St.M a predat Inspectoratului de Politie al municipiului Bucuresti un numar de 60 de suspecti, iar C.A.A.T. a predat un numar de doi suspecti. Trebuie semnalat faptul ca persoanele retinute nca din stadiul initial au fost numai suspecte si nu dovedite ca ar fi ntreprins activitati teroriste sau contrarevolutionare. Verificarile ntreprinse nu au condus la conturarea vinovatiei acestor persoane ce au scos n evidenta tot attea situatii distincte care se constituiau n mprejurari de natura sa contribuie la suspicionarea si retinerea acestor persoane. Cu titlu exemplificativ pot fi enuntate cteva categorii: Moldovan Valentin si Craciun Falk internati la Spitalul Clinic Municipal fiind considerati suspecti pentru ca erau raniti si aveau nfatisare de arabi; Hrib Teodor Dan retinut o perioada de timp pentru ca a fost denuntat de concubina sa pe care o parasise ca ar fi tras n populatie; Manica Mihai caz tipic de exuberanta si temeritate gresit interpretate. Acesta primind un pistol, n timp ce contribuia
965

la apararea fostului sediu al Comitetului Central s-a dus sa-si vizitele concubina. Trecnd pe lnga Hotelul Palace a tras doua focuri de revolver n lampadarul de la intrare. n drum spre fostul sediul al Comitetului Central a fost retinut de armata si predat ca terorist; Gauta Sile, surdomut, care scotnd sunete nearticulate a fost considerat cetatean strain, vorbitor al limbii engleze si deci a fost retinut ca supect de terorism; au existat si mai multi cetateni arabi (iordanieni, sudanezi, iranieni) studenti I.M.F., care au fost retinuti uneori n mod repetat de catre populatie pentru simplu fapt ca judecnd dupa aspectul lor pareau a fi arabi si potentiali teroristi, cnd n realitate prezenta lor pe teritoriul Romniei era legitima. La fel se prezinta si n cazul lui Lupu Cristian de la Spitalul de Urgenta considerat a fi terorist arab, n realitate acesta fusese ranit la televiziune unde se dusese pentru a contribui la apararea acestui obiectiv; exista si cazuri mai aparte spre pilda, Emilian Dobrescu, fost vicepresedinte al CSP. Acesta n urma apelurilor de la televiziune din data de 22 dec. 1989 s-a prezentat la fostul sediu al Comitetului Central spre a-si oferi serviciile noii puteri. A fost arestat si depus ca terorist, iar minile i-au fost legate cu srma; n acelasi sens exista si cazul fostului doctor care a acordat asistenta medicala ranitilor din sediu Comitetului Central. Acesta n realitate era medic stomatolog si a fost denuntat de catre o pretinsa asistenta medicala ca fiind fals medic. n consecinta a fost arestat si depus ca terorist. Se constata si situatia unor persoane arestate sub diferite banuieli, mai mult sau mai putin legitime, ca de exemplu Marin si Frank Cristian ce au fost retinuti n timp ce efectuau controale n baraj asupra unor autoturisme. Unul dintre ei purta barba si a aparut suspect celorlalti membri ai barajului. Au existat si cazuri de hoti care au fost retinuti si depusi printre suspectii de terorism.
966

Spre pilda Crestea Daniel, la care a fost gasita o bucata de rama aurita sustrasa din fostul sediu al Comitetului Central. Sunt persoane care au fost retinute si predate ca suspecte pentru ca nu au avut acte asupra lor (Radu Aurelian, retinut n Drumul Taberei, zona IMEB n timp ce se deplasa la serviciu). Exista alte persoane care au fost retinute pentru ca au fost gasite cu arme de foc asupra lor; astfel Alexandru Rosianu a primit arma n mod legal de la locul de munca (garzi patriotice) dupa care a transportat cu masina proprietate personala un ranit la Spitalul Municipal. n drumul de ntoarcere a fost retinut cu arma asupra lui. Au existat, de asemenea, si bolnavi psihici a caror conduita a parut suspecta si deci au fost retinuti. Exemple edificatoare n acest sens sunt cazurile Im Adrian, (Ciungul) Olaru Ion, trimis la Spitalul nr.9 pentru ca a provocat agitatie n ziua de 25 decembrie n fata fostului sediu al C.C. Chicheoarca Carmen, zisa si Sperlea Ana, internata la Spitalul de Urgenta, bolnava psihic si care a fost prezentata ca terorist; un film realizat de televiziunea cehoslovaca la aceea vreme sustinea n momentele respective ca a vazut-o pe Maricica deghizata n barbat si ca are multe cunostinte despre depozite de grenade si dinamite. Tot la Spitalul de Urgenta au fost adusi raniti din zona Comitetului Central Popa C-tin si Blndu. Acestia au fost considerati ca fiind teroristi, ntruct sub imboldul oboselii, a stresului traumatic au creat impresia de suspecti. Alte cazuri se refera la persoane car au fost recunoscute de securitate. n consecinta, au fost arestati si depusi fara sa fi ntreprins activitati contrarevolutionare. Ex: Stania Stanciu retinut pe 31 ianuarie 1990 n Pasajul Universitate. Unele persoane mai recalcitrante au fost arestate pentru terorism. Ex.: Dragan Teodora din Drumul Taberei, care facea parte din Asociatia de locatari a blocului s-a certat cu unii luptatori din garzile patriotice care actionau n zona. n consecinta, acestia au arestat-o si au depus-o la M.Ap.N. fiind predata ulterior la Politia Municipala Bucuresti. Unii oameni au fost arestati pentru simpla prezenta n preajma
967

unor unitati militare. Spre pilda Petre Alin retinut de U.M. din Sos. Oltenitei, ntruct celor din garda li s-a parut ca acesta facea observatii asupra obiectivului. Printre cei retinuti s-au aflat si alte categorii de bolnavi psihici care au atras atentia asupra lor prin bizarerii comportamentale. Exemple: Pasculea Blaju, trimis la Spitalul nr.9 Gh.Marinescu, Ivanescu Gh, Paserea Daniel Gheorghe, Tomutiu Gh. si altii. n rndul celor retinuti sub banuiala de terorism s-au aflat si persoane depistate prin hoteluri la controalele armatei. Exemplu, Ciobanu Costel si Barbu Florin au fost retinuti n hotel Astoria unde patrunsesera n camere, dupa toate datele, pentru a-si nsusi unele obiecte. Alti 2 tineri Boboc Petru si Ciobanu Gheorghe au fost retinuti n Drumul Taberei, fiind considerati suspecti deoarece n timp ce se deplasau catre locuinta bunicii lui Boboc Petre au alergat dupa tramvai. Exista si categoria persoanelor suspicionate de terorism datorita legaturilor de rudenie cu anumite persoane, ceea ce a contribuit la arestarea lor. Exemplu: Nuta Teodor, nepotul generalului Nuta, padurar la Branesti, sau Badila Dumitru, al carui tata bun (el fiind nfiat ulterior) era var primar cu Nicolae Ceausescu. n rndul celor retinuti de terorism au fost depistati si excroci. Spre pilda, Andronescu Ion a fost retinut n 14.01.1990 sub acuzatia ca ar fi colectat bani de la cetateni profernd totodata lozinci anti FSN, Iordache Vicentiu si Avram Dumitru au fost retinuti pentru ca gasisera o banda de cartuse de mitraliera pe care si-au nsusit-o. Era vorba despre 2 tineri care s-au simtit atrasi de obiectul respectiv, ceea ce ulterior avea sa contribuie la retinerea lor; Florescu Eugeniu a fost retinut n ziua de 25.12.1989 n zona Universitatii, n timp ce si cauta fiica care disparuse, iar Stoica Dumitru a fost retinut pe str. Batistei n 24.12.1989, pentru ca avnd un binoclu pe umar a atras atentia asupra lui. Atitudinea mai vehementa a unora dintre revolutionari a atras atentia asupra lor si n consecinta conduita lor fiind considerata suspecta s-a procedat la retinerea acestora. Este vorba de cazul Nica Leon
968

retinut de catre colonelul Radulescu, n interiorul fostului sediu al Comitetului Central. Alte persoane au fost retinute ca suspecte de terorism n timp ce ncercau sa patrunda n interiorul unor autoturisme care nu le apartineau, exemplu fiind Tarus AugustinValentin. Sunt si alte categorii de persoane, fosti colaboratori ai securitatii, spre pilda Selaru C-tin si Voinea C-tin, care au molestat pe demonstranti n data de 21.12.1989, si care ulterior au fost recunoscuti de populatie si predati armatei sub banuiala de teroristi. Acestia se faceau n realitate vinovati de participarea la masurile de reprimare a demonstrantilor. Toate aceste cteva exemple, caci lista este aproape fara de sfrsit, demonstreaza un lucru aproape cert: organele de urmarire penala nu au primit spre anchetare elemente care sa fi fost capturate n mprejurari de natura a demonstra ca au fost prinse n timp ce trageau asupra populatiei, ori asupra unor obiective. Aceasta nu nseamna ca astfel de elemente nu au putut exista. Rezulta cel mult, ca n rndul celor ce au fost retinuti nu s-a dovedit existenta unor astfel de elemente. Suspiciunea generala care a existat la momentul respectiv a contribuit la crearea unei situatii n conformitate cu care fiecare individ bine intentionat vedea n celalalt un potential adversar. Pe fondul terenului constituit din unii factori patologici preexistenti: stres prelungit, suprasolicitare, tensiune nervoasa, lipsa odihnei, unele persoane au facut reactii psihotice generate de banuieli, mai mult sau mai putin justificate si au deschis focul reusind uneori sa ucida persoane nevinovate. Exemplu serg. Dutu Silviu, militar n termen, care a tras cu pistolul mitraliera asupra unui tanc n cadrul unui sindrom confuzional, prilejuit de un episod de betie patologica ca si de faptul ca fusese ranit n prealabil; sau cazul subofiterului de politie Stan Traian n zona Radiodifuziunii care a ucis 4 persoane prin mpuscare si a ranit
969

alte 3 ntruct i-a considerat ca sunt teroristi n cadrul unei reactii psihotice de stress. Ulterior a fost si el ucis de catre un militar din dispozitivul de aparare. De asemenea, cazul mr. Giurca Gh, care a mpuscat o persoana pe care o transporta n interiorul autoturismului de teren ntruct i s-a parut ca acesta vrea sa-l strnga de gt; sau cazul lt. col. M.Ap.N. Vasiliu I. care spontan a acuzat o stare de nebunie furioasa, atacndu-l cu un cutit pe gl. Tudor care coordona fortele de la televiziune; n aceleasi mprejurari l-a ranit grav pe numitul Traian Puscasu. Situatia acestor persoane este, prin forta mprejurarilor si prin complexitatea circumstantelor, extrem de speciala si uneori controversata. Multe persoane au fost suspicionate de activitati teroriste pentru ca fiind ucise n acele mprejurari si transportate la sediul Institutului Medico-legal, fara acte de identitate si fara a se cunoaste locul de unde au fost ridicate cadavrele, au fost nregistrate drept cadavre neidentificate si deci suspecte de terorism. Exemplu tipic este al maiorului Serba Angelor Florian, nascut la 3.12.1971, elev n ultimul an la Liceul Economic din Sos. Viilor. Acesta, dupa cum avea sa se stabileasca ulterior, a fost lovit de gloante ratacite n timp ce acorda ajutor medical ranitilor din zona Ministerului Apararii Nationale. Orict ar parea de surprinzator, n stadiul initial, a fost considerat n rndul persoanelor suspecte de terorism; cu toate ca era vorba de un copil, elev de liceu. Un caz mai aparte, n care presupusi teroristi au putut fi gasiti la locul actiunii este cel petrecut n Piata Iancului din Bucuresti. Astfel, n ziua de 23.12.1989, pe baza informatiilor transmise de catre grupa operativa de stat major din cadrul M.Ap.N. un echipaj din U.S.L.A. sub comanda cpt. Enachioaia Victor s-a deplasat n Piata Iancului unde se semnalase ca teroristi executa foc dintr-un bloc situat n apropiere asupra cetatenilor de pe strada. Adresa de unde se tragea a fost identificata ca fiind sos. Mihai Bravu nr.116,
970

bloc D5.et. 10. ap. 70, unde, pna n februarie 1990 a locuit Minca Octavian Ionel, subinginer la ntreprinderea de Mecanica Fina. n urma actiunii de interventie, au fost lichidate doua persoane, mbracate n costume civile de culoare nchisa, fara documente de identitate asupra lor (o a treia persoana, probabil grav ranita, n conformitate cu sustinerile celor din echipajul U.S.L.A. a reusit sa paraseasca zona). Cei doi morti au fost preluati de garzile patriotice din zona pentru a fi predati organelor de politie. Ce s-a ntmplat cu ei dupa aceia nu se cunoaste. Oricum, la data respectiva, ei au fost asimilati sintagmei de larga circulatie securisti-teroristi. ntrebare: unde este armamentul? Astfel de cazuri sunt semnalate si n zona M.Ap.N., n circumstante care nu au fost clarificate n totalitate. Este cazul privind ranirea soldatului Ene Ion si a serg. major. Bularda Viorel. Ambii au prezentat plagi mpuscate si potrivit sustinerilor amndurora ele apareau ca rezultat al unui incident n timpul executarii serviciului de garda la DD2 (punctul de control nr.2). ntmplarea a avut loc n noaptea de 23/24.12.1989, cnd potrivit relatarile celor doi un individ voinic, mbracat ntr-un costum croit dintr-o bucata n genul unui combinezon negru a escaladat gardul din vecinatatea punctului de control. n acele mprejurari a ranit cu focuri de pistolet pe soldatul Ene Ion, aflat n serviciul de garda si pe sergentul major Bularda Viorel care facea parte din grupa de control si paza a Comandamentului Serviciilor Armatei. Desi ntmplarea nu a putut fi probata n totalitate, ntruct individul nu a fost retinut, ranit sau ucis, ea se nscrie ca o secventa caracteristica de tipul acelor incidente cu tragatori individuali care actionau n scopuri vadit diversioniste.

971

Un caz aparte este constituit de cazul postasului de la Brasov, civilul Molan Tudor. n dimineata zilei de 23.12.1989 Molan Tudor a fost prins n timp ce iesea din Cimitirul Evanghelic al orasului Brasov, avnd asupra sa o arma semiautomata cu luneta si munitia aferenta. Pe parcursul cercetarilor Molan Tudor avea sa faca o serie de declaratii din care rezulta ca n urma cu aproximativ un an l-ar fi cunoscut pe lt. maj. Morariu de la securitate prin intermediul col. pensionat Sovaiala si ca s-ar fi ntlnit cu el de 3-4 ori. El sustine ca n 20.12.1989 a fost convocat ntr-o vila, a primit o arma cu luneta pentru a trage n demonstranti mpreuna cu Adochitei Victor. Tragerile urmau a fi executate dintr-un cavou aflat n Cimitirul German. Mai sustine ca n seara de 22.12.1989 mpreuna cu Adochitei si o alta persoana au tras cu armele n manifestanti si n soldati dupa care s-a dus acasa. Mai trziu pe 25.12.1989 este din nou interogat de un procuror militar declarnd n mare aceleasi fapte indicnd si alte persoane care au primit arme. ncepnd din 31.12.1989 Molan Tudor si-a schimbat declaratia. A nlaturat complet din declaratii pe ofiterii de securitate. Persoanele indicate n declaratiile initiale au negat orice legatura cu faptele relatate de Molan Tudor. n data de 28 si 29 la cererea militiei Molan Tudor a fost examinat de o comisie medicolegala care concluziona ca are discernamnt dar ca prezinta unele leziuni corporale, escoliatii si echimoze pentru vindecarea carora nu necesita ngrijiri corporale. Ulterior raportul de autopsie medico-legala efectuat dupa decesul lui Molan Tudor avea sa stabileasca ca moartea a fost patologica, neviolenta, ea datornduse insuficientei cardiace acute, generate de un infarct miocardic acut care ar fi survenit n evolutia unui traumatism sterno-costal pentru care ar fi necesitat 45 de zile ngrijiri medicale. Concluzia de moarte patologica a aparut curioasa mai ales cnd cuprinsul raportului de autopsie n legatura cu inima la examenul microscopic nu se consemneaza lucruri deosebite, existnd o contradictie n constatarile de ordin anatomo-patologic,
972

macroscopic si examenul histopatologic ce atesta prezenta infarctului miocardic acut, hemoragie pe o miocardiopatie distrofica. (Raportul Procuraturii pag. 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 232, 233, 234 si 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 251, 252, 253, 254, 255). Exemple similare celor amintite apar si n numeroase alte localitati din tara unde au fost morti si raniti ulterior datei de 22.12.1989. Rezultatul global al acestor lupte cu teroristii, lupte ce au durat pna catre sfrsitul lunii decembrie sunt concretizate n pierderi grele dupa cum rezulta din urmatorul tabel:

Se vede clar ca grosul pierderilor nu s-a produs att n faza initiala a reprimarii revolutiei, ct ndeosebi n zilele urmatoare ca o consecinta tragica a dezinformarii si diversiunii proliferate n ntreaga tara cu viteza luminii de catre postul de televiziune. Acesta fara nici un fel de discernamnt, fara nici un fel de cenzura, a mprastiat cele mai fanteziste stiri alarmante. Astfel, ntre orele 13.00-14.00, n ziua de 22.12.1989 Mircea Dinescu solicita pe post (fiti calmi! Iesiti pe strada n liniste iar Teodor Brates adauga ...sa apere televiziunea.... Mircea Dinescu ...sa aparati televiziunea romna.... Teodor Brates ... pentru ca televiziunea sa ramna n continuare a poporului, va rugam s-o aparati ... este posibila orice fel de provocare. Adresam chemarea locuitorilor Bucurestiului sa vina aici sa ne sprijine, ... veniti, sprijiniti televiziunea! .... Petre Popescu ...suntem informati de corespondentii din tara ca la Sibiu se dau lupte grele ntre fortele
973

de securitate, cele de militie si armata.... Gl. Nicolae Militaru numeste pe toti comandantii armatei de atunci si face apel catre acestia: ...opriti macelul! Dati ordin, opriti macelul! Daca s-a facut crima pna acum opriti-o! Fac apel la colegii si prietenii, unii din ei generali din M.I. ... Opriti macelul .... Teodor Brates informeaza ... de la Sibiu ni se comunica ca armata nu mai are munitie si trupele de securitate continua sa atace unitatile militare ... iar Petre Popescu cheama ... cpt. Nicolescu de la Brazi, de la Ploiesti, sa se ndrepte urgent spre Bucuresti, n fata televiziunii, .... George Marinescu aduce la cunostinta telespectatorilor ca ... suntem informati ca se duc lupte intense ntre securitate si armata .... Teodor Brates cu referire la Sibiu informeaza ... stati ca acum din militie se trage cu mitraliere grele..., iar ulterior adauga ...aflam ca multi securisti s-au dezbracat de hainele lor si se dedau la jafuri .... Cazimir Ionescu anunta pe post ca ... o coloana blindata motorizata se ndreapta spre Pitesti pentru a ocupa punctul atomic, rafinaria, rezervoarele de cianura, barajul de la Curtea de Arges! Odata cu caderea acestor puncte, orasul Pitesti poate sa dispara complet de pe harta tarii! Cerem armatei sa intervina! Cerem poporului sa se deplaseze de urgenta, sa intervina, sa intervina aviatia ne paste o mare primejdie.... Teodor Brates coloane blindate se ndreapta, detasamente de teroristi, acesti antiteroristi (se sufla USLA) ... aceste detasamente criminale se ndreapta spre cladirea radioteleviziunii .... Costin Tugui se adreseaza alarmat ... nu ntrerupeti emisia ...! Spre televiziune se ndreapta cu 2000 de teroristi, antiteroristi ... brigada antiterorista ajutati-ne ... iesiti populatia ... ajutati-ne ... 2000 de teroristi ...armata - ajutati-ne, ajutati-ne, sa ne apere armata, sa ne apere cineva! - Legat de aceiasi informatie dezastruoasa Teodor Brates completa ... teroristii se ndreapta spre televiziune, armata sa-si faca datoria ....
974

Ca urmare a starii generale de panica imprimate populatiei prin informatiile difuzate pe post pna si militarii nsarcinati cu apararea televiziunii erau convinsi de eminenta unor atacuri teroriste realizate cu forte superioare. Astfel, comandantul unitatii ce asigura apararea televiziunii, lt. col.Oana Marin declara pe post: sunt comandantul unitatii de blindate, lt. col.Oana si am primit misiunea nobila de aparare a Televiziunii romne, misiune nobila pentru care cer sprijinul ntregului popor, ntregii populatii din zona sa ma ajute pentru aceasta cauza, pentru a ndeplini aceasta misiune sacra. Sigur, daca erau panicati, civilii patrunsi n localul televiziunii aau crainicii, ar parea mai explicabil desi nu are nici o justificare emiterea pe post a unor informatii neverificate a caror efecte a indus tuturor participantilor o stare de stres si de nesiguranta, ce a afectat nsasi pe comandantul militar al institutiei, care la rndul sau cere ajutorul populatiei. Informatiile alarmante neverificate emise pe post continua, numarul lor fiind semnificativ si destul de convingator. Asemenea repetate apeluri si stiri false suprapuse cu aparitia unor ofiteri n rezerva sau n retragere, care au creat la televiziune un fel de pseudopost de comanda, chemau unitati ale armatei pentru apararea televiziunii. n acest sens, merita amintit desi este reluat si cu alte ocazii interventia pe post a cpt. R.I Emil Dumitrescu: ...comandanti ai unitatii apararii nationale din orasele Trgoviste, Rmnicu-Sarat, Buzau, Focsani, Galati, Braila - va transmit ordinul sefului M.St.M., gl. Gusa Stefan, ca n cel mai scurt timp sa ndreptati unitatile dumneavoastra catre Bucuresti, pentru apararea urmatoarelor obiective: M.Ap.N., Academia Militara si unitatile dispuse pe bulevardul Antiaeriana. n cel mai scurt timp mobilizati unitatile si deplasati-va spre Bucuresti.... Gl. Gusa nu recunoaste n declaratiile sale ca ar fi dat un asemenea ordin si cu att mai mult ca ar fi ordonat mobilizarea unitatilor. Dar este evident ca cel ce a transmis acest ordin nu cunostea ce nseamna mobilizarea unitatilor. Un asemenea ordin de mobilizare nu a fost
975

emis n ntreaga perioada a Revolutiei din Decembrie. Ca rezultat al acestor actiuni nesabuite emise de persoane neautorizate, suprapuse cu lipsa de profesionalism a unor comandanti militari, pe lipsa de instructie a trupei, pe haosul produs de interventia dezorganizata a Garzilor Patriotice, pe interventia entuziasta si eroica a revolutionarilor autonarmati cu armament gasit la Comitetul Central sau obtinut prin fortarea usilor de armament existent n televiziune, a avut ca efect evenimente tragice soldate cu pierderi de vieti omenesti si pagube materiale. Bilantul acestor zile tragice desfasurate n zona televiziunii romne a fost 78 de morti, din care 18 militari si 267 raniti, din care 61 militari. Daca asa s-au desfasurat luptele cu teroristii la televiziune, tot cam asa s-au desfasurat si la M.Ap.N. unde s-au produs 3 tragice evenimente soldate cu pierderi grele. Astfel: n timpul afluirii unor numeroase forte nspre zona ministerului, unele dintre ele au fost angajate n incidente de foc pe diferite trasee (pe fondul reactivitatii militarilor din convoaie). Pe de alta parte, ntre dispozitivele de aparare ale Ministerului Apararii Nationale deja alcatuite si alte forte trimise pentru ntarirea acestui obiectiv, n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, s-au creat incidente n conditiile n care au fost provocate prin foc de actiunea unor elemente care executau trageri din zona blocurilor situate peste drum si n preajma localurilor Ministerului Apararii Nationale. n mod succesiv astfel de elemente s-au creat n prima noapte ntre dispozitivele care trecusera la apararea localurilor 1 si 2 ale M.Ap.N. si forte apartinnd Regimentului de garda, unitati de cercetare de la Buzau si facultati militare. n timpul acestor schimburi de focuri s-au produs victime, morti si raniti. Fortele
976

Regimentului de garda au nregistrat 2 morti, subunitatea de cercetari Buzau a avut si ea pierderi, 4 morti si 7 raniti, iar din rndul ofiterilor-elevi de la Facultatea Tehnica Militara si-au pierdut viata un numar de 5 persoane si au fost ranite alte 9 persoane. Practic fortele aflate n apararea apropiata a ministerului deja intrate n dispozitiv nu fusesera nstiintate la timp si n totalitatea lor despre aparitia legitima n zona a celorlalte forte militare care se deplasau pentru a intra, la rndul lor, n dispozitivul de aparare si pentru a contribui astfel la ntarirea pazei localurilor M.Ap.N. Cum nstiintarea nu ajunsese la nivelul tuturor esaloanelor iar sistemul de parole si de recunoastere nu fusese pus la punct nca n conditiile de natura a se asigura patrunderea n dispozitiv fara incidente s-au creat momente de nerecunoastere ntre aceste forte pe fondul carora, n mod inerent, acestea au deschis focul reciproc unele asupra celorlalte. n conditii similare, n noaptea ce a urmat de 23/24 dec. 1989 doua echipaje ABI apartinnd unitatii speciale de lupta antiterorista care s-au abatut de la traseu, s-au prezentat n timpul noptii pe Bulevardul Drumul Taberei n portiunea din fata centrului de calcul din incinta M.Ap.N. Cum cei aflati n dispozitivul exterior de aparare nu aveau informatii despre natura misiunii acestora, batalionul de tancuri de la Trgoviste, n urma ordinelor primite a deschis foc de nimicire cu mitralierele de pe tanc asupra celor doua ABI-uri. n aceste mprejurari au intervenit cu foc si militari si cadre aflate n dispozitivul de aparare din curtea centrului de calcul si n interiorul cladirii. n urma incidentului care s-a creat a fost ucis lt. col. Trosca Gheorghe, seful de stat major al USLA si alte 6 persoane din structura echipajelor mbarcate pe cele 2 ABI-uri. Alte 2 cadre au fost ranite grav. Incidentul a ramas marcat pna n momentul de fata de o doza de incertitudine n pofida numeroaselor acte de urmarire penala efectuate de catre Parchetul Militar. Din datele obtinute rezulta ca misiunea echipajului USLA a fost trasata de catre fostul comandant al acestei unitati col.
977

Ardeleanu. Cu acesta se convenise de catre factori din conducerea M.Ap.N. ca efective alcatuite din luptatori antiteroristi sa se deplaseze n zona blocurilor din jurul M.Ap.N. de unde se executa foc asupra ministerului, sa scotoceasca aceste blocuri si sa nimiceasca elementele ostile. De notat ca starea de confuzie fusese sporita si n conditiile n care n noaptea anterioara parte din fortele venite sa contribuie la apararea ministerului fiind primite cu foc se refugiasera n blocurile de peste drum (n special ofiteriielevi de la Facultatea Tehnica Militara). De acolo, la rndul lor, au ripostat cu foc asupra ministerului ceea ce a dus la intensificarea tragerilor executate n zona crend pentru moment senzatia unui adevarat razboi. Starea de surescitare a militarilor din dispozitive aparea asa dar pe deplin explicabila. Conform itinerariului stabilit, efectivele alcatuite din luptatori antiteroristi trebuiau sa vina dinspre cazarma pe lnga Academia Militara, pe strada nou creata ntre biserica de la intrarea n Drumul Taberei, Comandamentul Trupelor de Graniceri si sa ajunga n str. Emil Bodnaras. n felul acesta nu se intersectau cu unitatile armatei si cadeau n spatele grupului de blocuri din fata M.Ap.N. Prezenta numai celor doua ABI-uri ntr-o alta portiune, respectiv n zona din fata centrului de calcul, a fost pe cale de consecinta, gresit interpretata, de catre dispozitivele de aparare a ministerului, care nu fusesera nstiintate n legatura cu aparitia celor doua echipaje mbarcate pe ABI-uri chiar n fata ministerului. Aceasta n conditiile, n care, la data respectiva, la apararea localurilor ministerului concurau efective n jurul a 7-8 batalioane printre care cel putin doua batalioane de tancuri se gaseau dislocate n fsia de aparare de pe Drumul Taberei, n dreptul localurilor 1 si 2 ale M.Ap.N. Se repeta, asadar, incidentele din prima noapte cu precizarea ca n jurul acestui ultim incident au existat mai multe luari de atitudine de-a lungul timpului prin mass-media care a vehiculat o serie de versiuni, multe dintre ele dintre cele mai contradictorii.
978

n general, n acele zile fierbinti, n zona M.Ap.N. se nregistreaza un consum foarte mare de munitie. Drept consecinta cifra totala a mortilor si ranitilor din aceasta portiune reprezinta 47 de morti si 98 de raniti. Dintre acestia 24 de morti si respectiv 57 de raniti erau militari si cadre M.Ap.N. Pe fondul tragerilor executate n zona, s-au produs la ntmplare si victime din rndul populatiei civile. (Raportul Procuraturii pag. 97, 98, 99, 100). n mod asemanator s-au petrecut gravele incidente de la Aeroportul Otopeni. Expresie nemijlocita a lipsei de cooperare si a nlocuirii planurilor prestabilite prin altele elaborate ad-hoc, acest episod este marcat prin pierderea a numeroase vieti omenesti; 50 persoane au fost ucise si alte 39 ranite n circumstante deja cunoscute n mass-media, ce formeaza obiectul dosarului Otopeni aflat n prezent pe rolul instantelor judecatoresti (la Sectia militara a Curtii Supreme de Justitie). Evenimentul a avut loc n conditiile n care o subunitate de securitate din Cmpina a fost trimisa din dispozitia fostului comandant al trupelor de securitate gl. mr. Ghita Grigorie pentru ntarirea dispozitivului de aparare al Aeroportului International Otopeni, n locul subunitatii de interventie prevazuta n plan. Planul comun presupunea cooperarea ntre Divizionul 85 Aparare Aeroport si alte forte M.Ap.N. si M.I. care trebuiau sa intervina n conditiile alarmei de lupta reale, la transmiterea semnalului Movila. Cu toate ca fostul comandant al Divizionului 85 Aparare Aeroport a anulat indicativul, ceea ce a antrenat, printre altele, ntoarcerea din drum a primei subunitati prevazute n plan, ulterior din initiativa Comandamentului aviatiei militare si la insistentele acestuia, fostul comandant al trupelor de securitate gl. mr. Ghita Grigorie a acceptat trimiterea unei alte subunitati n locul celei prevazute n plan, care n baza unor indicatii eronate, s-a nscris pe un drum gresit (DN nr.9 n loc de DN nr.10). Pe
979

fondul unei nlantuiri de neglijente s-au produs rupturi informationale ntre comanda Diviziei 70 Aviatie care fusese nstiintata despre prezentarea la fata locului a subunitatii de securitate si ceilalti comandanti de subunitati militare aflate n zona care si structurasera propriile lor aliniamente n vederea apararii apropiate a cladirii aerogarii. n aceste conditii s-a ajuns la deschiderea focului asupra celor 3 autocamioane pe care era mbarcata subunitatea din Cmpina, din fata si din flancul stng, iar tragerile executate cu armament automat, din zeci de guri de foc, au avut un efect nimicitor ntr-un interval de timp extrem de scurt. n secventele imediat urmatoare opririi primei reprize de foc, pe acelasi traseu a aparut si autobuzul de tura al aeroportului asupra caruia, de asemenea, s-a deschis focul din fata si din flanc, nregistrndu-se morti si raniti si din rndul ocupantilor acestui autobuz. n aceste mprejurari a murit si cpt. Paraschiv din dispozitia caruia autobuzul si plecase dupa aeroport pentru a prelua o parte din personal. Parte din militarii apartinnd subunitatii de securitate care se aflau raspnditi n portiunea de teren din preajma celor 3 camioane, au fost din nou loviti de gloante n mprejurarile n care s-au reluat focul dinspre flancul stng si din fata asupra autobuzului. Cazul Otopeni se constituie ca o expresie tipica a lipsei de cooperare ntre subunitati si unitati ce actioneaza n mod independent fara legatura ntre ele dar care si propun drept scop sa apere un unic obiectiv. Un incident similar este semnalat n dimineata aceleasi zile la unitatea speciala de aviatie cunoscuta sub denumirea de Flotila cnd un transportor blindat apartinnd regimentului de la Rmnicu-Sarat a fost distrus printr-o lovitura cumulativa executata cu tunul de pe unul din tancurile amplasate n pozitie de aparare n fata Flotilei. Incidentul s-a produs n conditiile n care un numar de 3 transportoare blindate apartinnd aceluiasi regiment de la Rmnicu-Sarat au fost trimise pentru ntarirea acestui dispozitiv fara a li se comunica n mod clar misiunea, sau fara ca militarii de
980

la Flotila sa fi fost nstiintati despre aparitia legitima n zona lor de activitate a celor 3 transportoare blindate sosite n sprijin. Teritoriul capitalei a fost marcat, n perioada supusa analizei si prin alte incidente care s-au consumat n jurul unor obiective diferite cum ar fi Academia de nalte Studii Militare, zona Ho-SiMin - Razoare, Comandamentul Trupelor de Graniceri, sediul Diviziei de Garda, Institutul de Topografie al Armatei etc. O prezentare n amanunt a tuturor acestor incidente ar fi de natura sa sporeasca n mod considerabil dimensiunile prezentului raport. De aceea am ales calea analizei acestor cauze, conditii si mprejurari care se situeaza la originea uciderilor si ranirilor pentru un capitol distinct care nfatiseaza datele la nivelul ntregului teritoriu extrem de sintetic. (Raport Procuratura pag. 125, 126, 127) n mod similar luptele crncene duse de aparatorii fortului constituit din cladirea M.Ap.N. cu teroristii din Cimitirul Ghencea, din Sos. Antiaeriana sau din Bdul. Moghioros. Asa cum rezulta din cercetarile Procuraturii, nici n aceste zone nu au putut fi gasite probe despre existenta teroristilor (vezi Raportul Procuraturii): au fost mai curnd schimburi de focuri ntre revolutionari narmati. Tot din Raportul Procuraturii rezulta ca si n alte localitati incidentele au fost similare, ceea ce pune un mare semn de ntrebare asupra fenomenului terorist. Nu putem afirma ca nu au existat indivizi narmati care cu intentie au actionat pentru a provoca panica, diversiune, teroare si care sa se fi manifestat n diferite puncte. Acestia puteau fi: securisti, activisti de partid, fanatici, dementi, betivi etc. Dar nu exista dovezi ca a existat o organizatie absolut oculta care la comanda
981

unica a declansat n ntreaga tara o actiune coerenta pentru restabilirea dictaturii. Procuratura a cercetat sub stare de arest peste 1000 de suspecti de terorism care au fost scosi de sub urmarire penala din lipsa de dovezi. Acesta este un fenomen care ne poate duce la concluzia ca o actiune ordonata si coordonata nu a existat. Observatia este urmatoarea si ea rezulta din raportul G.P. si din informatiile pe care le detinem asupra modului de manifestare al revolutionarilor. n localitatile unde luptatorii din Garzile Patriotice au primit armament si munitie si unde revolutionarii s-au narmat sau li s-a distribuit armament, a aparut si fenomenul terorist nsotit de pierderi grele n morti si raniti, ca la Bucuresti sau la Brasov. n alte localitati unde Garzile patriotice nu au intervenit sau nu au avut munitie, unde revolutionarii nu au fost narmati apar foarte putine sau chiar deloc lupte cu teroristi. Mai curnd am putea conchide ca acolo unde aceste trei forte narmate au actionat simultan, n acelasi oras, pe aceleasi strazi, fara o comanda unica, fara sa stie unii de altii pe timp de noapte si pe ceata si stresul provocat de un potential inamic, care putea sa apara de pe uscat, din aer sau de pe mare, s-au produs grave erori de fapt. Toate aceste forte armate, erau de buna credinta, toti luptau cu spirit de sacrificiu, sau cu eroism, peste 1 000 de oameni si-au pierdut viata si alte mii au fost schiloditi, toti cu credinta ca lupta pentru libertate si pentru patrie.
982

Unii dintre ei poate sunt victimele acelor feroci supraoameni teroristi care trag din toate pozitiile dar pe care pna acum nu i-am descoperit. Poate peste timp si n alte mprejurari vom avea date noi care ne vor duce la alte concluzii. Senator Valentin Gabrielescu

983

4. OPINIE SEPARATA PRIVIND RETINEREA, PROCESUL SI EXECUTIA CUPLULUI DICTATORIAL Senator Valentin Gabrielescu Senator Hosszu Zoltan Senator Serban Sandulescu 4.1. Retinerea cuplului dictatorial n ziua de 22 decembrie 1989, spre amiaza manifestantii au reusit sa treaca peste cordoanele de militari si au patruns pe platoul din fata cladirii C.C. al P.C.R. Sotii Ceausescu si anturajul lor au intrat n panica mai ales dupa ce Ceausescu a ncercat sa vorbeasca oamenilor de pe balcon, dar a fost huiduit. Atunci generalul Stanculescu - proaspat desemnat comandant al armatei n urma mortii ministrului Milea - a propus dictatorului sa paraseasca cladirea C.C.-ului. La nceput Ceausescu nu a dorit sa plece, maiorul David din garda personala l-a auzit ntrebnd de ce sa plecam, unde sa plecam. nsa, cnd s-a auzit cum se sparg geamurile la parter, Ceausescu a hotart sa plece. ntre timp gl. Stanculescu luase legatura cu gl. Rus pentru a trimite un elicopter care sa aterizeze pe acoperisul plat al cladirii. Elicopterul condus de Vasile Malutan a aterizat si a asteptat pe platforma cu motoarele n functie. n elicopter au urcat sotii Ceausescu cu doi aghiotanti, Manea Manescu si Emil Bobu, iar la orele 12.06 a decolat, dupa care fortele de ordine ramase n cladire s-au retras, abandonndu-si chiar armele: toti au disparut ca potrnichile cum s-a exprimat gen. Stanculescu, iar manifestantii au patruns n cladire. Elicopterul a aterizat la Snagov, la resedinta prezidentiala. Aici Ceausescu a vorbit prin telefon cu primii secretari ai unor judete apropiate Dolj, Constanta, Dmbovita, Arges, ntrebnd de
984

situatia existenta acolo. S-au rembarcat n elicopter, dar fara Manea Manescu si Emil Bobu, si au decolat. ntre timp gl. Rus si comandantul din Boteni au neglijat cererea de a asigura elicoptere de escorta si dupa ce pilotul Malutan a raportat ca zborul a devenit periculos ntruct pot fi usor reperati si doborti de la sol, Ceausescu a ordonat sa aterizeze. Elicopterul a cobort la sol lnga soseaua Bucuresti-Trgoviste, aproape de localitatea Titu. Sotii Ceausescu ajung la Trgoviste cu autoturisme oprite de ocazie. Coboara la Institutul de protectie a plantelor de unde sunt condusi cu masinile chemate special ale militiei la o unitate militara din oras, deoarece n jurul cladirii militiei judetene erau adunati multi manifestanti si nu se putea intra neobservat. Comandantul unitatii militare, colonelul Chemenici anunta ministerul apararii ca sotii Ceausescu sunt n cazarma. Gl. Stanculescu ordona comandantului unitatii sa-i izoleze si sa-i pazeasca, pna la noi ordine. 4.2. Luarea hotarrii de lichidare a lui Ceausescu Cu toate ca pe postul national de televiziune Ion Caramitru n jurul orei 15 anunta ca sotii Ceausescu au fost prinsi la Trgoviste, totusi, timp de 3 zile populatia tarii a fost lasata n incertitudine lansndu-se o serie de zvonuri precum ca Ceausescu ar fi cerut azil politic n diferite tari, ca s-ar gasi la o baza secreta a securitatii de unde pregateste revenirea sa la putere, ca ar fi fugit din tara cu un avion, etc. Armata, n frunte cu gl. Stanculescu, dupa ce s-a ordonat retragerea trupelor n cazarmi, era n expectativa. S-a asteptat si s-a urmarit evolutia evenimentelor, cristalizarea unui nucleu nou de putere n stat. Gruparea care a primit, pna la urma, girul armatei de a accede la putere a fost cea adunata n jurul lui lliescu. Aceasta grupare din care faceau parte Petre Roman, Gelu Voican
985

Voiculescu, Silviu Brucan, gl. Militaru, Dan Martian, Alexandru Brladeanu, Montanu Mihai, Sergiu Nicolaescu, Mihai Ispas au avut inspiratia sa penduleze ntre televiziune si ministerul apararii, au devenit cunoscuti prin aparitia pe post, iar la minister aveau la dispozitie sistemul de informatii si de comanda de care aveau nevoie. n schimb, gruparile ramase n cladirea Comitetului Central, cea condusa de Ilie Verdet, cea a revolutionarilor, cea din jurul lui Dumitru Mazilu au ramas necunoscute marelui public si oarecum izolate. Stiam ca Verdet, la Comitetul Central vroia sa faca un guvern, arata gl. Stanculescu, dar la mine la minister era echipa lui Iliescu care mi se parea mai organizata si se parea ca sunt pentru schimbare. De Verdet stiam ca vrea sa continue aceiasi politica cu aceleasi mijloace, pe cnd Iliescu facea aceiasi politica cu alte mijloace. Aspiratii pentru a fi recunoscuti conducatori au avut si Teodor Mazilu si chiar Sergiu Nicolaescu - dupa cum a afirmat Gelu Voican si Montanu Mihai. Iliescu este noul lider. Generalii de la M.Ap.N. asteptau sa primeasca de la cineva ordine si ca aici armata a nteles ca considera Gelu Voican, iar povestea cu teroristii a facut-o armata, fie pentru a elimina niste oameni sau echipe din armata, fie sa-l tina pe Iliescu la respect. Stanculescu a avut rol cheie n aceste afaceri: n fata mea pe 22 Iliescu a format numarul lui Stanculescu pe telefonul scurt. Cum s-au cunoscut ? - se ntreaba Gelu Voican Voiculescu. Pentru a fi acceptati de opinia publica gruparea Iliescu a recurs la un mic siretlic prin faptul ca n fruntea listei membrilor Frontului Salvarii Nationale, ce s-a ntocmit si s-a citit la televiziune, au fost trecuti dizidenti cunoscuti fara ca ei sa fie contactati si ntrebati: Doina Cornea, Ana Blandiana, Laszlo Tokes. (Este primul fals si uz de fals a celor care vor preluat puterea). n cazarma de la Trgoviste sotii Ceausescu erau tinuti sub paza, ntr-un birou al comandantului. n noaptea de 22 spre 23
986

decembrie s-a tras de pe terasa unui bloc de locuinte asupra unitatii militare. Cpt. Stoica Iulian afirma ca diversiunea a fost organizata chiar de comandantul Chemenici, care avea ordin sa creeze impresia ca unitatea ar fi atacata. Astfel, pentru apararea unitatii au fost trimise n ajutor 12 TAB-uri de la Moreni si un detasament de vnatori de munte. n 23 decembrie, Ceausescu a insistat cu vehementa sa fie dus la Combinatul de Oteluri Grele sa vorbeasca muncitorilor. Elena Ceusescu a reusit sa-l linisteasca. A mai cerut sa fie dus la televiziune sau la radio sa vorbeasca poporului. Pentru a deruta teroristii n timpul zilei de 23 decembrie sotii Ceausescu au fost mbarcati ntr-un transportor blindat, dupa ce au fost mbracati n haine militare, si au fost plimbati, pna seara, n apropierea unitatii militare n asa zisa zona a-II-a. Acelasi lucru s-a facut cu ei din 24 dec. dupa masa si pna n 25 decembrie dimineata. Generalul Stanculescu afirma ca el a sugerat lui Chemenici plimbarea sotilor Ceausescu cu tranportorul blindat. Cuplul retinut nu a avut acces nici la un aparat de radio, nici la televizor, nu stiau ce se ntmpla, doar cpt. Stoica le mai spunea cine mai apare pe postul de televiziune: Dinescu, Sergiu Nicolaescu, Ion Iliescu, la care sotii Ceausescu faceau remarci de uimire si regret. n 24 decembrie ora 11.00-12.00 Ceausescu s-a repezit la fereastra sa vorbesca de acolo poporului, cpt. Boboc l-a tras jos de la geam. Lui Ceausescu a nceput sa-i curga snge din nas; a spus ia uite-l, si-a lovit comandantul suprem. n noaptea de 24-25 decembrie cu o masina a Directiei de Informaii a Armatei, 3 persoane au venit la cazarma sa discute cu comandantul Chemenici, unul din ei era col. Gheorghe Stefan de la Marele Stat Major. Ofiterul de serviciu cpt. Zamfir Toma Ion
987

afirma ca ntre cei 3 a avut loc o discutie n contradictoriu terminata cu replica lui Cheminici nu vi-i dam. Generalul Stanculescu afirma nsa ca la solicitarea lui Chemenici a trimis la Trgoviste niste insulina pentru Ceausescu. Grupul din jurul lui Iliescu si petrecea timpul mai mult n sediul ministerului apararii. La insistentele lui Gelu Voican au nceput sa discute despre modalitatea n care ar putea scapa de cuplul dictatorial. Unii au propus sa fie lichidati pur si simplu, altii au fost de parere sa fie lasati liberi pentru ca populatia oricum i va linsa. Mazilu a venit cu ideea nfiintarii unui tribunal militar exceptional. nca din 24 decembrie Gelu Voican insista sa fie el implicat n judecarea sotilor Ceausescu arata Montanu. S-a ivit ideea sa se faca un proces public, soldat probabil cu pedeapsa capitala pentru cateroristii sa vada ca nu mai au pentru cine sa lupte. Promotorii ideii erau Brucan, gl. Militaru, Gelu Voican, iar partea tehnica, deplasarea s-a organizat n mod secret, a spus n continuare Montanu Mihai. Silviu Brucan a afirmat ca judecarea lui Ceausescu s-a hotart n noaptea de 24 decembrie ntr-o sedinta unde erau de fata Iliescu, Petre Roman, Virgil Magureanu, Gelu Voican, Victor Stanculescu si altii de care nu-si mai aduce aminte. Pot sa spun cinstit ca nu am avut nici o ndoiala asupra sentintei pentru ca trebuia luata orice speranta celor care l mai sprijineau pe Ceusescu, printre care sunt si o serie de generali loiali care au sub comanda mari unitati militare, si care sunt n stare sa traga n popor.. Brucan a aratat ca nimeni nu s-a opus categoric, nici Iliescu, la executarea sotilor Ceausescu, mai ales ca aveau informatii ca se pregateste eliberarea lor, ca se trage asupra unitatii militare din Trgoviste, ca se concentreaza trupe n zona.
988

Generalul Stanculescu neaga ca ar fi participat la luarea hotarrii. Spune ca pe 24 seara, am primit misiunea de la acel misterios cabinet, ce se tot ntrunea n baie, sa organizez plecarea la Trgoviste pentru judecarea cuplului Ceausescu. Acel misterios cabinet era format din Brucan, Iliescu, Brladeanu, Dan Martian, Petre Roman. Gelu Voican, n schimb, si-a arogat comisiei senatoriale ideea lichidarii sotilor Ceausescu. A aratat ca deja pe 22 decembrie spre seara, cnd a ajuns cu Ispas la M.Ap.N., acolo n cabinetul ministrului era deja Petre si ai lui si era plin de generali, a spus: trebuie sa organizam comandamentul revolutiei romne, iar sotii Ceausescu sa fie mpuscati. Atunci Stanculescu a dat cteva telefoane, a vorbit si cu col. Chemenici si a spus: cnd ordonati vor fi mpuscati. Datorita presiunii teroristilor arata Gelu Voican - am lamurit pe ceilalti din grupul nostru sa-l omorm pe Ceausescu si l-am lamurit si pe Iliescu sa fie de acord. Noi am interpretat ca cei care trag sunt o parte a securitatii care au ramas fideli lui Ceausescu. Toti aveau pozitie oscilanta, spune Voican, dar eu insistam sa-i omoram. Am fost de acord sa satisfac capriciul umanist al lui Iliescu si sa-i judecam nainte de a-i omor". Justificarea data n fata comisiei senatoriale de Gelu Voican a fost: Orice nou regim nu se poate impune dect prin acte dure, de aceea era important sa-l omoram pe Ceausescu, adica sa vada lumea ca jucam tare.Doar Dragos Munteanu a vrut sa amnam, sa nu fie executati chiar de Craciun, dar eu m-am opus oricarei amnari si am obtinut greu acordul celorlalti. Printre persoanele care au luat hotarrea judecarii si lichidarii sotilor Ceausescu, Gelu Voican i-a enumerat pe Brucan, Ispas, Petre Roman, Sergiu Nicolaescu, M. Montanu, D. Mazilu, I. Iliescu, Aurel Dragos Munteanu.
989

4.3. Procesul si executia Hotarrea odata luata, organizarea deplasarii la Trgoviste a fost ncredintata generalului Stanculescu. Acesta a convocat la minister, n vederea plecarii, doi judecatori de la Tribunalul Militar Teritorial (Popa Gica - presedintele tribunalului si Nistor Ioan - sef de sectie), un procuror militar (Voinea Dan) si doi avocati (Teodorescu Nicolae si Lucescu Constantin). A mai chemat elicoptere si 8 parasutisti de la unitatea din Boteni, gl. Stanculescu a mai luat cu el un operator de la emisiunile TV ale armatei, col. Baiu si pe Mugurel Florescu - consilier juridic la M.Ap.N. Din partea revolutionarilor au plecat la Trgoviste Gelu Voican Voiculescu si Virgil Magureanu. Generalul Stanculescu a afirmat nsa ca nu el, ci Gelu Voican a format echipa, iar el a fost trimis la Trgoviste de catre Iliescu, Brucan si gl. Militaru deoarece tu stii unde sunt cei doi. Gl. Nistor Ioan arata ca doar la Trgoviste li s-a spus ca exista o hotarre a CFSN din 24 decembrie 1989 de nfiintare a unui tribunal militar exceptional si crede ca procurorul Dan Voinea avea la el aceasta hotarre. Dar Dan Voinea a declarat ca el a aflat de la Popa Gica ca exista un decret de constituire a tribunalului militar exceptional semnat de presedintele Ion Iliescu. Avnd n vedere ca de abia pe data de 26 decembrie 1989 membrii CFSN si-au mpartit functiile, Iliescu devenind presedinte, Mazilu vicepresedinte si Petre Roman prim-ministru, ca membrii completului de judecata nu au vazut nici o hotarre, sau decret de nfiintare a unei instante extraordinare, se poate trage concluzia ca hotarrea respectiva, pentru judecarea faptelor comise de Nicolae si Elena Ceausescu a fost redactata dupa proces si antedatata. (Un alt fals grosolan comis de noua putere). De altfel presedintele
990

Gica Popa a deschis sedinta de judecata cu cuvintele: Va rog sa luati loc. Suntem n fata unui Tribunal al Poporului, deci nici el nu stia de existenta vreunui tribunal militar exceptional, iar gl. Diaconescu - seful procuraturii militare a aratat ca nu era nici un decret de nfiintare a instantei speciale, ca nu s-a promovat nici o acuzare, nu s-au eliberat mandate de arestare, ca instanta a fost pusa n fata unui fapt mplinit. Au fost numiti ca asesori n completul de judecata 3 ofiteri din unitate: cpt. Sorescu Corneliu, lt. maj. Codrea Daniel si lt. Zamfir Ion, pe baza de voluntariat. Rechizitoriul, daca se poate denumi asa cele doua pagini scrise de mna de catre Voinea Dan, a fost redactat n pripa. Voinea Dan s-a consultat si cu Popa Gica, iar cei care ne-au spus despre ce este vorba au fost gl. Sanculescu si Gelu Voican Voiculescu. Capetele de acuzare au fost luate din zvonul public de moment si massmedia: genocid (pentru 60.000 morti), subminarea economiei nationale, subminarea puterii de stat, acte de diversiune, dar nu s-a ntreprins nici un act de cercetare penala, nu s-a adunat nici o proba n sustinerea acuzatiilor. La sosire gl. Stanculescu a comunicat completului ca timpul este scurt, au doar o ora pentru judecata. Sotii Ceausescu au fost adusi la fata locului cu un transportor blindat, erau speriati si dezorientati. Li s-a facut un consult medical dupa care au fost introdusi n sala amenajata pentru judecata. Procesul ce a urmat a fost un simulacru menit sa dea o aparenta de legalitate unei decizii extrajudiciare. Au fost ncalcate toate
991

principiile si regulile procedurale si este trist ca profesionisti ai dreptului (judecatorii, procurorul, avocatii) au girat o mascarada de acest fel. n primul rnd, cum am mai aratat, instanta nu a fost constituita n mod legal. Hotarrea Consiliului F.S.N. din 24 decembrie 1989 nu a existat nsa sub forma scrisa la data procesului, dar CFSN nici nu avea legitimitatea de a institutionaliza tribunale extraordinare. Hotarrea CFSN a fost semnata de Ion Iliescu n calitate de presedinte, dar la data de 24 decembrie 1989 nu avea nca aceasta calitate. Apoi, asesorii au fost numiti la ntmplare, de catre persoane ce nu aveau calitatea de a desemna asesori. Ofiterii desemnati ca asesori nu au figurat n evidentele Ministerului Justitiei. Gradul militar al membrilor completului de judecata era inferior gradului militar al inculpatului Nicolae Ceausescu (el avea gradul de general maior si era si deputat n M.A.N). Procedura de urgenta nu putea fi folosita deoarece pedepsele prevazute de lege pentru infractiunile cu care au fost acuzati cei doi inculpati erau de peste 5 ani nchisoare. Procesul penal nu a parcurs toate fazele sale obligatorii, lipsind n totalitate faza de urmarire penala, cu toate activitatile sale procesuale prestabilite de lege. Astfel, s-a ncalcat principiul legalitatii (nullum judicium sine lege, nemo judex sine lege), dar s-a ncalcat si principiul aflarii adevarului deoarece nu s-au adunat probe pentru sustinerea acuzatiilor (a se vedea, de exemplu, nedovedirea cifrei de 65000 morti). Nu s-a respectat principiul publicitatii procesului penal, prezenta unor observatori din partea CFSN si unei camere de luat vederi n
992

sala de judecata nu nseamna ca s-a asigurat publicitatea sedintei, ceruta de lege. S-a ncalcat n mod grosolan principiul garantarii dreptului de aparare, prin modul ilegal de organizare si functionare a instantei, prin lipsirea inculpatilor de dreptul la cai de atac, deci la un al doilea grad de jurisdictie, prin lipsirea lor de o asistenta juridica obiectiva. Cei doi avocati convocati la ministerul apararii si dusi cu elicopterul la Trgoviste nu erau delegati oficial de catre Colegiul de avocati (nu exista delegatii la dosar), iar prin ntreaga lor prestanta s-au abatut de la regulile deontologiei profesionale, devenind si ei acuzatori ai inculpatilor. Toate aceste ncalcari ale legii si multe altele (neprezentarea materialului de urmarire penala, rechizitoriul incomplet, necomunicarea rechizitorului cu 3 zile naintea inculpatilor, ncalcarea principiului nemijlocirii administrarii probelor, nerespectarea termenului legal de recurs, executarea sentintei fara respectarea procedurilor legale , etc.) fac ca ntregul proces sa fie lovit de nulitate absoluta si mpuscarea celor doi nu are nici o justificare juridico-legala, adica nu se poate considera act de justitie ci eventual, un act politic de conjunctura. Continutul discutiilor purtate n cele 55 minute ct a durat asazisul proces este cunoscut opiniei publice. Caseta respectiva a fost difuzata (mai mult sau mai putin trunchiat) de mai multe ori pe postul national de televiziune. Nicolae Ceausescu a refuzat sa recunoasca legitimitatea tribunalului, cerea sa fie tras la raspundere doar n fata Marii Adunari Nationale, conform Constitutiei R.S.R. Cei doi soti nu au recunoscut savrsirea infractiunilor de care au fost acuzati. Presedintele completului Popa Gica, n loc sa manifeste impartialitate si obiectivitate, a devenit cel de al patrulea
993

acuzator (alaturi de procuror si cei doi avocati). Ceausescu considera ca este victima unei lovituri de stat si ca tradatorii se afla si n sala de judecata. Dupa dezbateri, completul s-a retras pentru deliberare. n sala de deliberare s-a cazut repede de acord asupra pedepsei capitale, asesorii fiind ntrebati daca sunt de acord cu condamnarea inculpatilor la moarte. S-a redactat minuta sentintei, iar gl.. Stanculescu a pus asesorii sa semneze niste coli de hrtie albe pentru redactarea ulterioara a sentintei (procedeu ilegal). La revenirea n sala de judecata, presedintele Popa Gica a citit urmatoarea minuta: Tribunalul, n numele legii si al poporului, delibernd n secret, condamna n unanimitate de voturi pe inculpatii Ceausescu Nicolae si Ceausescu Elena la pedeapsa capitala si confiscarea totala a averii, pentru savrsirea infractiunilor de genocid, prevazuta de articolul 357 aliniatul 1, litera c din Codul penal, subminarea puterii de stat, prevazuta de articolul 162 Cod penal, acte de diversiune, prevazute de articolul 163 Cod penal si subminarea economiei nationale, prevazuta de articolul 165, aliniatul 2, Cod penal. Pronuntata n sedinta publica, astazi, 25 decembrie 1989. La audierea sa de catre comisia parlamentara judecatorul Nistor Ioan a aratat ca minuta a fost scrisa personal de el, ca nu s-a exercitat nici o presiune asupra lor si ca erau convinsi ca solutia data a fost buna: Daca pedeapsa cu moartea nu se aplica lor, atunci cui?, a ntrebat retoric judecatorul Nistor Ioan.

994

Dupa citirea minutei, avocatul Teodorescu, observnd ca nu s-a vorbit nimic despre vre-o cale de atac, a cerut ngaduinta sa mai ia legatura cu inculpatii. Ceausescu a refuzat orice dialog: Nu raspund la nici o ntrebare. Nu recunosc acest tribunal. Atunci avocatul Teodorescu spune: Nerecunoscnd tribunalul, nu face dect sa nu exercite nici o cale de atac. n conditiile acestea, va rog sa constatati ca hotarrea e definitiva. Tribunalul s-a retras lasnd problema caii de atac n suspensie, dar acest fapt nu i-a deranjat pe cei care s-au grabit sa puna n executie imediata hotarrea de condamnare la moarte. Chiar daca se admite ca era o procedura de urgenta, termenul legal de recurs de 3 zile, prevazut n asemenea cazuri, trebuia oricum respectat. Nu au fost respectate nici dispozitiile legale care reglementeaza punerea n executare a pedepsei cu moartea. Astfel: nu s-a emis mandat de executare, nu s-a pus n vedere condamnatilor ca au dreptul sa faca cerere de gratiere n termen de 5 zile libere, consemnnd aceasta ntr-un proces-verbal, nu a existat dispozitia scrisa, data de presedintele instantei de executare care sa stea la baza executarii pedepsei cu moartea, nu s-a numit oficial plutonul de executie, nu s-a citit sentinta de condamnare nainte de executie, etc. Dupa retragerea completului de judecata sotii Ceausescu au fost legati de mini cu niste frnghii. Boieru Ionel, seful grupei de parasutisti a afirmat ca gl. Stanculescu, nca nainte de nceperea procesului l-a desemnat pe el si pe nca doi parasutisti sa alcatuiasca plutonul de executie, astfel Boieru a ramas cu cei doi condamnati, a primit ordin sa-i scoata pe rnd pe cei doi n curte pentru a fi executati. Sotii au protestat vehement spunnd ca vor sa moara mpreuna. Totusi a fost n curte prima data Nicolae Ceausescu, acesta a spus Traiasca Romnia Libera si a nceput sa cnte Internationala (complet fals - spune un martor). Boieru
995

l-a strns de brat, atunci Ceausescu a tacut. A fost asezat n picioare lnga zid dupa care a fost scoasa n curte si Elena Ceausescu. Un soldat i-a spus: Ai ncurcat-o, la care ea l-a njurat de mama. Dupa asezarea lor la zid, nelegati la ochi, Boieru a facut ctiva pasi napoi si a nceput sa traga n ei cu automatul. Au tras si ceilalti doi parasutisti desemnati, dar si alti militari aflati acolo. Colonelul Baiu a reusit sa filmeze doar ultima parte a executiei, cnd Nicolae Ceausescu cade n genunchi si apoi n fata, secerat de gloante. Medicul a constatat moartea celor doi dupa care cadavrele au fost nvelite n foi de cort si urcate n elicopter. Generalul Stanculescu nu recunoaste ca a organizat plutonul de executie, arata ca soldatii din proprie initiativa i-au luat pe cei doi si i-au mpuscat n curte golind ncarcatoarele n ei. Prin modul n care a fost organizat se poate concluziona ca procesul n-a fost dect o farsa prin care s-a cautat nselarea opiniei publice din tara si strainatate, ascunderea sub o aparenta legalitate a deciziei de lichidare fizica a sotilor Ceausescu. Trebuie sa se stie ca un dosar propriu-zis al acestui proces, de fapt nu exista. S-au gasit cteva file, iar rechizitoriul scris n fuga de Procurorul Dan Voinea: exista o minuta scrisa de mna si o sentinta ntocmita dupa multe zile. Nu exista interogatoriul inculpatilor, nici un fel de declaratie a lor si n general nu exista actul de urmarire penala. Exista caseta video a procesului, dupa care comisia a ntocmit o stenograma pe care o anexam. Originalul simulacrului de dosar penal se gaseste la Presedintele Republicii n loc sa se afle n arhiva Tribunalului Militar.
996

Nu este menirea acestei comisii sa emita judecati de valoare, deci nu vom spune ca a fost o crima, sau un asasinat politic, dar credem ca oricare ar fi fost vina celor doi, a fost o greseala care a aruncat asupra Romniei o lumina nefavorabila. Opinia publica internationala ne-a considerat si ne mai considera ca fiind un popor sngeros si brutal, eticheta care nici un caz nu ni se potriveste. Avem convingerea ca un proces organizat mai trziu, la rece, chiar daca ar fi condus la aceeasi sentinta ne-ar fi scutit de asemenea aprecieri si de asemenea traume. De altfel Ion Iliescu, cel ce n calitatea ce o avea n momentul luarii acestei hotarri, ntr-un fel recunoaste pe jumatate n cartea sa Revolutie si Reforma pag.79/81, ca decizia a fost pripita, deci chiar nesabuita. Citam: Soarta lui Ceausescu si a sotiei sale s-a hotart n conditiile exceptionale ale acelor zile de decembrie 1989, cnd nfruntarile armate din diferite orase ale tarii dadeau temeiuri de ngrijorare celor care se temeau de un razboi civil. Numarul mare al celor cazuti n zilele care au precedat fuga dictatorului si victimele produse de luptele de strada ce au urmat acestui moment, schimburile de focuri care se nteteau, fara a putea face o estimare exacta a fortelor decise sa apere regimul rasturnat, panica si suspiciunea ce domneau n ntreaga tara au provocat un climat emotional extraordinar, ale carui consecinte puteau fi si mai dramatice". Hotarrea noastra a fost determinata de doua ratiuni: Prima: convingerea ca disparitia lui Nicolae Ceausescu va face sa nceteze orice rezistenta, deoarece, chiar daca n spatele sau s-ar mai gasi forte dispuse sa-l apere, acestea ar fi renuntat sa mai lupte, aflnd ca deja cauza lor este pierduta. A doua: locul de
997

detentie era prea putin sigur si situatia n tara nu ne permitea sa riscam transferul dictatorului catre un alt punct, oferind, poate, unui om hotart sa mearga pna la capat, ocazia de a scapa, pentru a mobiliza forte care-i erau favorabile si de a caror importanta nu puteam sa ne dam seama la ora aceea. Mai exista si riscul unui gest individual de a-l lichida fara nici o judecata. Iata deci, cum chiar Ion Iliescu, cel ce a semnat dispozitia de constituire a Tribunalului Exceptional nsarcinat cu condamnarea la moarte a fostului dictator, recunoaste ca a luat aceasta hotarre sub presiunea unei totale dezinformari. Stim astazi ca nu a existat nici o forta interna sau externa care sa fi intentionat sau sa fi ncercat sa-l elibereze pe Ceausescu, deci sub efectele panicii au fost ucisi sotii Ceusescu dupa o mascarada de proces. Nicolae Ceausescu a zis: Daca vreti sa ne mpuscati nu este nevoie de mascarada asta . Oricum peste ani, cnd noi ce scriem astazi nu vom mai fi, istoria va judeca mai lucid si pe Ceausescu si pe cei care l-au dat mortii. Senator Valentin Gabrielescu Senator Hossu Zoltan Senator Serban Sandulescu

998

5. OPINIE SEPARATA PRIVIND SOLICITAREA DE AJUTOR SOVIETIC Senator Valentin Gabrielescu; Senator Ionel Aichimoaie; Senator Hossu Zoltan; Senator Serban Sandulescu; Senator Popescu Necsesti Trebuie sa ne referim n acest raport si asupra unui alt fapt care ar fi putut sa produca urmari nefaste. n aceasta stare de panica, obsedati de pericolul contrarevolutiei si convinsi de existenta unor puternice forte armate interne ostile, noul nucleu de putere a solicitat telefonic ajutor unor forte straine n lupta contra teroristilor. Deoarece exista unele controverse asupra acestei initiative, redam mai jos datele pe care comisia le-a putut colecta. Citam din Fondul M.Ap.N. (decembrie 1989) (vezi cartea Armata n Revolutia din decembrie 1989" - pag.260): n ziua de 22.12.1989, orele 16.00 a avut loc o convorbire telefonica ntre gl. lt. Nicolae Eftimescu si ministrul ungar al apararii F. Karpati, cu urmatorul continut: Gl. Eftimescu arata ca actiunea care se desfasoara este sub conducerea Frontului Salvarii Nationale. Se desfasoara cu sprijinul ntregii armate. Armata nu a intervenit si nu intervine cu trupe. Nu a tras si nu va trage. F.K.: Aveti nevoie de ajutor?

999

N.E.: Daca doriti sa ne acordati ajutor, va rugam sa faceti apel la populatia maghiara sa se abtina de la orice manifestari dusmanoase. n aceiasi zi, n jurul orelor 17.00 are loc o convorbire ntre gl. lt. Eftimescu si gl. mr. Bociaev G.N., reprezentantul comandantului sef al Fortelor Armate Unite ale Tratatului de la Varsovia. Gl. lt. Eftimescu i comunica ca Revolutia se desfasoara sub conducerea Frontului Unitatii Nationale, cu sprijinul ntregii armate. Roaga pe gl. mr. Bociaev sa ntrebe la Marele Stat Major Sovietic daca sunt concentrari de trupe la granita cu Romnia. n ziua de 22.12.1989, orele 17.40, a avut loc o noua convorbire telefonica ntre ministrul ungur al apararii, F. Karpati, si gl. lt. N.Eftimescu. N.E.: n legatura cu situatia din Romnia, va informez ca toata actiunea se desfasoara sub conducerea Consiliului Frontului Salvarii Nationale, cu sprijinul ntregii armate. Toata armata noastra si desfasoara activitatea n sprijinul actiunii ntreprinse. Ne nelinistesc unele zvonuri privind concentrari de trupe la granita cu Romnia. F.K.: Nu s-au facut si nu se fac nici un fel de concentrari de trupe. Armata ungara saluta actiunea armatei romne. Suntem gata sa acordam sprijin n orice domeniu. Astazi va vorbi la Televiziunea ungara primul-ministru Nemeth, care va sublinia faptul ca saluta schimbarile din Romnia si va face apel la toti ungurii sa se abtina de la orice actiuni si sa colecteze un fond pentru ajutorarea
1000

romnilor. Va ncredintez ca nu se va ntreprinde nici o masura contra Romniei. n ziua de 22.12.1989, orele 18.40, gl. mr. Bociaev transmite telefonic, ca generalul de armata Moiseev, seful Statului Major al Fortelor Armate ale URSS si gl. col. Veriovkin-Rahalski, prim loctiitor al sefului Statului Major al F.A.U., ncredinteaza conducerea armatei romne ca la granita romno-sovietica nu se concentreaza nici un fel de trupe si nu se intentioneaza desfasurarea vreunei activitati militare n apropierea granitei. Sunt gata sa acorde sprijin n orice domeniu. n ziua de 23.12.1989, n jurul prnzului, din cabinetul ministrului apararii nationale, n prezenta unor reprezentanti ai conducerii F.S.N.. se tatoneaza pozitia armatei sovietice. n acest scop, gl. lt. Nicolae Eftimescu s-a adresat telefonic sefului M.St.M. al URSS, ntrebndu-l daca s-ar putea conta pe un ajutor militar sovietic mpotriva teroristilor. Generalul de armata Moiseev a raspuns ca o asemenea problema poate fi discutata numai ntre cele doua guverne, romn si sovietic. n aceiasi zi, la napoierea gl. mr. Gusa Stefan de la sediul fostului C.C. al P.C.R., acesta a avut o convorbire telefonica cu generalul de armata Moiseev, caruia i-a comunicat ca, n calitatea sa de sef al Marelui Stat Major al armatei romne, nu a solicitat si nu va solicita ajutor militar sovietic. Din relatarile gl. mr. Gusa rezulta ca n ziua respectiva a mai purtat convorbiri telefonice cu gl. F. Karpati, ministrul apararii al Ungariei cu gl.Vacsk, ministrul apararii al Cehoslovaciei si cu gl. Semergiev, seful statului major al armatei bulgare.
1001

Deci va raspund la ntrebare: prevedea si aparare vis a vis de niste actiuni externe. Noi aveam unele informatii ca unele unitati de pe teritoriul Ungariei (unde se gaseau cca. 60.000 rusi, unele unitati au fost dislocate n 1988 catre granita cu Austria), care stationau fusesera aduse mai aproape, inclusiv unitati de aviatie. Deci se crease oarecum o psihoza. Personal, si afirm cu toata raspunderea, nu ne era teama de unguri, ci de rusi, care erau si n Ungaria, erau si la est. Nu ma refer la trupele unguresti, ma refer la trupele rusesti care stationau n Ungaria si care oricnd puteau sa faca o Praga, avnd n vedere ca toate trupele armatei romne erau mprastiate n fel de fel de orase si misiuni, farmitate pe obiective. Ori n aceasta situatie orice militar gndeste ca poate avea loc foarte usor o agresiune mpotriva unei tari. Vreau sa raportez comisiei senatoriale ca n Timisoara au fost efective scoase, destul de multe n strada, dar nu toate, nici tehnica nu a fost toata, noi aveam unitati pregatite pentru interventie la frontiera. Daca am gresit istoria si Dumnezeu ma vor condamna, dar asta am facut-o eu, asta a fost ideea care m-a calauzit: sa nu scoatem totul n strada, sa avem o rezerva, cu care n caz de nevoie sa putem imediat interveni pentru apararea frontierei. Parerea mea personala: una din problemele grave care a fost n aceasta revolutie a fost necunoasterea reala a situatiei, nu dispuneam de informatii certe de ce miscari sunt la altii, banuiam numai, deci: lipsa de informatii. Doi, ramn la ideea ca, n decembrie 1989 mpotriva Romniei s-a actionat cu doua tipuri de razboaie: un razboi radioelectronic si unul psihologic. Cine l-a facut, poate o sa aflam vre-o data. Attea informatii veneau care derutau, si ma refer si la Televiziunea Romna care a facut mult rau natiei romne, prin cei care au chemat unitatile n Bucuresti ca sa treaca la apararea unor obiective. Nu asa se procedeaza....
1002

Totodata, gl. Gusa mai declara ca toate cele relatate de el n interviul dat lui Pavel Corut au aparut n cartea acestuia exact cu cuvintele sale si ca nimic nu a fost schimbat. Citam din cartea sus mentionata pag. 176,178 si 192. Lumea trebuie sa stie ca nu n seara aia s-au prevenit interventia straina si ajutorul fratesc.. Asta s-a ntmplat n 23 decembrie. Exista documente pentru sustinerea afirmatiilor pe care le voi face. Am discutat cu seful Marelui Stat Major al armatei sovietice, generalul Moisev Mihail, n prezenta colonelului Dumitru Mircea seful biroului translatori si locotenent-colonelului Lungu Gheorghe. - Ce i-ati spus sovieticului? - Nu numai ca i-am refuzat ajutorul, dar i-am precizat foarte clar ca n nici un caz si indiferent de persoana care va cere ajutor sa nu l acorde. Nu avem nevoie de ajutor. - De ce ati luat aceasta initiativa? - Lumea trebuie sa stie adevarul. Putin mi pasa ce se va ntmpla cu mine. V-am spus ca nu mi e teama. Adevarul, e necesar pentru vindecarea acestei tari. Fusese cerut ajutor sovietic inclusiv n fata mea. Mai bine zis, cred ca intentionau sa o faca prin mine. Nu uitati, Tratatul exista iar eu aveam un rol, chiar daca era modest. - Cine facuse acest lucru? - Grupa de conducere a tarii, n frunte cu Ion Iliescu. mi pare rau ca Voican Voiculescu nu mai recunoaste acest lucru. Uita data cnd a venit chiar la mine n birou, la Marele Stat Major si au spus ca moare lumea n strada si e nevoie de ajutor militar specializat la sovietici? Oare, a uitat? Erau toti: Ion Iliescu, Nicolae Militaru, Voican Voiculescu, ofiterii care erau atunci n biroul sefului Marelui Stat Major traiesc si cred ca vor avea demnitatea sa marturiseasca.
1003

- Domnule general, ncepe sa-mi fie clar de ce a trebuit mascarada numita teroristi-securisti. Trebuia sa justifice cererea oficiala de ajutor, sa dea o aparenta de legalitate unei interventii, unei agresiuni asupra unui stat suveran. Gorbaciov tinea la firma lui de democrat. Dar, ce fel de ajutor specializat insistau dnsii sa cereti? - Cel putin o brigada aeropurtata care sa curete Bucurestiul de acesti teroristi. Oricum, trupe aeropurtate specializate n asemenea actiuni. - Daca acceptati, ne curatau pe toti. Si Armata, si Securitate si revolutionari. Praful se alegea de capitala. Asa cum s-a ales de Budapesta n 1956. Ce ati raspuns celor solicitate de noua conducere a tarii? - Ct voi fi seful Marelui Stat Major nu va calca picior de rus n Bucuresti. n nici un caz si cu nici un motiv! Ma enervasem foarte tare. Am strigat. Sau mai bine zis am folosit un ton militaresc. Ca acesta a deranjat, este alta poveste. Eu le-am raspuns pe un ton cam dur. Chiar daca vor mai muri oameni, armata e capabila sa faca fata teroristilor. Ca sef al Marelui Stat Major nu voi admite niciodata sa se ceara ajutor militar de la nimeni! n cursul noptii de 23 vorbisem cu niste ministri ai apararii din Tratatul de la Varsovia. Pe Moisev, sovieticul, eu l-am sunat. Acesta este adevarul istoric. Am facut-o pentru a-l atentiona sa nu trimita trupele cerute de ceilalti, indiferent de pozitia si marimea lor. Banuiam ca noua conducere nu va mai tine cont de mine si va cere ajutor. Mi-am amintit atunci ca, potrivit regulilor Tratatului, aveam nca dreptul de a hotar ca sef al Marelui Stat Major. Nu eram mort. Trebuia sa tina cont de pozitia mea toti liderii militari din Tratat. Ajutorul nu s-ar fi dat la cererea oricarei persoane. Discutia s-a facut prin colonelul Mircea, translator. L-am informat ca la noi s-a facut o Revolutie, ca armata stapneste situatia, i-am subliniat ca oricine ar cere ajutor sa nu-l
1004

dea, deoarece nu avem nevoie. n biroul lui Moisev era si generalul Denisov din Marele Stat Major al URSS. - N-ati fi acceptat? - n nici un caz! - Da, era greu de convins un om de tipul dumneavoastra sa tradeze. Caci practic, chemarea ajutorului strain nsemna tradare. - Exact! Tradare. Chiar daca se invoca motivul ca existau teroristi, tot tradare se numeste. Fortele Armate ale Romniei puteau lichida teroristii. Daca ar fi existat. Iata, n acelasi sens ce declara gl. col. Hortopan Ion: ...n momentul acela greu pe 23 s-a facut o interventie n URSS. S-a dat un telefon. - Cine? - Dl. presedinte Iliescu. - De unde stiti? - Am fost de fata. - Ruseste sau romneste? - Ruseste, nu stiu ruseste, s-a considerat ca armata nu este n stare sa rezolve problemele. - Ce data exacta? - 22 spre 23 seara la ora 21.00. - Stiti cu cine vorbea? - Cred ca cu Gorbaciov a vorbit ruseste. - Cine mai era acolo? - Gl. Gusa, Stanculescu, ba nu Gusa nu era, noi toti care am fost acolo generalii, ne-am opus si am spus ca nu este nevoie, noi putem sa rezolvam problema. - Cine a luat parte la discutie? - Gl. Gusa, eu, Stanculescu si Chitac, era si Brucan, era si gl. Eftimescu, gl. Militaru. - Si ce discutie a fost, cum a fost?
1005

- Ca sunt niste actiuni care se duc mpotriva noastra si ca o grupa de trupe speciale sa ne ajute sa-i nimicim nu stiu de unde avenit propunerea. - Cine a fost pentru, cine a fost mpotriva? Dumneavoastra ce-ati spus? - Asta am spus: Domnule presedinte noi putem sa rezolvam problema cu fortele pe care le avem. Eu nu stiu sa fi fost cineva pentru. (Stenograma pag. 77-81) Din audierea lui Neacsa Vasile rezulta: ... Spre seara afara se tragea, Gusa primeste un telefon nu stiu de unde, la care i se spune domnule, vezi ca am chemat rusii n tara si uitndu-ne pe figura lui, ca noi trebuia sa-i studiem si fizionomia sa vedem cum se manifesta daca primeste o veste proasta, si la care el a replicat: cum ati putut sa faceti asa ceva? apoi nu stiu ce i s-a replicat, el a nchis telefonul, a cazut pe fotoliu si a spus: Iliescu a chemat rusii n tara, cum de a facut asta, veste care ne-a socat si pe noi, iar tot el apoi a spus ca din cauza ca am scapat de sub control situatia ca vin sa ne ajute sa scapam de teroristii astia, el i-a chemat. Eu l-am ntrebat daca a vorbit cu el direct, dar nu mi-a raspuns. n orice caz, omul era distrus total fizic, am vazut o cadere la el. - Apropo de conversatia gl. Gusa, cu cine o fi vorbit, a pronuntat cuvntul Iliescu? - Nu, dar cnd i-a spus la telefon nu a pronuntat cuvntul Iliescu, dar cnd a cazut pe fotoliul respectiv, normal l-am ntrebat ce s-a ntmplat si a spus: Iliescu a chemat.... (Stenograma pag. 16-17) Iata ce declara gl. lt. Nicoara Eftimescu, cel care din cladirea Marelui Stat Major a vorbit prin translator, respectiv col. Mircea cu seful Marelui Stat Major sovietic. Ca obiectul convorbirii n esenta urmare a sondarii pozitiei partii militare sovietice si anume:
1006

s-ar putea conta, la nevoie, n situatia ca va fi necesar, n urma unei solicitari, pe o eventuala participare cu forte specializate pentru combaterea teroristilor. Acesta mi-a raspuns ca idee. Avnd n vedere situatia creata prin declansarea actiunii directe teroriste; am considerat justificata preocuparea noii puteri. - Dar cine erau de fapt acolo n afara de Militaru? - Erau Iliescu, Brucan, Militaru, Voiculescu, Montanu, Nicolaescu, Mazilu dar astia erau o suita, cnd erau toti cnd era unul acum nu pot sa bag mna n foc. Nicolaescu a fost? - Nu mi-a ramas figura lui ... (Stenograma pag. 29-32) Iata, prezentam n continuare un extras din Stenograma audierii domnului Ion Iliescu: .... a aparut vad, cu insistenta mai ales n ultima vreme acuzatia ca am fi sau, mai ales, as fi solicitat interventia militara sovietica. Este o minciuna sfruntata, fara vreun temei si fara vreun suport. Sunt nsailate, am vazut din tot ce publica cteva ziare, fapte disparate pentru a se sustine acest scenariu aberant. Pentru ca eu am declarat si n carte si repet oricnd, din ceea ce stiu eu, cei cu care am conlucrat si la elaborarea documentului si la ncropirea primei activitati, nimeni din grupul nostru de civili nu s-a gndit sa solicite ajutor sovietic. Nu stiu nici ca gl. Militaru sa o fi facut. n orice caz, nu cu stirea mea si pna n 24 decembrie el nici nu avea misiune. Telefonul pe care l-am primit de la Gorbaciov era cnd noi ne aflam n Piata Victoriei. Ne-am mutat n Piata Victoriei dupa ce s-au linistit lucrurile n Capitala: pe 23, 24, 25 noi stateam la Ministerul Apararii Nationale. Acolo n-am avut nici un fel de legatura telefonica cu nimeni. De la Ministerul Apararii Nationale s-a vorbit numai de catre cei de la Marele Stat Major cu cei de la Moscova. Nimeni altcineva dintre noi n-a avut convorbiri cu Moscova, iar telefonul lui Gorbaciov a avut loc deci la finalul acestor chestiuni, cnd ncepusem sa ne structuram, ntr-adevar, sa ne organizam: deci, era dupa 26 decembrie si nu-mi amintesc
1007

exact ziua. Pentru ca ne-a felicitat pentru ca am reusit sa trecem de momentul acesta si ne-a anuntat ca o sa vina Sevardnadze n Bucuresti. Si am si informat, nu stiu, eram n plenara sau cu biroul CFSN-ului, am informat despre continutul acestei convorbiri. A fost singura mea convorbire cu Gorbaciov. N-am mai avut nici dupa aceea convorbiri telefonice cu el. Se vorbeste despre legaturi cu Ambasada. Singura mea discutie cu Ambasada sovietica, si a fost singura, a fost n dupa-amiaza zilei de 22 decembrie, aici, n sediul C.C.-ului, la sugestia cuiva; eram mai multi, nici nu eram singur. Si a urmarit aceasta discutie doua elemente de baza. n primul rnd, o informare despre caracterul miscarii si sugerarea ca se ncepe structurarea unui cadru organizat a noii structuri de stat si pentru asigurare, ca sa se evite orice fel de posibile dorinte de sprijin fratesc, pe care nimeni dintre noi nu o dorea. S-a discutat despre aceasta chestiune - ajutor, neajutor, ajutor logistic n lupta mpotriva terorismului; este o confuzie ntreaga si din ceea ce Corut prelucreaza din spusele lui Gusa. Dar se vede ca este o contradictie interna chiar la Gusa, ca o cam balaceste chiar el. Am vorbit cu el la conducerea Ministerului Apararii Nationale. Public l-am rugat sa spuna exact cum stau lucrurile. Si acolo este foarte confuz exprimat ca nu stie, a fost, n-a fost Iliescu, parca era la Militaru, parca nu stiu mai ce. Ca s-ar fi discutat si ca cei de-acolo, Moiseev, l-ar fi ntrebat pe el daca au romnii nevoie de ceva ajutor. Dar tot ei, nu stiu el sau altul spune, ca le-au dat de nteles ca asa ceva nu se poate discuta dect la nivelul conducerilor politice. De aceea nu se poate trata la nivelul organismelor militare trimiterea sau netrimiterea a vreunui ajutor. Pe de alta parte, stiu ca ne informau cei de la Marele Stat Major, cnd a nceput razboiul acela informational, electronic, cu stirile
1008

acelea false, inclusiv aparitia - s-a spus - pe ecran radar. Eu nu ma pricep nici la aceasta tehnica, nici la tehnica militara si nu m-am bagat n detaliile militare, stiti foarte bine, am acordat toata ncrederea, tot creditul militarilor nostri. Sau au ncercat sa se lamureasca ce este cu aceste stiri, ca vin formatiuni de helicoptere dinspre Marea Neagra, ca ar fi niste vase purtatoare de helicoptere; unii au spus, domnule, sunt helicoptere libiene, o idiotenie! Ce sa caute helicoptere libiene din Libia sau cu un sau cu nu stiu mai ce? Si ei cautau sa se lamureasca - ne informau ce-i cu treaba asta si daca ei cunosc si sa ne ajute, sa-i ajute pe ai nostri sa descifreze ce este cu toata aceasta chestiune. n asta a constat discutia lor cu cei de la Marele Stat Major de la Moscova. Am vazut ca Gusa si, mai ales, cei care-l rastalmacesc, si acest Corut, si acum ziarul Ziua - l scot pe Gusa erou din aceasta chestiune. A fost o presiune politica din partea celor de la CFSN adica, ca sa cerem ajutor sovietic si Gusa ne-a salvat de aceasta ncercare, nu este clar a cui anume, pentru a respinge oferta sovietica sau acest ajutor. Sa fim oameni seriosi! n noaptea de 22 spre 23 ne-am constituit ca organism politic cu toata raspunderea. Nu putea sa treaca o asemenea chestiune nediscutata, necomentata n conducerea, chiar asa restrnsa cum era ea, n conditiile acelea grele n care ne-am aflat. n legatura cu acest lucru au aparut, de altfel, si doua, dezmintiri publice. mi amintesc n finalul lui decembrie, Gorbaciov a fost ntrebat la Moscova de un gazetar daca s-a pus problema vreunui asemenea ajutor fratesc din partea lor si Gorbaciov a spus n primul rnd ca o astfel de cerere ei n-au primit si daca ar fi primit, ei nu ar fi raspuns, pentru ca au luat decizia politica sa nu mai repete greselile din trecut, cu Ungaria si Cehoslovacia. Si treburile tarilor socialiste, cum le numea el, sunt treburile lor interne, n-au de gnd sa se mai amestece. n carte relatez si altceva. Este o carte
1009

americana, mi-a intrat acum o am integral. Cnd am terminat varianta aceasta largita a cartii aveam numai fragmentul referitor la Romnia. A unei carti a doi americani, deci Beschloss si Talbot, actualul secretar de stat adjunct al S.U.A., care a fost prezent la foarte multe discutii: si la Malta, ntre Gorbaciov-Bush, Gorbaciov-Baker, Baker-Sevardnadze, s.a.m.d. Si ei mentioneaza ca atunci, probabil 23 sau 24 decembrie, Baker s-ar fi adresat sovieticilor, aratnd ca ei n-ar avea nimic mpotriva daca Tratatul de la Varsovia ar interveni n Romnia. Ca sa linisteasca lucrurile, adica, rezulta. Si a trimis chiar mesager, ambasadorul lor de la Moscova, la C.C. si la Ministerul de Externe cu acest mesaj. Si a primit a replica dura din partea lui Sevardnadze. Comentariul celor doi americani este ca era un fel de joc al americanilor, care erau implicati n Panama si n Filipine, sa-i prinda si pe sovietici, sa fie un fel de ... Si rusii le-au spus ca asta este sau un joc sau o provocare. Sevardnadze a spus foarte clar: Treaba romnilor este treaba lor! Noi nu ne amestecam n asemenea treburi. Asta se poate comenta pe tema acestei asa zise solicitari de ajutor. Iar concluzia fundamentala este viata. S-a ntmplat ceva din acest punct de vedere? Nu a fost nici un fel de miscare din acest punct de vedere si nu Gusa ne-a salvat de interventia sovietica. Cu toate aprecierile pentru activitatea lui ca militar. (Stenograma pag. 22-29). Iata nsa cum comenteaza aceiasi ziaristi americani, unele probleme cu referire la evenimentele desfasurate n Romnia n decembrie 1989: "... Unii dintre cei care l rasturnasera pe Ceausescu au mers pna acolo nct sa faca apel la Gorbaciov ca sa trimita trupe pentru a-i mpiedica pe securistii lui Ceausescu sa mentina dictatura. La Washington, Baker mormaia pe sub mustata
1010

ca sovieticii au si motive si capacitatea de a face ceva ca sa opreasca varsarea de snge. Duminica, 24 decembrie, a declarat n cadrul emisiunii ntlnirea cu presa a canalului NBC ca Statele Unite nu vor obiecta daca Pactul de la Varsovia va considera necesar sa intervina n Romnia.... (La cele mai nalte nivele, Ed. Elite 1995, pag. 39-41). Din documentele sedintei nr. 21 tinuta la palatul Congreselor n Kremlin ce a avut loc n ziua de 24 decembrie 1989, orele 10.00, M.S. Gorbaciov cu referire la evenimentele din Romnia declara: Conform informatiilor de la ora 2, ora Moscovei, la Bucuresti au continuat tirurile, drumul spre aeroport e blocat pe alocuri, din cladirea ambasadei URSS se aud sunetele canonadei. A sosit o stire, potrivit careia teroristii au trecut la tactica luptei de partizani n conditii urbane - ei continua sa se ascunda n cladirea Palatului Republicii, ocupa un sir de imobile din preajma radioului si a televiziunii. Grupul de 10 oameni, care au blocat ieri cladirea Garii feroviare, continua mpotrivirea, nefiind deocamdata respins de unitatile armate. Frontul Salvarii Nationale considera ca pentru completarea stocului insuficient de munitii este necesar un ajutor din afara tarii. Cu toate acestea (poate ca s-a nteles astfel), seful Marelui Stat Major al Fortelor Armate Aeriene ale Romniei, Gusa a declarat ca armata controleaza situatia din tara si nu are nevoie de nici un ajutor. Aceasta informatie a fost difuzata pe posturile de radio si televiziune, si iata acum - o declaratie oficiala. n ansamblu situatia, conform tovarasilor nostri de acolo, se desfasoara n favoarea poporului si a Frontului Salvarii Nationale. O confirmare oficiala a arestarii lui Nicolae si Elena Ceausescu nu exista. Pe fiul lui Ceausescu - Nicu Ceausescu - l-au aratat la
1011

televizor. Deci, n esenta exista focare de rezistenta. Noi realizam actiuni de asistenta umanitara pe linia Guvernului si a organizatiilor obstesti. Ambasada URSS n Romnia se afla n contact cu Consiliul Frontului Salvarii Nationale.... Din toate acestea cred ca este clar ca panica creata de teama teroristilor, a mpins pe cei aflati la cel mai nalt nivel sa ceara ajutor militar sovieticilor. Sovieticii nu au intervenit. n acest sens n cartea ziaristilor americani amintita mai sus Sevardnadze gaseste sugestia lui Bush de a interveni n Romnia nu sinistra, ci doar stupida. Era categoric mpotriva unei interventii din afara, Revolutia romnilor era treaba lor si a nimanui altcuiva. Orice fel de amestec din partea Uniunii Sovietice l-ar fi transformat pe Ceausescu ntrun martir. Dar ne putem imagina ce s-ar fi ntmplat daca totusi sovieticii ar fi intervenit. Este de remarcat ca n anul 1989 n nici una din tarile foste satelite Imperiului Sovietic nu s-a intervenit cu forte armate. Cum ne putem imagina atunci ca ei sunt cei ce au pus la cale razboiul electronic, ca ei au creat acele faimoase tinte false n care apararea noastra antiaeriana a tras cu atta rvna asa cum se relateaza cu lux de date tehnice n capitolul Razboiul electronic. Senator Valentin Gabrielescu Senator Ionel Aichimoaie Senator Hossu Zoltan Senator Serban Sandulescu

1012

6. RAPORTUL SENATORULUI SERBAN SANDULESCU PRIVIND EVENIMENTELE DIN DECEMBRIE 1989 6.1. Consideratii preliminare Istoria noastra contemporana, si nu numai cea contemporana, a fost n mod deliberat mistificata si distorsionata n ultimii 50 de ani, n scopul nedeclarat de a ne face sa pierdem identitatea nationala si culturala, pentru a fi usurata n acest fel expansiunea imperialista a Uniunii Sovietice, care a continuat sa urmareasca pas cu pas realizarea preceptelor din testamentul lui Petru cel Mare (pe care l vom reda si analiza n paragraful 5.3.) disimulata sub masca ideologiei comuniste si a internationalismului proletar. Spre exemplu, lucrurile care s-au spus despre actul de la 23 August 1944 reprezinta cea mai elocventa dovada n acest sens. Mistificarii adevarului, despre acest eveniment de o covrsitoare importanta pentru noi, pentru istoria Europei si pentru democratie nu i s-a pus capat nici acum. Iar minciunile inoculate timp de 50 de ani n constiinta unei mari parti a poporului romn se manifesta n optiunile electoratului la urne si n anumite pareri ale opiniei publice, influentnd n mod negativ procesul de revenire al tarii noastre pe calea democratiei, progresului si bunastarii. Aceasta a doua comisie senatoriala, ca si prima comisie de altfel, si propunea sa lamureasca natura reala a evenimentelor din decembrie 1989. Cel putin acesta era scopul declarat. Ea nu a reusit sa-si realizeze dect partial obiectivul datorita unui set de cauze, unele obiective, altele subiective, ce vor fi aratate n continuare. 1. Datorita piedicilor care au fost puse comisiei de catre cei care doresc fie sa ascunda adevarul, fie sa l prezinte n mod denaturat
1013

pentru a sluji unor interese personale, interferene cu obiective urmarite de forte straine potrivnice aspiratiilor poporului romn. Multi dintre acestia s-au aflat sau se afla n functii de conducere la presedintie, n executiv, fac parte din actualul legislativ sau se gasesc la conducerea unor organizatii sau partide politice. 2. Datorita unei evidente coordonari oculte a depozitiilor si declaratiilor facute de multi dintre cei audiati, pe care am sesizat-o n mod absolut clar, n ciuda juramntului depus n fata comisiei jur sa spun adevarul si sa nu ascund nimic din ceea ce stiu - foarte multi dintre cei audiati nu au avut nici o reticenta privind ncalcarea acestui juramnt si au mintit de la un capat la altul al audierilor. 3. Teama de consecinte i-a facut pe unii dintre cei audiati sa ascunda adevarul sau sa declare ceea ce aveau de spus numai n cadrul unor discutii particulare si nu n plenul comisiei. 4. Lipsa unui personal adecvat care trebuia sa ncadreze comisia (procurori, juristi, personal tehnic) si sa participe la cercetari sub ndrumarea senatorilor, n scopul adncirii unor investigatii care nu au putut fi ntreprinse din aceasta cauza. 5. Declaratiile facute n fata comisiei, n cadrul unui numar foarte mare de audieri (circa 190) nu au putut fi exploatate si interpretate n mod corespunzator din cauza deficientelor aratate la punctul 4, a timpului limitat pe care membrii comisiei l-au putut aloca acestei actiuni care se suprapunea cu preocuparile si sarcinile lor legislative si, de ce sa nu o spunem, datorita efortului prea mic facut n acest scop de unii membri ai comisiei. De asemenea, din acelasi motiv au avut de suferit coroborarile dintre declaratiile facute la comisie sau dintre aceste declaratii si cele date n timpul
1014

anchetelor penale efectuate n l990 (atunci cnd evenimentele erau proaspete, iar coordonarea oculta de care vorbeam mai sus nu fusese nca bine pusa la punct), care ar fi putut lamuri o serie de aspecte ramase deocamdata neelucidate. n opinia noastra, actualul raport prezentat de comisie, agreat integral de unii membri ai acesteia si doar partial de altii, este comparabil cu o superproductie cinematografica, impresionanta prin amploarea desfasurarilor si grandoarea scenelor, dar care spune prea putin despre esenta actiunilor si dedesupturile care le-au generat. Iar miile de articole, informatii, declaratii, supozitii sau interpretari aparute n presa scrisa si vorbita n ultimii 6 ani, alaturi de zecile de carti publicate pe aceeasi tema prezentnd perceptia fiecarui autor formata pe baza propriilor sale trairi de atunci nu au facut dect sa puna pe cititori n fata unei imense diversitati de explicatii si adevaruri, mai mult sau mai putin verificate, care au semanat confuzie n opinia publica. Probabil ca acesta este efectul urmarit de cei care s-au ocupat de acea coordonare oculta de care vorbeam mai sus. Chiar n cadrul actualei comisii, aflata acum la sfrsitul mandatului ei exista nca pareri contradictorii: au fost sau nu au fost teroristi, a fost sau nu a fost razboi electronic, a fost lovitura de stat, revolutie sau si una si alta? In sfrsit, discutarea rolului serviciilor secrete straine n evenimentele din decembrie 1989 si n special a GRUului si KGB-ului este evidenta n mod diplomatic, cu toate ca n calitate de membri ai forului suprem n stat, avem datoria fata de cei ce ne-au ales si fata de tara, sa nu lasam nimic nelamurit, n special din acest punct de vedere. Trebuie sa spun nsa deschis ca n adoptarea pozitiei fata de una sau alta din problemele enumerate mai sus, culoarea politica joaca un anume rol, ceea ce nu ar fi trebuit sa se ntmple.
1015

De aceea consider ca este de datoria mea de senator si membru al comisiei de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, investit prin mandatul care mi s-a dat de catre plenul Senatului prin votul din 1992, sa-mi aduc cu onestitate contributia la lamurirea acestor probleme controversate, enumerate n paragraful precedent, deoarece consider ca sunt fundamentale pentru istoria poporului nostru si sa fac uz n acest scop de experienta pe care am dobndito ntr-o viata de munca dedicata cercetarii stiintifice. n acest fel doresc sa contribui, de asemenea, la mpiedicarea unor eventuale noi mistificari a istoriei contemporane a poporului romn, similara cu cea comisa n privinta actului de la 23 August 1944, mai ales ca unii dintre protagonistii acesteia din urma cum sunt Silviu Brucan, Alexandru Brladeanu, ca si mai tnarul lor tovaras de atunci, dar si de acum, l-am numit pe Ion Iliescu, sunt n acelasi timp si emanati ai evenimentelor din decembrie 1989, dupa cum s-au autointitulat. 6.2. Situatia dictaturii comuniste naintea evenimentelor din decembrie 1989 Consideram necesar acest scurt remember, deci o succinta prezentare a situatiei interne si a pozitiei n plan intern si extern a dictaturii comuniste conduse de Nicolae si Elena Ceausescu naintea evenimentelor din decembrie 1989. Cu aceasta ocazie vom aduce si o serie de informatii ascunse de autoritatile comuniste la vremea respectiva si care au jucat un rol n desfasurarea evenimentelor care au dus la situatia din 1989. 6.2.1. Situatia interna Dupa venirea la crma Partidului Comunist n 1965, Nicolae Ceausescu a continuat si accelerat programul de industrializare de
1016

tip sovietic a Romniei, nceput sub Gheorghiu-Dej probabil ca o riposta la planurile sovietice de transformare a Romniei n principala sursa de produse agroalimentare pentru Uniunea Sovietica. Este vorba de o masura pe care Uniunea Sovietica era nevoita sa o ia pentru a putea continua efortul impus de razboiul rece cu lumea libera. Dupa cum se stie, Uniunea Sovietica cumpara anual 5-6 milioane tone de cereale mai ales din SUA si Canada, care erau deci principalii sai furnizori de cereale, pe de o parte, si membre de frunte n NATO, pe de alta parte! Ea ajunsese n aceasta situatie critica, n ciuda faptului ca nainte de revolutia bolsevica Rusia era grnarul Europei, datorita esecului colectivizarii agriculturii coroborat cu ineficienta sistemului centralizat de conducere a economiei de tip comunist. La aceasta se adaugase un al doilea esec, acela al planului lui Nichita Hrusciov de rezolvare a problemei prin deselenirea Kazahstanului. Rezultatul acestui plan am putut sa-l vedem n direct la Bucuresti, probabil si n restul sudului tarii, deasupra caruia a plutit zile ntregi un imens nor de praf ce acoperea soarele, praf ridicat n stepele Kazahstatului si adus pna la noi prin straturile nalte ale atmosferei de vnturile puternice de acolo care au transformat n desert ntinse suprafete deselenite n mod necugetat din ordinul lui Hrusciov. Planul sovietic mentionat mai sus privind Romnia, deranja conducerea de la Bucuresti, deoarece contravenea teoriei comuniste, a industrializarii cu price pret, cu accent pe industria grea, devenit principalul ei obiectiv mult trmbitat si o punea n acelasi timp ntr-o evidenta inferioritate fata de fratii ei comunisti din tarile satelit: Cehoslovacia, Polonia, Ungaria. Cu alte cuvinte veleitatile comunistilor erau incompatibile cu pozitia de rude sarace pe care voia sa le-o impuna Moscova.
1017

Asa se explica cvasiunanimitatea care a existat la nivelul conducerii comuniste de la Bucuresti, unde comunisti notorii, cunoscuti pentru atasamentul lor fata de Uniunea Sovietica ca Emil Bodnaras (1), Alexandru Brladeanu (2), Paul Niculescu Mizil (3), Silviu Brucan (4) si multi altii, au sustinut opozitia lui Gheorghiu-Dej fata de planurile Moscovei, iar apoi, n prima faza a domniei sale si pe aceea a lui Nicolae Ceausescu. 1) EMIL BODNARAS A fost ofiter n armata romna, aflnduse n 1939-1940 cu unitatea sa n Bucovina la granita cu URSS. A dezertat n 1940 cnd a trecut peste Nistru nghetat fugind n URSS. A fost agent GRU. Comandorul Radu Nicolae sustine n depozitia sa ca avea chiar grad KGB, ceea ce este demn de crezut. A revenit n timpul razboiului n mod clandestin n tara ca spion sovietic. La 23 August se gasea la Bucuresti purtnd numele conspirativ de ing. Ceausu. A participat la preluarea si ascunderea maresalului Antonescu dupa arestarea acestuia. A ocupat nalte functii n ierarhia comunista la Bucuresti si a avut functii cheie n guvern. Printre altele a raspuns din partea CC al PCR de cultele din Romnia, participnd la desfiintarea cultului greco-catolic n 1948 (din ordinul lui Stalin) si la asuprirea bisericilor ortodoxe si catolice din Romnia. Cu cteva luni nainte de moarte s-a retras la Cmpulung-Moldovenesc, de unde era originar, si de unde se spune ca a cazut n bigotism, organiznd si participnd la numeroase slujbe religioase. A fost nmormntat cu preoti. 2) ALEXANDRU BARLADEANU nainte de razboi era asistent universitar la Iasi, cnd a parasit n mod nejustificat facultatea si a fugit n URSS. A fost si este agent KGB. A revenit n tara odata cu intrarea armatei sovietice. Prin anii 1947-1948 a fost ministru adjunct de interne, fiind alaturi de Pantiusa si alti asasini, unul din initiatorii represiunii sngeroase, ordonata de Moscova mpotriva patriotilor romni si a luptatorilor pentru libertate. A ocupat nalte
1018

functii n ierarhia comunista de la Bucuresti, a fost facut academician n Academia Republicii Socialiste Romnia, din considerente pur politice. n 1962 a sustinut politica de independenta economica fata de Moscova opunndu-se planului Valev. De la un moment dat a criticat politica economica a lui Ceausescu, intrnd n dizgratia acestuia, care nu l-a omort, deoarece avea protectia KGB-ului. Dupa decembrie 1989, a revenit n planul politici romnesti alaturi de alti comunisti notorii printre care Ion Iliescu si Silviu Brucan. La alegerile din mai 1990 a candidat pentru Senat din partea FSN fiind ales si promovat apoi presedintele Senatului Romniei de Ion Iliescu. 3) PAUL NICULESCU-MIZIL A fost unul din protagonistii politicii comuniste n Romnia fiind membru al Biroului Executiv al C.C. al P.C.R. prin anii 60. Era unul din cei 9 ale caror portrete erau carate n spate la demonstratiile de 1 Mai sau 23 August. A sustinut initial politica de opozitie a lui Ceausescu fata de Moscova n probleme economice, fiind trimis n acest scop la mai multe ntruniri CAER. Ulterior a intrat n conflict cu familia Ceausescu n special cu Elena Ceausescu din cauza unui love story dintre Nicu Ceausescu si fata sa. A cazut n dizgratia ceausestilor pe probleme de moralitate. 4) SILVIU BRUCAN A fost fiul unui negustor bogat din Bucuresti implicat ntr-un faliment fraudulos n timpul marii crize economice 1929-1933, cnd semna cecuri fara acoperire n ncercarea de a se redresa. ntr-o zi venind acasa de la scoala a gasit executorii care ridicau lucrurile din casa tatalui sau falit si a facut un soc psihic care l-a aruncat pe el, fiul unui negustor bogat, n tabara comunista. Eu as numi freudism politic aceasta reactie a tovarasului Silviu Brucan. S-a casatorit cu Alexandra (Sasa) Sidorovici, fica unui respectabil functionar la societatea petroliera Romno-Americana. Aceasta, cu 10 ani mai mare ca el, este o
1019

femeie pe ct de frumoasa pe att de rea, fiind adepta a ideologiei comuniste din tinerete. S-au cunoscut n nchisoarea Vacaresti, unde erau nchisi amndoi n 1943 ca ilegalisti comunisti. A fost unul din sfatuitorii favoriti ai lui Gheorghiu-Dej, fa de care avea o admiratie deosebita, as zice curios de exagerata, dupa cum marturiseste n cartea sa tineretea irosita. A fost unul din cei mai duri ziaristi de la Scnteia unde era redactor-sef prin 1945, cernd, de exemplu, executarea lui Iuliu Maniu si Cornel Coposu. A fost apoi ambasador al regimului Ceausescu la Washinton si apoi la Natiunile Unite unde si-a creat numeroase legaturi n lumea diplomatica. A avut si mai are nca multe relatii cu marile servicii de spionaj CIA, Mossad, KGB poate si cu altele. Dupa venirea lui Ceausescu la putere a fost un timp director la televiziune, apoi a cazut n dizgratie, fiind trecut pe linie moarta. Este initiatorul scrisorii celor sase care i-a creat mari probleme lui Ceausescu la nceputul lui 1989, prin care urmarea crearea unui curent de opinie n C.C. al P.C.R. care sa-l demita pe Ceausescu. Acesta nu a ndraznit sa ceara omorrea lui stiind ca are acoperirea unor puternice servicii de spionaj. A revenit n forta n politica romneasca dupa decembrie 1989 cnd a facut parte alaturi de Iliescu si Brladeanu din conducerea CFSN. ntrebat la audierea Comisiei 22 decembrie de ce l-au ales pe Ion Iliescu presedintele CFSN, Silviu Brucan a raspuns scurt si cinic: ca sa ramnem n sistem (adica n sistemul comunist, n.n.). A fost intens mediatizat de Televiziunea romna n timp ce aceasta avea ca presedinte pe Razvan Theodorescu fiind unul dintre interlocutorii favoriti ai lui Emanuel Valeriu. Incepnd din martie 1990 s-a departat de pozitia lui Ion lliescu pentru motive nca neclare. I se da titlul de profesor, cu toate ca a fost doar un autodidact, care se considera si i placea sa fie considerat un mare politolog. A fost profesor la Stefan Gheorghiu si a tinut prelegeri la facultati din America.
1020

n aceasta ordine de idei sa nu uitam planul maret de la sfrsitul anilor 50 si nceputul anilor 60 initiat de Gheorghiu-Dej, aprobat de conducerea comunista de la Bucuresti, de a face din Romnia o mare producatoare de otel, care trebuia sa ajunga la o productie anuala de 20 milioane tone, adica o tona de otel pe cap de locuitor (1) si aceasta n conditiile n care Romnia este o tara foarte saraca n minereu de fier si carbune cocsificabil. Asa s-a nascut Combinatul Siderurgic de la Galati. Asemenea masuri aberante erau luate n timp ce marile tari industrializate producatoare de otel SUA, Japonia, Germania, Anglia si reduceau drastic productiile lor de otel, proces care s-a accentuat dupa aparitia crizei energetice. Iar noi am fost obligati sa vindem otel la pret de dumping, sub pretul lui de productie. Dar asa prevedea dogma comunista, de la Lenin si Stalin citire, pe care tovarasii o respectau cu sfintenie, indiferent de ceea ce se ntmpla n lume, deoarece att i ducea mintea. Nicolae Ceausescu a trecut la un plan de industrializare si mai ambitios, marind n acest scop rata acumularilor la 33-34% din PIB, fata de 22-23%, ct era pna atunci si impunnd o drastica scadere a nivelului de trai. Promitea n schimb ca va fi bine peste 1-2 generatii. El a continuat construirea de giganti industriali, cum era cel de la Galati, a initiat construirea combinatului de la Calarasi (neterminat nici astazi), a numeroase ntreprinderi de masini grele, semnate n toata tara, cum sunt IMG-Bucuresti, CUG-lasi, ntreprinderile de utilaj greu de la Cluj, Craiova, Rmnicu-Vlcea etc. Pentru realizarea acestor obiective el a facut mprumuturi n Occident de peste 12 miliarde de dolari, investiti apoi n mod nerational n unitati de productie, devenite nerentabile datorita conducerii centralizate, incompetentei celor care erau pusi sa le
1021

conduca si indicatiilor aberante date chiar de Ceausescu. Un exemplu antologic l reprezinta Uzina de automobile Craiova ultraautomatizata, conceputa sa scoata de pe linia de montaj un automobil la 3,5 minute, deci pentru o productie de 120.000 de automobile pe an. Recordul de productie, realizat doar ntr-un an, a fost de circa 30.000 automobile, n ceilalti ani productiile fiind mult mai mici, muncitorii fiind trimisi n noiembrie 1978, spre exemplu, la cules de porumb sau la alte munci agricole. Tot din dispozitiile Ceausestilor au fost realizate n tara rafinarii de petrol, cu o capacitate de 35 milioane tone anual, n timp ce productia-noastra maxima de petrol a fost de circa 16 milioane de tone. Rafinariile au zacut nefolosite atunci, cum zac si acum. Industria aeronautica omeaza, domeniu n care avem o puternica si recunoscuta traditie, dar care a fost desfiintata dupa razboi la cererea URSS n baza prevederilor tratatului de pace, a fost renfiintata n 1968 la initiativa lui Ceausescu. Programele de dezvoltare le-a facut mpreuna cu Vasile Patilinie, asasinat apoi pe la jumatatea anului 80 n Turcia, din ordinul lui Ceausescu care nu a fost strain de aceasta crima (vezi stenograma lui Radu Nicolae). Din pacate indicatiile ulterioare date de Ceausescu au mpins industria aeronautica, pentru s-au cheltuit din 1968 ncoace 17 miliarde de dolari, pe o linie de dezvoltare falimentara ceea ce explica situatia n care se gaseste astazi. n sfrsit, un ultim exemplu care arata o data n plus paranoia si grandomania lui Ceausescu. n 1986 se fabricau n tara circa 900 de motoare Diesel mari, cu puteri n jur de 1000 CP, folosite la schelele de foraj, la caile ferate
1022

si pentru echiparea tancurilor de conceptie romneasca. Ceausescu a luat brusc hotarrea sa se construiasca o linie de fabricatie pentru a trece n cei mai scurt timp la o productie de 6.000 asemenea motoare pe an. Ce l-a determinat sa ia o asemenea hotarre aberanta nu se stie. Desigur din sutele de exemple n acest sens nu am dat dect cteva, pentru a ilustra modul haotic si irational n care se luau hotarrile si cum era condusa si cu ce rezultate economia nationala. La celalalt pol, datorita investitiilor nesabuite si neproductive mentionate, creste mizeria n care traia populatia batrnii si copii mureau de frig n case, nou-nascutii mureau n incubatoarele maternitatilor datorita ntreruperii curentului electric, ratia de pine a oamenilor era de 250 grame pe zi, iar la tara si nu numai la tara, femeile nu aveau ce sa le dea de mncare copiilor, n provincie laptele se vindea pe baza de recomandare medicala, iar acolo unde nu se practica acest sistem cozile erau interminabile, carnea se gasea din ce n ce mai greu si oamenii se bateau sa cumpere, daca apucau, tacmuri sau oase fara carne, salvarile aveau dispozitia sa nu mai mearga la bolnavi peste 60 de ani pentru a-i duce la spitale, soldatii nu faceau dect o instructie sumara iar cea mai mare parte a stagiului militarii erau pusi sa munceasca pe marile santiere ale constructiilor comunismului sau n mine, nivelul nvatamntului liceal se prabusise, iar absolventii care nu reuseau la facultate si nici nu si gaseau serviciu erau trimisi n mine etc. Aceasta situatie deosebit de sumbra, care afecta practic ntreaga populatie a tarii, a devenit un cosmar odata cu aplicarea hotarrii lui Ceausescu de a se plati n ritm accelerat datoria externa de 12 miliarde de dolari, sau cea privitoare la sistematizarea satelor,
1023

taranii fiind aceia care suportasera cea mai crunta exploatare n anii comunismului. Marile nemultumiri ale muncitorilor au erupt cu violenta n 1977, cnd minerii din Valea Jiului au intrat n greva si l-au chemat pe Ceausescu acolo sa si faca cunoscute revendicarile ndreptatite. De asemenea, au existat multe alte greve de mai mica amploare, ascunse cu grija de presa partidului. Chiar si unii dintre colaboratorii apropiati ai lui Ceausescu au criticat politica economica a acestuia. Este cazul lui Alexandru Brladeanu si ulterior a lui Niculescu-Mizil dar, n mod special, trebuie sa mentionez pozitia critica a lui Ion Gh. Maurer exprimata public la organizatia PCR de la Cluj, n 1971, aparuta si n ziarul local retras imediat de pe piata. Alexandru Brladeanu si Niculescu-Mizil au fost bagati pe 1ine moarta, deoarece opozitia lor nu a fost prea vehementa, iar Maurer si-a dat demisia din functia de prim-ministru n aprilie 1974. Altii care nu si-au cntarit taria criticilor aduse lui Ceausescu, adoptnd o pozitie intransigenta au fost lichidati, asa cum este cazul lui Virgil Trofin. Este interesant de aratat ca si n cazul opozitiei clare facute la adresa politicii sale de colaboratorii apropiati sau a unor greve de amploare ca cea de la Petrosani, Nicolae Ceausescu nu s-a aratat prea impresionat. Astfel, n vara anului 1979, el a dat n vila de la Snagov un dineu la care a invitat intelectuali, scriitori, economisti, doctori, ingineri etc. Onorurile de gazda le-au facut Elena si Nicolae Ceausescu, care dupa cum mi spunea, cteva luni mai trziu, unul dintre invitati, doctorul Alexandru Oproiu, Ceausescu s-a comportat n chip de mare senior care si primeste vasalii. La masa, discutia a fost libera si unii dintre invitati au facut o serie de observatii critice
1024

privind situatia internationala, mentionnd faptul ca n tara exista unele nemultumiri si exprimndu-si teama ca s-ar putea ntmpla si la noi ceea ce s-a ntmplat n Polonia. Ceausescu, foarte destins, a lasat sa se nteleaga ca nu-si face griji din aceasta cauza, deoarece poporul romn este mult mai disciplinat dect cel polonez, ca romnii nu vor ajunge sa iasa n strada. Era oare aceasta convingere a sa de atunci sau fost o parada demna de viclenia care l caracteriza? Fapt cert este ca Marin Preda, care a participat la acest dineu si la discutiile cu Ceausescu, a fost gasit mort, n mod suspect, cteva luni mai trziu, n camera sa de la casa de creatie a scriitorilor de la Palatul Mogosoaia. Sa existe o legatura ntre discutiile avute cu Nicolae Ceausescu la Snanov si moartea sa? Greva muncitorilor de la Brasov din 15 noiembrie 1987, reprimata cu multa hotarre si cruzime de fortele de represiune, a reprezentat un alt semnal de alarma pentru Ceausescu. Este putin probabil ca el sa nu fi reactionat la aceste semnale repetate si sa nu fi dispus ntocmirea unor planuri pentru apararea regimului sau. Planul Z, de care presa a vorbit mult n 1990 si 1991 trebuie sa fie unul dintre acestea, chiar daca n cadrul audierilor noastre nu am obtinut confirmari privind existenta sa. Este de nteles acest fapt, deoarece nici unul dintre cei audiati nu era dispus sa recunoasca existenta unor asemenea planuri de care ar fi avut cunostinta, pentru a nu deveni partas la crimele din 1989. Nu putem ncheia acest paragraf fara a mentiona nemultumirea crescnda a lucratorilor din aparatul de partid, din securitate si armata. Astfel, dupa 1987 Sasa Sidorovici declara ntr-un cerc de prieteni Nu stiu ce sa ma mai fac cu Silviu deoarece nu mai suporta situatia actuala. Nu pentru aceasta am luptat noi!
1025

(Interesant nu? Unul dintre instigatorii la teroarea comunista dupa 1945 nu o mai suporta pe cea din 1989). Un fost colaborator al meu de la INMT, mi destainuia la sfrsitul anului 1987 ca un vecin al sau din blocul unde locuia, avnd functie importanta pe linie de securitate i spunea ca pe Ceausescu singurul lucru care l intereseaza este scaunul. Iar col. State, - fost contrainformator la Institutul de Mecanica Fluidelor si Constructii Aerospatiale (unde am lucrat n perioada 1968-1976), pe care l-am ntlnit ntr-o dimineata a anului 1988 n metrou, la observatia mea ca mi pare rau ca s-a ales praful si pulberea de ceea ce am vrut sa fac n aviatie mi s-a replicat, foarte degajat, n semn de scuza sa nu-credeti ca noi nu am informat despre ceea ce se ntmpla n aviatie, dar nu se ia nici o masura. Iata deci un tablou sumar al situatiei economice si sociale deosebit de grele n care Ceausescu adusese tara si cum gndeau n preajma evenimentelor din 1989 chiar si cei care ocupau functii de raspundere n securitate sau erau vechi membri de partid. 6.2.2. Pozitia externa a lui Ceausescu Este cunoscut faptul ca n august 1968 Uniunea Sovietica a intentionat sa invadeze si Romnia odata cu Cehoslovacia. Brejnev si CC al PCUS erau nemultumiti de politica de oarecare independenta nceputa de Gheorgbiu-Dej n1962, devenita publica n 1964 si continuata apoi de Ceausescu. Prin distantarea fata de Uniunea Sovietica, Dej urmarea doua obiective: a) primul era respingerea planului sovietic de transformare a Romniei n cmara a Uniunii Sovietice, cunoscut sub numele de Valev, de care am vorbit mai sus si care i-a permis lui Dej sa obtina sprijinul cvasitotalitatii kominternistilor din C.C. al P.C.R.,
1026

afectati n bloc de rolul de rude sarace pe care li-l oferea Moscova; b) sa se puna la adapost de intentiile lui Hrusciov de a-l schimba din functia de secretar general al P.C.R., ntruct l considera stalinist, ca si pe Ceausescu de altfel. Este nsa putin cunoscut faptul ca n aceasta lupta surda sovieticii au facut uz de toate mijloacele. Astfel serviciul sovietic de spionaj, KGB, a pus la cale un atentat mpotriva lui Dej n 1964 cu prilejul vizitei acestuia n Polonia, ultima sa vizita facuta n strainatate. Atunci, Dej mpreuna cu celelalte 3 persoane aflate n automobilul sau (ambasadorul Romniei n Polonia, profesorul Pranorgescu, fost rector al Institutului de Constructii din Bucuresti nainte de a fi ambasador, soferul si bodyguardul lui Dej) au fost supusi unei doze letale de radiatie. Ambasadorul a murit la Katovice n urma unui infarct determinat de socul actinic produs de puternica radiatie ncasata, iar Dej, soferul si bodyguardul au murit de cancer n anul care a urmat. 6.2.2.1. nfiintarea unitatilor de comanda subordonate Directiei de Informaii a Armatei (DIA) n aceste conditii Ceausescu - pe care serviciile sovietice de spionaj nca sperau probabil sa-1 recupereze1 (deoarece n mod
1. Ceausescu a facut un joc dublu. Pe de o parte se opunea unor masuri impuse de rusi n CAER si Tratatul de la Varsovia, iar pe de alta parte le aducea rusilor mari servicii prin sprijinul inudustrial si militar, facut n Occident, comunicndu-le datele obtinute. De aceea, dupa cum a spus Radu Nicolae la audieri (vezi 2.3.), Brejnev a ezitat multa vreme sa ia o hotarre n privinta lui Ceausescu cu toate ca maresalul Graciko, comandantul trupelor Pactului de la Varsovia cerea cu insistenta debarcarea lui Ceausescu. 1027

absolut sigur el fusese recrutat de GRU cu ocazia unui stagiu de specializare facut n URSS prin anii 50) - ncapatnat cum l cunoastem, a continuat politica lui Dej fata de Uniunea Sovietica ncurajat fiind si de popularitatea pe care si-a cstigat-o, att pe plan intern ct si extern, la 23 august 1968 cnd a nfierat n Piata Palatului invadarea Cehoslovaciei de catre URSS. La initiativa lui a fost adoptata o noua doctrina militara, menita sa faca fata unei invazii militare a tarii, care, n cazul ocuparii vremelnice a teritoriului national, prevedea lupta ntregului popor mpotriva invadatorilor. n baza acestei doctrine au fost create unitati de cercetare-diversiune, subordonate DIA, care aveau rolul de a culege informatii si a lupta n toatele liniilor inamicului pentru apararea teritoriului vremelnic ocupat. Acestea erau de fapt unitati de comando n adevaratul nteles al cuvntului si care, dupa cum vom vedea mai departe, au jucat un rol important n evenimentele din decembrie 1989. 6.3. Date despre lovitura de stat organizata de o structura autonoma mixta, militara si civila 6.3.l. Sursele de informare ale Comisiei 22 Decembrie Exista numeroase declaratii facute n cadrul audierilor Comisiei 22 Decembrie ce atesta fara dubii existenta unei asemenea structuri autohtone: gl. Nicolae Militaru, comandorul Radu Nicolae, croitorul Chiriacescu din Constana ruda a lui Radu Nicolae (audiat de o subcomisie a noastra care s-a deplasat n Constanta), col. Pngulescu, fost sef al operatiunilor de la trupele de securitate si multi alii. Vom remarca nsa faptul ca unii dinte cei audiati, care cunosteau cu siguranta existenta acestei structuri puciste autohtone, nu au suflat un cuvnt despre ea.
1028

n aceasta categorie intr n primul rnd generalul Vlad Iulian, fostul sef al Directiei Securitatii Statului si sefii directiilor din DFT, care nu au dat nici o infornatie despre aceasta structura. Cu siguranta motivul principal l constituie faptul ca din aceasta structura au facut parte personalitati importante ale regimului instalat la putere dupa 22 decembrie 1989 cum sunt: Ion Iliescu presedintele CFSN si apoi presedintele ales al Romniei, gl. Nicolae Militaru ministru al apararii nationale dupa 22 decembrie 1989, Virgil Magureanu, sef al SRI si altii. n relatarea sa, comandorul Radu Nicolae povesteste cum gl. Nicolae Militaru l-a invitat sa participe la o sedinta a grupului pe gl. Vlad, lasndu-i n mna un bilet, n timp ce dadea mna cu el, n care l invita la o sedinta care urma sa se tina la gl. Ion Ioni. Este adevarat ca Vlad nu s-a prezentat, dar a trimis un colaborator al sau, col. Boulescu, pe care gl. Ion Ionita nu a vrut sa-1 initieze. Dar daca acestia nu au vorbit si este clar ca nu au facut-o de frica pentru a nu fi lichidati, pozitia cea mai reprobabila a adoptat-o Ion Iliescu, presedintele Romniei, care duce o campanie sustinuta de mistificare a adevarului despre evenimentele din decembrie 1989. Astfel n cartea sa Revolutie si reforma el spune. Eu nsumi am ncercat dar nu am reusit sa nchei un asemenea mecanism fara nici un fel de legaturi oculte sau conexiuni cu centre straine. Adica, cum spune un proverb romnesc nici usturoi n-a mncat, nici gura nu-i miroase. 6.3.2. Scurt istoric al nfiintarii si al activitatilor puciste ale acestei structuri

1029

Bazele teoretice ale primei structuri puciste anticeausiste au fost puse n vara anului 1969. Principalii initiatori au fost doua personalitati neasteptate ntr-o asemenea postura, acad.prof, Grigore Moisil si filozoful D.D. Rosca. Ei au pornit de la o evaluare corecta a comportamentului lui Nicolae Ceausescu pe care nici Ion Gh. Maurer si nici ceilalti conducatori ai P.C.R. (Bodnaras, Chivu Stoica, Gh. Apostol) nu au fost n stare sa o faca dupa patru ani de la nscaunarea lui ca prim-secretar al P.C.R. Nicolae Ceausescu avusese suficient timp sa-si etaleze chiar si pentru persoane care nu erau n anturajul sau trasaturile sale definitorii: incultura, incompetenta, autoritarism si grandomanie altoite pe fondul unei boli psihice paranoia - diagnosticata de medicul sau de casa, care din aceasta cauza a si fost sinucis de securitate, la ordinul lui Ceausescu, fiind aruncat de la etajul VI sau VII al unui spital din Bucuresti (Spitalul de urgenta). El nsa a reusit sa-si domine colaboratorii si adversarii printr-o viclenie iesita din comun, dublata de rautatea patologica a Elenei Ceausescu. Academician Grigore Moisil, om de o vasta eruditie si o sclipitoare inteligenta, avea o nclinare catre neprevazut si subversiune, fapt constatat cu surprindere de mine, care l cunosteam bine, n primele luni ale anului 1969, cnd am facut o vizita la locuinta sa de pe strada Armeneasca, mpreuna cu Stefan Ispas, seful Grupului Aeronautic Bucuresti (GAB) si ing. Constantin Creiu, informatician care lucra ca si mine la Institutul de Cercetari si Proiectari Aerospatiale (ICPAS). Motivul vizitei era unul banal: acela de a-1 ruga, ca o prima actiune sa ne pregateasca un grup de 10 absolventi al Facultatii de Matematica n domeniul informaticii, urmnd ca apoi sa faca de asemenea cursuri de pregatire si un numar de ingineri de la ICPAS.
1030

Cu aceasta ocazie l-am informat si despre hotarrea de a proiecta si construi un avion de lupta cu reactie avionul IAR-93, la care urmau sa lucreze informaticienii pe care i pregatea. Spre surprinderea mea, nainte de plecare academicianul Grigore Moisil ne-a facut oferta sa-l folosim drept cutie de scrisori daca vom avea nevoie de o corespondenta speciala cu firme straine. Filozoful D.D. Rosca era adeptul teoriei raspunderii morale a omului care poate opta pentru deznadejde sau pentru o tensiune ndreptate spre actiuni si creatii generatoare de valori!. Ei bine, ei au optat pentru actiune si creatie generatoare de valori. Se pare ca aceasta optiune, dublata de o prea mare slobozenie la gura i-a fost fatala acad. Grigore Moisil. Structura militara a conducerii grupului pucist era formata din gl. Ion Ionita, gl. Militaru si comandorul Radu Nicolae, care era si un fel de om de legatura cu diverse grupuri sau persoane care aderasera la ideea puciului. Gl. Militaru si comandorul Radu Nicolae fusesera dovediti de securitate ca au strnse legaturi cu GRU (serviciul de informatie si spionaj al armatei rosii) dar si gl. Ion Ionita facuse studii n URSS si avea legaturi cu rusii dupa cum afirma Radu Nicolae, dar nu se lasa condus de ei. Omul forte, care avea multe relatii n armata si se bucura de un mare prestigiu n rndul acesteia era gl. Ion Ioni. El era si teoreticianul reorganizarii Romniei pe criterii elitiste, dupa reusita loviturii de stat, fapt subliniat de Radu Nicolae n depozitia sa. Conducerea structurii civile era asigurata de Virgil Magureanu si Ion Iliescu si mai facea parte din ea Vasile Patiline, care cu toate ca fusese trimis de Ceausescu n Turcia ca ambasador avea o intensa activitate pentru punerea la cale a puciului.
1031

Deoarece din aceasta structura faceau parte multe persoane recrutate de GRU si KGB n timpul studiilor n URSS, activitatea sa era cu siguranta tinuta sub observatie de Moscova, care primea informatii pe mai multe cai despre fiecare miscare si hotarre. Doua lovituri de stat organizate si pregatite pentru 1984 si apoi 1987 au fost dejucate si au cazut. n 1984, lovitura de stat era pregatita pentru perioada cnd Ceausestii erau plecati ntr-o vizita oficiala n Germania. Atunci Ceausescu a revenit n tara brusc, dupa numai o zi de sedere n Germania, iar n 1987 totul a cazut dupa arestarea lui Radu Nicolae. Acesta sustine ca a trimis la Moscova, la KGB, o scrisoare care i-a fost apoi data lui Gorbaciov, dupa cum i-a spus n 1992 un general KGB, iar Gorbaciov i-a dat-o lui Ceausescu (!). Putem trage de aici concluzia clara ca sovieticii nu aveau interesul sa reauseasca o lovitura pregatita de aceasta grupare, pe care aparent o ncurajau, deoarece, datorita n special generalului Ionita, nu era favorabila unei linii prosovietice. Or, este clar ca Moscova avea interesul sa puna la crma tarii oameni care i erau favorabili. Dndu-i scrisoarea lui Ceausescu, Gorbaciov dorea, pe de o parte, sa-i dovedeasca ca l sustine, iar pe de alta parte, pentru a acoperi pregatirile celei de-a doua lovituri de stat care a avut loc n 1989. Generalul Ion Ionita a murit n 1986 si a fost nmormntat pe 5 iulie la cimitirul Ghencea militar, ntr-un anonimat desavrsit, de neconceput pentru un general de armata care a fost ministru al fortelor armate si vicepresedinte al Consiliului de Ministri. Moartea gl. Ionita a fost provocata de un cancer al tubului digestiv, contractat n conditii suspecte. Pucistii presupun ca din cauza unor
1032

alimente cumparate de la magazinul gospodariei de partid, care ar fi fost iradiate. Nu am avut timp sa aprofundam aceasta problema, dar daca ar fi fost asa si alti membri ai familiei ar fi trebuit sa se mbolnaveasca. Vasile Patilinet, cu toate ca era la Ankara, tinea o strnsa legatura cu grupul, avnd multiple sarcini n pregatirea puciului. El a murit n urma unui accident de masina n timp ce se ndrepta spre Ankara, conducndu-si singur Mercedes-ul scos de la reparatie de la un atelier din Istambul. Radu Nicolae sustine ca Vasile Patilinet are si un glont n cap. Fapt cert este ca sotia sa nu a putut sa-l vada mort si el a fost adus n tara ntr-un sicriu metalic, care nu a putut fi deschis. Aceasta ultima informatie mi-a fost confirmata si de o alta sursa. Despre hotarrea asasinarii lui Patilinet au fost anuntati cei din structura de la Bucuresti. Gl. Militaru sub pretext ca are nevoie de copii de pe diplomele de studii de la Moscova, a sa si a sotiei, s-a dus la Ambasada sovietica de la Bucuresti, prin care a cerut sa fie informat Lavrentiev, ambasadorul sovietic la Ankara urmnd ca acesta sa-l puna n garda pe Patilinet. Dar oare Lavrentiev i-a comunicat la timp mesajul care l-ar fi scapat de la moarte? n concluzie, la vremea respectiva chiar daca Ceausescu nu era agreat la Moscova, schimbarea sa nu era dorita, deoarece pe de o parte el aducea Moscovei anumite servicii n ceea ce priveste furtul de tehnologie occidentala, de care vorbeste si Pacepa, iar pe de alta parte nici nu putea fi de acord ca Ceausescu sa fie nlocuit cu altcineva la care sentimentele nationale sa fie mai bine conturate, cum se pare ca era cazul generalului Ion Ionita. Aceasta era situatia atunci.
1033

6.3.3. Depozitia comandorului Radu Nicolae n fata Comisiei 22 Decembrie (vezi anexa 2) De altfel, Radu Nicolae remarca la un moment dat, cu oarecare parere de rau Ioni si Patiline nu ar fi acceptat ce s-a facut n 1989 (vezi 6.3.3.1.) 6.3.3.1 Consideratiuni succinte privind aceasta depozitie Audierea comandorului Radu Nicolae a avut loc pe 14 iunie 1995 si a durat 4 ore, de la ora 9.00 la 13.00. Vom remarca faptul ca stenograma a fost terminata la 12 februarie 1996, n momentul cnd trecusera cteva termene de prelungire a mandatului comisiei, termene acordate cu marinimie de plen. Acest fapt arata de ct sprijin logistic s-a bucurat comisia si care sunt conditiile n care a lucrat. De asemenea, subliniez faptul ca dl. senator Sergiu Nicolaescu nu a participat la aceasta audiere, n care au fost prezentate date deosebit de importante, cu toate acestea raportul comisiei facut n principal de col. Grigoras si senatorul Sergiu Nicolaescu, la care si-au adus contributia si alti membri ai comisiei ntr-o masura mai mica, era gata la sfrsitul lui martie, fara a tine seama de audierea comandorului Radu Nicolae si de nca multe alte probe si depozitii extrem de importante trecute sub tacere. Revenind la audierea comandorului Radu Nicolae precizam ca, dupa cum se poate vedea din lecturarea ei, contine si o serie de pareri personale discutabile. Ea are nsa o valoare intrinseca deosebita deoarece da o imagine de ansamblu a tuturor framntarilor si manevrelor care s-au facut timp de 19 ani pentru nlaturarea de la putere a clanului Ceausescu si, de
1034

asemenea, face si o serie de referiri la implicarea serviciilor de spionaj straine n evenimentele din decembrie 1989. n legatura cu referirea la trenul de la Peri, despre care comisia noastra nu avea cunostinta pna la audierea domnului Radu Nicolae, informatie pe care, din pacate, nu a cercetat-o dupa aceea, cu toate ca era obligata sa o faca (!), doresc sa relatez o informatie culeasa foarte recent cu totul accidental si care nu este exclus sa fie legata de prima. n ultima cursa TAROM venita de la Varsovia naintea evenimentelor, pe 19 sau 20 decembrie 1989, pasagerii, circa 3040, au fost invitati sa ocupe scaunele din fata ale compartimentului de pasageri, ramnnd libera jumatatea din spate. Avionul, care era un BAC-1.11 sau Rombac, a facut escala la Budapesta, probabil conform programului. Lucrurile au nceput sa bata la ochi deoarece escala s-a facut de o maniera neobisnuita. Avionul nu a tras n apropierea aerogarii n spatiul destinat pentru sosirea si coborrea pasagerilor, ci a oprit la capul pistei, n cmp. Unuia din pasageri, care avea. probleme cu inima si a vrut sa ia o gura de aer, nu i s-a permis sa coboare. n avion s-au suit circa 25 de indivizi tineri, tunsi scurt, fara bagaje, care s-au asezat pe locurile din spate, fara a scoate un cuvnt, deci sursa mea nu a putut sa si dea seama ce natie erau. Alt fapt neobisnuit: dupa decolarea avionului s-a servit tuturor masa pasagerilor, dar cei care veneau de la Varsovia mai primisera o masa ntre Varsovia si Budapesta. Ar fi interesant de stiut daca biletele acestor pasageri au fost platite n forinti, ruble sau dolari. n sfrsit, dupa coborrea din avion, pasagerii cu pricina au disparut si nu au trecut pe la controlul pasapoartelor si nici prin vama! Probabil, este o ipoteza, la plecare au folosit trenul de la Peri de care vorbeste Radu Nicolae.
1035

Una din problemele importante la care se referea foarte succint comandorul Radu Nicolae este aceea a unei diviziuni n cadrul KGB, unde exista opinii diferite privind abordarea unor situatii interne si externe. Este o problema veche de cnd lumea, aceea a rivalitatilor si limitei dintre serviciile secrete n cel de al treilea Reich ntre Gestapo si la noi ntre DIA si USLA. De asemenea, el sustine ca Sevarnadze si Iakoblev ar fi agenti ai CIA, iar atunci cnd i s-au adus probe lui Gorbaciov ca Iakoblev este agent CIA, Gorbaciov ar fi replicat; am nevoie de el. Desigur acestea sunt informatii obtinute de la prietenii mei de la Moscova din lumea KGB-ului. Unele informatii cum sunt cele referitoare la asasinarea lui Vasile Patilinet si supozitiile privind lichidarea generalului Ionita, am avut sansa sa le obtin la vremea respectiva din surse independente de cele la care face apel comandorul Radu Nicolae. n sfrsit, nu putem ncheia fara sa remarcam o tenta antisemita n pozitia sa, una pro-araba si pro-Gadafi bine marcata, ca si o naivitate n problema Basarabiei, greu de nteles pentru un om de cultura sa, care pune mai mult pret pe declaratiile pe care i le-a facut un Ivan sau Aliosa dect pe binecunoscuta linie imperialista a Kremlinului, slujita de GRU si KGB. Sper nsa ca citind Testamentul lui Petru cel Mare, pe care l publicam n mod expres, pentru toti ca el, va reusi sa nteleaga mai corect si mai bine lucrurile, daca nu este prea trziu. Dar mai bine mai trziu dect niciodata. De asemenea, consideram ca toti romnii trebuie sa-l cunoasca din cea mai frageda vrsta si ca tot n cartile de istorie i va trebui consacrat un capitol special.
1036

6.4. Planurile si actiunile de sovietizare a Romniei prin kaghebizare De peste 600 de ani tarile romnesti si, n special, Moldova, iar apoi Romnia, dupa aparitia sa ca stat unitar, au fost supuse unei puternice presiuni venite de la rasarit. Dupa ultima mare incursiune a tatarilor la apus de Nistru, de la 1241, a fost posibil descalecatul lui Bogdan (1359) cnd a luat fiinta Moldova ca stat. n acest fel moldovenii au avut posibilitatea sa-si organizeze mai bine apararea si timp de aproape 500 de ani au reusit sa reziste cu succes incursiunilor de jaf, de mai mica amploare dect cea de la 1241, ale tatarilor din Crimeea si cazacilor de pe Don. 6.4.1. Scurt istoric al actiunilor imperialismului rus si sovietic mpotriva poporului romn Odata cu extinderea democratiei rusilor catre sud si vest, tatarii si cazacii au cazut sub stapnirea lor, iar Moldova a trebuit sa faca fata unui vecin mult mai puternic, cu vadite veleitati imperialiste. n urma unuia dintre razboaiele ruso-turce si a pacii semnate la Bucuresti la 1812, turcii, care erau suzeranii Moldovei, dar se aflau ntr-un evident declin militar si social, au cedat Basarabia Rusiei tariste. n acest fel Rusia a mai facut nca un pas catre vest. Abia la 26 martie 1918, Basarabia a reusit sa revina la Patriamama, pentru ca 22 de ani mai trziu, pe 20 iunie 1940, n urma Pactului de trista memorie Ribbentrop-Molotov, sa fim obligati sa o abandonam din nou rusilor, sub presiunea fortelor reunite ale celor doi colosi, hitlerist si comunist. Atunci un numar nsemnat de basarabeni s-au refugiat n ceea ce mai ramasese din Romnia. Eliberata apoi n cteva saptamni dupa intrarea n razboi la 22 iunie 1941, am fost nevoiti din nou sa o cedam n 1944 imperiului comunist sub presiunea tavalugului armatei rosii, fapt consemnat si
1037

la masa verde cu ocazia Pacii de la Paris, din 1949. Atunci, n 1944, un numar foarte mare de basarabeni si-au parasit aproape tot ce aveau si s-au refugiat n Romnia. Au ramas totusi n Basarabia si Bucovina peste 4 milioane de romni, supusi la deportari si persecutii greu de imaginat. 6.4.2. Fundamentarea politicii imperialiste si a actiunilor militare rusesti si sovietice Toate aceste actiuni reamintite mai sus, ndreptate mpotriva noastra de Rusia Tarista iar apoi de URSS, adica de imperialismul sovietic instaurat dupa revolutia bolsevica din 1917, ca si altele similare ndreptate mpotriva tuturor celorlalti vecini ai lor fac parte dintr-un plan cu bataie lunga n timp si spatiu, care vizeaza ntreaga Europa. El a fost fundamentat prin testamentul lasat n 1732 de tarul Rusiei, Petru cel Mare. Ideea care sta la baza testamentului lui Petru cel Mare este expusa clar n partea sa introductiva: "Marele Dumnezeu, de la care avem existenta si Coroana noastra bucurndu-ne si sprijinindu-ne, mi iarta mie a privi pe poporul rosienesc, ca chemat a stapni n viitorime toata Europa. O copie a testamentului a fost scoasa din Rusia la 1758 de ambasadorul Frantei la Sankt-Petersburg si dusa la Paris. Din pacate, omenirea civilizata nu a dat atentia cuvenita acestui document de cinism, rasism, ticalosie si macheavelism reprezentat de Testamentul lui Petru cel Nare. Revolutia bolsevica din 1917 a preluat integral aceste planuri diabolice ale lui Petru cel Mare, asociindu-le o componenta ideologica subversiva care i-a dat o tenta sociala, menita sa ascunda obiectivele imperialiste, extinse de aceasta data n ntreaga lume, nu numai la Europa cum o facuse cu modestie Petru cel Mare.
1038

n acest sens, ntreaga opera a lui Vladimir Ilici Lenin nu este altceva dect o dezvoltare a ideilor de baza din Testamentul lui Petru cel Mare. Singura deosebire dintre ei este faptul ca Petru cel Mare l invoca pe Dumnezeu, iar Vladimir Ilici Lenin pe Anticrist. 6.4.3. Testamentul lui Petru cel Mare Redam mai jos Testamentul lui Petru cel Mare, deoarece n opinia noastra fiecare romn si fiecare om al lumii civilizate trebuie sa l cunoasca. De aceea consideram ca este absolut necesar sa fie introdus n mod obligatoriu n programa analitica a scolilor noastre la istoria romnilor, unde vor trebui facute exemplificarile ce se cuvin privind impactul acestui testament asupra relatiilor ruso-romne si apoi din nou la istoria universala unde iar se pot da multe exemple. Simpla lui citire va fi edificatoare pentru fiecare cititor si nu cred ca mai este necesar acum un comentariu suplimentar (vezi anexa 3). 6.4.4. Racolarea si pregatirea n Uniunea Sovietica de agenti KGB si GRU Nu este cazul acum sa fac un istoric al spionajului si nici apologia lui. Spionajul s-a nascut odata cu lumea, dar el a luat o amploare fara precedent n epoca moderna cnd ntlnim toate formele posibile de spionaj: militar, diplomatic, economic, industrial, tehnologic. Alaturi de spionaj, unele din formele de actiune cu mare eficienta practicate de serviciile secrete au fost crearea de curente de opinie, dezinformarea si intoxicarea adversarilor. Toate aceste forme de spionaj au fost utilizate la noi n tara de serviciile straine de spionaj naintea si n timpul evenimentelor din
1039

decembrie 1999, dupa cum vom arata n continuare. Se poate spune, fara exagerare, pe baza datelor existente la Comisia 22 Decembrie, ca evenimentele din decembrie 1999 din Romnia au reprezentat ncununarea activitatilor depuse pe teritoriul tarii noastre de serviciile de spionaj timp de peste 5o de ani. Fiecare tara are datoria sa combata actele de spionaj. Americanii au avut pe sotii Rosenberg condamnati la moarte si executati pentru spionaj n favoarea Uniunii Sovietice, si nca multi altii care si ispasesc pedepsele. n Anglia a existat o pleiada de spioni infiltrati chiar n inima serviciilor secrete britanice. Phillby este unul dintre acestia. Sovieticii au avut numerosi agenti KGB care au dezertat n tabara adversa. Banii, de cele mai multe ori, si conceptiile ideologice au stat la baza acestor actiuni. De altfel, razboiul rece dintre cele doua sisteme ideologice si economice, capitalist si comunist, a creat conditii deosebit de propice dezvoltarii tuturor formelor de spionaj. 6.4.4.1. Scurs istoric al activitatilor sovietice de spionaj dinainte de nceperea razboiului Partidul Comunist Romn, nfiintat nainte de 1921, a reprezentat principala agentura a spionajului sovietic n Romnia. Ei au facut jocul Uniunii Sovietice, care sustinea ca Romnia este un stat multinational si cerea dezmembrarea lui. Aceasta corespundea obiectivelor testamentului lui Petru cel Mare si lui Lenin. Toata structura P.C.R. dinainte de 1944, care numara circa 800-1000 de membri, ducea n Romnia o politica antinationala, pusa n slujba URSS. Acesta este motivul pentru care P.C.R. a fost scos n afara legii. O serie de membri ai P.C.R., au fugit imediat nainte de razboi. Iam amintit pe Emil Bodnaras si Alexandru Brladeanu, adepti
1040

notorii ai GRU si KGB. Despre Emil Bodnaras am aflat de curnd, de la un membru al SIE, ca initial ar fi fost agent al Sigurantei romne, trimis n URSS si racolat acolo de GRU. Este greu de crezut acest lucru. Un alt agent notoriu al KGB a fost Alexandru Iliescu, tatal actualului presedinte al Romniei, Ion lliescu .El a fost fugit n Uniunea Sovietica o perioada ndelungata 1930-1936 si s-a rentors n tara cu sarcini specifice. De altfel, din datele preliminare de care dispunem, ntreaga familie a lui Ion Iliescu, pe linie paterna, a avut puternice conexiuni cu Uniunea Sovietica. Generalul Stefan Kosztyal este un alt exemplu de spion sovietic, fugit n Uniunea Sovietica nainte de nceperea razboiului si rentors dupa razboi prin Budapesta. Binenteles ca biografia pe care si-a facut-o n fata comisiei este romantata. Se stie despre el ca este casatorit acum cu o rusoaica, are un fiu cu ea, de care este foarte mndru. n momentul cnd a intrat n atentia serviciilor romnesti de contrainformatii ale DSS, a cautat sa pareze suspiciunile casatorindu-se cu o romnca, mult mai tnara dect el, cu care a ajuns la divort n cele din urma. Vrnd sa mpiedice divortul, pentru a-si conserva acoperirea, el spunea fostei sale familii: mai aveti putin rabdare, ca eu o sa ajung mare n tara aceasta(!) La procesul de divort a avut-o ca avocata pe Paula Iacob, care n mod evident servea interesele KGB-ului n Romnia. Exista si alte dovezi n acest sens i am fost informat ca au aparut informatii si n presa straina care confirma apartenenta sa la KGB. 6.4.4.1.1. Depozitia generalului Stefan Kosztyal n fata Comisiei 22 Decembrie Consideram util pentru cititori sa publicam stenograma depozitiei lui Stefan Kosztyal, care de fapt nu ar mai trebui sa poarte titlul de
1041

general, deoarece a fost degradat pe vremea lui Ceausescu datorita apartenentei sale la GRU. Desigur, titlul de general i-a fost reacordat de regimul lui Ion Iliescu, care a manifestat o deosebita ntelegere pentru toti agentii GRU si KGB din Romnia! (vezi anexa 4). 6.4.4.2. Recrutarea si pregatirea de spioni n URSS n timpul razboiului Desigur, nu se poate spune ca vrfurile conducerii PCR fugite n Uniunea Sovietica au fost recrutate de GRU sau KGB n timpul razboiului. Ele apartineau de mult timp acestor structuri, prin nsasi apartenenta lor la PCR. n aceasta categorie intra cei de care am vorbit mai nainte mpreuna cu altii, si anume: Alexandru Brladeanu, Emil Bodnaras, Ana Pauker, Vasile Luca, Walter Roman (tatal lui Petre Roman), Stefan Kozstyal si desigur nca multi altii. O analiza serioasa n aceasta directie va trebui facuta n continuare, deoarece poporul romn are dreptul sa cunoasca adevarul asupra celor care l-au condus timp de 50 de ani, l-au asuprit si au facut jocul unor interese potrivnice intereselor tarii. Macar acum. Pe de alta parte, n timpul razboiului a nceput o actiune sustinuta condusa de GRU si KGB, pentru nfiintarea celor doua divizii Tudor Vladimirescu si Horia, Closca si Crisan formate din prizonieri aflati n lagarele din Uniunea Sovietica. n aceasta directie detin date de prim ordin, privind modul cum s-au facut recrutarile pentru aceste divizii, de la supravietuitori ai acelor lagare. Unul este unchiul meu Adrian Draghicescu cazut prizonier la Cotul Donului, locotenent n armata romna, care a fost eliberat din prizonierat si s-a ntors n tara n iunie 1948.
1042

De la el am aflat ca n anul 1943, au venit n lagarul unde se afla de lnga orasul Maxim Gorki, n apropiere de Cercul Polar, Ana Pauker si Vasile Luca pentru a convinge oamenii sa se nscrie n divizia Tudor Vladimirescu ca sa-si elibereze tara. Desigur ca multi soldati si unii ofiteri, pentru a scapa mai repede din infernul din lagar au facut-o, cu toate ca sunt convins ca multi au avut o strngere de inima. Ceea ce este absolut sigur este faptul ca absolut toate cadrele de conducere ale celor doua divizii, au fost obligate sa semneze adeziuni fata de GRU. Altfel nu puteau primi functii de comanda. Cred ca este clar. Odata cu venirea n tara a acestor doua divizii a avut loc cea mai masiva infiltrare de agenti GRU si KGB, care au jucat un rol determinant pentru turnura favorabila Uniunii Sovietice luata de evenimentele din Romnia dupa 1944. Spre exemplu, comandant al diviziei Tudor Vladimirescu, a fost generalul Cambrea, care n mod cert a venit cu grad GRU, dupa cum se exprima Radu Nicolae n legatura cu Emil Bodnaras. Gl. Cambra este unchiul senatorului Sergiu Nicolaescu, care a fost presedinte al primei comisii de cercetare a evenimentelor din decembrie 1999 si vicepresedinte al acestei a doua comisii. Numai acest fapt ar fi fost suficient, n mod normal, ntr-o tara civilizata, ca sa-l faca pe senatorul Sergiu Nicolaescu sa se recuze din functiile ocupate n aceste doua comisii. Nu a facut-o. Mai mult, domnia sa ocupa si functia de presedinte al Comisiei de politica externa a Senatului. Acum doua saptamni aceasta comisie a validat trei ambasadori propusi de partidul de guvernamnt. Dintre acestia, doi au facut studii n Uniunea Sovietica.
1043

6.4.4.3. Recrutarea si pregatirea de agenti GRU si KGB n perioada 1948-1968 Aceasta a fost cea mai favorabila perioada pentru recrutarea si pregatirea de agenti GRU si KGB, dintre numerosii studenti trimisi prin Ministerul nvatamntului la studii n Uniunea Sovietica si militari trimisi de M.Ap.N. si M.A.I la studii si pentru efectuarea unor stagii de pregatire la nalte institutii militare. Acest procedeu a fost utilizat n toate tarile satelite ale URSS: Romnia, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Albania, ca sa nu mentionez dect tarile din estul Europei, dar, se pare ca pregatirea si infiltrarea celor mai numerosi agenti GRU si KGB s-a facut n Romnia din doua motive principale: a) Romnia era plasta pe directia de acces catre sud (Constantinopol si Marea Mediteraneana) foarte importanta, conform testamentului lui Petru cel Mare; b) Conducerea comunista din Bulgaria era de acord ca Bulgaria sa devina republica sovietica, dar se interpunea Romnia ntre ea si URSS. 6.4.4.3.1. Dimensiunile recrutarii de agenti GRU si KGB n Romnia n interpelarea facuta pe 19 iunie 1995, am cerut celor trei ministere mentionate mai sus, al nvatamntului, M.Ap.N. si M.I., sa mi comunice numarul si numele studentilor si militarilor care au fost specializati n Uniunea Sovietica n perioada 1948-1968 (anexa 5). Ca de obicei, raspunsurile la interpelari au cautat sa fie evazive, iar raspunsul Ministerului nvatamntului nu spune nimic (anexa 6).
1044

n raspunsul Ministerului de Interne se spune ca au urmat diferite cursuri de specializare aproximativ l000 de cadre (1), la Institutii de nvatamnt civil sau militar (vezi anexa 7). M.Ap.N. comunica n raspunsul sau ca n perioada mentionata au absolvit academii si scoli militare, precum si diferite cursuri de perfectionare (specializare) 1868 ofiteri (vezi anexa 8). Apoi ca raspuns este indicat numarul de cadre dupa cum urmeaza: - 816, academii militare cu durata de 2-7 ani, astfel: - 161, la academii militare generale de comanda si de stat major (Academia Militara Superioara Vorosilov, Academia Militara Frunze); - 348, la academii militare cu profil arma; - 83, la Academia Spate si Aprovizionare; - 257, la academii militare cu profil tehnico-ingineresc; - 17, la Academia Militara Politica Lenin; - 349, la scoli militare cu durata de 1-3 ani; - 704, la cursuri de perfectionarea (specializare) pe linie de comanda, stat major, servicii si medicale. Probabil ca prin Ministerul nvatamntului au plecat la studii si specializari (aspiranti, spre exemplu) alti 2500-3000 de studenti si cadre. Deci, n total, n Uniunea Sovietica au fost trimisi n 20 de ani circa 5.500 de studenti si cadre militare, care, atunci cnd s-au ntors n tara, au primit functii de conducere si au facut politica Uniunii Sovietice. n interpelarea senatorului Serban Sandulescu s-a cerut si lista nominala a celor care au facut studii n URSS, dar nu s-a primit. Aveam astfel posibilitatea sa vedem cine au fost cursantii din URSS si sa stim ce functii au ocupat n continuare. Am fi constatat
1045

ca toate functiile importante erau ocupate de ei att n partid ct si n armata. n raspunsul Ministerului de Interne se arata ca din cele l000 de cadre care au facut studii n URSS nici unul din acestea nu mai este n activitate. Noi avem informatii ca lucrurile nu stau asa. n raspunsul M.Ap.N. se arata ca numai 41 de ofiteri, avnd vrsta cuprinsa ntre 51 si 60 ani mai lucreaza pe linie de comanda, stat major, tehnica, nvatamnt si cercetare stiintifica. 6.4.4.3.2. Criteriile de selectionare a celor recrutati de KGB si GRU Desigur ar fi greu sa scriem despre acest subiect daca nu am fi avut cteva discutii interesante cu ctiva ofiteri superiori din DIE (Directia de Informatii Externe) care ne-au furnizat o serie de date privind criteriile utilizate de sovietici pentru recrutarea de agenti GRU si KGB. De fapt, dupa cum se va vedea, nu exista nimic transcedental n aceste criterii, ci sunt lucruri de bun simt ca sa spunem asa, cu toate ca a te lasa racolat de un serviciu de informatii strain e un act de tradare de tara si de neam, una din cele mai grave crime pe care poate sa o comita un om. n opinia noastra, cel putin 70% din cei care au facut studii acolo au semnat angajamente cu GRU si KGB. Dar cei care s-au lasat atrasi n asemenea jocuri au facut-o unii din ticalosie, altii din naivitate. Acestia din urma s-au lasat ametiti de lozinca la moda pe vremea aceea Atasamentul fata de clasa muncitoare este dovedit de dragostea fierbinte fata de Uniunea Sovietica.
1046

Pe scurt, criteriile respective pot fi astfel sintetizate: 1. Persoana susceptibila de recrutare trebuie sa aiba origine sociala sanatoasa, n sensul comunist al cuvntului; 2. Sa se traga dintr-o familie de activisti comunisti sau care apartin nomenclaturii comuniste din tara respectiva; 3. Sa aiba, eventual, o descendenta de origine slava sau mai bine chiar ruseasca; 4. Sa fie bine pregatit profesional, deci la ntoarcerea n tara sa aiba bune sanse de a fi promovat n functii importante. 5. Pregatirea ideologica si atasamentul fata de doctrina comunista si de URSS n special, sa fie ct se poate de buna. n plus fata de aceste criterii, s-a mai practicat sistemul de a le fi bagat n pat cte o rusoaica, ceea ce nu era greu de realizat cnd unele cursuri sau specializari au fost foarte lungi, de ordinul anilor, mergnd chiar pna la sapte ani. 6.4.4.3.3. Politica dusa dupa 1964 fata de cadrele care au facut studii n URSS Dupa adoptarea pozitiei de distantare fata de URSS din 1964, din motivele aratate anterior si nu din patriotism, cum ar vrea sa creada unii, si atitudinea conducerii PCR fata de cadrele cu studii n URSS s-a modificat. Tinnd seama de forta deosebita pe care oamenii pregatiti n URSS o aveau att ca numar ct si ca importanta a functiilor de conducere ocupate, este evident ca actiunea de epurare a fost lenta si nu a putut sa si atinga scopul dect n mica masura. Din acest punct de vedere un rol important a jucat si coruptia si nepotismul care atinsesera cote foarte nalte n regimul comunist si si fac simtita din plin prezenta n actuala faza de tranzitie n care puterea o detin foarte multe elemente crescute si educate n spiritul vechiului regim.
1047

Securitatea, care pna n anul 1964 se ocupa n exclusivitate cu reprimarea exponentilor societatii romnesti de dinainte de 1945 (membri ai partidelor istorice si n primul rnd ai P.N.T., oameni de cultura de larga deschidere, reprezentanti ai claselor mai nstarite, intelectualitatea satelor etc.) dupa 1964 a primit dispozitii sa supravegheze pe cei care au facut studii n URSS. Astfel sarcinile directiilor I si a IV-a din DSS au fost orientate n mod special n aceasta directie. Dar munca era deosebit de grea, numarul celor care trebuiau tinuti sub observatie si lucrati informativ fiind foarte mare, dupa cum s-a vazut, iar pe de alta parte acestia aveau functii importante n partid si n stat. Totusi au fost prinsi n flagrant delict o serie de generali ca: Serb, Militaru, Vasile Ionel, Radu Nicolae Nicolae, Pletos, Topliceanu, Pancea si nca multi altii. Numai ca Nicolae Ceausescu, care cu certitudine el nsusi semnase un angajament cu KGB, cu ocazia stagiului facut n anii 50 n URSS, dar pe care nu-1 mai respectase, nu a avut curajul sa ia masuri de lichidare a celor care aveau acoperirea unor servicii de spionaj. n acest fel el le-a lasat pe de o parte posibilitatea sa activeze mpotriva regimului sau, cum era cazul gen. Militaru si Kosztyal si a comandorului Radu Nicolae, dar pe de alta parte a demobilizat oamenii ce faceau aceasta munca importanta n DSS, care au constatat ca nu se luau dect masuri minore mpotriva celor pe care i descopereau. Ceausescu nu a procedat de aceeasi maniera cu cei care unelteau mpotriva sa, sau l criticau fara perdea cum a fost cazul gl. Ion Ionita, a lui Vasile Patilinet sau a lui Virgil Trofin, care sub o forma sau alta au fost lichidati din ordinul sau. n privinta civililor, este cazul sa amintim urmarirea informativa a lui Silviu Brucan, Mazilu sau Ion Iliescu. n cadrul depozitiilor nu
1048

s-au facut referiri la acestia, deoarece nici unul dintre cei audiati nu a avut curajul sa vorbeasca de cei ce erau la putere. Exista nsa o banda video, facuta n dupa amiaza zilei de 22 decembirie, n care gl. Vlad a ntrebat cnd 1-a vazut aparnd la fostul C.C. pe Ion Iliescu Cine a adus KGB-istul asta aici? De fapt nu putem ncheia fara a scoate n evidenta una din slabiciunile activitatii comisiei, care nu a putut cerceta dosarele agentilor GRU si KGB facute de fosta securitate. Aceste dosare ar trebui depuse la Arhivele Statului pentru a putea fi cercetate de oricine. Actuala putere se fereste sa faca asa ceva. Probabil ca unele dintre aceste dosare au fost distruse dupa 22 decembrie 1989. Se stie ca Gelu Voican-Voiculescu s-a ocupat cu depistarea unor dosare ale securitatii, dintre care unele au fost puse n circulatie chiar de el. 6.4.4.3.4. Legaturi cu alte servicii de spionaj Si alte servicii de spionaj urmareau cu atentie situatia din Romnia, deoarece Nicolae Ceausescu, prin comportamentul sau necugetat, devenise un fel de dusman public nr.1 al lumii, modul n care conducea, administra tara si i trata pe cetatenii romni fiind o rusine care apasa pe toata Europa. Nu dispunem nsa de date concrete privind dimensiunile implicarii celorlalte servicii de spionaj care cu siguranta au existat. Aici este cazul sa l amintim n primul rnd pe Silviu Brucan, care dupa cum am mai spus are ntinse legaturi n acest domeniu. Un altul care a fost depistat de DSS este Raceanu, semnatar al scrisorii celor sase.
1049

Seful serviciilor de informatii de la Timisoara dl. Tinu a afirmat n depozitia sa ca si pastorul Laszlo Tokes a avut legaturi dovedite cu serviciul de spionaj de la Budapesta. Desigur ca mai exista si altii, despre care nu s-a vorbit n cadrul audierilor comisiei noastre. 6.5. Preliminariile evenimentelor din decembrie 1989 6.5.1. Primele obiective ale Comisiei de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989 Pentru a lamuri natura evenimentelor din decembrie 1989 din Romnia era deosebit de important sa gasim raspunsurile corecte la urmatoarele doua ntrebari : a) Daca Ceausescu stia ca se pregateste o actiune militara pentru rasturnarea sa de la putere? b) Care erau planurile si masurile anvizajate de Ceausescu si acolitii sai pentru combaterea unor asemenea actiuni? Daca reusim sa avem raspunsurile la aceste ntrebari putem sa raspundem si la celelalte enigme care framntau opinia publica romneasca si internationala : - Cine au fost teroristii? - A existat sau nu razboi electronic, cine si de ce l-a facut? - A fost revolutie sau lovitura de stat? De aceea comisia i-a audiat n primul rnd pe fostii conducatori mai importanti ai regimului comunist si pe cei ce au jucat un rol determinant n turnura luata de evenimente dupa 22 decembrie. Au fost deci audiati : a) Membrii CPEx si membri ai C.C. al P.C.R.: Ion Dinca, Emil Bobu, Ion Coman, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdet,
1050

membru al C.C. al P.C.R., Ceausescu Nicu, prim-secretar al PCR Sibiu; b) Conducatori ai serviciilor de represiune: Tudor Postelnicu, fost ministru de interne, gl. Iulian Vlad, fostul sef al Directiei Securitatii Statului (DSS), gl. Neagoe Marin, seful Directiei a V-a din DSS, col. Lazarescu Florian Directia V-a DSS, gl. mr. Stamatoiu Aristotel, sef sectie DSS, gl.mr. Neculicioiu Victor, sef directie DSS, gl. lt. Vasile Gheorghe, seful Directiei a IV-a din DSS, Apostolescu Ion, sef serviciu n Directia V-a din DSS, gl. mr. Bucurescu Gianu, adjunct al ministrului de interne, col. Zatreanu Mircea si col. Cristescu Alexandru de la USLA, gl. mr. Ceausescu Andruta, seful Scolii de Securitate de la Baneasa, etc. c) Comandanti militari importanti ca: gl. Stefan Gusa, sef al M.St.M., gl. Victor Athanasie Stanculescu, gl. Mihai Chitac, ultimii trei implicati n represiunea de la Timisoara, gl. col. Hortopan Ion, implicat n represiunea de la Intercontinental, seful Comandamentului Infanteriei si Tancurilor, gl. Eftimescu Nicolae, loctiitorul sefului M.St.M., amiral Dinu Stefan, seful Directiei de Informatii al Armatei (DIA), gl. lt. Ceausescu Ilie, gl. Rus Iosif, comandantul aviatiei etc. d) Membri ai cancelariei C.C. si altii: Silviu Curticeanu, seful cancelariei C.C. al P.C.R., Manea Nicolae Marin, seful cabinetului lui Ceausescu, Hrjeu Mihai, secretarul lui Ceausescu, Iamandi Gheorghe, adj. sef-cancelarie C.C., Drnu Aurel, translator la C.C., Stoica Gh., translator al sectiei externe a C.C. al P.C.R. etc. n imensa lor majoritate audiatii care faceau parte din cele patru categorii enumerate mai sus ne-au spus banalitati: recunosteau ca n tara situatia era exploziva datorita nemultumirilor populare crescnde, ca evolutia situatiei politice din celelalte tari satelite ale Uniunii Sovietice (Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, R.D.G. si Bulgaria) prefigurau si caderea regimului Ceausescu; sau ne faceau cunoscute stari episodice cu referire la ntmplari particulare sau
1051

punctuale din Bucuresti sau din tara. Era evident pentru cei care participau la aceste audieri ca totul mergea dupa un scenariu bine regizat al carui unic obiectiv era ascunderea adevarului. Fostii conducatori ai securitatii audiati de comisie, au evitat n general sa vorbeasca despre pregatirile puciste facute de o structura autohtona din care faceau parte numerosi agenti KGB si GRU, civili si militari. Ei au cunoscut nsa foarte bine aceasta organizatie pucista, au stiut componenta ei, miscarile si planurile acesteia. Au si executat, de altfel, ordinele de lichidare a doi membri de frunte ai acestei organizatii, pe gl. Ion Ionita, fost ministru al fortelor armate si vicepresedinte al Consiliului de Ministri si Vasile Patilinet, fost secretar al C.C. al P.C.R. si colaborator apropiat al lui Ceausescu, pe lnga multi altii de mai mica importanta, unii lucrnd chiar n securitate. Totusi o referire sumara la aceasta organizatie am obtinut-o de la gl. Nicolae Militaru, iar alta mult mai ampla de la comandorul Radu Nicolae, abia n 2 iunie 1994, ambii facnd parte din structura de conducere a organizatiei si fiind, totodata, membri ai GRU, motiv pentru care nu au fost lichidati de Ceausescu. Fostii conducatori ai securitatii au negat si faptul ca aveau cunostinta despre pregatirea unei a doua lovituri de stat, organizata de forte externe dar sprijinita de numerosi agenti GRU si KGB aflati n tara, dintre care unii faceau parte n acelasi timp din organizatia autohtona de care am vorbit mai sus, precum si de un numeros contingent de agenti straini infiltrati, rusi si de alte nationalitati. n acest sens este suficient sa aratam ca n Romnia se aflau n decembrie 1989 circa 63.000 de rusi, care mpnzeau tara, de la un capat la altul, deci cu 40.000 mai multi dect n aceeasi perioada a anilor precedenti. Ca sa nu mai vorbim de cei
1052

circa 25-30 de tineri suspecti veniti de la Budapesta cu avionul de Varsovia pe 19 sau 20 decembrie 1989, mentionati anterior. Putem spune ca cei de la care ar fi trebuit sa aflam toate aceste lucruri, deoarece sarcina lor era aceea de a cunoaste ce se ntmpla n tara, s-au abtinut cu obstinatie sa spuna ceva, n ciuda juramntului depus de fiecare audiat n fata comisiei jur sa spun adevarul si sa nu ascund nimic din ceea ce stiu. Dar pentru ei a fi sperjur este un fleac pe lnga toate grozaviile pe care cei mai multi dintre ei le au pe constiinta. Si totusi, la 2 iunie 1994, dupa zeci si zeci de audieri practic infructuoase, la doi ani si jumatate de la nceperea activitatii comisiei noastre, am obtinut o informatie pe care as numi-o senzationala. 6.5.2. Depozitia colonelului Dumitru Rasina Colonelul Dumitru Rasina a venit la comisie din proprie initiativa si a cerut sa fie audiat. El era surprins ca faptele pe care vroia sa le relateze n fata comisiei nu au aparut nicaieri, n depozitiile facute de cei care au participat la ele si a subliniat ca lucrurile pe care urma sa ni le mpartaseasca nu le-a spus nici procurorului, care era un gagauta. Dupa audiere, impresionat de ceea ce auzisem, marturisesc ca prima mea reactie a fost sa iau ct mai curnd referinte despre col. Rasina. n aceeasi zi am contactat fosti colegi care lucrau n domeniul chimiei si colegi de partid care activasera n acelasi domeniu. Referintele pe care le-am obtinut au fost excelente, n sensul ca mi s-a confirmat ca dl. Dumitru Rasina este un om serios si se poate pune baza pe spusele lui. El ne-a informat ca n jurul datei de 11 noiembrie 1989 au avut loc, simultan, trei consfatuiri cu sefii inspectoratelor de securitate din tara, astfel:
1053

1. La Brasov, cu cei din Ardeal, Banat si Gorj condusa de gl. Stamatoiu si la care a participat si Rasina ca sef al Inspectoratului de Securitate de la Arad; 2. La Bucuresti, unde au participat sefii inspectoratelor din Muntenia si Oltenia, mai putin Gorj, unde a fost prezent gl. Vlad Iulian; 3. La lasi, unde s-au strns sefii inspectoratelor de securitate din Dobrogea si Muntenia, consfatuirea fiind condusa de generalul Niculicioiu, fostul sef al unitatii 0110. Dupa cum veti vedea din stenograma depozitiei colonelului Dumitru Rasina, participantii la consfatuire nu au avut voie sa aiba aparate de nregistrare, au fost controlati la intrare(!) si nu au avut voie sa ia notite. La ora 11.01 (aceeasi pentru toate trei consfatuirile) generalul Stamatoiu a deschis un plic n care era un material facut din ordinul lui Ceausescu, a spus el, scris pe 6 foi, cu antetul Cancelariei C.C. si semnat de Silviu Curticeanu, pe care l-a citit. n esenta, n material se spune ca din datele si informatiile primite din exterior si din lucrarea informativa facuta de catre aparatul de informatii interne a unor persoane adversare presedintelui Ceausescu, n urmatoarele trei luni de zile maximum se vor ntmpla: a) lichidarea lui Ceausescu n urma unei vizite pe care o va face n Crimeea sau la Moscova ca invitat la o plenara de partid sau consfatuire; b) schimbarea din functia de secretar general si sef de stat, urmare a unei plenare care va avea loc n Bucuresti, ntr-un loc secret unde va fi demis; c) aparitia unor manifestatii de strada tip Brasov, tip Valea Jiului la care vor participa elemente declasate si fosti detinuti de drept comun, unde vor avea loc ciocniri cu armata vor fi ocupate sedii si va fi obligat sa fuga sau va fi prins si judecat.
1054

Nu pot sa nu reproduc ncheierea pesimista facuta de colonelul Rasina la sfrsitul acestei enumerari; Eu, unul sunt ngrijorat ca nu a spus nimeni asta, dar, ma rog, asta este. Din analiza acestui material se pot trage cteva concluzii: n primul rnd este clar ca o asemenea consfatuire, la care s-au luat masuri att de stricte nca de la intrare pentru a nu se face nici o nregistrare si n care s-au spus lucruri att de surprinzatoare, nu putea sa o uite nici unul dintre participanti. Ori toate ncercarile facute de comisie, este adevarat insuficient de asidue, de a obtine de la o serie de participanti (Niculicioiu, Stamatoiu probabil si Vlad si ctiva fosti sefi ai inspectoratelor judetene de securitate si chiar de la Curticeanu) confirmarea acestor consfatuiri a esuat, indivizii simulnd ca nu-si aduc aminte, deoarece asemenea consfatuiri aveau loc foarte des, ca este posibil sa fi avut loc dar avnd ca tema combaterea iredentismului maghiar, etc. ntruct veracitatea declaratiei colonelului Dumitru Rasina este mai presus de orice banuiala singura concluzie pe care o putem trage este ca securistii sunt o adunatura de mincinosi si sperjuri, care nu au nici un Dumnezeu (exceptiile confirmnd regula). n al doilea rnd, se pune ntrebarea daca Ceausescu a stiut sau nu de acest material. n opinia noastra raspunsul este afirmativ, deoarece este complet improbabil ca Vlad sau Curticeanu (despre care se spune ca si el este KGB-ist) sa prezinte la 40 de securisti un asemenea material neaprobat de Ceausescu si acesta sa nu afle. n al treilea rnd trebuie observat ca informatiile securitatii despre cele trei variante a, b si c proveneau att din surse externe ct si din surse interne aflate printre adversarii lui Ceausescu, ceea ce dovedeste ca adversarii interni ai lui Ceausescu erau de multa vreme la curent cu planurile Moscovei !
1055

n al patrulea rnd, constatam ca varianta de lichidare a lui Ceausescu corespunde variantei prin care s-a ncercat si amorsat lichidarea lui Gheorghiu Dej cu ocazia vizitei n Polonia din 1964, numai ca Ceausescu cnd mergea la Moscova calatorea cu o masina a ambasadei bine verificata si, de regula, nu dormea la Moscova sau dormea la ambasada. Varianta b seamana cu varianta Vasili Bilak din Cehoslovacia anului 1968, iar varianta c este practicata de orice serviciu de spionaj. n al cincilea si ultimul rnd, trebuie sa scoatem n evidenta, faptul deosebit de important ca planul era pus la cale de KGB, deci de Moscova, deoarece vizita prevazuta la litera a trebuia sa aiba loc la Moscova sau n Crimeea! 6.5.2.1. Stenograma audierii colonelului Rasina Desigur s-ar mai putea face multe observatii interesante legate de audierea colonelului Rasina. Deocamdata ne oprim aici si lasam cititorului placerea de a trage si alte concluzii pe marginea stenogramei (vezi anexa 9). 6.5.3. Ultima ntrevedere dintre Nicolae Ceausescu si Mihai Sergheevici Gorbaciov A avut loc pe 4 decembrie 1989 la Moscova, dupa conferinta de la Malta, la aceasta consfatuire fiind invitati, toti sefii de partide comuniste din tarile foste satelite ale Uniunii Sovietice, n curs de desatelizare n acel moment, cu exceptia Romniei. La aceasta ntrevedere a participat alaturi de Gorbaciov primul ministru M.I. Rjkov, iar Ceausescu a fost nsotit de primul ministru al sau Constantin Dascalescu.
1056

Acum stim, din depozitia colonelului Dumitru Rasina, ca Ceausescu cunostea foarte bine planurile lui Mihail Sergheevici Gorbaciov de rasturnare a sa. Nu i-a fost totusi frica sa se duca n gura lupului, cu toate ca prima varianta era lichidarea sa. Iar daca i-a fost frica, deplasarea sa acolo trebuia privita ca o ncercare disperata de a-si salva n ceasul al 25-lea dictatura, pe care Ceausescu o confunda cu tara. Dupa cum se poate vedea din stenograma ntrevederii, Ceausescu a facut ncercari disperate de a-si mbunatati relatiile cu Mihail Gorbaciov, facndu-i avansuri si fiind chiar dispus sa admita unele concesii fata de Moscova. Spatiul nu ne permite acum sa facem o analiza detaliata a ideilor vehiculate si discutiilor purtate, care ar putea lamuri multe aspecte ale relatiilor de partid si de stat dintre comunistii romni si cei sovietici. La insistentele lui Dascalescu, care binenteles juca cartea lui Ceausescu, de a avea loc si o ntlnire bilaterala n afara ntlnirii n cadrul CAER din 9 ianuarie 1990, Mihail Sergheevici Gorbaciov a raspuns laconic veti mai trai pana la 9 ianuarie!" Este evident ca Ceausescu, care era incult, paranoic si ce mai de doriti dumneavoastra, dar prost nu era, a receptionat aceasta sentinta de viata si de moarte a lui Mihail Gorbaciov asa cum se cuvine. Deci plecnd de la Moscova spre casa, Ceausescu cunostea cu precizie soarta ce i se harazise la Kremlin. 6.6. ncepe numaratoarea inversa pentru dictatura comunista Ultima vizita a lui Ceausescu la Moscova a durat mai putin de o zi. n aceeasi seara, 4 decembrie 1989, el se ntorcea acasa abatut si
1057

ngrijorat pentru soarta sa, a clanului si regimului sau care, n mintea sa paranoica, era sinonim cu tara. Discutiile cu Gorbaciov l pusesera n garda ca Moscova nu-i mai acorda clementa. Numaratoarea inversa a zilelor dictaturii sale pornise. 6.6.1. Pregatiri pentru salvarea dictaturii ceausiste Nu este un secret pentru nimeni ca Ceausescu era un fanatic, care nu era dispus sa depuna armele fara lupta, n nici un caz. De aceea este nendoielnic ca imediat dupa revenirea de la Moscova a accelerat pregatirile pentru punerea n practica a planurilor pentru apararea regimului sau. Planuri pentru apararea mpotriva unei interventii militare externe, posibila si probabila dupa precedentul creat de invazia Cehoslovaciei din 1968 de catre trupele Pactului de la Varsovia, existau de multa vreme n baza doctrinei militare de aparare de catre ntregul popor a teritoriului national vremelnic ocupat. Dupa marea greva a minerilor din Valea Jiului din 1977, regimul a fost cu certitudine nevoit sa stabileasca planuri si pentru combaterea unor revolte populare, iar marea greva a muncitorilor de la Brasov din 15 noiembrie 1997, nu putea dect sa duca la reactualizarea si desavrsirea lor. Daca admitem prin absurd, ceea ce este imposibil, ca asemenea planuri nu existau, atunci varianta c) de rasturnare a lui Ceausescu printr-o revolta de tip Valea Jiului sau Brasov pe care securitatea si Ceausescu o cunosteau, i obliga sa faca astfel de planuri.

1058

De aceea este absolut cert ca odata cu caderea, unul cte unul, a regimurilor comuniste din tarile satelite ale URSS, regimul ceausist a luat toate masurile pe care le-a considerat necesare pentru a se salva, iar ntarirea si asigurarea dispozitivelor de combatere a unei revolte populare s-a accelerat dupa 4 decembrie 1989. Cu toata secretomania dictaturilor de tip comunist, aceste planuri si masuri au fost cunoscute cu siguranta de un numar relativ mare de oameni de mare ncredere ai lui Ceausescu din aparatul de partid, aparatul de represiune si din armata. Fac parte din aceste categorii, si au fost cu certitudine fie initiati, fie au participat la realizarea si punerea n practica, cu rezultatele pe care le cunoastem dupa 17 decembrie, urmatorii : a) Manea Manescu, Emil Bobu, Ion Dinca (membri CPEx, primii doi fiind luati de Ceauserscu cu elicopterul cnd au fugit din C.C. si lasati apoi la Snagov) si Constantin Dascalescu, care ocupa atunci functia de prim-ministru; b) Silviu Curticeanu, seful Cancelariei C.C. care stim acum ca a semnat nota prelucrata pe 11 noiembrie 1989, cu sefii securitatilor judetene din tara, despre care ne-a relatat col. Rasina si care urma sa fie numit prim-ministru cu ocazia remanierii pe care Ceausescu voia sa o faca n februarie-martie 1990, Manea Nicolae Constantin, seful de cabinet al lui Ceausescu, Gheorghe Iamandi, adjunctul sefului cancelariei CC al PCR, Hrjeu Mihai, secretarul lui Ceausescu; c) Tudor Postelnicu, fost ministru de interne, gl. Iulian Vlad, fostul sef al DSS, gl. lt. Aurel Stamatoiu, gl. mr. Niculicioiu Victor, gl. mr. Vasile Gheorghe, gl. mr. Mot Ioan, gl. Neagoe Marin, gl. Alexie Stefan, fosti sefi de directii, gl. mr. Gianu Bucurescu, fost adjunct al ministrului de interne, col. Zatreanu Mircea si col. Cristescu Alexandru, ambii de la USLA si altii;
1059

d) gl. Vasile Milea, fost ministru al apararii nationale, mort n 22 decembrie 1989 si amiral Dinu Stefan, fostul sef al DIA (Directia de Informaii a Armatei), Ilie Ceausescu, fratele dictatorului si ministru adjunct al apararii nationale, gl. Victor Stanculescu, ministru adjunct al apararii nationale. n cadrul audierilor au existat unele referiri la Ordinul 2600, care avea o vechime mai mare si la un plan Z deconspirat de presa dupa 1990, dar a carui existenta a fost negata de cei audiati. n general, cei enumerati mai sus nu au cunoscut toate detaliile planurilor de represiune puse la punct din ordinul lui Ceausescu, ci numai parti ale lor, cu exceptia ctorva initiati. Se poate nsa constata ca cei audiati au ascuns adevarul, fiind fara exceptie, mincinosi si sperjuri. Ei s-au comportat n acest fel ca urmare a unei actiuni coordonate de acoperire a adevarului, dirijata de echipa care a acaparat puterea dupa 22 decembrie 1989, pe urmatoarele cai: a) Prin intermediul unor judecatori sau procurori anchetatori aserviti puterii. Colonelul Rasina spune n mod clar la pag. 2 din declaratia sa (vezi anexa 9) ca, de fapt, n detentie i s-a cerut cu totul alta declaratie, iar mai departe arata ca, constatat c au disparut de la dosarul sau declaratiile facute n detentie; b) Cu ajutorul avocatilor ce i-au avut n procesele judecate dupa 1990. Modul de comportare al acestora este evidentiat de apararea facuta de avocatii din oficiu din procesul Ceausestilor (de ce Ceausestii nu au avut voie sa-si aleaga un avocat?) sau, n sens invers, de avocatii care au aparat pe membrii C.P.Ex. si pe ceilalti inculpati dupa 1990. Paula Iacob este doar un exemplu n acest sens pe care l vom prezenta pe larg;
1060

c) Cu siguranta si prin intermediul unor agenti ai SRI sau ai altor organe ale puterii interesate de stoparea unor destainuiri neconvenabile, care sa arate realitatea acelor evenimente. Succesul acestei actiuni asupra celor inculpati a fost obtinut n cadrul unui proces deosebit de complex care s-a desfasurat n anul 1990, rezultatele fiind cunoscute pe trei cai: d) teama ca vor fi facuti raspunzatori pentru mortii din decembrie 1989, deoarece au colaborat cu Ceausescu la aceste planuri; e) teama ca vor fi lichidati sau familiile lor vor avea de suferit daca nu coopereaza cu puterea si se abat de la instructiunile primite; f) prin angajarea n noile organe ale puterii de stat1

1. Este semnificativa n acest sens urmatoarea ntmplare traita de mine. La jumatatea lui ianuarie 1990, a luat legatura telefonic cu mine dl. capitan Rusu, din trupele de securitate, care mi-a aflat numarul de telefon de la sotia sa angajat la INMT, ca si mine. Am stat de vorba cu el si cu un colonel (au venit la mine acasa n str. Jules Michelet) fiind foarte speriati de perspectiva pe care o aveau n conditiile masurilor care se preconizau n acel moment mpotriva securistilor-teroristi. De la ei am aflat organizarea DSS si o serie de ntmplari traite de ei dupa 22 decembrie 1989. Capitanul Rusu m-a invitat si la el acasa ca sa mi demonstreze ca nu a fost profitor al regimului si ca duce o viata modesta. Ca urmare a concluziilor pe care le-am tras am scris n Dreptatea un articol n care am sustinut ca nu toti securistii trebuie bagati ntr-o oala, deoarece probabil numai l0-15% dintre ei s-au facut vinovati de crime. Apoi cpt. Rusu nu a mai luat legatura cu mine. Prin 1990 venindu-mi la ureche o serie de zvonuri n legatura cu fosta securitate, m-am gndit ca poate aflam ceva de la cunostinta mea cpt. Rusu si am dat telefon si mi-a raspuns sotia, care mi-a recunoscut imediat vocea si i-am spus doresc sa vorbesc cu dl. col. Rusu - Dnsa mi-a replicat: Nu mai este capitan, este maior acum, domnule Sandulescu, si este plecat la Brasov. Mi-am dat seama ca problemele sale se rezolvasera asa ca nu l-am mai cautat, dar nici el nu m-a mai cautat pe mine. 1061

n sfrsit, trebuie sa remarcam faptul ca unii dintre cei audiati de Comisia 22 Decembrie, au facut n 1999 un joc dublu: au cunoscut si planurile de reprimare a actiunii de rasturnare a lui Ceausescu si au facut parte sau au sprijinit si structura loviturii de stat. Unul dintre acestia este amiralul Stefan Dinu, fost sef al DIA, implicata n lovitura de stat, n ciuda faptului ca Ceausescu conta pe DIA n planurile sale de contracarare a loviturii de stat .Vom reveni cu dovezi n sprijinul acestor concluzii. 6.6.2. Fortele care s-au luptat pentru putere n Decembrie 1989 Din analiza celor peste 190 de audieri facute de comisia noastra si n mod special a scaparilor de informatii inerente unor audieri prelungite si unei ploi de ntrebari, precum si pe baza unor cercetari suplimentare facute n nume propriu la Cluj, Sibiu, Constanta si Iasi (cred ca aveam dreptul sa fac si cercetari n nume propriu) se pot trage concluzii cu privire la fortele pe care s-au sprijinit cele doua tabere care s-au luptat n decembrie 89 pentru putere 6.6.2.1. Fortele pe care s-a bazat Ceausescu Dupa ntoarcerea de la Moscova la 4 decembrie 1989, Ceausescu trebuie sa fi definitivat ultimele planuri si masuri privind combaterea loviturii de stat, de care stia si pe care cu certitudine nu a asteptat-o cu minile ncrucisate. Iata fortele pe care el a crezut ca poate pune baza n confruntarea sa cu colosul de la rasarit si subversiunea interna: 1. Armata, pe care a si folosit-o n perioada 17-22 decembrie mpotriva populatiei rasculate. Primele defectiuni au aparut la Timisoara pe 19 decembrie 1989, iar dupa moartea generalului
1062

Milea armata a trecut de partea poporului, fapt care a determinat fuga lui Ceausescu; 2. Fortele de represiune, militia si securitatea. O parte din securitate s-a angrenat nsa ntr-o represiune sngeroasa ca urmare a unei oarecare distantari a gl. Vlad si a sefilor sai din DSS, care au mizat pe ramnerea la putere ntr-o varianta de guvern cu Ilie Verdet si gl. Gusa vehiculata n noaptea de 22 decembrie 1989, la concurenta cu echipa lui Iliescu-Brucan et company. Este adevarat nsa ca exist o multime de depozitii din care rezulta ca unele cadre de securitate au executat actiuni teroriste n sprijinul lui Ceausescu alaturi de cadre din nomenclatura PCR. 3. Unitatile de cercetare-diversiune existente n toate judetele tarii, n baza doctrinei militare privind apararea teritoriului national vremelnic ocupat, subordonate DIA. Din depozitia lui Pavel Corut rezulta ca aceste unitati din teritoriu au fost puse n stare de alerta cu 3-4 luni nainte de decembrie 1989. 4. Teroristi de origine araba la care a facut apel n mod expres Ceausescu. Acesta este si sensul vizitei sale n Iran n perioada 1820 decembrie 1989. Precizam ca n ciuda insistentelor ntrebari cu privire la programul vizitei n Iran, nu am obtinut de la cei audiati confirmarea unor tratative cu organizatii teroriste la Teheran. Unul dintre audiati a spus, printre altele, ca Nicolae Ceausescu a vizitat Muzeul de istorie nationala al Iranului unde a stat mai mult de o ora. Depozitia nu este demna de ncredere deoarece n 1984, cnd a fost vorba de o alta lovitura de stat, Ceausescu si-a scurtat brusc vizita n Germania si s-a ntors dupa o zi n tara. De asemenea, acoperirea ca s-a dus n Iran pentru ncheierea unor contracte petroliere este puerila. Cnd situatia era exploziva n tara, iar Timisoara era n flacari, Ceausescu nu putea sa-si permita sa faca turism la Muzeul National de istorie din Teheran, cu
1063

certitudine, gl. Marin Neagoe stia mult mai mult dect a vrut sa spuna. De altfel, exista date certe ca n ziua de 20 decembrie 1989 au sosit 7 teroristi arabi la Bucuresti cu avionul de Teheran, dintre care 6 au parasit tara pe 30 decembrie 1989 pe la Giurgiu probabil unu a murit aici din depozitia colonelului Goran, fostul sef al securitatii din Bucuresti. De asemenea, gl. Mircea, seful serviciului de translatori de la M.Ap.N. a relatat n cadrul audierii sale ca n seara zilei de 23 decembrie 89 aflndu-se n M.Ap.N. a vorbit la telefon cu sotia, fiind convins ca este ultima convorbire pe care o mai are cu familia deoarece n minister circula zvonul ca vor fi atacati de un desant: 70.000 de teroristi (vezi anexa 10). Exista si alte informatii privind venirea, prezenta si eventual plecarea unor teroristi arabi din tara, care nu au fost cercetate. 6.6.2.2. Fortele pe care s-au bazat autorii loviturii de stat Cele trei variante de nlaturare a lui Ceausescu, dezvaluite de col. Rasina, prelucrate de Stamatoiu, Vlad si Niculicioiu cu sefii securitatilor din tara la Brasov, Bucuresti si Iasi lasa sa se vada clar ca lovitura de stat era de sorginte sovietica. Este posibil ca si celelalte servicii straine CIA, Mosad, serviciul maghiar de spionaj si altele sa fi avut o parte de contributie, lucru care nu rezulta din depozitiile facute n fata comisiei, sau numai sa fi tinut sub observatie situatia din Romnia care devenise o povara pentru toata lumea civilizata. Aceasta a doua varianta pare cea mai probabila .
1064

Varianta a) expusa de col. Rasina se pare ca nu a putut fi aplicata si nici nu avem date din care sa rezulte ca a fost ncercata. La Moscova, cu ocazia consfatuirii din 4 decembrie 1989 cu sefii statelor satelite ale URSS, Mihail Sergheevici Gorbaciov a prezentat un raport cu privire la rezultatele conferintei de la Malta. O asemenea varianta nu avea nici o sansa de reusita n Romnia, unde dispozitivul de paza a lui Ceausescu era impenetrabil. Varianta b) a fost ncercata dar nu a reusit. Acesta este sensul scrisorii celor 6 pusa la cale fara succes de Silviu Brucan. Singurele ei efecte au fost acelea ca a pregatit ntr-o oarecare masura opinia publica romneasca pentru marea ncercare care urma si a atras atentia nca o data opiniei publice din lumea libera asupra situatiei din Romnia. Acum stim ca ceea ce s-a ntmplat n decembrie 1989 n faza incipienta corespunde punctului c) din planul de rasturnare a lui Ceausescu. Fortele care au contribuit la realizarea acestui plan au fost: 1. Poporul romn a carui suferinta ajunsese la capatul rabdarii si caruia i era necesar un impuls pentru a-l descatusa de frica semanata n inima sa timp de 45 de ani de crunta teroare comunista. n acel moment rolul esential l-a avut tineretul, mai putin marcat de cumplitele ncercari prin care trecusera parintii si bunicii sai. Sa fie clar ca poporul romn a iesit n strada nu pentru o lovitura de stat, ci pentru rasturnarea comunismului si a lui Ceausescu. 2. Dispozitivul de agenti GRU si KGB formati n Uniunea Sovietica, care numara n opinia noastra circa l0.000 de membri, la care se adaugau agentii recrutati n tara. Chiar daca unii dintre
1065

acestia au fost ndepartati din functiile de conducere din armata prin politica de cadre dusa dupa 1964, si n mod special dupa 1968, erau nca multi care ocupau functii cheie si aveau ntinse relatii la cele mai nalte esaloane din armata, securitate, aparatul de partid si de stat. De altfel, chiar politica slaba dusa de Ceausesti care nu a avut curajul sa pedepseasca n mod exemplar agentii GRU si KGB dovediti, deoarece aveau acoperirea Moscovei, a contribuit la subminarea propriului sau regim si la infiltrarea unor structuri ale armatei, cum este spre exemplu DIA, n care el, Ceausescu, si pusese mari sperante pentru combaterea loviturii de stat. 3. Cei aproximativ 40.000 de agenti sovietici veniti sub forma de turisti, fie n grupuri organizate mari, care se deplasau cu autocare, fie n grupuri mici de 2-3 persoane care se deplasau n masini Lada si Moskvici. Ei au mpnzit ntreaga tara fiind vazuti n toate orasele importante ale tarii. Au contribuit la amorsarea procesului revolutionar intern, la supravegherea desfasurarii lui, au participat la lupte, cum este n cazul hotelului Continental de la Brasov si eventual au contribuit la realizarea razboiului electronic care a intoxicat armata. n afara acestor informatii cu caracter general, absolut sigure, nu am obtinut date privind modul cum a fost condus, de catre cine si de unde un asemenea dispozitiv numeros, dispersat pe o mare ntindere. Probabil ca legatura si comenzile s-au tinut si s-au dat prin radio, dar nu dispunem de nregistrari ale unor asemenea emisiuni, n mod cert codificate. 6.7. Date succinte privind perioada 16-22 Decembrie 1989 Din datele de care dispunem si materialele publicate rezulta ca miscarea populara anticeausista ar fi trebuit sa nceapa la Iasi. Ea a nceput doua zile mai trziu la celalalt capat al tarii, la Timisoara. Probabil ca aceasta miscare a facut parte din strategia loviturii de
1066

stat, pentru inducerea n eroare a adversarului. Ea este similara cu o stratagema folosita de aliati naintea debarcarii n Normandia din cel de al doilea razboi mondial. Cu cteva zile naintea zilei Z, o sosie a generalului Eisenhover (de fapt un actor) s-a dus n Gibraaltar, fiind primit cu mari onoruri de trupele aliate de acolo, pentru a lasa impresia ca debarcarea va avea loc acolo, n sudul Europei. Ea a avut loc n nordul Europei n Normandia . ntr-un articol publicat n decembrie n ziarul Cotidianul se arata ca Ion lliescu si Petre Roman se aflau pe 14 decembrie 1989 la Iasi. Comisia nu a cercetat veridicitatea acestei informatii, dar daca este asa, atunci este o dovada ca si Petre Roman, viitorul primministru era initiat n tainele loviturii de stat. n sfrsit, trebuie precizat ca att Iasul, ct si Timisoara au fost orase n care Iliescu a detinut nalte dregatorii PCR. A fost prim secretar PCR la Iasi si nainte de aceasta secretar cu probleme economice la Timisoara. n ambele judete Ion Iliescu a cstigat o oarecare simpatie. De aceea alegerea celor doua orase pentru startul miscarii populare anticeausiste nu este ntmplatoare daca tinem cont de persoana viitorului presedinte. 6.7.1. Pregatirile de la Iasi n lasi au aparut manifeste (vezi anexa 10) care chemau populatia n dupa amiaza zilei de 14 decembrie 1989 n Piata Unirii. Ceausescu si DSS au cunoscut cu siguranta faptul ca miscarea populara trebuia sa apara prima data acolo. Parea si foarte logic deoarece permitea o sustinere logistica usoara de peste Prut si nu numai logistica daca era nevoie.
1067

Pentru a o combate, Ceausescu a trimis acolo pe generalul Olteanu. S-a convocat ad-hoc si o Dinamoviada de arte martiale la 12 decembrie 1989 ceea ce a permis securitatii sa controleze la Iasi floarea batausilor de care dispunea clubul Dinamo. Date despre aceasta manifestare sportiva se gasesc n ziarul local Opinia. De asemenea, din alte surse am aflat ca au fost convocati la Iasi foarte multi tragatori de elita. Comisia nu l-a audiat pe gl.Olteanu! Cert este ca manifestatia sportiva de arte martiale s-a organizat brusc si ntr-un manifest anonimat, dupa cum rezulta si din paginile ziarului iesean Opinia. Privite din perspectiva datelor de care dispunem acum si ceea ce stim ca s-a ntmplat n decembrie 1989, episodul Iasi nu a fost dect o cursa ntinsa contraspionajului romnesc, care s-a lasat indus n eroare, caznd n cursa. 6.7.2. Rascoala populara de la Timisoara Inginerul P.J. se ntorcea spre casa ntr-un TV mpreuna cu o echipa de la IFET care lucra la Caransebes. Mi-a povestit ca ntre Orsova si Pitesti a ntlnit un sir nesfrsit de masini Lada si Moskvici, cu numere de nmatriculare rusesti, n fiecare aflnduse 3-4 tineri. Masinile mergeau spre Timisoara dupa expresia sa aproape bara la bara. Fostul sef al securitatii Iasi relata n cadrul audierii sale ca ntr-o camera unde au stat turisti rusi au gasit dupa 14 decembrie un pliant pe care era figurata harta Romniei avnd nsemnat cu creionul ruta Iasi-Timisoara. Aceste doua informatii atesta n mod nendoielnic schimbarea dispozitivului loviturii de stat care l-a surprins pe Ceausescu si DSS-ul, deoarece abia la 17 decembrie, n jurul orei prnzului au
1068

plecat la Timisoara cu un avion special 4 generali M.Ap.N.: Ion Coman, Stefan Gusa (seful M.St.M. si prim adjunctul ministrului apararii), Victor Athanasie Stanculescu om de ncredere al Ceausestilor si Mihai Chitac, trimisi acolo sa restabileasca ordinea. S-au mai deplasat la Timisoara si generalii Ministerului de Interne Macri, Nuta si Mihalea. Pretextul nceputului demonstratiilor l-a constituit hotarrea episcopului reformat de Oradea de a-l muta pe pastorul Laszlo Tokes de la parohia sa din Timisoara undeva n judetul Bihor. Desigur, demonstratiile au nceput pe fondul gravelor nemultumiri ale populatiei, din cauza mizeriei n care era obligata sa traiasca. Aceasta situatie era bine cunoscuta att de organele de securitate ct si de serviciile straine de spionaj, atente la situatia din Romnia, singura tara din estul Europei care nu basculase nca. De aceea a fost suficient un pretext (probabil si acela provocat cu intentie), o scnteie, pentru ca mnia poporului sa erupa. Scenariul din ziua de 17 corespunde integral punctului c) din materialul prelucrat la securitate pe 11 noiembrie 1989 (vezi depozitia col. Rasina). De aceea este evident ca acolo a fost si mna "turistilor" rusi aflati la Timisoara. Represiunea a fost deosebit de sngeroasa, morti si raniti. Multi dintre ranitii adusi la Spitalul judetean au fost gasiti apoi omorti. Pentru a cauta sa acopere urmele, 40 de morti au fost luati de la morga Spitalului Judetean cu o masina frigorifica si dusi la Bucuresti unde au fost incinerati iar cenusa aruncata la canal. Au fost executate cu premeditare acte de terorism care sugereaza existenta unui plan bine pus la punct pentru a instaura frica si a mpiedica oamenii sa iasa n strada. Ceausestii se gndeau chiar sa distruga Timisoara. Pe ziua de 18 decembrie, manifestatiile au capatat o alta fata: au devenit pasnice, ordonate, conduse de oameni responsabili care tineau la orasul lor, dar nu si-au pierdut nici un moment din hotarrea si fermitatea cererii lor fundamentele: abolirea
1069

comunismului n Romnia. A existat si o ncercare a lui Constantin Dascalescu si Ion Coman de a ajunge la o ntelegere cu Comitetul revolutionarilor, binenteles esuata. n ncheierea acestei foarte succinte referiri la evenimentele de la Timisoara, este interesant de aratat soarta celor 7 generali care au participat, fara succes, la reprimarea timisorenilor n acele zile care au adus glorie timisorenilor si orasului lor. Generalii de militie Nuta si Mihalea au fost arestati de armata n ziua pe 22 decembrie 1989 la Deva n rapidul cu care fugeau spre Bucuresti, din ordinul generalului Hortopan. Ei au murit carbonizati n seara aceleasi zile n apropiere de Alba Iulia n urma prabusirii elicopterului cu care erau dusi la Sibiu tot din ordinul lui Hortopan. Vom reveni asupra conditiilor mortii lor. Generalul Macri a murit bolnav, doi ani nai trziu. Generalul Ion Coman, fost secretar al CC al PCR, care a condus represiunea de la Timisoara a fost arestat si judecat. Acum se afla n libertate. Generalul Gusa Stefan a revenit n Bucuresti, unde n calitatea sa de sef al Marelui Stat Major si loctiitor al generalului Milea, mort pe 22 decembrie, a condus lupta mpotriva fortelor loiale lui Ceausescu care se opuneau rasturnarii acestuia. Cu toate ca s-a facut vinovat de unele acte de represiune la Timisoara, are marele merit ca s-a opus intrarii trupelor sovietice n tara chemate de Ion lliescu. La 24 decembrie 1989, dupa numirea generalului Nicolae Militaru n functia de ministru al apararii nationale (vom reveni asupra acestei probleme) a fost nlocuit n functia de sef al Marelui Stat Major cu gl. Vasile Ionel si numit comandantul Armatei a VIa de la Cluj si apoi al Armatei a II-a la Buzau. El a murit de cancer n primavara lui 1995.
1070

Generalul Victor Athanasie Stanculescu a participat la represiunea de la Timisoara, a venit pe 22 decembrie n Bucuresti unde si-a pus piciorul n ghips. A fost chemat la C.C. si nsarcinat de Ceausescu sa preia comanda armatei, Milea fiind mort, pe care spune el ca a trimis-o n cazarmi. A chemat elicopterul pentru a nlesni fuga Ceausestilor din C.C., iar la despartire Elena Ceausescu i-a spus vezi sa ai grija de copii Victoras. A organizat procesul lui Ceausescu din 25 decembrie cnd s-a hotart de catre un tribunal ilegal, condamnarea la moarte a Ceausestilor, executati apoi imediat. A asistat la procesul Ceausestilor, facnd avioane de hrtie probabil pentru a-i da de nteles lui Ceausescu ca nu este de vina cu nimic daca nu a fugit cu avionul. Dupa 22 decembrie a fost numit ministru al economiei nationale n guvernul Roman, iar dupa caderea lui Militaru a fost numit ministrul apararii nationale. Generalul Mihai Chitac, dupa ce a participat la represiunea de la Timisoara a revenit n Bucuresti, fiind numit ministru de interne n guvernul Roman! n rezumat, din cei 7 generali prezenti la represiunea de la Timisoara, 4 au murit, unul a fost arestat (Ion Coman) ceilalti doi, Victor Athanasie Stanculescu si Mihai Chitac au fost numiti ministri n guvernul Roman. Interesant, nu? 6.7.3. Rascoale populare mocnesc n toata tara Rascoala de la Timisoara si atrocitatile fortelor ceausiste de represiune au fost trecute sub tacere de posturile nationale de radio. n schimb posturile straine de radio cum sunt: BBC, Vocea Americii, Radio France International, Deutche Welle si cu precadere Radio Europa Libera au mediatizat intens evenimentele de la Timisoara, ceea ce a facut sa creasca ura si curajul populatiei
1071

mpotriva dictatorului pregatind eruptia generala a vulcanului popular care avea sa urmeze. 6.7.4. Ziua marilor hotarri ale lui Ceausescu: 17 decembrie 1989 Prin noianul de evenimente si hotarri luate de Ceausescu pe 17 decembrie 1989 unele probabil foarte importante, dar pe care nu le cunoastem, se impun atentiei noastre si cteva pe care le stim si a caror interpretare corecta poate contribui la o mai buna ntelegere a acelor evenimente. 6.7.4.1. Implicarea armatei n nabusirea iminentelor rascoale populare Ca urmare a vestilor alarmante de la Timisoara primite n dimineata zilei de 17 decembrie 1989, Ceausescu a trimis cei patru generali M.Ap.N. la Timisoara. Tot n aceeasi dimineata a hotart, mpreuna cu gl. Milea, probabil, trimiterea catre toate unitatile militare din tara a indicativului Radu cel Frumos prin care armata a fost pusa n stare de lupta. Aceasta hotarre arata ca Ceausescu nu precupetea nimic pentru a-si apara dictatura. 6.7.4.2. Sedinta C.P.Ex. din 17 decembrie 1989 Sub presiunea evenimentelor, Ceausescu a simtit nevoia sa-si asigure sprijinul Comitetului Politic executiv al PCR, pentru a nu-si lua singur raspunderea represaliilor care urmau sa aiba loc. n acelasi timp, el a urmarit si alte doua obiective importante dupa cum rezulta din stenograma acestei sedinte (vezi anexa 10). n primul rnd, el i-a acuzat pe generalii Milea si Vlad de
1072

incompetenta n rezolvarea problemelor ridicate de prevenirea si nabusirea demonstratiilor de la Timisoara si a cerut destituirea lor. n sprijinul celor doi acuzati au intervenit membrii C.P.Ex. care au cerut clementa. Este mai mult ca sigur ca Ceausescu nu avea n mod real intentia de a-i schimba atunci pe Vlad si Milea din functiile lor. Nici nu era momentul. Ceea ce a urmarit era sa-i determine sa treaca la o reprimare dura a demonstratiilor mai ales ca n aceea zi fusese sau urma sa fie lansat indicativul Radu cel Frumos. n acest fel Ceausescu dorea sa-i puna pe Milea si Vlad sa scoata castanele din foc. n al doilea rnd a jucat sceneta demisiei. El a spus membrilor C.P.Ex. ca si da demisia si le-a cerut sa si aleaga alt secretar general. A urmat un cor de proteste si lamentari si nimeni nu a fost de acord cu o asemenea solutie. Este clar nsa ca Ceausescu nu era omul care sa-si dea demisia, iar aceasta nu a fost dect o ncercare de a sonda membrii C.P.Ex., daca exista vreunul care se gndeste la nlocuirea sa. n acest fel a vrut sa se asigure ca nu exista nici un pericol sa fie pusa n aplicare varianta b) din planul de rasturnare a sa, pe care l cunostea, mai ales ca urmatoarele doua zile urma sa lipseasca din tara. Aceste doua exemple pun n evidenta siretenia iesita din comun a lui Ceausescu, de care am mai vorbit si care i-a permis sa ajunga si sa se tina la putere 24 de ani. 6.7.4.3. Vizita la marile constructii ale socialismului La sfrsitul acestei furtunoase sedinte C.P.Ex. Nicolae si Elena Ceausescu nsotiti de suita obisnuita care le asigura paza au plecat sa viziteze marile constructii ale socialismului. S-au oprit la barajul care urma sa se formeze pe locul unde s-a aflat Manastirea
1073

Vacaresti, darmata din ordinul lor. Acolo, numai ei doi s-au dus pe buza digului si, la mare distanta de toti cei care i pazeau, au stat de vorba n jur de o ora. Iata o dovada elocventa ca cei doi nu mai aveau nici macar curajul sa discute ntr-o incinta nchisa de teama ca sunt spionati. Probabil ca fiind n ajunul vizitei n Iran, lucrurile pe care le-au pus la cale erau deosebit de importante. n suita Ceausestilor se afla si col. Dumitrascu care pna n primavara acelui an a fost profesor de contrainformatii la Scoala de Securitate de la Baneasa, dar fusese transferat la securitatea municipiului Bucuresti, unde raspundea de problema contrainformatiilor. nca o dovada, daca mai era nevoie, ca Ceausescu si DSS au ntarit serviciul de contrainformatii al municipiului Bucuresti n scopul aflarii planurilor si actiunilor ce se puneau la cale pentru rasturnarea dictaturii ceausiste. 6.7.4.4. Un ordin cifrat publicat de Scnteia Tineretului n Scnteia Tineretului din 18 decembrie 1989 a aparut urmatoarea nota: Cteva sfaturi pentru cei aflati n aceste zile la mare. - Evitati expunerea intempestiva si prelungita la soare. E de preferat sa ncepeti mai prudent, cu reprize scurte de l0-15 minute cnd pe o parte, cnd pe alta. Astfel, va veti asigura un bronzaj placut si uniform pe tot corpul. - Nu va avntati prea mult n larg. Oricum, n caz de pericol, nu strigati. Este inutil. Sansele ca prin apropiere sa se afle vreo persoana dispusa a va asculta sunt minime. - Profitati de binefacerile razelor ultraviolete. Dupa cum se stie, ele sunt mai active ntre orele 5.30 si 7.30. Se recomanda cu precadere persoanelor mai debile.
1074

- Daca sunteti o fire sentimentala si agreati arsurile de soare, librariile de pe litoral va ofera un larg sortiment de vederi cu acest subiect. - Si nca ceva, daca aceste sfaturi v-au pus pe gnduri si aveti deja anumite ezitari, gndindu-va sa renuntati n favoarea muntelui, nseamna ca nu iubiti n suficienta masura marea. Procuratura nu a reusit sau nu a vrut sa lamureasca semnificatia acestei note, considernd ca este vorba de o gluma, asa cum a declarat (SP) cel care a bagat nota sub tipar! Hodoronc-tronc glume pe 18 decembrie 1989!? n legatura cu aceasta nota, iata opinia noastra. Pentru a aparea pe 18 decembrie n ziar, a fost data spre publicare pe 17 decembrie, deci n aceeasi zi n care Ceausescu a dat ordin sa fie lansat indicativul Radu cel Frumos, care a pus armata n stare de alerta. Fiind n limba romna, cu certitudine ea nu se adreseaza celor 40.000 de turisti rusi aflati n tara cu misiuni speciale, de care am vorbit mai sus. Ea se adreseaza unitatilor de cercetare-diversiune ale DIA din teritoriu, adica trupelor de comando ale lui Ceausescu si, n opinia noastra reprezinta echivalentul indicativului Radu cel Frumos, prin care aceste unitati, ce nu puteau fi anuntate prin telex, cum a fost anuntata armata, au fost puse n stare de lupta. Probabil, asemenea ordine codificate au fost date si prin radio. Dupa cum se vede, fiecare alineat care contine o anumita idee, sau ca sa utilizam chiar textul, un sfat (vezi ultimul alineat), are un punct n fata. Asociind fiecare punct sau aliniat o zi, ncepnd cu
1075

data de 18 ajungem n ziua de 22 decembrie, data la care a avut loc de fapt lovitura de stat. 6.7.4.5. Vizita n Iran Dupa cum am spus si nainte, tinnd cont de rascoala de la Timisoara, de situatia ncordata din restul tarii si iminenta unei lovituri de stat, pare stranie hotarrea lui Ceausescu de a pleca n dimineata zilei de 18 decembrie la Teheran, pentru o vizita de doua zile. Aceasta cu att mai mult cu ct, cu ocazia ncercarii deconspirate a loviturii de stat din 1984, s-a ntors imediat din Germania dupa numai o zi de sedere acolo. Pretextul vizitei, acela de a ncheia cu Iranul contracte petroliere importante, este, de asemenea, pueril. Logic nu exista dect doua motive importante care l-au determinat sa-si paraseasca feuda ntr-o situatie interna ca cea sintetizata mai sus: a) Faptul ca stia ca lovitura de stat va fi data pe 22 decembrie, dupa cum am aratat mai sus; b) Necesitatea de a face apel la prietenii sai arabi sa-i trimita forte care sa-l ajute n marea confruntare. Si nu putea face apel dect la luptatori ai fortelor teroriste existente n aceste tari, dintre care unii au facut pregatirea chiar n Romnia. Depozitia col. Goran si a gl. Mircea mentionate anterior, sustin aceasta ipoteza. 6.7.4.6. Mitingul de la Bucuresti din 21 decembrie Hotarrea convocarii acestui miting a aparut seara trziu, n ziua de 20 decembrie 1989. Se spune ca unul din cei care l-au sfatuit sa faca acest miting a fost Barbu Petrescu, fost prim-secretar al municipiului Bucuresti si primar al Capitalei. Din pacate nu a fost audiat de comisie.
1076

Se pare ca fortele care organizau lovitura de stat au fost informate de convocarea acestui miting, deoarece, din declaratiile a numerosi martori rezulta ca esecul mitingului si panica care a urmat exploziei unei petarde au fost regizate. 6.7.4.7. Luptele de la Intercontinental si Piata Romana Spargerea mitingului a fost urmata de concentrarea celor mai curajosi dintre oponentii regimului, mai ales tineri, care au continuat manifestatiile anticeausiste. n dupa-amiaza aceleasi zile ei au fost ncercuiti de scutieri si a fost adusa armata care a nceput reprimarea violenta a demonstrantilor. Exista nsa declaratia unui militar aflat ntr-un TAB, ranit la Intercontinental, care pe masa de operatie a declarat ca a fost ranit de ofiterul sau care a tras n el, deoarece nu a vrut sa deschida focul asupra demonstrantilor. De asemenea, att la Intercontinental ca si n Piata Romana au existat membri ai fortelor de militie si securitate care au tras din buzunar n demonstrantii aflati la mica distanta. La Intercontinental s-a tras si de pe cladirea Creditul Minier dupa cum mi-a declarat un tnar caruia i s-a amputat piciorul. Semnificativa este depozitia prof. dr. Nicolae Constantinescu, de la Spitalul Coltea, care pe baza analizei tipului de masina cu care erau adusi ranitii, a putut trage concluzii relevante privind evolutia si ncrncenarea represiunii de la Intercontinental. Luptele au continuat pna n zori fiind ucisi si raniti multi militari si revolutionari. n dimineata zilei de 22 decembrie, vestile privind concentrarea si plecarea catre centrul Bucurestiului a unor mase de muncitori de pe platformele industriale Pipera, 23 August, IMGB, Militari, ca si din alte locuri, a amutit armele fortelor de represiune si a semanat panica printre membrii nomenclaturii comuniste.
1077

Audierile comisiei nu au putut lamuri framntarile si starile disperate de solutii din staff-ul PCR de la Comitetul Central. Ne-am lovit de mutismul si discretia coordonata de care vorbeam mai nainte. 6.7.4.8. Omagiu poporului romn nceputul rascoalei de la Timisoara a fost amorsat de elemente straine, care urmareau sa foloseasca imensa nemultumire populara pentru a-l rasturna pe Ceausescu si a pune mna pe putere. n continuare nsa, milioane de oameni au iesit n strada cu minile goale si uitnd de frica sau oaricare alt sentiment de conservare au dat un greu tribut de snge n lupta pentru libertate si o viata mai buna dusa mpotriva dictaturii comuniste si a fortelor sale de represiune, cu un curaj care a strnit admiratia ntregii lumi. Asa s-a ntmplat la Sibiu, Brasov, Cluj, Iasi, Hunedoara, Deva, Craiova, Braila , Galati, Constanta, Arad, Alba Iulia, Tg. Mures si n multe, multe alte orase mai mari sau mai mici de pe ntregul cuprins al patriei, unde au murit 1104 eroi si au fost raniti alti 3352 de eroi. Victoria din decembrie 1989 va ramne nscrisa ca una dintre cele mai glorioase pagini din istoria milenara a Poporului Romn. 6.7.4.9. Fuga Ceausestilor Vineri, 22 decembrie 1989, la ora 12.05, elicopterul prezidential al lui Nicolae Ceausescu decola de pe acoperisul Comitetului Central cu patru dintre cei mai odiosi exponenti ai dictaturii comuniste: Nicolae Ceausescu si Elena Ceauseacu, dictatori en titre ai Romniei de aproape 25 de ani, care au urmat altor 20 de ani de dictatura comunista sub Gheorghiu-Dej, nsotiti de doi dintre cei mai supusi lachei ai lor, Manea Manescu si Emil Bobu.
1078

Elicopterul fusese chemat de cel care credeau ca este om de ncredere al lor, l-am numit pe generalul Victor Athanasie Stanculescu, dar care tradase cauza lor ca si multi altii din anturajul lor. Audierile comisiei nu au putut stabili care a fost tinta fugii lor. Este greu de crezut ca acest temut cuplu dictatorial, care a asuprit 23 de milioane de oameni atta amar de vreme, a plecat n lume precum doi pui de bogdaproste. Este imposibil sa se poata crede ca nu s-au consultat cu Victor Athanasie Stanculescu ncotro sa se duca. Col. Vasile Malutan, pilotul elicopterului prezidential, a spus la audierea sa ca i-au cerut sa mearga la halta mare adica la Snagov. La sfrsitul audierii, col. Malutan mi-a marturisit ca stia ca sunt inginer de aviatie si a vorbit de multe ori despre mine, pe cnd statea la un pahar de vin, n fata televizorului, cu vecini ai sai fosti colegi ai lui. A ramas sa ne mai vedem, dar a doua zi dupa audiere a murit ntr-un stupid accident de elicopter. Mai trziu am cautat sa aflu mai multe amanunte de la acesti fosti colegi, fiind convins ca n desele ocazii cnd se ntlneau, le-a povestit cte ceva despre acele momente extraordinare din viata sa. Spre surprinderea mea am aflat ca nu a evocat niciodata acele momente memorabile, poate cele mai memorabile din viata sa. Faptul dovedeste ca tacerea sa se datora fie unui juramnt pe care fusese nevoit sa-1 faca, fie unor mari presiuni si amenintari la care a fost supus pentru a nu spune nimic.
1079

6.8. Razboiul urban de la Sibiu ncepnd din 21 decembrie si pna aproape de sfrsitul lunii, la Sibiu s-a desfasurat un adevarat razboi urban, tragndu-se pna si cu tunul n oras (de la Scoala Militara de Ofiteri, Unitatea Militara 0l512, catre sediile militiei si securitatii aflate pe partea cealalta a strazii) si executndu-se peste 40 de misiuni de elicopter deasupra orasului, tragndu-se cu rachete nedirijate aer-sol asupra cladirii unde s-a presupus ca se aflau teroristi. Una din cauzele ncrncenarii de la Sibiu s-a datorat faptului ca acolo prim-secretar al P.C.R. era Nicu Ceausescu, fiul si prezumtivul mostenitor al dictatorului la functia suprema n stat. Asa se face ca Sibiului i s-a dat o atentie deosebita de catre toate fortele implicate n evenimentele din decembrie 1989, sustinatori ai dictatorului, adversarii lui si revolutionari. Subcomisia Sibiu, formata din urmatorii senatori: Mircea Valeu (PUNR, presedintele comisiei), Ioan Pop (PDSR, membru) si Serban Sandulescu (PNTCD, membru) a facut 4 deplasari la Sibiu: doua n 1993 si cte una n 1994 si 1995. La doua dintre aceste deplasari a participat si presedintele Comisiei Decembrie 1989, Valentin Gabrielescu. Mentionez, de asemenea, ca eu am mai facut cteva deplasari n nume propriu, pentru a adnci unele investigatii si a elucida problemele referitoare la pasagerii avionului Rombac si a provenientei teroristilor adusi cu acest avion. n continuare, vom arata ca la Sibiu apar n mod clar delimitarile dintre actiunile ntreprinse de sustinatorii lui Ceausescu, de adeptii loviturii de stat si respectiv de revolutionari. Acesta este motivul pentru care am dedicat un capitol special evenimentelor petrecute la Sibiu.
1080

6.8.1. Momentele semnificative ale evenimentelor de la Sibiu 6.8.1.1. O hotarre cu consecinte tragice nca din ziua de 19 decembrie la Sibiu au venit studentii de la Timisoara n scopul mobilizarii tineretului din Sibiu pentru a sustine si extinde actiunile de la Timisoara. Alarmat de situatia exploziva din tara, descumpanit de prestatia slaba a organelor de represiune ale regimului, militie si securitate si aflat aproape mereu ntr-o stare de ebrietate, n cel mai bun caz moderata, Nicu Ceausescu i-a spus colonelului Nicu Silvestru, comandantul militiei judetului lasa ba, ca o sa chem pe unii care stiu sa traga. Si i-a chemat. Aceasta hotarre pusa imediat n practica, dupa cum vom vedea n continuare, a avut pentru sibieni consecinte tragice: 92 de morti si 174 de raniti. 6.8.1.2. Venirea teroristilor cu avionul ROMBAC la Sibiu Zborul Bucuresti-Sibiu-Bucuresti era asigurat de obicei de un avion tip AN-24. Pe 20 decembrie 1989 zborul respectiv a fost facut de un avion Rombac cu o capacitate de pasageri dubla. Exista doua indicii preliminare care atesta o situatie speciala cu acest avion: a) faptul ca a crescut brusc n acea zi numarul de pasageri, ceea ce a facut necesara schimbarea tipuluide avion; b) cercetarile facute de Procuratura Brasov nu au putut sa stabileasca identitatea tuturor pasagerilor, multi ramnnd neidentificati, neexistnd la adresele indicate n diagrama avionului. Iata si declaratiile celor audiati si implicati n aceasta afacere care confirma situatia speciala a unor dintre pasagerii acestui avion :
1081

c) Nicu Ceausescu, care a chemat pe unii care stiu sa traga a negat acest fapt, spunnd ca a aflat de afacerea Rombac la nchisoare (vezi depozitia lui Nicu Ceausescu, anexa 12). d) Secretarul P.C.R. cu probleme organizatorice Pescariu, om de ncredere al lui Nicu Ceausescu s-a ocupat de cazarea teroristilor. Initial a vrut sa-i cazeze la hotelul partidului, dar Nicu Ceausescu nu a fost de acord cu aceasta solutie, desigur pentru a pastra secretul desavrsit al operatiunii. A negat la audierea de la Sibiu ca ar fi avut cunostinta de venirea unor teroristi cu avionul Rombac, si deci ca nu s-a ocupat de problema cazarii lor. Nestiind ca sta de vorba cu un inginer de aviatie, a venit n continuarea depozitiei sale cu una din minciunile antologice auzite la audierile comisiei noastre, prin care, de fapt, a confirmat implicarea sa directa n afacerea teroristilor din avionul ROMBAC, chemati de Nicu Ceausescu, de care deci avea cunostinta. Iata ce a povestit. n seara zilei de 20 decembrie se afla la vila lui Nicu Ceausescu cnd au auzit zburnd pe deasupra casei avionul care pleca de la Sibiu. Cu urechea lui fina de aviator1 a zis Pescariu, Nicu Ceausescu a sesizat ca nu este avionul obisnuit ci unul care facea un zgomot mai puternic2 si i-a cerut sa dea telefon la aeroport sa vada ce s-a ntmplat. Asa au aflat ca era vorba de un avion Rombac si nu de An-24.
1. Nicu Ceausescu a facut armata la scoala de Pilotaj de la Bobocu, lnga Buzau si a nvatat sa piloteze avionul IAR 823, un mic avion de turism cu 4 locuri, de productie romneasca. 2. Diferenta nivelului de zgomot ntre cele doua avioane AN-24 si Rombac este de ordin a 10% din nivelul zgomotului facut la decolare; motoarele Spey cu care este echipat Rombacul de ordinul a 72 decibeli, diferenta nu putea fi sesizata usor nici de un om cu experienta n domeniu si cu att mai putin de un novice ca Nicu Ceausescu. 1082

Evident realitatea este cu totul alta. Auzind plecarea avionului, Nicu Ceausescu l-a pus pe Pescariu sa se intereseze daca i-au venit aia care stiu sa traga si pe care i astepta, probabil, cu nerabdare. Daca avea rabdare i-ar fi raportat mr. Dragomir Aurel. e) Sima, fostul sef al aeroportului Sibiu a declarat ca nu a vazut nimic suspect, deoarece el era ocupat cu descarcarea coletelor din cala avionului. n mod normal, primul lucru care trebuia sa-l preocupe, n calitatea sa de sef al aeroportului, si asta nca din momentul decolarii avionului de la Bucuresti, care aducea un numar dublu de pasageri, era sa gaseasca un al doilea autobuz pentru a duce pasagerii n oras. Nu a fost preocupat si s-a ocupat de colete deoarece cu certitudine stia ca va veni la aeroport mr. Aurel Dragomir cu unul din autobuzele scolii militare pentru a lua jumatate din pasagerii avionului pe care apoi i-a dus la unitatea 01512, unde au fost cazati. f) n seara zilei de 21 decembrie col. Rotariu, seful Inspectoratului M.I. de la Sibiu, col. Petrisor, seful securitatii din judetul Sibiu si col. Nicu Silvestru, comandantul militiei din Sibiu, s-au mutat, cu aprobarea gl. Hortopan, n sediul Scolii Militare 0l512 unde li s-a amenajat un birou, pentru a dezamorsa n acest fel tensiunea ntre demonstranti, pe de o parte, si militie si securitate pe de alta. n dimineata zilei de 22 decembrie ei au vazut, la micul dejun, n sala de mese a scolii militare, straini de unitate, mbracati sportiv, deci nu asa cum veneau cadrele scolii la masa. Din cele aratate mai sus rezulta doua concluzii clare: 1. Venirea asa-zisilor teroristi cu avionul ROMBAC, n seara zilei de 20 decembrie, este absolut certa. Acestia erau oamenii care stiau sa traga chemati de Nicu Ceausescu.
1083

2. Marturiile lui Nicu Ceausescu, Pescariu si Sima sunt mincinoase si sperjure. n opinia noastra aceste minciuni au fost coordonate n special de avocata lui Nicu Ceausescu, Paula Iacob, fapt nlesnit de prestatia neprofesionista si probabil deliberat partinitoare a Procuraturii Brasov n faza anchetei penale. 6.8.1.3. Teroristii veniti cu avionul ROMBAC erau de la DIA Problema provenientei teroristilor, sau cel putin a unei parti a lor, este esentiala pentru cunoasterea dedesubturilor ansamblului evenimentelor din decembrie 1989 din Romnia. Analiza evenimentelor de la Sibiu, si n mod special a provenientei teroristilor veniti cu avionul ROMBAC, ne-a permis sa descoperim una din componentele de baza ale planurilor criminale ale lui Ceausescu si ale staff-ului sau de combatere a celei de-a treia modalitati de rasturnare a sa, pusa la cale de KGB, aceea a revoltei populare. ntr-un prim raport al Procuraturii Brasov, se vorbeste despre USLA-sii veniti cu avionul ROMBAC pe 20 decembrie, la Sibiu, dar nu se aduce nici o proba n acest sens. Este o afirmatie absolut gratuita. n raportul final al Procuraturii, trimis la comisie cu adresa 2660 din 19 decembrie 1994, la capitolul Sibiu nu mai exista nici o referire la avionul ROMBAC din 20 decembrie, de parca acesta nici nu ar fi existat, iar Procuratura nu ar fi facut intense cercetari pentru a afla identitatea pasagerilor, dupa cum o dovedeste un dosar aflat la Comisia decembrie 1989 care a fost punctul de plecare al unor investigatii suplimentare facute de noi. Aceste cercetari ne-au pus pe pista hartii disparute de care vom vorbi mai jos, unul din indicii importanti care ne-au permis sa aflam de unde veneau teroristii din avionul ROMBAC.
1084

Aceasta schimbare semnificativa de macaz a Procuraturii este o confirmare suplimentara a concluziilor noastre si se datoreaza dezvaluirii pe care am facut-o n mod intentionat n toamna anului 1994, pentru a vedea reactia celor interesati, ca teroristii erau de la DIA si nu de la USLA. Iata pe ce se bazeaza aceasta concluzie si afirmatia de mai sus: 1. Declaratiile facute de elevi ai Scolii Militare 01515 care atunci, n seara zilei de 20 decembrie 1989, i-au ntrebat de unde sunt cei adusi n unitate de maiorul Dragomir, iar acestia au spus ca sunt de la DIA. 2. Disparitia unei harti a municipiului Sibiu de la Unitatea Militara 0l512 si a reconstituirea acesteia de la procuratura, hart pe care existau semne militare. Aceasta dubla disparitie dovedeste importanta deosebita a acestei harti, cea de a doua disparitie fiind ascunsa de procuratura. Conditiile n care au disparut hartile incrimineaza DIA. 3. Confirmarea obtinuta personal de la un cadru SRI, pe care am suspectat-o initial de partizanat n favoarea fostei securitati, pe care ar fi dorit sa o acopere, dar care n final, pe baza celorlalte probe, s-a dovedit a fi sincera. Vom pastra anonimatul acestui cadru SRI, a carui sinceritate, pusa initial la ndoiala de mine, trebuie sa o recunosc si sa o apreciez, considernd ca a fost un gest patriotic. 4. nsasi imposibilitatea Procuraturii de a dovedi cu probe certe ca teroristii erau de la USLA si asta ntr-o perioada (anul 1990) cnd noua putere abia instalata, lansase lozinca securistiteroristi, fiind hotarta sa-i incrimineze pe acestia, este o dovada n plus a nereusitei ncercarii de a ascunde adevarul.
1085

6.8.1.4. Semnificatia a doua momente de la Sibiu care spun totul despre natura ascunsa a evenimentelor din Decembrie 1989 n ziua de 21 ncep manifestatiile n Piata centrala din Sibiu unde s-au adunat un numar mare de muncitori si locuitori ai Sibiului. Citez, n continuare, din ultimul raport al Procuraturii: Dupa sosirea detasamentului de elevi comandati de capitanul Teodorescu Cristian se consuma, n piata, cel de al doilea moment de violenta (dupa cel cu autoturismul militiei). Militarii sunt ntmpinati cu ostilitate. Se arunca cu pietre si sticle asupra lor. n aceasta situatie, comandantului detasamentului a ordonat sa se execute foc de avertisment. n momentele care urmeaza se nregistreaza primele victime la Sibiu; sunt mpuscati mortal, n conditii nca neclarificate Mitelu Ioan si Gura Liviu Nicolae. n acelasi timp, sunt raniti prin mpuscare Bogdan Ovidiu si Timaru Florin, aflati n centrul pietii. Ulterior, cei doi aveau sa declare la procesele Nicu Ceausescu ca au fost mpuscati din alta directie dect cea n care se afla subunitatea care a executat focul de avertisment (dupa scenariul prezumat: rafala de avertisment trasa n aer si focuri ucigase provenite din alta directie. Dovada n acest sens, dupa executarea focului, capitanul Teodorescu a strigat: "Nu va atingeti de noi ca nu tragem n voi!, iar manifestantii care realizeaza ca nu ei sunt cei care au tras i-au aplaudat strignd: Armata e cu noi!. n dupa-amiaza si seara zilei de 21 decembrie 1989, grupuri mari de persoane s-au ndreptat spre sediul Inspectoratului judetean Sibiu al Ministerului de Interne, desprinzndu-se dintre acestia si persoanele n stare de ebrietate, care au rasturnat si aprins mai
1086

multe autoturisme ce se aflau n parcarea din fata sediului militiei, ncercnd prin forta sa intre n curtea sediului si sa-l incendieze. n atari conditii, lucratorii M.I. s-au aparat lansnd gaze lacrimogene si focuri de avertisment. Din datele culese de la fata locului de noi, rezulta ca mpuscaturile au venit din podul unei case din piata, de deasupra cofetariei. Acesta este primul moment semnificativ la care ne refeream. Al doilea moment semnificativ s-a petrecut pe 22 decembrie 1989, n jurul orei 12.00, cnd elevul Mitita Dan, care se afla lnga un TAB la intrarea Scolii Militare 0l512, a fost mpuscat de un foc tras de pe policlinica cu plata de un individ mbracat n combinezon negru, dupa cum au afirmat mai multi martori oculari. Acesta a fost momentul declansarii razboiului dintre armata, pe de o parte, si militie si securitate pe de alta parte, la care a contribuit din plin observatia comandantului scolii militare Dragomir Aurel, care s-a referit la militie si securitate mi-au omort oamenii. Daca ar fi vrut, sau daca ar fi avut minte, el putea rezolva aceasta stare conflictuala incipienta, facnd apel la cei trei comandanti ai inspectoratului M.I., col. Rotariu, al securitatii, col. Petrisor al militiei, col. Nicu Silvestru, care se aflau n cladirea scolii militare comandata de el, cerndu-le sa ordone oamenilor lor aflati n cladirea de peste drum sa nceteze focul, daca avea impresia ca acestia au tras. Tinnd seama si de o alta declaratie pe care a facut-o, consemnata printre audierile comisiei a venit vremea sa joc o carte mare putem concluziona ca nu a vrut sa rezolve situatia n mod pasnic. Iar daca avem n vedere ca dupa decembrie 89 Dragomir Aurel a fost avansat n grad si mutat la o unitate din Bucuresti n loc sa fie adus n fata Curtii martiale, deoarece
1087

datorita lui au fost la Sibiu un numar mare de morti si raniti si fiindca era raspunzator pentru harta furata (un document foarte important, apartinnd cu siguranta adversarilor cu care s-a luptat) cnd armata era pusa n stare de necesite putem conchide ca el a actionat din ordin. Stim acum ca el a avut n aceea perioada mai multe convorbiri telefonice cu gl. Victor Athanasie Stanculescu si cu gl. Hortopan. Fata de situatia aratata mai sus si cunoscnd ca armata a tras doar focuri de avertisment n piata centrala din Sibiu, iar populatia a primit arme mult mai trziu, rezulta ca cele doua momente semnificative mentionate mai sus au fost provocate de tragatorii teroristi de la DIA veniti n seara zilei de 21 decembrie cu avionul ROMBAC. Acestia au reactionat de maniere diametral opuse n cele doua cazuri fapt care a necesitat un mare efort pentru ntelegerea exacta a obiectivelor urmarite de DIA. 1. In ziua de 21 decembrie au urmarit terorizarea populatiei pentru a o forta sa paraseasca strada, deci au actionat n favoarea regimului ceausist, cu siguranta n conformitate cu planurile de reprimare a rascoalei populare. 2. In ziua de 22 decembrie 1989, D.I.A. a declansat razboiul urban dintre armata, pe de o parte, militie si securitate de partea cealalta, ncurajat de mr. Dragomir Aurel prin tot ceea ce a facut. De data aceasta au actionat mpotriva lui Ceausescu, deci n sprijinul loviturii de stat, iar prin amploarea deosebita pe care au luat-o luptele (au fost aduse si tancuri n Sibiu, din Fagaras) s-a urmarit cu siguranta crearea conditiilor pentru certificarea unei interventii straine n Romnia, ceruta de altfel de Ion Iliescu armatei sovietice, dupa cum este binecunoscut. Precizez ca o asemenea schimbare a planului de actiune nu trebuia sa fie adus la cunostinta tuturor celor 50 de teroristi carora li s-a
1088

spus cu siguranta ca vin la Sibiu pentru a-l apara pe Nicu Ceausescu. Era suficient ca ntr-un asemenea plan sa fie initiati unul, sau doi dintre conducatorii lor. De altfel, cnd a fost mpuscat elevul Miti Dan a fost vazut pe policlinica un singur terorist. n aceste conditii pentru asasinarea lui Mititelu Ioan si Gura LiviuNicolae precum si ranirea prin mpuscare a lui Bogdan Ovidiu si Timariu Florin din ziua de 21 decembrie, autorul moral este Nicu Ceausescu, deoarece la cererea lui au venit oamenii de la DIA la Sibiu. El trebuie deci judecat pentru acestia. Ceilalti morti si raniti din Sibiu i au pe constiinta autorii loviturii de stat, si n primul rnd lt. col. Dragomir Aurel care le-a facut jocul, motiv pentru care a si fost recompensat de noua putere n loc sa fie trimis n fata Curtii martiale asa cum merita si cum am mai spus mai sus. 6.8.2. Un caz tipic de combatanti ai unitatilor de cercetare diversiune ale D.I.A. n acele zile a aparut n toata tara psihoza teroristilor, fiind arestati mii si mii de oameni, unii, desigur n mod nejustificat. Dar nici extrema cealalta n care a cazut puterea post-decembrista care, n ciuda faptului ca fenomenul terorist este unanim recunoscut, nu a gasit nici un vinovat de terorism cu toate ca au murit 1.114 oameni si au existat 3.352 de raniti. La Sibiu, au fost arestati pentru terorism circa 400 de persoane si duse la bazin, dar pna la urma nu a fost implicat n acte de terorism nimeni si n orice caz nimeni nu a fost condamnat, cu toate ca exista 94 de morti si 172 de raniti.
1089

La cei patru arestati la care ne vom referi n continuare si la povestea hartii disparute de la U.M. 0l512, am ajuns facnd cercetari legate de pasagerii avionului ROMBAC, pe care nu le vom detalia n continuare. 6.8.2.1 Cei patru arestati n ziua de 25 Decembrie 1989 de la Sibiu Pe 25 decembrie au fort adusi la Unitatea Militara 0l205 patru tineri arestati de populatie n zona str. Rahovei ce se aflau ntr-o Dacie alba. Acestia erau Soaita Lucian, Radu Bleahu, Dumitru Aurel, Albu Ioan Lazar si Suciu Vasile Gheorghe. Redam n continuare declaratiile facute n legatura cu acestia de lt. Dovbenko Alexei primul care a fost chemat la audiere la Bucuresti la Comisie, plutonier major Ciorba Gheorghe (UM 0l393), lt. col. Dirinea Aurel (UM 01205) si col. Dumbrava Nicolae comandantul Unitatii 0l205. Faptul cel mai important confirmat cu aceasta ocazie, dar de care auzisem mai nainte, se refera la o harta a municipiului Sibiu, pe care erau semne militare si care apoi a disparut. Redam mai jos depozitiile celor 4 militari amintiti mai sus care sunt edificatoare (anexele 13-16). 6.8.2.2. Incredibila poveste a disparitiei unei harti cu semne militare pe ea Harta gasita asupra celor patru arestati, dupa cum ati vazut, a fost predata lt. col. Bodoasca Tudor, consilier al comandantului Scolii, mr. Dragomir Aurel. Disparitia ei dupa numai o zi sau doua n conditii neelucidate de procuratura, precum si disparitia reconstituirii hartii ceruta aceluiasi maior Dirinea Aurel, chiar de
1090

Procuratura Brasov, disparitia de aceasta data fiind din sediul Procuraturii, precum si faptul ca lt. col. Bodoasca Teodor avea un frate care lucra la sediul central al DIA din M.Ap.N., dar a murit n 1990, impune urmatoarele concluzii de o importanta deosebita pentru elucidarea aspectelor subterane la nivel national ale evenimentelor din decembrie 1989. 1. Harta avea o importanta capitala deoarece punea n evidenta planurile DIA legate de actiunea de la Sibiu de unde se deduce: a) intentia fie de neutralizare a unitatilor militare, fie de sprijin a acestora daca sunt atacate, n functie de situatia operativa si de partea cui sunt aceste unitati; b) pregatirea pentru un razboi total la Sibiu indicat de semnele militare de distrugere a podurilor si viaductelor; c) locul de regrupare dupa terminarea misiunii n catunul Sadinca, care era ideal dupa cum se vede din fax-ul trimis de Prefectura judetului Sibiu, deoarece era aproape pustiu (vezi anexa 1); d) acest loc de regrupare putea fi folosit si ca punct de dezangajare si rentoarcere la Bucuresti, sau n alta parte, deoarece se afla relativ aproape de linia ferata Sibiu-Copsa Mica. 2. Principalul suspect pentru disparitia hartii este lt. col Bodoasca Teodor caruia i-a fost predata (vezi declaratia lt. col. Dirinea) si al carui frate lucra la DIA la Bucuresti. 3. Disparitia reconstituirii hartii predata la procuratura a fost posibila fie prin sustragerea ei de catre un cadru al DIA specializat n asemenea operatiuni specifice unitatilor de comando, fie ca nsasi procuratura a scos-o din circulatie la ordin superior. A doua varianta este mai plauzibila, deoarece n raportul final la dosarul penal 26/P/90 este trecuta sub tacere disparitia hartii de la procuratura. Principalii vinovati care sunt raspunzatori de aceasta a doua disparitie sunt procurorul sef de la Brasov - Socaciu Anton si
1091

procurorul Ihora Nicolae, care s-au ocupat de acest dosar. De altfel, procuratura Brasov a avut n mna toate elementele care i permiteau sa faca o ancheta corecta legata de acest dosar si nu le-a folosit fie din incompetenta, fie la ordin superior. A doua supozitie ni se pare mult mai plauzibila. 6.8.2.3. Date din Dosarul 26/P/90 ignorate de procuratura La o prima cercetare facuta de col. Dumbrava Nicolae cei 4 arestati mentionati n subcap. 5.8.2.1 au declarat ca harta gasita n masina tatalui lui Soaita Lucian nu le apartine. La insistentele colonelului Dumbrava, Soaita Lucian a recunoscut ca este harta lui dar a refuzat sa spuna de unde o are. n cele din urma si-a prins capul n mini si a nceput sa plnga. n opinia noastra este o reactie tipica pentru un om legat printr-un angajament sau juramnt foarte important pe care nu are dreptul sa-l ncalce. Ulterior, att la procuratura, ct si la audierea lui facuta la Sibiu de subcomisia noastra a declarat ca harta o avea de la tatal lui de cnd era elev si ca a desenat blocurile noi construite n joaca. Nu am avut nsa la noi reconstituirea hartii pentru a-i cere sa explice si celelalte semne militare. Bleahu Dumitru Aurel a avut o comportare suspecta la uzina, unde a alertat muncitorii ca vor sari n aer deoarece ntr-una din masinile unelte se afla o bomba. Luat la ntrebari de un maistru chemat de ceilalti muncitori care cunostea foarte bine uzina, Bleahu nu a putut indica masina respectiva si pretextnd ca nu se simte bine a plecat din uzina.
1092

Asupra lui s-au a altuia din cei 4 s-a gasit un bilet pe care era nscris numarul de telefon al domnului Trziu Dumitru, lucrator la uzina de apa din Sibiu. Sotia unuia dintre ei, declara nainte de decembrie 1989 ca sotul ei cstiga multi bani, fapt care l-am pus n legatura cu un altul relatat n depozitia sa de Corpodeanu Ion, loctiitorul sefului securitatii de la Timisoara. Acesta s-a referit la un caz cunoscut cnd a izbucnit un conflict ntre DSS si DIA, deoarece DIA dorea sa recruteze un ofiter de securitate, oferindu-se sa-l plateasca n valuta. Daca tinem seama ca pusca gasita aspra lor era cu luneta, este adevarat luata de la Cercul Militar, ca harta municipiului Sibiu avea semne militare pe ea fiind indicata directia unui posibil loc de regrupare, catunul Sadinca si ca actiunile lui Bleahu au avut un vadit caracter diversionist, nu exista nici o explicatie logica pentru solutia de neurmarire penala adoptata de procurorii Ihora Nicolae si seful sau Socaciu Anton. n opinia noastra cel putin doi dintre cei patru arestati de care ne-am ocupat n acest capitol faceau parte din unitatile locale de cercetare-diversiune subordonate DIA. 6.9. Evenimentele de dupa 22 Decembrie 1989, ora 12.05 Dupa fuga ceausestilor cu elicopterul de pe cladirea C.C. la 22 decembrie 1989, ora 12.05 era de asteptat ca situatia sa devina calma n continuare. Pe strazile Capitalei si ale marilor orase din tara au iesit milioane de oameni ce si manifestau imensa fericire ca au scapat de Ceausescu, au scapat de comunism. Oameni necunoscuti ntre ei se mbratisau de bucurie, iar pe strazi atmosfera era deliranta.
1093

n aceeasi seara nsa, n jurul orei 18.30, luptele au renceput aproape simultan n toata tara cu o si mai mare intensitate si nversunare. Acest lucru dovedeste, fara posibilitatea de greseala ca fiecare din cele doua tabere care se luptau pentru putere aveau cte un comandament bine organizat si actionau n conformitate cu planuri bine definitive din timp. Pe de o parte erau cei care doreau sa recstige puterea n numele lui Ceausescu, pe de alta parte erau adversarii lui care doreau sa puna mna pe putere avnd acum de partea lor armata care fraternizase cu poporul. Iar n acest timp n cladirea fostului comitet central, erau doua echipe care la concurenta formau guverne. Pe de o parte era Ilie Verdet, care ncerca n graba sa improvizeze un guvern n care inclusese si pe generalii Iulian Vlad si Stefan Gusa, dar care nu avea prea multe personalitati ale lumii comuniste de partea sa. De partea cealalta, era Ion Iliescu, mpreuna cu Silviu Brucan, Alexandru Brladeanu, Petre Roman, Dumitru Mazilu si alti dizidenti comunisti dintre care unii erau autorii loviturii de stat si beneficiau de sprijinul KGB. Generalul Stefan Gusa, care avea comanda armatei si era pe lista guvernului Verdet (aceasta lista exista si o copie a ei o are senatorul Sergiu Nicolaescu) nu a ndraznit sa nlature echipa lui Ion Iliescu, probabil din doua motive : a) nu era sigur daca armata l va urma; b) era cu siguranta inhibat de lozinca strigata de popor n piata Jos comunismul!. Generalul Iulian Vlad, nemultumit de aparitia lui Ion Iliescu fapt confirmat de remarca sa cine a mai adus si KGB-istul acesta si care desigur se baza pe datele pe care le stia de multa vreme, era cu siguranta nehotart daca sa ia sau nu o atitudine mpotriva echipei Iliescu, deoarece stia cine se afla n spatele afacerii. Probabil asa se si explica o abia perceputa ezitare n noaptea de 22
1094

spre 23, de a cere securitatii, prin intermediul televiziunii, sa nceteze focul. Cert este ca daca n perioada 16-22 decembrie au murit 162 de persoane si au fost ranite 1.077 persoane, dupa 22 decembrie au murit 942 de oameni si au fost ranite alte 2.245 persoane. Aceasta crestere spectaculoasa a mortilor si ranitilor nu poate fi explicata numai drept efect al mpartirii de arme civililor dupa 22 decembrie, cum doresc unii sa justifice acest fapt. Ca nu este asa o dovedeste concluzia ca dupa omorrea ceausestilor intensitatea luptelor a scazut brusc si, implicit, numarul mortilor si ranitilor. Pierzndu-si conducatorul si-au pierdut si speranta n reusita actiunii lor. De altfel, chiar noua putere tot n acest fel a justificat hotarrea de a-i judeca si a-i executa pe Nicolae si Elena Ceausescu. A fost de fapt un asasinat, dar cum se spune scopul scuza mijloacele. 6.9.1. Formarea Consiliului Frontului Salvarii Nationale n mare graba, n vidul de putere existent atunci, Ion Iliescu, Silviu Brucan, Alexandru Brladeanu, Petre Roman, mpreuna cu nca ctiva initiati au format Consiliul Frontului Salvarii Nationale, n care, cu modestie, Ion Iliescu s-a trecut ultimul. n C.F.S.N. au fost cooptati si ctiva dizidenti autentici cum au fost Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Ion Caramitru si nca alti ctiva, care si-au dat demisia n perioada care a urmat, ultimul fiind Ion Caramitru. Presedintele C.F.S.N. a fost ales Ion Iliescu. Dupa cum am mentionat si mai nainte Silviu Brucan a justificat astfel aceasta alegere a presedintelui ca sa ramnem n sistem!
1095

Vom remarca zvonul ca Ion Iliescu va fi nlocuitorul lui Ceausescu, care circula de multa vreme n Romnia (suntem convinsi ca nu l lansase Silviu Brucan) si fusese preluat si mediatizat si de posturile straine de radio care emiteau n limba romna. 6.9.2. Prinderea Ceausestilor si procesul lor Nicolae si Elena Ceausescu, dupa ce au facut o escala la Snagov, unde i-au lasat pe Manea Manescu si Emil Bobu, au plecat mai departe cu elicopterul catre vest. ncercarea lor de a obtine elicoptere de escorta de la Otopeni s-a soldat cu un esec, generalul Iosif Rus, comandantul aviatiei, nevrnd sa raspunda la telefon. Numai faptul ca au cerut elicoptere cu oameni care sa-i escorteze dovedeste ca ei nca nu abandonasera lupta si aveau o tinta catre care doreau sa se ndrepte. n orice caz este clar ca stiau ca nu pot parasi tara cu elicopterul. Ei au ajuns pna lnga aeroportul de la Otopeni unde au fost abandonati de elicopter si de oamenii din garda lor, continundu-si fuga cu masini de ocazie catre Trgoviste unde au fost retinuti de plutonierul Paisie si dupa mai multe peripetii au ajuns la Unitatea Militara Mecanizata de la Trgoviste comandata de col. Kemenici Andrei. Credem ca trebuie remarcat faptul deosebit de important, ca aflarea vestii prinderii Ceausestilor a coincis cu deschiderea focului si renceperea luptelor n seara de 22 decembrie. Probabil ca cei care comandau unitatile fidele dictatorului au asteptat ca Nicolae Ceausescu sa ajunga la postul de comanda de unde sa preia conducerea operatiunilor. Comisia nu a obtinut nici un fel de date referitoare la acest fapt.
1096

6.9.2.1. Detentia Ceausestilor Detentia Ceausestilor la Unitatea Mecanizata din Trgoviste a fost tinuta n mare secret si cu mari masuri de precautie. Cu toate acestea se pare ca fidelii lui Ceausescu au aflat unde se afla, deoarece exista depozitii ale unor martori care afirma ca unitatea a fost atacata n acele zile. Unul din paznicii Ceausestilor a fost lt. maj. Iulian Stoica, audiat de comisie (vezi anexa 18). El a declarat ca dl. colonel Andrei Kemenici, comandantul unitatii si actualmente general, i-a ordonat n seara zilei de 24 decembrie sa-i execute pe Ceausesti. Venind dupa circa o ora napoi si constatnd ca nu a executat ordinul 1-a amenintat. De altfel, la cererea unor ofiteri de acolo, M.Ap.N. a facut o ampla ancheta n 1990, dar comisia noastra nu a vazut dosarul anchetei. 6.9.2.2. Procesul si executia Ceausestilor Hotarrea privind judecarea Ceausestilor a fost luata de 8 persoane care faceau parte din Biroul executiv al C.F.S.N. printre care: Ion Iliescu, Silviu Brucan, Gelu Voican-Voiculescu, Petre Roman, Victor Athanasie Stanculescu. n depozitia sa, Gelu Voican Voiculescu (vezi anexa 19) sustine ca a fost unul dintre principalii sustinatori ai necesitatii judecarii Ceausestilor si desigur a executarii lor. Chiar daca Gelu Voican-Voiculescu este cunoscut ca un om impulsiv si necugetat, credem ca el nu a facut dect sa fie avocatul unei hotarri luate n alta parte si pe care nu a facut dect sa o transmita si sa o sustina. n orice caz, n dimineata zilei de 25 decembrie gl. Victor Athanasie Stanculescu a njghebat n mare graba un tribunal militar, format din doi judecatori, un procuror, a luat si doi avocati
1097

si s-au deplasat la Trgoviste cu doua elicoptere venite de la Boteni unde au fost judecati Ceausestii. La proces au asistat: Victor Athanasie Stanculescu, Gelu Voican-Voiculescu, Virgil Magureanu si gl. Mugurel Florescu. Procesul a fost nelegal si solutia data netemeinica deoarece: 1. Ion Iliescu, n baza Constitutiei comuniste nca n vigoare si pe care nu o abolise, nu era presedinte si nu avea dreptul sa dispuna constituirea unui Tribunal Militar Extraordinar. Iar Constitutia comunista nu o abolise, deoarece, daca ar fi facut-o, trebuia sa revina la Constitutia dinainte de 1940 n baza careia seful statului era regele aflat n exil si nu el. 2. Unele din capetele de acuzare n baza carora au fost condamnati la moarte si executati, publicate n Monitorul Oficial nr. 3 de marti, 26 decembrie 1989 (vezi anexa 20) sunt nerealiste sau netemeinice. Iata doar cteva observatii sumare: a) Numarul de 60.000 de victime nu este justificat. Pna pe 25 decembrie 1989 murisera din cauza luptelor mai putin de 1.104 persoane. Daca au fost adunate si alte victime din timpul dictaturii sale, atunci trebuia specificat n mod concret cte si n ce conditii au fost facute; b) De subminarea economiei nationale nu era vinovat numai Nicolae Ceausescu, ci ntreaga conducere comunista, care ar fi trebuit judecata; c) ncercarea de a fugi din tara i-a fost nlesnita de Victor Athanasie Stanculescu, care a chemat elicopterul. Victor Athanasie Stanculescu fiind prezent la proces, de ce nu a fost judedat si el? d) Fondurile de peste un miliard de dolari nu au fost gasite. Victor Athnasie Stanculescu a intrat n posesia celor doua agende aflate asupra lui Ceausescu, dar ulterior n plicul aflat la M.Ap.N. s-au gasit alte doua agende asemanatoare dar nescrise, fiind clar ca
1098

au fost substituite. Acum Victor Athanasie Stanculescu este cel mai bogat om din Romnia, dar ntre timp si-a luat, dupa cum am fost informati, cetatenie elvetiana mpreuna cu toata familia. Executarea sentintei s-a facut imediat dupa pronuntare, ncalcnduse toate normele legale din lumea aceasta. De aceea putem spune ca a fost vorba de un asasinat si nu de un proces, care a adus mari prejudicii imaginii tarii noastre n strainatate. 6.9.3. Rekaghebizarea Romniei Dupa 1964, Nicolae Ceausescu ncepuse o actiune de eliminare din functii de conducere din armata si din conducerea statului, a celor care facusera studii sau specializari n URSS, n marea lor majoritate racolati de GRU si KGB. Am apreciat cel putin 70% dintre ei. Datorita coruptiei si nepotismului, specifice comunismului, acest proces nu a fost realizat dect partial. De altfel, dupa cum am spus si mai nainte si Ceausescu fusese cu siguranta racolat dar si ncalcase angajamentul. Radu Nicolae spune n declaratia sa ca Patilinet ajunsese la concluzia ca Elena Ceausescu l santaja pe Nicolae Ceausescu. Acesta sa fie faptul pentru care i permitea sa l santajeze? n orice caz, chiar daca nu a luat masuri severe mpotriva agentilor GRU si KGB, a reusit o oarecare curatire a aparatului de partid si de stat. Dupa 22 decembrie 1989 sub obladuirea directa a lui Ion Iliescu suntem martorii rekaghebizarii Romniei. Iata o suita de exemple n acest sens:
1099

1. Gl. Militaru, agent notoriu GRU, care atunci cnd a fost descoperit de gl. Serb ca este agent GRU s-a dus de frica la Ion Coman si s-a autodenuntat. La audierea sa n Comisie a mintit, iar ulterior a avut curajul sa ma ameninte ca mi va frnge gtul, deoarece i-am deconspirat apartenenta. Dupa 22 decembrie Ion Iliescu l-a numit ministrul fortelor armate n locul gl. Gusa care era vinovat, deoarece s-a opus chemarii de trupe sovietice n Romnia. A reactivat cel putin 40 de ofiteri superior, multi generali cu studii n Uniunea Sovietica si care faceau parte din aceeasi tagma. 2. Gl. Vasile Ionel, agent GRU pus pe linie moarta de Ceausescu sef al lucrarilor la Canalul Dunare-Marea Neagra. A fost numit de Ion Iliescu sef al Marelui Stat Major. Prin aceste numiri si prin reactivari armata romna a fost pusa practic sub controlul GRU-ului. Dupa ce a fost schimbat din functia de sef al M.St.M, Ion Iliescu 1-a luat consilier al sau la presedintie. 3. Gl. Cico Dumitrscu a fost unul din colaboratorii directi ai lui Ion Iliescu n timpul evenimentelor din decembrie. Printre altele a supravegheat la Spitalul Militar Central operarea lui Nicu Ceausescu n noaptea de 22 spre 23 decembrie, probabil de frica sa nu fuga si sa ia comanda trupelor de comando. Acum este numit ambasador al Romniei n strainatate. 4. Gl. Bancea Marin, cunoscut de securitate ca agent GRU, a fost numit de Ion Iliescu secretar al comisiei de aparare al carei presedinte este Ion Iliescu. 5. Gelu Voican-Voiculescu, numit vice-priministru de Ion Iliescu si Petre Roman este agent KGB, cunoscut de securitate. Fiind n aceasta functie, una din preocuparile principale a fost sa
1100

sustraga din arhivele securitatii dosarele agentilor sovietici sau dosarelor unor oameni politici. Foarte probabil a fost n decembrie 89 body-guardul lui Ion Iliescu. Pentru aceasta este suficient sa revedeti casetele cu nregistrarile de la aparitiile la televiziune ale lui Ion Iliescu sa vedeti pozitia si comportarea lui Voican-Voiculescu. n prima legislatura a fost senator, iar acum a fost numit si confirmat de Ion Iliescu ambasador n Tunisia. Am dat numai cteva exemple, numarul lor este imens de mare. Unii dintre agentii GRU si KGB sunt acum parlamentari, altii se afla n guvern si multi au fost trimisi ambasadori pentru a reprezenta Romnia. Lenin spunea: Comunismul este puterea sovietelor plus electrificare. Noi credem, dupa experienta noastra si dupa tot ce am vazut ca s-a ntmplat n lagarul sovietic, ca se poate spune mult mai corect: comunismul este puterea serviciilor de spionaj plus teroare. Iar aceasta rekaghebizare urmareste sovietizarea tarii, dupa cum kaghebizarea din perioada 1944-1948, facuta odata cu revenirea n tara a diviziilor Tudor Vladimirescu si Horia Closca si Crisan si continuata apoi de cea din perioada 1948-1964 facuta prin intermediul studentilor, aspirantilor si militarilor trimisi la studii si specializari n URSS urmareau tot sovietizarea Romniei. 6.9.3.1. Agentii GRU si KGB sa-si acopere trecutul Vnatoarea dosarelor securitatii nceputa imediat dupa preluarea puterii la 22 decembrie 1989 de noua garnitura n frunte cu Ion Iliescu, a fost coordonata de Gelu Voican-Voiculescu care, n
1101

calitatea sa de vicepresedinte al Consiliului de ministri, a raspuns de Ministerul de Interne. Cel mai vehement si lipsit de scrupule cautator al propriului dosar, din cte stim pna acum, a fost gl. Militaru Nicolae. Exista serioase prezumtii ca el este implicat direct si prin intermediari n urmatoarele doua cazuri deosebit de grave: 1. Moartea colonelului Troca, loctiitorul comandantului USLA, col. Ardeleanu, care din biroul lui Militaru, numit ntre timp ministrul apararii nationale l-a chemat pe Troca personal cu o grupa de la USLA pentru a lupta mpotriva teroristilor care atacau Ministerul Apararii Nationale. n legatura cu aceasta vom face urmatoarele precizari care justifica prezumtia noastra: a) Se stie ca cel care l lucrase informativ pe gl. Nicolae Militaru si i facuse dosarul de agent GRU a fost col. Troca; b) Ministerul Apararii Nationale era n acel moment o fortareata inexpugnabila, iar tirurile unor teroristi care au facut ntr-adevar victime n M Ap.N. puteau fi parate prin trimiterea unor unitati bine antrenate, existente n acel moment n minister, pentru a cerceta si curata de teroristi blocurile din jurul ministerului; c) Nu era normal ca Ardeleanu sa-si cheme loctiitorul la minister, lasnd USLA fara un comandant recunoscut, cnd putea sa cheme o echipa antiterorista oricare de la USLA; d) Cnd ABI-urile (masini tip Aro fara blindaj) lui Troca au ajuns n fata ministerului, s-a deschis foc de mitraliera asupra lor si col. Troca a murit; e) Col. Ardeleanu a murit n conditii suspecte pe la jumatatea lui 1990; f) Gl. Nicolae Militaru avea o ura feroce mpotriva securistilor, gndind ca i stricasera cariera militara a lui care se considera cel mai dotat general (mi-am dat seama ca asa gndeste la audierea
1102

lui) dovada fiind faptul ca a vrut sa cheme toata USLA sa defileze pe stadionul Ghencea si pregatea mitraliere de jur mprejur pentru a deschide foc asupra lor. 2. Moartea generalilor Nuta si Mihalea n accidentul de elicopter de la Alba Iulia pe 22 decembrie 1989. Generalii din Ministerul de Interne, Nuta si Mihalea, care au fost n perioada 17-22 decembrie 1989 la Timisoara, au fugit cu rapidul Arad-Bucuresti, fiind arestati n tren la Deva. Generalul Hortopan a dat ordin comandantului de elicoptere din Sibiu, sa trimita un elicopter la Deva si sa-i aduca pe ntuneric la Sibiu. ntrebarea care se pune este de ce era atta graba sa fie luati de la Deva cei doi generali, ntr-un zbor de noapte, cnd toate zborurile avioanelor civile si militare erau interzise? n afara de aceasta trebuie spus ca gl. Nuta a fost seful directiei a IV-a din DSS, pe vremea cnd col. Troca, subordonatul sau, l-a lucrat informativ pe Nicolae Militaru. n sfrsit, trebuie spus ca legea care interzice timp de an punerea la dispozitia publicului a dosarelor securitatii, votata n legislatura trecuta si promulgata de Ion Iliescu, n opinia mea a avut n primul rnd ca obiectiv tinerea sub obroc a dosarelor agentilor GRU si KGB si mai putin pe acelea ale informatorilor securitatii, care sunt mult mai putin importante pentru securitatea tarii dect primele. Singura nota optimista n aceasta problema a dosarelor agentilor GRU si KGB mi-a fost data de cartea lui Alexandru Sauca din care am aflat ca informatia nu s-a pierdut, deoarece fosti ofiteri de contrainformatii au refacut aceste dosare.
1103

6.9.3.2. Ion Iliescu si KGB-ul n cteva numere din 1995 ale ziarului Ziua, dl. Sorin Rosca Stanescu a publicat articole n care, pe baza unor date obtinute de la doamna Tana Ardeleanu, sustine ca Ion Iliescu a fost recrutat de KGB n timpul studiilor universitare facute acolo n perioada 1950-1954. O astfel de acuzatie nu ar putea fi ignorata nici daca Ion Iliescu ar fi fost un simplu cetatean. Dar Ion Iliescu este presedintele Romniei. Domnia sa a fost ales presedinte al C.F.S.N. n decembrie 1989 si ales presedinte al Romniei la alegerile din 20 mai 1990 si reales apoi n septembrie 1992. Tinnd seama de gravitatea acuzatiei adusa unui presedinte al tarii, reactia Domniei sale ne apare ca nesatisfacatoare si lipsita de fermitatea asteptata. Faptul ca i-a dat pe cei doi n judecata la o judecatorie de sector pentru calomnie, corespunde reactiei obisnuite a unui cetatean de rnd. Dar, n calitatea sa de presedinte al tarii, dezmintirea pe care l-a nsarcinat sa o faca pe purtatorul sau de cuvnt Traian Chebeleu, nefacnd-o chiar Domnia sa personal, poate fi asociata de persoane mai putin ntelegatoare cu lipsa de curaj a unei constiinte mai putin imaculate. Si nu este bine. n acest sens doresc sa reamintesc cazul papesei Ioana, care a determinat pe cardinalii si episcopii catolici sa ia masuri speciale de verificare la alegerea unui nou Pap. Cred ca ntr-o situatie similara, dar pe alt plan, binenteles, se gaseste si Parlamentul Romniei n urma dezvaluirilor ziarului Ziua. De aceea am considerat necesara n prezentul raport, analiza situatiei create presedintelui Ion Iliescu de ziarul Ziua.
1104

Pornind de la cele 5 criterii aratate pentru selectionarea celor recrutati de KGB si GRU, am constatat urmatoarele, daca ne raportam la studentul Ion Iliescu: 1. Avea, dupa tata, origine sociala sanatoasa n sensul comunist al cuvntului, cerinta alterata ntr-o oarecare masura de bunica sa dupa tata care se tragea dintr-o familie de negustori; 2. Tatal sau, Alexandru Iliescu, era activist comunist, a stat circa 5 ani n URSS, unde a plecat pentru a asista la un Congres al PCUS; 3. Exista prezumtia ca ndeplinea si cea de a treia conditie; 4. Era bine pregatit profesional, fapt care probabil a contat si n alegerea sa ca sef al acelei asa numite zemliacestvo a studentilor romni de la Moscova; 5. Avea o excelenta pregatire ideologica, dovada linia ascendenta pe care a avut-o n partid la ntoarcerea n tara si si-a manifestat public atasamentul fata de URSS, dupa cum o dovedeste articolul Fericirea de a nvata n URSS publicat n 1952 n Scnteia: organul PCR. Fata de aceste argumente care, din pacate, vin n sprijinul afirmatiilor facute de ziarul Ziua exista o suita de alte argumente legate de functia pe care Domnia sa o ocupa dupa 22 decembrie 1989 si de masurile adoptate n aceasta postura, n sprijinul aceleasi concluzii: a) A ncercat sa cheme detasamente ale armatei rosii n tara, intentie blocata de gl. Stefan Gusa, seful M.St.M. Acest fapt este confirmat de generalii Gusa, Hortopan si Mircea, iar ulterior, pentru a sterge aceasta imagine a facut presiuni asupra generalului Gusa, prin Intermediul Ministerului Apararii Nationale, pentru a-si retrage declaratia. b) A patronat campania de rekaghebizare a Romniei nceputa dupa 22 decembrie 1989, cnd, dupa cum am aratat mai sus, a pus
1105

n toate functiile importante de conducere, n special n armata, persoane recunoscuse ca agenti GRU sau KGB; c) A dispus deschiderea granitelor, masura unica n analele schimbarilor violente de guverne, cnd totdeauna granitele se nchid pentru o scurta perioada. Justificarea data la aceasta ntrebare pusa la audierea Domniei sale de catre Comisia Decembrie 1989 este puerila. n realitate, granitele au fost deschise pentru a permite plecarea din tara a celor 40.000 de rusi veniti n misiune n Romnia; d) S-a grabit sa semneze cu Mihail Gorbaciov n 1990 un tratat de prietenie cu URSS, ignornd interesele nationale, afectate de nerestituirea tezaurului romnesc sechestrat la Moscova de revolutia bolsevica si de tratatul Ribbentrop-Molotov. Aceste concluzii reprezinta rezultatul unor cercetari ntreprinse partial si n nume propriu, care nu au girul Comisiei, pe care le pun nsa la dispozitia acesteia. 6.9.4. Razboiul electronic din Decembrie 1989 Aceasta a fost o realitate obiectiva, confirmata de nenumarate depozitii. Doi ani mai trziu, n timpul razboiului din Golf, el a fost din nou utilizat cu mare eficienta, fapt care atesta posibilitatile tehnice la vremea aceea pentru ducerea sa. La noi razboiul electronic a fost utilizat pentru a sugera iminena unui atac extern si a bloca o eventuala utilizare a unitatilor militare la reprimarea populatiei si implicit combaterea loviturii de stat. De asemenea, el era pregatit si pentru a usura o eventuala interventie straina, daca ar fi fost necesara, cunoscnd ca n momentul respectiv existau mari concentrari de trupe sovietice la granita noastra.
1106

Mentionnd, de asemenea, ca din depozitiile unor militari de la aeroportul Otopeni rezulta ca au fost utilizate n timpul noptii si modele zburatoare care au alertat turnurile de control. 6.9.5. Activitatea Procuraturii si Justitiei legat de evenimentele din decembrie 1989 Sarcina elucidarii evenimentelor din decembrie 1989 ar fi trebuit sa-i revina Procuraturii. Din pacate aceasta a avut un rol nefast n cele mai multe cazuri, cnd n loc sa lamureasca lucrurile a cautat sa ascunda adevarul. Spre exemplu, modul n care au fost conduse cercetarile la Sibiu n cazul avionului ROMBAC, a celor 4 teroristi arestati pe 25 decembrie si a hartii cu semne militare pe ea, disparuta de la U.M. 0l512 si a reconstituirii ei de la procuratura, reprezinta, n opinia noastra, exemple de evidene din care rezulta ca anchetatorii au dorit sa ascunda adevarul si nu sa-l afle, Ihora si Socaciu, care, de asemenea, mpreuna cu ceilalti colaboratori ai lor au pus pna la urma n libertate pe toti cei 400 de arestati de la Sibiu, acuzati de terorism. Suntem de acord ca multi au fost acuzati pe nedrept datorita psihozei care se crease, dar totusi la Sibiu au fost 94 de morti si 172 de raniti si nu a fost gasit nici un vinovat. La Bucuresti, unde au fost omorte 543 de persoane si ranite alte 1.879, au fost arestate peste 900de persoane acuzate de terorism, toate eliberate, la fel ca si n alte orase. Este clar din aceasta scurta relatate ca s-a actionat din ordin, iar ordinul a fost sa nu se gaseasca nici un vinovat. De acest comportament servil al Procuraturii fata de noua putere se fac vinovati gl. Mugurel Florescu, colaborator al generalului Victor Athanasie Stanculescu, fost procuror militar sef, gl. Ion
1107

Diaconescu si procuror Eugen Vasiliu, seful Sectiei de Cercetari Penale din Parchetul General de pe lnga Tribunalul Suprem, care, ca si Mugurel Florescu, declara cu nonsalanta ca acestia au fost eliberati fiindca nu s-au gasit vinovati! De fapt, n opinia noastra, a existat o decizie nescrisa, oculta, a noii puteri instalata dupa decembrie 1989, care nu avea interesul sa umple nchisorile cu sustinatorii lui Ceausescu, odata acesta omort, deoarece acestia puteau fi recuperati pentru cauza comunista. Justitia la rndul ei s-a dovedit cooperanta cu puterea, dupa acelasi tipic cunoscut nainte de 1989. Toti detinutii acuzati de genocid n mod justificat, au fost pna la urma achitati si eliberati din lipsa de probe. Stratagema pusa la cale printre altii de Paula Iacob, a constat n convingerea instantelor sa accepte schimbarea ncadrarii de genocid n omor deosebit de grav. n aceasta situatie trebuie ca n fiecare caz sa fie prezentata arma cu care s-a tras, glontul ucigas, locul de unde s-a tras etc. Or, n haosul din decembrie 1989, cnd la lupte au participat mii si mii de oameni, asa ceva nu se putea demonstra, mai ales cnd din ordinul domnului procuror, generalul Ion Diaconescu, nu s-au facut autopsii. Revenind la procurorul Eugen Vasiliu, dorim sa l citam spunnd, de exemplu, ca pe 21 decembrie la Bucuresti au fost mai putin de 50 de morti, deci acesta nu este genocid! Dar n ntreaga perioada n Bucuresti au decedat 543 de persoane. Atunci cum ramne cu genocidul? n opinia noastra, servilismul si reaua credinta mostenite de justitia noastra de la vechiul regim si perpetuata dupa decembrie 1989,
1108

este principala cauza pentru care nu s-a facut nici un fel de dreptate, att ct se mai putea face, pentru victimele din decembrie 1989 raniti si morti. Senator Serban Sandulescu 7. CONCLUZII Senator Hosszu Zoltan Dupa studierea documentelor adunate n legatura cu evenimentele din decembrie 1989, analiznd modul n care au actionat organele de stat si evolutia actiunilor ce au avut loc se pot desprinde anumite concluzii care sunt general valabile pentru toata tara. 1. Spre sfrsitul anului 1989, Romnia a ramas complet izolata ntre statele europene, fiind singura tara (alaturi de Albania) n care a continuat sa persiste un regim de dictatura national-comunista. Opinia publica internationala astepta cu nerabdare ca legea dominoului sa actioneze si asupra tarii noastre, adica sa cada si acest ultim bastion al comunismului, motiv pentru care atentia multor agentii de presa si informatii secrete s-a ndreptat spre noi. 2. Ceausescu si colaboratorii sai apropiati au ncercat sa atribuie un caracter antistatal si antinational atacurilor mpotriva clanului si sistemului dictatorial, manipulnd astfel sentimentele patriotice ale poporului romn. 3. Dintre toate tarile foste comuniste din Europa, n Romnia a fost cea mai ntunecata dictatura, cel mai ridicat si aberant cult al personalitatii, cea mai ntretinuta psihoza a fricii, dar si cel mai corupt si slugarnic aparat de stat. Dizidenta interna a fost slaba, neorganizata si tinuta sub control. n schimb a existat o tensiune sociala latenta din ce n ce mai intensa, n special n rndul
1109

intelectualilor si tinerilor, pe fondul unei nemultumiri generale a populatiei. 4. Pentru declansarea unei revolte publice si colective mpotriva regimului dictatorial a fost nevoie de curajul iesit din comun si de protestul activ, nenfricat si perseverent al unui om este vorba de parintele reformat Tokes Laszlo din Timisoara a carui actiune pilduitoare de durata a devenit suficient de cunoscuta (si mediatizata) nct sa induca nvingerea treptata a fricii la ceilalti. De aceea, teoria ca revolutia putea sa nceapa si la o coada de lapte este gresita. 5. Revolutia a fost opera locuitorilor, n special a tinerilor din Timisoara si din unele orase n care pilda Timisorii a dat curajul si hotarrea necesara iesirii oamenilor n strada: Arad, Lugoj, Resita, Bucuresti, Brasov, Cluj, Trgu Mures. Acolo unde nu s-a ntmplat nimic pna n 22 decembrie, orele 12.30 (fuga lui Ceausescu) nu a existat revolutie! 6. Nu se poate vorbi de un amestec strain n evenimentele din decembrie 1989. Interesul crescut al unor servicii de spionaj si de presa straine, cnd tara noastra a ramas ultimul reprezentant important al comunismului n Europa, era firesc. Dar activitatea de culegere si transmitere de informatii si chiar sprijinul acordat dizidentei romne nu a declansat sau ntretinut revolta. Nici ntre cei aproape o mie de arestati n Timisoara nainte de 22 decembrie si nici ntre miile de persoane suspecte de acte de terorism retinute dupa 22 decembrie nu a existat nici un cetatean strain. Caderea regimului Ceausescu a fost dorita att de URSS ct si de SUA si comunitatea internationala democratica, dar doborrea dictaturii a fost lasata pe seama poporului romn.
1110

7. La declansarea revoltei fatise pentru o viata decenta conducerea statului a reactionat total gresit, exagerat si neadecvat, reactie izvorta din psihoza pericolului strain si obsesia complotului international pentru dezmembrarea tarii, ridicate la rang de politica de stat pe timpul lui Ceausescu. (90% din activitatea Directiei informatii interne a securitatii a constat n combaterea iredentismului maghiar si planurile de aparare ale armatei vizau agresiuni armate din vestul tarii). Teoria pericolului extern si n special a pericolului maghiar a fost o inventie a clicii lui Ceausescu cu ajutorul careia, apelnd la sentimentul patriotic, si-a prelungit domnia dictatoriala peste un popor tinut n lipsuri si mizerie materiala. Alarmarea armatei cu indicativul Radu cel Frumos, ceea ce nsemna ca a patruns prin surprindere o armata straina pe teritoriul tarii, nca din 17 decembrie 1989, a fost o actiune pripita si inutila care a creat o stare de confuzie generala si a determinat sporirea considerabila a numarului de victime. 8. La reprimarea manifestantilor din Timisoara si alte orase, soldate cu numeroase victime, au contribuit deopotriva armata, militia si securitatea, iar uneori si comandantii de garzi patriotice. S-a depasit cu mult proportia ntre provocarea din partea populatiei civile (narmata eventual cu pietre sau bte) si riposta cu arme de foc, retinerea brutala si maltratarea demonstrantilor. (Exemplu: la Timisoara, pna la 21 decembrie se nregistreaza 73 morti, 296 raniti si 978 arestati, fata de numai 8 raniti din rndul militarilor). Vinovati sunt toti comandantii care au dat sau transmis ordinul de deschidere a focului, toti cei care au organizat si efectuat acele patrule de vnatoare prin oras mpotriva demonstrantilor. 9. Retragerea armatei n cazarmi n Timisoara, la 20 decembrie 1989 din ordinul gl. Gusa nu a fost un act de fraternitate cu manifestantii. Masura a fost luata fortat din cauza iesirii ntregului
1111

oras pe strazi si de teama dezarmarii unor subunitati care, ntradevar, au luat o atitudine pasiva. Nu este un merit faptul ca au fost ucisi doar 73 oameni cnd puteau fi ucisi mii de oameni; dar n-au facut-o! 10. Conducerea ceausista a narmat cu bte si a trimis circa 18.000 muncitori din Oltenia pentru a face ordine n Timisoara. Aceasta prima actiune gen mineriada a dat gres pentru ca la 20 decembrie cvasitotalitatea populatiei Timisoarei era deja pe strazi. 11. Generalul Milea, ministrul apararii, s-a sinucis n data de 21 decembrie ora 9.30 nu att pentru ca n-a vrut sa traga n popor, ci mai mult pentru remuscarile avute pentru faptul ca actiunile sale nu l-au multumit pe Ceausescu. Criticile aspre si pe un ton suburban ale sefului statului referitoare la incapacitatea sa militara l-a afectat ntr-att nct s-a sinucis. Generalul Milea era un om devotat trup si suflet dictatorului, n sufrageria locuintei sale avea expus un mare tablou cu Ceausescu. Anuntarea mortii ministrului Milea, la orele 11.30 a avut, n schimb, un efect demoralizator si, n general, de despartire a armatei de cauza lui Ceausescu (multi credeau ca a fost ucis din ordinul dictatorului). 12. Dupa fuga cuplului dictatorului din sediul C.C. al P.C.R. si retragerea trupelor n cazarmi a nceput o cursa contracronometru" pentru putere ntre diferite grupe preexistente sau formate ad-hoc ori indivizi singulari, att pe plan central la Bucuresti, ct si n judetele, orasele si comunele tarii. n orasele unde au avut loc manifestatii nainte de 22 decembrie, orele 12.30 (Bucuresti si mai multe orase din Transilvania) revolutionarii au reusit sa impuna, n general, noi conducatori locali, dar n restul tarii noile organe au ramas cam aceleasi. (Totusi, de exemplu, n Suceava unde nu s-a ntmplat nimic sunt 300 revolutionari, iar
1112

n Timisoara doar 200). 13. Pe plan central au reusit sa acapareze puterea cei care au avut inspiratia sa plece la Televiziune si sa apara pe post. Grupul format la Televiziune (Iliescu, P. Roman, Gelu Voican, S. Brucan, gl. Militaru, S. Nicolaescu si altii) au avut, pna la urma cstig de cauza fata de grupul fostilor demnitari ramasi la sediul C.C. (Ilie Verdet si altii) si fata de grupul revolutionarilor care au ocupat sediul C.C. al P.C.R. (Dan Iosif, Dide, etc.). Grupul lui Iliescu a fost pna la urma agreat si de conducerea armatei - care a stat n espectativa cteva ore n dupa masa zilei de 22 decembrie, sa vada ce se ntmpla. n acest sens, trecerea grupului I. Iliescu pe la M.Ap.N. n seara zilei de 22 decembrie si alcatuirea cu generalii mpreuna a unui stat major al revolutiei a fost decisiva pentru obtinerea puterii. 14. n seara zilei de 22 decembrie 1989 a fost declansat planul de actiune ce era pregatit pentru cazul n care inamicul reuseste sa ocupe, total sau n parte, teritoriul tarii. n baza doctrinei ceausiste de razboi al ntregului popor planul prevedea sarcini si mod de actiune pentru ofiterii acoperiti de militie si securitate, pentru activistii de partid, comandantii de garzi de pregatire militara a tineretului care au ramas n zona ocupata, dar si pentru trupele speciale de cercetare n adncime si diversiune ale armatei ce urmau sa fie trimise n spatele inamicului. Misiunea acestora era sa comita actiune de intimidare si diversiune, crearea panicii si confuziei n rndul armatei inamice si populatiei, bruierea legaturilor de telecomunicatie, a sistemelor de aparare antiaeriene si alte asemenea. 15. Declansarea si derularea planului a reusit doar partial pentru ca doar putini si-au ndeplinit sarcinile, dar si asa actiunile diversioniste au avut ca efect sute de morti si mii de raniti, plus
1113

pagube materiale imense. Cei mai eficienti au fost cei specializati n derutarea si stresarea armatei si cei cu misiuni de ntrerupere, bruiere si lansare de stiri false, panicarde prin sistemele de telecomunicatie, inclusiv prin radio si televiziunea romna. Prin aceste actiuni diversioniste s-a reusit declansarea de lupte ntre armata si politie-securitate (Sibiu, Otopeni, M.Ap.N.), ntre dispozitive de aparare nvecinate ale armatei, erori de razboi soldate cu morti si raniti, foarte multi din rndul militarilor, care credeau sincer ca se lupta cu teroristii. 16. Lupta contra teroristilor a folosit armatei pentru ca prin obtinerea titlului de salvatori ai revolutiei s-au facut uitate sau estompate actiunile de reprimare a manifestatiilor anticeausiste si s-au facut acceptabile n noua conducere acei generali care au comandat la Timisoara ori Bucuresti pna n 22 decembrie. Razboiul cu teroristii, transmis n direct prin televiziunea libera a folosit Frontului Salvarii Nationale pentru ca noii lideri sa devina cunoscuti si acceptati de catre populatie si pentru ca stapnirea puterii sa fie legitimizata. De asemenea, a constituit un bun pretext pentru lichidarea grabnica a cuplului Ceausescu, 8. CU PRIVIRE LA RAPORTUL COMISIEI DECEMBRIE 1989. UN PUNCT DE VEDERE Senator Gheorghe Raboaca Raportul comisiei Decembrie 1989 este destinat elucidarii naturii evenimentelor ce au avut loc n Romnia la sfrsitul lunii decembrie 1989 si ndeosebi a actiunilor teroriste n urma carora si-au pierdut viata numerosi cetateni ai tarii att din rndul populatiei civile, ct si al armatei.
1114

ntemeiat pe o mpletire a studiilor pe probleme cu studiile de caz pe orase, adica pe studii de sinteza a aspectelor comune, generalizatoare cu studii monografice care sa evidentieze particularitatile proceselor cercetate, Raportul, dupa o munca reprezentnd circa 1050 pagini, se ncheie printr-o propunere de continuare a studiului fenomenului terorist. Si nu am avea nimic de spus, de adaugat, de revenit si cercetat, de mai buna formulare a concluziilor si solutiilor. n cazul de fata nsa, continuarea studiului mi se pare necesara mai ales din alte considerente. Astfel, cel de al X-lea capitol intitulat Unele date si informatii privind fenomenul terorist este o sinteza pe care o apreciem ca necorespunzatoare, n totala contradictie cu faptele reale, cu numeroase audieri la care am participat. Astfel, capitolul cu pricina este construit pe teza conform careia actele de terorism care au tinut zile ntregi populatia tarii n teroare si au produs attea victime omenesti s-ar fi datorat existentei unor forte contrarevolutionare sau mai precis unor forte fidele fostului dictator. Concluzia Raportului se ntemeiaza pe cunoasterea planului de actiune si aparare a lui Nicolae si Elena Ceausescu nainte de 22 decembrie 1989. Respectiv, ntruct cunosteau cel mai bine acest plan, se pune n seama fostilor lucratori ai Ministerului de Interne, a activistilor de partid si a simpatizantilor acestora, acuzatia ca au executat un asemenea plan, adica ceea ce se presupune ca ar fi trebuit sa faca ntr-un caz extrem. Iata un citat deosebit de semnificativ: Nu s-a spus nimic de executorii planului de protectie si aparare a cuplului prezidential ce se presupune ca att nainte, ct si dupa fuga dictatorului au actionat terorist, cu sau fara voia lor, ncercnd a-si ndeplini misiunile pentru care existau si de ntreruperea carora nu primisera nici un ordin" (sublinierea Gh.R).
1115

Deci, n acest pasagiu, Raportul i converteste n teroristi pe fostii securisti si activistii de partid n baza a doua presupuneri: a) ca planul de aparare a lui Nicolae Ceausescu si a Elenei Ceausescu exista si le era cunoscut; b) ca fara ordin de abandonare a planului respectiv cei convertiti de Raport n teroristi ar fi executat trageri si au facut att de multe victime. Asemenea ipoteze care au existat si n vechiul Raport, realizat de prima comisie sunt nu numai absurde, dar au fost respinse n cursul a numeroase audieri. De altfel, multe din datele si informatiile existente n prezentul Raport si la care ne vom referi n cele ce urmeaza contrazic flagrant aceste ipoteze. nainte de a prezenta aceste contra-argumente sa ne oprim putin, sa vedem cum de la presupuneri, Raportul ajunge la certitudini, la fapte evidente ale teroristilor. Este evident ca parte din actiunile teroriste au fost dezlantuite de autohtoni, fie unii membrii ai securitatii, ai militiei, personal USLA care fiind n executia unui plan nu au primit ordin sau nu au avut posibilitatea sa primeasca ordin de renuntare, sau de activistii de partid ori simpatizanti ai acestora. Ei erau cei care au ocupat, conform ordinului, dispozitive de lupta n poduri, acoperisuri, case conspirative, hoteluri. Ei si simpatizantii lor, femei si barbati, tineri si pensionari, dotati cu tehnica mai mult sau mai putin sofisticata au fost cei care au tinut, n baza unui plan, n tensiune, nopti la rnd cetatenii si unitatile militare. Ei erau cei care cunosteau dispunerea unitatilor militare, telefoanele secrete sau publice ale acestora si aveau acces la telefoanele operative si speciale ale M.Ap.N. (subliniat Gh.R.).
1116

Ca sa afirmi ca un cetatean este terorist trebuie sa demonstrezi nu prin simple presupuneri ci prin probe, prin eliminarea succesiva a unor serii de alte presupuneri sau ipoteze. Desigur, prin aceste argumente si metode ale stiintei noi vom intra n conflict cu Raportul care n-are nevoie (!) nici de probe si nici de examinarea serioasa a altor ipoteze. Faptul ca fortele de protectie ale cuplului dictatorial intrau n hoteluri, interceptau convorbiri, aveau camere destinate etc., etc. sunt considerate de Raport ca fiind absolut suficiente astfel: Toate acestea nu mai trebuie demonstrate fiindca sunt cunoscute, iar de unii chiar traite. (sublinierea Gh.R.). Si, ca sa vedem nca odata ca Raportul n-are nevoie de probe vom mai reda un citat ntruct se aduc n discutie elemente noi, cu adevarat false, dar care mi se par deosebit de relevante pentru optica si maniera n care este realizat Raportul. Este oare de crezut ca organele specializate aveau numai armament la vedere, nscris ntr-o anumita evidenta? cte arme si de ce tipuri detineau acestea fara a fi trecute n scripte si nregistrate?" Si citatul continua, dar noi preferam sa-l fragmentam pentru a fixa mai bine metoda ce caracterizeaza Raportul. Alibiul potrivit caruia armele notificate n evidenta nu au fost folosite nu este edificator, este posibil si nimeni nu contesta ca trupele de securitate au trecut poate n totalitate de partea revolutiei, dar acelasi lucru se poate spune ca l-au facut toti activistii de partid, toti membrii securitatii si agentii securitatii? Cine avea n stapnire acoperisurile, mai ales traseele si n zonele pe unde circula Seful"? (sublinierea Gh.R.). Iata asadar cum Raportul face din alb negru si din negru alb, cum o proba indubitabila (armele securitatii si munitia nu au fost folosite)
1117

se transforma n lipsa de proba, printr-o presupunere tendentioasa ca securitatea ar mai fi avut si arme nenregistrate!?). n aceasta maniera n care se substituie proba cu presupunerea tendentioasa este construit ntregul Raport si mai ales aceasta sinteza care este capitolul X. Precizia cu care opereaza Raportul nostru n ce priveste teroristii autohtoni se observa usor daca avem n vedere si un alt citat: Dar la fel de bine aceste misiuni puteau fi ndeplinite de cetateni straini existenti n tara sub diferite acoperiri si care actionau potrivit ordinelor primite la plecarea n misiune. Nu este exclus ca acestea pregateau terenul pentru sosirea unor eventuale ntariri. (subliniere Gh.R.). ncercnd sa dam crezare tezei dupa care alaturi de teroristii romni au fost si teroristi straini (sovietici, unguri etc.) vom vedea n ce dificultate intra Raportul de ndata ce vom corela cteva din ideile sale de baza. Astfel, daca teroristii au vizat o contrarevolutie, respectiv protectia lui Nicolae si Elena Ceausescu si a regimului comunist, atunci nu se va mai ntelege de loc acelasi lucru din partea teroristilor straini (sovietici, unguri, iugoslavi etc.) care au venit n Romnia, ca si ale serviciilor de spionaj apusene pentru al dobor pe Ceausescu si regimul comunist (sic!). Mergnd pe aceasta linie, a escamotarii adevarului, a ncercarii de a implica spionajul strain chiar mai mult dect a fost adevarat fapt evident nu numai din declaratia generalului Plesita, dar mat ales din aceea ca n capitolul X, privind sinteza terorismului, din cinci paragrafe, nu mai putin de doua paragrafe sunt destinate spionajului strain (unul sovietic si unul ungar) - se alimenteaza si mai mult o alta idee, de asemenea, nedorita de Raport, aceea ca revolutia romna a fost, de fapt, o veritabila lovitura de stat a spionajului strain cu concursul unor forte interne.
1118

Aici reamintim si faptul ca multi romni, ndeosebi tigani fugiti pna n 1989 n Ungaria au fost special pregatiti (la 30 km de Budapesta) n acte de vandalism si de terorism care ulterior au fost reintrodusi n tara sub diferite forme n preajma si n timpul evenimentelor de la Timisoara. Nu vrem sa insistam asupra terorismului strain aici; am vrut doar sa atragem atentia asupra gravelor consecinte pe care le are ncercarea Raportului de a frauda adevarul, ncercnd sa diminueze importanta si raspunderea terorismului intern. Deci sa ne concentram atentia asupra terorismului autohton. Sunt teroristi interni, fosti securisti, activisti de partid si simpatizanti ai acestora? ntrebarea are o importanta capitala pentru restabilirea adevarului si refacerea formei actuale a Raportului. n Raport se arata, de pilda ca: Numarul cel mai mare de decese si raniri prin arme de foc s-au produs n special n orasele unde dupa 22 decembrie 1989 s-a distribuit populatiei armament... Acolo unde nu s-a distribuit armament populatiei civile numarul mortilor si al ranitilor a fost foarte redus. n aceasta privinta, a distribuirii de arme civililor si tinerilor, nu este nici un dubiu pentru ca ulterior condamnarii si executiei cuplului Ceausescu s-a dat un decret de restituire a armamentului si munitiei ramase nefolosite. Pentru a obtine raspunsul complet la problema care ne preocupa trebuie sa vedem si cine au fost beneficiarii de arme respectiv ce categorii de populatie au primit arme si munitie si, mai ales, sa vedem cine a organizat distribuirea de arme si n folosul cui, al carei puteri, al vechii puteri sau al noii puteri? n Raport se arata ca primitorii de arme au fost unii membri ai garzilor patriotice: ncepnd din noaptea de 22/23.12.1989 si pna pe 29.12.1989 la evenimentele din zona Televiziunii au
1119

participat si efective din 14 unitati economice1 constituite n formatiuni de G.P. (garzi patriotice - nota si sublinierea Gh.R.). n continuare n Raport se spune ca participarea luptatorilor din garzile patriotice la aceste actiuni a fost voluntara, cu exceptia celor de la ntreprinderea de Motoare Diesel si Aversa. Se ntelege ca partea covrsitoare a fost voluntara, nsa n legatura cu cele doua ntreprinderi care constituie exceptia nu ramne dect sa ntelegem ca au fost organizatori, vrful de lance n G.P., ntruct noi excludem alternativa ca participarea acestora a fost obligatorie. Recunoasterea unora ca muncitori sau lucratori n diferite ntreprinderi nu are darul de a ne mira. Teroristii pot fi recrutati, si este indicat sa se faca din orice medii, si care urmeaza sa actioneze numai atunci cnd situatia o impune". Prin urmare, aici, Raportul nu se sfiieste sa spuna clar, transant ca muncitorii si alti salariati din ntreprinderi recrutati pentru actiuni ca cele din decembrie 1989 nu sunt altceva dect teroristi. Ct priveste sursa armelor si munitiei ce le-au fost distribuite, Raportul mentioneaza clar ca: Asigurarea cu armament si munitie s-a facut de la unitatile militare la care ntreprinderile erau arondate. (subliniere Gh.R.) n al doilea rnd, au primit arme tineri revolutionari n sediul fostului C.C. al P.C.R. Despre aceasta problema audierea d-lui Ion Caramitru este edificatoare, nsa din pacate si sigur poate nu ntmplator, relatarile domniei sale n-au fost retinute n Raport.
1. 20-25 luptatori de la I.T. Republica; 22 luptatori de la IIRUC; 20-25 de la Danubiana; 20 de la Aversa; 10 de la Electroaparataj; 16 de al Flacara Rosie; 22 de la Motoare Diesel; 10 de la Uzina 23 August; 50-60 de la IRA Grivita Rosie; 32 de la Laromet; 81 de la Electronica; 27 de la ISPE; 33 de la APACA; 30 de la IPSCAIA 1120

Astfel, el a declarat ca n fostul sediu al C.C. al P.C.R. n ziua de 22 decembrie s-au distribuit arme, mentionnd ntre altele, att persoana foarte cunoscuta care a efectuat aceasta operatiune, ct si faptul ca aceeasi persoana era mbracata cu vestitul Costum de terorist, compus din bluzon cu pantalon de culoare neagra, cu multe fermoare, multe capse si cu numeroase buzunare (!). Un Raport care vrea sa spuna adevarul nu poate omite declaratiile d-lui Ion Caramitru care, se stie, la acea data era o personalitate a revolutiei romne, care avea acces peste tot si stia foarte bine tot ceea ce se ntmpla. n al treilea rnd, celebrii teroristi arabi, att de mult descrisi prin calitatile lor fizice, exceptionale (rupeau paturi, desprindeau catusele, puneau la pamnt zece persoane etc.) nu erau altii dect tiganii nostri autohtoni antrenati n Ungaria n actiuni de vandalism si destabilizare si aflati sub influenta drogurilor si a bauturilor alcoolice. Toti cei care au primit arme si munitie au actionat n baza unui plan-scenariu cunoscut numai de un numar restrns de inspiratori si organizatori. Acest plan a avut n componenta elemente ca: - trageri din punctele unde securitatea avea locuri de paza observatie si protectie (pe blocuri, din hoteluri, podul caselor, balcoane, din parcuri, din paduri, etc.); - trageri la adapostul ntunericului; - mpuscarea a tot ceea ce misca n cmpul vizual, dar cu selectivitate, astfel nct sa semene a actiune profesionista; - fabricarea si transmiterea de zvonuri prin radio si TVR, remarcat n aceasta privinta n Raport fiind Theodor Brates;
1121

- provocarea institutiilor si unitatilor militare care n mod evident trebuiau sa raspunda prin foc; - organizarea unor maceluri cum sunt cele de la Sibiu, Otopeni, M.Ap.N. s.a. prin introducerea ulterioara n sistemul de informatii, de contacte, a unor elemente paralizante, parole, itinerarii, mpuscarea transmisionistului etc.; - corelarea actiunilor cu spionajul strain. Raportul subliniaza ideea ca fortele civile narmate au actionat individual sau n grupe mici neorganizate. Referindu-se la sosirea efectivelor de garzi patriotice n zona TVR, Raportul releva ca: de mentionat ca n nici un caz nu s-a luat legatura cu comandamentul militar unic ce organiza paza institutiei TV, nici de la comandamentul G.P. de la sector sau capitala si noi credem ca n-a fost nimeni anuntat si mai ales comandamentul unic de la TVR pentru ca altfel nu mai iesea scenariul (planul) de confruntare prin foc armat. n Raport se mai fac nca doua precizari n acelasi sens, nsa fiecare avnd tlcul ei. Astfel Ocuparea dispozitivului s-a facut fara o recunoastere anterioara si fara o conceptie unica, fiecare formatiune actionnd mai mult pe cont propriu. (sublinerea Gh.R.). n acest pasagiu se vrea sa se spuna ca n-a fost o conceptie unica, n-a fost un plan, au venit singuri, nu i-a chemat nimeni etc. ceea ce este absolut fals. n schimb cu totul de crezut ni se pare un alt pasagiu: De remarcat ca luptatorii din subunitatile de G.P. au efectuat actiuni de scotocire fara a informa n toate cazurile subunitatile ce asigurau paza si apararea Televiziunii. (sublinierea Gh.R.). Daca ar fi existat informare prealabila si perfecta nu murea nimeni, n-ar fi fost nici un mort sau ranit. Lipsa de informare sau informarea incorecta aveau rolul lor n scenariu. nsa, n scenariu,
1122

au fost si informari si corelari perfecte, tot la TVR, ca de pilda prin evacuarea rezidentilor din zona TVR, inclusiv a imobilului apartinnd ambasadei Uniunii Sovietice din Piata Aviatorilor. Asa se explica faptul ca dintre locatarii acestor imobile, lumea n-a murit sau n-a fost ranit nimeni inclusiv, desigur din personalul sovietic. Existenta unui asemenea plan terorist este confirmata si de unele sublinieri din Raport. Asa de pilda, n Raport sunt idei de justificare a nevoii unui asemenea plan. n bucuria victoriei se nscauna treptat teama de riposta din partea celor detronati si ramasi fideli dictatorilor fugiti. Despre ce nscaunare treptata de teama putea fi vorba doar ntre ora plecarii dictatorului 12.06 si ora declansarii tirurilor din Piata Palatului 18.30! Aceasta teama, fireasca, si avea temei si timp sa se instaureze evident cu mult nainte de plecarea cuplului dictatorial. Numai pe o asemenea alternativa se explica siguranta cu care generalul Nicolae Militaru a iesit pe post la TVR cu un apel catre cadrele M.Ap.N. si M.I. Opriti macelul!, desi la acea ora, n dupa amiaza zilei de 22.12.1989 n tara si n capitala nu se tragea nici un foc. Dojana care i se administreaza generalului n Raport ca apelul era un act necugetat a fost mai mult o teama ca se va deconspira planul-scenariu de terorism care urma sa fie pus n aplicare ncepnd de la orele 18.30 pna dupa judecarea si executia cuplului dictatorial. n cazul unui asemenea plan-scenariu actionau mai multe persoane de comanda, de dirijare a desfasurarii tirurilor ntre care la TVR, cpt. de rangul I Cico Dumitrescu. n legatura cu acesta generalul Gusa, seful Marelui Stat Major al Armatei, la orele 16.00 declara:
1123

"... marinarul ala sa nu mai dea ordine prin TVR la unitatile noastre militare ca destabilizam toata tara". Existenta unui asemenea plan este confirmata si de unele studii de caz (Craiova). n retragere de la Timisoara, unii teroristi sovietici, nainte de 22 decembrie 1989, au fost prinsi n filtre si retinuti sau internati n spitale. Faptul ca dupa nici macar un ceas de la incident teroristii sovietici sanatosi sau raniti au disparut cu desavrsire, mpreuna cu toate documentele personale si cu stergerea oricaror urme de documente de internare n spital, arata fara putinta de tagada, nu numai ca a existat un plan-scenariu de destabilizare, dar si o perfecta organizare a recuperarii teroristilor, adica o disparitie misterioasa a probelor cele mai evidente. Disparitia probelor n cazul aratat, departe de a fi un fenomen izolat, este o caracteristica definitorie a evenimentelor din Decembrie 1989. Astfel, asa cum se scrie n Raport, generalul Nicolae Tudor de la TVR a avut la dispozitia sa tabele cu teroristi autentici, dar i-a eliberat si tabelele au disparut. Iata ce spune Raportul n acest sens: tabelele cu persoanele retinute de armata si predate la arestul politiei sau la Procuratura au fost neglijate sau tratate cu superficialitate. Nici macar cei gasiti cu mai multe identitati, cu armament de diferite categorii asupra lor, nu au fost verificati si prezentati opiniei publice ca posibili teroristi". Si, n aceste conditii, se pun o serie de ntrebari: Cine a sters asemenea probe de pretutindeni astfel ca n prezent au disparut, aproape toate? Cine avea interes sa stearga probele?
1124

Raspunsurile nu pot fi legate dect de organizatorii planului de actiuni teroriste. Numai asa se explica de ce organele abilitate n-au actionat n nici un fel n descoperirea teroristilor, totusi organele abilitate nu au prezentat nici un exemplar de individ terorist. Mai departe n raport se arata: Organele judiciare nu au cercetat cu raspundere si perseverenta acest subiect, poate si pentru ca n actiuni erau implicate prea multe personalitati... si care ar fi determinat, impropriu zis, caderea unor capete (sublinierea Gh.R.). Stergerea probelor si inactivitatea organelor abilitate, chiar si taraganarea cercetarilor Comisiei noastre reprezinta probe ca teroristii n-au fost nici securisti, nici activisti de partid si nici simpatizanti ai acestora. Daca ar fi fost acestia teroristii, cu siguranta se strngeau si se conservau absolut toate probele posibile. ntruct actiunile teroriste s-au efectuat, asa cum se recunoaste si n Raport, de catre primitorii de arme (tineri si membri ai garzilor patriotice), atunci stim si cine au fost teroristii, cine i-a organizat si condus, inclusiv n sprijinul cui au actionat. nsa noi trebuie sa vedem ce se spune n Raport referitor la aceasta ntrebare: La aceasta ntrebare pot fi date mai multe raspunsuri: n sprijinul lui Nicolae Ceausescu si al dictaturii comuniste... Ca sa actioneze n sprijinul noii puteri este un nonsens ntruct noua putere beneficia de sprijinul evident al armatei si declarat al celorlalte institutii si pe urma constituirea Frontului Salvarii Nationale si a noilor structuri nu era contestata si beneficia de adeziunea ntregii populatii. Este logic ca noile puteri nu aveau nevoie sa apeleze la asemenea forte" (sublinierea Gh. R.).
1125

Realitatea este nsa cu totul alta, diametral opusa. Noua putere avea nevoie si a organizat actiunile teroriste care au durat pna la executia cuplului dictatorial, cnd ca prin farmec, activitatea teroristilor practic a ncetat. ntruct disparuse pericolul lui N. Ceausescu, securitatea se dovedise loiala poporului, iar activistii de partid si simpatizantii acestora n-au ridicat nici macar un deget nici n apararea familiei dictatoriale si nici pentru conservarea sistemului comunist, asa cum a procedat ntreaga populatie a tarii. n fata acestui mare adevar si a altora la care ne-am referit palesc toate speculatiile penibile, regretabile si compromitatoare existente n Raport de denaturare grava a faptelor, asa cum s-au petrecut ele n Decembrie 1989. Sa sustii ca securisti si activisti de partid au fost teroristi cta vreme oameni tineri, muncitori, salariati, studenti si elevi au fost recrutati si mnati catre acte teroriste, la moarte sau invaliditate pe viata; sa-i prezinti pe bietii tigani drept teroristi arabi, adevarati superoameni dupa ce le-ai dat droguri si bautura; sa lansezi zvonuri revoltatoare care au adus tensiune si insomnie ntregii populatii a tarii; sa spui ca teroristii erau neidentificabili pentru a reduce insistenta fireasca a nevoii probelor si sa afirmi ca identificarea teroristilor este cea mai grea problema, evident pentru eschivarea fatisa de a raspunde corect la problema gestiunii probelor si multe altele, mi se par nu numai ridicole dar si compromitatoare. Ca sa nu se observe vinovatii, pentru denaturarea grava a faptelor Raportul administreaza o dojana penibila organelor judiciare si se preface ca-l cearta pe fostul colonel Prcalabescu (azi general n rezerva pentru merite n revolutie) deoarece n-a raspuns de ce a trimis garzile patriotice n civil la mitingul din ziua de 21 decembrie (sic).
1126

Sa ajungi sa implici militari n asemenea scenarii periculoase si paguboase pentru patrimoniul si linistea armatei, sa produci paralizii n sistemele de legatura dintre institutii si unitati militare si alte subunitati militare si grupuri de persoane civile care au atras numerosi morti si raniti, pentru ca apoi sa batjocoresti armata ca n-a stiut sa realizeze actiuni de cooperare, sunt nu numai inadmisibile dar si condamnabile. Iata un citat elocvent: Cele mai mult pierderi de vieti omenesti au aparut pe fondul lipsei de cooperare ntre diferite categorii de forte care, n anumite situatii s-au suspectat reciproc, considerndu-se adversari. n ncheiere, fara a recurge la ntreaga argumentare rezultata din audieri si din studierea unor documente, apreciem indispensabila o dezbatere de fond a Raportului n cadrul Comisiei '89, dupa care sa se refaca n mod substantial. Din perspectiva unei asemenea nevoi stringente noi am insistat asupra aspectelor cu totul nefericite, nsa aceasta nu nseamna ca noi am nega, ntr-un fel sau altul meritele reale ale revolutiei ntre care as mentiona numai cteva si anume: securitatea nu s-a confruntat cu armata, a fost evitat un razboi civil si, n fine, s-a mpiedicat sprijinul unor armate vecine. Asemenea parti bune, de departe esentiale, nu au fost suficient abordate; mai mult ele sunt umbrite grav att de tragedia de tip terorist suportata de poporul romn, ct mai ales de ncercarea de a falsifica adevarul. Maniera ironica, caricaturala de caracterizare a unor personalitati ale revolutiei romne (Mircea Dinescu, Mihai Lupoi si multi altii (Iulian Vlad, Goran...) care, din motive diferite, sunt persoane proscrise pentru unii din noi, trebuie eliminata cu desavrsire.
1127

Punctele de vedere ale personalitatilor revolutiei romne trebuie sa fie valorificate n Raport n interesul aflarii adevarului. Totodata atragem atentia tuturor membrilor Comisiei Decembrie '89 si n primul rnd Presedintelui acesteia ca Raportul nu a folosit o serie de materiale rezultate din audieri, de regula selectndu-se acelea care sustin ideea principala a Raportului. n plus n numeroase parti ale Raportului acesta este scris la persoana nti singular, ceea ce nseamna ca n forma actuala s-au introdus elaboratele fostei comisii, redactate si ele n nume personal. Ori, daca este asa de ce ar mai fi trebuit semnaturile noastre?! Senator dr. Gheorghe Raboaca 9. OPINIE SEPARATA PRIVIND FENOMENUL TERORIST N REVOLUTIA DIN DECEMBRIE 1989 Senator Adrian D. Popescu Necsesti Cea mai controversata problema a Revolutiei Romne din Decembrie 1989 a fost si ramne problema teroristilor. Principalele versiuni emise n legatura cu aceasta chestiune sunt: - Nu au existat teroristi; - Teroristii au fost elemente ale unor tari straine; - Teroristii au facut parte din efectivele oficiale si din cele acoperite ale fostului Departament al Securitatii Statului din Ministerul de Interne, inclusiv D.I.A. (Directia Informatii a Armatei). Nu este greu de intuit ale cui interese se ascund n spatele fiecareia dintre aceste versiuni.
1128

Fara a avea pretentia ca am elucidat aceasta problema - pe datele pe care le am la dispozitie nici nu este posibil acest lucru - am analizat elementele pe care le detinem la Comisie n legatura cu versiunile mentionate si evident mi-am expus punctul de vedere. n aceasta opinie separata am ncercat - examinnd date si fapte, nu vorbe - sa apreciez care din aceste 3 (trei) versiuni se apropie cu cea mai mare probabilitate de adevar. Cea mai neverosimila versiune, sustinuta mpotriva tuturor evidentelor de unele persoane, este fara ndoiala prima, potrivit careia nu ar fi existat teroristi. Tot ce s-a ntmplat dupa fuga cuplului dictatorial, nu ar fi fost dect o degringolada generala n care un rol important ar fi avut lipsa de discernamnt si de coordonare din armata n actiunile de aparare a revolutiei. De asemenea, s-ar fi datorat unei psihoze a teroristilor, cum se exprima Sectia Parchetelor Militare n raportul sau, a celor care au relatat mprejurari concludente cu privire la teroristi si la actiunile lor. Martorilor li s-a reprosat ca deturneaza adevarul si ca relatarile lor nu ar constitui altceva dect confabulatii, cum se exprima din pacate aceeasi institutie, tocmai institutia careia i-a revenit n principal misiunea elucidarii acestei probleme. n aceasta ordine de idei trebuie sa constat, cu regret, ca organele Parchetului Militar, n cercetarea cauzelor revolutiei, s-au limitat la a constata ca o anumita persoana a fost mpuscata din eroare, ori ca alta persoana a fost mpuscata din culpa de catre unii militari ai armatei care au fost trimisi n judecata. Cu toate acestea, din numeroase dosare ale Parchetelor Militare rezulta suficiente date care ne permit sa tragem anumite concluzii. Contrariaza nsa faptul ca Parchetele Militare nu au dus pna la capat cercetarile, iar date importante nu au fost evidentiate nici n raportul prezentat comisiei noastre. Voi ncerca deci sa analizez aceste date, attea cte am reusit sa obtinem n cadrul Comisiei Senatoriale.
1129

Din numeroasele persoane si personalitati audiate de Comisia Senatoriala, marea majoritate s-au limitat la generalitati si la expunerea unor versiuni personale, fara concretizari si fara sa faca trimiteri la probe. Una din exceptiile de la aceasta regula a constituit-o generalul magistrat Ioan Dan, fostul sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare din Parchetul General care a sustinut n fata comisiei ca, din datele pe care le cunoaste, rezulta faptul ca teroristii, care fara ndoiala au existat, au facut parte din cadrele oficiale si din cele acoperite ale fostei securitati, precum si din elementele de sprijin ale acesteia. Generalul Ioan Dan si-a ntemeiat aceasta ipoteza pe datele rezultate dintr-o serie de dosare cercetate si solutionate de organele Parchetului Militar, indicndu-ne, pe parcursul activitatii comisiei noastre, mai multe dosare de acest gen. Aceste dosare constituie, de altfel, principala sursa de date care a stat la baza ntocmirii acestui raport. Mai mult, aceste date ne duc la concluzia ca raportul oficial al Sectiei Parchetelor Militare abunda n teoretizari si ca n continutul sau nu regasim date foarte importante rezultate din dosare, ceea ce demonstreaza ca problema teroristilor a fost tratata, premeditat sau nu, ca o problema secundara si ca aceasta nu a constituit obiect de preocupare a procurorilor militari. n continuare, ma voi referi pe scurt la fiecare din versiunile expuse la nceput. Prima versiune, potrivit careia nu ar fi existat teroristi, sfideaza pur si simplu un adevar trait si receptionat de mii de oameni de toate categoriile. Este imposibil sa-i consideram pe toti nebuni, cu vedenii sau sa consideram ca o multime de oameni confabuleaza. Nu voi insista asupra acestei versiuni absurde, fapt ce va rezulta din cazurile pe care le voi expune la timpul
1130

potrivit. n legatura cu cea de-a doua versiune, potrivit careia teroristii ar fi fost cetateni straini, nimeni nu a putut prezenta o proba concludenta. Se face mult caz pe faptul ca, n Decembrie 1989, tara noastra ar fi fost invadata de un mare numar de turisti straini, n special din fosta Uniune Sovietica. Fara ndoiala ca, n perioada respectiva, tara noastra, ca ultim bastion european al comunismului, a fost n atentia multor servicii de informatii straine. Dar a-i considera pe agentii straini vinovati de intensa diversiune si de actele de violenta armata este lipsit de orice temei. Nu a fost prins nici unul si este greu de imaginat ca ar fi fost posibil sa se introduca n tara armamentele si logistica necesare actelor de diversiune si terorism. n analiza oricarui eveniment se pune si urmatoarea problema: cine a beneficiat de pe urma unor fapte? n legatura cu problema n discutie se pune de asemenea ntrebarea: cine avea interesul ca procesul revolutionar sa fie limitat la caderea lui Ceausescu? Nu este greu sa se raspunda la aceasta ntrebare. A produs multa vlva o afirmatie pe care generalul Ioan Dan a facut-o pe postul national TVR la 22 decembrie 1993. La ntrebarea cine a tras n noi dupa 22 acesta a raspuns ca acest lucru este lamurit, n sensul ca cei care au tras pna n 22 au tras si dupa aceasta data. Aceasta afirmatie a iritat, se pare, cercurile puterii, iritare care poate explica retrogadarea generalului la data de 1 martie 1994, retrogadare n legatura cu care nimeni nu a dat nici o explicatie, nici macar celui n cauza. Se pare ca generalul a atins un punct foarte sensibil si neplacut pentru actuala Putere. Prin retrogadarea respectiva, generalul a fost nlaturat de la orice
1131

activitate n legatura cu cercetarea si solutionarea dosarelor revolutiei. Am ajuns la ultima varianta cunoscuta, pe care o vom dezvolta, nu pentru ca am fi dominati de o idee preconceputa, ci pentru faptul ca numai aceasta varianta poate fi sustinuta cu probe si exemple concrete. Voi ncepe cu partea teoretica, organizatorica a acestei versiuni. Este vorba, n primul rnd, de ordinul secret nr. 2600/1988 al ministrului de interne care reglementa modul de actiune n cazul unor tulburari sociale. Este evidenta legatura dintre revolta mpotriva dictaturii ce a avut loc la 15 noiembrie 1987 la Brasov si emiterea acestui ordin care a avut menirea sa nu mai surprinda nepregatite organele Ministerului de Interne n cazul unor evenimente similare. Pe baza acestui ordin cu caracter general, s-au ntocmit planuri de actiune semnate de inspectorul sef al M.I. si de primul secretar P.C.R. al judetului, n care sarcinile stabilite erau concretizate pe diferitele formatiuni si persoane care trebuiau sa actioneze n executarea ordinului mentionat. Aceste documente cu caracter organizatoric, menite sa ntareasca apararea regimului dictatorial, premeditat sau din alte motive, nu au constituit baza organizarii si desfasurarii cercetarilor penale efectuate dupa revolutie. Asa dupa cum am mai aratat, totul s-a rezumat la cercetarea cazurilor concrete de morti si raniri violente. (Exceptie au facut cazurile C.P.Ex., lotul Timisoara si asa numitul caz Jilava n care au fost cercetati si judecati o parte din organizatorii si coordonatorii represiunii violente a manifestantilor).
1132

n afara acestor documente de care s-a mai vorbit, am cautat sa aflam si alte acte emanate de fostul Minister de Interne, care eventual reglementa actiuni de genul celor desfasurate n perioada de dupa 22 decembrie1989. Am obtinut date privind doua ordine mai vechi care se refera la unitati speciale de interventie. Astfel: - Ordinul ministrului de interne nr. 001084 / 01 iulie 1977, din care citam: Pct.1 - ncepnd cu data de 1 iulie 1977 intra n vigoare instructiunile privind ntrebuintarea detasamentului special de interventie antiterorista (n cooperare cu alte forte); Pct.2 Inspectoratul General al Militiei, Comandamentul Trupelor de Securitate si Pompieri, unitatile centrale de securitate, inspectoratele judetene si ale municipiului Bucuresti ale M.I., vor lua toate masurile ce se impun pe linia lor de activitate pentru sprijinirea fortelor de interventie n executarea misiunilor. Rezulta deci ca au existat forte de interventie care trebuiau sa fie sprijinite de toate unitatile cunoscute oficial ce apartineau de Ministerul de Interne, mai putin penitenciarele, dar desigur, la nevoie si de catre armata. n cap. 1, art. 2 se mentioneaza ca Detasamentul Special de Interventie Antitero, la ordin, participa la restabilirea ordinii si linistii publice, la executarea masurilor de prevenire si a altor misiuni. n cooperare cu compartimentele informative ale U.M. 0625/R.P., Directiile a-III-a si a-IV-a, Inspectoratul Municipiului Bucuresti si alte unitati centrale si teritoriale ale M.I., Detasamentul Special de Interventie Antitero participa la executarea masurilor de nselare si derutare a elementelor teroriste, n cmpul actiunii pentru
1133

cstigarea de timp si crearea conditiilor necesare trecerii la neutralizare. Art.6 - Detasamentul Special de Interventie Antitero este dotat cu echipament adecvat si mijloace tehnice moderne de lupta: pistoale, pistoale mitraliera, pusti cu luneta, pusti cu amortizor zgomot si ascunzator de flacari, pusti mitraliera, aruncatoare de grenade A.T, aruncatoare de flacari, grenade si obiecte de mpungere si lovire, materiale explozive, substante toxice si medicamentoase, complete de catarare si escaladare, statii de radio emisie-receptie, mijloace de protectie antiglont si antichimica, masini speciale de lupta, transportoare blindate si, dupa caz, cu elicoptere. n art. 10 se vorbeste de dispunerea lunetistilor si a celorlalte elemente de dispozitiv pentru sprijinirea echipelor de asalt n executarea lichidarii. Nu putem sa nu ne referim la asemanarea pna la identificare a acestor dispozitii organizatorice cu modul de actiune mpotriva demonstrantilor la Timisoara, n zilele de 17 si 18.12.1989, si la Bucuresti, n seara de 21.12.1989, precum si n alte localitati. n art. 13 se arata ca Grupul de lupta poate fi ntarit cu: doua trei echipe tehnice pentru interceptarea convorbirilor radio si telefonice, transmiterea de mesaje false, ntreruperea circuitelor telefonice si electrice, provocarea de deranjamente la sistemele de alimentare cu apa, gaze, bruiaj radio, etc.. La aceste echipe tehnice de ntarire ne gndim atunci cnd ncercam sa lamurim intensa diversiune la care a fost supusa armata (mesaje false, bruiaj radio, etc.) si care, n unele cazuri, a dus la incidente grave, dintre care cel mai tragic s-a produs n dimineata zilei de 23.12.1989, la aeroportul Otopeni. n alte cazuri
1134

tragediile au fost evitate n ultimul moment. Ne vom mai referi foarte pe scurt la Ordinul M.I. nr. 001370 din 10.05.1978 si vom cita numai Cap. II Rolul si sarcinile Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista. Art. 11 Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista i se subordoneaza operativ Batalionul Special de SecuritateInterventie, din organica trupelor de securitate, destinat ndeplinirii urmatoarelor misiuni de lupta antiterorista: participa la mentinerea si restabilirea ordinii n cazul unor actiuni turbulente precum si la executarea altor misiuni ordonate de conducerea Ministerului de Interne. n functie de natura misiunilor efectivele batalionului vor fi echipate n uniforma trupelor de securitate, de militie sau tinuta civila. Nu este greu de observat ca, n viziunea fostului Minister de Interne orice actiune ndreptata contra ordinii (a se citi contra regimului comunist) era considerata actiune terorista, iar reprimarea nsemna actiune antiterorista. A mai existat un document concludent, dar la fel de neluat n seama, si anume, un articol publicatia n 18 decembrie1989 n ziarul Scnteia Tineretului. Articolul se intitula: Cteva sfaturi pentru cei aflati n aceste zile la mare. De retinut ca la 18 decembrie 1989 ncepuse de doua zile revolta populara anticeausista la Timisoara. De asemenea, n acel moment nici nu se putea vorbi de cura marina. Vom reda continutul integral al acestui articol: - Evitati expunerea intempestiva si prelungita la soare. E de preferat sa ncepeti mai prudent, cu reprize scurte de 10-15 minute
1135

- cnd pe-o parte, cnd pe alta. Astfel, va veti asigura un bronzaj placut si uniform pe tot corpul. - Nu va avntati prea mult n larg. Oricum, n caz de pericol nu strigati. Este inutil. Sansele ca prin apropiere sa se afle vreo persoana dispusa a va asculta sunt minime. - Profitati de binefacerile razelor ultraviolete. Dupa cum se stie, ele sunt mai active ntre orele 5.30 si 7.30. Se recomanda cu precadere persoanelor mai debile. - Daca sunteti o fire sentimentala si agreati apusurile de soare, librariile de pe litoral va ofera un larg sortiment de vederi cu acest subiect. - Si nca ceva - daca aceste sfaturi v-au pus pe gnduri si aveti deja anumite ezitari, gndindu-va sa renuntati n favoarea muntelui, nseamna ca nu iubiti n suficienta masura marea.(S.P.) Cei interesati n ascunderea adevarului au dat o explicatie puerila aparitiei acestui articol; si anume, ca el ar fi fost scris pentru publicare n vara anului 1989, dar, fiind ratacit, a fost publicat n decembrie 1989. O explicatie mai absurda nu se poate. Pentru orice om de buna credinta este clar ca acest articol constituie n realitate un mesaj adresat persoanelor care aveau misiunea de a actiona cu arme de foc, din locuri ascunse, mpotriva demonstrantilor. Pna n momentul fugii cuplului dictatorial, elementele care au actionat potrivit ndrumarilor din articol au beneficiat de acoperirea efectivelor militare aflate n strada, care n marea majoritate a cazurilor, au executat foc n plan vertical. Din examinarea persoanelor ucise sau ranite pna la 22 decembrie1989 rezulta ca majoritate au fost mpuscate cu un singur glont n zone vitale ale corpului - cap si torace, fapt ce demonstreaza ca autorii acestor mpuscari erau specializati n trageri la punct ochit - punct lovit, dotati fiind si cu un bogat sortiment cu vederi aflate n
1136

librariile de pe litoral. Cum se explica, faptul ca aceleasi elemente care au tras n manifestanti pna n ziua de 22 decembrie 1989 au tras si dupa aceasta data, n situatia n care se sustine ca fosta Securitate nu l-a mai aparat pe Ceausescu? Explicatia nu este greu de gasit. n ziua de 22.12.1989 era clar pentru toata lumea ca soarta lui Ceausescu era pecetluita si ca acesta nu mai putea fi salvat. Probabil cei mai multi comunisti nici nu mai doreau acest lucru. Atunci ce rost mai avea ca Securitatea sa actioneze prin acte de teroare si diversiune? Dupa opinia noastra rostul este clar, si anume, stoparea fenomenului revolutionar si limitarea efectelor acestuia la rasturnarea de la putere a lui Ceausescu, conservarea regimului comunist, chiar cu unele resturi si cosmetizari. Departamentul Securitatii Statului si numeroasa armata a activistilor de partid erau constienti de faptul ca, n cazul unei rasturnari radicale, vor urma zile grele pentru ei. n noile conditii nsa, actiunea elementelor fostei Securitati a fost mult mai dificila. Desi s-a desfasurat, n linii mari, din aceleasi locuri si prin aceleasi metode, a fost necesara diversificarea acestora prin raspndirea de zvonuri alarmiste, prin diversiunea radio-electronica si prin hartuirea unitatilor militare pentru blocarea lor, pe ct posibil n cazarmi, pentru evitarea pericolului real ca, din fraternizarea armatei cu populatia, sa se nasca o conducere de tranzitie militara. Ca dovada, n toate marile orase ale tarii, primii conducatori ai noilor organe ale puterii au fost comandantii garnizoanelor militare. Acest lucru a fost sesizat la timp, astfel ca acesti comandanti, inclusiv generalul Stefan Gusa, care a salvat tara de la o invazie straina, au fost nlocuiti cu generali pensionari, reactivati rapid generali mai atasati cauzei socialismului.
1137

Presedintele Romniei a motivat n fata comisiei nlaturarea generalului Stefan Gusa prin aceea ca el si-ar fi pierdut controlul si ca ar fi ncercat adoptarea unor masuri total necorespunzatoare n acele conditii. Domnul Presedinte a exemplificat acest lucru prin aceea ca generalul Stefan Gusa ar fi cerut sa se faca apel la populatie sa se retraga din strada pentru a nu ncurca actiunile armatei. Acest exemplu dovedeste tocmai contrariul, si anume ca generalul Stefan Gusa a dat dovada si n acele momente de luciditate si buna credinta. Numai ca retragerea populatiei din strada ar fi lasat descoperiti teroristii care nu se mai puteau misca n voie, asa cum o faceau cu multimea de oameni pe strazi. Am ncercat sa demonstrez ca fostul Minister de Interne avea organizarea necesara, personal de specialitate si logistica necesara desfasurarii tuturor tipurilor de actiuni diversionistteroriste, de felul celor petrecute n decembrie 1989. Cel putin teoretic, trebuie sa accept ca Ministerul de Interne avea aceste posibilitati. Nu stim daca alt minister al regimului comunist a avut asemenea organizare, dotare si instruire, menite sa apere si sa restabileasca ordinea publica. Daca exemplele pe care le voi expune vor convinge ca aceste posibilitati au si fost puse n practica n decembrie 1989, nu mai depinde de mine. Iata cteva din exemplele pe care te avem la dispozitie * ** n noaptea de 22/23.12.1989 si n municipiul Brasov, n zona centrala, a nceput sa se traga cu arme de foc din diverse locuri si cladiri, rezultnd morti si raniti n rndul militarilor armatei si a manifestantilor.
1138

n dimineata zilei de 23 decembrie 1989 a fost prins drept terorist Molan Tudor - de profesie factor postal, la iesirea din cimitirul evanghelic; avnd asupra s-a gasit o pusca semiautomata cu luneta si munitia aferenta. n momentul n care a fost observat si somat de militarii aflati n apropiere n loc sa se supuna, a ndreptat arma asupra acestora. Sold. Mustetiu a tras o rafala de pistol mitraliera spre picioare, fara nsa a-l atinge. A fost apoi imobilizat de cetateni care au nceput sa-l loveasca fara a-l dobor la pamnt, deoarece au intervenit imediat lt. Negulescu S. si sold. Mustetiu M. care l-au preluat si predat autoritatilor. A fost sesizata Procuratura Militara Brasov care a nceput urmarirea penala si a emis mandat de arestare. n primele declaratii, inclusiv n fata procurorului militar, Molan Tudor a relatat ca att el ct si alte persoane au fost narmati de ofiterul de securitate Morariu care raspundea de Posta si care i-a plasat n diferite locuri, cu dispozitia de a trage n manifestanti. Recunoaste ca aflndu-se n cimitirul aflat n zona centrala a orasului mpreuna cu alte doua persoane, a tras asupra demonstrantilor, dar nu stie daca a lovit sau nu pe cineva. La 28 decembrie 1989, Molan Tudor a fost examinat de o comisie medico-legala, care a constatat ca are discernamntul pastrat si ca prezinta unele leziuni traumatice pentru vindecarea carora nu sunt necesare ngrijiri medicale (escoriatii si echimoze). La 03.01.1990 medicul legist sef comunica Militiei, n arestul careia se afla Molan Tudor, ca acesta mai prezinta fracturile a trei coaste pentru care necesita 14-15 zile de ngrijiri medicale, leziuni constatate la examenul radiologie. Nu exista nici o confirmare ca examenul radiologic s-ar fi efectuat. ncepnd cu 31 decembrie1989, M.T. si-a schimbat declaratiile scotndu-l din cauza pe ofiterul de securitate si afirmnd ca, n dimineata zilei de 23 decembrie1989, mergnd la serviciu, a fost
1139

acostat de doi indivizi narmati care l-au narmat si pe el si l-au obligat sa traga n multime din cimitir, dupa care cei doi au fugit, iar el a fost prins. n noaptea de 8/9.12.1990 M.T. a decedat n arestul Militiei Judetene, iar la autopsie s-a constatat fractura coastelor de la II la XII, att pe dreapta ct si pe stnga si fractura transversala a corpului sternal. Concluzia a fost: moarte naturala. Nu s-au efectuat cercetari cu privire la conditiile n care a decedat M.T., dar ulterior un fost detinut care a stat n aceeasi camera de arest cu M.T. a declarat ca acesta a fost grav batut si calcat n picioare n arest tocmai de ofiterul de securitate Morariu si de un alt individ pe care nu l cunoaste. Faptul ca lt. maj. de securitate Morariu Lazar a fost introdus n aceeasi camera de arest cu M.T. este confirmat, dar cercetarile nu au mai fost continuate. n anul 1993, cauza a fost preluata de general Ioan Dan. Acesta a dispus efectuarea unei expertize medico-legale ce a concluzionat ca moartea lui M.T. a fost violenta si a propus, la 10.05.1994, continuarea cercetarilor. ntre timp, la 01.03.1994, Generalul Dan I. a fost retrogradat din functie si nu mai avea atributii pe linia urmaririi penale. Cercetarea penala n cauza prezinta foarte multe lacune, desi existau posibilitati reale pentru stabilirea adevarului. Cu trecerea timpului aceste posibilitati se diminueaza treptat. (Dosar nr. 301 /P/89 al Parchetului Militar Brasov) * ** - n ziua de 24 decembrie 1989, n incinta Consiliului Judetean Brasov a fost retinut Tibescu Gheorghe, dupa ce acesta i-a mpuscat mortal pe Hristache Iancu si pe Fontana Victor si l-a
1140

ranit pe soldatul Golumbeanu Cristian, fara ca aceste actiuni sa fi fost provocate cu ceva de acestia. Fiind ntrebat ce teroristi mai sunt n cladire, Tibescu V. l-a indicat pe Frigator Leonard care a fost, la rndul lui, retinut. Cei doi au fost lasati n paza unor militari care i-au mpuscat mortal n momentul n care au ncercat sa fuga. Despre Frigator L. se stie ca la 15.11.1987, zi de duminica si data revoltei de la Brasov, a fost angajat ca si controlor de bilete la Teatrul National Brasov si ca a fost colaborator al securitatii, fapt confirmat n parte si de ofiterul de securitate Morariu Lazar (l-a avut "n lucru" pe linie de antiterorism pna n 1987 cnd a fost scos din lucru, dupa care l-a ntlnit "sporadic"). Despre Tibescu Gh. (38 ani) nu se stie dect ca era ncadrat la Uzina 2 Brasov - productie speciala de aparare - n functia de controlor (?), ca era divortat, ca traia n concubinaj cu o alta femeie. Ambii au posedat legitimatii de intrare n sediul Consiliului Judetean, fara poze, nestampilate, cu aceeasi semnatura si aceeasi inscriptie de mna Comitetul Judetean de Salvare Nationala. Nu a existat preocupare pentru a se stabili cine le-a emis. Ar trebui mentionat faptul ca, n momentul retinerii, asupra lui Tibescu Gh. s-a gasit un biletel cu diverse nume si numere de telefon, ntre care si numele unui activist P.C.R. Radu Paunescu si al lui Ivascu. Despre Ivascu Emil stim urmatoarele: n seara de 22 decembrie 1989, echipat n scurta de piele si vesta anitglont, narmat cu pusca cu luneta, s-a alaturat armatei aflata n
1141

zona centrala; n cursul noptii, n timp ce patrula alaturi de un ofiter de armata, a tras focuri de arma n mod nejustificat asupra a doi tineri, fara a-i lovi. Un ofiter l-a mpiedicat sa mai traga. Daca pna n acel moment n Brasov a fost liniste si nu s-a tras nici un foc de arma (23.12.1989 ora 2.00), din acel moment au nceput schimburile de focuri ntre armata si teroristi, rezultatul fiind peste 60 de morti si numerosi raniti. n ziua urmatoare, Ivascu Emil a mpuscat mortal 2 persoane, fara nici o justificare, iar ulterior a facut parte din noile organe de conducere judetene si din organizatia revolutionarilor. n legatura cu omorul celor doua persoane Parchetul Millitar Brasov si-a declinat competenta n favoarea Parchetului Civil. Nu cunoastem solutia. (Dosar nr. 141/P/1990 al Parchetului Militar Brasov). * ** - n ziua de 22 decembrie1989, dupa fuga lui Ceausescu N., lt. maj. Sime Marius de la o unitate militara din Sibiu l-a mpuscat mortal pe Vinersar Florin, n conditiile unei erori de fapt, pe fondul unor aprecieri eronate privind existenta teroristilor. Opinia oficiala a Sectiei Parchetelor Militare (referat 23.08.1996) este ca n realitate numai n imaginatia unora ar fi existat o confruntare reala ntre armata si teroristi. Ce nu spune referatul respectiv si rezulta din dosar 13/P/1990 al Parchetului Militar Brasov: Rezulta ca n ziua de 22 decembrie1989, dupa ora prnzului, lt. maj. Sime Marius, aflat n piata Republicii din Sibiu cu o subunitate de militari, a sesizat ca din podul hotelului mparatul Romanilor se trag focuri de arma. S-a deplasat cu doi militari la
1142

hotelul respectiv unde i s-a spus ca toate intrarile spre pod sunt ncuiate, mai putin intrarea din curtea interioara, lasata descuiata conform dispozitiei ofiterului de securitate ce raspundea de hotel. Lt. maj. Simu M. nsotit de cei doi soldati si de un angajat al hotelului a urcat cu liftul pna la nivelul podului. De acolo a vazut printr-un geam ca la luminatoarele podului se aflau unele persoane, din care unele cu arme de foc. A ntrebat pe angajatul hotelului daca cunoaste persoanele respective. I s-a raspuns ca nu le cunoaste si ca acestea nu fac parte din personalul hotelului. n aceste conditii, lt. maj. Simu M. a tras cu pistolul mitraliera n persoana aflata n cel mai apropiat luminator. Ulterior s-a constatat ca persoana respectiva a fost ucisa si ca se numea Vinersar Florin. Dupa executarea focului, ofiterul cu nsotitorii sai au patruns n podul cufundat n bezna. A somat. Nu i s-a raspuns, dar s-au auzit pasi care se ndepartau. De la distanta au urmarit persoanele care se ndepartau, au cobort pe scara de serviciu si au iesit n curtea interioara care avea iesire si n strada. n momentul n care lt. maj. Simu M. a iesit si el pe usa respectiva, doi indivizi n uniforme de soldati l-au amenintat cu armele obligndu-l sa se ntoarca n cladire. Despre Vinersar Florin nu se stie dect ca a fost sef de cadre la o ntreprindere din Sibiu si ca avea o legitimatie care i dadea drept de control, cu sprijinul organelor de militie, pe raza judetului Sibiu. Cercetarile nu au fost duse pna la capat nici n acest dosar. Nu a fost audiat personalul hotelului pentru a relata tot ce cunosc despre acest caz, nu s-au efectuat verificari cu privire la persoana lui Vinersar Florin pentru a se stabili cine era de fapt si ce cauta n
1143

acele momente n podul hotelului, pe unde a putut patrunde acolo si cine controla eventual intrarea pe scara de serviciu. * ** - n noaptea de 23/24 decembrie1989 n zona unitatilor militare 01267, 01763 si altele, situate n cartierul Viziru din Braila s-au tras focuri de arme din blocurile din apropiere. n dimineata de 24 decembrie1989, din ordinul comandantului U.M. 01267 a nceput scotocirea blocurilor de locuinte din jur, n mod deosebit a acelor blocuri n care s-au semnalat focuri de arme. Unul din acele blocuri a fost cel cu nr. A10. La sosirea militarilor condusi de mr. Frant George, locatarii adunati pe hol au confirmat ca din bloc s-au tras focuri de arma. Banuielile se ndreptau asupra locatarului Bute Petre de la etajul 7, ap. 32, care, mpreuna cu un individ necunoscut, a cobort de pe terasa blocului n apartament. Ofiterul mpreuna cu sold. Popa C. s-au postat n locuri ascunse de unde au supravegheat ap. 32. Pe holuri si scari era liniste deoarece locatarii panicati au cobort la parter si n strada. La putin timp usa ap. 32 s-a deschis si o femeie s-a uitat n jur (sotia lui Bute P.), dupa care a facut semn ca se poate iesi. Au iesit din apartament Bute P. mpreuna cu Iarcic Iulian care, foarte atenti sa nu faca zgomote, au nceput sa coboare scarile. Mr. Frant G. i-a somat sa se opreasca si sa ridice minile sus, cu avertismentul ca, n caz contrar, va trage. La auzul somatiei, cei doi au ncercat sa fuga, moment n care sold. Popa a deschis foc mpuscndu-l mortal pe Iarcic Iulian. Bute P. a scapat sarind peste balustrada la etajul inferior, de unde a continuat coborrea si a parasit blocul. Fara ca cercetarile sa fie aprofundate, Parchetul Militar Bucuresti a dispus la 12.11.1993 nenceperea urmaririi penale fata de sold. Popa C, care beneficia de scuza erorii de fapt (Dos. 71/5/1990).
1144

Familia victimei Iarcic I. a facut repetate memorii prin care solicita continuarea cercetarilor, sustinnd ca acesta a fost atras ntr-o cursa de catre Bute P. care a creat o diversiune menita sa faciliteze evacuarea adevaratilor teroristi. S-au indicat mai multi martori care pot confirma prezenta teroristilor n blocul respectiv, care pot confirma de asemenea ca doua apartamente erau ocupate de persoane necunoscute de ceilalti locatari si ca Bute P. ar fi fost informator al securitatii. Nu s-a verificat nimic din numeroasele probleme indicate de familia victimei care era nemultumita si de faptul ca cercetarile n bloc au fost facute de un maior de militie. La nceputul anului 1994, dupa examinarea dosarului, generalul Ioan Dan a propus reluarea si completarea cercetarilor indicnd n concret ce anume acte de cercetare mai trebuie efectuate. Nu stim daca s-a acceptat propunerea si daca i-au fost completate cercetarile. * ** - La 26 decembrie 1989 a fost retinut la Televiziune, ca suspect terorist, Stoica Mihai. Nu se cunosc detaliile retinerii. Dupa trei zile de retinere ntr-o ncapere cu alti suspecti, acesta a ncercat sa dezarmeze prin violenta un militar aflat de paza. A fost imobilizat si predat sectiei 5 Militie. La Militie, S.M. a scris o declaratie prin care recunostea ca n 22 decembrie 1989, de pe cladirea Ministerului Turismului, a tras focuri cu pistolul spre demonstranti. Nu stie daca a lovit pe cineva. n aceeasi zi a aruncat pistolul. La televiziune a ncercat sa patrunda pentru a-i otravi pe doi fosti colegi. Declaratie data la 29.12.1989.
1145

A fost lasat liber, dupa care, la 16.05.1991, n fata procurorului militar, a retractat declaratia anterioara de la Militie cu motivarea ca a dat-o de frica, recunoscnd numai ca a ncercat sa dezarmeze un soldat. Stoica Mihai a efectuat stagiul militar la o unitate M.I. de la Gradistea, fiind lasat la vatra cu gradul de sublocotenent. A mai efectuat un stagiu de reciclare fiind avansat locotenent. Revolutia l-a gasit economist la Institutul de Economie Industriala. n perioada 15.02.1990-19.03.1990 a fost internat n Spitalul Gh.Marinescu, fiind externat cu diagnosticul Depresie atipica. Dosar nr. 2006/1991 al Sectiei Parchetelor Militare n care s-a dispus nenceperea urmaririi penale pentru lipsa probelor de vinovatie. * ** - n ziua de 24 decembrie1989, ora 23.35, este internat n Spitalul de Urgenta Popa Constantin, 20 ani, nascut n comuna MitoculPrut, jud. Botosani, cu ultimul domiciliu flotant n Bucuresti, pna la 18.11.1989, n str. Cascadelor nr.17, bl.C, ap.6, sect. 6, ncadrat ca geamgiu la T.C.A. 2 Casa Republicii. n foaia de observatie clinica s-a mentionat ca a fost adus din Piata Palatului, cu psihoza reactiva si a fost externat ameliorat la 28 decembrie1989. Pe coperta dosarului sunt facute unele mentiuni: trei rnduri de haine, striga lozinci. La 29 decembrie1989 cineva a pus rezolutia: Este suspect de terorism. Sa fie verificat complet pe linie de evidenta populatiei si pe sustinerile din declaratie, apoi decidem. Nu s-a verificat dect declaratia acestuia ca n ultimul timp a locuit la sora sa Popa Rodica, indicnd si adresa ei din Bucuresti si ca mai are un cumnat, Deliu Petre. Nici una din aceste persoane
1146

nu figureaza n evidentele Politiei. Fara alte verificari, la 03.01.1990, apare rezolutia data de procuror: Va fi pus n libertate. Popa Constantin nu a fost n masura sa indice nici un martor n legatura cu activitatea sa din ziua de 22 decembrie 1989, cnd pretinde ca ar fi plecat cu mai multi colegi de la Antrepriza Vest Militari, de care s-ar fi ratacit si pna la 24 decembrie 1989 cnd a fost dus la spital. (Dosar 1390/P/1990 al Sectiei Parchetelor Militare) * ** - n noaptea de 23 decembrie 1989 o patrula militara l-a retinut pe Tarus Valentin Augustin (21 ani, cu domiciliul n Buzau). A fost retinut n Bucuresti, pe str. Schitu Magureanu, dupa ce a fortat portiera unui autoturism pe care ncerca sa-l porneasca, desi nu avea permis de conducere auto. n buzunar i s-au gasit tuburi de cartuse. Declara ca a venit de la Buzau mpreuna cu Dedu Cornel n seara de 22 decembrie1989 sa vada ce se ntmpla la Bucuresti. A ajuns n zona Radio unde se tragea intens si, mpreuna cu alti cetateni, a cautat teroristi prin podurile unor cladiri, dar nu au gasit dect tuburi de cartuse pe care le-a pus n buzunare, dupa care a ncercat sa fure un autoturism cu care sa se napoieze la Buzau. Dedu Cornel nu-i confirma declaratia, iar Tarus Valentin nu a fost n masura sa indice alti martori (era lacatus montator la IPIC-CF Buzau, tatal sau era activist la comitetul judetean al P.C.R. Buzau, iar mama administrator la Spitalul Buzau). n Dos. 2078/1991 al Sectiei Parchetelor Militare s-a dispus nenceperea urmaririi penale pentru terorism si declinarea competentei la parchetul civil pentru tentativa de furt calificat.
1147

Tarus Valentin mai declara ca pna n anul 1989 a lucrat la Centrul de reparatii capitale utilaj agricol din comuna Pogoanele, unde a ntrerupt serviciul din motive de boala. La 26 martie 1991 Spitalul de Psihiatrie Sapoca i-a eliberat acestuia un certificat medical cu nr. 25, cu diagnosticul: Psihoza discordanta forma activa, cu precizarea bizara: spre a-i servi la CEC. Nici n acest caz declaratiile suspectului nu au fost verificate pna la cele mai mici date * ** - n ziua de 24 decembrie 1989, tnarul Vacariu Dan, n vrsta de aproape 18 ani, din Rmnicu-Vlcea, se prezinta la dispozitivul de paza format din luptatori ai garzilor patriotice de la ISPE, la intersectia Bd-ului Lacul Tei cu Str. Barbu Vacarescu. A solicitat sa i se puna la dispozitie o masina pentru a ajunga la T.V. unde are o misiune importanta. Nu i s-a acordat prea mare importanta, dar el a ramas mpreuna cu persoanele din dispozitiv. n jurul orei 12 este oprit pentru control un autoturism. Ocupantii autoturismului au cobort, lasnd motorul n functiune. n acel moment Vacaru Dan, cu o mare agilitate, s-a aruncat pe locul soferului si a demarat, strignd trageti n teroristi. O parte din membrii C.P. au tras cu armele dupa autoturism numai foc cu foc, dar s-a auzit si o rafala de arma automata, cnd a fost ranit la picioare Copoiu George care se afla pe trotuar si nu pe directia n care a fugit Vacariu Dan. n conditii neelucidate, undeva pe strazile capitalei, autoturismul condus de fugar a fost ciuruit de gloante, Vacariu Dan fiind ranit. Numai din declaratia sa rezulta ca, dupa ce a fost ranit, a fost dus de doua persoane la Spitalul de
1148

Urgenta unde, fiind agitat, a fost considerat terorist si a fost legat de pat. Vacariu Dan a declarat ca a venit n Bucuresti n ziua de 22 decembrie 1989 fara stirea parintilor (medici n Rm,Vlcea), dar nu a prezentat nici o proba cu privire la activitatea sa n Bucuresti pna la 24 decembrie 1989. La cererea Sectiei 6 Politie, la 10 mai 1991, Laboratorul de Medicina Legala Rm. Vlcea a trimis un raport de expertiza, n care se mentioneaza ca Vacariu Dan, student la Drept, nu prezinta tulburari psihice actuale, dar n momentul comiterii faptei a prezentat un episod psihotic reactiv de soc cu stare confuzionala cnd discernamntul a fost abolit, fara nici o argumentare a acestui diagnostic. Expertiza total nefundamentata. La 05.02.1990 Copoiu Maria, sotia celui ranit, a declarat ca organele de politie au ncercat sa determine martorii sa-si retraga primele declaratii pentru a rezulta ca cei din garzile patriotice s-ar fi mpuscat ntre ei. Acest lucru nu era posibil deoarece, n mod cert, Copoiu George a fost ranit cu o arma automata, iar garzile patriotice erau dotate cu pistoale mitraliera fixate numai pentru trageri foc cu foc (Dosar 2332/ll/Sp/91 al P.M.Bucuresti). Exemple de genul celor expuse pna n prezent sunt numeroase. * ** n continuare voi expune cteva exemple n care autorii au fost cadre active ale securitatii. Astfel: - n noaptea de 23/24 decembrie 1989 Comandantul U.M. 01048 Sf. Gheorghe, jud.Covasna a primit un mesaj telefonic anonim,
1149

prin care era anuntat ca teroristii ncearca sa arunce n aer statuia ostasului romn din oras. Ca urmare, l-a chemat la el pe cpt. Lazar si i-a ordonat ca mpreuna cu 5 militari n termen narmati sa se deplaseze n zona respectiva pentru a-i anihila pe eventualii teroristi. n acelasi timp, la comandant s-au prezentat si ofiterii de contrainformatii militare, lt. maj. Mohora Mie si cpt. Bonariu Constantin, care s-au oferit sa faca si ei parte din misiunea respectiva, fapt ce li s-a aprobat cu multa usurinta. Toti s-au deplasat n zona mentionata unde era liniste. Se auzeau unele mpuscaturi n alte zone ale orasului. n aceasta situatie, cpt. Lazar mpreuna cu un soldat au urcat ntr-un bloc la locuinta unui ofiter de rezerva pentru a telefona comandantului pentru a-i raporta ca sesizarea nu s-a confirmat. n acel timp, pe trotuar s-a apropiat Suiu Gheorghe, n tinuta de garzi patriotice, care mergea, de la ntreprinderea unde lucra, acasa sa se odihneasca. Fiind somat de militari, s-a supus fara discutie ridicnd minile n sus pentru a fi controlat. n timp ce era ncadrat de doi soldati fara a face nici un gest suspect, a fost mpuscat de cpt. Bonariu C-tin n piept cu o rafala de 11 cartuse. Un glont la ranit usor si pe unul dintre soldati. Desi era o cauza relativ simpla, cercetarile au trenat foarte mult. Abia n anul 1994, dupa ce s-a transmis Parchetului Militar Brasov un ordin scris redactat personal de gl. Ioan Dan, cercetarile au fost definitivate, iar cpt. Bonariu C-tin a fost trimis n judecata pentru savrsirea infractiunii de omor. (Dosar 193/P/1991 al P.M. Brasov). La dosar exista o serie de declaratii pe baza carora se poate concluziona ca ofiterii C.I. care apartineau de Directia IV-a din Departamentul Securitatii Statului si se aflau ntr-un birou n U.M. 01048 Sf.Gheorghe nu au fost straini de actele de diversiune ce au avut loc n orasul respectiv. O serie de aspecte concludente n acest sens nu au fost verificate pna la capat n cursul cercetarilor.
1150

- n seara de 22 decembrie 1989, n jurul orei 22.30, a fost retinut de cetateni organizati ntr-un dispozitiv de control pe fostul Bulevard Moghioros din Cartierul Drumul Taberei din Bucuresti, n timp ce se deplasa cu autoturismul personal, maiorul Brnda Mihai de la Securitatea Municipiului Bucuresti. Asupra lui s-a gasit un ncarcator cu 6 cartuse, o lanterna halogen cu 4 acumulatori, acte de identitate false pe numele de Barbu Mihai ofiter de militie. Dus la Circa 21 Militie, a predat pistolul pe care l-a scos din gheata semicizma si al doilea ncarcator. Dupa cercetari superficiale, la 10.04.1992 s-a dispus nenceperea urmaririi penale n dos. 2089/1 991 al Sectiei Parchetelor Militare. Nu s-a verificat nici macar versiunea ofiterului potrivit careia se deplasa spre domiciliul unei cumnate pentru ca acasa i-a fost teama sa mearga (de ce cu pistolul si cartuse, de ce cu lanterna speciala?). * ** - n dimineata zilei de 23.12.1989, orele 8.30, a fost retinut pe str. Brezoianu din Bucuresti lt. col. Zagarin Grigore de la Securitatea Municipiului Bucuresti, cu pistol si munitie asupra sa. Fata de cei care l-au oprit, s-a prezentat drept avocat. A fost introdus n redactia ziarului Informatia Bucurestiului, unde, la scurt timp, a venit si maiorul Dosan Ion de la Securitatea Bucuresti care raspundea de redactia respectiva si a insistat ca lt. col. Zagarin G. sa fie lasat sa plece deoarece ar fi nevoie de el la unitatea din care face parte. I s-a spus ca nu i se permite sa plece fara aprobarea F.S.N. Dupa unele convorbiri telefonice s-a prezentat un reprezentant sau pretins reprezentant al F.S.N. care a aprobat eliberarea ofiterului de securitate, ntre timp nsa pistolul a disparut fara a se mai putea stabili daca s-a tras sau nu cu el.
1151

Si n acest caz cercetarile sunt superficiale, n sensul ca nu au fost audiate toate persoanele care puteau da relatii, nu s-a ncercat verificarea versiunii neverosimile sustinuta de cel n cauza (Dos. 21 14/1991 al Sectiei Parchetelor Militare). - Un locatar al blocului aflat pe b-dul N.Balcescu nr. 24 cu vedere n lungul strazii Onesti ce duce la fostul sediul C.C. al P.C.R. a sesizat ca din apartamentul locuit de mr. Baciu Paul de la Securitatea Bucuresti s-a tras cu arme de foc n perioada 22-27 decembrie 1989, fapt ce a atras riposta armatei. Este un bloc de locuinte complex, cu scari principale si de serviciu, doua subsoluri, terase care comunica cu toate scarile. n nota prezentata la cererea noastra de Sectia Parchetelor Militare se concluzioneaza ca nu s-a confirmat sesizarea cetateanului respectiv (Dos. 1380/P/I99l). n nota nu se spune ca n dosar exista suficiente declaratii care confirma cu certitudine ca din blocul respectiv s-a tras cu arme de foc si ca, n afara de A. Grasu, mai confirma martorul Tenescu Nicolae faptul ca si din apartamentul mr. Baciu s-a tras, ca nu au fost audiate o serie de persoane care au fost nominalizate de cei doi, ca nu au fost stabilite dispozitivele de observare ale securitatii, existente n acel bloc cu privire la traseele urmate de cuplul dictatorial. Ni se spune ca repetatele controale efectuate de armata nu au avut nici un rezultat concludent, dar se omite sa se arate ca nsusi mr. Baciu P. recunoaste ca avea pistolul la domiciliu, ascuns ntr-o gheata. Pentru procurorul militar nu pare nimic ciudat n faptul ca, n timp ce toate efectivele securitatii ca si ale armatei erau consemnate n unitati sau n diverse misiuni, mr. Baciu P. se afla la domiciliu su si primea vizite din partea unor prieteni.
1152

De altfel, cercetarile s-au axat pe audierea colegilor si prietenilor mr. Baciu P. care i confirmau declaratiile. Un martor a declarat ca a vazut personal foc la gura tevii din apartamentul mr. Baciu, ca a cobort cu alti locatari si au constatat ca ntr-adevar se tragea din apartamentul respectiv. A indicat doi martori care au vazut mpreuna cu el acelasi lucru dar nu au fost audiati. (Dos. 1380/P/1991 al Sectiei Parchetelor Militare) - n dupa amiaza zilei de 23 decembrie 1989 sergentul Dutu Silviu Stefan de la trupele de securitate (U.M. 0530) a sarit gardul n incinta T.V.R. si a tras o rafala cu pistolul mitraliera asupra unui tanc aflat n dispozitivul de paza. Lnga tanc se afla comandantul acestuia, mr. Rasca V., si conducatorul, sg.maj. Dobra Gh., dar nu au fost loviti de gloante. Militarii din dispozitiv au ripostat, Dutu S. a fost ranit si apoi capturat, iar Procuratura Militara l-a arestat. In final, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala deoarece doua expertize efectuate n cauza au concluzionat ca, desi sg. Dutu S. nu prezinta nimic obiectiv care sa-i afecteze discernamntul n conditiile date, datorita unei reactii de soc ar fi actionat fara discernamnt. Nu se stie ce anume l-a adus n starea acuta de soc, dar daca expertii au concluzionat n acest mod, nu exista solutie. Am mai solicitat Sectiei Parchetelor Militare relatii si n legatura cu alte cazuri cu probleme, dar raspunsurile sunt incomplete, asa cum au fost si cercetarile. Concluziile, unele evident nefundamentate, converg spre a demonstra ca ar fi fost vorba de simple erori si de nimic altceva. Iata cteva exemple: - Dosarul nr. 179/P/1991 al Sectiei Parchetelor Militare, privind mpuscarea mortala a lui Duta Dan Dorin ntr-un bloc din Str.
1153

Mihai Bravu nr. 116 din capitala. Dosarul nca nu a fost solutionat dar, n nota prezentata, apar niste concluzii pe care ne este greu sa le calificam, n sensul ca ar fi vorba de un exemplu tipic de confabulatie si denaturare a adevarului, de fantezie si de lipsa de maturitate n gndire. Se spune ca este cert ca Duta D. ar fi fost mpuscat din greseala de colegii sai din garzile patriotice. nainte de a ne mai referi la acest caz ne punem o ntrebare pe care o consideram fireasca. Cine i permite unei persoane, si mai ales unor magistrati, sa considere drept confabulatii si denaturari ale adevarului relatarile unor persoane martore la un eveniment, att timp ct nu exista probe certe care sa le infirme? Din cte cunoastem, din dosar rezulta ca Duta D. a fost mpuscat de un terorist vazut de mai multi locatari din bloc, care l-ar putea recunoaste, terorist care era ranit la un picior - se pare o luxatie - si ar fi fost dus cu o masina, probabil la Spitalul de Urgenta. Se stie ca de la Spitalul de Urgenta au fost luati mai multi suspecti de catre fostul colonel de militie Ghircoias, dupa care li s-a pierdut urma. S-a banuit ca ntre acestia s-ar fi aflat si asasinul lui Duta D., motiv pentru care s-au dat indicatii sa fie lamurit acest aspect, n sensul de a fi identificati cei n cauza pentru a putea fi prezentati spre recunoastere unor martori. Nu s-a reusit dect sa se confirme faptul ca suspectii scosi din spital au fost dusi la Politia Capitalei, dar identitatea lor a ramas necunoscuta deoarece col. Vrban fostul sef al cercetarilor, a declarat ca persoanele respective nu au fost introduse n arest si ca de cercetarea lor s-au ocupat procurorii militari si civili care se aflau la Politia Capitalei cu misiunea de a verifica si tria persoanele suspecte de terorism. Din acel moment, nimeni nu a mai continuat cercetarile, dupa ct se pare. -Dosarul nr. 72/S/1990 al Parchetului Militar Bucuresti privind un incident produs pe Dunare, la Braila, n ziua de 24 decembrie
1154

1989, n care o persoana a fost ucisa si alte doua au fost ranite. Este vorba de incidentul produs ntre salupa Capitaniei portului, pe care se aflau victimele, si o nava militara. n nota prezentata de Sectia Parchetelor Militare se mentioneaza ca solutia de nencepere a urmaririi penale este legala, data fiind eroarea de fapt. ntr-adevar, asa este, numai ca nu putem fi de acord cu abstractizarile facute si pe marginea acestui caz, menite sa aduca aceeasi concluzie, n sensul ca, dupa fuga lui Ceausescu, fortele ostile revolutiei ar fi existat numai n imaginatia unora, care ar fi dus la transformarea unor amici n plan mental n adversari. Nu suntem de acord nici cu modul succint n care ni s-au prezentat faptele, fara a se mentiona ce a stat la originea lor si ce date rezulta din dosare n legatura cu activitatile diversionist-teroriste. n cazul de fata nu s-a comunicat: - Ca anterior incidentului, tot n ziua de 24 decembrie 1989, la Capitania portului Braila s-a primit un mesa] telefonic, chipurile din partea unor persoane cu atributii de raspundere de la Prefectura, persoane neaudiate pna la solutionarea cauzei. Conform aceluiasi mesaj, o persoana suspecta narmata se gasea la uzina de apa, aflata n amonte fata de port. Se solicita deplasarea unei salupe a portului, desi aceasta nu era narmata, iar pe Dunare se aflau nave militare care puteau executa fara riscuri verificarea mesajului. Cu toate acestea, persoana aflata de serviciu n port a facut apel la voluntari pentru aceasta misiune. S-au oferit lt. maj. de militie Buzogany Bela, narmat cu un pistol si doi luptatori din garzile patriotice, narmati cu pistoale mitraliera, care au plecat cu salupa portului condusa de David Raducanu. Deplasarea s-a facut fara incidente deoarece a fost anuntata unitatea militara de nave fluviale. La uzina de apa totul era n ordine, deci, mesajul a fost fals.
1155

La napoierea spre port, asupra salupei s-a deschis foc din partea dreapta, respectiv dinspre Insula Mare a Brailei (n solutia procuraturii se sustine, contrar celor declarate de cei aflati n salupa, ca focul ar fi fost deschis dinspre Prefectura unde se aflau subunitati ale armatei). Prisecaru Dumitru, aflat pe salupa, a ripostat cu foc n directia padurii de pe insula, prin geamul salupei, spart de gloantele care au venit din acea directie. n acel timp salupa si continua deplasarea cu o viteza accelerata, urmnd ca la putin timp sa treaca pe lnga o nava militara. Tot n acel timp, prin statia radio a Marinei Militare, s-a transmis ca de pe salupa 27 se trag focuri de arme spre navele militare, urmnd ca vedeta V. Dg. F-159 sa o intercepteze si sa o controleze. Date fiind focurile mentionate, cei de pe vedeta au fost convinsi ca mesajul primit este real si, dupa somatii neauzite de cei de pe salupa, au tras asupra acesteia, omorndu-l pe David Baducan, pe lt. maj. Buzogany si pe Manole Ionel. Nu cunoastem cele declarate de lt. maj. Buzogany care si n noaptea anterioara a fost de paza n port, mpreuna cu luptatori din garzile patriotice. Acesta ar fi declarat ca n seara de 23 decembrie 1989 a asistat la schimburi de focuri ntre tragatori necunoscuti si militarii aflati n Prefectura, care ripostau. Ca focurile primilor aveau un zgomot deosebit de focul armamentului din dotarea armatei. Focurile au continuat pe tot timpul noptii. n dimineata zilei de 24 decembrie 1989 la el a venit un marinar de pe un slep ancorat ntre gara fluviala si Prefectura care i-a spus ca n seara precedenta, a vazut cum dintr-un autoturism Dacia au cobort 3 indivizi care s-au ascuns n boscheti si au deschis foc asupra Prefecturii. Ca mpreuna cu acel marinar (neidentificat si
1156

neaudiat), s-a deplasat prin boscheti n locul unde spunea ca iarba era culcata, pamntul ravasit, iar roua era stearsa de pe iarba. L-a dus pe marinar la Militie unde i-a luat o declaratie. Nu s-a preocupat nimeni de gasirea acelei declaratii. - Dos. 285/P/1992 al Sectiei Parchetelor Militare privitor la Florea Sandu Lucian, angajat cu un tanc n unele incidente soldate cu morti si raniti. Ni se spune ca solutia de nenceperea urmaririi penale este legala, fapt pe care nu-l punem la ndoiala si apoi ni se repeta teoria "psihozei terorismului" care a generat eroarea de fapt n rndul celor aflati n dispozitiv de aparare, pe soseaua Chitilei. Nu ni se spun urmatoarele: - Ca n seara de 22 decembrie 1989 Marele Stat Major a ordonat unei unitati militare de la Trgoviste sa trimita la Bucuresti o subunitate de tancuri. La scurt timp o unitate militara din Bucuresti a primit ordin (nu se stie precis de la cine) sa trimita cteva tancuri pe soseaua Chitilei pe unde sunt semnalari ca ar urma sa patrunda blindate ale securitatii (asemenea mesaje false privind blindate ale securitatii s-au mai constatat si n alte cazuri). Asa se face ca a fost constituit acel dispozitiv de aparare din care facea parte si tancul comandat de lt. maj. Florea Sandu Lucian. La sosirea coloanei de tancuri de la Trgoviste nu s-a deschis focul deoarece unul din ofiterii aflati n dispozitiv a sesizat ca este vorba de tancuri ale armatei. n continuare, au avut loc unele fapte mai putin elucidate, din care a rezultat uciderea unui militar si ranirea altora doi, dupa care lt. maj. Florea si-a pierdut controlul plecnd cu tancul prin oras si provocnd alte incidente, pna cnd a fost oprit si luat prizonier de o formatiune militara de la Focsani.

1157

Au existat si alte cazuri n care, datorita unor mesaje false, au avut loc incidente, unele cu urmari deosebit de grave, iar altele fara urmari deosebite. Un asemenea exemplu l constituie incidentul produs la Circa 10 Militie n noaptea de 22/23 decembrie 1989. Astfel, n seara de 22 decembrie 1989 Circa 10 Militie a fost avertizata de la Militia Capitalei ca n cursul noptii s-ar putea sa fie atacati si sa ia masuri de narmare a personalului, sa ocupe pozitii de lupta. n cursul noptii, un camion cu revolutionari adunati din centrul orasului, de catre indivizi aflati ntr-un ARO alb, se apropie de Circa 10 Militie. S-au tras focuri de arme si de la Militie si din camion. Au rezultat raniti si, n final, cei din camion s-au predat. La scurt timp a sosit la fata locului Col. Barbulescu, pe atunci sef al Militiei Capitalei, care a ordonat sa fie eliberati cei retinuti, sa li se restituie armele si sa li se mai dea munitie. Persoanele ranite n acele mprejurari au declarat ca gloantele care i-au ranit nu au venit din sediul Militiei, ci de la etajele superioare ale cladirilor care formeaza piateta din zona respectiva. Incidentul, cauzat de diversiune, cu cele mai grave consecinte, s-a petrecut n dimineata zilei de 23 decembrie 1989, n fata aerogarii Otopeni unde si-au pierdut viata 30 persoane din cadrul trupelor de securitate (ofiteri, soldati si un salariat civil, precum si noua persoane aflate ntr-un autobuz). Cauza este deosebit de complexa si necesita un studiu mai detaliat pe care ne abtinem sa-l facem, ct timp nu a fost solutionata de Curtea Suprema de Justitie.
1158

Concluzie Consideram ca din cele cteva exemple expuse pe scurt rezulta fara echivoc faptul ca fenomenul diversiune-terorism s-a manifestat din plin n decembrie 1989. Concludente sunt n acest sens rapoartele unor unitati militare care au fost hartuite de teroristi si declaratiile numerosilor militari din unitatile respective, care se refera att la atacuri reale sau simulate, terestre, ct si la diversiunea radioelectronica. Nu avem dreptul sa-i consideram pe miile de martori ca fiind persoane psihopate sau care denatureaza adevarul. Mai rezulta ca de fenomenul diversiune-terorism nu s-a ocupat nimeni n mod special, iar datele care le avem rezulta n subsidiar din cercetarea unor cazuri cu morti si raniti. Deci organele Parchetului Militar au cercetat numai consecintele si eventual cauzele imediate, nu si cauzele care au generat evenimentele concrete. Nu s-a dorit descoperirea organizatorilor acestor evenimente, a adevaratilor vinovati. Sub acest aspect, multe cercetari nu au fost duse pna la capat. Consideram ca si raportul Sectiei Parchetelor Militare trateaza cu superficialitate numeroasele cazuri, din care noi am exemplificat o parte. Trecerea timpului face mult mai dificila reluarea si completarea cercetarilor. Din analiza cazurilor pe care le-am prezentat, fara a avea pretentia ca am epuizat subiectul si ca nu pot fi trase si alte concluzii, noi ne oprim la urmatoarele, care, dupa opinia noastra, si gasesc n cea mai mare masura confirmarea n cele expuse, si anume:
1159

1. Diversiunea si actele teroriste din perioada de dupa 22 decembrie 1989 nu pot fi contestate. 2. Datele pe care le detinem, attea cte ni s-au pus la dispozitie, duc la concluzia ca aceste actiuni nu sunt opera unor forte straine si ca organizatorii si executantii lor trebuie cautati n interiorul tarii. 3. Din cele trei versiuni enuntate la nceputul raportului, una singura poate fi sustinuta cu exemple concrete si anume, aceea potrivit careia diversiunea, care a inclus si acte de teroare propriuzise, a putut fi organizata si desfasurata de elemente care au apartinut fostului Minister de Interne. Din cele expuse rezulta ca acest minister avea, cu mult timp nainte de anul 1989, organizata o forta de interventie, denumita antiterorista, dar care urma sa actioneze si pentru restabilirea ordinii publice. n conceptia fostelor organe de securitate, notiunile de terorism si tulburarea linistei publice aveau n vedere, n primul rnd, actiunile ndreptate mpotriva regimului dictatorial. Din cele cteva exemple expuse rezulta fara dubii implicarea n actele de diversiune si terorism a unor cadre active ale fostului Minister de Interne, n mod deosebit ale fostului Departament al Securitatii Statului, unele dovedite, iar altele foarte suspecte. De asemenea, a rezultat implicarea unor persoane apropiate de institutiile mentionate (rezervisti M.I. ori persoane de sprijin) si, n sfrsit, implicarea unor persoane civile, cetateni romni, pentru care legatura cu fostele organe de securitate nu a fost stabilita, dar nici nu a existat preocupare n acest sens. 4. O concluzie care se desprinde din ntreaga activitate a comisiei senatoriale, este aceea ca marea majoritate a persoanelor audiate nu au furnizat date concludente, desi multe din aceste persoane
1160

erau n masura sa o faca. I-a mpiedicat nsa, fie functiile pe care le ndeplinesc n aparatul de stat, pe care ncearca sa si le conserve prin ascunderea adevarului, fie apartenenta la fostele organe represive pe care ncearca sa le apere si sa le prezinte ca pe niste organe care nu si-ar fi ndeplinit misiunea principala de aparare a regimului comunist. 5. O atentie speciala se impune a fi acordata datelor furnizate de Parchetul General, care, pe de o parte a avut n principal misiunea de a cerceta si a stabili adevarul n legatura cu Revolutia, iar pe de alta parte era institutia care, cel putin aparent, nu avea nici un interes sa ascunda adevarul. Realitatea nsa ne spune ca organele Parchetului nu si-au dus pana la capat onoranta misiune avuta, iar, ceea ce este mai grav, raportul Parchetului General si referatele ulterioare pentru diferite cazuri concrete demonstreaza faptul ca nici aceasta institutie nu ne-a prezentat n totalitate adevarul. Aceste materiale abunda n teoretizari si pretinse analize psihologice, fiind vadit efortul de a escamota adevarul cu privire la diversiune si terorism. Mai mult, Parchetul si permite ca relatarile numerosilor martori sa fie apreciate confabulatii, distorsionari ale adevarului, ori rezultatul unor fenomene psihice anormale. Ne asteptam din partea Parchetului, nu la analize psihologice, ci la fapte si probe. O nota aparte si diferita de opinia oficiala a Parchetului o reprezinta depozitia Generalului magistrat Ioan Dan, fost sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare din Parchetul General. De altfel, prezentul raport se ntemeiaza, n cea mai mare masura, pe relatarile si pe probele la care a facut trimitere depozitia acestuia, facuta n mai multe etape, si, ceea ce este important, depozitii facute n timp ce mai functiona la Parchetul General.
1161

Ce stim despre Generalul Ioan Dan? Stim ca a fost un procuror militar cu o vasta experienta profesionala, care s-a implicat n cea mai mare masura n cercetarea si judecarea celor vinovati de reprimarea sngeroasa a demonstrantilor anticeausescu. Mai stim ca la 1 martie 1994 a fost retrogradat din functie, masura prin care a fost nlaturat de la orice activitate de cercetare penala, implicit de la cercetarea cauzelor revolutiei. Nu cunoastem nsa motivele acestei retrogradari si nici cel n cauza nu le cunoaste. Fiind vorba de un personaj principal al activitatii de cercetare si judecare a evenimentelor Revolutiei, suntem tentati sa credem ca retrogradarea sa ar fi fost facuta tocmai n scopul obstructionarii stabilirii adevarului. 6. n final, consideram ca se impune si o concluzie a concluziilor. Daca a existat diversiune si terorism si daca avem date si cu privire la autorii acestor actiuni, se pune ntrebarea fireasca: ce scop au avut aceste actiuni? La aceasta ntrebare pot fi date cel putin doua raspunsuri si anume: - Diversiunea si terorismul au constituit o continuare a rezistentei fortelor sau unor elemente din fortele ramase fidele lui Ceausescu, cu scopul de a-l readuce pe acesta la putere. - Aceste actiuni au avut drept scop sa stopeze fenomenul revolutionar si sa-l limiteze la rasuturnarea cuplului Ceausescu de la Putere. n sprijinul acestei variante invocam si primele aparitii la T.V. ale presedintelui Ion Iliescu, referirile domniei sale la un asa numit comunism cu fata umana. Am mai invoca diversiunea pusa la cale de T. Mazilu n ianuarie 1990 pe cnd era mna dreapta a lui Ion Iliescu, care n public striga: moarte securistilor, n timp ce el nsusi a fost securist. Efectul acestui gen de diversiuni l stim, si anume aducerea n stare de panica a
1162

unei importante parti a electoratului, cifrata la cel putin 4 milioane de oameni, care se vedeau n mod grav periclitati de eventualitatea unei schimbari radicale n Romnia. Ni se pare de necontestat legatura dintre aceasta psihoza provocata si succesul n alegeri a presedintelui Ion Iliescu si a partidului care l sustine. Ca dovada o constituie faptul ca pe masura ce aceasta panica s-a redus n intensitate, a scazut constant si electoratul care l mai sustine. 7. Ar mai exista o ntrebare si anume, daca n prezent s-ar mai putea face ceva pentru descoperirea completa a adevarului. Consideram ca s-ar impune ca o comisie de juristi sa examineze n mod nemijlocit toate dosarele penale, indiferent ce solutii s-au dat si unde se afla, care se refera la fapte n legatura cu evenimentele din Decembrie 1989, dosare care contin multe probe si date foarte importante care nsa au fost ignorate de raportul si referatele prezentate de Parchetul General. Pentru fiecare din dosare sa se ntocmeasca fie care sa contina toate datele importante, fie care sa fie anexate la raportul sau rapoartele Comisiei Senatoriale pentru a se oferi posibilitatea de a fi apreciate evenimentele ntr-o ct mai deplina cunostinta de cauza. n functie de cele ce vor rezulta se va putea face o apreciere si asupra unor noi eventuale cercetari si verificari, n scopul cunoasterii ct mai complete a adevarului. Aceasta situatie nu ne permite sa tragem concluzii categorice si definitive, n legatura cu problema teroristilor. Pentru adevar, consideram deci ca mai sunt necesare urmatoarele masuri: 1. O comisie de juristi impartiali specialisti n cercetari penale, sa revada toate dosarele Parchetelor Militare referitoare la Revolutia
1163

din Decembrie 1989, inclusiv cele declinate la Parchetele Civile si cele aflate la instantele de judecata. Pentru fiecare dosar sa se ntocmeasca fie complete cu tot ce rezulta despre terorism si diversiune cu precizarea daca s-a facut tot ce se putea pentru elucidarea acestei probleme. n cazurile n care este posibil, sa fie luate masuri de completare a cercetarilor. 2. Dupa examinarea si fiarea dosarelor respective, comisia sa ntocmeasca un raport sinteza, la care sa se anexeze toate fiele dosarelor. 3. Comisia sa fie coordonata de trei senatori, iar membrii comisiei sa fie detasati pe toata perioada activitatii pe lnga Parlament. 4. Comisia sa fie investita cu dreptul de a cere de la orice institutie publica orice documente si relatii care pot lamuri problemele n discutie.

1164

Relatri ale ofierilor din Ttgovite Jurnalul Naional, 9 oct. 2004 Capitan Iulian Stoica: Din punctul meu de vedere, al rezistentei, ajunsesem la limita. Deja pe 24 seara, inainte de a-i urca in transportor, aveam halucinatii, iar de mare ajutor mi-a fost soldatul care era cu mine ca eu aveam impresia ca cineva se apropie tot timpul de mine. Alt fenomen este ca si ceilalti ajunsesera in pragul rabdarii, in sensul ca era normal si mi se pare logic sa zica, aveam deja morti, erau raniti grav. Pentru cine, ma, sa moara, pentru astia? Si unii au hotarat chiar sa intre peste noi, sa-i termine. Au fost momente deosebit de grele. Nu au pus in aplicare nimic, nu am avut nici o problema, dar ei au gandit hai sa-i terminam odata. A murit ofiterul ala cu copil de 7 luni, au murit copiii astia de 20 de ani pentru ce, pentru astia. Asa au gandit ei. Domnul colonel Chemenici mi-a zis: "Misiunea este urmatoarea: raspunzi cu capul de ei, trebuie sa ajunga in fata unui tribunal de orice natura". Eu personal va spun ca am visat un tribunal al intregului popor, dar nu s-a putut si ar mai exista varianta ca daca nu exista nici o sansa de scapare si exista pericolul ca astia sa scape stiam ce aveam de facut. Si mi l-a repetat de multe ori. "Daca astia scapa, tu stii ce ai de facut". Vreau sa va spun ca in 24 decembrie, seara, exista ceva din treaba asta. Lt. col. Ion Mares: Un lucru este cert. S-a incercat prin toate caile sa facem noi treaba, adica executia. Evenimentele din data de 24 pe care le-a povestit colegul meu sunt dramatice si prin densitatea faptelor intamplate, cat si datorita faptului ca ajunsesem din punct de vedere psihic la un grad de saturatie. Parerea mea, si am discutat si cu dl Chemenici, ca venirea si discutia pe care a avut-o cu colonelul respectiv (n.r. - un anume comandant de la comandamentul aviatiei) a contribuit la schimbarea hotararii noastre pentru ca noi trebuia sa facem una din doua lucruri: ori sa-i
1165

ducem la Bucuresti si sa-i scoatem din cazarma, ori sa adunam intreaga cazarma si sa le spunem uite asta, asta, adica nu mai puteam sa tinem oamenii in acea stare de stres cand incepusera sa ne considere tradatori. Noi nespunandu-le, ei nu stiau ce vrem noi sa facem, pentru ca acolo pe hol unde pazea el (n.r. - capitan Iulian Stoica) nu intrau decat 4 persoane. Pe holul din fata biroului nostru iar nu se putea intra. Dar foarte usor putea sa intre cu o arma pe geam si sa traga in noi, ce era mare lucru sa faca chestia asta!? Capitan Iulian Stoica: Mi-am adus aminte de un aspect. V-am raportat ca i-am adus cu un ARO in data de 23 seara. Acel ARO a ramas pe loc. Cele doua, o contabila si o dactilografa, au cerut permisiunea in 23, dupa ce i-am adus si ARO a ramas acolo, sa mearga pana acasa sa vada care este situatia, ca au fost in cazarma. Comandantul le-a aprobat. Au plecat cu ARO asta si s-au intors tot cu ARO. Geamul meu unde aveam camuflajul era cam la 3 metri jumatate de acest ARO si aveam camuflajul dat la o parte ca sa am vizibilitate ce se intampla acolo. ARO a venit si a oprit acolo. La un moment dat, un soldat striga: "Teroristii sunt aici, s-au infiltrat, sunt in ARO. In acel moment eu am ridicat pusca mitraliera si am indreptat-o catre ochiuletul ala de geam (geamul e format din mai multe ochiulete) si am vrut sa strapung cu teava de la pusca mitraliera. Era armata, cartus pe teava, nici asigurata nu era si trag. Zic, au ajuns unde au vrut. Ce se intampla? Usile se deschid si doua mogaldete negre sar din ARO si se ghemuiesc langa roti. Zic, astia sunt! Dar n-am apasat pe tragaci, pentru ca nu s-au mai miscat. Bine ca nu au incercat sa intre pe usa spre mine, daca intrau nu mai erau in viata. Erau ele doua. Lt. col. Ion Mares: Sa revenim la ziua de 25. Ei au fost adusi si bagati inauntru, s-a perfectat intalnirea ce s-a petrecut noaptea intre dl. Chemenici si ofiterul de legatura, m-am prezentat si eu dimineata la 6:00 la birou, dupa ce mi-am rezolvat problemele.
1166

Capitan Iulian Stoica: Mi-am adus aminte de urmatorul aspect. Dupa faza pe care v-am raportat-o cu Boboc, atunci cand l-a luat de la geam mai brusc, Nicolae Ceausescu i-a propus comandantului urmatoarea varianta: sa ia doua transportoare blindate si sa mergem ori la Voinesti, ori la Campulung, unde are un comandant fidel la Securitate. Comandantul a zis da, iau eu toate masurile care sunt necesare si mergem acolo. A specificat ca la Voinesti stie si omul care are banii si va dau banii. Eu am fost la Voinesti din pura curiozitate si m-am prins de ce vrea sa mearga acolo. Este un releu cu aparatura ingropata in pamant, un buncar pazit de Securitate si care atingea zona de munte. O data intrat acolo, era nu imposibil, dar foarte greu de scos si, in al doilea rand, vorbea tarii pentru ca acolo este postul de Radio Romania 2, pe unde medii cu putere foarte mare. De asta voia sa ajunga acolo. Si a zis, printre altele, sa-l iei si pe ofiterul ala de afara care e din Voinesti si ia si niste ofiteri de incredere. Lt. col. Ion Mares: Sa revenim. Sa stiti ca dl. Chemenici nu a avut discutii prea mari cu ei, a venit si a discutat cu ei numai cand ei au solicitat. Una din discutiile la care am participat eu a fost cea referitoare la imprumutul de bani. Sa-l imprumute cu niste bani comandantul pe el sa se duca sa-si cumpere din oras lenjerie ca zice "uite camasa, stau de 2 zile cu ea". Practic nici n-aveau bani la ei, singurul leu nu stiu cum a scapat intr-un portofel de-al ei care era in geanta, la fel de goala. M-a surprins faptul ca ea nu avea in geanta lucruri specifice unei femei. Capitan Iulian Stoica: Si s-a facut speculatia ca i-am torturat. Ea a avut tot timpul o bratara masiva de aur. Nu s-a atins nimeni de ea, probabil nici la perchezitie, nu s-a luat motivul ca au fost jefuiti. A murit cu aceasta bratara la mana, a fost lovita de un glont, aproape a fost retezata de un glont. Si cu speculatiile care
1167

s-au facut ca i-am spus sa spuna de bani. N-aveam de unde sa stim decat dupa proces, dupa executie. Lt. col. Ion Mares: Mie personal mi-a spus dl. general Stanculescu, cand ii ducea la locul executiei: "Lasa, ba, nu va fie mila! Ca au conturi de doua miliarde de lei!". Deci atunci am aflat de bani. Capitan Iulian Stoica: Ulterior ne-am pus si noi mai multe intrebari. Daca am putea raspunde vreodata, ar fi foarte bine. Personal cred ca s-a riscat foarte mult prin trimiterea acelor oameni cu Armata 5 si 6. Viata lor a fost intr-un risc maxim daca ne puneam problema ca nu mai scapam cu viata din coloana blindata. Domnule colonel, ma intreb eu, daca au venit sa le aduca medicamentele, de ce n-a venit si un procuror sa-i intrebe ceva. Trebuia sa li se puna niste intrebari cu care ei s-au dus in mormant. Ma intreb eu, ei de ce nu i-au intrebat: ce stiau ei in legatura cu evenimentele alea, mint, spun adevarul? Ce informatii au avut ei in legatura cu toata treaba asta cu Revolutia romana? Lt. col. Ion Mares: Deci am ajuns in dimineata de 25 decembrie. In birou la domnul Chemenici, impreuna cu domnul Dinu si domnul Tecu, ni s-a comunicat care a fost discutia din noapte cu ofiterul de legatura. Mie, care conduceam fortele si mijloacele de aparare antiaeriana, mi s-a transmis ca se trage in tot ce zboara. Pe 23 a venit acest ordin. Semnalul de recunoastere stabilit era o banda lata de 20 de centimetri si lunga de 3 metri, care trebuia sa fie agatata de fiecare elicopter. Am chemat comandantii de subdiviziuni si le-am spus: Imi cunoasteti si glasul la telefon, indiferent cine va da ordin sa trageti daca nu e transmis de mine, nu trageti. Eu i-am chemat si le-am spus in particular. I-am spus si comandantului, nu dati foc fara sa va consultati cu mine. Nu puteam sa zic ceea ce era strict secret la momentul respectiv, chestia cu banda galbena la elicopter. Si am fost anuntati cand
1168

urmeaza sa plece, eu pregatisem totul, din punctul nostru de vedere, si vazand ca suntem interceptati total in convorbirile telefonice am mers pana acolo incat l-am dezinformat pe dl. general Stanculescu. Si va dau un moment foarte simpatic. Lt. col. Ion Mares: Deci am stabilit toate aceste probleme. Noi nu stiam precis cand sosesc elicopterele. A fost liniste in perioada aceea. Noi nu am avut probleme. Pe 25 dimineata, pana la sosirea elicopterelor nu am avut nici un fel de probleme. Am fost anuntat de punctul de comanda. M-am dus la punctul de comanda ca vin elicopterele. Aveam tinte aeriene si am chemat toti comandantii. Comandantii erau cu telefoanele. Le-am spus: Ascultati la mine. Urmariti cu atentie. Deci nu deschideti foc. I-am intrebat: sunt elicoptere? Si ei isi dau seama dupa traiectul de zbor si viteza de deplasare, de toate treburile acestea... Da, sunt elicoptere. Cate sunt? Cinci. Nu deschideti focul pana nu va dau eu comanda. Si retineti urmatorul semnal de recunoastere: daca au banda galbena. Deci, elicopterele erau cam la 10 km de Targoviste, de dispozitivul nostru. Atunci le-am spus: banda galbena, ca daca imi dati asta peste cap, s-a terminat. Dar nenorocirea se putea intampla... Comandor Jipa Rotaru: In astia 10 km. Lt. col. Ion Mares: In astia 10 km. Pentru ca in combinatul de oteluri erau garzile patriotice cu mitraliere. Si ele nu stiau de acest semnal. Si numai prezenta de spirit a locotenentului-colonel Necula care n-a dat voie sa se traga. A vazut ca nu tragem noi, de ce sa traga ei? Asa a gandit el atunci, pentru ca altfel putea sa iasa macel. Ii dadea jos pur si simplu. Capitan Iulian Stoica: Dar in conditiile in care ni s-a transmis in astia 10 km ca nu mai vine nimeni... Lt. col. Ion Mares: Nu, stai nitel, e mai complicata treaba. E mai complicata treaba, Stoica. El, v-am spus, el era cu ei in transportor, ca ii suisem in transportor. Si zic: Atentie! Comanda la mine. Daca are elicopterul banda galbena, unul din el daca are... Nici nu stiu daca au avut toate.
1169

Comandor Jipa Rotaru: A avut unul singur. Lt. col. Ion Mares: Unul singur, asta in care era domnul general Stanculescu. Daca are o banda galbena lata de 20 cm si lunga de 3 m ii lasati sa vina. Au confirmat. Primii au observat primul post de observare vizuala, al vostru de la 805, au confirmat. Au aterizat doua pe platou, celelalte in aer. Patrulau in aer deasupra dispozitivului de lupta. Am dat aprobarea sa aterizeze in pozitie si celelalte trei. Deci au aterizat intre tunuri, toate cele trei. Si astea doua pe platou. A coborat din primul elicopter, care a venit cel cu banda galbena, domnul general Stanculescu. Atat. A plecat domnul colonel Chemenici si cu transportorul. Capitan Iulian Stoica: Nu. A coborat domnul general Stanculescu si l-a intampinat. Eu eram pe loc. Pana sa schimbe primele cuvinte, domnul colonel Chemenici mi-a zis: "Vino incoace, si am mers incet dupa ei. Si am intrat pana pe sub calea ferata. Lt. col. Ion Mares: Care a fost discutia de atunci. Domnul general Stanculescu a zis "Hai sa mergem!", cu domnul col. Chemenici. Nu stia ca se gasesc in cazarma (n.r. - sotii Ceausescu). Nu stia nimeni, pentru ca, v-am spus, scopul era acela al apararii secretului. Unde sa mergem? Si zice: "Sa mergem unde e....". Pai ii am aici in transportor. Zice: "Cum aici in transportor?". Noi adusesem transportorul, vreau sa se retina treaba asta, ca sa ii suim in elicopter sa plece cu ei. Comandor Jipa Rotaru: Ha! Nu stiati asta! Lt. col. Ion Mares: Da cum. Comandor Jipa Rotaru: Va gandeati ca au venit sa i ia. Lt. col. Ion Mares: Nu era decat dl. Chemenici si ei cu transportor. Ei nuntru. Capitan Iulian Stoica: Noi toti, cred, am zis atunci ca procesul se va desfasura la Bucuresti, in fata multimii. Lt. col. Ion Mares: Cand zice domnul Stanculescu: "Ii ai aci? Atunci facem treaba aici!". Si atunci am vazut ca incepe sa dea transportorul inapoi. Noi eram langa cladire. Cand am vazut ca da
1170

transportorul inapoi... Asa. Sa continui. Si a inceput din acest moment, d-le colonel, pregatirea salii de judecata, care era o sala normala de lucru de la mobilizare, pregatirea cabinetului medical, cu tot ce s-a vazut pe caseta. Nu avem de facut completari aici. Singura completare care se poate face aici: ca si in timpul procesului, noi am primit acel telefon care zicea ca "nu mai vin elicopterele". Dar elicopterele venisera. Deci si atunci s-a incercat. Capitan Iulian Stoica: Si au mai fost telefoane, in sensul ca Botenii au cazut.... Lt. col. Ion Mares: A trebuit sa chemam comandantul elicopterului cu care a venit sa ia legatura cu Suciu, sa-i spuna Suciu ca nu e nimic la Boteni. Adica si in timpul procesului au incercat. Si nu putea sa fie dintre cei care au fost acolo. Deci cineva dinafara. Ce interes avea sa vina sa zica ca "nu au venit elicopterele" dl. Stanculescu, cand dansul era acolo. Capitan Iulian Stoica: Asta justifica existenta persoanelor. Lt. col. Ion Mares: Si acuma tot asa. Ce s-a intamplat. Ca sa dam niste explicatii in plus, pentru ca astea care sunt pe caseta data la televizor cred ca sunt edificatoare. Asa. De ce nu s-a dat initial pe caseta ca era legat. Din protectie. Am vrut sa-i protejam pe cei care i-au legat. Ce s-a intamplat. De ce a aparut executia asa. Din cauza nepregatirii dl. Bratu (cameramanul ministrului Apararii). N-a avut aparatura pregatita. S-au derulat asa de repede evenimentele ca dansul a plecat cu aparatul, cu cablul de legatura, si tot mergand spre locul de executie, s-a terminat cablul si a iesit din priza. S-a pierdut, pentru ca, vedeti, asa e intamplarea, sa se piarda pentru istorie momente unice, s-au pierdut momente unice, pentru ca trebuiau sa fie cel putin 2-3 camere de luat vederi. Trebuia. Nu se discuta. Pentru ca discutam cu Maturica. Ce, el nu putea sa vina? Era de specialitate. S-a incercat sa se tina secretul. Sunt de acord cu treaba asta. Pana ce un soldat s-a repezit si a bagat din nou stecherul in prelungitor, s-a pierdut momentul caderii. Si pe marginea acestui moment s-au facut atatea speculatii. Ca i-am
1171

omorat cu patru ore inainte. Un mare director, am spus eu la reprezentantii de la Paris Match si altor reviste frantuzesti, sa vina sa discute cu noi, sa ne spuna si noua cum s-a intamplat acest lucru. Comandor Jipa Rotaru: Cum gandesc ei ca s-a intamplat? Lt. col. Ion Mares: Ca au cazut in genunchi si au cerut iertare. Nu au cazut! El a avut o zvacnire. E ceva iesit din comun. A avut o zvacnire si a cazut; executia era la vreo 25 de metri. Capitan Iulian Stoica: In momentul cand au fost scosi din cladire si dusi spre locul asta. Asta e iesirea. Ati vazut? Ei au fost scosi, din cate stim noi, din sala unde a avut loc procesul de baietii astia de la protectie, nu? Lt. col. Ion Mares: D-le colonel, sa va explic. Eu am fost de fata. Vreau sa va spun ca si la proces, impreuna cu domnul Chemenici si cu domnul Cico (n.r. - amiralul Cico Dumitrescu, actualmente consilier al presedintelui Ion Iliescu) am stat langa usa, intre cei doi parasutisti care pazeau intrarea. Langa el fiind cel de aici. Chiar am discutat ieri. N-au crezut. Ei practic si-au semnat siguri sentinta de condamnare la moarte. Pentru ca, daca declarau recurs, nu stiu ce s-ar fi intamplat... Capitan Iulian Stoica: Sau daca cereau expertiza medicala. Lt. col. Ion Mares: Sau expertiza, sau nu stiu ce. Dar ce se intampla. Eu am taiat aele respective. Mi-a dat ordin un domn colonel, nu stiu cum il cheama, sa tai aele, asa la un metru. Si am taiat aele alea, dintr-un ghem de sfoara. Cu astea li s-au legat mainile. Asa. Si am taiat vreo 8 bucati, daca nu ma insel. Adica era pregatita toata treaba in eventualitatea ca se merge pe situatia finala. Ei nu au crezut ca vor fi executati decat in momentul cand li s-au legat mainile. Si atunci lui i-au dat lacrimile. Iar ea - cei care i-au legat mainile le-au legat cam tare - a zis: Mai, ma doare, mai copii, v-am crescut!". O reactie din partea doctorului nostru: "Da, apoi, pe cei de la Timisoara nu i doare?". Pentru ca si in momentul respectiv noi stiam de zeci de mii de morti la Timisoara. Deci,
1172

retineti, eram pe 25. Tot de peste 10.000 de morti stiam. 60.000 genocid si cate si mai cate. Deci asta stiam noi. Si atunci au fost luati de cate doi insi, el in fata, ea in spate. Eu cu domnul general Stanculescu si maiorul Tecu iesisem, intre timp, afara. Capitan Iulian Stoica: Numai o secunda, domnul colonel Chemenici a verificat un incarcator la un parasutist. Sa nu cumva sa fie o inscenare. Si al doilea a zis: Vi-l arat si eu, de ce nu". Lt. col. Ion Mares: Si eu iesisem inainte cu domnul Stanculescu. Cand au inceput sa-i lege acolo, am plecat cu dansul. Am avut noi o discutie acolo referitor la noi ca a fost secretar de partid. Cand au trecut pe langa noi (n.r. - Nicolae si Elena Ceausescu), deci au iesit din cladirea aia, au trecut exact prin fata biroului, pe holul unde a pazit el (n.r. - Capitan Iulian Stoica) 3 zile si 3 nopti, ea zice (a fost la un metru de mine): "Nicule, in Romania se impusca oameni!". La care el zice: "Inca o tradare nationala!". Mergand spre locul de executie, el a incercat sa cante Internationala. Pe langa zidul cladirii erau multi militari. Curtea era plina. Sapte-opt sute de oameni. Nu se poate contesta. Sunt atatia martori care pot fi gasiti foarte usor. Care au participat la executie. Un soldat i zice ei: "Ati incurcat-o!". Si ea a injurat birjareste. Asta ne-a zis-o soldatul, era deja departe de noi. El mergand in fata. L-a dus la zid. Ea a ramas un pic in spate. L-a intors cu fata spre noi. El a strigat "Traiasca Romania libera si independenta!" si a zis patru cuvinte din Internationala. Patru, ca le-am numarat. Intre timp, a adus-o si pe ea, au intors-o cu fata. Astia au fugit in stanga si in dreapta, dupa asta s-a comandat foc si s-a tras. Dupa care li s-a facut vizita medicala si au fost luati cu elicopterul. Ea era langa zid. Doi soldati au mai tras din proprie initiativa si i-au crapat pur si simplu calota craniana. Deplasandu-se in foaia de cort, i-a cazut o bucata de creier pe jos, a fost luata de doctor, pusa in borcan cu formol. Dupa aia, eventual, s-a evaporat formolul. Dupa ce au plecat elicopterele, a incetat orice foc asupra cazarmii. Si au incetat si telefoanele.
1173

De ce nu au fluierat generalii n faa lui Ion Iliescu? Adevrul, 12.12.2011 Dup arestarea generalului Ilie Ceauescu i apariia n M. Ap.N. a generalului n retragere Militaru, starea psihic i moral a generalilor i ofierilor superiori chemai la ntlnirea cu Ion Iliescu se prbuise brusc. Potrivit martorilor, singurul care i pstrase sngele rece i traversa calm acele momente era Stnculescu. Ion Iliescu: n condiiile de atunci, omul cu mintea cea mai adunat, cea mai calculat, era Stnculescu. Era cel mai inteligent dintre ei. (Caietele Revoluiei, nr. 3 (22)/2009, p. 54) Generalul Stnculescu avea cel puin dou motive s fie mai detaat dect toi ceilali generali: el fusese nominalizat de Ion Iliescu, la ora 14.45, prin Televiziune, c este la Ministerul Aprrii Naionale. Am luat legtura cu generalul Victor Stnculescu i a dat ordin ca trupele desfurate n ora cu ordin de a trage s fie retrase..." (ceea ce echivala cu o legitimare a funciei de ef al Armatei, ataat deja noii orientri politice) i fusese exclus din irul de generali la care fcuse apel Militaru ca s "opreasc mcelul!" (ceea ce echivala cu recunoaterea public a neimplicrii lui n crima fcut pn atunci). Ceilali generali, ns, participau la ntlnire pentru c fuseser chemai, dar nu-i puteau permite s intre n discuiile de cel mai nalt nivel care aveau loc. Ei aveau treab cu zecile de mii de militari aflai pe antierele economiei naionale i n agricultur i juraser pe tricolor c sunt gata s-i dea viaa pentru zdrobirea unei agresiuni externe, pentru aprarea cuceririlor revoluionare, a socialismului, a independenei
1174

i integritii naionale. Se instituise starea de necesitate, iar ei erau n alarm de lupt. Dar n acele momente, de fa cu ei, Stnculescu se afla n contact telefonic cu minitrii aprrii ai Ungariei i URSS, purta negocieri cu Ion Iliescu, cu efi ai Securitii. Se vorbea acolo de FSN i nu de PCR, de dictator i nu de Tovarul, de noua guvernare. Era peste puterile lor de nelegere c ceea ce vd i aud este adevrat i simeau cum eecul bate la u. Cum glonul este pregtit pentru fiecare i putea veni de oriunde. Se treziser, aadar, deodat, fr comandant suprem, prtai la o conspiraie, la un complot, la o lovitur de stat. Starea de confuzie existent n conducerea M.Ap.N. era accentuat i de lipsa comenzii unice. Generalul de divizie (r) Tiberiu Urdreanu, lociitorul generalului Hortopan, aflat n acele momente n M.Ap.N., noteaz: Se vorbea c ministrul Aprrii Naionale va fi numit generalul Nicolae Militaru. Nu se tia de ctre noi c n aceast funcie fusese investit, n dimineaa zilei, generalul Stnculescu. Rezult, potrivit declaraiilor sale, c nici generalul Gu nu era la curent cu aceast numire. n consecin, ca primadjunct al M.Ap.N. i ef al Marelui Stat Major, el considera c devenise n mod automat ministru, iar dup fuga lui Nicolae Ceauescu chiar i comandant suprem al forelor armate. Deci, cel care fusese numit (generalul Stnculescu) i cel care tia c sigur va fi numit (generalul Militaru) nu se mai subordonau cuiva care, prin motenire, ndeplinea respectiva funcie (generalul Gu). Mai mult, probabil fiecare era preocupat de soarta sa, cci se schimba un regim, iar noul regim, dei ne aflam ntr-o stare excepional, ntrzia s-i precizeze opiunile. Aceast situaie a coincis i cu teama cadrelor de a se implica, generat de faptul c se discuta despre angajarea rspunderii unor
1175

cadre pentru aciunile ntreprinse, din ordin, pn la fuga dictatorului. i cum situaia nu era deloc clar n privina modului n care se va proceda n continuare, sunt de neles prudena i lipsa de implicare manifestate de unii efi i comandani. Echipa lui Iliescu, aflat la masa de consiliu cu Stnculescu, Gu i Militaru, fusese nconjurat de generalii din Consiliul de Conducere al M.Ap.N., tcui, dar muli, impozani prin statur i uniform, n cizme i cu diagonal, cu pistoalele prinse de centur, la vedere. Stteau pe margine, n expectativ. Ateptau un ef i un ordin. Doar ordinul i mai putea scoate din amoreal. Atmosfer grea, apstoare, confuz. Totul sttea s plesneasc, s se sparg n ndri. i, deodat, ca o descrcare incontient de nervi ntini la maximum, vocea de trsnet a lui Mihai Montanu: - Generale, un pahar cu ap la Preedinte! Se adresase unuia singur, pe care pusese el ochii, fiindc tot mustcea, fcnd mrunt din buze, umezindu-i-le cu limba, dar surpriza fusese att de mare, nct toi generalii aflai pn atunci n picioare, pe margine, s-au pus n micare, s-au repezit carencotro s aduc paharul cu ap cerut. Nevoia de ap, nevoia strict personal de potolire a setei se cuplase perfect pe nevoia de ordin a generalilor. n starea de confuzie i nesiguran n care se aflau generalii, dac Stnculescu ar fi zis "La beci cu ei!" (cum a declarat ulterior c ar fi putut face cu uurin), generalii ar fi reacionat asemntor, pentru c ei nu ateptau o lmurire doctrinar sau o prelucrare ideologic, ci un ef i un ordin, pentru a iei din blocajul deopotriv emoional i funcional n care intraser.
1176

Un gest mrunt n esen, insignifiant poate, dar cu o ncrctur i o finalitate neateptate. A fost expresia supunerii totale i necondiionate a conducerii M.Ap.N. n faa reprezentanilor maselor revoltate. Balana se nclinase definitiv de partea noii puteri. "Pn n 25, noi, civilii, am fost cu adevrat la butoane. Pe Militaru, dac voiam s-l mpuc atunci, l mpucam. i pe toi KGB-itii tia care erau printre noi. " MIHAI MONTANU, Responsabil cu relaia dintre FSN i Armat 957 de romni au fost omori dup fuga lui Ceauescu Gelu Voican-Voiculescu: La M.Ap.N., nici un general nu era dispus s preia puterea, chiar dac i-ai fi cerut s-o fac. Nimnui nu-i ardea de o asemenea iniiativ, pentru c n realitate ei erau ntr-o derut total i nu tiau ce se poate ntmpla. Ei nu tiau ce este cu Ceauescu i asta i nucea. Erau mediocri i, pe deasupra, speriai. Pentru a se salva, erau gata, erau dispui s-i ofere serviciile oricui. Montanu a profitat de aceast stare a lor i a nceput s ipe la ei, s-i cheme la ordin: "Generale, vino la mine!", "Generale, sun la f-mi legtura cu ", iar ei se executau imediat, de parc abia ateptau s fie comandai, s fie condui. Erau incapabili de iniiativ, blocai n ei nii, erau ca din plastilin. Transpirai, buhii, cu ochii injectai, topii de spaime Executau n netire ordinele civililor, erau dai afar din propriile lor birouri, se supuneau orbete oricrui civil fceai ce voiai cu ei Ei, fr ef, erau mori. Simeau nevoia ca cineva s-i ia tare, s le ordone, s le spun ce s fac, rspundeau cu "am neles", n poziie de drepi. Cnd erau chemai, rspundeau civililor ca la regulament, cu "ordonai". Florin Velicu: Eu aveam respect pentru generalii notri. Abia
1177

cnd i-am cunoscut, m-am ngrozit ct erau de tmpii. N-am vzut aduntur de dobitoci mai mare. Alex. Barbu: Capii Armatei, n afara generalului Gu i a generalului Stnculescu, erau deja timorai (unii se simeau cu "musca pe cciul") i executau toate ordinele care parveneau de la civilii erijai n conductorii rii, cu toate c acetia ddeau dispoziii contradictorii, neconforme cu cutumele militare. Oricum, se poate spune c, n primele zile, Armata era condus de ctre nite diletani civili, fr nicio pregtire militar corespunztoare. Aceast obedien a generalilor i a coloneilor a nceput s le plac noilor "Stpni", aa nct fiecare se ntrecea n a-i da cu prerea i a emite ordine cu toate c, pn atunci, poate respectaser haina militar i ceea ce reprezenta aceasta. Pe acest fond, n cabinetul ministrului era o glgie infernal, n care fiecare vorbea i nimeni nu asculta, ceea ce era total neobinuit pentru noi, care eram educai n cultul disciplinei i al ordinii. Mihai Montanu: La galonatu de tip ceauist i lipsea unul care s dea ordine, adic eu. Eram la "per tu" cu toi. Generalul nu avea marj de manevr dect n msura n care primea ordin. Eu, ca civil, puteam s gndesc orice. Deci, el era nchistat n canoane militare. Pn n 25, noi, civilii, am fost cu adevrat la butoane. Pe Militaru, dac voiam s-l mpuc atunci, l mpucam. i pe toi KGB-itii tia care erau printre noi. Am avut puterea asta s-i mpuc pe toi i nu i-am mpucat. n zilele alea, n care am stat pus de Iliescu la M.Ap.N., n-a fluierat nici un general, nu s-a fcut nimic aiurea. ... Nu s-a fcut nimic aiurea... Nu s-a fcut nimic aiurea... Aiurea... Aiurea... ntre 22 i 25 decembrie 1989, perioad n care "noi, civilii, am
1178

fost cu adevrat la butoane n Ministerul Aprrii Naionale i cnd "n-a fluierat nici un general, au fost ucii prin mpucare 957 de romni, iar 3321 au fost mutilai i rnii. De ce... de ce... de ce n-au fluierat generalii * ** Gheorghe Ratiu (fost sef al Directiei I a Securitatii): La ordinul generalului Vlad, in zilele de 25-27 decembrie 1989, am coordonat o investigatie in spitalele si morgile Capitalei pentru a stabili care este adevarul in legatura cu teroristii straini despre care se tot relata la televiziune si in presa. Toate unitatiile spitalicesti si morga de la Institutul Medico-Legal, fusesera preluate in paza de catre armata. La inceput, ofiterilor trimisi de mine nu li s-a permis intrarea in nici unul din aceste obiective, cu toate ca, oficial, de la data de 23 decembrie devenisem seful Directiei de Infromatii Interne a Armatei. Pentru a strapunge acest baraj instituit, de forte oculte, am apelat si am primit sprijinul procurorului general Popovici, a ministrului adjunct dr. Iacob de la Ministerul Sanatatii, si a generalului Vasile, inca sef al Directiei de contrainformatii militare. Am format astfel, patru echipe conduse de cate un procuror si din care mai faceau parte, cate un ofiter de contrainformatii cu uniforma al legitimatii cu uniforma si legitimatie de la Ministerul Apararii Nationale [!!!], un ofiter de la directia mea si un inspector de la Directia sanitara a Municipului Bucuresti. Aceste echipe au reusit sa patrunda peste tot [!!!], mai putin la Spitalul Militar CentralRezultatul a fost ca in tara murisera in acea perioada doar patru cetateni strainiDeci, nici un terorist strain [!!!]
1179

Teroritii mori. Tinerama, nr. 123 (9-15 aprilie 1993), Desi existenta lor este vehement negata de toate institutiile oficiale, noi sintem in masura sa dovedim ca au existat, si sint suficiente date pentru identificarea lor. Redam, in continuare, citeva fragmente semnificative din declaratia lui Ion Lungu, seful grupului de luptatori care a asigurat paza Institutului de Medicina Legala incepind din seara zilei de 22 decembrie 1989: Cind am preluat paza, pe la ora 20, in morga erau peste 200 de cadavre (cifra oficiala a victimelor represiunii din Bucuresti pn la inceperea diversiunii teroristilor este, conform Procuraturii, de numai 50). Impuscati, taiati, zdrobiti. Am si acum in fata ochilor chipul unei tinere de 18 ani in craniul careia ramasese o adincitura in care se potrivea perfect patul unui pistol mitraliera. La IML exista deja o echipa criminalistica formata din procurorul Eugen Vasiliu si cinci ofiteri de militie care se ocupau de cadavre. Aceasta echipa fotografia mortii neidentificati si afisa pozele la intrare pentru a fi recunoscuti de familii. Permanent soseau masini care aduceau morti, atit militari cit civili. Incepind din ziua de 23, au fost adusi, in citeva rinduri, si morti mai speciali. Erau adusi numai de masini militare si insotiti de ofiteri. Toti erau imbracati la fel: combinezoane de culoare kaki, fara grade sau alte insemne militare, bocanci imblaniti, lenjerie din bumbac. Toate efectele erau noi. Procedura stabilita atunci era ca in momentul cind erau descarcati din masini, la rampa de acces din spatele IML, sa fie dezbracati si perchezitionati. Actele gasite se predau procurorului Vasiliu si ofiterilor criminalisti. Armele si munitiile le preluam eu si le predam pe baza de proces verbal ofiterului de serviciu de la UM 01046. Arme si munitii s-au gasit numai asupra acestor morti speciali. Cei care i aduceau spuneau despre ei ca sint teroristi. Am predat la acea unitate militara cinci pistolete (trei
1180

Stecikin si doua Makarov toate de calibru 9 mm), doua pumnale tip comando si citeva sute de cartuse de 9 mm si 7,62 mm (folosibile la pistolul mitraliera AKM). Au fost tinuti separat de ceilalti morti, intr-o camera cred ca inainte fusese garderoba si cu paza militara la usa. Mai exista paza militara numai la frigidere, unde era corpul lui Milea. n camera teroristilor accesul era strict interzis. Intrau numai procurorul Vasiliu, ofiteri criminalisti, prof. dr. Belis si seful autopsierilor. Asupra lor, pe linga arme, s-au gasit si acte personale, pasapoarte (unele in alb), tot felul de legitimatii una din ele era in mod cert falsa, scria ca teroristul mort ar fi fost director la Laromet (de la acea intreprindere nu a murit nici un director) buletine de identitate noi-noute, diverse ordine de serviciu stampilate in alb. Toti erau impuscati de rafale (unul era chiar rupt in doua) si prezentau orificii produse de gloante de calibru mare. Unii din ei aveau tatuaje (unul avea pe piept un vultur), erau tineri (in jur de 30 de ani) si bine facuti fizic. Cred ca identitatea lor era cunoscuta, altfel nu imi explic de ce fotografiile lor nu erau afisate la panou ca ale celorlalti morti neidentificati. O data au fost adusi noua intr-o singura masina. In total, au fost circa 30 de teroristi morti. Iata acum si textul unui proces-verbal incheiat intre dl. Ion Lungu si un ofiter de la UM 01046: Proces verbal Incheiat astazi 26.12.89 la UM 01046 intre noi Relenschi Dumitru si Lungu Ion, G.P. sector 4, procedind primul la primirea si secundul la predarea urmatoarelor materiale gasite asupra teroristilor de la morga. - 1 Pistol cal. 9 mm cu seria DL 7163/63 - 2 (doua) incaracatoare de 9 mm - 12 cartuse 9 mm; an fabricatie 78/38 - 72 cartuse 7,62 si gloante an fab. 71/22
1181

Drept pentru care am incheiat prezentul proces-verbal in doua exemplare, unul la primitor si altul la predator: (semnaturi) Dupa cum se poate observa este specificata si seria armei. Ar fi foarte usor, pentru Procuratura Militara, sa afle cine o detinea in decembrie 1989. Ar trebui sa mai existe, de asemenea, si fotografiile teroristilor morti. Cadavrele lor au disparut de la IML. Nu se stie unde. Poate la Straulesti, poate prin cimitirile eroilor martiri ai Revolutiei. Pentru ca nu au reusit sa gaseasca nici un terorist, toti procurorii au fost avansati.

1182

ntlnire CADA Gelu Voican Voiculescu, 12 februarie 1990 Transcript Link-uri video: http://mariusmioc.wordpress.com n 12 februarie 1990 a avut loc dialogul dintre ofierii membri ai Comitetului de Aciune pentru Democratizarea Armatei (CADA) i Gelu Voican Voiculescu, pe atunci vice-primministru, care se prezint ca mandatar al preedintelui Ion Iliescu. Voi prezenta, n serial, aceste discuii de acum 20 de ani. Mulumesc domnului colonel Nicolae Durac (cpitan la vremea acelor discuii) pentru c mi-a pus la dispoziie aceste nregistrri. CADA a fost nfiinat ca s cad generalul Militaru, spunea Sergiu Nicolaescu ntr-o emisiune televizat din 1999, reducnd micarea CADA la doar una din cele 13 revendicri. Prin filmrile pe care le voi prezenta, cititorii acestui blog vor putea nelege scopurile micrii CADA fr intermediari, direct din cuvintele ofierilor care fceau parte din aceast micare. n aceast prim parte se pot vedea unitile militare pe care se baza micarea CADA. Se poate observa o pondere deosebit a unitilor militare din Timioara, care triser revoluia i a cror cadre nu puteau fi nelate de propaganda FSN-ist, ct i a unitilor militare din aviaie. Comentariile mele inserate n text snt cu litere cursive, ntre paranteze drepte. Transcriere nregistrare: 00:00 Gelu Voican Voiculescu: Sntei supui ordinelor i superiorilor dumneavoastr. n aceast situaie este inexplicabil cum sntei n poziia s solicitai guvernului [ntrerupere]. Formal, fa de atitudinea dumneavoastr cel puin surprinztoare, care nu este compatibil cu calitatea de militar. Dumneavoastr avei o ntreag condu[ntrerupere]. n situaia asta dumneavoastr
1183

sntei dependeni direct de domnul general Militaru, ministrul forelor armate, i de preedintele Iliescu. n calitate de mandatar al dnsului, am venit totui s iau legtura cu dumneavoastr pentru a vedea crui fapt se datorete aceast situaie cu totul ieit din comun i pe care o dorim s nu se mai repete niciodat. (se aeaz, iar apoi toi participanii se aeaz) 01:10 Locotenent-colonel aviaie Cornel urcu: V raportez. 01:11 Gelu Voican Voiculescu: V ascult. 01:12 Cornel urcu: Sntem reprezentanii mai multor uniti militare din Timioara i ai aviaiei militare, care dorim s prevenim destabilizarea armatei n cazul n care nu se respect principiile democratizrii rii i n domeniul militar. Cei de afar reprezint Academia Militar, studenii de acolo, care au alte probleme [n aceeai perioad, n faa guvernului se desfura i o manifestaie a studenilor de la Academia Militar]. Noi am venit din Timioara, unde ne confruntm cu probleme locale, i n acelai timp i ca reprezentani ai aviaiei militare. i, printre altele, avem un apel pe care vrem s-l facem ctre preedintele Consiliului de Uniune Naional i pe care-l va da citire colegul meu, tovarul maior Chiriac. 01:45 Ofier aviaie: Domnul Chiriac. 01:46 Gelu Voican Voiculescu: Din partea aviaiei militare cte uniti sntei? 01:50 Cornel urcu: Din partea aviaiei militare, ns nu ne-am pus n ordinea armelor 01:56 Gelu Voican Voiculescu: Nu, ca numr. 01:57 Cornel urcu: Snt 26 de uniti, dar din partea aviaiei militare 02:00 Gelu Voican Voiculescu: 26? 02:01 Cornel urcu: Nu, cu toate celelalte arme snt 26. 02:03 Gelu Voican Voiculescu: Deci n total snt 26 de uniti? 02:05 Cornel urcu: Da. 02:06 Gelu Voican Voiculescu: Din partea aviaiei militare?
1184

02:09 Ofier: 01876 Timioara. V rog s spunei unitile militare din aviaia noastr, care snt aici. 02:18 Ofier: Tovare locotenent-(colonel?) 02:19 Ofier: N-are rost. 02:20 Gelu Voican Voiculescu: Nu, c. Deci Timioara, Caransebe, spunei-mi aa: Timioara 02:24 Ofier: Dou uniti Timioara. 02:26 Gelu Voican Voiculescu (i noteaz): Dou uniti Timioara. Caransebe? 02:28 Ofier: Una. 02:30 Gelu Voican Voiculescu: Alta? 02:31 Ofier: Deveselu 02:32 Gelu Voican Voiculescu: Deveselu? 02:33 Ofier: Boteni. 02:34 Ofier: Dou. 02:35 Ofier: Deveselu dou? 02:36 Ofier: Una. Cu Boteni dou. 02:38 Diferii ofieri: Otopeni, Sibiu, Ianca, Alexeni. 02:48 Gelu Voican Voiculescu (noteaz n continuare): Alexeni? 02:49 Ofier: Otopeni patru. 02:52 Gelu Voican Voiculescu: i de la Otopeni patru. 02:55 Diferii ofieri: Tuzla, i Boboca, Boboc. 02:58 Gelu Voican Voiculescu: Tuzla, Boboc. 03:02 Ofier: Tecuci 03:03 Gelu Voican Voiculescu: Tecuci 03:04 Ofier: Dou. 03:05 Gelu Voican Voiculescu: Dou. Deci, astea-s toate din aviaie? 03:17 Diferii ofieri: Da. 03:19 Gelu Voican Voiculescu: i-n afara aviaiei? 03:20 Ofier: V rog cei care snt din celelalte arme. 03:23 Ofier: Din arma grniceri. 03:25 Gelu Voican Voiculescu: Deci de la grniceri.
1185

03:26 Ofier: Un numr de ase uniti militare snt reprezentate. 03:30 Gelu Voican Voiculescu: Da? 03:31 Ofier: ase uniti militare reprezentnd 03:32 Ofier: Regiment mecanizat. 03:34 Gelu Voican Voiculescu: Deci regimentul, de unde? 03:36 Ofier: Timioara. 03:37 Gelu Voican Voiculescu: Regimentul mecanizat Timioara. 03:41 Ofier: Dou uniti de transmisiuni Timioara. 03:44 Gelu Voican Voiculescu: Dou uniti transmisiuni. 03:48 Ofier: Regimentul 1008 artilerie Timioara. 03:51 Gelu Voican Voiculescu: Teremia? 03:52 Ofieri: 1008. Artilerie Timioara. 03:55 Gelu Voican Voiculescu: Artilerie Timioara. Aa? 04:02 Ofier: Grnicerii tot Timioara. 04:04 Ofier: Grnicerii care-au, snt din Timioara. 04:05 Gelu Voican Voiculescu: ase Aa, plus Academia. Mai e cineva afar de? 04:12 Locotenent-colonel aviaie Petru Liiu [n 1992 va deveni deputat de Cluj din partea Partidului Alianei Civice]: Dispozitivul aviaiei. Nu este recomandat s se dea publicitii. Din motive de ordin militar. 04:20 Gelu Voican Voiculescu: Da. V-am neles i atunci practic vom spune 26 de uniti. 04:24 Petru Liiu: De uniti de aviaie. 04:25 Ali ofieri: Nu, militare. 04:31 Maior Octavian Chiriac: Folosim acest prilej, de care ne bucurm cu toi, n primul rnd c putem, prin intermediul dumneavoastr, s transmitem doleanele noastre, pe care le considerm ca doleane ale majoritii cadrelor foelor armate, dat fiind eantioanele de uniti i de categorii de fore armate reprezentate n rndul nostru. Considerm c ne adresm nsui preedintelui, domnului Iliescu, pe care l reprezentai aici i care este cel mai competent legal s ne asculte pe noi, dup ce, n
1186

prealabil, dialogul ntre noi i conducerea ministerului aprrii naionale a fost obstrucionat, nu din vina noastr. Astfel, facem un apel ctre toate unitile militare, ctre cadrele i efectivele acestora, cernd: 1. Stabilirea adevrului privind rolul armatei n Revoluie, n special n perioada 16-20 decembrie 1989 n Timioara. 2. Cadrele militare din Ministerul aprrii naionale care ncepnd cu data de 16 decembrie 1989 s-au compromis, fiind prtae directe ale dictaturii ceauiste, i au ncercat s compromit armata, s fie nlturate din armat. De asemenea, cerem retragerea generalilor reactivai n perioada revoluiei, n armat fiind suficiente cadre competente mai tinere care s poat ndeplini funcii de conducere la toate nivelurile. 3. Trecerea n rezerv a ministrului aprrii naionale [Nicolae Militaru, la acea vreme] care, prin ordinele date, a dus la o stare de tensiune n armat, pn la aceast or. 4. Trecerea n rezerv a ministrului de interne [Mihai Chiac; acesta va fi trimis n judecat abia n 1997, dup pierderea puterii de ctre Ion Iliescu, i va fi condamnat abia n 2008, beneficiind n 2001, dup ce Ion Iliescu a preluat din nou puterea, i de un recurs n anulare care i-a anulat prima condamnare], ca participant direct la aciunile de represiune a demonstranilor din Timioara. 5. Numirea n funcia de ministru al aprrii naionale a unei personaliti civile ca reprezentant n parlament al intereselor armatei. 6. Promovarea cadrelor militare n funcii de conducere, n etapa actual, s se fac pe baza unor criterii stabilite la nivel naional prin consultarea ntregii armate. 7. Legile i decretele emise la nivel naional s fie valabile i pentru cadrele militare, fr completri ulterioare din partea Ministerului aprrii naionale. 8. Desfiinarea Direciei i a Birourilor de educaie patriotic din
1187

armat. 9. Dreptul cadrelor militare la demisie. 10. Excluderea posibilitilor de manipulare a armatei la rezolvarea diferendelor dintre diferite formaiuni sau partide politice, rolul ei fiind acela de aprare a teritoriului naional i de intervenie n cazuri de calamiti naturale. 11. Formarea unui Comitet naional pentru probleme de aprare naional i militare, subordonat preedintelui rii i desfiinarea funciilor de senator pentru cadrele militare [se lansase ideea ca armata s fie reprezentat n parlament de un senator de drept, n afara procesului electoral]. 12. Partidele politice s-i precizeze poziia fa de armat i problemele aprrii naionale. i un ultim punct: 13. Desfiinarea unitilor prezideniale compromise politic. Acest apel este semnat de reprezentanii unitilor militare pe care vi le-am comunicat i care n mare parte se afl aici, de fa cu dumneavoastr, susinnd acest apel. V mulumim. 08:30 Locotenent-colonel aviaie Petru Liiu: Dat fiind gravitatea celor prezentate n acest apel cerem s ni se asigure protecia mpotriva oricror msuri represive din partea celor care au fost vizai n acest context. 08:42 Gelu Voican Voiculescu: Am luat not de cererea dumneavoastr. Transcriere nregistrare: 00:03 Cpitan Adinel Popa: De asemeni, domnu Voican, a vrea dac se poate, i cred c snt n asentimentul colegilor mei, ca aceste propuneri, pe care noi le-am fcut n apelul acesta, s fie aduse de urgen la cunotiina domnului Ion Iliescu. i dnsul s vin aici s discute cu noi, pentru c noi pentru aceasta am venit, s rezolvm problemele acum. 00:31 Gelu Voican Voiculescu: Dac domnul Iliescu ar fi fost prezent n cldire, situaia ar fi fost diferit. Dar tii c mine este
1188

marea ntrunire n legtur cu constituirea Consiliului Provizoriu al Uniunii Naionale i, fiind dincolo, la Parlament, este mult mai dificil, i atuncea m-a nsrcinat pe mine s-l reprezint. 00:55 Adinel Popa: Deci credem domnu Voican c am avea dreptul ca dnsul s ne fac onoarea s ne onoreze cu prezena. 01:04 Gelu Voican Voiculescu: Eu am s raportez insistena dumneavoastr n momentul cnd voi prezenta revendicrile dumneavoastr. 01:12 Cpitan Nicolae Durac: De asemenea domnule Voican, am dori ca aceast discuie i apelul nostru s fie difuzat. S nu se mai ntmple o dezinformare, cum s-a ntmplat n perioada 16 la 22 n Timioara. 01:39 Gelu Voican Voiculescu: Acuma dup cum vedei se nregistreaz. Deci, haidei s discutm, punct cu punct, apelul dumneavoastr. Punctul unu: stabilirea adevrului pivind rolul armatei n revoluie, n perioada 16-20 decembrie n Timioara. 02:10 Ofier: i n Timioara. Deci n toat armata i n special n Timioara. 02:13 Gelu Voican Voiculescu: n toat armata i n special n Timioara. 02:17 Nicolae Durac: Dac-mi permitei domnule Voican, n legtur cu aceast problem, a vrea s art c n Timioara armata a fost scoas pe strad i ncepnd cu data de 19 dupamiaz armata din Timioara a fraternizat cu poporul. n data de 21, n schimb, conducerea ministerului aprrii naionale a scos armata n Bucureti. Dei se cunotea situaia din Timioara. Oraul Timioara era ora liber, armata liber, care, de fapt, de comun acord, eram n stare s-o aprm cu orice pre. 03:11 Gelu Voican Voiculescu: i pn-n ziua de 21? 03:15 Nicolae Durac: Pn-n ziua de 21, pn n data de 19, armata a fost obligat s ias pe strad prin dezinformri de la conducerea ministerului aprrii naionale, a avut o atitudine care a pus o pat neagr. Trebuie s nelegem c forele existente n acea
1189

perioad n Timioara, dac executau ordinul ntocmai, Timioara nu mai exista n data de 18. Dar ieind pe strad, cei de acolo, am vzut realitatea. Vznd realitatea, deja a nceput fraternizarea cu masele populare. ncetul cu ncetul, am nceput transportul demonstranilor cu steagul Romniei, fr stem, cu flori, pe strad. Conducerea de partid existent n Timioara i cei venii din partea armatei au cunoscut acest lucru. Au plecat la Bucureti. i totui, n Bucureti s-a ntmplat ce s-a ntmplat. Armata a fost scoas pe strad. Aici este o problem foarte delicat. 04:58 Gelu Voican Voiculescu: V ascult. 04:59 Nicolae Durac: n ce sens? Atta timp ct domnul ministru, trecnd la alt punct, de interne Chiac a participat n Timioara, iar ntr-un interviu dumnealui a afirmat c revoluia l-a prins n Bucureti, cred c dumnealui ar fi cel mai n msur, sau cei care au fost n Timioara, s dea rspuns tuturor problemelor privind adevrul despre armata din Timioara i ordinele care s-au dat n Timioara. 05:43 Adinel Popa: mi permitei s fac o remarc, innd cont de poziia armatei din Timioara, i n rndul armatei snt uscturi. Oameni care au executat orbete ordinul primit. S trag! i au tras n populaie. Aceti oameni au fost avansai la excepional de ctre cadrele care au fost numite i reactivate n conducerea ministerului aprrii naionale, de ctre ministrul aprrii naionale. i aceste cadre cu onor ne conduc i acum. i sntem obligai s executm ordinele acestora. S-a fcut o anchet de ctre ziarul Gazeta de Vest i de ctre presa liber din Timioara i studeni n unitile militare. Unde s-a luat la cunotiin de numele celor care au executat foc asupra populaiei. Cerem ca aceti militari s fie trai la rspundere ca orice criminali. 06:51 Constantin Chiticaru: Mai exist un aspect, dac numai militarii din Timioara fraternizau cu populaia iar n Bucureti, potrivit ordinelor, se nbuea totul n snge, care era soarta celor din Timioara? Aici vrem s ajungem.
1190

07:10 Locotenent-major aviaie Daniel Drgan: De asemenea, dac-mi permitei, la ora actual, n Timioara, se ntmpl ceva dureros. Populaia a nceput s-i revin. i acum oamenii vor adevrul. Prin ceea ce s-a fcut din partea ministerului i asemenea, dndu-se voie diferiilor participani, vorbesc din cadrul armatei, la diferite faze ale luptelor de dinainte i de dup, mai ales dup, i aa s spun, uneori las impresia, mai ales ce a aprut n ziar, unor false fapte de vitejie. Practic, ni s-a fcut un deserviciu, celor de la Timioara. Au aprut relatri cum c aeroportul [din Timioara] a fost atacat de teroriti. Noi am fost pe aeroport tot timpul, n-au fost teroriti. Acum oamenii snt n derut, ei tind s cread ce spun organele mass-media, noi n-avem nici o, ne-am pierdut girul. i a aprut o situaie nct, practic, n loc s fim scoi i ridicai n ochii oamenilor, noi coborm n ochii oamenilor. i se ajunge la situaia din perioada 17-19, cnd au fost cazuri, s-au vnat familii de cadre. S-a ncercat, s-a intervenit, n unele cazuri au fost molestai cadre. Cadrele militare au fost molestate. 08:33 Gelu Voican Voiculescu: De ctre cine? 08:35 Daniel Drgan: De ctre persoane civile. 08:36 Ofier: De populaia. 08:37 Daniel Drgan: De populaia oraului. Oameni de bun credin, poate mpini, dirijai, manipulai chiar, pentru c ntr-o asemenea stare de spirit, v dai seama, este foarte uor s arunci o scnteie i atunci rezultatele snt incalculabile. i deasemenea zvonul este o arm foarte eficient la ora actual. Aceasta este una din problemele specifice ale forelor armate din Banat. 09:08 Gelu Voican Voiculescu: Eu rmn foarte surprins de ce aud de la dumneavoastr, pentru c dei am trit i, ulterior, n zilele de 21, 22, am participat nemijlocit la revoluia noastr. tiam c la Timioara armata nu a tras i c toat reprimarea a fost fcut de celelalte trupe. 09:28 Daniel Drgan: S-a tras totui, chiar dac au fost cazuri izolate, s spunem oameni care au fcut-o din exces de zel sau
1191

ncercnd, nchipuindu-i c este un moment prielnic ca s 09:40 Gelu Voican Voiculescu: Rmn surprins de asemenea, ntruct tiam c tocmai nu s-au executat ordinele, c, din teleconferin rezulta c n-au avut nici muniia de rzboi asupra lor. Transcriere nregistrare: 00:00 Locotenent-major grniceri Laureniu Ungur: Domnule Voican, dac-mi permitei o intervenie. n legtur cu evenimentele de la Timioara, trupele de grniceri n acea perioad, tie toat lumea, se aflau n subordinea ministerului de interne. ntr-adevr, iniial, pe data de 17, deci la a doua ieire n ora, pe data de smbt 16, trupele de grniceri au ieit n ora dotate numai cu baioneta. S-au dat deoparte, demonstranii au trecut prin barajele fcute de ctre militari, cu mna goal, dup care n data de 17 s-a primit ordin s ieim n ora cu armament, armamentul din dotare i muniie de manevr. n urma unor tergiversri i presiuni ale organelor de partid existente n acea perioad, s-a ajuns la un compromis, n care s-a cerut o aprobare de executare a focului dei nu exista muniie asupra militarilor care se aflau n dispozitiv. S-a dat ordin c se trage de ctre Coman, aa cum reiese i din stenogram. V spun din stenogram, v repet: am dat ordin deja foc, se trage. Deci ordinul l dduse deja Coman 01:32 Gelu Voican Voiculescu: Cui? 01:33 Laureniu Ungur: la Timioara. Organelor de partid care l-au transmis i efilor notri care nu ne-au condus, nu ne-au coordonat. i i-au atribuit nite merite de abia dup revoluie. O s v relatez n continuare cteva din faptele, din filmul de fapt al revoluiei pe care am trit-o n inima ei, acolo, pe strad. Din dezinformrile care s-au fcut la diferitele niveluri de ctre organele de partid ale armatei, de ctre organele de partid locale, eram informai i noi, cum ca de altfel ntreaga ar, c la Timioara, un grup de protestani, un grup de huligani, au generat
1192

o micare, snt n stare de ebrietate, sparg vitrine, dau foc. ntradevr, iniial aa prea n forma n care s-a declanat revoluia, n urma presiunii organelor ministerului de interne, conduse la acea perioad, aa bine cum se tie, de ctre generalul Nu [eful Inspectoratului General al Miliiei, trimis la Timioara pentru reprimarea revoluiei, rposat dup 22 n perioada luptei "antiteroriste", cnd elicopterul n care se afla a fost dobort] i cei prezeni din partea ministerului de interne, care, spre satisfacia noastr, n-am reuit s-i nvm pe toi, dei eram n subordinea lor [n 1989, puin naintea revoluiei, Ceauescu a hotrt trecerea grnicerilor la ministerul de interne. Dup revoluie grnicerii au revenit la ministerul aprrii naionale]. S-a trecut la represiune datorit acestei spaime. Toat lumea era nspimntat. Toat lumea nu gsea un mijloc de scpare. Muli sprgeau, din, pur i simplu dintr-o ur izvort din adncul suferinelor lor, sprgeau vitrine, ddeau foc. Fr s se gndeasc de urmrile care aveau loc asupra frailor lor, care s-au alturat lor. Primindu-se ordin s se trag, s-a tras. efii notri au transmis ordine la anumite niveluri s se trag. Nu am reuit s ne coordonm aciunile, noi cei care eram pe strad, pentru c nu tiam cine se afl n stnga i n dreapta. Atta am primit ordin s reprim m aceast micare de huligani care veneau cu lumnrile aprinse pe scrile catedralei. n noaptea de, n seara zilei de 17, la ora 8 i 20, demonstranii s-au mprtiat din centru pe anumite cartiere dup ce dduser foc, sprseser n centru. Alii, de rea credin, s le spunem igani care furau, au jefuit magazinele i n urma focului executat de ctre armat, nu n plin cum s-ar crede, deci o spaim a armatei n faa furiei unui popor, care trgea n caldarm. De aceea poate nici n-au czut prea muli n seara zilei de 17, acolo n centru. Dup care armata s-a retras n dispozitiv. ntr-adevr, i noi gndindu-ne atunci, n acel moment, cei care am fost lucizi i n puncte fierbini. Eu pot s v spun cu mna pe inim c am stat de vorb cu acei oameni, unii n stare de ebrietate,
1193

alii foarte lucizi, timp de o or i jumtate, fr nici o arm n mn, n faa soldailor care stteau n poziie pentru lupt cu muniia de manevr n ncrctoare, gata s execute foc sub presiunea securitilor care se aflau n spatele nostru i a organelor de partid care continuau s dea dispoziii. Am stat i i-am determinat pe oameni, i-am rugat frete, prietenete, s nu foreze copiii lor pentru a trage n ei, dei nu aveam cu ce, dar frica noastr i spaima era mare. De la ora 16, cnd a nceput s se sparg vitrinele n centrul Timioarei, s cad vitrinele acelea, cu fiecare vitrin care cdea, cdea i cte o prticic din noi, de fric, de spaim. Nu aveam suportul material, armat, s spunem aa, pentru a rezista acestui puhoi. Ne gndeam la viaa noastr i a copiilor notri n acele momente. i datorit celor care ne-au condus n acel punct, repet, datorit celor care ne-au condus n acel punct, am dat dovad de luciditate i am acionat conform raiunii. n urma, probabil a teleconferinei care a avut loc, de care noi am aflat mai trziu, dar n legtur cu care am fcut analogii a evenimentelor, mi-am dat seama c deja s-a trecut la luarea msurilor stricte. Astfel, n centrul Timioarei s-a pus stpnire pe piaa Operei, actual pia a Victoriei, a Revoluiei, v rog s m scuzai. n acea pia s-au luat i s-au consolidat aliniamente pe care trebuia s le meninem. Trupele ministerului de interne i-au fcut n aa fel jocul nct ncercau s ne orienteze i pe noi. Ddeau dispoziii, s-au infiltrat n unitile noastre militare, au, nu pot s spun au pactizat cu efii notri, dar, cu, nu efii notri dar cu cei din cadrul ministerului aprrii naionale, ca s m refer la momentul respectiv, i i-au nduplecat pe acetia n luarea de msuri n favoarea lor. Deci n favoarea sprijinului lor. Pentru c au dat dovad de laitate. Ne-au bgat pe noi n fa s rezist m furiei poporului, pentru c ei czuser deja o dat prad acestei furii i n-au putut s reziste. i atunci ne-au bgat n fa pe noi s rezist m furiei poporului. Actualul ministru de interne, domnul Chiac, n data de 18, venit la Timioara i probabil nu tiu de la
1194

cine primise aceast misiune, era n perioada aceea eful nzestrrii 08:11 Ofier: Materiale pentru 08:13 Laureniu Ungur: eful proteciei antichimice. A venit la Timioara, le-a creat nite dispozitive, m rog, mai puin militreti acolo i ne-a dat nite dispozitive, nite dispoziii pe care nu le-am executat. Pot s v spun aicea c era chiar n piaa catedralei cnd s-a tras n catedral de ctre cordonul format din militari ai miliiei i din ofieri, chiar superiori, ai ministerului de interne. S-a tras n catedral. Pe scrile catedralei a czut un individ pe care l-a dus salvarea i din relatrile presei, nu pot s spun 100%, triete, iar altul care a fost luat de noaptea, pe la ora 4 de o dub a securitii, care a decedat pe scrile catedralei, i a spus haidem s mergem de aici, c aici snt stpn pe situaie. Ne-a fcut lai pe noi, grnicerii, la un moment dat cnd un locotenent-colonel, cadru activ al armatei, a executat foc asupra unui tnr de 14-16 ani care a strigat ucigailor. A luat pistolul mitralier i a tras pe lng catedral, nenimerindu-l pe respectivul, spre fericirea lui. i noi grnicerii ne-am retras. Ne-a raportat domnului general c sntem lai i ne-am retras de acolo din fa. i domnul general a zis v e fric?. i pe data de 19 ne-a scos s ncercuim parcul central din Timioara, obligndu-ne chiar s tragem. i am strigat, eu am strigat din parc: Nu tragei, parcul este ncercuit i ne mpucm unii cu ceilali. Ne mpucm noi ntre noi. Dup care ne-am retras n vechiul dispozitiv i am rmas acolo. Nu am tras nici un cartu. Transcriere nregistrare: 00:00 Cpitan Traian Crjan: Oameni care dat dovad de foarte mult zel. 00:08 Gelu Voican Voiculescu: Ce fel de zel? 00:09 Traian Crjan: Zel n sensul c au, au mobilizat unitile din care facem parte i ne-au instruit c ceea ce se ntmpl afar este rodul agenturilor strine, c snt nite huligani, aceti
1195

revoluionari erau denumii huligani, i ca s Eu n-am fost practic de fa dar din relatrile unor colegi am aflat c au luat ei msuri de a se duce acolo unde se poart aceste aciuni i bineneles c n fiecare noapte se fceau analize a aciunilor. Toi comandanii de uniti erau chemai acolo unde era acel grup de generali, grup de generali din care fcea parte generalul Ceauescu, Ilie Ceauescu, Gue, mai trziu sau odat, nu tiu precis s v zic, Chiac, generalul Chiac, generalul Stnculescu, pe care i-am vzut i prin unitatea noastr trecnd i cerndu-ne protecie, camioane, ca s-i, cu soldai. Deci acetia la miezul nopii purtau, fceau anumite comunicri comandanilor de uniti care ne transmiteau o parte sau n totalitate, asta nu pot s v spun exact. Adevrul este c, din mai multe relatri, trag concluzia c multe persoane aflate n conducerea acestor uniti au acionat ca atare n acele zile. Respectiv au tras, unii au tras i n demonstrani. N-a putea s afirm care, dar auzeam la un moment dat c un regiment sau un batalion a ieit dintr-o ncercuire, tiu c am auzit circa 10 minute, 7-10 minute foc automat continuu cu mai multe categorii de armament, i c ei noaptea s-au ludat, unii dintre acetia care au fost acolo, c au ieit din ncercuire ca la tactic. n faa unui popor care practic nu avea nici un armament. Deci, problema este c ce mai caut aceti oameni n conducerea unitilor i marilor uniti? Aceti oameni compromii! Pentru c snt i oameni de bun credin, cum e comandantul unitii militare din care fac parte. Noi am trit un oc psihologic. Noi neam pus probleme, n special, pn la urm am neglijat i faptul c avem familii i c s-ar putea s ne fie atacate de ceteni. Noi neam pus, c tot timpul am dat telefoane i ne-am consultat cu familiile. Dar ocul psihologic era cum s te duci s tragi n propriul popor? Pentru c menirea noastr este s ne aprm patria, noi n-am fost educai, chiar dac am fost sub Ceauescu, pentru aceasta. Atta am avut de spus. 03:38 Maior Constantin Chiticaru: Problema care se pune, dac1196

mi permitei. Deci, datorit dezinformrii pe care ne-au fcut-o cei care au venit i ne-au condus acolo, datorit msurilor care ni le-au impus s le executm, iar unii dintre ei n-au vrut s ne informeze exact, s-a ntmplat de s-a tras n Timioara. Dar dac i comandanii notri ar fi luat nite msuri, s mearg s ne informm, chiar noi s inform m, unul, doi s mearg (nenelegibil), atunci, dac ne artau care e situaia de fapt, noi nu trgeam niciunul. Deci, datorit dezinformrii, i dezinformarea aceasta au fcut-o cei care au fost de sus, care tiau perfect de bine realitatea fiind n ora i asistnd la toate manifestrile, manifestrile care au fost fcute de populaie. Asta imputm noi! i acuma au venit napoi n Bucureti, n loc s ieie msuri, dac noi am fraternizat cu poporul acolo, s ieie msuri ca s nu se mai ntmple i n Bucureti acele masacre care s-au ntmplat. Ei din contr, au scos armata afar. Acest lucru-l imputm, deci pe lng ceea ce au dat colegii notri amnunte, dar asta e esenialul. 04:46 Locotenent-major Laureniu Ungur: Intervine un aspect n aceast problem. Domnul Chiac care s-a aflat la Timioara, i venind la Bucureti n urma interviului acordat Televiziunii Romne, n care nici mcar nu a amintit c a fost n garnizoana Timioara, a venit n acest context, a venit la Bucureti, spunnd c a ndeplinit funcia de comandant al garnizoanei Bucureti, i a venit s dea ordin aici, dup ce dduse ordin la Timioara, s tragem n demonstrani, s-i prindem, s-i predm organelor de securitate, care-i adunau cu camioanele. A venit la Bucureti, n calitate de comandant al garnizoanei trebuia s informeze despre faptul c armata din Timioara fraternizase cu poporul, cu revoluia, la Timioara. A vrea s se neleag foarte bine: cu revoluia am pactizat noi, cei care am fost piept n piept. Unii dintre noi poate au greit i au executat ordinele orbete. Au dat dovad de prea mult zel, cum s-a discutat i aici. Dar nu au pactizat comandanii notri care se erijeaz i acum n revoluionari. Erau n birouri. Noi stteam de zile ntregi pe strzi.
1197

06:14 Cpitan grniceri Cristian Leahu: Dac-mi permitei o completare n legtur cu evenimentele de la Timioara, cu cealalt unitate de grniceri. Despre unitatea de grniceri care a vorbit mai nainte s-a referit colegul meu. Cealalt unitate de grniceri, chiar din ziua de 17 a fost scoas n ora, n dispozitiv, aa-zisul dispozitiv, la ordinele ministerului de interne [n decembrie 1989 grnicerii tocmai fuseser trecui de Ceauescu n subordinea ministerului de interne], n paza, n mai multe locuri. n paza inspectoratului judeenei de partid, de miliie i n paza consiliului judeean de partid [actuala prefectur], care a fost la vremea aceea. Prin faptul c unitile noastre au ajuns cam n acelai timp cu, cam 4-5 subuniti au ajuns cam n acelai timp cu ptrunderea n sediu a demonstranilor, n sediul judeenei de partid, nu au putut s mai intervin, a trebuit s-o ia la fug. Noi am plecat fr arme, deci cele 4-5 subuniti. Au plecat, au luat-o la fug, nite demonstrani i-au alungat, acetia au intrat n sediul judeenei de partid, au dat foc sediului, dup care, la cele 3 camioane cu care grnicerii au ajuns acolo, deci care au fost arse, i acetia cu alte camioane ale turei a 2-a de grniceri care au venit la sediu s-au napoiat ctre cazarm pentru a se narma. Noi deci, eu am venit cu tura a doua. Deci n momentul n care am venit cu camioanele subunitile dinaintea mea s-au retras cu camioanele noastre n unitate pentru a veni cu arme. Noi veniserm deja cu arme i armament i muniie de manevr. La foarte scurt timp, dup ce ne ncrcasem muniia de manevr, am primit muniie de rzboi. Asta cam n vreme de o or, o or i jumtate. Da. i avnd muniia de rzboi primisem sarcina ca s nu lsm pe nimeni s se apropie de sediul judeenei de partid. n sfrit, ne-am pus problema atunci, comandanii de subuniti de la pluton, companie i comandant de unitate care a fost cu noi, cum s acion m noi pentru a nu lsa pe nimeni s se apropie de sediul judeenei de partid? Adic ce trebuie s facem ca s nu se apropie? S trag cu arma? Deci nu ni s-a dat un ordin precis. Ni s-a lsat, i aici vreau s spun fuga de
1198

rspundere a unor comandani ai notri, ni s-a lsat la latitudinea noastr cum s apreciem s ripostm. Ceea ce este, cred, un act deosebit de grav din partea acestora. Adic, cnd vine demonstrantul eu ce fac? Trag sau nu trag? Aveam muniie de rzboi la mine. Bun, am gndit-o noi cu comandantul unitii noastre i am spus: n cazul n care vine nu tragem. Am zis: sediul i aa a ars, n-aveam dect un refugiu, asta a fost o problem de comandani de subuniti! Avem un refugiu, n caz c vin i lsm n pace s mearg, i-aa au dat foc la sediu, ne retragem n curtea respectiv i nu avem treab cu ei. Deci nu s-ar fi pus problema tragerii de ctre comandanii de subuniti, printre primii, i dintre militari. i n felul acesta nu am avut aceast nenorocire pe capul nostru de a fi mpucat (?) demonstrani, pentru c acetia au fost localizai n alte puncte. N-au ajuns pn la sediu. i au fost scoi, am stat pn a doua zi, cnd ne-am retras n unitate. Deci asta am vrut s scot n eviden, faptul cum am fost noi lsai n 09:33 Cpitan Nicolae Durac: (nenelegibil) am o propunere. Ca s elucidm i s aflm adevrul. Toi domnii generali care au participat n Timioara s fie la procesul care se va face n Timioara n calitatea n care conducerea o s o considere. Transcrierea nregistrrii: 00:00 Maior Octavian Chiriac: Fac un apel ctre colegii notri din armat, folosim acest prilej ca, dac tot ceea ce s-a spus aici este ndeobte cunoscut, deoarece au participat direct timiorenii i bnenii la evenimente. Este cunoscut la modul cel mai concret. S facem un apel pe aceast cale i la fraii notri din zon pentru a trage concluziile din cele ce s-au reliefat aicea i s fie de acord c dac aceste lucruri vor ajunge vreodat la cunotiina lor, mai bine mai trziu dect niciodat este cazul s punem degetul pe ran i s facem ceea ce trebuia fcut chiar din primele zile cnd viaa ncepuse s se normalizeze din punct de vedere militar, al situaiei militare. Adic, s recunoatem c din capul locului c singura form de izbucnire a oamenilor, a acestei populaii oprimate, a fost
1199

cea care de altfel s-a dovedit, cu toate riscurile, a fi cea mai bun. i lsnd la o parte pierderile, c nici o revoluie nu se poate face fr pierderi, lsnd la o parte deci aceste pierderi materiale, snt neglijabile, ctigul este imens. Al libertii pe care l-am obinut. Dar datorit, cum s-a zis, dezinformrii, i a faptului c, s-a spus i n proces, s-a creat un comandament unic, nu armata conducea, era conductoarea tuturor forelor, ci ceilali ne conduceau pe noi, mai mult sau mai puin pe fa, sau din umbr, respectiv, respectiv din trupele de securitate, mai mult sau mai puin cunoscute, fiindc prea puine au fost artai n vileag. S-a spus despre teroriti, dar s tie toat lumea c teroriti n-au fost att de muli, ct a fost rzboiul psihologic declanat de la deprtare, fr ca ei s-i pun pielea n saramur. Simulatoarele de tot felul, care pe un obiectiv ncepeau cu nite zgomote specifice s intre n aciune i toat lumea, un dispozitiv de pe o parte, ncepea, deschidea focul i ceilali, din partea cealalt deschideau focul. i aa am omort populaie nevinovat. Este un adevr. Din ricoete sau chiar din tir direct. Aa ne-am mpucat noi ntre noi, fiindc proporia de mori a fost, pierderile au fost i n rndul populaiei civile, n mai mare msur, participant i dezarmat i fr o instruire de specialitate pentru a se proteja, autoproteja, dar i din partea efectivelor militare, care, cu toat instruirea i reflexul militar constituit, nu au reuit s evite pierderile. i atuncea asta ar trebui s tie toat lumea. Dar important i important este c armata, n ultim instan, a avut rol determinant n a salva aceast populaie i a asigura succesul revoluiei n Banat. i fiindc Timioara a fost primul ora liber al Romniei, n data de 20 deja, decembrie, i am avut reprezentani de toate nivelurile acolo. Nu era cazul s se mai produc o a doua Timioar, sau a treia, respectiv Bucuretiul i alte localiti ale rii. A fost o soluionare, dar unii, care au pactizat i au fost strni, li s-a, pur i simplu le-a fost fric c odat cu Ceauescu, se termin i era lor. Din pcate nc nu s-a terminat, vedei, asta-i partea proast. Au inut cu dinii s-l
1200

susin, i asta trebe s afle toat populaia, c noi nu ne facem i nu sntem, armata, n cvasitotalitatea ei, nu este nicidecum prta i nu i va ine n snul ei pe toi acetia care-au produs (nenelegibil). 03:43 Locotenent-major Laureniu Ungur: Din depoziiile, puine, care le-am fcut pn acum, c ar fi nevoie de prezena domnului Iliescu aici, s clarificm acest adevr i aceste adevruri i dorine. Sntem dispui s ateptm orict dorii. 04:03 Locotenent-colonel aviaie Cornel urcu: A dori s completez la relatrile colegilor mei, din partea aviaiei din Timioara. Datorit zborului elicopterului de cercetare care a zburat deasupra oraului ntre orele 15 i 16.30, aviaia a fost acuzat c ar fi tras din elicopter. V informez: nu s-a tras din elicopter. Nici la Bucureti, unde a aprut n zona televiziunii elicopter deschiznd foc, a fost elicopter care a venit n ajutorul trupelor terestre, care trebuiau s loveasc un inamic vizavi de televiziune. Eu rog televiziunea s redai scena respectiv i dac putei, prezentai i obiectivul lovit de acel elicopter. Populaia a rmas nc convins c s-a executat foc din elicopter asupra populaiei. 04:53 Locotenent-major Petre Mo: Dac-mi dai voie, eu a fi reprezentantul aviaiei care a zburat la Timioara, snt reprezentant al unitilor de elicoptere de la Caransebe. Noi am fost poate singurii care am zburat deasupra Timiorii n acea perioad, snt serviciul de lupt pe care efectiv l fceam acolo. Se cunoate faptul, i chiar dac nu se cunoate, cel puin populaia, a Timiorii i a ntregii Romnii, prin faptul c s-a transmis n presa central, a rmas cu impresia c totui la Timioara s-a tras din elicoptere. Vreau s ntreb eu comandamentul aviaiei militare, de ce nu a fcut n aceast perioad de dou luni, dezminirea c din elicoptere nu s-a tras? i prin ocazia asta care o am acuma, cred c am, snt n asentimentul colegilor mei s fac aceast dezminire. Dac alii nu s-au gndit aicea, mcar eu vreau s fac acest lucru.
1201

Deci, la Timioara, din elicopterele militare, nu s-a tras. Exist ns posibilitatea, pe care n-o negm nici noi, ca n aceast perioad, deci a zborurilor de cercetare deasupra Timiorii, s se poat, s poat fi fost executat foc de pe cldiri, ceea ce poa s dea impresia c s-a tras din elicopter. Cam atta a fi vrut s spun. 06:11 Maistru militar Ion Molnar: n legtur cu, tot cu acest punct, n seara zilei de 17, ncepnd de la ora 16,30 pn la ora 20,30, am fost n Timioara, de la un capt la altul al Timiorii. Pot s v spun precis, avionul a zburat i n amurg, elicopterul, scuzai, a zburat i n amurg, nu s-a tras din elicoptere. Efectiv nu s-a vzut, personal nu am vzut s se trag din elicopter. Iar dac avem n vedere c forele au fost n conflict direct, armat, populaie, securitate, au fost n conflict direct efectiv, m ntreb: elicopterul de fapt n cine trgea? n armat, n securitate, n miliie sau n popor? n cine putea s trag? Deci, e un punct de vedere i pentru organele de mass-media, dar cele relatate mai ales n ziarele, i n ziarele centrale, mai ales, cele care se fac vinovate de unele persoane s fie puin i controlate. Puin gndite, i puin controlate. 07:08 Ofier: O anchet dup 22 decembrie 07:10 Ofier: n rndul unitilor militare, nu. Dat fiind c, i aicea mi-a permite, cu respect, s scot n eviden faptul c dumneavoastr ne-ai nceput aicea prin a ne imputa faptul c ai fi deosebit de surprins de atitudinea i de o asemenea aciune a reprezentanilor armatei. Vedei, la fel se pune i la nivel mai mic problema. Dac i acolo se judec tot aa? Este normal c nu se rezolv (?) nici un fel de problem niciunde. Tensiunea exist, fierbe, dar nimeni nu-i permite fiindc noi sntem 07:48 Locotenent-colonel aviaie Petru Liiu: Compromii c n aceast perioad nu s-au luat msuri. i cred c acest lucru vrea sl susin i colegul meu de la trupele de grniceri. Nu s-au luat msuri, faptul c nu s-au luat msuri ne-a determinat pe noi s lu m aceast poziie, pentru c snt unii comandani care n aceast
1202

perioad efectiv s-au compromis. Prin atitudinea lor pasiv sau prin incompetena de care au dat dovad. i snt chestiuni care pot s fie demonstrate prin luri de poziii, personalul din aceste uniti militare. Dac timpul ne va permite o s v putem relata mai pe larg cteva fapte, pe care le cunosc comandanii notri, i fa de care nu au luat nici o atitudine. 08:33 Locotenent-major aviaie Daniel Drgan: (neintelegibil) a multor comandani, chiar dup ziua de 21 i 22 decembrie. Faptul c s-au executat unele misiuni cu caracter aa-zis strict secret, cnd toat ara era n fierbere. Faptul c nu se tia exact de partea cui este un comandant sau altul i mai ales faptul c dup succesul revoluiei unii au ncercat s-i nfrumuseeze activitatea din perioada revoluiei, face ca s ne-ntrebm dac este posibil ca pe structura ierarhiei militare s porneasc o astfel de anchet. Transcriere nregistrare: 00:00 Locotenent Constantin Negrea, student la Academia Militar: Noi studenii Academiei am cerut aceast comisie de anchet n legtur cu evenimentele militare care au fost n perioada 21-22 decembrie 1989 n Bucureti, aicea. Trebuie s subliniez faptul c aceste fapte pe care le-au prezentat dnii aicea au fost prezente i n Bucureti, dar aici a fost, a fost (nenelegibil) n care s-a tras n populaie. Nu armata a tras, dar populaia din, din Bucureti ncepe s cread tot mai mult c armata a tras, n Bucureti a tras. Lumea nu-i explic de ce tancurile, cum, ce tancuri au clcat, au clcat lumea pe strad? Tancurile aparin armatei, s-a spus n toat presa, i la radio i la televiziune: oameni buni, fii fr grij, securitatea i miliia nu au tancuri. Atunci nseamn c armata cu tancurile au clcat lume i populaie. De ce nu se, de ce nu se spune c ntr-adevr securitatea i miliia au avut tancuri i c ei au clcat lumea? Deasemenea trebuie, trebuie s mai amintesc c faptele petrecute la aprarea ministerului aprrii. Noi am participat n seara zilei de 22 i dup aceea, pn la anul nou, am participat la aprarea sediului
1203

ministerului aprrii naionale. Acolo s-au petrecut fapte deosebit de grave. De ce nu se fac publice? Am cerut instituirea acestei comisii de anchet. Efectiv ni s-a bgat pumnul n gur. De ce? De ce lumea nu trebuie s tie c anumii generali care i acuma stau n funcie au fost incompeteni i ruvoitori n perioada revoluiei? M refer anume la, n primul rnd, la comandanii, c au fost, snt mai muli, comandanii Academiei Militare. De ce m refer la ei? Fiindc Academia Militar, n sudul Bucuretiului este singura unitate militar i a avut n paz, s zic, un sfert de Bucureti. i acei generali, efectiv n zilele de 21 i douzeci i, deci de pe 22 au dezarmat studenii. Nu le-au dat voie ca s, s apere revoluia. Noi a trebuit s facem demonstraie de for n curtea Academiei ca s ni se dea arme i cartue ca s aprm sudul Bucuretiului. Eram singura unitate militar din zon i nu ne-au dat arme ca s aprm. Muncitorii de pe strad ne chemau ca s mergem cu ei, sau s stm efectiv, s ne ocupm dispozitivul de lupt n sudul Bucuretiului, i nu ne-au lsat. Vrem i cerem aceast comisie de anchet i nu, nu ni se aprob. 02:36 Locotenent-major grniceri Laureniu Ungur: (nenelegibil) acolo pe strad, au fost ntrebai toi comandanii i efii notri. De ce? Pentru c n urma victoriei de la Timioara, un comandant de divizie cum era colonelul Popescu sau domnul colonel Predonescu, domnul colonel Zeca, Roat i alii care au dat drumul la securitii reinui cu armament asupra lor, din curtea garnizoanei. S-au erijat n conductori i au ncercat probabil s ascund aceste aspecte. Noi nu am fost ntrebai. De aceea noi nici nu cunoatem de o anchet amnunit pentru clarificarea acestor adevruri pe care probabil tocmai ei nu vreau s le dea n vileag. 03:25 Cpitan Nicolae Durac: S se arate un singur general care a fost destituit, trecut cumva n rezerv, pentru activitatea desfurat n perioada 16 la 22. i pe aceast baz dumnealui a spus c nu am onoare, ntruct cpitan fiind nu m pot ridica la acest nivel, adic de general. Trebuie neles foarte bine, c noi,
1204

armata din Timioara, vrem s se stabileasc numai adevrul. i comisia care va fi format s nceap de sus. De ce ne-am ridicat? Pentru c ministerul aprrii naionale, inclusiv domnul ministru, a primit multe sesizri de modul n care au acionat cei care au fost n Timioara, i, totui, dup atta timp, nu s-a luat nici un fel de msur. Din aceast cauz a vrea s rspund domnului Voican c dumnealui, prin dezacordul formal i prin faptul c sntem supui ordinelor i ierarhizrii militare, dorim s nu se mai ntmple niciodat un 17 la 22 decembrie. Din aceast cauz sntem aici, ceea ce cerem vrem s fie n asentimentul nostru ntreaga armat, n aa fel nct armata s fie cu adevrat a poporului. S fie controlat de popor. n acest moment nu poate fi controlat de popor armata. Am terminat. 05:23 Locotenent-colonel Cornel urcu: Dorim ca pe viitor problemele militare s se rezolve totui prin ministerul aprrii naionale. Iar aceast incertitudine ne-a fcut s fim aici. Colegii mei au prezentat situaia de fapt din Timioara, (nenelegibil) un punct, sau un al doilea punct, e vorba de cei care au pactizat cu Ceauescu, vreau s m refer la al doilea punct. i anume, din primul punct (nenelegibil) vrem s spunem, cerem retragerea generalilor activai n perioada revoluiei. n cazul n spe, dac lu m de jos, din garnizoana noastr [Timioara], este generalul Popescu, care la ora aceasta este general-locotenent. Nu tiu crui fenomen sau cror fapte de arme deosebite a fost promovat, poate pentru faptul c a dat n pres o serie de interviuri ambigue, a destabilizat o perioad situaia din Timioara, a colaborat cu o serie de membri ai Frontului Salvrii Naionale care ulterior au fost eliminai din competiia politic care a fost n Timioara [referire la alegerile de la sfritul lunii ianuarie 1990 din Timioara n urma crora o serie de lideri politici care apruser n decembrie 1989 au fost marginalizai], nu tiu cror fapte de arme a fost promovat. Printre altele, ofierii care sntem aici, pentru a ajunge la un punct de vedere comun, doream s ne
1205

ntlnim n Casa Armatei, ntr-o sal. Pentru c a aflat c vrem s discut m unele probleme, n care atingeam unele probleme de vrf, dnsul a dat ordin s se nchid toate slile, s nu ne ntrunim, i ne-a boicotat ntrunirea. Ceea ce ne-a determinat, m-a determinat cu civa ofieri s mergem la dnsul s-l ntrebm: Domnule general-locotenent, de ce ai luat aceast msur? ntre care dnsul spunea c nu este de vin el, c a primit ordin de sus s interzic asemenea adunri. Surprinztor pentru noi cum poi s interzici asemenea adunri. Mi-am permis atunci, poate nepoliticos, s-l ntreb: Domnule general, tii c Ceauescu a murit? La care dnsul a spus c da. Atunci v rog s procedai n consecin. Dup tergiversrile de rigoare am reuit totui s deschidem o sal i s reuim s stm n mod civilizat la discuii i s reuim s venim n acest loc. Transcriere nregistrare: 00:00 Locotenent-major grniceri Laureniu Ungur: Cerem n acest sens, fa de depoziiile noastre, care le-am fcut aici, deci privitor la retragerea generalilor reactivai pe timpul revoluiei, trecerea n rezerv a ministrului aprrii naionale [Nicolae Militaru] i a celorlali generali activai n aceast perioad [pe lng Nicolae Militaru, o serie ntreag de generali fuseser reactivai n decembrie 1989, foarte probabil la propunerea lui Militaru], respectiv generalul, domnul general Militaru, domnul general Ciubncan i, i ali generali care au fost activai i ncercau astzi s ne conving pe noi, cci ei vor gndi pentru noi, vor gndi viitorul nostru pentru un an-doi ct mai au de ieit la pensie. Spun c o s fie btrni i nu pot s ne conduc. De ce s ne gndeasc dumnealor viitorul nostru, al tinerilor? S fie clar, revoluia a fost fcut de tineri, vrem s facem i n armat o revoluie tnr! S se vad c i noi cei tineri sntem destul de competeni s conducem. Fa de cele relatate n legtur cu actualul ministru de interne [Mihai Chiac], cerem trecerea lui n rezerv. Nu putem s ne conducem cu astfel de oameni, care s-au
1206

compromis i ncearc s ascund nite adevruri pe care mase largi de oameni le cunosc i care s-au ascuns i pn acum la sesizrile noastre. 01:34 Gelu Voican Voiculescu: mi permit s v amintesc, generalul Militaru nu este n categoria asta, el a fost reactivat n plin revoluie [dup 22 decembrie 1989], este un om a crui merite snt incontestabile i-n situaia asta nu vd ce v ndeamn s-l contestai n aceast form. 01:54 Laureniu Ungur (citete de pe o fil): Am spus trecerea n rezerv a ministrului aprrii naionale care prin ordinele date a dus la o stare de tensiune n armat. A ncercat s ascund nite manifestri din armat. Oare nu se cunotea prin raportrile celor de la Timioara despre aceast aciune a noastr? Se cunotea! Nu a avut curajul s vin s purt m un dialog aici, n prezena dumnealui. Ne chema la minister, pentru ce? Ca s ne rezolve tot la fel, hrtiile i depoziiile pe care le-am trimis i nu ni s-a trimis nici un rspuns. Ne-am sturat s ne fie pus pumnul n gur! Vrem s se fac dreptate n acest sens! Am cerut (iar citete) numirea n funcia de ministru al aprrii naionale a unei personaliti civile ca reprezentant n parlament al intereselor armatei. Ori, conform decretului dat, armata nu face politic. Deci nu are ce cuta armata n parlament. Prin numirea unui ministru civil acesta poate s reprezinte, n parlament, interesele armatei. Iar armata, cum am trecut la punctul 11 (iar citete), formarea unui comitet naional pentru probleme de aprare naional i militare, subordonat preedintelui rii i desfiinarea funciilor de senator pentru cadrele militare. Deci n acest sens am fcut aceast cerere. Eu am terminat, dac au i ceilali 03:31 Gelu Voican Voiculescu: trecut de dizident, a fost un oponent vehement al regimului de dictatur i a fost promovat tocmai n virtutea acestui trecut. 03:41 Cpitan Nicolae Miulescu: Domnule Voican, dac-mi permitei, n locul domnului locotenent-major, care risc s
1207

monopolizeze toat discuia. n primul rnd vreau s fac o specificare, ca s se neleag ghilimelele pe care domnul locotenent-major le-a pus la revoluie, la revoluia pe care noi am intenionat s-o facem, deci revoluie n ghilimele, a tinerilor. Iar n ceea ce privete ntrebarea dumneavoastr. Exist discuii n rndurile noastre i nu numai n rndurile noastre referitoare la activitatea depus de domnul general Militaru nainte de a fi trecut n rezerv. i aceast activitate s-a concretizat n perioada n care rspundea de ministerul construciilor, sau de direcia construciilor, n-a putea s precizez foarte exact. i a doua problem este problema, aprut i n unele ziare strine, respectiv n ziarul The Times, referitor la unele aciuni contrare intereselor rii pe care domnul general Militaru le-ar fi desfurat. Este foarte adevrat c declaraia poate s surprind i s fie mai vehement, s-i spunem. Aceste probleme trebuiesc studiate ntr-un cadru restrns, pe baza unor date i dovezi care s sperm c nc mai exist i care pot fi studiate de cei n drept. 05:22 Gelu Voican Voiculescu: (nenelegibil) armatei i este un om a crui reputaie, n ce privete pregtirea militar i spiritul de organizare, am auzit nc de mult vreme, iar n ce privete felul n care i-a ndeplinit atribuiile de la preluarea comenzii, consider c nu i se pot aduce astfel de nvinuiri. 05:47 Locotenent-colonel aviaie Petru Liiu: Din exterior. 05:48 Gelu Voican Voiculescu: Evident, eu vorbesc din exterior pentru c nu fac parte din armat. 05:53 Maior aviaie Constantin Chiticaru: Dar atunci de ce s-a nconjurat de attea cadre militare care au fost luate din rezerv i puse, deci, n funcii. Consider c noi tineretul, care am aprat i noi, nu eu, ceilali care au fost pe strad, i snt muli comandani tineri care erau capabili s conduc. Pentru c acuma, cnd se fac legi noi, regulamente noi, dispoziiuni noi pentru armat. Se organizeaz din nou armata. n condiiile astea, dac cei btrni, n ghilimele, sau cei care snt deja la o vrst naintat, vor s ne fac
1208

un organism, gndirea lor cum ne vor face? Pe noi o s-l aplice, noi sntem cobaii? Dai-ne voie s-l facem noi, pentru noi, pentru c pn acuma au ncercat s fac aceste, s fie aceste regulamente, deci proiect pentru ele i dispoziiuni, m scuzai, dar nu ne-au ntrebat deloc. Singura aviaia care a nceput de jos, cu nite probleme care s-au ridicat n sus. Ceilali, celelalte uniti nu au fost ntrebate. Aceasta-i problema. 06:58 Nicolae Miulescu: Pot fi date publicitii prin intermediul mass-media, noi avem documentele care trebuiesc prezentate unei eventuale comisii guvernamentale. Care s le studieze i s ia msuri n consecin. 07:16 Gelu Voican Voiculescu: neleg totui c este mai mult un conflict de generaii. 07:20 Nicolae Miulescu: Nu, nu este vorba de un conflict de generaii, numai, ci faptul c avem n vedere interesele rii, ale aprrii naionale, pe ideea n care nu avem certitudinea c domnul general Militaru ar putea avea aceast calitate, innd cont de unele insinuri care deja au aprut n publicaiile strine i de unele date existente la ora actual n dosarele fostei, de trist reputaie, fostului Departament al Securitii Statului. Exist nite dosare cu dovezi precise, care trebuiesc luate i studiate. Noi asta dorim. 08:10 Locotenent-colonel aviaie Cornel urcu: Nu i contest nimeni activitatea dnsului din perioada revoluiei, dar dup, faptul c prezena noastr aici este nejustificat. De ce a trebuit s ajungem noi aici, n-a luat msuri dnsul, n aa fel nct s analizeze arma aviaiei, cu toate c a fost sesizat de generalul Rus, care noi i-am cerut s-i dea demisia, s fie nlocuit cu un comandant pe care noi l-am i propus de altfel n cadrul comandamentului de arme. Pur i simplu nu l-a primit pe generalul Rus, a fost invitat i la comandamentul aviaiei militare, a refuzat. Un comandant sau un ministru, trebuie s ia msuri s se informeze rapid i eficient pentru a nu ajunge, s nu ajung armata la situaia n care este acum, datorit faptului c noi sntem aici,
1209

prezeni, s reclamm nite situaii care snt delicate. Situaia din aviaie am neles c n-a vrut s-o accepte, sau, nu tiu crui fenomen am ajuns c n-am reuit s ncheiem un dialog cu dnsul. Transcriere nregistrare: 00:00 Gelu Voican Voiculescu: Rspund i de Ministerul Cultelor i am participat astzi la Sfntul Sinod, de la care am ntrerupt i am venit s dau curs solicitrii dumneavoastr, fiind, aa cum vam artat n prima parte a discuiei noastre, mandatat de preedintele Iliescu pentru a rezolva mpreun doleanele i solicitrile dumneavoastr. Deci, m aflu ntr-o situaie paradoxal, de la un Sfnt Sinod am venit s discut cu, ceea ce pare aproape incredibil, o grev a militarilor. Rmsesem la unul din punctele apelului dumneavoastr, la punctul trei. 00:54 Maior aviaie: O problem (nenelegibil) Nu este o grev a noastr, a militarilor. 01:01 Gelu Voican Voiculescu: Nu, pi este o situaie care nici nu poate fi definit. Este o situaie unic. 01:03 Maior aviaie: Militarii snt la posturi, inclusiv aviaia este la posturi, noi sntem gata oricnd pentru aprarea patriei, adic nu este problema Noi nu sntem n grev. 01:09 Gelu Voican Voiculescu: Da, avei dreptate, rectific. Un protest al militarilor. 01:14 Maior aviaie: Este mai corect. 01:15 Gelu Voican Voiculescu: Da. E mai corect, dar situaia este att de inedit nct nu are nc o denumire. i fa de aceast 01:23 Ofier: S nu ne oprim la cuvinte. 01:25 Gelu Voican Voiculescu: Da, s nu ne oprim la cuvinte. 01:28 Laureniu Ungur: V-am rugat nainte, dac-mi permitei, vam rugat nainte s vin domnul Iliescu. Ce rspuns ne dai n cazul sta? 01:35 Gelu Voican Voiculescu: Am fost la domnul Iliescu, am ateptat foarte mult, pentru c dnsul este ocupat cu diverse comisii. i, fa de situaia n care dnsul mine trebuie s
1210

pregteasc edina de constituire a Consiliului Provizoriu al Uniunii Naionale, n urma edinei de vineri pe care ai urmrit-o la televizor cu toii, este n imposibilitate de a face aceast deplasare, de la un sediu la altul, i n continuare a insistat ca s m considerai reprezentantul dnsului i s ducem mai departe negocierile i, n sfrit, tratativele pe care le-am iniiat. 02:19 Cpitan Adinel Popa: Domnule Voican, avei drept, sntei investit cu dreptul de decizie? Deci de-a lua hotrre? 02:28 Gelu Voican Voiculescu: Dumneavoastr ca militari v putei da seama c dreptul la decizie este o chestiune mai delicat. Eu voi raporta n final i decizia o ia totui dnsul. 02:41 Cpitan Nicolae Durac: Atuncea mai intervine o problem. Se tergiverseaz, n continuare mine sau n zilele urmtoare trebuie s relu m aceast activitate, i de fapt ne vom repeta. 02:57 Gelu Voican Voiculescu: Haidei s continum ce am nceput i vedem la sfrit cum, la ce rezultat ajungem. Deci, referitor la contestarea de ctre dumneavoastr a ministrului aprrii, eu v repet c este un om care are un trecut care l onoreaz. Este, a suferit de pe urma regimului Ceauescu, a fost adus n fruntea armatei tocmai pentru c nu este amestecat n nici un fel cu situaiile regretabile care s-au produs n timpul evenimentelor de la Timioara, i chiar cele din ultimii ani, iar aa cum l-am cunoscut noi, a fost un element de echilibru, un element de nelepciune n fruntea conducerii armatei, care a ncercat s realizeze un spirit nou, prin msuri organizatorice deosebit de eficace, i mrturisesc c rmn foarte surprins de cele artate de dumneavoastr. Tot att de surprins snt i de contestarea ministrului de interne [Mihai Chiac, osndit n 2008 la 15 ani nchisoare pentru participare la reprimarea revoluiei], care a colaborat cu noi din primele zile ale revoluiei [se observ aici propaganda FSN-ist curent la acea vreme, conform creia revoluia a nceput doar n 22 decembrie cnd a fost anunat CFSN-ul, de atunci socotindu-se i "primele zile" ale acesteia] i
1211

care se dovedete un administrator de elit, un om cu care am colaborat n spiritul celui mai deplin umanitarism n rezolvarea chestiunilor legate de poliie. Dnsul conduce Ministerul de Interne, de care m ocup direct, i rmn ct se poate de surprins de faptul c este, cum pretindei dumneavoastr, amestecat n reprimarea de la Timioara. n zilele revoluiei, i dup zilele revoluiei, n timp ce am organizat Ministerul de Interne, a dat dovad de un spirit cooperativ deosebit, este o persoan extrem de sritoare i de receptiv la interesele naiunii, nct practic nu pot s-mi exprim dect uimirea fa de, a numi chiar, revelaiile pe care le-ai fcut n seara asta. V ascult. 05:27 Ofier: Dac-mi permitei, v rog. 05:29 Locotenent-colonel aviaie Petru Liiu: Vreau s v ntreb o singur problem. Ai afirmat c tii foarte bine msurile deosebit de eficiente care au fost luate de ministrul aprrii naionale. Dumneavoastr le tii, dac le tii v rug m s ni le aducei i nou la cunotiin, pentru c noi nu le tim. Noi armata, care am fi n drept s tim aceste msuri deosebit de eficiente, nu le cunoatem. Ceea ce tim noi, i s-a afirmat dup revoluie, este c vrem s construim o societate nou cu oameni noi. Dai-mi voie s m ndoiesc de faptul c domnul ministru Militaru, la 74 de ani, poate s fie considerat un om nou. Care tim c s-a nconjurat de o mulime de ofieri din rezerv, i generali, care se apropie de vrsta dnsului. Care snt acei oameni noi cu care vrem s punem bazele unei armate noi? 06:25 Gelu Voican Voiculescu: Bine, aceasta este o chestiune intern a armatei. n ceea ce privete msurile la care v refereai, am vzut o serie de ordine, de directive, prin care se mbuntea dotarea, hrana, nzestrarea armatei. Deasemenea unele msuri pe plan organizatoric i n special organizarea teritorial a armatei prin nfiinarea unor comandamente militare judeene, care reprezint o viziune nou a armatei pe ansamblul rii. 06:59 Ofier: Dac-mi permitei domnule
1212

07:00 Nicolae Durac: Dac-mi permitei, o problem. n acest sistem, noi nelegem, dar s ne gndim c dictatura ceauist a czut, pe cnd n minister [al aprrii naionale] a devenit cea mai puternic, prin contopirea tuturor forelor care au exercitat conducerea n ultimii 15-20 de ani. Adic cei din pensie i cei actuali. 07:28 Adinel Popa: Vreau s spun (nenelegibil) c majoritatea generalilor reactivai snt cu studii superioare la Moscova, sau la Frunze [Academie Militar Sovietic]. Nu are nimic cu asta. E o academie foarte bun pentru pregtirea cadrelor militare. Dar oare nu ne d de gndit c n armat introducem un nou sistem politic? Dm unul la o parte, punem altul. Prin ce oameni noi? Prin renfiinarea acelor consilii de propagand i cultur, sau de educaie patriotic i cultur, n care au fost promovai, n conducerea acestor sectoare, tot fotii activiti de partid, secretari de partid, secretari de consilii politice, activiti cu propaganda i aa mai departe? Pn la minister inclusiv. Oare nu d de gndit acest mod precar de organizare a ministerului? C se urmrete n minister ndoctrinarea noastr cu politica partidului comunist sub o alt fa? Noi nu mai vrem politic, ne-am sturat de politic! Neam sturat de lecii politice inute ore n ir i minute n ir cu vorbrie goal. Vrem treab s facem. Cu cine facem aceast treab, pentru c cu actuala conducere nu se poate face treab? Noi nu sntem mpotriva oamenilor capabili. Nu sntem. Dar sntem mpotriva oamenilor n vrst, plafonai, care de ani de zile au fost, e adevrat, chinuii de dictatura comunist, au fost n rezerv, au pierdut legtura cu armata. i acum, dintr-o dat, ne reformeaz. Att am avut deocamdat de spus. Transcriere nregistrare: 00:00 Cpitan Nicolae Miulescu: Am i eu dou probleme de ridicat. n primul rnd, legat de ce spunea colegul nostru, credei dumneavoastr c cei care ne-au ndoctrinat i ne-au adus n criza, sufleteasc, dac vrei, din perioada revoluiei, i m refer aicea la
1213

secretarii de partid i toate organismele, organele de partid, deci cei care ne-au ndoctrinat n perioada anterioar revoluiei, snt n stare s ne fac nou, armatei, educaie patriotic la ora actual? Ct credibilitate mai au aceti oameni n faa noastr? Cum se poate pune problema s fie tot ei cei care ne educ patriotic? Asta este primul aspect. Al doilea aspect. Ne-ai ntrebat i ne-ai spus c domnul general Militaru este un fost dizident i, m rog, o persoan neptat. Vreau s v ntreb: cunoatei existena dosarelor Corbu 1 i Corbu 2 din arhiva Departamentului Securitii Statului, direcia a 4-a, contrainformaii militare? n aceste dou dosare, care n prezent se afl la domnul Militaru, mpreun cu cei care cunosc coninutul lor, locotenentul-colonel Tnsescu, unul din cei care cunosc coninutul dosarelor. Aceste dosare au dovezi care-l incrimineaz, i incrimineaz activitatea domnului general Militaru ca agent strin. Credei c, chiar dac aceast afirmaie a mea n-ar fi adevrat, dar faptul c n presa strin, aa cum am menionat anterior, n The Times, a aprut o informaie n care domnul general Militaru era acuzat tocmai de acest, aceast, aspect al activitii dnsului anterioar revoluiei, nu poate s creeze i nu creaz statutul moral necesar pentru a conduce ministerul aprrii naionale. Noi nu vrem, ntr-un caz nefericit, s fim simpl carne de tun n faa gloanelor dumane. Noi vrem s fim n stare s ne aprm ara i oamenii tia care muncesc i se strduiesc s construiasc o societate dreapt, democrat i liber n ara noastr. Noi trebuie s credem n organele care ne comand, iar ara trebuie s cread n noi. Aceast criz de ncredere a noastr n ierarhia militar i a rii n armata ei, n braul ei narmat, noi sntem expresia acestei crize. 03:16 Locotenent-colonel aviaie Petru Liiu: Nu sntem primii care lum poziie, domnule Voican, fa de ministrul aprrii naionale. Primii care au luat poziie fa de ministrul aprrii naionale au fost membrii ministerului, personalul ministerului aprrii naionale.
1214

03:29 Gelu Voican Voiculescu: Cnd? 03:31 Petru Liiu: n urm cu mai bine de o lun. 03:32 Ofier (suprapus peste spusele lui Liiu): 7 ianuarie. 03:34 Petru Liiu: Pe 6 ianuarie. 03:35 Nicolae Miulescu: 6 i 7 ianuarie. La edina din 7 a participat i domnul Iliescu. 03:40 Petru Liiu: Aceasta voiam s afirm, la aceast activitate a participat i domnul Iliescu, n urma creia a afirmat c n cteva zile problema armatei se va rezolva. Aceast problem nu s-a rezolvat. Principala problem era demiterea ministrului aprrii naionale. 03:57 Nicolae Miulescu: Mai am nite ntrebri. tii cum snt folosite forele i mijloacele fostului departament al securitii statului, care la ora actual snt n subordinea direct a domnului general Militaru? tii c n urma edinelor din 6 i 7 ianuarie am avut colegi care s-au plns? Nou, ntre noi, pentru c sntem prieteni, sntem colegi. Ni s-au plns c se simt urmrii, c simt c au telefoanele interceptate, c le este fric s-i dea numrul de telefon sau ne spune s nu-i dau telefon acas. Credei c o astfel de stare de lucruri, care a dus la concentrarea puterii ntr-o singur mn, este de bun augur sau de ru augur pentru viitorul democratic i liber al rii? De fapt aceasta este problema cheie, ca s nu ne nvrtim n jurul cozii. 04:59 Gelu Voican Voiculescu: Mi-ai pus mai multe ntrebri la care nu v pot rspunde, unele fiind de un detaliu care depete informarea mea. Tot ce pot s v spun e c direcia a patra de contrainformaii a fost desfiinat nc de la 2 ianuarie i deci militarii nu mai snt supui controlului fotilor ofieri de C.I. Iar n general vorbind, Consiliul Frontului Salvrii Naionale a acreditat de la nceput ideea depolitizrii armatei, i prin nsi dispariia organizaiilor de partid din armat, aceast depolitizare a devenit o realitate de fapt. 05:52 Nicolae Miulescu: Snt de acord cu depolitizarea armatei. i
1215

toi sntem de acord. Dar credei dumneavoastr c nfiinarea birourilor de educaie patriotic i osteasc, n care snt pui s in lecii politice, sau s pregteasc leciile politice, lecii patriotice, cum se spune acuma, fotii secretari de partid, nu are caracter politic? De ce aceast educaie s nu fie fcut de comandant? ncepnd cu comandantul de pluton. Pentru c el este cel care este frate de lupt cu soldatul, cu militarul. Nu cel care st n birou i scrie o lecie de educaie osteasc pe care comandantul s vin i s fie obligat s-o citeasc. Aa cum citeam nainte materialele furnizate de consiliile politice i comitetele de partid de trist amintire! 07:00 Cpitan Ioan Inel: Nu tiu dac mai reinei, am venit acum n sal, la pauz, snt cpitanul, cel care a fost acum o lun alturi de dumneavoastr. Unul dintre cele mai bune exemple c nu s-a schimbat prea mult n armat n ceea ce privete conducerea n mod abuziv, n mod dictatorial, snt eu. Pentru faptul c am participat alturi de dumneavoastr, n seara de 12 ianuarie, am fost vnat n unitate i n prezent snt marginalizat. Am fost urmrit de ctre acest birou 2, creat mai nou n armat, care i-a pstrat aceeai oameni, care fceau parte din organul de contrainformaii. Erau nite dumani ai notri permaneni. i i-au luat un singur om din afar, comandant al acestui, sau ef al acestui birou, care se face vinovat de greeli grave pe timpul desfurrii activitilor de lupt i armate din perioada de dup 22.12.1989. Personal, pentru faptul c am venit n contact cu un oarecare material, deci o idee purtat n armat privind organizarea unui forum democratic, a unei micri, o discuie pe care am avut-o, nici mcar n-am popularizat-o, n-am fcut propagand pentru acest forum democratic, care nu este politic, care nu-i propune schimbarea comandanilor, cum de fapt se impune n acest moment, ceea ce este necesar i logic, am fost anchetat de ctre acest birou 2, defimat n faa ntregului colectiv de ingineri din care fac parte i chemat ntr-una din zile la minister, inut o zi ntreag la poart,
1216

trei ore i jumtate i alte trei ore la ua domnului general Ciubncan, venit din rezerv, forat s dau declaraii, incriminat pentru faptul c am gndit, i apoi la ora 14 mi s-a spus eti liber, poi s pleci acas. i triesc de aproape 3-4 sptmni cu sabia lui Damocles deasupra capului, dac mi va cdea sau nu acest cap pentru faptul c am ndrznit s gndesc. Pentru acest fapt snt aici. Transcriere nregistrare: 00:00 Locotenent-major Cristian Dumitra: Cum credei dumneavoastr c Timioara poate sta linitit cnd domnul general Chiac, actualul ministru, a folosit substane toxice de lupt, deci repet, substane toxice de lupt, pe podul Decebal, n Timioara, n data de 18.01.90, 18 decembrie 89, i gsite n sediul fostului comitet judeean de partid? n acest sens snt dovezi concludente. Deci noi numai v-am fcut o precizare. Credei dumneavoastr c un om mnjit cu sngele tinerilor din Timioara merit acum, n actuala situaie, cnd zicem c promov m i vrem s fie adevr i vrem dreptate n ara asta, poate s conduc chiar departamentul de poliie? Deci un organ care e pus s fac, de fapt Ministerul de Interne. i o alt ntrebare, cum credei dumneavoastr, c cei arestai i anchetai n Timioara ntre 17, sau 16, la 20 a doisprezecea pe Popa apc [strad n Timioara pe care se afl pucria], pot dormi linitii cnd unul dintre anchetatori este chiar procurorul ef al municipiului Timioara? Nu i dau numele, problemele De fapt problemele snt numai cteva, direct. 01:20 Student-caporal Ion Sevastian: (nenelegibil) folosite de domnul ministru n prezent cu metodele folosite n fostul regim. Noi considerm c domnul ministru folosete actualmente nite metode ceauiste de rezolvare a cererilor. Noi, Academia Tehnic Militar, de o lun de zile am fost de 2 ori n grev. Nu trebuie s-i spunem ntreruperea cursurilor, aa cum a fost naintat mai sus. A fost efectiv grev. i, i studenii, i profesorii notri. Am vrut s iniiem un dialog cu domnul ministru pentru rezolvarea
1217

problemelor noastre. Au fost probleme specifice Academiei Tehnice. Domnul ministru ne-a refuzat orice fel de tip de dialog. Au nceput presiuni asupra noastr. Am fost convocai la ore trzii din noapte, 11, 12, 1, 2 noaptea. Exact ca pe vremea dictaturii i pe vremea tim noi cui. Au fost fcute liste cu participani, au i, n plus de asta, domnul ministru ne-a jignit. Jignit cu njurtur ca pe maidan. Aici n faa consiliului de minitri, n Piaa Victoriei, de fa cu sute de oameni. njurturi ca pe maidan. Dup aceea: domnul ministru a dezinformat profund guvernul cu privire la situaia Academiei Tehnice Militare, cu situaia studenilor din Academia Tehnic Militar. Dup aceea mai avem nite, tot referitor la domnul ministru mai avem nite ndoieli asupra capacitii dumisale profesionale, a competenei dumisale. n momentul n care dnsul lipsete peste 10 ani din armat, 15 ani, nu tiu, n orice caz, e o cifr mare, cum poate fi acest om, cum poate s conduc o armat din moment ce gndirea lui a rmas la anii, la nivelul anilor 1970? Nu avea cum s evolueze gndirea lui pe plan militar n aceti ani de pauz. Gndirea lui militar a rmas la nivelul anilor 70, el de acolo continu aceast gndire militar. Deci, de la nivelul anilor 1970. Nimeni cred c nu este de acord ca noi s-o lu m de la nceput, de la 1970. Iari avem unele ndoieli referitor la activitatea ministrului aprrii dinainte de, de revoluie. i de asta, studenii Academiei Tehnice cer nlocuirea ministrului aprrii naionale cu un cadru tnr i competent, cu nite vederi largi, neconservatoare, aa cum le are domnul ministru, i cu o activitate strns legat de armat n ultimii ani. 03:54 Alt student militar: n ultima vreme domnul ministru face o serie de greeli. n primul rnd c noi, n punctele noastre pe care le cerem, avem unul n care cerem s ni se asigure securitatea. Noi sntem un comitet de dialog care doar ridicm probleme, nu sntem un factor de decizie. Vedei dumneavoastr c s-a trecut la represiuni, la presiuni asupra prinilor unora, care snt cadre militare, i nu numai a lor, i unor cadre care n general snt de
1218

bun credin. Mai exist i excepii, asta e normal. Dar la ora actual se fac presiuni asupra domnului colonel Bodin care, dup prerea mea i nu numai a mea, e o somitate n fizica fluidelor (?). Dup aceea, domnul colonel Roca, care a avut curaj s se ridice ntr-o adunare s spun cum, bieii acetia au murit la minister, ne-au aprat, i noi acuma i facem huligani i-i dm afar?. Deci v rog frumos s se consemneze aceste probleme i s se ia msuri mcar din partea guvernului, dac Chiar aa, cum era Ceauescu pentru ar aa e domnul Militaru pentru armat? 05:06 Ion Sevastian: Da, trebuie (nenelegibil) n prezent se pare c noi, cel puin noi cei care sntem aicea, am fi exmatriculai din facultate. Trebuie s v amintesc c de 4 zile stm 500 de studeni de la Academia Tehnic n pia, 23 dintre noi fac i greva foamei de 3 zile, i stm de 4 zile afar i nimeni n-a catadicsit s vin s ne ntrebe ce ne doare, ce vrem. A venit numai domnul ministru i ne-a jignit n public. 05:34 Gelu Voican Voiculescu (?): Dar astzi n-au fost doi reprezentani? 05:36 Ion Sevastian: Dar care ne-au ameninat c faptele noastre devin caz penal. i noi nu am neles: ce fel de caz penal devine faptul c-i ceri nite drepturi simple, n conformitate cu drepturile omului? Nu nelegem acest lucru. 05:52 Cellalt student militar: Domnul ministru (nenelegibil) dialog cu noi pe care noi le-am cerut de o lun de zile. Plus de asta, noi n urm cu o lun de zile am cerut anchet n legtur cu cele petrecute la Academie. l consider m vinovat pe fostul nostru comandant care total n-a existat. Pur i simplu studenii conduceau Academia de la revoluie ncoace. Era doar pe statul de plat eventual, dumnealui. i astzi avem informaia c a fost schimbat i nlocuit. Deci tot dup o lun, cnd ar putea zice c sub presiune. Deci apele snt 06:24 Alt student-caporal: N-a fost vorba, n-a fost vorba de o nlocuire, a fost vorba de o asigurare verbal venit din partea
1219

domnului general Ispas. C domnul ministru ar fi putut, c poate s ne spun c va fi nlocuit domnul general Angheloiu i probabil persoana aceea va fi dnsul. Probabil. Asta a putut s ne spun domnul general Ispas. 06:48 Ion Sevastian: (nenelegibil) metodele, foarte umanitare, ale domnului ministru al aprrii, de rezolvare a cererilor. Adic probleme de genul, de exmatriculare, chiar s-a vorbit la un moment dat de arestri. Aa cum a spus domnul ministru celor de la Institutul de Marin Civil, care n-au nici n clin nici n mnec cu ministerul aprrii. A spus: dac domnul Roman nu v semna cererile voastre, v bgam n pucrie pe toi. Erau 300. Astea snt metode? i mai trebuie s mai spunem i de soldai care-au manifestat aicea pentru drepturile lor. Ca s nu mai, s nu mai aib condiii grele n uniti. Se tie toat lumea cum triesc soldaii n uniti. i li s-a dat asigurri, ministrul n persoan le-a dat asigurri, c va trimite o comisie de anchet care s ancheteze cazul lor, i n loc de comisie de anchet le-a trimis comisie de disciplin, mpreun cu procuratura militar. i n prezent, 12 soldai, mpreun cu un locotenent, locotenentul lor, au dezertat pe motivul acesta. i se gsesc n Bucureti i fac apel la guvernul rii, n persoana domnului Iliescu, s ne rezolve problema. 07:56 Al treilea student-caporal: Astzi personal am fost informai c, de ctre domnul colonel Cojoc, care-i eful de secie de la facultatea la care snt eu, c pe biroul dnsului se afl un fel de ordin prin care snt trecut n rezerv. Pe ce motiv? Pentru simplul fapt c am venit s reprezint aici cuvntul studenilor din Academia Tehnic Militar. i aceeai situaie, cei vizai sntem cei din comitet, cei 23 care fac greva foamei i plus, nc, probabil s nu bat la ochi, civa studeni din Academie, care n-au nici o legtur cu situaia noastr. 08:32 Alt student militar: n sprijinul celor spuse de colegii notri trebuie s v spun c astzi tatl unui coleg de-al nostru a fost anunat telefonic c fiul lui se afl n piaa Victoriei, c va fi
1220

exmatriculat, iar tatl acestui coleg de-al nostru a fost, a fcut infarct, iar n aceste momente se afl n spital. Deci acestea snt metodele pe care le utilizeaz domnul ministru i conducerea Academiei Militare. Transcriere nregistrare: 00:02 Ofier: (nenelegibil) 00:08 Gelu Voican Voiculescu: Personal v mrturisesc surprinderea fa de cele ce mi se aduc la cunotiin, i preedintele Iliescu mi-a cerut s iau de la dumneavoastr toate informaiile i toate cererile dumneavoastr scrise, toate revendicrile dumneavoastr formulate n scris, pentru a fi supuse unei analize punct cu punct, iar n ce privete evenimentele de la Timioara, pentru a fi deferite procuraturii militare. 00:43 Ofier: Dac va fi cazul 00:44 Locotenent major Cristian Dumitra: Dar despre acest lucru, ce prere avei? Ce s-a ntmplat cu elevii de la Academia Tehnic Militar i cu prerea dumneavoastr personal despre faptul c ministrul de interne a folosit substane toxice de lupt la Timioara? Prerea personal, nu c (nenelegibil), cum calificai acest lucru? 01:08 Gelu Voican Voiculescu: Snt mai mult dect surprins, mai ales c acum 2-3 zile personal am primit, mpreun cu vicepreedintele Consiliului, Cazimir Ionescu, tot pe dnii ca delegai ai studenilor, i la sfritul comunicatului de pres pe care l-am dat atuncea am dat toate asigurrile n ce privete securitatea celor ce au venit cu asemenea solicitri. Era vorba att de dnii, din comitetul de iniiativ, ct i de grupul de militari, grupul de soldai de la Topraisar, n frunte cu locotenentul lor. Nu pot s-mi exprim dect nedumerirea fa de o astfel de ntorstur care o iau lucrurile, i mi exprim regretul c cuvntul nostru, care a fost angajat n acea asigurare pe care am dat-o, este astfel dezis i sntem pui n situaia de a fi infirmai n ochii celor care n momentul sta pot suporta anumite consecine ale atitudinii lor. [n
1221

cartea "Nelinitea generalilor" Nicolae Durac noteaz: "n timp ce Voican i exprima punctul de vedere, un bileel n care scria, cu litere de tipar, STNCULESCU REABILITAT, circul prin sal. Curios, ntreb optit cine l-a scris. Mi se rspunde c Gelu Voican. Mi s-a prut a fi ceva dubios. i fac un semn locotenentcolonelului urcu, i i art bileelul. mi d de neles c l-a citit i el. Transmit bileelul mai departe i m concentrez asupra discuiilor"] 02:31 Maior aviaie: Dac domnul ministru este un adevrat patriot, de ce a acceptat postul de ministru innd cont c n zilele fierbini ale revoluiei nu era pe acest post, iar armata a luptat i fr conducerea dnsului? 02:52 Gelu Voican Voiculescu: Domnul ministru Militaru a fost numit n aceast funcie. 02:56 Locotenent-colonel aviaie Petru Liiu: La propunerea cui? 02:58 Gelu Voican Voiculescu: La propunerea noastr, a membrilor Comitetului Executiv al Consiliului Frontului Salvrii Naionale, care n acele zile, n care toat rspunderea apsa pe comandamentul militar al Consiliului, care avea iniiativa de lupt n acea dramatic confruntare de gheril urban, i noi am considerat c este cea mai bun alegere n momentul respectiv. 03:36 Petru Liiu: S-au consultat statele majore ale armelor sau ale categoriilor de arme? i de ce nu a fost luat n considerare faptul c cea mai autorizat persoan s ia n primire funcia de ministru al aprrii naionale era primul adjunct al ministrului aprrii naionale, ef al Marelui Stat Major, care era n funcie la ora respectiv? 03:58 Gelu Voican Voiculescu: Adic? 03:59 Petru Liiu: Adic generalul Gu. i care cunotea cel mai bine la ora respectiv problemele armatei noastre i ncepuse s se implice n conducerea acestei activiti. 04:12 Gelu Voican Voiculescu: Pot s v spun c n acele
1222

momente generalul Gu a avut o atitudine cel puin echivoc i nou nu ne-a inspirat ncrederea de a prelua comanda suprem a operaiunilor militare. 04:30 Petru Liiu: Da. Era atunci cel de-al doilea prim adjunct al ministrului aprrii naionale, generalul Stnculescu. Nici dnsul nu v-a prezentat ncredere? 04:43 Gelu Voican Voiculescu: V referii la o situaie trecut. Noi atuncea aa am gndit. Au fost de fa i o sum de militari, eram foarte proaspt implicai n evenimentele politice i practic preluasem puterea de cteva zile, i n focul luptei de atuncea aa sa gndit la nivel colectiv i aa s-a hotrt. A atrnat n balan trecutul generalului Militaru, att ca pregtire ct i ca faptul c a avut de suferit de pe urma regimului anterior i, mi amintesc perfect, a avut un consensus al celorlali generali care erau prezeni, inclusiv generalul Stnculescu, care, practic, era la comand n urma morii generalului Milea, i care a cedat cu foarte mult deferen, fcnd loc numirii noastre. 05:44 Maior Octavian Chiriac: V mulumim. Atuncea, dac ai spus c ne referim la o situaie din trecut. Haidei s revenim la situaia actual. Ai nceput prin a elogia (nenelegibil) personalitatea domnului general Militaru. 06:00 Gelu Voican Voiculescu: E o prere personal a mea. 06:02 Octavian Chiriac: Ca i, probabil ca multe altele. Dar elogiind aceast personalitate, e vorba de nite merite probabil, pe care unii i le scot n eviden dintr-o activitate trecut i ntrerupt pe o lung perioad de timp. Haidei s lum n analiz meritele pe care le are pn acum, n aceast perioad de aproximativ dou luni, de cnd a devenit capul armatei. Nu cumva, fa de aceste merite, snt alii, n structura actual a armatei, propozabili pentru aceasta, ale cror merite rezultate din activitatea de ani i ani de zile, urcnd treptele ierarhiei militare, ar atrna mult mai greu n balan? Ca s nu mai aducem n discuie i cellalt criteriu, printre care nu cel din urm ar fi sperana de via a dnsului. Este un om
1223

n vrst. Va duce o legislatur? i dorim sntate n continuare, i mulumim pentru activitatea i curajul civic i patriotic pe care l-a dovedit asumndu-i aceast grea sarcin a conducerii armatei. Dar din ce face pn acuma se pare c totui o privete cu uurin. Smi fie iertat aprecierea dac pare unora exagerat. i atuncea de ce s nu revenim la problema cu care am plecat iniial, c aceasta e de fapt problema problemelor, cheia de bolt a ntregii discuii de astzi. nlocuirea dnsului duce la rezolvarea tuturor celorlalte probleme, iar cuantumul, la stabilitatea, n primul rnd, a sistemului militar, i dac sistemul militar este stabil, ca o instituie caracterizat prin norme de disciplin, rigurozitate i calm, vom deveni un element de stabilitate n nsi sistemul social de la noi din ar, i poate i-n cel economic. Vizavi i de difuzarea problemelor de la Timioara: Acest element de echilibru sufletesc va duce i la compensaii pe plan economic i pe plan social n aceast zon a rii i inclusiv n toat zona, n toate zonele rii. i revin: ceea ce am prezentat noi aicea, acest apel n 13 puncte, noi, reprezentanii unitilor considerm ca o mic constituie, aa cum ara aceasta lucreaz din toate pentru a-i obine o constituie, o lege fundamental a statului, din care s rezide ulterior toate celelalte legi care se vor adopta 08:43 Gelu Voican Voiculescu: S rezulte. 08:44 Octavian Chiriac: S rezulte, aa, tot la fel din acesta s-l considerm un punct de plecare pentru toate, deci de directivare, n spiritul crora s se adapteze toate regulamentele, i toate legile i regulile celor cluzind zona armat. Ni s-a spus astzi de ctre domnii generali, de domnul general Vasile Ionel, mi, voi credei c un regulament, cam n ct timp credei voi c se poate elabora?. Unul a zis: 5-6 luni. Da, 5-6 ani, c trebuie i perioada experimentrilor. Ei bun, pn atuncea putem aduce corective actualelor regulamente, (nenelegibil) nu cerem nimic, nite drepturi pe de-asupra, lucr m pentru fiabilitatea armatei ca organism de suprastructur social n acest stat. Este singura for
1224

organizat i braul narmat al poporului, s nu uitm, trim ntr-un context european, ntr-un context mondial. Sntem singurii n stare s prelum i problemele de aprare ale capacitii economice, att ale speciei interne ct i problemele de aprare ale capacitii economice, de toate nuanele. Deocamdat, pn ce aceste embrionare forme pe care le-am constituit acuma, de tip nou i cu oameni noi, vor nmuguri mai bine, i vor da, vor deveni nite copaci Transcriere nregistrare: 00:00 Maior Octavian Chiriac: vor nmuguri mai bine i vor da, vor deveni nite copaci puternici care s ne apere n faa vnturilor i a tuturor altor probleme n faa crora ne vom confrunta. S revenim deci i s ncercm, solicitm insistent, insistent, nu credem c domnul Iliescu, repet, care este unicul autorizat s ia n discuie acest punct, care este cel mai important, cu toate c apare drept punctul trei aicea [punctul 3 din Lista de revendicri a CADA se refer la trecerea n rezerv a generalului Nicolae Militaru], nu credem s, i patru, bineneles [punctul 4 din lista de revendicri se refer la trecerea n rezerv a generalului Mihai Chiac], nu credem s nu Nu este o favoare pe care ne-o face. S nu fac, s nu fac un act de dreptate acestei Romnii, s vin s discute aceast problem. 00:47 Ofier: i s-o hotrasc. 00:48 Maistru militar Marin Anton: Dac-mi permitei, domnu. Am impresia c de 5 ore discutm la 3 puncte. Prerea mea este c sntem prea blnzi. V inform m, nu amenin m cu nimic. Situaia este foarte critic n unitile militare. Cred c avei i dumneavoastr interesul, i noi, i domnul Iliescu i ara ntreag, ca pentru un om s nu se destabilizeze armata. Nu avem nimic cu dumnealui. Dovad fiind faptul c n momentul cnd a fcut apel la televiziune pe data de 22.12.89, nu cunotea nici numele corect al comandanilor de arme. i un copil i ddea seama. i logic, e la mintea celui mai, cum e posibil s-l iei din viaa civil, cnd a
1225

adoptat un program din sta de lejeritate, s-a dus prin parc, s-a plimbat, s-l aduci s-l pui n funcia de ministru al aprrii naionale? Hai s fim, s privim de pe poziiile astea, mcar n ceasul al 12-lea, s salvm realitatea, s salvm aparena. Nu este posibil! Ai vzut, nu vrem s adoptm cu pumnul n mas problemele. Venim la dumneavoastr cu ultimul strigt, n ceasul al 12-lea s rezolvm aceast situaie. i sntem n posesia unor date care i procuratura militar le are la dispoziie, i dumneavoastr i ali domni, dar haidei s salvm mcar acum, pentru ar, o parte. Sntem convini de riscurile la care ne expunem. Am fost ngrdii nsi n uniti, acum cnd am luat aceast iniiativ. Am fost un grup de oameni care am dat scnteia acestei, acestei probleme. Deci ne-am asumat un risc fantastic de mare. Avem familii, care trebuie s le ntreinem i le veghem. Noi discut m 5 ore pentru 3 puncte? Nu-i normal! Armata, cine-i mai capabil s apere fruntariile rii dect armata? i dac-mi permitei, sntem la acelai nivel, poate i mai sus, dect minerii. Cred c am neles ce am vrut s spun. 02:58 Gelu Voican Voiculescu: Dai-mi voie s m ndoiesc totui de stabilitate atuncea cnd subordonaii i contest comandantul. Este un precedent care poate fi foarte grav pentru o instituie de tip militar. Odat creat aceast situaie, cine ne ofer garania c ea nu se va mai repeta? Cum v vei simi dumneavoastr, la subunitile dumneavoastr, dac cei mai puin n subordine vor lua exemplul acesta i vor ncerca o form de contestare? Chestia are implicaii foarte profunde. Oricum, eu snt receptiv la toate cele artate de dumneavoastr aicea, dar dai-mi voie s-mi exprim surpriza, i chiar mai mult dect, perplexitatea aproape. Pentru c noi am cunoscut lucrurile de pe cu totul alt poziie, avem prerile noastre formate din unghiul nostru de vedere, i acum apare o situaie care este cel puin neobinuit. 04:13 Locotenent-colonel Petru Liiu: Ne putem reveni din aceast perplexitate?
1226

04:16 Cpitan Nicolae Miulescu: Domnule Voican, dac (nenelegibil) problema faptului c nu respectm nite ordine i nite regulamente, ne ntrebm dac cumva nu se pune problema de ce atunci cnd am primit ordine s tragem n populaie, nu le-am respectat? De ce starea de revoluie a aprut? Pentru c dumneavoastr punei problema respectrii a unei discipline de fier i a unei subordonri necondiionate, de tip prusac, n armat. Ori, noi sntem de acord cu subordonarea. Punei problema ce vor gndi subordonaii notri. Vreau s v confirm c v susin i s v conving c subordonaii notri, prin aciunea pe care ne-am asumat-o noi, cei prezeni aicea, vor nelege c nu aprm nite interese personale, nite dorine de a sui n mod nedrept o ierarhie militar, ci vor nelege c aciunea noastr este ndreptat chiar n sensul transformrii armatei ntr-o armat de oameni de profesie. Oameni care s fie competeni, s fie n msur, n orice moment, s-i ndeplineasc sarcinile i misiunea la cei mai nali parametri calitativi. Pentru c nu trebuie s uitm, este foarte adevrat, raportat la dimensiunile rii sntem o mn de oameni, poate. Dar nu trebuie s uitm nici un moment c aceast mn de oameni, este o mn de oameni care trebuie s fie n msur oricnd ca prin credina lor, prin crezul lor de a fi, s fie gata s se jertfeasc pentru bunstarea, libertatea i democraia celorlalte 22 sau 21 de milioane. 06:39 Maior Constantin Chiticaru: i v mai ridic o problem, domnule Voican. Ce prere avei dumneavoastr, dac se menine actuala structur, eu v garantez c minile luminate, deci ingineri, tehnicieni, din armat, odat cu democratizarea vieii civile vor pleca acolo. Pentru c vor s se exprime. i dac n-avem posibilitatea, [i] pierdem. i cine va r mne n armat? Toi btrnii, care vor conduce un organism deja mort. Aicea trebuie s umblm. Transcriere nregistrare: 00:00 Cpitan Nicolae Durac: Domnule Voican, eu am o
1227

ntrebare. Care e de fapt direcia pe care o urmrii, privind susinerea, chiar i n aceste condiii a domnului ministru al aprrii naionale? n, am neles c ai avut nite criterii la nceput, de selecionare. De asemenea, de 4 zile, Academia Tehnic st aici n fa. i i-a pus cineva ntrebarea de ce st? Avem informaii c la dumneavoastr snt nite date. Nu dau nume, dar la timpul potrivit o s fie i numele respective. Aceste date snt cunoscute i de procuratur. i totui se menine aceeai stare de lucruri. Atta v ntreb: dac dumneavoastr dorii o direcie i un mod n care armata s desfoare n continuare activitatea prin impunerea unui ministru pe care nu-l dorim, unei conduceri, pe care am repetat-o, este ntr-un sistem ceauist cum n-a fost niciodat. Noi, dac aceast conducere o dorete, noi sntem obligai s o respectm sau s se mai ntmple ceea ce se ntmpl acum. Este cel mai mare semnal care trebuie s-l avei n vedere. Aceasta-i opinia mea. 01:43 Gelu Voican Voiculescu: ntrebarea privitoare la poziia mea, v mrturisesc sincer c am o admiraie personal fa de persoana generalului Militaru. Evident c, n contextul nostru, nu este o condiie nici necesar, nici suficient. Dar v-am spus, n limitele unei perfecte sinceriti, una din cauzele poziiei mele este admiraia mea personal. Dai-mi voie totui, i admitei o dat cu mine, c situaia pe care o trim acuma este totui fr precedent. i fa de noutatea i ineditul ei sntem ntr-o situaie limit. Dumneavoastr acuzai aproape o criz n armat, chestiune care este foarte ngrijortoare pentru ntreg ansamblul naiunii noastre, ca i pentru un regim att de tnr ca i cel instaurat de dup revoluie. n ce privete ntrebarea domnului maior, ntr-adevr, sntei interlocutorii cei mai comozi, cei mai ordonai i cei mai agreabili sub aspectul disciplinei i a modului de a purta un dialog, pe care i-am avut pn acum, n toate situaiile n care am fost pus de a trata cu oameni ai muncii din diferite sectoare i categorii sociale care aveau anumite revendicri i doleane legate de activitatea lor, de nevoile lor sociale i de toate raporturile noi pe
1228

care revoluia noastr le-a adus la lumin i de care a trebuit s inem seama n exerciiul funciunilor ce ni le-am asumat. Pot s v asigur c, n virtutea mandatului pe care l-am primit, voi nainta toate materialele emanate de la dumneavoastr, care sintetizeaz ntr-o form lapidar doleanele dumneavoastr, i chiar n seara asta m voi ntoarce la preedintele Iliescu pentru a-i raporta personal impresia pe care a fcut-o asupra mea, direct discuia cu dumneavoastr, i n acelai timp a-i nainta aceste documente pentru a putea lua o hotrre pe care o apreciaz dnsul c se cuvine. n ce privete atitudinea pe care mi ngdui s v-o sugerez, este aceea de a accepta poate, n ultimul moment, un dialog cu cineva din conducerea Ministerului Aprrii Naionale, eventual cu eful statului major 05:17 Mai multe glasuri: Nu e, nu e eful statului N-au binevoit s vin aici. 05:22 Gelu Voican Voiculescu: Nu tiam c ai fcut aceast invitaie, niciodat nu e bine s considerm punile rupte. n orice caz, eu am reinut esena mesajului dumneavoastr, i dat fiind gravitatea i neobinuitul situaiei care s-a creat, m voi grbi s o tratez cu toat responsabilitatea, n sensul informrii ct mai grabnice a factorilor de resort care m-au nsrcinat s iau legtura cu dumneavoastr. 06:02 Maior Octavian Chiriac: V propun, i colegilor notri, s sistm discuiile i s rmnem aicea. 06:08 Constantin Chiticaru: i nc o problem! 06:09 Gelu Voican Voiculescu: Snt de acord cu dumneavoastr. 06:10 Locotenent-major Laureniu Ungur: Domnul Iliescu este n sediu, aici 06:13 Constantin Chiticaru: nc-o problem. Mai exist o problem. Nu vrem s discutm cu cei pe care-i negm, cerem s vin de la Marele Stat Major cei care au fost nainte n conducere i putem purta un dialog cu ei. Nu cu cei pe care-i negm! E exact ca i cum ne-am trgui.
1229

06:30 Cpitan Nicolae Miulescu: Cei care au participat la edinele din 6 i 7 ianuarie. 06:34 Gelu Voican Voiculescu: Domnilor, faptul c preedintele Iliescu s-ar afla aici n cldire mi-este tot att de necunoscut ca i dumneavoastr. Ai vzut, nu m-am micat din cldirea dumneavoastr, deci nu am cum s tiu. Eu am vorbit cu dnsul telefonic i era la parlament, la Marea Adunare Naional. Dac ntre timp a venit ar fi mai simplu s iau contactul cu dnsul, ntruct nu am dect de urcat nite scri. 06:59 Laureniu Ungur: un caracter naional, cu implicaii n problemele rii. 07:09 Gelu Voican Voiculescu: n msura n care dumneavoastr sntei reprezentanii acestor uniti pe care mi le-ai enumerat la nceputul ntrevederii noastre, evident dumneavoastr reprezentai o problem de interes naional. Cred c am rspuns la ntrebarea dumneavoastr. 07:36 (nenelegibil) 07:37 Gelu Voican Voiculescu: Da, am convingerea c n msura n care dumneavoastr sntei expresia unei stri de nemulumire la nivelul a 26 de uniti militare i Academia Tehnic Militar inclusiv, aceasta reprezint o situaie de fapt care nu poate fi ignorat. 08:02 Octavian Chiriac: V mulumim.

1230

ntlnire CADA Petre Roman, 1 martie 1990 Transcript Link-uri video: http://mariusmioc.wordpress.com n 1 martie 1990, dup ce, la cererea Comitetului de Aciune pentru Democratizarea Armatei (CADA), generalul Nicolae Militaru i dduse demisia, ofierii din CADA au un nou dialog cu puterea, reprezentat acum de primministrul Petre Roman i noul ministru al aprrii naionale Victor Atanasie Stnculescu. Interveniile mele n text snt cu litere cursive, ntre paranteze drepte. Transcriere nregistrare: 00:00 Locotenent-colonel Petru Liiu [viitor parlamentar al Partidului Alianei Civice, perioada 1992-1996]: V rog s-mi permitei s v raportez c, privitor la unele puncte din apelul nostru ateptm rspunsul dumneavoastr, i aceasta, acesta trebuie s se refere n principal la poziia fostului ministru, generalul Militaru, fa de care noi ne declarm nemulumii, ne declar m nemulumii fa de expresia, care nseamn i msura luat, i anume eliberarea din funcie a generalului Militaru. Aceasta echivaleaz cu jumtate de msur, care nou ne creaz dificulti n aplicarea procesului de democratizare n armat. Eliberarea din funcie nu echivaleaz cu trecerea n rezerv i n acest sens ateptm nc un decret din partea preedintelui. De asemenea, faptul c guvernul nu a extins aciunile comisiei numite pentru determinarea implicaiilor armatei n revoluie i n celelalte localiti unde au avut loc ciocniri, s le spunem aa, ntre armat i demonstrani, nu ne d certitudinea c toi cei vinovai vor fi adui n faa legii i vor suporta rigorile acesteia. Privind implicarea armatei din Bucureti n revoluie o s putei afla relaii de la cei care snt n msur s vi le dea.
1231

01:23 Petre Roman: Da. Deci, n apelul dumneavoastr pe care lam avut ca baz de discuie acum 15 zile, 2 sptmni, la punctul unu se vorbea de stabilirea adevrului privind rolul armatei, n special n perioada 16-20 decembrie 89 n Timioara. i n legtur cu aceast chestiune, dup cum tii, a nceput s funcioneze o comisie care are rolul de a nregistra depoziiile, probele, mrturiile privitoare la aciunile armate, dac ele au fost, cum s-au desfurat i n ce msur au fost ndreptate mpotriva populaiei. Aceast comisie a nceput s lucreze cu destul de mult ncetineal, dar e la ora asta organizat, i din convorbirile pe care le-am avut cu dnii ei au neles foarte bine ce au de fcut. Asta este impresia mea, pozitiv. n legtur cu ce s-a ntmplat la Bucureti, evident c nu exist nici un fel de motiv ca lucrurile s se desfoare altfel. Nu poate fi vorba de dou msuri pentru aceeai situaie [n ciuda acestor afirmaii, nu s-a nfiinat niciodat o comisie guvernamental care s cerceteze revoluia din Bucureti sau alte orae. Mai mult, dup mineriada din 15 iunie 1990, i comisia guvernamental de la Timioara a fost desfiinat]. Este adevrat totodat c exist o anchet care are cadrul legal necesar, a procuraturii generale, procurorii militari i aa mai departe. Dac se va simi nevoia, i e probabil c vom stabili lucrul sta foarte rapid, e posibil s alctuim o comisie similar cu cea de la Timioara, cu acelai scop, de ajutorare a procesului de cunoatere a evenimentelor i a participrii. 03:59 Victor Atanasie Stnculescu: Permitei s completez ideea, la cererea procurorului general eu am dat ordin s se schimbe (?) jurnalele de operaii, s fie prezen duse la procuratur, i pe msur ce ni s-au cerut am trimis. 04:11 Petre Roman: Acest, aceast iniiativ n legtur cu rolul armatei, care are ca scop fundamental stabilirea adevrului, cum bine se spune n acest apel, trebuie fcut cu foarte mult grij i cu toat rspunderea, pentru ca nu cumva s apar vreo suspiciune n sens contrar. i anume c vreodat, armata ar fi ncercat s
1232

acopere eventuale participri ale ei n sens, n sensul de lupt mpotriva populaiei. Dup prerea mea, care este de fapt o convingere, ntemeiat pe toate informaiile pe care le dein, i pe care v transmit deci ca o convingere, nu a existat din partea armatei, la nici un nivel, tendina de a acoperi ceea ce s-a ntmplat acolo, i cnd m refer la nivelul armatei m refer la, att la nivelul personalului militar de comand, s spunem, medie, ct i la nivelul comenzii la nivelul superior, n special, n special dup numirea generalului Stnculescu n funcia de ministru al aprrii naionale, lucru care, de fapt, s-a fcut aproape imediat dup ntlnirea noastr. Aa nct rspunsul meu este clar, avnd toat grija pentru a nltura asemenea suspiciuni. Dumneavoastr observai c n viaa public nu a disprut suspiciunea, nici nu avea cum, se manifest, i e normal lucrul sta, preri foarte diferite n legtur cu aceste evenimente. Cei care au participat la aceste evenimente, fie c e vorba de populaie, de ceteni, fie c e vorba de militari, trebuie fiecare s aib posibilitatea s aduc un element, sau elementele de noutate pe care le deine. Eu nsumi, ca participant n noaptea de 21/22 decembrie am ndoieli n legtur cu cine a dat ordin, cine a participat la momentele de represiune mpotriva populaiei care s-au desfurat imediat n jurul orelor 12 noaptea, zero, i cu toate acestea gsesc c este important ca lucrul sta s fie fcut cu, fr nici un fel de prtinire, fr nici un fel de situaie de partizani ntr-un sens sau ntr-altul. Tocmai pentru c este fundamental, este imperios necesar ca imaginea armatei s nu fie ptat de suspiciuni i de declaraii care s-ar putea dovedi ulterior necoroborabile, deci false, i pe de alt parte, ca vinovaii din rndul armatei, dac ei snt, s fie tratai ca atare i nu ca reprezentnd, aa cum ai spus dumneavoastr aicea, rolul armatei. Trebuie s lu m n considerare faptul esenial, i anume c armata a fraternizat cu populaia, att la Timioara ct i la Bucureti. C armata a dus, de departe, greul aciunilor de lupt mpotriva terorismului. Deci, a vorbi de rolul armatei n
1233

represiune, mie mi se pare c nu este termenul potrivit. A vorbi de faptul c anumite cadre ale armatei au ncercat, i poate c, din fericire, poate au i reuit, s participe la aciuni de represiune mpotriva populaiei 09:27 Victor Atanasie Stnculescu: Din nefericire. 09:28 Petre Roman: Din nefericire. Din nefericire s participe, s ordone aciuni de represiune mpotriva populaiei, acestea trebuie tratate din acest punct de vedere, ca o excrescen a dictaturii i nu ca o funcie a armatei. Pentru c funcia armatei, pn la urm, a fost acea pe care o cunoatei. Deci, eventuala constituire a unei comisii guvernamentale de aceeai natur cu cea constituit la Timioara, este posibil, poate c este i de dorit, i, la fel cum s-a fcut cu acel prilej, pentru Timioara, cnd comisia guvernamental s-a format practic, din propunerile primite de la dumneavoastr i de la alte uniti militare, e posibil s o constituim i cu aceast ocazie. Mi se pare c e un lucru Transcrierea nregistrrii: 00:00 Petre Roman: n legtur cu trecerea n rezerv a ministrului aprrii naionale [Nicolae Militaru], comunicatul dat cu prilejul eliberrii din funcie menioneaz n mod distinct dou lucruri, i asta e foarte important. Unu: care au fost meritele generalului Militaru dup declanarea revoluiei [declanarea revoluiei este considerat, conform propagandei FSN-iste a epocii, n 22 decembrie 1989 (abia atunci aprnd i Militaru), neglijndu-se evenimentele de la Timioara, att de deranjante pentru guvernanii postdecembriti], lucru care nu poate fi neglijat i anulat printr-o simpl dorin, dar totodat n acel comunicat se spune c felul n care, sau hotrrile care au nsoit conduceri, care au nsoit aceast funcie a ministrului aprrii naionale au creat tensiuni n armat care puteau fi evitate. Deci, dup prerea mea, acest comunicat este foarte clar i net. Trecerea n rezerv a generalului Militaru este, din acest punct de vedere i dup prerea mea, secundar, avnd n vedere precizarea care s-a fcut n
1234

legtur cu activitatea dnsului. i totodat pot s v spun c nu exist nici un impediment pentru a se face trecerea n rezerv, dac exist impresia c generalul Militaru mai joac vreun rol n ce privete conducerea armatei. Dac dumneavoastr avei aceast impresie eu v spun foarte hotrt c nu e posibil. Dar, nu exist, repet, nici un impediment n ce privete trecerea sa n rezerv. 02:08 Locotenent-colonel Petru Liiu: V rug m s ne precizai poziia dnsului de acum. 02:11 Petre Roman: Poziia dnsului de acum, din momentul cnd a fost eliberat din funcie n-a mai avut nici un fel de amestec n treburile armatei. 02:18 Petru Liiu: i care este funcia dnsului acum? 02:20 Petre Roman: Nici o funcie. 02:21 Petru Liiu: Atunci, de ce nu este trecut n rezerv? 02:25 Petre Roman: Drept s v spun, n-a putea s, s dau exact aicea imaginea, s zicem, acestui moment. Cred c faptul c atunci cnd a fost eliberat din funcie s-a vorbit numai de eliberarea sa din funcie ine de, de nsui coninutul aciunii, care-i motivaia pentru care a fost eliberat din funcie. i am inut seama i de faptul c dnsul a cerut acest lucru. Deci a fost, a fost dorina dnsului. Dup cum bine v amintii, n discuia pe care am avut-o noi, eu v spuneam c vom analiza i c dup 2 sptmni vom da un rspuns: fie da, fie nu. Dac este da, atunci n-are rost s mai discut m, dac este nu, o s v Deci la ora aceea, la ora aceea nu se punea problema c a doua zi, de fapt, generalul Militaru nu mai este ministrul aprrii naionale. Lucrul sta s-a ntmplat pentru c dnsul a venit i a cerut s fie eliberat din funcie. Deci, trecerea sa n rezerv este o chestiune secundar i posibil. i nu cred c merit s mai discutm. Important este s fie clar, c prezena sa n armat este fr, adic prezena sa, vorbesc ca o eventual participare la vreo treab a armatei este exclus. Transcrierea nregistrrii: 00:01 Locotenent-colonel Cornel urcu: Domnule prim1235

ministru, snt locotenent-colonel urcu Cornel din regimentul de aviaie din Timioara. n etapa actual, cu trecerea domnilor generali i colonei i a domnului ministru Militaru, ne afl m n armat n situaia de dinainte de 1989 (?), aproape cu aceleai cadre care au fost promovate pe principiile tiute. 00:24 Petre Roman: Adic? N-am neles. 00:26 Cornel urcu: n felul urmtor: la ora actual, n multe uniti, comandani care conduc unitile ntr-un mod dictatorial. Pentru acest lucru susinem c este necesar ca aceast comisie guvernamental poate s-i lrgeasc puin atribuiunile. n sensul de a verifica, sau, tiu eu, poate-i foarte greu de realizat acest lucru, competena sau incompetena unor comandani. Dar, n etapa actual n care ne aflm, poate deosebit de dificil, aceti comandani poate ar trebui, tiu eu, verificai i testai prin unitile pe care le conduc oamenii. Adic, opinia acestor uniti, folosinduse mijloacele sociologice de investigare a opiniei, eventual chiar creat un cadru organizatoric de ctre Ministerul Aprrii Naionale, probabil, i cu un reprezentant din partea, din partea guvernului. Sau un alt procedeu de a gsi o modalitate de a pune comandani n care s avem ncredere nu att noi, ct oamenii care snt condui. n felul acesta vom da o garanie c ulterior armata i va intra i mai rapid n capacitatea de lupt care ea de altfel este. Cineva are poate o prere greit. Armata noastr este n capacitate de lupt foarte, zic, nu foarte, dar poa s fac fa lucrurilor actuale care le avem. Atta am avut de spus. 01:53 Petre Roman: Deci problema care se pune ar fi, tot ca o prelungire a procesului de democratizare, dac i n ce msur comandanii unitilor care nu s-au schimbat? 02:08 Ofier (urcu?): Evident 02:09 Petre Roman: n general 02:10 Victor Stnculescu: Foarte puini. 02:10 Petre Roman: Sau foarte puini 02:11 Victor Stnculescu: Foarte puini, domnule prim-ministru,
1236

i de-abia acuma am nceput s cer situaiile, s vd de cnd snt, ce activitate au 02:19 Petre Roman: E o 02:20 Victor Stnculescu: Deci sistemul nu se poate face cnd e vorba de zile sau de sptmni, trebuie s facem un proces foarte mult, dar s n-o lungim prea mult. 02:29 Petre Roman: Mie mi se pare c armata este, prin excelen, o instituie care suport greu schimbri rapide. Cel puin asta este opinia, s zicem 02:52 Victor Stnculescu: Suportm i repede. 02:54 Ofier: Nu trebuie s fie aa 02:59 Cornel urcu: Fenomenul este pregnant n unitile unde revoluia este de import. Snt uniti unde nu s-a tras un foc de arm. Avem printre noi reprezentant de la Tulcea care a privit aceast revoluie doar la televizor. 03:09 Petre Roman: Am neles. 03:10 Cornel urcu: n condiiile acestea e firesc ca comandanii de acolo s rmn pe aceeai principii, pe aceleai poziii. 03:15 Petre Roman: Asta este o problem general, nu m-ai lsat s termin, aceasta este o problem general pentru ntreaga structur economico-social. V dai seama c nici noi, n economie, n industrie, n alte sectoare de activitate, n-am reuit s schimb m fundamental structura aparatului birocratic. Lucrul sta treneaz i ne ngreuneaz serios activitatea. Deci, asupra principiului pe care l-am enunat, eu pot s v spun foarte clar c snt ntrutotul de acord cu el. Mai mult dect atta, domnul general Stnculescu poate s v spun c pe vremea cnd dnsul era ministrul economiei naionale, i era un ministru tare bun, de care m-am desprit foarte greu, am avut o discuie n care am czut de acord c nu se poate s nu se ntmple lucrul sta i n armat. De aceea, dai-mi voie s am, nti i nti, dai-mi voie s am ncredere n faptul c actualul ministru al aprrii naionale este cel care dorete n mod sincer ca s se ntmple lucrurile acestea. i prerea
1237

mea este c e foarte important. 04:39 Ofier: mi permitei 04:41 Petre Roman: n al doilea rnd, putem s fim de acord i cu, i cu o formul care s nu deranjeze, s nu deranjeze nsi esena ierarhiei militare i a comenzii militare, dar o formul prin care guvernul s fie alturi de aceast aciune. 05:16 Cpitan Nicolae Miulescu: Domnu prim-ministru, dac mi permitei s fac doar o simpl subliniere, cred c ideea naintat de domnul colonel urcu referitor la prerogativele acestei comisii guvernamentale s-ar rezuma n fapt doar la nivelele ierarhice superioare ale armatei. Nu la nivelele de baz. Deci, la nivelul ministerului aprrii naionale i un nivel care s fie de competena unei comisii guvernamentale, care fr s lezeze prerogativele domnului ministru Stnculescu s, prin aciunile pe care le va desfura, s sprijine aceast aciune rapid de democratizare. Pentru c, s punem punctul pe i, o astfel de democratizare a structurilor, destul de rigide, cum bine ai subliniat, i nu conservatoare, ci doar rigide ale ierarhiei militare, se pot democratiza de jos n sus, dar greu, dac la nivelele ierarhice superioare apar frne. Deci, dac aceast comisie guvernamental ar sprijini o democratizare rapid la nivelul superior, n rest, tocmai folosind aceast ierarhie militar, rigid, cum bine ai subliniat, va duce automat la democratizarea i la nivelele de jos. 06:52 Locotenent-colonel Mircea Chelaru: Domnule primministru, snt locotenent-colonel Mircea Chelaru 06:54 Petre Roman: Am neles. Da. 06:57 Mircea Chelaru: Am avut o discuie cu ntreg, (nenelegibil) prezent. Vizavi de ceea ce s-a petrecut n ziua de 12 februarie, am raportat domnului ministru Stnculescu. Am atacat virulent poziia domnului general Militaru nc din 12 ianuarie, cnd Grupul de Iniiativ pentru Adevrata Democratizare a Armatei, nicidecum minimalizarea acestui aspect la msuri
1238

administrative, a dat rspunsul cel mai categoric i a spune cel mai evident Transcrierea nregistrrii: 00:00 Mircea Chelaru: sau chiar am putea cdea n ridicolul capcanei ca un popularism ieftin s fie dat pe seama instituiei (?) i viceversa. E o activitate destul de dificil i anevoioas. Noi dorim, i am expus domnului ministru Stnculescu, i a fost de acord, noi trebuie s adaptm esena democraiei. S dm garania participrii libere, a eliberrii spirituale a armatei. Noi trebuie s mprumutm, dac dorii, exact idealurile revoluiei. Revoluia n-a ieit pe strad cernd mncare, cas i alte drepturi pe care, de bine de ru, ne nvasem s suferim. A cerut demnitate, libertate, onoare. Ori la actualul cadru de dezvoltare, citii n ghilimele, de prezentare a modalitilor unui stil de munc defectuos, lipsa posibilitii de expunere i de combatere a arbitrariului, a diletantismului profesional, neexistena acestui cadru de manifestare a democraiei participative duce la asemenea stri de fapt. n 12 ianuarie am propus asemenea stri de fapt i am fost categorisii ca nite furitori de cooperative, ntr-un mod vulgar. Este o chestiune care se poate rezolva n cadrul Ministerului Aprrii Naionale, de unde va deriva n continuare rolul i locul armatei n viitoarea structur a societii omeneti, romneti. De aceea dorim ca, indiferent de coloratura politic a guvernului, armata s fie statuat ca atare prin legea funcionrii armatei. Derivat aceast lege din constituie. Singurul arbitru, sau singurul Dumnezeu al armatei fiind poporul i constituia. Relaia ntre armat i organul decident este fireasc. Dac lum exemplele tuturor democraiilor cunoscute de adnc istorie, este clar c armata se subordoneaz direct preedintelui, sau regelui. Dar nu n sensul unei subordonri habotnice, incontiente, amorfe. Noi sntem ntr-adevr depolitizai, dar nu decontientizai. Ori aceast contientizare participativ la destinele naiei noastre nu se poate face dect printr-un cadru intern democratic, prin care s ne
1239

expunem punctul de vedere i prin care ministrul aprrii, prin senat s atace problema fundamental. Cui? Preedintelui i guvernului. Aceasta este o chestiune de fond. Ea poate avea ntradevr cteva vicii de form, dar lucrurile trebuie nelese ca atare. A ataca n continuare, c din aceast lege trebuie s derive statutul profesional al ofierului, garania existenei sale. S-a aruncat formula aici, m iertai, s-a aruncat formula n expresiile de legtur, sau de adresare reciproc: Am onoarea. nchipuii-v c relaia dintre un comandant arbitrar i un subordonat se interpun nite disfuncionaliti grave. Fie din interferena imixtiunilor sale ca autocrat, fie a altora. Jignirea, arbitrariul, toate acestea vor duce oare s se exprime n continuare cu aceast formul am onoarea? n trecerea n rezerv, i actual trecerea n rezerv este stabilit n competena ministrului aprrii naionale. Imputabile sau neimputabile. S-a descoperit c adevrul e undeva la mijloc, chiar dac este parte obiectiv i intrinsec a (nenelegibil). Dar, cine apr drepturile cadrului militar? La ora actual nu exist aa ceva. Aceasta este o alt formul i o alt direcionare pentru statuarea de facto a democratizrii armatei. Noi am gndit i am atacat aceast problem n cursul zilei de astzi, a interdependenei dintre administrativ i politic. Aceast interdependen, c este o eroare s crezi c, n cele din urm, tot ceea ce se furete n structura economico-social nu este benefic i pentru armat. Ba dimpotriv. Este neleas corect acest lucru. Dar, i subscriu, i parte din colegii au fost de acord, nu trebuie s scoatem n continuare pe pia o competiie a partidelor, pentru i care cum dau mai mult armatei. n sensul de a-i expune poziia, s facem aici un fel de reprezentare mercantil: Vedei ct de grozavi sntem noi, i s oferim un subiect de propagand electoral. Armata este ca atare depolitizat, este, trebuie s devin o structur, un filon fundamental al naiunii, ea se subordoneaz preedintelui, care ia opiuni dup ce consult parlamentul. Armata, n condiii de criz, i aceste condiii de criz n actuala
1240

structur trebuie s vedem foarte clar. Singurii notri prieteni sntem noi. Gndindu-ne la menirea noastr trebuie s ateptm i s punem n fa i pericolul iminent. n condiii de criz, ea s poat rspunde ordinului preedintelui rii, ordin care s fie validat de parlament n cel mult 24 de ore. Aceast imixtiune administrativ-politic trebuie cuprins n cartea fundamental, n constituie, de unde va deriva ntreaga noastr poziie fa de popor. V supun ateniei c, lmurind problema structurii interne, a democratizrii armatei, se rezolv i toate celelalte probleme. Tot ntr-un cadru democratic natural, se va analiza i comandantul care este abuziv, i cel care e incompetent, i cel care a fcut abuz de funcie n interes personal, i modul de avansare pro sau contra, se va crea cadrul n care opinia singular se poate confrunta cu cealalt i nu va mai avea dreptul de veto propriu, neconfruntat cu nimeni, i atunci se va ajunge la un numitor comun. Se vor desctua energiile respective n cadrul acesta, fr n schimb s ajungem la situaia n care s batem la ua comandantului domnule, nu eti bun sau vezi c 06:25 Petre Roman: Pi cam asta rezult. 06:27 Mircea Chelaru: Nu rezult asta. Vedei? La prima vedere ar rezulta. Acest forum sau aceast structur s fie parte separat a actului de conducere, n-are nimic cu actul de conducere. Este un act deliberativ. S nu confundm deliberativul cu decizia. i aceast form, pe care noi am numit-o club, sau cum vrei s-i spunem, club de unitate, este obligat s ia i s aduc la cunotiina comandanilor problematica discutat n acest cadru democratic. n cazul n care acest lucru nu gsete audiena necesar, s se foloseasc prghii democratice, pe care noi nu le dm ca soluii acuma. Este, a spune, sarcina noastr n continuare, a Ministerului Aprrii Naionale, s instituionalizeze de iure, n virtutea cruia noi s acionm ca atare. C snt consumatori ai produsului revoluiei e drept. Snt i, a spune, petiori sanitari i rechini i toate revoluiile au avut asemenea elemente. Noi n-o s putem face
1241

sanitate social niciodat. Dar ntr-o ap tulbure nu poi s vezi altfel. Trebuie s lsm s limpezim lucrurile. i asta nu se face dect n timp. Dac vrei s facem o extrapolare, niciodat n-o s poi s vindeci un organism care necesit tratament pe 6 luni lund medicamentele toate ntr-o zi. E sinucidere. n acest sens, a vrea s nelegem c inclusiv ce ai spus dumneavoastr, i m bucur n (nenelegibil) oprirea dumneavoastr, c snt adevrurile aparente, a cror utilitate (?) social dumneavoastr trebuie s, indiferent cu foarte mult grij, dar nu trebuie s lsm vinovaii vizavi de adevr. Chiar dac aceasta se va face cu uile nchise. Transcriere nregistrare: 00:00 Petre Roman: Deci, ca s ncerc s circumscriu mai exact ceea ce ai spus dumneavoastr, fiindc snt destul de multe lucruri spuse. Da. n primul rnd trebuie s fim foarte contieni, ba chiar mai mult dect att, trebuie s pornim de la premiza c armata a fost i este un element de stabilitate ntr-o societate. Aceast societate i-a schimbat faa radical prin revoluie. Repet, acest proces trebuie s-i gseasc reflectarea n structurile i funcionarea armatei. Bun. Pe de alt parte, sau n acelai timp, nu putem confunda acest proces cu dezintegrarea structurilor de disciplin i ierarhie a armatei. Orice fel de democratizare, orice fel de ci de democratizare ar urma, ar fi adoptate n armat, mie mi se pare c, i pn la urm n orice constituie a unei ri democratice formele n care armata este subordonat, acioneaz i aa mai departe, snt, cu mici variaii, destul de asemntoare. Nu n asta const problema. Fr ndoial, constituia rii, care nu poate fi adoptat dect dup alegeri, trebuie s-i spun cuvntul, trebuie s precizeze i din acest punct de vedere care este opiunea poporului, prin intermediul suveranitii obinut prin alegeri. Deci, ar fi bine ca s nu confundm i s nu amestecm nite lucruri. Nici guvernul actual, care este dup cum bine tii un guvern provizoriu, nu are dreptul s propun, i mai ales s conduc ara ctre o cotitur fundamental, care nu poate fi
1242

legitimizat dect de un guvern rezultat din alegeri. Aa nct eu cred c ideea de prelungire a procesului de democratizare n armat trebuie fcut n spiritul pe care mie mi se pare c l-a sintetizat mai realist domnul colonel, i anume trebuie ca comanda militar, toate nivelurile, s fie neleas din punctul de vedere al intereselor armatei i nu al interesului personal. Din clipa n care aceti comandani devin instrumentul ideii de structur a armatei, de existen a armatei i de aciune a armatei ca aprtor fundamental al integritii teritoriale i al pregtirii n vederea, i suveranitii naionale i al pregtirii n vederea obinerii nivelului de, cel mai ridicat cu putin n acest scop, deci dac comandanii se, prin felul n care i conduc unitile militare, au aceast capacitate, dovedesc aceast capacitate de mobilizare a oamenilor de sub comand, de pregtire a oamenilor de sub comand, dup prerea mea sta-i criteriul fundamental. i nu ideea c el trebuie n fiecare clip s dea socoteal pentru fiecare aciune a lui. Pentru c din acel moment aceast structur obligatorie de stabilitate i ordine a armatei, ncepe s-i piard sensul. Este clar, capacitatea unui comandant, aa cum spunem noi, pus n slujba ideii fundamentale a armatei, se dovedete n felul n care poate s-i pregteasc unitatea de sub comand pentru a fi cel mai bine pregtit pentru scopul despre care, asupra cruia nu exist nici un fel de dubiu i exist un consens general. Ca s fim mai la obiect. Contestarea comandanilor, i aicea snt obligat s fac o paralel cu ceea ce s-a ntmplat n economie. Contestarea comenzii militare la cele mai diferite nivele, dac n economie s-a fcut n unele locuri peste nivelul suportabil de ctre funcionarea aparatului productiv sau ramurii sau instituiei respective, darmite n armat? Dup mine, nivelul suportabil n armat e nc i mai sczut dect n economie, pentru c oamenii, militarii care snt sub comand, n momentul n care ncep s piard ncrederea n cei care-i conduc, foarte repede devin militari incapabili s ndeplineasc o misiune la cel mai nalt nivel. Introducerea unui spirit de discuie
1243

permanent a ceea ce a fcut bine sau ru n armat, n desfurarea vieii militare cotidiene, mie mi se pare c este duntoare. Tocmai pentru c ea mpiedic pregtirea corect a militarilor. i este important ca aceti comandani s aib ncrederea celor pe care-i comand. E foarte posibil ca anumii comandani s fie foarte buni militari i foarte slabi oratori. n armat se ntmpl de multe ori lucrul sta. Ce facem? Ne ghidm numai dup capacitatea lor de a se explica n edine? Unde, pn la ce nivel, unde se produce separarea ntre aciunea sau procesul n care un comandant trebuie, ntr-o anumit msur, legitimizat de cei pe care-i comand i ruptura ierarhiei militare, n care el devine un incapabil de a-i mai conduce i a-i mai pregti oamenii pentru c nu mai are condiiile de ordine i de disciplin, de structur care s funcioneze? Unde, unde e nivelul sta? Exist, putei, putem noi s stabilim acest nivel? Foarte, foarte greu. E foarte, foarte, e foarte labil chestiunea aceasta. E foarte labil chestiunea aceasta. De aceea eu, v rog s m credei c am neles foarte bine gndurile dumneavoastr i ideile dumneavoastr, cu att mai mult cu ct am spus de la bun nceput c acest lucru m-a frmntat i pe mine. i fiindc nu am o experien militar, dect una foarte limitat, eventual prin educaie am mai neles cte ceva fiindc i tatl meu a fost militar de carier pn la un punct, cnd politicete a fost eliminat, m-am consultat cu un om care are o carier militar net i de mare valoare i v spuneam, am ajuns i eu la concluzia, i m-au frmntat aceste gnduri, c trebuie ca armata s sufere acest proces de democratizare. Dar este foarte important ca s gndim acest proces i s realizm acest proces printr-o concertare, printr-o grij fundamental pentru a menine structurile armatei. Pentru ca pregtirea s funcioneze. Transcriere nregistrare: 00:00 Petre Roman: Noi nu putem s zicem, de acum nainte, timp de 5 luni, sau 3 luni, ne ocupm de mturarea celora care nu snt valabili i dup 5 luni ncepem s, s Este exclus! Revin.
1244

Armata este un element de stabilitate social de netgduit. i nici o ar din lume, nici mcar o ar de, cu o democraie foarte profund i de veche legitimitate, nu i-a pus n discuie propriile structuri militare. Exist, dup prerea mea exist nite mijloace nete n privina asta. Dai-mi voie s v spun. Eu tiu ce nsemna s dai o apreciere de bine sau foarte bine n economie, n instituii i aa mai departe. M ntreb, n armat, aceste aprecieri s-au dat aa, foarte bine i foarte corect? Alte instrumente de evideniere militar au funcionat corect? Eu m ndoiesc. Eu m ndoiesc. [n calitatea mea de caporal al armatei romne, cu stagiul militar efectuat n 1986-1987, consider justificate ndoielile lui Petre Roman. Armata, n ultima perioad a epocii Ceauescu, era prost instruit i indisciplinat, dar se raporta, dup modelul general al epocii, c totul este foarte bine. Spre deosebire de alte domenii, pentru armat nu a existat vreo metod de cunoatere a situaiei reale, Romnia neavnd nici un rzboi. n Polemica cu Sergiu Nicolaescu pe care am avut-o pe vremea cnd acesta conducea Comisia Senatorial Decembrie 1989, i-am explicat regizoruluisenator: "n ultimii ani ai epocii Ceauescu, indisciplina, alturi de corupie i de sistemul de muamalizare a neregulilor, era o caracteristic a armatei. Prin urmare, scparea ei de sub control, n 20 decembrie la Timioara i ulterior n alte localiti, reprezint un fenomen firesc". Aproximativ acelai lucru l-am explicat i n articolul "Starea jalnic a armatei romne n 1989" publicat n cartea "Revoluia din 1989 i minciunile din Jurnalul Naional". Petre Roman, dei pare contient de faptul c se fcuser raportri false cu privire la capacitatea de lupt a armatei, nu trage ns concluzia fireasc care rezult din asta, anume c e nevoie de schimbarea radical a comenzii, cci efii ceauiti din armat, pe lng participare la reprimarea revoluiei, erau vinovai i de starea jalnic n care aduseser armata] S gsim nite forme de evideniere a capacitii de pregtire, de evideniere a capacitii de inovare, de evideniere a capacitii de
1245

organizare a comandanilor. S-i stimul m pe ei. Sigur, este clar, muli comandani, o bun parte din ei, nu, nu mai pot face fa n condiiile n care trebuie s inoveze, s organizeze mai bine, s pregteasc mai inteligent. E clar, muli dintre ei nu mai pot face fa. Trebuie s gsim modalitatea de a-i, de a-i trece pe alt linie, pe alte posturi. Mi-e greu s spun, c nu cunosc n detaliu. Dar asta este esena problemei. Asta este esena problemei. S ajungem ca aceste cadre militare s ajung la comand pentru merite i capaciti care snt recunoscute i care deci pot influena asupra pregtirii militare. 02:20 Locotenent-colonel Cornel urcu: Domnule primministru, aa-m gndit i noi, dar vorbim de etapa actual, prima etap foarte delicat i dificil. Aceasta este problema care am ridicat-o. n rest, sntem cu totul de acord cu dumneavoastr. Acesta este principiul fundamental de funcionare. 02:32 Petre Roman: M bucur. 02:33 Cornel urcu: Deci problema este de a clarifica n acest moment situaia pentru a pleca la drum cu oameni 02:38 Petre Roman: Exact. 02:39 Cornel urcu: La vremuri noi, oameni noi. Oameni noi, se spune, dar trebuie i aici foarte, foarte atent analizat unde i cum. 02:45 Petre Roman: Da, e Am avut situaii, repet similitudinea cu procesul social-economic nemilitar se impune. Am avut i aicea, din pcate, cazuri, am avut foarte multe cazuri foarte bune, cnd schimbarea conducerii s-a fcut n sensul cel mai bun cu putin. Am avut ns i cazuri de destabilizare, de contestri repetate, repetate, i cum v spuneam nainte, peste limita de suportabilitate a funcionrii aparatului respectiv. Darmite n armat? 03:23 Cornel urcu: Pi trebuie s ne permitei i nou, pentru c preul va fi scump la urmtoarea micare. 03:28 Petre Roman: Aa nct e foarte bine, foarte bine, i eu unul
1246

n privina asta nu a lansa cu idei. Poate c, poate c o comisie, o comisie n care s gsim, aa, poate c o asemenea comisie s gseasc o analiz, s gseasc mijloacele, s gseasc nite instrumente care s fie corecte din punct de vedere militar i n acelai timp s aib o nou turnur din punct de vedere social, vorbesc de, de, al infrastructurii sociale a armatei, care s conduc la aceast reorganizare a comenzii la nivelul, la toate punctele. 04:24 Mircea Chelaru: V rog s m iertai c intervin. Am apreciat c reorganizarea comenzii reclamate dup identificarea cazurilor n care se reclam asta. Nu musai, trebuie. Vedei c noi sntem pentru meninerea cu fermitate a actualelor structuri, crearea unei noi caliti n stabilitate de care avem nevoie. Da, dac aceast situaie existent dup revoluie a generat mari nemulumiri n armat, de-a culminat cu ieirea, dac dorii, este oare expresia imediat a unei preluri democratice sau tocmai a refuzului de dialog democratic? Noi nu vorbim de un nivel sau altul ci de principiul care s fundamenteze existena noastr ntr-o, a spune, vieuire democratic. S v dau un exemplu. Dac 05:23 Petre Roman: Snt dou chestiuni aicea. Una este relaia militari, armat cu restul societii, aceast vieuire de care vorbeai dumneavoastr, i a doua este vieuirea democratic din interior. 05:39 Mircea Chelaru: n interior. Dar s tii 05:40 Petre Roman: Bun. Aceast veuire democratic are o calitate, v rog s fii de acord cu mine ca s, dac ai fost de acord pn acuma tre s fii i cu chestia asta, aceast vieuire democratic nu poate s ignore ierarhia, structura i stabilitatea rii. 05:55 Mircea Chelaru: Bineneles. Noi nu vedem democraia o expresie mascat a anarhiei. Comandantul are unitate de comand, actul de decizie nu se contest, dar s inem cont c exprimarea unor problematici n cadrul unitii nu se poate face prin comandantul primind 340 de oameni la raport. Este imposibil.
1247

Fiecare n felul su are o problem. n acest sens, pentru a elimina brfa, nemulumirea mascat care duce la tensiuni care nu se cunosc ca atare. n acest mod trebuie creat i neles cadrul democratic de exprimare liber, prin care se aduce i un serviciu cunoaterii realitii. i un instrument, un instrument foarte eficace, inclusiv prin educare n aceast form democratic a semnsului structurilor armatei, a respectrii integrale a regulamentelor, legilor statului i constituiei, n final, cartea fundamental. Dar acest lucru lipsete, deoarece comandantul este, nu este alfa i omega. Snt sute i poate mii de comandani care, chiar mai trziu, se vor ridica la nivelul de nelegere care s-i permit accesul la toate problematica respectiv. Ori oamenii se vor ntlni mereu cu aceste probleme. Istoria e aceeai, numai oamenii se repet. i atunci, noi n sensul acesta dorim, am dorit s gsim cadrul n care s surprindem aceste friciuni, aceste energii, care pot duce la lucruri nefondate. 07:23 Petre Roman: Este lucru, este un lucru clar i eu cred c, de fapt, nu e, nu merit s extindem de fapt prea mult discuia, dac ea este uor de finalizat. Deci, e o chestiune pn la urm care o putem exprima ntr-o formul simpl. Este vorba de a pune, de a gsi oamenii potrivii pentru comanda militar. i eu am convingerea c aceti oameni exist. Trebuie s gsim modalitile prin care s punem oamenii potrivii la locul potrivit, pentru c timpurile s-au schimbat, pentru c noi vrem de fapt ca pregtirea militar s se fac cu adevrat dup normele militare i s nu se mai, dai-mi voie s spun, s nu se mai mint n ceea ce privete calitatea pregtirii, cum s-a fcut altdat. i pentru asta este ntradevr nevoie ca aceti comandani s aibe caliti, i pe aceast baz ei s fie i respectai i urmai ca atare. Despre asta e vorba. 08:28 Locotenent-colonel Petru Liiu: Bun, pe acetia i-a testat tocmai revoluia, domnule primministru. 08:31 Petre Roman: Fr ndoial, fr ndoial. 08:32 Petru Liiu: E-n ordine.
1248

08:34 Victor Atanasie Stnculescu: Numai puin, mai dorete de acolo. Te rog numele. 08:40 Cpitan de rangul 3 Ilie Manole: Cpitan de rang 3 (nenelegibil). Domnule ministru, problema democratizrii, noi ne dm seama c este o problem dificil. Dup cum tot att de bine ne dm seama i sntem contieni de faptul c principala caracteristic a armatei este disciplina. Dar, dumneavoastr ai spus, i recunoatem cu toii c este o problem anevoioas aceast problem, aceasta, n ceea ce privete democratizarea armatei, i c ne doare pe toi i ne intereseaz pe toi. i dat fiind faptul c a existat acest comitet de iniiativ care v-a pus, v-a pus nite probleme, ne-am pus probleme i am ncercat s le rezolvm. Vam ruga s fii de acord cu o propunere pe care noi ncerc m s v-o naintm. Acest comitet de iniiativ, zicem noi, ne-am gndit s se transforme ntr-un comitet de aciune pentru democratizarea armatei, care n timp s urmreasc aceste probleme, acest fenomen de democratizare, pe toate treptele i pe toate etapele urmtoare. Pentru c noi sntem contieni c acest, aceast problem de democratizare a armatei nu se va epuiza ntr-un termen de 6 luni, un an i aa mai departe. Transcriere nregistrare: 00:00 Petre Roman: Eu cred c acest comitet de iniiativ cum gndii dumneavoastr nu poate s lucreze n afara structurilor armatei. n al doilea rnd, apare o problem fundamental: pe ce baz constituim acest comitet de iniiativ? ncepem acuma s facem, s baleiem, s trecem n revist toat armata i peste tot s spunem domnule, cine vrei s facei parte din comitetul sta de iniiativ, cum vrei s-l alctuim i aa mai departe? E o chestiune foarte delicat. Cel puin, cel puin dintr-un punct de vedere este chiar inoperant. Ce-ar nsemna ca un comitet de iniiativ format din 60-80 de persoane s stea s analizeze fiecare pas care se face n armat? Pentru c ce nseamn pn la urm democratizarea armatei? La ora asta nseamn practic toate
1249

activitile militare. Ce facem? nlocuim comanda, structura existent de comand a armatei cu o alt structur de comand? Sau de control? Vedei bine c mie, mie mi-ar fi uor s constitui o comisie guvernamental care s urmreasc aceste etape, c, la urma urmei, este i cererea dumneavoastr, i s zic c m substitui aciunii militare. Dar eu cred c este normal, ca n momentul cnd am numit un ministru al aprrii naionale, cnd el i constituie la rndul lui echipa de comand, aceasta s-i fac treaba. Asta este datoria. Suprapunerea de diferite comitete, comisii, forme instituionalizate sau nu, peste ceea, peste ceea ce este rolul de conducere n armat, mie mi se pare c este foarte duntoare. 01:57 Victor Atanasie Stnculescu: Dac (nenelegibil) domnule primministru, numai faptul c o parte din trupele de uscat, mecanizate, tancuri i alte arme, nu snt reprezentate. Ar trebui s facem o supercomisie care n-ar ncpea ntr-o sal de cteva sute de oameni. De aceea eu cred c este bine ca noi, prelund ideile, ducndu-le mai departe, avnd periodic contact cu iniiatorii dar i cu masa larg a cadrelor armatei, s acionm pentru a face ceea ce nseamn o problem fundamental pentru armata, s zicem nou, i de data aceasta trebuie s vorbim despre o armat nou, plecnd de la fundamentarea printr-un program legislativ special pentru probleme de aprare i problemele armatei, program care s-l supunem organismelor din stat care au dreptul s aprobe acest lucru, s definim nite aciuni fundamentale privind ceea ce nseamn capacitatea de comand i modul cum se exercit comanda, i acest lucru s fie sub un control de o anumit form pe care trebuie s gsim i acesta, democratic dar care s nu tirbeasc dintr-un anumit unghi de vedere autoritatea comandanilor. Comandanii odat fiind investii, acest proces de democratizare s-i sprijine, s-i ajute ca nu cumva ei s ias din ceea ce nseamn o comand unic, s nu treac la o form greit de comand care, s-a spus aicea, poate deveni dictatorial, dar n
1250

acelai timp s nu se discute n momente cheie, prin modul cum ia ctigat ncrederea fa de subordonai ori nu pentru c la un moment dat un ordin din acesta discutat la un moment cheie poate crea probleme deosebite. N-o s iau dect un exemplu, pe cel mai vechi, din aviaie, unde totul se msoar n secunde, i apoi i celelalte arme au aceeai problem. 04:08 Petre Roman: Eu a zice aa 04:10 Victor Atanasie Stnculescu: Eu, mi permitei, v rog, ca imagine, am stabilit pe baza a ceea ce s-a discutat pn acuma. Am avut un grup de oameni din trupele de grniceri, un grup de oameni din marina militar. Am stabilit s aprofundm unele probleme complexe ale diferitor arme, i acest lucru va trebui s-l facem i-n artilerie, i-n transmisiuni, i-n toate armele pe care le are armata, pe specificul lor, pentru c e vorba nu numai de viaa de toate zilele, este concepia fundamental de organizare, nzestrare i pregtire a armei respective pentru a rspunde ca arm, i apoi n context general de a putea s colaboreze i coopereze n cadrul unui sistem ntrunit care s dea trie armatei. Deci acest proces se va duce pe mai multe linii i cu gradul de specializare, s spunem acolo unde este cazul, iar la modul general, acolo unde putem da factor comun, s generaliz m pe armat aceste situaii. Ca un prim pas, cum v informam, am stabilit ca n 12 martie s avem o prim ntlnire n acest gen pe armat. Am solicitat, ducem tratative cu primria pentru a face aceast activitate i cu Opera, s facem n sala Operei sau o sal mai mare, s putem cuprinde un numr mare de oameni. i aceasta va fi o prim ntrunire, unde voi prezenta problemele care s-au ridicat pn acuma, ce soluii am gsit pn acuma, i supunem dezbaterii aceste idei pentru ca s vedem unde trebuie s aducem corecii n funcie de ceea ce se va dezbate. Pe msur ce am czut de acord c msurile snt necesare i bine pregtite i bine gndite, s trecem s le aplicm.
1251

Transcriere nregistrare: 00:00 Victor Atanasie Stnculescu: Vom avea aciunile [lips sonor cteva secunde] general la sistemele mici, subordonate, ca ele s fie structurate corespunztor, s fie angrenate n procesul de instruire corespunztor i s dea efective, efectiv, rezultatele necesare, ceea ce nseamn o armat modern, de performan, de performan. De aceea eu cred c, odat declanate aceste idei, trebuie ca n sistemul de desfurare a aciunilor viitoare n mod organizat, ele s mearg ntr-un ritm corespunztor, pe de o parte, posibilitilor efective de a pstra o anumit ordine general a ansamblului armatei, pe de alt parte s inem seama i de elementele economice care pot influena n plus sau n minus anumite situaii. nc o dat spun: aicea am prins i am surprins foarte multe fenomene din armat. Dar nu le-am surprins pe toate, i de aceea eu atept de la prima ntlnire din armat un efect benefic pentru conducerea armatei, n primul rnd, pentru cadrele armatei, i mpreun s ne reglm acest proces, mai ales c cei prezeni aicea, prin funciile i calificativele care le au, pot influena n mod deosebit, n special n unitile de provenien, ca acest proces s fie bine desfurat i foarte ferm aplicat, fr devieri sau particularizri personale ale unora care ar vrea s intervin, s devieze ideea general a acestei democratizri. n acelai timp, aa cum am avut dialogul, foarte muli vor trebui s i atragem n nite colective n care vom studia nite probleme specifice domeniului de responsabilitate. Ale armei, chiar. Sau unii, la nivel general, la domeniile de ansamblu, cum ar fi: probleme legislative, care snt complexe, i va trebui s avem aceast prezen. i aceste forme de prezentare, de participare, le vom organiza tot pe principiul militar. Pe forme de ncadrare, formare de comisii speciale pe anumite perioade de timp, constituirea unor colective de analiz i, s zicem contact cu elementele, s zicem, ale prii civile, ale vieii civile, pentru c trebuie s facem aceast analiz mpreun cu organismele care
1252

particip la, ca legiuitori, n procesul general de schimbare a legilor statului, pentru c lucrul fundamental nu este numai problema aprrii la ora actual. Fundamental este legislaia la nivel naional, ncepnd cu legea de baz, constituia. Deci este un proces foarte complex, trebuie s pstrm un ritm bun. S nu slbim aceast aciune i s definim, i acest lucru vreau s-l definesc prin ceea ce o s prezint armatei pe 12 martie, care ar fi prioritile, urmnd ca ceea ce voi propune s fie corectat prin participanii care-i vor spune punctul de vedere. Aceasta ar fi o idee pe care am vrut s-o subliniez pentru toi cei prezeni, avnd n vedere c dialogul va continua sub diverse forme. n aceast form nu vom putea totdeauna s facem o ntlnire totdeauna reprezentativ, pentru c spuneam nc o dat, unele arme lipsesc i ne trebuie i acestea s le discutm. 04:10 Ofier: Eu cred c 04:11 Victor Atanasie Stnculescu: Noi avem din punctul sta de vedere, din iniiativa celor prezeni, impulsul dat. Acest impuls trebuie continuat i vom avea grij ca s nu slbim imaginea general a unei aciuni de democratizare. 04:26 Ofier (Cornel urcu?): Domnule prim-ministru, m scuzai 04:28 Petre Roman: Da. A vrea, poate c prin ceea ce spun eu poate c rspund, rspund la aceast chestiune. Eu, eu zic aa. Domnule ministru, mie mi se pare c de fapt, ceea ce se discut aicea este de a schimba calitatea armatei. Bineneles, n sensul, n sensul ridicrii acesteia. Dup cum tim, calitatea armatei nseamn cele dou componente: resursa uman i potenialul tehnic. E clar c n armat se manifest o dorin normal, fireasc, sincer i justificat de a face ceva n acest sens. Deci, de a schimba calitatea att n ce privete resursa uman ct i n ce privete dotarea i potenialul tehnic. Pn la urm cred c este bine s ne gndim la o form de structur militar pentru studiul i analiza problemelor de calitate a armatei. Ai pomenit
1253

dumneavoastr aicea de nite colective, de alte forme de legtur. Haidei s fim mai, mai radicali. Haidei s fim, s avem curajul unei aciuni mai, mai dense. Deci, repet: S gsim, i v rog domnule ministru, s gsim o form de structur militar pentru studiul i analiza problemelor de calitate a armatei. Eu nu pot s v spun mai mult de atta pentru c nu dispun de elementele necesare. Este clar c calitatea armatei pe componenta uman privete calitatea comenzii militare, a modului de promovare, a selectrii, i aicea intervine ce vorbeam noi data trecut, studierea aceea psihosocial, socio-uman. i pe aceast cale, dai-mi voie s folosesc un termen nemilitar, a legitimizrii comenzii militare n raport cu subordonaii, i pe de alt parte, o problem care n-a fost prea mult discutat aici, dar de care noi, n timpul revoluiei, am suferit groaznic, a dotrii, a dotrilor tehnice. Eu v rog domnule ministru, alctuii un grup de 08:10 Victor Atanasie Stnculescu: Chiar din cei prezeni. 08:11 Petre Roman: Din cei prezeni i cu, un grup de oameni capabili s gndeasc mai nti aceast form de structur militar care s v ajute, care s v ajute n aceast problem pentru studiul i analiza calitii armatei, problemelor de calitate a armatei. i ea s nceap s funcioneze. Trebuie foarte bine gndit, pentru ca s nu se ntmple ce ai spus dumneavoastr, pregtirea militar s fie lsat pe planul doi, i Doamne ferete, aciunea militar s fie perturbat, i totodat ea s aib aceast capacitate de a conduce ntr-un timp relativ scurt la aceast nou calitate, restructurare, re, recalificare, ca s spun aa, n ce privete calitatea armatei. i poate c n scurt timp s putem vorbi despre chestiunea aceasta tuturor cadrelor militare, care e un lucru de care ei tre s in seama n funcionarea curent. 09:19 Victor Atanasie Stnculescu: V-a ruga domnule primministru, tiu c sntei presat de timp, a vrea s ascultai cteva propuneri. V rog domnule maior, domnule maior. Foarte pe scurt s exprimai aceste idei, pentru c trebuie exprimate aceste idei.
1254

Transcriere nregistrare: 00:00 Maior Octavian Chiriac: V-a ruga, snt maiorul Chiriac Octavian din brigada de grniceri din Timioara. V-a ruga s-mi permitei s readuc n atenia domniilor dumneavoastr scopul acestei convocri. Scopul a fost pentru a analiza i a se prezenta fundamentat msurile pe care dumneavoastr, respectiv sectorul competent, reprezentat prin persoana domnului ministru al aprrii, aceste msuri care se vor lua deci, pn la aceast dat. Parte din aceste msuri au fost prezentate, absolut fundamentat, operativ i mulumitor, oportun, de ctre domnul ministru Stnculescu. A vrea s art c am participat i am trecut, i participm n continuare cu toii la desfurarea acestei revoluii. i am asistat cum s-a creat i s-a, a nceput s se prguiasc fructul acestei revoluii, respectiv declanarea acestei micri din interiorul armatei. Ne ntreb m cu toii, i n primele clipe v-ai ntrebat i dumneavoastr, la nivelul cel mai nalt: Oare cum este posibil ca acest fenomen s se declaneze din interiorul armatei? Noi ne-am ntrebat, i tocmai aceasta a fost cauza, cum de n-a fost posibil ca acest proces s se declaneze din exteriorul armatei? i s ne influeneze n mod democratic, just i realist, astfel nct s fie urmat, s fie mpiedicat o asemenea posibilitate, evitat. S-a vorbit n primele zile ale prezenei noastre aici ca despre intenia sau consecina de destabilizare a armatei prin aciunea pe care am ntreprins-o. Cred c aceast apreciere poate fi, poate fi considerat de ctre toi la ora actual ca strict iluzorie. Poate cei care snt dumanii armatei i care nu se simeau n siguran n structurile de atunci, de acum 2-3 sptmni ale armatei, puteau s aprecieze astfel o asemenea micare intern. Vreau s art c armata nu este totui un sistem inerial, aa cum, acum ndelung timp, muli au fost nclinai s o cread. Armata, ca i organism, i n special armata romn, mobilizat i dinamizat de revoluia prin care trece ara. Nu cred c este aa i vedem cu toii, nsi prezena noastr aicea i insistena cu care aducem n discuie problemele.
1255

S-a propagat foarte repede acest fenomen i influena lui o considerm, n-o considerm, n-o putem aprecia altfel dect benefic. Am observat cu toii, venind din zone diferite ale rii, i am observat i v raport m aicea, c toate zonele n care armata i abordeaz introspectiv i critic funciunile, devin zone de referin pentru sistemul social i economic. n aceasta consider eu c ar consta marele beneficiu pe care l-a declanat aceast aciune a noastr. Lumea, pe unde a intrat n contact cu noi, i a intrat toat ara n contact cu noi, i pe aceast cale a vrea s intre n continuare toi. Sntem ultima certitudine, ultima speran a unei naiuni aflate ntr-o situaie limit, cum este naiunea romn. 03:28 Petre Roman: S nu exagerm. 03:31 Octavian Chiriac: Ca i model de realizare 03:32 Petre Roman: Sperana, sperana cea mai mare este ca aceast, ca acest popor s-i construiasc, s-i construiasc viaa economic i social. 03:40 Octavian Chiriac: Bineneles. 03:41 Petre Roman: Doamne ferete s fie, doamne ferete s fie asta ultima resurs. 03:45 Octavian Chiriac: Ce fel de organizare i de disciplin. 03:46 Petre Roman: Domnule maior A, ca stabilitate. 03:49 Octavian Chiriac: Generator de stabilitate, sau poate prima, poate m-am exprimat eu greit, la care 03:57 Petre Roman: Da, da. Ca exemplu de stabilitate, sigur c da. 03:58 Octavian Chiriac: Dac noi prin aceast aciune 04:01 Petre Roman: De acord, de acord. 04:02 Octavian Chiriac: ne stabilizm, sntem un exemplu pentru ara aceasta i vrem s facem 04:05 Petre Roman: De acord. E, e un (nenelegibil) 04:08 Octavian Chiriac: Asta este ideea. 04:09 Petre Roman: Da, corect. 04:10 Octavian Chiriac: sta e sprijinul pe care vrem s.
1256

04:11 Petre Roman: Exprimarea mea n-a fost, n-a fost valabil. Dar ai spus n felul sta 04:16 Octavian Chiriac: n acest sens, nu vreau s supralicitez rolul armatei, n acest sens v-a ruga s reanalizai, cum a specificat i domnul ministru, general Stnculescu, totui meninerea aceasta n afara structurilor militare a domnului general Militaru. Este punctul de la care am plecat i insistm n mod deosebit ca pe o alt, sau un alt (nenelegibil) 04:42 Petre Roman: Cred c am precizat care este poziia lui i avem n vedere (nenelegibil) Nu exist nici un fel de motiv, nu exist nici un fel de motiv ca s nu procedm la trecerea n rezerv. 05:00 Octavian Chiriac: De asemenea (nenelegibil) tot aicea, i dumneavoastr ai spus c asupra acestui punct ai hotrt o interpretare sau o abordare guvernamental asupra punctului 4 [din lista de revendicri a CADA], respectiv trecerea n rezerv a ministrului de interne [Mihai Chiac] ca participant direct, specific m, la aciunile de represiune a demonstranilor. 05:16 Petre Roman: Era necesar s fac lucrul sta i s tii c e un principiu fundamental pe care l-am adoptat n calitate de primministru, i anume, niciodat n-am s prsesc colegii mei din guvern la un impuls exterior: nlocuii-i! Nu am fcut pe propria mea, ca s spun, rspundere, n faa minerilor cu prilejul cererilor de demitere a ministrului Dicu. i motivul pentru care m-am dus acolo a fost tocmai pentru c trebuie s fie dreptate, am fcut revoluia pentru adevr i dreptate i nu pentru a incrimina oamenii fr ca acetia s aib posibilitate s se apere, i n mod similar a face-o pentru oricare alt coleg al meu din guvern. Aceasta consider c este misiunea mea n calitate de primministru. Deci, nu nseamn c ascund ceva. Nu nseamn c acopr pe cineva i nu o fac niciodat sub nici un motiv, dar toate aceste aciuni trebe luate n conformitate cu adevrul i cu necesitatea social care decurge din acest adevr. Deci, trecerea n rezerv a ministrului de interne ca participant direct la aciunile de represiune este o chestiune care
1257

trebuie demonstrat. i n momentul n care acest lucru este demonstrat, atuncea trecerea n rezerv este poate insuficient. [n 2008 Mihai Chiac a fost condamnat definitiv la nchisoare, alturi de generalul Stnculescu, pentru participare la reprimarea revoluiei din Timioara; procesul penal mpotriva lui a nceput abia n 1997, dup pierderea puterii de ctre Ion Iliescu; n perioada revenirii la putere a lui Ion Iliescu, ntre 2001-2004, Chiac i Stnculescu au beneficiat de un recurs n anulare care le-a anulat condamnarea care fusese deja emis mpotriva lor, n anul 2000] Transcriere nregistrare: 00:00 Maior Octavian Chiriac: Au aprut ns dou aspecte. La convorbirile cu domnul Voican, cnd s-a pus problema succesiunii la comanda armatei, s-a amintit de persoana domnului general Gu. Dnsul, care ne-a sprijinit totui foarte mult n aciunea noastr aicea, cu toate c a aprut altfel poate, n alte ipostaze, trebuie s fim cinstii i s recunoatem, dnsul a spus, cnd s-a pus problema primului adjunct al ministrului, a spus: domnul general Gu, citez, a avut n acele momente o atitudine cel puin echivoc. Noi apreciem c domnul general Chiac a avut la Timioara n acele momente cel puin o activitate echivoc. n aceast lumin v rugm, apreciai 00:48 Petre Roman: Facei parte din comisia guvernamental? 00:50 Octavian Chiriac: Da. i vizavi de acest lucru astzi a aprut n pres un comunicat n total contradicie cu realitatea. [E vorba de comunicatul prin care chipurile comisia guvernamental l declara pe generalul Chiac nevinovat pentru evenimentele de la Timioara. Dup spusele Rodici Marina Giura, acel comunicat a fost falsificat de viceprimministrul Gelu Voican Voiculescu] 00:56 Petre Roman: Eu am primit ns, la cererea mea, ai dat un, o informare complet. Nu? Sau nu erai acolo? 01:03 Octavian Chiriac: Nu. Nici n-am fost consultai. 01:04 Petre Roman: Pi nu, astzi, astzi am avut o discuie cu
1258

aceast comisie, probabil c nu erai de fa 01:09 Octavian Chiriac: Sntem trei membri. 01:11 Petre Roman: Unde era procurorul Vlad? Sau nu tiu cum se numete. 01:15 Octavian Chiriac: Blan. [n comisia guvernamental exista un procuror civil Vlad Speriui i un procuror militar Romeo Blan] 01:16 Petre Roman: n fine, era comisia pe care o coordoneaz, am neles, doamna Giura sau Giurea, sau ceva n genul acesta. [Relatarea doamnei Giura despre aceast comisie o putei citi pe n articolul Istoria comisiei guvernamentale din 1990, care a propus trimiterea n judecat a lui Stnculescu i Chiac (linc)] 01:25 Victor Atanasie Stnculescu: Locotenent-colonel urcu, maior Chiriac, cpitan Tacu, procuror militar. 01:31 Petre Roman: Uitai ce se ntmpl. , lucrurile snt destul de, destul de simple. , activitatea sau aciunile pe care le-a desfurat generalul Chiac la Timioara fr ndoial c se lmuresc. Prin depoziiile, prin ancheta care trebuie fcut pe, ntrun cadru legal, pentru c dumneavoastr tii foarte bine ce nseamn o instruire juridic. Trebuie probe coroborate, trebuie aciuni care s fie l murite i aa mai departe. , i n consecin, problema aceasta a trecerii n rezerv este o chestiune ct se poate de evident n raport cu aceste aciuni. Fr nici un fel de dubii. Ceea ce nu pot s accept ca principiu, i repet, i v rog s fie clar c nu-l accept niciodat, pentru c i dumneavoastr personal putei fi incriminat la un moment dat. 02:28 Octavian Chiriac: Bineneles. 02:29 Petre Roman: i v rog s fii de acord cu mine s nu acceptm niciodat acest lucru, este ca s incrimin m pe cineva fr ca s putem stabili adevrul mai nainte. Asta-i chestiunea. Asta-i tot. Aceasta este principala atitudine pe care trebuie s-o avem. Asta-i tot. n rest nu exist nici un fel de prejudecat, nici un fel de dorin de a [La sfritul lui martie 1990 Petre Roman
1259

avea s primeasc de la comisia guvernamental pe care o instituise, la presiunea manifestanilor din Timioara, dosarele care-i priveau pe generalii Chiac, Stnculescu i Gu, cu propunerea de trimitere a acestora n judecat. n ciuda afirmaiilor sale de la aceast discuie, nu a luat atunci nici mcar msura destituirii acestora din funciile importante pe care le deineau, i din care puteau influena mersul anchetelor i ascunde dovezi. Abia dup pierderea puterii de ctre Ion Iliescu, n 1997, dosarul respectiv, pregtit de comisia guvernamental, i-a gsit calea ctre instan] Transcriere nregistrare: 00:01 Petre Roman: Da. 00:02 Cpitan Nicolae Durac: Domnule prim-ministru, snt cpitan Durac de la unitatea mecanizat din Timioara. n legtur cu stabilirea adevrului: am neles c lucrurile snt destul de simple, dar eu v (nenelegibil) o problem destul de complicat, tot privind stabilirea adevrului n Timioara, revoluiei din Timioara. n primul rnd s pornim de la elucidarea incidentului din Piaa Unirii din data de 18 februarie anul curent [n 18 februarie 1990 grupuri de manifestani antifeseniti au nvlit n sediul guvernului din Piaa Victoriei]. n ce sens? Aceast zi seamn perfect cu ziua de 17 decembrie din Timioara. Un grup de oameni 00:47 Petre Roman: 18 februarie din Bucureti? 00:49 Nicolae Durac: Din Bucureti, seamn cu 17 decembrie din Timioara. Incidentul de aici. 00:54 Petre Roman: Spunei. 00:55 Nicolae Durac: Un grup de oameni au spart, au devastat, au lovit cu rngi i topoare militarii, au incitat pur i simplu armata. Acelai lucru s-a ntmplat i aici. Profitor n acea perioad era sistemul ceauist. Cei care au fost n zon au vzut (nenelegibil), i pot s relateze mai mult. S-a ajuns un adevr, ridicarea unui popor prin aceste acte de huliganism. Nu facem politic, domnule
1260

primministru, dar am fost pn nu demult nite oameni politici. Dar s nu se neleag c nu nelegem politica. i nu putem s facem o analogie ntre ceea ce s-a ntmplat i ceea ce se ntmpl. Cine a ncercat s, sau ce s-a ncercat s se acopere n aceast situaie prin trecerea la acte de huliganism? n Timioara se striga, se scandau lozinci. tim fiecare lozincile: Jos Ceauescu!, jos tirania!. S lu m acum pe cei din Piaa Victoriei. Ce scandau, ce urmreau, ca la un moment dat s intervin un grup de huligani, s incite armata, dar avnd o experien trist de la Timioara s nu execute foc asupra acelora. Noi ncercam la prima ntlnire, s scoatem armata din toate diferendele politice. Am ascultat i am vizionat (nenelegibil) cum am fost pur i simplu incriminai c nu s-au executat nite ordine, care nu snt legiferate niciunde. Nici n acest moment guvernul n-a legiferat nimic. Unitile militare pzesc instituii militare, dar acestea nu snt declarate obiective militare. Unitile militare au un regulament de serviciu de gard i garnizoan. Guvernul trebuie s explice public ce nseamn paza militarizat. La fel, militarul din paz trebuie s tie pn la ce distan poate s primeasc, adic s se apropie persoana. i aa mai departe. V raportez c mine ncepe procesul Timioara, i unitatea din care fac parte va trebui s execute paza acolo. i toi se cam feresc de a legifera o aciune. 03:40 Petre Roman: ntre timp a aprut un decret-lege n aceast chestiune. Acuma totui, tot ce spunei dumneavoastr mi se pare remarcabil de grav, aceast analogie. Insinuai cumva c noi guvernul ne-am trimis 2-300 de oameni ca s ne ocupe, sau cum? 03:57 Nicolae Durac: Nu, domnule prim 03:58 Petre Roman: Pi asta se nelege. 03:59 Nicolae Durac: Am zis de elucidarea incidentului. De aici, prin aceast elucidare, deci vzndu-se toate substraturile putem s rezolvm i putem s pornim de aici n elucidarea cazului Timioara. 04:11 Petre Roman: Domnule cpitan. V rog s ne oprim aicea
1261

i mai departe nu mergem pn nu l murim chestiunea aceasta. Dumneavoastr aducei o acuzaie guvernului. 04:18 Nicolae Durac: Nu guvernului. 04:19 Petre Roman: Ba da. Dumneavoastr ai adus o acuzaie guvernului, i anume c el i-a pregtit 2-300 de oameni care s foreze acest sediu pentru ca s legitimizeze, s ilegitimizeze ceea ce s-ar fi, pas-mi-te, ntmpla n pia. Eu personal nu eram aicea, dar n-are nici o importan. 04:35 Nicolae Durac: Domnule prim-ministru 04:36 Petre Roman: V rog, v rog, v rog. Chestiunea trebuie s fie foarte clar. Foarte clar. Persoanele care au ptruns n sediu au ptruns, i armata nu s-a opus pentru c acesta era ordinul pe care l ddusem noi, n acord cu principiul nostru fundamental, fr violen. Deci armata nu s-a opus, i nu era vorba de a trage, nicidecum, c exist i alte mijloace de a se opune n situaia asta. Puteau pur i simplu s nu le permit trecerea prin o, un baraj fizic pur i simplu. Ce vrea s nsemne chestiunea aceasta? C ei au intrat pentru ca dup aceea s poat fi artai cu degetul c snt huligani? Dumneavoastr aicea nu numai c facei politic, dar facei o anume politic, i nc una foarte precis. Aceea prin care se afirm c aceti huligani, aceti golani, aceti oameni care au fost prini asupra faptului cu rngi i cu violen, ar fi fost de fapt, ar fi fost ntr-o anumit msur incitai tocmai pentru ca s se poat lua o msur cu caracter general mpotriva ideii de libertate de manifestare. V rog foarte mult, aceast confuzie n-o accept, o resping complet i v rog foarte mult, personal, s v gndii bine la ceea ce spunei. Nu n sens, nu n sens, nu n sensul de a v reconsidera aciunile, ideile pur i simplu pentru c nu le accept eu. Ci de a v gndi foarte bine dac ele au acoperire sau nu. 06:09 Ofier: Din alt punct de vedere domnule prim-ministru. 06:10 Petre Roman: Este foarte clar. 06:12 Victor Atanasie Stnculescu: S-a creat o confuzie i 06:14 Petre Roman: Este foarte clar, cei care au intrat n sediu au
1262

putut fi, au putut, o sut de, o sut mi se pare, ceva, au fost arestai. 06:21 Liviu Murean: O sut nou. 06:22 Petre Roman: Asupra lor s-au gsit elemente, 109 persoane. Asupra lor s-au gsit suficiente elemente, au fost anchetai, instruii judiciar i, m rog, asupra lor s-au luat msurile prevzute de, de lege. Ce legtur, ce legtur este ntre asta i Timioara? Eu nu v neleg totui. 06:43 Nicolae Durac: Noi nu putem s facem aceeai anchet i s demonstrm c soldatul care a executat foc asupra unui individ, acela a venit n stare de ebrietate, cu ranga sau cu toporul. Deci din aceast punct de vedere vreau s raportez i s aduc n atenie c aflarea adevrului de la Timioara s se porneasc n primul rnd de la incidentul dintre un grup de oameni care au nceput s devasteze. V raportez situaie n care au trecut 20-30 nainte, grup deci de avangard, care au spart, au devastat, au dat foc i ntr-un fel urmreau mersul demonstranilor. Deci a fost o problem cheie. i tot acetia au ncercat s incite armata. Eu vorbesc din punct de vedere militar. Pentru c dac ceea ce s-a ntmplat aici i armata nu a tras, n anumite situaii la Timioara s-a tras. 07:40 Petre Roman: Lucrurile se neleg, lucrurile se neleg diferit. Nu se punea problema s trag cineva. De ce mai vorbii despre lucruri care snt absurde? Cine credei c aici la Bucureti ar fi tras? Armata nu putea, armata a primit ordin nici mcar s nu intervin. 07:54 Nicolae Durac: Soldatul care a fost lovit cu ranga. Soldaii care snt n spital. Acela, dac unul dintre aceia, atta trebuia s trag un foc. Unul din aceia. Gndii-v. 08:02 Petre Roman: Ei tiau foarte bine ce ordine au primit n sensul. Ordinele erau foarte clare. 08:09 Victor Atanasie Stnculescu: Cred c paralela nu merge, dar trebuie avut n vedere modul n care plecm cnd facem analiza situaiilor de atunci. Iar pentru reglementrile viitoare, toate precizrile pe care le vom da, plecnd de la decretul-lege care
1263

stabilete misiunile ministerului de interne i n cooperare cu armata, le vom defini prin acest decret-lege i vom da toate dispoziiile necesare. 08:38 (nenelegibil) 08:42 Nicolae Miulescu: A vrea poate s fac o precizare, ca s nelegei exact dimensiunea afirmaiilor domnului cpitan. Nu cred c dnsul vrea s fac o paralel ntre cele dou evenimente dect n sensul c aa cum atuncea s-a ncercat implicarea armatei i demonstrarea faptului c armata ar fi un instrument de represiune n fav, n slujba regimului ceauist, fore oculte au ncercat s demonstreze n data de 17 februarie, 18 februarie, c armata este strict n slujba actualului guvern provizoriu. Deci cred c n sensul sta trebuie neleas afirmaia domnului cpitan. Nu aa cum poate n mod eronat ai ncercat s-o explicai. Transcriere nregistrare: 00:00 Petre Roman: N-am 00:01 Victor Stnculescu: N-are nici un rost. 00:02 Petre Roman: Asupra Dac avei, dac avei dubii n ceea ce privete capacitatea mea de a nelege ceea ce mi se spune, v rog s, v rog s avem o discuie pe orice alt tem. 00:14 Nicolae Miulescu (?): Doar n ceea ce privete modul de expunere. 00:16 Petre Roman: Deci, dac evenimentele au fost dramatice pentru c s-au soldat cu rnirea unor militari, eu mi asum rspunderea pentru faptul c am dat ordin ca armata s nu intervin [e vorba de evenimentele din 18 februarie 1990, cnd manifestani antifeseniti au ptruns n sediul guvernului]. i aceasta am fcuto pentru c snt unul dintre aceia care am participat i strigat n mod direct fr violen. Este un principiu fundamental al revoluiei noastre pe care pn acuma am reuit, am reuit s-l conserv m. i sper s-l conservm indiferent de ce condiii, de ce variaii politice ar mai urma cursul vieii sociale din Romnia. Eu cred c armata, i cu acest prilej, i-a fcut datoria. Deci, a
1264

respectat ordinul primit. Dar este inadmisibil c nite militari au fost lovii, i aceasta este sensul decretului-lege care a fost adoptat n Consiliul Provizoriu [Consiliul Provizoriu de Uniune Naional, organism provizoriu nfiinat n februarie 1990 pentru a nlocui Consiliul Frontului Salvrii Naionale. CFSN a numit acolo jumtate din membri, partidele politice nou-nfiinate cealalt jumtate], practic fr nici un fel de obieciuni. Este foarte clar c trebuie s mpiedicm asemenea manifestri cu caracter de, pur i simplu, de perturbare a ordinii publice i a vieii panice a cetenilor. Nu este vorba despre altceva. 01:51 Locotenent-colonel Petru Liiu: Domnule prim-ministru, dac-mi permitei. 01:52 Petre Roman: Da. 01:53 Petru Liiu: Chestiunea se poate rezuma foarte scurt. Noi am discutat anterior aceast problem i Durac a vrut s spun de fapt altceva. Ar trebui demonstrat ce au vrut acei huligani, care a fost sensul aciunilor i cine s-a aflat n spatele acestei aciuni. Aceasta e problema care se pune. 02:10 Petre Roman: Credei c e cineva care nu vrea asta? 02:12 Petru Liiu: Nu se aduc acuzaii de fapt guvernului. 02:14 Petre Roman: Am fcut, cred c s-a fcut tot ce s-a putut n sensul sta. Cei care au ptruns s-au dovedit, i care au avut acte de violen s-au dovedit a fi oameni manipulai dar incapabili de a spune cine i-a manipulat [n acord cu propaganda fesenist a vremii, orice antifesenist era declarat "manipulat", fr s fie nevoie de dovezi pentru asta. Faptul c ascunderea criminalilor din decembrie 1989 (e vorba totui de peste 1000 de mori) putea crea unei pri a cetenilor destul furie pentru a trece la aciuni violente era de neneles, att pentru FSN ct i pentru unele partide de opoziie]. Au avut asupra lor i bani, i aa mai departe [a doua tem a propagandei feseniste: cei care se mpotrivesc FSN-ului snt pltii; s-a folosit mai apoi i despre manifestanii din Piaa Universitii]. Iar cei care i-au mpins, marea mas care
1265

era afar i pur i simplu a urmrit ceea ce se ntmpla nuntru, sau m rog. i, n mod evident, s zicem c organele de ordine i poliia n primul rnd, din acest punct de vedere a fost luat prin surprindere. Stabilirea cauzelor i, m rog, a spatelui acestei afaceri, este din pcate la ora asta o chestiune care nc e de, de vzut, i s vedem dac, i n ce msur, ea va fi posibil de elucidat. Ipoteza pe care a avansat-o domnul, domnul Durac aicea, privitor la ceea ce s-a ntmplat la Timioara n 17 decembrie este foarte plauzibil. Adic eu cred c este ntr-adevr, c era n sarcina organelor de securitate de la Timioara ca s dea senzaia c nemulumirea popular i demonstraia respectiv, de fapt era cu caracter huliganic. Asta mi se pare ct se poate de plauzibil. Asta-i ct se poate de plauzibil. Eu personal, n ziua de 19 decembrie, am fcut aceeai afirmaie, m rog, sigur, cu alt pre, pentru c atunci lucrurile erau departe de a fi clare, dar am fcut-o. i deci, n privina asta snt de acord. Dar de aici pn la a spune c asta a devenit o practic i o metod, eu zic s fim foarte ateni. 04:18 Maior Enache: Domnule prim-ministru, snt maiorul Enache din Marele Stat Major. Dumneavoastr ai fcut o afirmaie c o comisie de analiz la nivel de Marele Stat Major sau mai bine zis de Ministerul Aprrii Naionale, o comisie guvernamental este posibil. V raportez c am datoria s v raportez c ncepnd cu data de 22 decembrie 1989, n zona unitilor militare ale Ministerului Aprrii, n mod deosebit n zona Marelui Stat Major, s-au ntmplat nite evenimente care au costat viaa unor ofieri i militari. La [scurt ntrerupere n nregistrare] necesitatea instituirii unei astfel de comisii guvernamentale. Domnule primministru, ajutai-ne! Noi sntem creierul armatei. Marele Stat Major. Ajutai-ne! S pornim la un drum nou cu oameni noi, de mare inut moral. 05:24 Petre Roman: Asta-i o alt problem i fr ndoial c ea reclam o aciune energic. Deci e cu totul alt problem fa de tot ce am discutat pn acuma.
1266

05:34 Enache: mi pare ru c s-a ajuns la 05:35 Petre Roman: Nu, nu, dar e cu totul alt problem. i ea merit o atenie special. i deasemenea, v rog s fie considerat ca atare. Ca o problem n sine. Adic de ce s-au pierdut, sau dac s-au pierdut viei omeneti din incompeten? [Retroactiv, putem observa diferena dintre vorbe i fapte la Petre Roman. Vorbete foarte bine despre atenia special care trebuie acordat cazurilor de incompeten care au dus la pierderi de viei omeneti, dar faptele snt c incompetenii au fost apoi avansai de regimul fesenist. Iar cnd, dup multe eforturi, unii au fost condamnai, cum a fost cazul Otopeni, preedintele Ion Iliescu a avut grij s emit un decret de graiere] Asta se ntmpl 05:56 Victor Atanasie Stnculescu: Avem cazuri n care (nenelegibil) 05:57 Petre Roman: Domnilor, eu am s v rog s m iertai c nu am s mai pot s mai stau la edina dumneavoastr fiindc mai am cteva ntlniri. Cred c am ajuns la nite concluzii aporpo de acea form de structur militar, apropo de cooperarea guvernamental cu aceast form de structur pentru studiul i analiza problemelor de calitate a armatei, i apropo de aceast problem pe care ai ridicat-o. 06:25 Petru Liiu: Domnule prim-ministru, ultima problem: Fa de acele puncte din apelul nostru care snt de competena dumneavoastr, pn acuma ai exprimat preri. Scuze dac lezez cumva persoana dumneavoastr, dar noi am vrea s luai decizii n acest sens. 06:42 Petre Roman: Tot ce nseamn, eu cred c tot ce nseamn rezolvarea problemei nseamn decizie. V mulumesc.

1267