Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Omraam Aivanhov-A Crea o Familie Universala

Omraam Aivanhov-A Crea o Familie Universala

Ratings: (0)|Views: 4 |Likes:
Published by adrianaadia
Omraam Aivanhov - A crea o familie universala
Omraam Aivanhov - A crea o familie universala

More info:

Published by: adrianaadia on Mar 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/19/2013

pdf

text

original

 
OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV
Créer une famille universelle
(A crea o familie universal)
ă
Data: 11 septembrie 1978Durata: 38’38Track 5
În întrunirile noastre, în meditaii, trebuie s ajungem s
ţ ă ă
 ne concentrm gândul/gândurile, forele colective asupra unui
ă ţ
 punct, a unui centru, a unui scop. Acest scop poate fi individual,dar poate fi şi colectiv. Dar idealul este ca el s fie amândoui
ă ă
 una şi alta în acelaşi timp. Dac le reunim/le aducem laolalt cu
ă ă
  înelepciune, cu msur, sunt cât se poate de binevenite,
ţ ă ă
 necesare, indispensabile. Trebuie s te ocupi de propriile tale
ă
 probleme, dar şi de chestiunile colective. Dac uitai complet de
ă ţ
 voi, dac pentru voi nu conteaz decât aspectul colectiv, atunci
ă ă
 s-ar putea s suferii şi s fii în primejdie/s mergei spre ruin.
ă ţ ă ţ ă ţ ă
 Iar dac v ocupai exclusiv de voi înşiv, intrai în contradicie
ă ă ţ ă ţ ţ
 cu colectivitatea. Uitai c suntei doar o prticic dintr-un tot
ţ ă ţ ă ă
 cu care trebuie s facei schimburi raionale/cumptate şi
ă ţ ţ ă
 armonioase, pentru a menine echilibrul.
ţ
Iar apoi, v întrebai
ă ţ
 de ce nimic nu mai merge, de ce v simii blocai. Adevrata
ă ţ ţ ţ ă
  înelepciune ni le recomand deci pe amândou: ceilali şi noi
ţ ă ă ţ
  înşine.
1
 
Iat înc o problem/chestiune care nu este prea limpede. Şi
ă ă ă
 cu cât explici mai mult, cu atât e mai puin limpede, pentru c
ţ ă
 este un subiect excepional. E un lucru care depinde foarte mult
ţ
 de evoluie: la ce grad (de evoluie) am ajuns, în ce domeniu…
ţ ţ
 S lum, de pild, un copil, un beleluş. Poate el s se ocupe de
ă ă ă ă
 familie, de ar, de rasa alb sau de cosmos
ţ ă ă
? El nu se gândeştedecât la el însuşi, bietul de el : s ating, s mnânce, s ia, s
ă ă ă ă ă ă
 ipe, s plâng şi at. Dar cu cât e mai evoluat, vine, pare-se
ţ ă ă
 un moment, în care brbatul sau femeia încep s se plictiseasc
ă ă ă
 s rmân tot timpul cu propriile gânduri, cu propriile dorine.
ă ă ă ţ
 Vor s se ocupe puin de ceilali. Încep s-i caute, s-i
ă ţ ţ ă ă
  îmbrişeze/s-i srute, s-i bat
ăţ ă ă ă ă
Aaa, da, în sfârşit, se ocup
ă
 de ceilali
ţ
! Este o nevoie/necesitate. Şi iat de ce se cstoresc
ă ă ă
 oamenii. Ei da, natura este inteligent.
ă
Ea spune: “Amice, dac
ă
 stai doar s roni, s vânezi, vei fi un zero, un microb. Dar am
ă ţă ă
 s trezesc un pic ceva, s pun/depun ceva...” Şi atunci el începe
ă ă
 s-i caute pe ceilali, pentru a construi o întreag familie.
ă ţ ă
Ei da, dar chiar şi în acest domeniu, chiar ocupându-te deceilali, este înc atât de egoist, de personal; sunt interese, este
ţ ă
 atât de calculat încât, chiar dac o lum (de pild) pe mam,
ă ă ă ă
 care se ocup de copilul ei – îl hrneşte, îl spal, îl educ, îl
ă ă ă ă
 sprijin ne întrebm din ce motiv ? Iubirea matern,
ă ă ă
 generozitatea, dezinteresul... Aş vrea s cred, dar dac
ă ă
 analizezi puin, ce descoperi ? (C) ea se gândeşte totuşi, la anii
ţ ă
 btneii, aşa, un pic; c îi trebuie toti pe cineva care s vin
ă ţ ă ă ă
 s o ajute, s o susin. Iat deci, de ce, ea pune capital într-o
ă ă ţ ă ă
 banc, pentru a putea scoate mai târziu. “O, vei zice. Asta
ă ţ
 spun gurile rele. Nu este adevrat.Se poatemi doresc s fie
ă ă
 
2
 
a. Doresc s m îel. Dar analiza mea este ceva... Uneori
ă ă
 vreau s scap de ea, dar nu reesc. Ea este mereu prezent,
ă ă
 scotocind, cutând...
ă
Dar totuşi, dac luai cei doi poli: s lum, de exemplu,
ă ţ ă ă
 microbii. Oare microbii se gândesc la colectivitate ? Ei nu segândesc decât la ei înşişi, cum s fac ravagii, s mnânce, s
ă ă ă ă ă
 sfâşie, s cangreneze... De aceea au rmas microbi. Dar dac
ă ă ă
 microbul ajunge s se ciasc... s vad c este mic, c este
ă ă ă ă ă ă ă
 zero, un nimic, c este inutil, primejdios, un gangster... începe
ă
 s se duc la biseric, aude inându-i-se predici şi se hotrşte
ă ă ă ţ ă ă
 s devin catolic. Atunci, se angajeaz. Deci, luai (pe de o
ă ă ă ţ
 parte) microbul şi (pe de alta) fiinele cele mai înalte, aflate la
ţ
 cellalt pol, şi vei vedea diferena. Cu cât avansm/progresm,
ă ţ ţ ă ă
 cu at mai mult ne gândim la ceilali. Şi de ce ? Pentru c ti
ţ ă
 deosebit de drgu, de amabil, de generos ? Nu. Nu. Pentru c o
ă ţ ă
 asemenea fiin a ajuns si rezolve propriile probleme şi nu
ţă ă
 mai este atât de nelintit, de ??? şi se plictiste. Îşi spune:
ă
 ”Ce s mai fac acum ? Mi-am rezolvat problemele.
ă
» Şi începes se ocupe de ceilali, pentru c nu mai exist probleme care
ă ţ ă ă
 s-l supere, care s-i pricinuiasc neplceri. Şi pentru c nu poi
ă ă ă ă ă ţ
 s te oprti n loc), trebuie tot timpul s înaintezi, s evoluezi,
ă ă ă
 ei se angajeaz pe un drum care la început îi este necunoscut:
ă
 drumul iubirii, al generozitii, al clemenei/îndurrii. Şi iat
ăţ ţ ă ă
 cum, fpturile cele mai înalte/care se gsesc cel mai sus, şi-au
ă ă
 rezolvat propriile probleme, nu mai au probleme, nici nevoi, nicidorine, nici pofte, nici slbiciuni, nici vicii… Şi totuşi trebuie s
ţ ă ă
 fac şi ei ceva. Iat de ce se ocup de ceilali. Aceştia sunt
ă ă ă ţ
  îngerii, arhanghelii, divinitile şi chiar marii Maeştri, Iniiaii. Ei
ăţ ţ ţ
 
3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->