Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Proiect colar

AGRICULTURA

Elevi: Albert Adrian Artugyan Ciprian Faur Cosmin Fetica Andrei Huu Raul Ilie Andrei tefanovici Radu
1 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Cap I Agricultura General

Agricultura, cultivarea pmntului pentru a crete plante a constituit ramura principal de la nceputurile civilizaiei. Ea asigur cea mai mare parte a alimentelor; materiale necesare pentru imbrcminte i alte materii prime pentru industrii. n urm cu 10-12 milioane de ani a avut loc o mare revoluie in dezvoltarea rasei umane. Aceasta a reprezentat-o descoperirea faptului c hrana se obine nu doar prin strngerea plantelor slbatice i vnarea animalelor ci i prin cultivarea plantelor din semine i prin creterea n captivitate a anumitor animale. 1. Agricultura zilelor noastre. Jumtate din populaia globului lucreaz in agricultur. Exist ins mari diferene intre rolul jucat de agricultura in diferite zone ale planetei. n tarile aflate in curs de dezvoltare, ca de exemplu Nepalul, aproximativ 90% din populatie lucreaz pmntul. Spre deosebire de acestea, doar aproximativ 2% din populaia activ se ocup cu agricultura, in rile industrializate ale Marii Britanii i Statelor Unite. Cu toate acestea, datorit naltei eficiene i tehnicilor tiinifice utilizate, Statele Unite reprezint cel mai mare exportator de produse agricole. n rile n curs de dezvoltare un mare numr de oameni lucreaz n ferme ei produc doar necesarul de hran al familiilor lor, cu un surplus foarte mic pentru vnzare. n rile dezvoltate majoritatea fermelor sunt de tip comercial, unde producia este vndut pe bani. Unii oameni din rile n curs de dezvoltare cum sunt pigmeii din Africa Central i boimaii din deertul Kalahari mai triesc i astzi strngnd plante i vnznd animale slbatice, cam la fel cum triau strmoii notri nainte de apariia agriculturii. Unii practic forme simple de agricultur, pastoral, ca de exemplu transhumana nomad a animalelor, cum ar fi caprine, bovine i ovine. Alii practic deselenirile numite i taie i arde. Acest model de practicare a agriculturii implic curarea unei zone de pduri sau puni i plantarea culturilor vreme de civa ani. Dupa obosirea solurilor, cultivatorii trec la o nou curire prin ardere. Toate aceste metode simple de agricultura implic deplasri ale populaiei. Dar muli fermieri n rile n curs de dezvoltare care practic
2 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

agricultura doar pentru subzisten, duc o via ce implic doar deplasarea pe suprafee mici. n vreme ce agricultura de subzisten reprezint o activitate important in rile tropicale, agricultura pe plantaii joac un rol vital n economie n mod deosebit n comerul internaional. Agricultura pe plantaii este o forma intensiv de agricultur comercial, nsemnnd cultivarea unei singure culturi pe suprafee ntinse. Bananele, cafeaua i ceaiurile sunt culturi tipice pentru plantaii. 2. Produse profitabile. Natura culturii ce urmeaz a se planta pe o anumit locaie depinde de un numr de factori printre care clima, mediul nconjurtor, i de gradul de asigurare cu ap al terenului. Factorii economici sunt i ei importani deoarece este important pentru fermieri s-i utilizeze pmntul ntr-un mod ct mai profitabil. Deciziile fermierilor privind alegerea culturii pe care o vor produce sunt influenate i de preurile pieei i de costurile de producie. Fermierii sunt influentai i de politicile guvernamentale, incluznd subveniile pentru producerea sau abandonarea anumitor culturi. Terenul cultivabil teren care este lucrat i utilizat pentru obinerea recoltelor- acoper aproximativ 1/10 din uscatul planetei. Mai mult de 66% din acest teren este destinat cerealelor. n ordinea importanei, acestea sunt : grul-22%, orezul-13%, porumbul-11% i sorgul (cereale tropicale)10%. Alte cereale includ : orz, mei, ovz i secar.

3. Plante importante. Plantele oleaginoase cum ar fi boabele de soia i cele de rapi, din care se produc uleiuri vegetale, reprezint ca importan urmtoarea grup de plante. Ele se cultiv pe o suprafa de 7% din terenul mondial cultivabil. Pentru recoltele ce nu sunt destinate hranei sunt alocate 5%. Aceste culturi sunt cele de bumbac, tutun i cauciuc. O suprafa ntins de teren este folosit pentru punat. n mod obinuit punile sunt plasate pe terenuri neadecvate pentru culturile agricole. n total, acestea ocup o suprafa de 20% din suprafaa uscatului. Produsele agricole joac un rol important n comerul mondial. Comerul pe scar larg al hranei i al altor produse agricole dateaz din secolul al XIX-lea, odat cu dezvoltarea cilor ferate i a vapoarelor
3 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

capabile s transporte incrcturi voluminoase i totodat cu inventarea procesului de refrigerare. Aceste progrese au facut posibil ca oamenii din regiunile industriale cu dezvoltare rapid, cum ar fi oraele din vestul Europei s poat primi stocuri regulate de alimente relativ ieftine cum ar fi carnea, fructele, cafeaua i ceaiul. 4. Comerul mondial. Agricultura reprezint ramura principal de activitate, i care absoarbe forta de munc n rile n curs de dezvoltare. ns, n ultimii 30 de ani, multe din aceste ri au fost obligate s-i limiteze exportul de alimente. Acest lucru s-a datorat, parial, faptului c populaia rilor n curs de dezvoltare a crescut rapid, ceea ce a condus la o cretere anual mai mare a necesarului de alimentaie. Comerul mondial al produselor agricole este dominat de rile dezvoltate. Ele realizeaz peste 70% din importurile agricole mondiale i aproape 60% din exporturi. Exportatorii cei mai mari sunt Statele Unite ale Americii, Comunitatea European, Astralia i Canada. Importatorii cei mai mari sunt Comunitatea European, Statele Unite i Japonia. Principalul produs comercializat sunt cerealele. 5. Revoluia verde. n anii 60 printr-un efort colectiv internaional, cunoscut ca Revoluia Verde, s-a lansat campania pentru creterea produciei de alimente. n centrul campaniei a stat ideea de producere a noi varieti de culturi care s fie adaptabile condiiilor rilor n curs de dezvoltare. Crearea noilor soiuri de culturi a ridicat ins anumite probleme. Noile plante necesitau mai multe fertilizri dect cele vechi. Ele erau mai vulnerabile la boli i la dunatori. Drept urmare ele trebuiau tratate cu cantiti mai mari de pesticide, dunatoare mediului. Introducerea acestor noi soiuri de plante a creat, n anumite zone, probleme sociale. Fermierii bogai care deineau suprafee ntinse de teren au fost cei care au beneficiat n principal de Revoluia verde, n timp ce fermierii mai sraci, cu terenuri mici, nu-i puteau permite fertilizrile i pesticidele necesare unei recolte bogate. 6. Probleme de mediu. O alt dificultate creia trebuie s-i fac fa agricultura este aceea c cea mai mare parte a terenurilor parial agricole era deja folosit.
4 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Transformarea altor terenuri prin defriri sau prin cultivarea pantelor dealurilor, prezint pericol pentru mediu, incluznd eroziunea solurilor. De fapt o mare parte a terenurilor arabile cultivate sau a punilor este in pericol. La nceputul anilor 90 FAO (Food and Agricultural Organization) a estimat c eroziunea solurilor, salinitatea mare cauzat de o proast gestionare a apei pe terenurile irigate i lipsa umiditii ar putea afecta n urmtorii 35 de ani pn la 2.450.000 Km ptrai de terenuri cultivabile. O gestionare corect a terenurilor care s includ conservarea acestora i aplicarea tiinei i a tehnologiilor moderne n agricultur este absolut necesar pentru a face fa provocrilor secolului XXI.

Cap II Agricultura n Romnia

Agricultura este o ramur tradiional a economiei romneti care are ca mijloc de producie fondul funciar (totalitatea terenurilor situate ntre
5 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

graniele unei ri ,inclusiv cele aflate sub ape) agricol, care asigur produsele alimentare necesare populaiei, materii prime unor ramuri industriale i produse pentru export. Se practic n ara noastr nc din perioada preistoric, mult vreme predominnd pstoritul, practicat n mai multe forme inclusiv transhumant (pendularea turmelor n funcie de anotimp din zonele nalte n cele joase). n secolul al XIX-lea dup Pacea de la Adrianopol, structura modului de utilizare al terenurilor se modific n favoarea culturii plantelor, mai ales cereale , Romnia devenind grnarul Europei n sec. XX. n a doua jumtate a sec. XX, a fost sesizat un anumit progres n agricultur datorit: mecanizrii, chimizrii, irigaiilor etc, dar n ansamblu datorit colectivizrii se remarc interesul rnimii pentru producie s-a redus. Dup 1990 agricultura romneasc se confrunt cu urmtoarele dificulti: - puternica fragmentare a terenurilor agricole ca urmare a retrocedrilor din 1991 (Legea 18) - lipsa fondurilor pentru investiii - dezafectarea sistemelor de irigaii ( 3 mil. ha 1989, 1,1 mil. ha 2002) Condiiile naturale i sociale care influeneaz producia agricol sun: 1. Condiiile naturale- reprezentate de relief- joac rol de prag termic, determinnd o difereniere a practicilor agricole pe mari uniti de relief: zonele montane predomin creterea animalelor zonele de deal i podi predomin viticultura i pomicultura, creterea animalelor zonele de cmpie predomin cultura cerealelor, plantelor industriale i legumicole clima-n general favorabil, uneori apar fenomene care compromit parial recoltele (nghe, seceta, etc) solurile- sunt cu fertilitate ridicat n cmpie (molisoluri), medie n zonele de deal i podi (argiluvisoluri i cambisoluri), fiind uneori afectate de procese geomorfologice necesitnd lucrri ameliorative 2. Condiiile tehnico- materiale- reprezentate de mecanizare i chimizare, indic faptul Romnia se afl mult n urma altor ri (10 tractoare/ 1000 ha, 50 kg ngrminte/ha) 3. Condiiile demografice- creterea numrului populaiei impune producii mai mari i mai diversificate, n
6 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

acelai timp n zonele cu densiti mari ale populaiei se impune practicarea unor culturi ce necesit for de munc mai numeroas , iar n zonele cu densitate redus, mecanizarea agriculturii. 4. Condiiile industriale-sunt reprezentate de ramurile industriale care condiionate de repartiia culturilor agricole (ntreprinderile de zahr, ulei, conserve etc), astfel remarcndu-se, n vederea reducerii costurilor de producie i a eficientizrii produciei, amplasarea acestora n zonele de cultur Fondul funciar=23,7 mil. ha Cuprinde: - terenurile agricole- 14,8 mil. ha (62%)- reprezint totalitatea terenurilor utilizate n agricultur i include: terenuri arabile-9,4 mil. ha puni i fnee naturale- 4,8 mil. ha vii i livezi- 0,6 mil. ha - suprafeele forestiere- suprafeele ocupate de pduri- 6,6 mil. ha - apele i blile- 0,8 mil. ha - alte suprafee 1,5 mil. ha Formele de proprietate a terenurilor sunt: - privat- 78% - de stat 12% - public 10% Forme de organizare: - gospodriile agricole individuale-cele mai numeroase - exploataiile agricole familiale - exploataiile agricole comerciale-cele mai competitive - societile autonome: Romcereal, staiunile de cercetare I.CULTURA PLANTELOR
1. Cultura cerealelor.

- este predominant 2/3 din terenurile arabile, locul X n lume - se cultiv mai ales:

7 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

gru-regiunile joase: C. Romn, Dobrogea (centru i sud), C. Moldovei porumb (locul II n Europa i IX pe Glob)extensiune mai mare: Pod. Getic, Pod. Moldovei, Pod. Transilvaniei, Lunca Dunrii, depresiuni intramontane orz, orez (C. de Vest, S rii), secara, sorg etc. - n unii ani datorit calamitilor naturale (secet, inundaii) Romnia import cereale 2. Cultura plantelor industriale - reprezint materie prim pentru diverse ramuri industriale - sunt introduse n cultur la noi n ar relativ recent (excepie inul i cnepa) - se cultiv mai ales: floarea soarelui (V Europa, VIII Glob): C. Romn. C. de Vest, Pod. Dobrogei, C. Moldovei sfecla de zahr: C. Romn. C. de Vest, Pod. Dobrogei, Pod. Moldovei, Dep. Transilvaniei inul, cnepa, soia 3. Cultura cartofului - este introdus n ar abia de 2 secole, prefer zonele rcoroase i umede - locul VIII n Europa, XIV pe Glob - Pod. Sucevei, depresiunile intramontane din Carpaii Orientali, S Dep. Transilvaniei 4. Cultura legumelor i zarzavaturilor - includ: tomatele, fasolea, mazrea etc - se cultiv n zonele joase, luncile marilor ruri, zonele periurbane (n sere i solarii) 5. Viticultura - datorit condiiilor favorabile de clim i relief se practic nc din Antichitate - n prezent suprafeele viticole sunt mai reduse datorit cheltuielilor mari ce le impun - Romnia ocup locul VIII la producia de vin pe Glob

8 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara -

caracteristic mai ales zonelor de deal i podiregiuni viticole: Subcarpaii Curburii: Podgoriile Panciu-Odobeti Podgoriile Dealul Mare cu centrele: Pietroasele, Valea Clugreasc, Urlai Podgoriile Nicoreti-Iveti Pod. Moldovei: Podgoriile Iai-Hui Podgoriile Cotnari Pod. Dobrogei Podgoriile Niculiel Podgoriile Murfatlar Podgoriile Ostrov (struguri de mas) Dep. Transilvaniei Podgoriile Trnavelor i Mureului cu centrele: Jidvei, Alba Iulia, Crciunel Podgoriile Lechina Cmpia i Dealurile de Vest Podgoriile Aradului cu centrele: Pncota, iria, Mini, Puli Podgoriile Teremia Mare-Buzia Podgoriile Oradea Podgoriile Valea lui Mihai-Scueni Pod. Getic Podgoriile Drgani Podgoriile Piteti Podgoriile Strehaia C. Olteniei Podgoriile Sadova Podgoriile Dbuleni Podgoriile Segarcea Lunca Dunrii Podgoriile Greaca 6. Pomicultura - se practic nc din Antichitate datorit condiiilor favorabile, mai ales n colinare i de podi
9 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

- predomin mrul i prunul - bazine pomicole: prun > mr: regiunea colinar din S (jud. Vrancea pn n jud. Mehedini), Dep. Haeg, Iai mr >prun: Baia Mare, Bistria, Sibiu, Pod. Sucevei (Flticeni-Rdeni) prun = mr: Timi, Domanea piersic: Dobrogea, NV rii cire i viin: Banat, S i V rii pr, nuc

II. CRETEREA ANIMALELOR i acest sector este afectat de tranziie, nregistrnd un regres n ceea ce privete eptelul, datorit: - desfiinrii C.A.P-urilor - calamitilor naturale, lipsei fondurilor financiare a productorilor particulari, etc Cele mai importante sectoare sunt: 1. Creterea bovinelor- reprezint sectorul zootehnic unde efectivele au cunoscut cele mai drastice reduceri - predomin n zonele cele mai nalte: montane, de podi, dealpe baza punilor i fneelor naturale - regiuni: N Moldovei (Pod. Sucevei) i S C. Moldovei, Maramure, N i E transilvanei ( jud. Cluj-Bistria i respectiv jud. Covasna-Harghita) 2. Creterea ovinelor- este tradiional zonelor nalte din Carpaii Orientali, Carpaii Meridionali i respectiv Pod. Moldovei, dar n ultimele decenii, datorit sistemelor intensive de cretere cele mai mari efective sunt ntlnite n Dobrogea (jud. Constana), C. Romn (jud. Brila, Galai), C. de Vest (jud. Arad) 3. Creterea porcinelor- se practic n zonele de cultur a porumbului Banat (jud. Timi), C. Romn (jud. Clrai, Brila, Ialomia), sau a cartofului Transilvania(jud. Mure, Braov) 4. Creterea cabalinelor- pentru traciune sau de ras hergheliile Rueu, Cislu, Mangalia, Smbta de Jos

10 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara 5. Creterea psrilor- mai ales n zonele periurbane, cerealiere,

datorit cererii mai mari 6. Apicultura-de tradiie, se practic mai ales n S i SE ( C. Romn, Delta Dunrii, Dobrogea) 7. Sericicultura 8. Creterea viermilor de mtase- Banat, C. Romn

Cap III Afnarea adnc

Afanarea adanca are drept scop marirea spatiului lacunar al orizonturilor de sol subiacente stratului arabil, fara amestecarea, rasturnarea sau inversarea orizonturilor solului. Aceasta este o lucrare specifica solurilor grele si tasate, afectate alternativ de exces si deficit de umiditate precum si a altor categorii de soluri care prezinta limitari ale capacitatii de productie determinate de salinizare, alcalizare, poluare etc. Excesul de umiditate apare frecvent in perioadele bogate in precipitatii si cu
11 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

consum redus prin evapotranspiratie, pe solurile care prezinta un strat argilos, compact si impermeabil, aflat sub stratul arabil. Datorita permeabilitatii reduse a acestui strat, apa din precipitatii nu se poate infiltra in profunzime si se acumuleaza la partea superioara a profilului sau la suprafata solului. Afanarea adanca, fara intoarcerea brazdei, se efectueaza pentru strapungerea stratului impermeabil de sol si pentru provoaca infiltrarii apei din orizonturile superioare. In zonele secetoase, apa acumulata in profunzime constituie o rezerva pentru perioadele lipsite de precipitatii iar in zonele mai umede aceasta apa trebuie eliminata prin sistemele de desecare drenaj. In acelasi timp, prin afanarea adanca se obtin efecte pozitive certe privind imbunatatirea conditiilor de aeratie, a permeabilitatii pentru apa, a capacitatii de inmagazinare a precipitatiilor, precum si favorizarea dezvoltarii unui sistem radicular mai profund si o intensificare a activitatii biologice din sol. Totodata, prin afanare adanca se obtin efecte pozitive certe privind imbunatatirea conditiilor de aeratie, a permeabilitatii pentru apa, a capacitatii de inmagazinare a precipitatiilor, precum si favorizarea dezvoltarii unui sistem radicular mai profund si o intensificare a activitatii biologice din sol. Adancimea de afanare (h) Se stabileste in functie de continutul de argila si distributia acestia pe profil. Adancimea minima nu poate fi mai mica de 40-45 cm., iar adancimea maxima nu depaseste 80-90 cm. Pe solurile afectate temporar de exces de umiditate, mai ales atunci cand exista un sistem de drenaj amenajat, uniformitatea adancimii de afanare este foarte importanta, in sensul favorizarii scurgerii apei in exces catre reteaua de drenaj. Latimea de lucru (l) Latimea de lucru depinde de adancimea de afanare si de tipul utilajului. O intensitate buna de afanare se obtine atunci cand latimea de lucru este egala cu 2 adancimi de afanare: l=2h Distanta intre doua piese active este de 0,5 0,7 l, ceea ce asigura o afanare corespunzatoare pe adancimea h. Distantele mai mari pot fi luate in considerare numai pe terenurile amenajate cu lucrari de drenaj.
12 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Momentul executarii lucrarii Afanarea adanca poate avea un efect mai indelungat, doar atunci cand se executa in conditii optime de umiditate. Conditiile optime de umiditate sunt indeplinite cand umiditatea este intre 60 90% din intervalul umiditatii active. La umiditate mai mica de 60% solul fiind prea uscat, rezulta bulgari mari care se prelucreaza greu si cu consum mare de energie. In procesul de afanare, solul trebuie sa se rupa formand fisuri si crapaturi neregulate, elementele structurale trebuie sa fie deplasate unele fata de altele, impinse lateral si spre suprafata, astfel incat sa nu-si mai poata recapata asezarea initiala. La umiditate mai mare de 90%, afanarea se reduce la o simpla taiere a solului de catre piesele active. Epoca de executare Lucrarea se executa vara, in lunile iulie august sau toamna dupa recoltarea culturilor, inainte de arat. Afanarea adanca poate continua si in luna octombrie, daca nu intervin perioade umede, mai ales daca terenurile nu sunt destinate altor culturi de toamna. Periodicitatea de executie In general, afanarea adanca se efectueaza odata la 5 ani. Intervalul de revenire depinde de textura solului, de gradul de tasare a solului si de gradul de asigurare contra supraumezirii pluviale, fiind mai scurt (3-4 ani) la ungrad mai mic de asigurare si mai mare (5-6 ani) la un grad de asigurare ridicat. Inainte de efectuarea afanarii adanci se recomanda pregatirea terenului fie cu grapa cu discuri grea, fie prin aratura, astfel incat terenul sa fie cat mai curat si relativ uniform iar pregatirea patului germinativ pentru culturile de toamna sa nu necesite, dupa afanarea adanca, prea multe interventii cu utilaje grele. De asemenea, afanarea adanca trebuie precedata de aplicarea ingrasamintelor organice si, in functie de situatie, de aplicarea ingrasamintelor fosfatice si amendamentelor, de eliminarea excesului de apa etc.

13 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Cap IV Factori de Vegetaie i Metode de Dirijare a lor

Factorii de vegetatie sunt elemente ale mediului naltural care intervin activ in viata plantelor. Cerintele plantelor fata de factorii de vegetatie variaza mult de la o specie la alta sau hibrid, precum si pe faze de vegetatie. In ultimul timp factorii de vegetatie sunt numiti tot mai frecvent si factorii econogici. a.Lumina

14 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Lumina aree un rol deosebit pentru viata plantelor. Prin lumina, energia soarelui se integreaza in planta sub forma de energie potentiala. Lumina conditioneaza desfasurarea procesului de fotosinteza, aparitia organelor florale, inflorirea, fructificare, rezzistenta la cadere. Energia luminoasa este absorbita de clorofila, care, prin procesul de fotosinteza, transforma bioxidul de carbon luat din frunze si apa absorbita de catre radacini, in monozaharide. In procesul de fotosinteza este folosita numai 1-5% din cantitatea de energie luminoasa care vine de la soare variind in functie de speciesau hibrid cultivat. Lumina influenteza viata plantelor prin intensitate, claitate si durata de iluminare. Intensitatea luminii Lumina puternica influenteaza favorabil infratirea, fecundarea, fructificarea, rexistenta la cadere, calitatea cerealelor, continutul de zahar si amidon si are contributie importanta la colorarea si gustul frunctelor. Exista si culturi la care o oarecare umbrire este favorabila, ca de exemplu inul si canepa de fuior, acestea fiind culturi care se seamana des, plantele crescand mai inalte si formand fibre mai subtiri si mai rezistente. Calitatea luminii Compozitia spectrala a luminii prezinta importanta pentru sinteza diferitelor substante. Razele rosii si galbene contribuie la sinteza dratilor de carbon, iar cele albastre la sinteza hidrantilor de carbon iar cele albastre la sinteza proteinelor. Durata iluminarii Reprezinta numarul de ore pe zi, cat plantele sunt expuse la lumina. La ecuator, zilele sunt egale cu noptile si au aceeasi durata tot timpul anului. Trecand de la ecuator spre poli, zilele devin din ce in ce mai lungi vara si din ce in ce mai scurte iarna. Plantele s-au adaptat la aceste conditii de lumina, fenomentul purtand denumirea de fotoperiodism. Ca urmare, se deosebesc: plante de zi scurta; plante de zi lunga; plante indiferente. Prin procesul de ameliorare a plantelor, au fost create soiuri si hibrizi pentru aceeasi specie, dar care au comportare diferita la durata zilei. b.Caldura
15 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Pe tot parcursul perioadei de vegetatie, in sol si la suprafata solului, plantele au nevoie de o anumita cantitate de caldura pentru desfasurarea proceselor vitale: respiratie, transpiratie, fotosinteza, absorbtia apei. La temperaturi scazute, radacina plantelor absoarbe greu apa si elementele chimice nutritive si nu cresc. Aceeasi situatie se intalneste si cand temperaturile din sol nu sunt prea ridicate. Fotosinteza se desfasoara la temperaturi cuprinse intre 1 50C, intervalul optim pentru majoritatea plantelor fiind de 25 - 30C. La 35C, fotosinteza scade brusc iar la 50C inceteaza. c. Apa Apa participa direct sau indirect la toate procesle e fiziologice si biochimice care se petrec in planta, participa la sinteza materiei organice din frunze, transporta elementele chimice din sol la frunze si in acelasi timp, contribuie la mentinerea unei temperaturi relativ constante in planta. Dupa rasarire prezenta apei este necesara atat in sol cat si in aerul atmosferic din jurul plantelor, in tot cursul perioadei de vegetatie, in cantitati ce variaza in functie de planta, conditiile de sol si clima. Cantitatea de apa ahbsorbita de catre plante este cu mult mai mare decat cea necesara proceselor de nutritie. d.Aerul Respinrand prin toate organele lor, pentru plante este necesar atat aeroul atmosferic cat si aerul din sol. Aerul din sol asigura radacinile plantelor, microorganismele si celelalte vietuitoare din sol cu oxigen, bioxid de carbon, vapori de apa. Aeratia insuficienta a solului influenteaza negativ dezvoltarea sistemuluiradicular. Excesul de aer in sol are, de asemenea, un efect daunator prin lipsa apei, acumularea unor cantitati prea mari de bioxid de carbon si a toxinelor din sol. e.Substante nutritive Elementele nutritive sunt indispensabile vietii plantelor. Cu exceptia carbonului, oxigenului si hidrogenuluic are pot fi luate din aer si apa, celelalte elemente se extrag din sol.

16 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Pentru a asigura un regim corespunzator de elemente nutritive in sol, pot fi luate urmatoarele masuri: executarea la timp si in conditii corespunzatoare a tuturor lucrarilor solului; imbunatatirea insusirilor fizice, chimice si biologice ale solului; folosirea rationala a ingrasamintelor naturale si chimice; distrugerea buruienilor.

Cap V Semnatul
Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura, uniform repartizate, acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului, astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor. Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor. Principalele lucrari de pregatire, in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea, curatirea si sortarea, tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor, umectarea,

17 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

preancoltirea, tratarea semintelor cu substante stimulatoare, scarificarea; granularea, drajarea, tratamentul cu Nitragin. Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii, se recurge la uscare. Se face prin mai multe metode: la soare, pe arie batatorita sau platforma betonata, sub soproane, in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale. Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor, iar prin sortare, separarea semintelor pe categorii dupa forma, marime si greutate. Curatirea si sortarea semintelor se realizeaza concomitent, cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea, triorul, selectorul. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform. Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata, umeda sau termica. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice (insectofungicide), folosinduse, in general, 100 250 gr. pentru 100 kg. samanta. Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%, formalina 0,1%) si apoi uscarea lor. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor). Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala, cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor, cum este taciunele zburator al graului si orzului. Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar. Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac, castravete, ardei, tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor, de a scurta perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi. Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce s-au zvantat usor, intr-un sol reavan. Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea plantelor, in special legume, folosindu-se substante chimice: auxine, vitamine, microelemente. Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna, trifoi, sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea germinarii. La legume, se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob), realizandu-se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in perioada incoltirii.

18 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la suprafata, deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai dificila. Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula, avand in componenta un liant, substante insecto-fungicide, erbicide, biostimulatori, uneori substante nutritive si microelemente. Semintele capata o forma regulata, cu avantaje importante pentru semnatul de precizie. Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor, la rasadurile de legume sau la puieti, inainte de plantare. Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor. Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. Pentru conditiile tarii noastre, sunt trei epoci: toamna, primavara si vara. Epoca de semnat depinde de specia de plante, de biologia fiecarei specii, de soiurile sau hibrizii cultivati, de conditiile de clima, sol, relief si temperatura solului, de scopul pentru care se face cultura, de termenul de livrare. Semnatul se efectueaza cu masina, in randuri si, numai in cazuri rare, prin imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea, in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta, care nu se prasesc si nu se raresc. Semanatul cu masina se practica in mai multe variante: Semanatul in randuri obisnuite. Distanta dintre randurile de plante este de 12 15 cm, iar intre plante de 0,25 4 cm., in functie de speciile sau soiurile de plante. Se foloseste la cereale paioase, la unele plante leguminoase, la inul de ulei. Semanatul in randuri dese. Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 6-8 cm. Astfel, se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata, avand avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand intre plante si, prin urmare, un spatiu de nutritie mai corespunzator. Semanatul in randuri departate. Distanta intre randuri, cel mai frecvent, este curpinsa intre 30 80 cm, in functie de cultura respectiva. Aceasta metoda prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri, fiind vorba de culturi prasitoare. Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu bob, in benzi si in cuiburi.

19 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor, cate una, la distante aproximativ egale, inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit. Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat, iar intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se fac lucrari de intretinere sau de recoltat. Semanatul in cuiburi. Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor seminte la un loc. Semanatul in coame. Pe solurile cu exces de umiditate, se foloseste metoda aceasta. Masina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele. Datorita denivelarilor realizate la semanat, se mareste suprafatade evaporatie a apei, iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire. Semanatul in rigole. Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii. Pe masura ce plantele cresc, odata cu lucrarile de intretinere se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana cand suprafata terenului devine neteda. Metoda se practica in zonele aride, asigurandu-se introducerea semintelor in pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor. Semanatul in culise. Se practica, de obicei, in legumicultura, in zone cu vanturi puternice si frecvente. In acest scop se seamana benzi formate din 2 4 randuri de porumb sau alte plante cu talie inalta, iar intre ba\enzi s ecultiva fasole, pepeni, castraveti, ardei etc. Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei, rasaririi si uniformitatii culturii. Variaza intare limite destul de mari, in functie de o serie de factori: marimea semintei si puterea de strabetere, particularitatile de germinatie, umiditatea solului, data semanatului, metoda de recoltare, textura solului. Natura de samanta. Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar. Secalculeaza cu formula: d x MM3 x 100 Cs = -------------------------- in care: P x G Cs cantitatea de samanta (kg/ha) d desimea plantelor ma mp. (seminte germinabile la mp).
20 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

P puritatea semintelor (%) G germinatia semintelor (%) Desimea plantelor. Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. sau 1 ha. reprezinta ceea ce numim desimea plantelor, desime care este data de distanta dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand. Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante, scopul pentru care se face cultura, conditiile de clima si fertilitatea solului, adancimea apei freatice, mposibilitatea de a se iriga.

Cap VI Sisteme de Asolamente

Prin asolament se intelege repartitia diferitelor culturi pe sole, intr-o exploratie agricola iar succesiunea lor in timp si in ciclul stabilit se numeste rotatie. Asolamentele pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere, cum ar fi: dupa numarul de sole, dupa structura culturilor si locul lor in

21 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

exploratie, dupa productia principala (culturi pentru boabe, furajere, tehnice, legumicole etc). Niciunul din criteriile prezentate mai sus nu este riguror, multe grupe de asolamente avand caractere comune. Consideram mai potrivita clasificarea care are la baza structura culturilor ca un criteriu principal. Din acest punct de vedere pot fi: asolamente pentru cultura mare (asolamente agricole), furajere, legumicole, mixte. Asolamentele agricole: Sunt cele care cuprind plante din cultura mare. In functie de ponderea diferitelor plante sau grupe de plante, acestea pot fi: asolamente cu cereale paioase si prasitoare; cu prasitoare si cereale paioase; cu ierburi perene; cu sola saritoare amelioratoare etc. Exemple de rotatii pentru cateva asolamente agricole in zona de sud a tarii: Rotatie de 2 ani: 1. cereale de toamna; 2. prasitoare

22 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Variatia cea mai folosita a acestei rotatii este: 1. grau de toamna; 2. porumb boabe. Este cea mai simpla rotatie practica de mai multe gospodarii taranesti, cu numeroase dezavantaje, la care se adauga si faptul ca aceste doua plante au agenti fitopatogeni si daunatori comuni. Rotatie de 3 ani: 1. leguminoase + plante tehnice; 2. cereale paioase; 3. porumb boabe. Rotatie de 4 ani: 1. leguminoase pentru boabe; 2. cereale paioase 3. plante tehnice; 4. porumb boabe. Rotatie de 5 ani: 1. leguminoase + plante furajere; 2. cereale de toamna; 3. cereale de toamna; 4. porumb boabe + plante tehnice; 5. proumb boabe + plante tehnice. Asolamente furajere: Ponderea in structura culturilor sau chiar in totalitate o au plantele furajere. Se organizeaza in unitati agricole cu sector zootehnic dezvoltat. Exemplu de asolament pentru zona de sud a tarii cu plante furajere anuale: 1. borceag cu secara; 2. porumb siloz;

23 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

3. secara masa verde; 4. sfecla furajera. Asolamente furajere sunt asolamentele care cuprind plante din grupe diferite de culturi, cum ar fi asomente cu culturi de camp si legumicole, al asolamentelor cu culturi de camp si furaje tc. Au o raspandire destul de mare, deoarece raspund unor cerinte economice permanente ale pietei. In cazul acestor asolamente, datorita diferentelor agrobiologice dintre plantele care se cultiva, precum si numarului mai mare de plante, este usurata gasirea de premergatoare mai potrivite fiecarei culturi, comparativ cu asolamentele specializate. Exemplu de rotatie de culturi pentru un astfel de asolament: 1. leguminoase pentru boabe + plante tehnice; 2. cereale de toamna; 3. cereale de toamna (orz) cultura 1 + plante legumicole (cultura a 2a); 4. porumb boabe + porumb siloz. Asolamente legumicole: Pentru realizarea unor astfel de asolamente trebuie avute in vedere cateva considerente: Culturile legumicole, fiind mari consumatoare de apa, aceste asolamente se amplaseaza in apropierea surselor de apa; Solurile cele mai potrivite sunt cele lutoase, luto-nisipoase, afanate, profunde; Asolamentele legumicole sunt intensive si, in mod frecvent, cuprind culturi succesive; Daca este posibil, asolamentele legumicole sa cuprinda in structura si plante perene chiar si numai ca sola saritoare; Exemple de rotatie:

24 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

1. tomate de toamna; 2. ceapa + usturoi; 3. morcov + pastarnac; 4. varza de toamna. In fiecare exploatatie agricola este obligatorie existenta unui registru al asolamentului care sa cuprinda: data si indicii de calitate ai lucrarilor solului; felul si dozele de ingrasaminte si pesticide aplicate; lucrarile de ingrijire. Acestea servesc la justificarea productiilor obtinute in fiecare an, la stabilirea cauzelor unor greseli, evitarea repetarilor, la unele modificari in tehnologie, in mod diferentiat pe sole si parcele. Aceasta evidenta este importanta pentru toti cei care conduc un proces de productie, intrucat nu pot fi memorate toate datele cuprinse intrun astfel de registru.

25 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Cap VII Agricultura de subziden

Cele patru mari forme ale agriculturii de subzistenta sunt vanatoarea si culesul plantelor, pastoritul nomad, cultivarea diferitelor loturi si agricultura stabila. Fiecare din aceste forme reflecta un anumit stadiu din istoria societatii umane. In urma cu aproximativ 12000 de ani, cea mai mare parte a oamenilor traia din vanatoare, pescuit si cules. Aceasta implica uciderea animalelor salbatice pentru carne si culesul plantelor si radacinilor comestibile, printre care fragi, fructe si seminte salbatice. Ca mod de viata, vanatoarea si culesul au avut un declin rapid dupa dezvoltarea agriculturii, in urma cu 12000-10000 de ani. O data cu descoperirea modului in care pot fi cultivate plantele si domesticite animalele, majoritatea au devenit agricultori. In regiunile cu ploi abundente si regulate, ei cultivau diverse recolte. In regiunile mai uscate, ei cresteau animale. Grupurile tot mai mici de vanatori si culegatori au fost impinse catre zone care nu erau propice nici unei forme de agricultura. Vanatoarea si culesul necesita o buna cunoastere a modului de supravietuire in armonie cu natura. Aceste cunostinte le permit vanatorilor si culegatorilor sa supravietuiasca chiar si in zonele extrem de inospitaliere. Unii oameni de stiinta considera ca n-ar trebui pierdute cunostiintele despre natura a vanatorilor si culegatorilor. Pstoritul nomad Pastoritul nomad reprezinta un stadiu mai evoluat al vanatorii si unele forme de pastorit sunt chiar foarte asemanatoare cu aceasta. De exemplu, hoardele de caribu urmarite de eschimosii din nordul Canadei, sau cele de reni vanate de laponii din nordul Scandinaviei, sunt doar partial domesticite. In realitate, aceste animale sunt salbatice si migreaza an de an, fiind sau nu insotite de oameni. Cele mai multe triburi nomade reusesc insa sa domesticeasca animalele, printre care vite, capre si oi, alaturi de camile, in Africa de Nord si sud-vestul Asiei, lame in Muntii Anzi din America de Sud si iaci in muntii si podisurile inalte din centru Asiei. Pastorii nomazi isi duc de obicei animalele la pasunat pe terenuri improprii cultivarii plantelor. Ei au insa nevoie de hrana si de alte bunuri produse de agricultorii stabili, pe care le obtin prin troc. Drept urmare, in in mod normal, comertul joaca un rol important in modul de viata nomad.
26 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Pastori nomazi binecunoscuti sunt si tuaregii din Sahara si fulanii din regiunea Sahel, la sud de Sahara, beduinii vorbitori de araba din sud-vestul Asiei si bakhtiarii din Iran. Acesti nomazi nu se deplaseaza niciodata fara vreun motiv precis si isi ridica tabara, de obicei, din cauza ca vechiul loc nu mai corespundea pasunatului sau nu mai avea suficiente rezerve da apa. Deplasarile lor se fac in functie de anotimp. De exemplu, in timpul sezonului secetos din Sahel, din noiembrie pana in mai, tuaregii din nordul Africii isi instaleaza taberele langa fantani, permitand pasunatul animalelor pe o raza de treizeci de kilometri. In iunie, o data cu aparitia primelor ploi, tuaregii se deplaseaza din zona fantanilor, permitand vegetatiei sa-si revina. Animalele lor pot pasuna pe arii mult mai intinse, pana la reinstalarea sezonului secetos care ii obliga sa se reintoarca in preajma fantanilor. Moduri de viat pe cale de disparitie. Multe grupuri minoritare, de pe intreg mapamondul, duc o lupta dificila pentru supravietuire. Printre grupurile amenintate sunt si pastorii nomazi. Partial, acest lucru se datoreaza faptuluica majoritatea guvernelor contemporane ar prefera ca nomazii sa se stabileasca in orase si sa renunte le vechiul lor mod de viata. Persoanelecu un domiciliu stabil sunt mai usor de controlat si isi platesc la timp taxele si impozitele. Unele guverne, cum ar fi cele din China, Mongolia si fosta Uniune Sovietica, au utilizat pana si forta pentru a obliga grupurile nomade sa se stabileasca. Aceste guverne sustin ca, astfel, copii fostilor nomazi vor avea acces mai usor la educatie, sanatate si alte servicii. O alta amenintare se datoreaza schimbarilor climatice adesea legate de alti factori ecologici, ca supra-pasunatul sau defrisarea padurilor. De exemplu, secetele prelungite din Sahel, din anii 70 si 80, impreuna cu distrugerea vegetatiei, au transformat terenul de pasunat in desert. Milioane de animale domestice au murit. Ca urmare, multi tuaregi au fost obligati sa se stabileasca in zonele periferice ale oraselor, unde sunt asistati de agentii de ajutorare. Multi copii de tuaregi au fost obligati sa cerseasca

27 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Importanta economic Impactul economic al agriculturii de subzistenta este mic,. Recoltele sunt produse pentru familia agricultorului sau pentru oamenii din acea comunitate si cei mai multi dintre acesti agricultori sunt saraci.Cea mai mare parte a muncii este executata de femei, capul gospodariilor, sotii fiind plecati in cautare de munca platita in orase. In perioadele de munca intensa, toti membrii familiei participa la muncile agricole. In Africa, intre 60 si 80 de procente din muncile agricole sunt efectuate de femei. Aceste procente includ femeile care practica agricultura de subzistenta dar si pe cele angajate pe plantatii. Pentru multi agricultori de subzistenta este mare lucru daca isi pot hrani familiile si isi pot plati impozitele. Multora le lipsesc banii pentru insamantarea loturilor cu seminte selectionate stiintific, deoarece aceste seminte necesita , adesea, tratarea cu fertilizatori si cu pesticide scumpe. Trecerea la agricultura pentru comercializare este un risc fata de obiectivul principal, acela de hranire a propriei familii. In unele foste colonii, terenuldetinut odinioara de de europeni a fost realocat agricultorilor locali. Cei mai multi dintre ei utilizeaza o parte a terenurilor pentru recoltele de subzistenta dar o parte pentru recolte destinate vanzarii, cum ar fi cafeaua sau ceaiul. Adesea, agricultorii isi vand produsele unei cooperative locale care se ocupa cu comercializarea acestor bunuri. Aceasta combinatie intre agricultura de subzistenta si cea comerciala, devenita obisnuita in Africa, este o speranta pentru dezvoltarea si ridicarea nivelului de trai.

28 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Cap VIII Agricultura i Creterea Animalelor

Cnd europenii au descoperit inuturile ndeprtate, ei au gsit multe culturi exotice. Grabiti sa le exploateze, ei au pus rapid la punct un sistem comercial care a dezechilibrat drastic balana ecologica si economica a multor tari cu economie agrara. nc de la nceputul anilor 1500, aventurierii portughezi si spanioli, urmai de britanici, olandezi, francezi si germani, au nceput colonizarea suprafeelor vaste situate la tropice. In Europa a crescut mult cererea pentru produsele care proveneau doar din regiunile tropicale sau subtropicale, printre care condimentele si buturile. Se cereau si materiale pentru industrie, cum ar fi bumbacul sau cauciucul. Prelucrarea ulterioara si exportul unor mrfuri att de valoroase au stimulat mult dezvoltarea comerului mondial, att in domeniul alimentar, cat si al materiilor prime. Cererea pentru produse ca bumbacul sau cauciucul a dus la schimbarea caracterului agriculturii in tarile tropicale, mai ales atunci cnd terenurile destinate agriculturii de subsistenta erau nlocuite cu cele comerciale. In 1519, de exemplu, conchistadorul spaniol Hernan Cortes a gustat o butura numita xocolatl ( ciocolata) la curtea lui Montezuma, regele aztec al Mexicului. Cortes a importat butura in Europa unde a devenit foarte populara. Arborele de cacao creste in stare slbatica in regiunile tropicale ale Americii de Sud. Conchistadorii au sutinut cultivarea acesteia in toata America Centrala si de Sud si in Sud-estul Asiei. In urma cu aproximativ 100 de ani, cacaoa a ajuns pana in Africa de Vest, care astzi produce cam jumtate din recolta mondiala. In Africa de Vest principalii productori de cacao sunt micii plantatori. In anumite regiuni micii acionari tarani au jucat un rol foarte important in agricultura tropicala. Un alt eveniment de mare nsemntate a fost evoluia noilor sisteme de administrare introduse la tropice de europeni. Printre cele mai importante dintre aceste scheme au fost plantaiile, realizate pentru a produce recolte vandabile, pentru comercializare sau pentru barter, si nu doar pentru alimentarea familiei fermierului. Pe plantaii lucrau fie muncitori din zona, platiti cu salarii, fie sclavi. Aceste ferme erau organizaii destul de independente. Pe ele se planta hrana necesara pentru muncitori, si importau personal, echipament

29 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

si specialiti din tarile de batina. Plantaiile sunt de obicei ntinse, intre 100 si 20.000 de hectare. Dup ncetarea colonizrii noile guverne au impartit vechile plantaii in unitati mai mici si au distribuit pamantul printre tarani care adesea au continuat sa cultive recolte comerciale alturi de cele destinate hranei de subzistenta. In unele regiuni, proprietarii plantaiilor siau vndut plantaiile unor investitori strini sau unor companii multinaionale care adesea angajau administratori sau muncitori locali. Unele plantaii au fost practic nchiriate de arendai. Altele ca cele din Cuba, au devenit ferme de stat cu muncitori platiti de guvern. Recoltele pentru comercializare includ recoltele anuale- bumbacul, iuta, orezul si tutunul, dar si recoltele perene- bananele, trestia de zahar care cresc vreme de mai muli ani. Arbutii pereni sunt cei de cafea sau de ceai, iar arborii pereni sunt cei de cacao si doua tipuri de arbori care produc uleiuri alimentare, cocotierul si palmierul. La scara mondiala orezul este cultura predominant tropicala, dei aproape ntreaga producie de orez este destinata consumului domestic. Cea mai mare parte a celorlalte culturi comerciale, cum ar fi cafeaua si trestia de zahar, este destinata exportului. Trestia de zahar este o cultura perena care se cultiva in regiunile tropicale si cele sub-tropicale nesupuse inghetului. Ea se maturizeaz in 12-15 luni si este productiva, de obicei, vreme de 4-6 ani. Zaharul a reprezentat unul dintre cele mai importate produse de export. In secolele 16-18 a fcut parte din comerul triunghiular prin care vasele transportau sclavi din Africa in America, zahar din Americi ctre Europa si bunuri manufacturate din Europa ctre Africa. Cafeaua provine din doua specii principale Coffee Arabica si Coffee robusta. Cafeaua de cea mai buna calitate arabicauoara, se cultiva in inuturile nalte din America Centrala, de asemenea in Columbia, Kenya si Tanzania. Traiul productorilor de cafea depinde de comerul mondial. Din totalul produciei mondiale de cafea, aproximativ 75% sunt destinate exportului. Administrarea unei plantaii necesita investiii mari dar si forta de munca. Multe plantaii sunt de monocultura, adic produc o singura cultura. Monocultura unor recolte cum ar fi cele de cafea, zahar si ceai duc la o scdere rapida a fertilitatii solului. Ca urmare, producia de acest gen necesita mari cantitati de fertilizatori Recoltele de monoculturi trebuie tratate si cu fungicide, ierbicide si pesticide, dar aceste substane pot cauza mari probleme ecologice si pot provoca mari dezechilibre ale mediului natural. Multe guverne ale noilor tari independente s-au opus agriculturii pe plantaii pe care au asociat-o cu dominaia coloniala, cu opresiunea exploatrii pamantului si oamenilor. Pe de alta parte, experii subliniaz avantajele economice ale plantaiilor, in general foarte eficiente. Administratorii plantaiilor pot
30 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

controla calitatea si cantitatea mult mai bine dect grupurile de mici proprietari. Ei dein controlul asupra transporturilor, procesrii si comercializrii mrfurilor. Pe de alta parte, multe recolte de pe plantaii necesita un timp nainte de a deveni productive. De exemplu, ceaiul necesita peste trei ani inainde de a ajunge la maturitate iar cacaoa peste opt ani nainte de a aduce un profit. De obicei micii acionari nu-si pot permite asemenea investiii pe termen lung. Nu toate marile plantaii sunt cultivate cu monoculturi. Unele plantaii de zahar din Guyana produc cel mai adesea si alte recolte, cum ar fi orezul sau nucile de cocos. Alte plantaii produc doua culturi principale, cum ar fi uleiul de palmier si cauciucul. Agricultura comerciala a adus bunstare multor regiuni, inaite srace. Dar trecerea de la agricultura de subzistenta la cea comerciala a cauzat si probleme. Scderea produciei de hrana a fcut ca anumite tari exportatoare de produse agricole din Africa, America si Asia sa importe alimente, cum ar fi grul din Europa sau orezul din SUA. Muli economiti sunt ingrijorati de problemele economice aprute din cauza schimbrilor in cererea mondiala a anumitor culturi. Plantaiile de monoculturi, ndeosebi cele care produc culturi cu un ciclu de maturizare relativ lung, sunt vulnerabile la fluctuaiile preului mondial si la restriciile comerciale ale acestor culturi. Din aceasta cauza numeroase tari in curs de dezvoltare, s-au ndatorat crend probleme pe termen lung. PRINCIPALII PRODUCATORI DE PRODUSE TROPICALE Banane : Brazilia, India, China Cacao : Ghana, Brazilia, Coasta de Filde Cafea : Brazilia, Columbia, Indonezia Ulei de palmier : Indonezia, Malaezia, Nigeria Orez : China, India, Indonezia Cauciuc: Malaezia, Indonezia, Thailanda Ceai : India, China, Sri Lanka Trestie de zahar : Brazilia, India, Cuba Agricultura de subzistenta Cea mai mare parte a populaiei srace a lumii este constituita din fermieri care cultiva doar att cat sa-si satisfac necesitatile. Este adevrat, aceasta forma de agricultura este mai puin duntoare pentru natura dect agricultura moderna, comerciala Cele patru mari forme de agricultura de subzistenta sunt: vanatoarea si culesul plantelor, pstoritul nomad, cultivarea diferitelor loturi si
31 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

agricultura stabila. Fiecare dintre aceste forme reflecta un anumit stadiu de dezvoltare din istoria societatii umane. In urma cu aproximativ 12.000 de ani, cea mai mare parte a oamenilor, tria din vanatoare, pescuit si cules. Aceasta implica uciderea animalelor slbatice pentru carne si culesul plantelor si radacinilor comestibile printre care fragi, fructe si seminte salbatice. Ca mod de viata, vanatoarea si culesul au avut un declin rapid dupa dezvoltarea agriculturii in urma cu aproximativ 12.000-10.000 de ani. O data cu descoperirea modului in care pot fi cultivate plantele si domesticit animalele, majoritatea oamenilor au devenit agricultori. In regiunile cu ploi abundente si regulate, ei cultivau diverse recolte. In regiunile mai uscate ei cresteau animale. Grupurile tot mai mici de culegatori si vanatori au fost impinse catre zone care nu erau propice nici unei forme de agicultura. Astazi societatile de culegatori si vanatori sunt pe cale de disparitie, cu toate ca aceste ocupatii inca mai reprezinta un mod de viata pentru cateva grupuri printre care cele de aborigeni din Australia, bosimani din Sudul Africii, pigmei din Centrul Africii si indieni sin padurile tropicale ale Americii se Sud. Vanatoarea si culesulnecesita o buna cunoastere a modului de supravietuire in armonie cu natura. Aceste cunostiinte le permit culegatorilor si vanatorilor sa supravietuiasca chiar si in zonele extrem de inospitaliere. Uniioameni de stiinta considera ca n-ar trebui pierdute cunostiintele despre natura a vanatorilor si culegatorilor. Pastoritul nomad reprezinta un stadiu mai evoluat al vanatorii si unele forme de pastorit sunt chiar foarte asemanatoare cu aceasta. De exemplu hoardele de caribu urmarite de eschimosii din nordul Canadei, sau cele de reni vanate de laponii din nordul Scandinaviei, sunt doar partial domesticite. In realitate aceste animale sunt salbatice si migreaza an de an, fiind sau nu insotite de oameni. Cele mai multe triburi nomade reusesc chiar sa domesticiasca animalele printre care si vite, oi, capre alaturi de camile in Africa de Nord si Sud-vestul Asiei. Pastorii nomazi isi duc de obicei animalele pe terenuri improprii cultivarii plantelor. Ei au insa nevoie de hrana si de alte bunuri produse de agricultorii stabili, pe care le obtin prin troc. Drept urmare, in mod normal, comertul joaca un rol important in modul de viata nomad. Agricultura stabila, chiar la nivel de subzistenta, necesita un grad mai mare de tehnologie decat agricultura extensiva. Agricultorii trebuie sa-si pastreze terenurile curate fara buruieni, si sa le mentina fertilitatea prin adaugarea de balegar, sau prin practicarea culturilor alternative, adica alternarea culturilor de pe un camp pe altul, in fiecare an. Adesea este necesara irigarea acestor terenuri, pentru a preveni pierderea recoltei din cauza secetei.
32 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Probabil ca cea mai mare diferenta dintre cultivarea extensiva si cea alternativa este utilizarea plugurilor. Deoarece plugul poate ara suprafete mult mai intinse de teren decat uneltele manuale, nu este necesar ca tot terenul sa fie cultivat. Unele zone pot fi lasate deoparte pentru a se odihni. Suprafetele intelenite sunt uneori plantate cu iarba care mai tarziu va fi arata inapoi in sol, o tehnica ce fretilizeaza solul. Cea mai mare parte a gondilor, un grup de oameni din centrul Indiei, sunt agricultori de subzistenta. Ei ara toate campurile pe care le detin, primavara devreme, inaite de sosirea ploilor musonice. Imediat ce terenurile devin umede, agricultorii insamanteaza culturile de cereale, printre care porumb, mei si sorg. Ei lasa insa zone extinse necultivate. Aceste terenuri vor fi utlizate pentru culturile de iarna care vor cuprinde bumbac, mei, pastaioase si grau. Populatia foloseste aproape intrega cantitate de cereale pentru hrana zilnica. Omica parte a culturilor de bumbac sau de plante oleaginoase este insa deseori vanduta pentru achizitionarea hainelor sau pentru alte bunuri industriale. Aceste gen de agricultura este practicat in multe parti ale lumii, incluzand platourile din America Centrala si de Sud, o buna parte din Africa tropicala, India si regiunile calde si umede din estul si sud-estul Asiei. In multe parti dens popolate din Asia tropicala, cum ar fi Bangladeshul, campii intinse sunt acoperite de culturi de orez umed, care ofera doua recolte pe an. Aceasta forma de agricultura intensiva, este posibila din cauza a trei factori importanti:solul fertil din cauza depozitelor de aluviuni care se aglomereaza intre doua inundatii, reteaua de canalizare si irigare si utilizarea blegarului. Agricultura intensiva de subzistenta este posibila si in regiunile deluroase, insa doar cu mare efort. Pentru a cultiva terenurile in panta, fara a cauza eroziunea solului, trebuie construita o serie de terase plane, sub forma de scari. In tarile cu populatii mari, cum ar fi China, Filipine, Japonia, metoda de terasare este esentiala. Nu se poate risipi nici un teren cu potential cultivabil. Principalele produse ale agriculturii de subzistenta, sunt recoltele destinate hranei, insa un regim format numai din cereale este sarac. De aceea, multi agricultori, detin si cateva animale printre bovine, porcine si pasari. Ei cultiva uneori si legume sau zarzavaturi. Impactul economic al agiculturii de subzistenta pe piata mondiala este mic. Recoltele sunt produse pentru familia agricultorului, sau pentru oamenii din acea comunitate si cei mai multi dintre acesti agricultori sunt saraci. Cea mai mare parte a muncii este executata de femei, capul gospodariilor, sotii fiind in cautare de munca platita, in orase. In perioadele de munca intensa, toti membrii familiei participa la muncile agricole. In Africa intre 60-80% din muncile agricole sunt efectuate de femei. Aceste procente includ femeile care practica agricultura de subzistenta dar si pe
33 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

cele angajate in plantatii. Agricultura de subzistenta se bazeaza pe munca umana si este extenuanta. Satele de agricultori sunt deseori lipsite de serviciile elementare cum ar fi apa, curentul electric, educatia si sistemul de canalizare. In ciuda acestora, agricultura de subzistenta ramane importanta deoarece reprezinta ocupatia a aproape jumatate din populatia Globului. Agricultura de subzistenta este adesea criticata ca ar fi ineficienta din punct de vedere al productivitatii. Dar, pe de alta parte, productia realizata pe o suprafata este adesea foarte buna. Ea este o forma de agricultura adaptata mediului local decat alte forme de agricultura, cum ar fi cele tehnologizate care utilizeaza masini si produse chimice. Pentru multi agricultori este mare lucru daca isi pot hrani familiile si isi pot plati impozitele. Multora le lipsesc banii pentru seminte pentru insamantarea loturilor, deoarece acestea necesita tratarea cu fertilizatori si cu pesticide foarte scumpe. Trecerea la agicultura pentru comercializare este si un risc pentru obiectivul principal acela de hranire a propriei familii. In unele foste colonii, terenul detinut odinioara de europeni a fost realocat agricultorilor locali. Cei mai multi dintre ei utilizeaza o parte a terenurilor pentru recoltele de subzistenta dar o parte pentru recoltele destinate vanzarii, cum ar fi cafeaua sau ceaiul. Adesea agricultorii, isi vand produsele unei cooperativa locale care se ocupa cu comercializarea acestor bunuri. Aceasta combinatie intre agricultura de subzistenta si cea comerciala, devenita obisnuita in Africa, este o speranta pentru dezvoltare si cresterea nivelului de trai.

34 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

CUPRINS
Cap I Agricultura General 1. agricultura n zilele noastre 2. produse profitabile 3. plante importante 4. comerul mondial 5. revoluia verde 6. probleme de mediu Cap II Agricultura n Romnia 1. cultura plantelor 2. creterea animalelor Cap III Afnarea Adnc Cap IV Factori de Vegetaie si Metode de Dirijare a lor Cap V Semnatul Cap VI Sisteme de asolamente

35 2005

Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara

Cap VII Agricultura de subziden Cap VIII Agricultura i Creterea Animalelor

BIBLIOGRAFIE

Revista de cultur general Arborele Lumii Planeta Pmnt 63, nr. 75

Terra Magazin noiembrie 2001, nr. III

Internet : www.google.com www.referat.ro

36 2005