• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
     I     N     T     E     R     S     E     C     Ţ     I     I
Nr. 2, SEPTEMBRIE 2008
 
CUPRINS
Independenţa şi Limba, srbtrite în Republica Mldva .................................Terarea necntenit a istriei .....................
„
Deschiderea pentru clabrarereprezint lsa facultţii pe caream narea s  reprezint
”
........................Mandatul de 5 zile .........................................Teria şi practica atrerii ...........................Mnstirea Tabra ........................................Aventur şi istrie: satul Rudi ......................Pe vremea lui Ţepeş .......................................Cum e s nu mergi la bal(alias banchet)? ............................................Phenix - Legenda .........................................Frmântrile unui biet reprezentantal generaţiei de dup ‘89 .............................Allez Brdeaux! .............................................Nunta în Mldva ..........................................
„
Pentru ce exist Republica Mldva?
”
......
9
8643
15
14101116172013
Potrivit Art. 206 C.P., responsabilitatea
 juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor.Deasemenea, subliniem faptul că nu
toate articolele publicate au în totalitate
şi valoare actuală; dar, potrivit normelor  jurnalistice internaţionale, nu interven
-im în textele originale, responsabilitatea
aparţinând şi traducătorilor.
REDACŢIA
Crdnatr ediţie
 Nicu Cârlig
Echipa de redacţie
 Nicolae CiobanuVictoria RudiVictoria NafencoIon MischevcaVlad MadanMarta SterpuVadim Bolocan
Camelia Bazarcă
Ilinca Babuci
Păun Dan
Cncepţie grac
Ionuţ Murgu
Ftgrae
MEDIART
2008
EDITOR
SibArt
18
 
3Nr. 2, SEPTEMBRIE 2008
Independenţa şi Limba, srbtrite înRepublica Mldva
De la ’91 încoace, an de an, fără excepţii, zilele de 27,respectiv 31 august sunt marcate în calendar cu roşu. At-mosfera de sărbătoare începe cu Ziua Independenţei,când, pe lângă cuvântări şi depuneri de ori la monumen-tul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, se dă şi câte un concertgrandios. În schimb, de Ziua Limbii, care se sărbătoreşteîn ultima zi a verii, şirul de evenimente culturale estecompletat şi de vacarmul unor dispute interminabile. Neînţelegerile intercetăţeneşti sunt cauzate de Articolul13 din Constituţia moldovenească, în care se stipulează călimba basarabenilor se numeşte moldovenească, pe când,o parte însemnată dintre moldoveni vor s-o denumeascăRomână, iar mai recent unii îi zic scurt, Limbă de Stat.Marcarea acestor sărbători în anul curent nu s-a deosebit prin nimic de cele din anii precedenţi. Au fost şi cetăţenientuziasmaţi, dar nici nemulţumiţii nu au lipsit. Cu toateacestea, adepţii feluritelor concepţii şi idei vizavi de ZiuaIndependenţei şi Ziua Limbii s-au adunat în acelaşi loc:monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Pe parcursulacestor două zile de sărbătoare la picioarele domnitoruluiau fost depuse sute de buchete de ori. De sărbători, maiexact de Ziua Limbii, chiar şi soarele a strălucit mai neo- bişnuit asupra Basarabiei. Acest lucru s-a întâmplat prob-abil pentru că Artur Cozma, Ministrul Culturii, reprezen-tant al puterii comuniste de la Chişinău a venit cu o jerbăde ori la Monument. Ceilalţi lideri, printre care însuşiPreşedintele Ţării nu „reuşiseră” să revină din concediu.La sărbătoarea Limbii au luat parte cei mai patrioţi din-tre patrioţi, printre care scriitori, profesori, politicieni, oamenisimpli etc. Trecând pe Aleea Clasicilor, ei au depus câte ooare la ecare bust, dându-le cinste Marilor Scriitori pentrucă au fost şi continuă să rămână Părinţii Limbii Române.De pe scena montată chiar în imediata vecinătate a AleiiClasicilor din inima capitalei, au vorbit zeci de personalităţi precum: preşedintele Partidului Liberal De-mocrat din R.M., Vlad Filat, preşedintele Partidului Liberaldin R.M., Mihai Ghimpu, primarul general al municipiu-lui Chişinău, Dorin Chirtoacă, consilierul prezidenţial dinRomânia, Eugen Tomac, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.M., Mihai
Cimpoi, scriitorii Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija,
Traianus, Ion Mărgineanu, Doina Orico-riu, şi mulţi-mulţi alţii. Sărbătoarea a fost animată de câţi-va interpreţi printre care a fost şi artistul poporului MihaiCiobanu, melodiile căruia au alinat suetele românilor  basarabeni, care mai aspiră la unirea cu Patria-Mamă.În timp ce unii literaţi ţineau cuvântare, cei din faţascenei strigau din toate puterile „Unire, unire, unire”, iar  primarul de Chişinău, tânărul şi bravul Dorin Chirtoacă,care nu doar vorbeşte ci şi gândeşte româneşte, trecuse pela ecare participant în parte şi-i oferise câte o insignă pecare scria „Limba Noastră, Româna”.Pentru unii cetăţeni această zi a fost una, nu doar a bucuriei, ci, şi a tristeţii, pentru că la sărbătoare participătot mai puţină lume. Consilierul din cadrul PrimărieiChişinău Oleg Cernei, a declarat în exclusivitate pentrurevista noastră că îşi aminteşte de prima sărbătorire a ZileiLimbii când în Piaţa Marii Adunări Naţionale era lume de peste lume. Totuşi, el e fericit că din urmă vine o generaţiede tineri care sunt educaţi în spirit patriotic, cunoscătoriadevăraţi ai Limbii Române. El se declară pentru ca chiar şi conducerea de vârf, indiferent de coloratura ei politică,să sărbătorească această zi.„Dacă vor rămâne la conducere acei pe care îi avem
INTERSECŢII
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...