PRINCIPALELE AFECTIUNI CARE DETERMINA STARI AVANSATE SI TERMINALE DE BOALA

I. CANCERUL
Una dintre cele mai populare definitii ale cancerului a fost formulata de eminentul oncolog britanic, Willis (1951) ce definea neoplasmul ca o masa anormala de tesut a carei crestere se produce in exces fata de normal, este necontrolata si neconcordanta cu cea a tesuturilor normale si continua in acelasi mod progresiv dupa incetarea stimulului care a determinat-o. Definitia pune accentul pe una din caracteristicile esentiale ale fenotipului malign, autonomia, desi tumorile raman dependente de gazda prin nutritie si aport sangvin. Cancerul reprezinta o crestere anomala de celule cauzata de modificari multiple in expresia genelor conducand la dereglarea balantei dintre proliferarea si moartea celulara, evoluand in final spre o populatie de celule care invadeaza tesuturile, metastazeaza la distanta cauzand o morbiditate semnificativa si, daca nu este tratat determina moartea gazdei. Caracteristicile care diferentiaza o celula canceroasa de o tumora benigna sunt: capacitatea de a invada local de a disemina in ganglionii limfatici regionali de a migra si coloniza organe si tesuturi la distanta in organism DIAGNOSTIC Este sugerat de datele anamnestice (antecedente, istoricul ce include date despre debut si evolutie) Este sustinut de mijloacele de explorare imagistica (ecografic,Rx,CT,RMN,PET) Este confirmat prin examenul anatomo-patologic (histopatologic) al unui specimen de tesut (tumora, adenopatie, metastaza Efecte secundare ale chimioterapiei: - imediate: durere la locul perfuziei, senzatie de rece si eritem cutanat de-alungul venei, eritem facial sau generalizat, hTA, reactii de hipersensibilizare, anafilaxie, gust si miros anormal - pe termen scurt: anorexie, greata si varsaturi, stomatita, durere la nivelul tumorii sau a articulatiilor vecine, senzatie de rau, sdr. gripal incluzand febra, cistita chimica, hematurie, constipatie, diaree - pe termen lung: supresia maduvei osoase hematogene, alopecie, reactii cutanate, modificari ale unghiilor, fibroza pulmonara,

tromboflebita, ICC, disfunctie hepatica, toxicitate renala, tulburari sexuale, probleme neurologice

II. COMA
este o suferinta grava a creierului, caracterizata prin alterarea pana la pierderea totala a fuctiilor de relatie, cu conservarea partiala a fuctiilor vegetative. diagnosticul diferential se face cu: - torpoare=hipersomnie profunda, bolnavul poate fi trezit numai cu excitanti foarte puternici - obnubilare=bolnavul isi pastreaza partial cunostinta, sesizeaza numai partial evenimentele din jurul sau - stupoare=bolnavul sta in stare de imobilitate si insensibilitate, poate fi trezit, dar nu raspunde la intrebari - lipotimia=scurta perioda de pirderea a constientei cu revenirea completa a pacientului ETIOLOGIA COMELOR A.Come de origine cerebrala - agentul cauzal actioneaza direct asupra creierului: leziuni vasculare (ischemie, hemoragie cerebrala, subarahnoidiana sai intracerebrala), edemul cerebral,procese expansive intracraniene (tumori, metastaze), inflamatii (meningoencefalita,abces cerebral), traumatisme B.Come de origine extracerebrala - agentul cauzal actioneaza indirect asupra creierului, prin tulburarile metabolice pe care le genereaza: intoxicatii acute , come metabolice si endocrine, tulburari hidroelectrolitice si acido-bazice, socul EXAMEN CLINIC Tegumente: cianoza, semne de deshidratare, transpiratie (hipoglicemie, hipertiroidism); calde si uscate (coma tireotoxica); icter si semne cutanate de lezare hepatica: pete hepatice, eritem palmar, semne de diateza hemoragica cu petesii si echimoze, limba lacuita (coma hepatica); uscate,brune-cenusii (coma uremica);eritem facial (HTA, coma diabetica, septicemie);palide (soc, hipoglicemie) Halena (foetor): alcoolica, acetona sau fructe stricate (coma diabetica), hepatica (coma hepatica), de urina (coma uremica), aromatica (hidrocarburi policiclice, droguri), de usturoi (organofosforice) Respiratie: hipoventilatie (obstructia cailor aeriene, deprimarea SNC, mixedem); hiperventilatie (tireotoxicoza, leziuni mezencefalice); tip

Kussmaul (coma cetoacidozica din DZ sau uremica); Cheyne-Stokes (HIC, intoxicatie cu morfina sau CO) Sistemul motor: hemiplegie, Babinski prezent (leziune cerebrala focala), hipertonie musculara (leziuni de trunchi cerebral),hiperkinezii (afectare cerebrala metabolica sau toxica), fasciculatii musculare (intoxicatii cu organofosforice), hipotonie musculara (barbiturice, tranchilizante) Pupile:mioza (simpatolitice,parasimpatomimetice morfina,hemoragie pontina); midriaza (parasimpatolitice, alcool, cocaina); anizocorie (hemoragie,abces sau tumora cerebrala) COMA HIPOGLICEMICA Tablou clinic: senzatie de foame, tegumente umede si reci, iritabilitate, neliniste, tremuraturi, palpitatii, tulburari de vedere, cefalee, stare confuzionala, hiperreflexie, convulsii, pierdere de constienta Investigatii glicemie frecvent sub 40 mg/dl Tratament - la primele semne imediat 10-20 g.sorbitol sau 4-8 cuburi de zahar sau 1 pahar suc cu sorbitol - in caz de pierdere sau alterare a starii de constienta inj. i.m.cu glucagon (nu are efect in hipoglicemia indusa de alcool) - transport la spital COMA DIABETICA Tablou clinic: poliurie, polidipsie, semne de deshidratare (teg.si mucoase uscate,pliu cutanat persistent), tahicardie, hTA,resp. Kussmaul, halena acetonica, greturi, varsaturi Investigatii- hiperglicemie (300-1000 mg/dl) Tratament: - administrarea de insulina 10-20 UI i.v. - perfuzie cu NaCl 0,9% - transport la spital COMA UREMICA Tablou clinic: halena de urina, resp. Kussmaul, greturi, varsaturi, diaree, sughit,cefalee, oboseala, adinamie; semne de deshidratare la poliurici sau hiperhidratare la oligo-sau anurici (pericol de edem pulmonar sau cerebral); tegumente uscate, brun-cenusii, fasciculatii musculare Diagnostic: -hiperreflexie -uree, creatinina crescute, acidoza metabolica . Tratament: transport la spital si dializa de urgenta

COMA HEPATICA Tablou clinic:triada caracteristica (somnolenta, flapping tremor, foetor hepatic), icter, semne cutanate de lezare hepatica, splenomegalie cu ascita, nistagmus . Diagnostic: - hiper-sau hiporeflexie - GGT, TGO, TGP, bilirubina- crescute - albuminele, T. Quick- scazute Tratament ( masuri generale) - monitorizarea intensiva a pacientilor - restrictie de lichide pentru a evita edemul cerebral, aparitia sau cresterea ascitei - transport la spital

III. SIDA

SIDA (Sindromul Imunodeficienei Dobndite), este o afeciune a sistemului imunitar, caracterizat prin infecii oportuniste, neoplasme, disfuncii neurologice i o mare varietate de alte sindroame. (Acronimul SIDA provine din limba francez: Syndrome d'ImmunoDeficience Acquis. Pe plan mondial se mai folosete i acronimul AIDS, provenit din limba englez: Acquired Immune Deficiency Syndrome.) Infecia cu HIV este ireversibil, se poate doar ntrzia apariia bolii prin administrare de medicamente. HIV reprezint prescurtarea n limba englez a Human Immunodeficiency Virus (Virusul Imunodeficienei Umane - virusul HI). Boala SIDA, odat declanat, evolueaz continuu, putndu-se ntrzia doar i trata medicamentos sau chirurgical o serie de boli aprute ca urmare a deficitului imun. SIDA este un sindrom care denumete totalitatea bolilor asociate infeciei cu HIV, infecie care duce la slbirea, respectiv distrugera sistemulului imun. Aproape toate persoanele netratate infectate cu HIV vor dezvolta n cele din urm SIDA. SIDA afecteaz n special populaia tnr, activ din punct de vedere sexual, ns se poate transmite i de la mam la copil (ft), n cursul naterii prin contactul cu sngele matern sau dup natere prin alptare.

CONTAMINAREA HIV se transmite prin snge, sperm, lichid cefalo-rahidian (LCR) i lapte matern. Ca poart de intrare pot funciona rni proaspete, sngernde din mucoasa (ocular, bucal, vaginal, anal) sau rni nevindecate sau insuficient protejate de pe oricare parte a pielii corpului. Cile de transmitere cele mai frecvente sunt cele vaginale sau anale datorate nefolosirii prezervativelor i practicii sexuale orale. La toxicomani folosirea n comun a seringii poate fi, de asemenea, un mod de transmitere prin consumul de droguri pe cale intravenoas. Grupul homosexualilor este considerat ca fiind un grup de risc, din cauza schimbului des de parteneri i a contactului sexual anal. Gradul de risc depinde direct de concentraia de virusuri din secreia vaginal, sperm sau snge. DIAGNOSTIC Metodele de laborator folosite se mpart n metode de depistare i metode de confirmare. Scopul depistrii este descoperirea tuturor persoanelor seropozitive, cu riscul de a depista n acest prim faz i fali seropozitivi. Aceast depistare se face de exemplu prin teste rapide cu citire dup doar 30 de minute sau teste ELISA. Din cauza posibilitii unui test fals pozitiv, se recurge la confirmarea seropozitivitii, testare care se supune unei stricte confidenialiti medicale pentru protejarea sferei de intimitate a celui posibil seropozitiv. Depistarea i confirmarea infectrii cu HIV se face n laboratoare specializate pentru aceasta, durata de manoper a acestor teste fiind variabil, de la ore (n cazul testului rapid) la sptmni (n cazul testelor ELISA de prezumie) sau Western-Blot (de confirmare a infeciei). CLASIFICARE Infecia cu HIV se clasific conform criteriilor elaborate de CDC Centers for Disease Control and Prevention revizuite ultima dat n 1993. Clasificarea se bazeaz pe trei categorii rezultate din tabloul clinic i prezena moleculei CD4 de pe suprafaa anumitor leucocite. CategoriaA reprezint infecia simptomatic cu HIV. Categoria B cuprinde afeciuni care nu definesc SIDA, care par a fi dependente de un deficit imun: angiomatoz bacilar inflamaii de bazin, mai ales anexite repetate herpes zoster repetate sau larg rspndite purpur trombocitopenic

Temperatur ( hipertermie) i diaree de lung durat, peste o lun listerioz candidoz bucal, cea vaginal cronic sau greu de tratat displazie de col uterin carcinoame in situ neuropatii periferice. Categoria C cuprinde acele afeciuni care definesc SIDA. Sunt de regul afeciuni oportuniste sau maligne care nu apar la organisme cu un sistem imun intact sau nu apar cu o asemenea prezentare i evoluie. Infecii micotice candidoze a cilor respiratorii i esofagului histoplasmoz cronic coccidoidomicoz extrapulmonar sau diseminat criptococoz extrapulmonar pneumonie cu Pneumocistis carinii encefalopatie determinat de HIV. herpes simplex cu ulceraii cronice depind 1 lun, bronite produse de virusul Herpes simplex sarcom Kaposi encefalopatie multifocal progresiv viral Infecii bacteriene, protozoare esofagit criptosporidiaz cronic intestinal pneumonie , pneumonii bacteriene recidivante (peste 1 an) salmoneloz septicemic recidivant tuberculoz toxoplasmoza cerebral Tumori maligne limfoame blastice (imune), primar-cerebrale, limfom Burkitt carcinom invaziv de col uterin sindromul Wasting (scdere de greutate brusc fr factor etiologic) Clasificarea CDC Atlanta ia n considerare numrul de limfocite cu molecula CD4 pe suprafaa lor. Categoria 1 cuprinde cazurile cu peste 500 celule CD4/pl, Categoria 2 200-400 i Categoria 3 sub 200 celule CD4/pl. Pentru determinarea stadiului de evoluie se iau n considerare ambele clasificri. Un pacient cu candidoz oro-faringian i 300 de celule

CD4/pl este ncadrat n stadiul B2. Nu se revine la un stadiu anterior n cazul n care apare o mbuntire a strii de sntate. EVOLUTIA Infecia HIV decurge n 4 etape. Faza (etapa) acut (4-6 sptmni) Dup 2-6 sptmni de la infecie, pot aprea simptome asemntoare cu gripa: temperatur, transpiraie nocturn, grea, limfangit. Simptomele cel mai des ntlnite sunt : temperatura (hipertermie), oboseala, stare generala alterata, cefalee, inapetenta, artralgii, eruptii cutanate, transpiratii nocturne, mialgii, grata, diaree, faringita, ulceratii (afte bucale), scadere ponderala mare ,fotofobie Sunt pacieni care nu observ simptomele de mai sus, sau acestea lipsesc. Faza (etapa) latent de boal (dureaz de regul civa ani) n aceast perioad se nmuleste virusul (HIV). Persoanele afectate care tiu de infecie nu au simptome fizice, clinice ci doar psihice. Faza (etapa) a treia (A)ids (R)elated (C)omplex Simptomele sunt identice cu infecia acut dar nu mai dispar. Faza (etapa) de boal SIDA SIDA ca boal este definit cnd apar bolile care descriu boala la un pacient HIV seropozitiv. Acestea se numesc boli, infecii oportuniste. Acestea sunt inofensive pentru un pacient cu sistemul imun sntos. Sistemul imun slbit sau distrus al unui pacient HIV seropozitiv nu se mai poate apra de aceti ageni patogeni inofensivi pentru un pacient cu sistem imun intact i apar bolile sus enumerate. Limfocitele T sunt reperul care arat gradul afectrii sistemului imun. Indicaia de terapie este dat de scderea lor sub limita de 200-400 de celule/pl. TRATAMENTUL O vindecare a bolii nu este posibil la aceast dat.. Terapia corect aplicat poate prelungi viaa celui afectat timp ndelungat. Terapia HIV trebuie nceput imediat dup contactul cu HIV, n primele ore de la contact. Tratamentul cu medicamente antiretrovirale nu trebuie ntrerupt pentru a evita producerea de rezistene medicamentoase, virusul putnd deveni foarte repede rezistent la ele, motiv pentru care trebuie respectat cu strictee orarul de terapie (un lucru care poate produce un stres suplimentar). Nu trebuie uitat nici posibilitatea apariiei de reacii secundare produse la aceast terapie, toate la un loc producnd un disconfort psihic suplimentar a celui infectat.

Highly Active Antiretroviral Therapy (HAART) este denumirea folosit pentru complexul mai multor medicamente antiretrovirale folosite concomitent. Scopul terapiei este reducerea numrului de virusuri sub limita detectabilitii i redresarea sistemului imun pentru a preveni astfel apariia acelor boli care definesc declanarea SIDA. Terapia HAART const de regul din asocirea a dou medicamenete antiretrovirale. Aceste combinaii medicamentoase au avantaje i dezavantaje i nu se poate spune care din ele este de recomandat, decizia lundu-se pentru fiecare caz n parte. Dezavantajul este numrul mare de tablete necesare pentru terapia zilnic care duce o acceptan redus din partea pacientului. n plus mai exist pericolul toxicitii prin administrare de lung durat. CONFIDENTIALITATEA Este unanim recunoscut faptul c societatea civil trebuie s protejeze persoanele infectate cu HIV i/sau bolnave de SIDA, motiv pentru care majoritatea rilor lumii au elaborat o serie de legi, acte normative, care reglementeaz pe de o parte dreptul la intimitate a celui afectat sau posibil afectat iar pe de alt parte msurile care trebuie aplicate pentru a preveni rspndirea n continuare a infeciei HIV pe lume. Pentru protecia confidenialitii de care trebuie s beneficieze fiecare infectat, a msurilor de protecie social, a confidenialitii tratamentului adecvat, a fost elaborat i aprobat n Romnia Legea nr. 584 din 29 octombrie 2002 . Actele normative aprute n baza acestei legi reglementeaz drepturile persoanei HIV pozitiv, dar i msurile care trebuie luate pentru protejarea anturajului, msuri constnd n primul rnd n educaie igienico-sanitar, informare a modului de transmitere a bolii de la om la om, a riscului de contaminare existent n viaa de zi cu zi.

IV. ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE AVC

Suferinte grave ale SNC, AVC sunt determinate de modificari circulatorii cerebrale si se caracterizeaza prin pierderea motilitatii unei parti din corp, asociata sau nu cu tulburari de echilibru, senzitiv-senzoriale si de limbaj. AVC se instaleaza brusc in plina sanatate aparenta AVC = ictus apoplectic CLASIFICARE

I. ISCHEMIA CEREBRALA (suspendarea temporara sau definitiva a circulatiei cerebrale pe o anumita zona a creierului) A. Infarctul cerebral care poate fi dat de tromboza sau embolia arterelor cerebrale B. Ischemia cerebrala tranzitorie II. HEMORAGIC dat de hemoragia cerebrala sau hematomul intracerebral III. HEMORAGIE SUBARAHNOIDIANA produs de o ruptura vasculara. Constituie a treia cauza importanta de AVC dupa cele de tip ischemic si hemoragic CAUZE - Ateroscleroza - HTA - Cardiopatii emboligene - TCC - Malformatii vasculare - Alte cauze: etilism acut, DZ, intoxicatie acuta, tumori cerebrale, sindrom hemoragipar etc. SIMPTOMATOLOGIE Hemiplegie, hemipareza sau hemiparestezii Tulburari senzitive descrise de pacient precum arsuri, furnicaturi, senzatie de caldura sau rece Tulburari senzoriale de vaz, de auz, de gust, de tact, de miros Tulburari de vobire (disfazie, afazie) Tulburari sficteriene Are multe particularitati in fuctie de etiologia AVC 1. ISCHEMIA CEREBRALA Semne prodromale: -pareze sau parestezii - defecte de vorbire - tulburari de vedere - vertij Debutul poate fi acut sau intermitent progresiv Semnele se pot instala noaptea in somn Daca apare, coma este superficiala 2. HEMORAGIA CEREBRALA Debut brusc cu instalarea rapida si totala a hemiplegiei Cefalee violenta, unilaterala, ameteli care preced coma Coma profunda Apare in plina activitate (efort, stres psihic) Tulburari vegetative grave (varsaturi, transpiratii profuze, facies vultuos, tahicardie)

Semne neurologice (ROT disparute, semn Babinski prezent bilateral, pupile dilatate ,nu reactioneaza la lumina) Semne de iritatie meningiana 3. HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA Debutul acut, forma cea mai frecventa, se caracterizeaza prin: - Cefalee violenta urmata de instalarea comei - Coma superficiala - Sdr meningeal (varsaturi, cefalee, fotofobie, rigiditatea cefei, semnul Kerning si Brudzinski) Debutul subacut si insidios se caracterizeaza prin: cefalee cu accentuare progresiva si discret sdr. Meningeal

V. AFECTIUNI CRONICE RESPIRATORII, RENALE SI DIGESTIVE DECOMPENSATE

1. RESPIRATORII - Bronsita cronica cea mai frecventa afectiune respiratorie - apare mai ales la fumatori peste 40 de ani -caracterizata prin: clinic prin tuse cu expectoratie intermitenta sau permanenta, timp de cel putin 3 luni, 2ani consecutiv; anatomopatologic, printr-o inflamatie cronica nespecifica a peretelui bronsic; evolutiv, printr-o afectare progresiva a bronhiolelor si tesutului pulmonar (emfizem) - in stadii avansate: scadere ponderala si casecsie - Emfizemul pulmonar dilatarea ireversibila a segmentelor pulmonare care participa la schimburile gazoase, aparuta in urma distrugerii septurilor alveolare SEMNE SI SIMPTOME - dispnee cronica care se accentueaza rapid la efort apoi devine permanenta, manifestata si in repaus, uneori tuse cu expectoratie, cianoza (mai ales a buzelor si pometilor), uneori hipocratism digital, torace in forma de butoi si hipersonoritate la percutie - prin rarirea vaselor se ajunge la HTpulmonara si cord pulmonar cronic Bronsiectazia caracterizata anatomic prin dilatarea ireversibila a lumenului bronsic in special in campurile inferioare, si clinic prin expectoratie abundenta SEMNE SI SIMPTOME
-

- tuse de lunga durata survine in chinte, expectoratie abundenta, purulenta si urat mirositoare, frecvent hemoptizii si infectii recidivante, dispnee usoara,febra, astenie, inapetenta, unghii in sticla de ceasornic - Ca. bronho-pulmonar cea mai frecventa tumora maligna, provoaca 25% din decesele cauzate de cancer, e mai frecvent la B decat la F, factori de risc: cel mai important este fumatul riscul fiind de 20 de ori mai mare la acestia,profesia (noxe) si poluarea aerului SIMPTOME - apar in stadii avansate tuse, durere toracica, hemoptizie, dispnee, scadere ponderala, sdr paraneoplazice 2. DIGESTIVE - Stenozele esofagiene ingustare fixa si permanenta a lumenului esofagian, obisnuit secundara unui proces inflamator sau neoplazic CAUZE - esofagita de reflux, cancerul esofagian, esofagita acuta postcaustica, tumori benigne esofagiene, compresiunea extrinseca - Stenoza esofagiana peptica determinata de RGE, simptomul clinic major fiind disfagia progresiva, de obicei nedureroasa - Stenoza esofagiana maligna (Ca. esofagian) , simptomul dominant este disfagia continua si progresiva la care se adauga durere retrosternala si pierdere rapida ponderala Ca. gastric CAUZE - leziuni gastrice precanceroase(gastrita atrofica, polipi gastrici, UG) alimentatia si ereditatea SIMPTOMATOLOGIE - in stadiul precoce lipseste sau este destul de vaga si necaracteristica (inapetenta, greturi, balonari postprandiale, jena dureroasa epigastrica); in stadiul avasat, durerea este continua, de intensitate variata, cu exacerbari postprandiale, anorexie, totala sau selectiva pt. carne si grasimi, scadere rapida si marcata in greutate, varsaturi cu continut alimentar sau sangvinolent care nu calmeaza durerea Sindromul de stenoza pilorica secundar unui obstacol in calea golirii stomacului ETIOPATOGENEZA - obstacolul poate fi: 1.fuctional (obisnuit reversibil), reprezentat de un spasm piloric; 2.organic (obisnuit ireversibil) ,in care stenoza poate fi de
-

natura benigna (UG,UD) sau maligna (Ca. antro-piloric, Ca. pancreasului cu invadare piloroduodenala) SIMPTOMATOLOGIE - dominata de varsatura abundenta cu continut alimentar si miros ranced, neplacut, dureri epigastrice (in fuctie de etiologie), senzatie de plenitudine postprandiala, greturi, eructatii, pirozis, inapetenta, constipatie. Ca. de colon- se manifesta in stadiile mai avansate prin instalarea sindromului de subocluzie secundar stenozei intestinale cu durere localizata in regiunea obstructiei, care se intensifica progresiv si se insoteste de bombarea zonei respective la nivelul careia se observa miscari peristaltice, tulburari de tranzit (constipatie), anorexie si scadere ponderala Ca. recto-colic se manifesta prin tulburari de tranzit (constipatie, diaree), rectoragie, tenesme (Ca.rectal), dureri abdominale, anorexie, scadere ponderala. 3. RENALE Insuficenta renala cronica (IRC) - Incapacitatea rinichiului de a-si asigura functiile in urma leziunilor renale lent progresive si ireversibile in cadrul unor nefropatii cronice ETIOLOGIE - nefropatii interstitiale( pielonefrita cronica, nefropatie obstructiva, metabolica, din intoxicatiile cronice cu medicamente), glomerulare (glomerulonefrita cronica, glomeruloscleroza diabetica), vasculare (tromboza venelor renale), ereditare (rinichi polichistic)etc.

Dupa criterii clinice si de laborator IRC se imparte in 4 stadii evolutive: 1. Stadiul de suficienta fuctionala renala este stadiul compensarii depline cu absenta simptomatologiei clinice, scade capacitatea de concentrare a urinei si a filtratului glomerular cu valori normale ale constantelor biologice 2. Stadiul de IRC compensata se caracterizeaza prin poliurie (cu nicturie) si retentie azotata fixa (ureea sang.usor crescuta cu caracter fix) iar semnele clinice lipsesc Stadiul deIRC decompensata- diureza scade treptat, cu acumularea lent progresiva a ureei in sange si a altor produsi azotati, tulburari hidroelectrolitice si acidobazice 4. Stadiul uremic final al IRC se caracterizeaza prin modificarea profunda a homeostaziei si manifestari clinice grave, inclusiv coma si exitus.

Manifestari clinice: -Digestive: anorexie, halena amoniacala, limba prajita, sughit, dureri abdominale, greturi, varsaturi, tulburari de tranzit, hemoragii digestive - Cutaneo-mucoase :culoare palid murdara a tegumentelor, piele uscata, prurit, leziuni hemoragice (petesii, echimoze, gingivoragii,epistaxis) - Cardio-vasculare: HTA, ICC, pericardita - Respiratorii: respiratie Cheyne-Stokes sau Kussmaul, pneumopatia uremicului secundara stazei pulmonare manifestata prin dispnee marcata si hemoptizii - Neuropsihice: a. de tip central: astenie, cefalee,apatie, obnubilare, coma, convulsii; b.de tip periferic: polinevrita uremica (frecvent la MI), cu parestezii, dureri si tulburari motorii - Osoase: dureri osoase, fracturi spontane, demineralizari osoase si focare de osteoliza