Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
0Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Pricop Chirurgie OMF

Pricop Chirurgie OMF

Ratings: (0)|Views: 154|Likes:
Published by Sorin Scutaru

More info:

Published by: Sorin Scutaru on Mar 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/21/2013

pdf

text

original

 
Lucrarea, bazată pe sinteze bibliografice şi pe observaţii  personale, reprezino modestă încercare de a acoperi obiectivelemenţionate. Ea trebuie acceptată ca o propunere de etapă, urmînd ca noile achiziţii ce vor apărea să-i aducă modelările şi corectărilenecesare.în cursul elaborării lucrării, am fost conştienţi de faptul că unele puncte de vedere nu vor întruni unanimitatea; dacă cele cele-am scris vor stîmi interes şi vor constitui obiectul unor aprecieri critice, vom considera ne-am îndeplinit scopul propus.
Timişoara, aprilie 1993
 Autorii
 
1. MICROBIOLOGÍA CAVITĂŢII BUCALE
Diversele regiuni ale cavităţii bucale prezintă o floră microbiana bine definită. Fiecare teritoriu, ca de exemplu suprafa dintelui, limba,planşeul constituie un micromediu diferit, care are o floră bacterianaproprie.La naştere, cavitatea bucală este sterilă. După circa 6-8 ore de viaţă, ea începe fie populată de o mare varietate de germeni. Lanivelul cavităţii bucale se poate găsi orice specie microbiana a organismului uman. Populaţia microbiana din cavitatea bucală poate fi împărţitătn microflora permanentă (autohtonă) şi alta temporară (alohtonă). Dupăipariţia dinţilor, se creează condiţiile de retenţie şi de dezvoltare a noi•pecii microbiene, în special anaerobe.Comparativ cu alte cavităţi naturale ale organismului, cavitatea bucareprezinun loc ideal de dezvoltare pentru microorganisme. Aiciele găsesc temperatura optimă de dezvoltare, condiţiile de umiditatenecesare, un mediu alcalin care scaldă limba şi mucoasele. Aportul delubstanţe plastice şi energetice este permanent, iar bacteriile găsesc fie11 mdiţii de aerobioză, fie de anaerobioză.Substratul material al dezvoltării bacteriilor din cavitatea bucalăpoate fi furnizat de gazda însăşi, de regimul alimentar al gazdei, sau deilie bacterii, din alte specii.La nivelul cavităţii bucale, infecţiile sînt condiţionate în principal denilburarea echilibrului florei normale, sau de deplasarea acesteia în alte
/мне.
Dinamica proceselor 
infecţioase orale este influenţată în bunăBlăsură de balanţa cantitativă şi calitativă a florei bucale.
1.1. PRINCIPALELE SPECII MICROBIENE
DIN CAVITATEA BUCALĂ 
Microorganismele care populează cavitatea bucală au o răspîndire
ii
mporospaţială inegală. Unele specii au preferinţă de dezvoltare pe
.inumiie
arii. Ulterior, sînt răspîndite şi în alte zone de către salivă, sau<le mişcările limbii şi obrajilor.
 
INFECŢIILE BUCO-MAXILO-FACIALE
Un studiu al microbiocenozei cavităţii bucale sub aspect calitativ şicantitativ este dificil de realizat din cauza substratului diferit al mucoaseişi al sistemului dentoparodontal. Indicaţii asupra variaţiilor încărcăturilorcu germeni pot fi furnizate de lichidul bucal. în salivă se găsesc în mod obişnuit peste 35 de specii bacteriene
permanente, 80% din ele fiind diverse specii de streptococi, veillonelle şi
difteromorfi. Streptococii şi veillonellele constituie majoritatea bacteriilordin salivă. Alături de ele se mai găsesc stafilococi, pneumococi, coryne- bacterii, bacili gramnegativi, bacili grampozitivi, vibrioni, spirili, spirochete, levuri, un mare număr de hemofili (Hemofilus influenzae şi para-influenzae). Dintre speciile tranzitorii, fac parte: stafilococul auriu,streptococul betahemolitic, escherichia coli, mycobacterium etc.La nivelul cavităţii bucale, cantitatea cea mai mare de bacterii segăseşte pe dosul limbii şi pe suprafaţa dinţilor. Ca grup, streptococii sîntmai numeroşi şi reprezintă 50% din totalul bacteriilor,
1
/4 din cele dinplaca dentară şi
1
/4 din cele din şanţul gingival. Neisseriile se găsesc înproporţie de 3-5%. Lactobacilli, leptotrichii, actinomicetele se găsesc încantităţi reduse, fiecare din ele reprezintă cel mult
1%
din totalul bacte
riilor viabile din salivă.
Dintre speciile de levuri, candida albicans este cea mai frecventă,găsindu-se la 50% din persoanele adulte. Vara şi toamna, din cauza consumului de fructe, numărul levurilor creşte. Protozoarele, prezente laorice individ, se găsesc în număr mare la cei cu igiena bucală neglijată.
Localizare.
Streptococul salivarius şi veillonella îşi au habitatul în
criptele şi pe papilele de pe dosul limbii. Lactobacilli se sesc predominant în carii şi între pliurile mucoaselor. Streptococul mutans segăseşte predilect pe suprafeţe dure (dinţi), în timp ce streptococul mitisaderă numai pe părţile moi, pe suprafaţa epitelială a obrajilor.La nivelul şanţului gingival se găsesc bacteriile anaerobe, gramne-gative (fusobacterium, vibrioni) şi grampozitive (spirochete, actinomicete,cnterococi, micoplasma). La edentaţi, aceşti germeni lipsesc din cauza:ilesenţei şanţului gingival.
1.2. MECANISME DE PROTECŢIE ANTIBACTERIANĂ 
IA NIVELUL CAVITĂŢII BUCALE
La nivelul cavităţii bucale funcţionează o serie de mecanisme depmtecţie, care influenţează calitativ şi cantitativ flora microbiana prezentă:a) Un
prim
factor
de autoprotecţie este
lizozimul,
care
în combinaţiecu anticorpii şi complementul accelerează liza bacteriilor gramnegative;
H

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->