Importanta teoretica: - animalele cele mai cunoscute si studiate -studiul lor a condus la formularea celor mai generale legi

ale biologiei: -legile evoluiei filogenetice -legea dezvoltrii ontogenetice - legile anatomiei comparate si a omului - legile ecologiei - legile sistematicii la dezvoltarea unor ramuri noi: ihtiologia ornitologia Importanta practica: Vertebratele sunt sursa de procurare a -bunurilor de consum -bunurilor material -S-au creat rase noi de animale domestice (s-au dezvoltat: zootehnia, avicultura, piscicultura) -S-a dezvoltat cinegetica- ramura cu aplicaii practice care folosete cunotine le despre vertebratele care constituie obiect de vntoare -Numeroase specii sunt folosite n laboratoarele de cercetare pentru prepararea vaccinurilor (antirabic, antivariolic) si serurilor (antidifteric) -Numeroase specii sunt folosite n studii de farmacologie - Unele specii sunt dunatoare pentru om (datorita veninului sau parazitilor pe care i transmit) Aristotel (384-322 I.C)- filozof si naturalist grec -Istoria animalelor- descrie peste 500 de specii - realizeaza prima clasificare a regnului animal [animale cu snge (om, patrupede vivipare, pasari, patrupede ovipare, cetacee si pesti), animale fara snge (molute, crustacee)] herpetologia mamalogia

 Diversitatea animal este limitat Toate culturile au clasificat animalele (dup importan, rol n mitologie, n legtur cu relaiile lor evolutive, (sistem natural)) Zoologul sistematician are trei obiective: 1. s descopere toate speciile de animale 2. s reconstruiasc relaiile lor evolutive 3.s le clasifice Zoologia sistematic i propune s ordoneze marea diversitate i s dezvolte metode i principii n acest scop Taxonomie gr taxis-aranjament; nomos-lege termen propus de Candolle (1813) pentru teoria clasificrii plantelor teoria i practica clasificrii organismelor Sistematica aplicat sistemelor de clasificare de primii naturaliti (Linne Systema naturae 1735) Simpson Sistematica este studiul tiinific al tipurilor i diversitii organismelor al relaiilor dintre ele. Este tiina diversitii organismelor Sistematica: -manifest interes pentru diversitate -determin proprietile unice ale fiecrei specii i ale taxonilor superiori - face diversitatea organic accesibil altor discipline biologice - opereaz cu populaii, specii, taxoni superiori - cultiv un mod de gndire Contribuii ale sistematicii

 1. la dezvoltarea biologiei Nici un studiu de supraveghere ecologic nu poate fi desfurat fr identificarea speciilor de importan ecologic Cronologia geologic i stratigrafia se bazeaz pe identificarea corect a speciilor fosile cheie. Exist genuri cu 2-3 specii asemntoare care se deosebesc prin aspecte fiziologice sau citologia lor dect prin caracterele morfologice externe; necesitatea dezvoltrii taxonomiei de profunzime Biochimia comparativ este interesat n clasificarea de profunzime 2. Biologie aplicat: -Aplicaii n medicin, sntate public, agricultur, conservare, managementul resurselor naturale, entomologie economic-epidemiologia malariei -Syagrius fulvitarsis a afectat ferigile Sadleria ntr-o insul din Hawai 3. Biologie teoretic: - noiunea de populaie a ptruns n biologie prin taxonomie -una dintre cele dou rdcini ale geneticii populaionale este taxonomia -problema multiplicrii speciilor a fost lmurit de taxonomie -dezvoltarea etologiei i studiul filogeniei comportamentului -a contracarat tendinele reducioniste CARACTERELE GENERALE ALE CORDATELOR (Phylum Chordata) Cele mai vechi vertebrate (agnatele)au aprut n Cambrian (Myllokunmingia i Haikouichthys- acum 530 m.a.) Fosile ale primelor vertebrate pisciforme i tetrapode au aprut nainte de sfritul Devonianului (363 m.a.) Tetrapodele reptiliene au aprut n Carbonifer (363-290 m.a.) Mamiferele au aprut nainte de sfritul Triasicului (208 m.a) Psrile au aprut nainte de sfritul Jurasicului (146 m.a.) Protostomieni Segmentare spiral

Schizocelom Blastoporul se transform n gur Scheletul provine din ectoderm Deuterostomieni Segmentare radial Enterocelom Blastoporul se transforma in anus Scheletul provine din mezoderm Tubul digestiv: stomodeum proctodeum mezenteron gura apare secundar In partea anterioara a intestinului se elimina produsii de secretie ai ficatului si pancreasului Stilul de viata pradator al primelor vertebrate asociat cu evolutia creierului, puternic diferentiat si a organelor de simt pereche, specializate a asigurat succesul radiatiei adaptative a vertebratelor

Faringele La protocordate este aparat de hranire prin filtrare; are rol in digestie si respiratie La vertebrate= pompa musculara (se contracta si se dilata) Faringotremie(fantele se formeaza din evaginarea endodermului care captuseste faringele si invaginarea ectodermului; la locul de contact peretii se fisureaza generand fante La amniote anumite diverticule nu se fisureaza Tesuturile moi si scheletice dintre fante le alaturate formeaza arcurile viscerale) La ciclostomi, pesti, larve de amfibieni peretii fantelor faringiene se transforma in branhii

La amfibienii adulti si tetrapodele amniote (reptile, pasari, mamifere) fanta cea mai anterioara devine trompa lui Eustachio si urechea medie, celelalte fante dispar dupa ce participa la formarea glandelor si tesutului limfoid din regiune

Dou aspecte fac diferena dintre vertebrate i celelalte cordate: Complexul genelor Hox Crestele neurale

Complexul genelor Hox (gene homeobox) Regleaz expresia i ierarhia altor gene care controleaz forma corpului i procesul dezvoltrii de-a lungul axei longitudinale Meduzele au 1-2 gene Hox Strmoul comun al protostomienilor i deuterostomienilor are 7; alte metazoare au 13 Vertebratele au suferit o duplicare a ntregului complex Hox chiar la nceputul evoluiei lor (la agnate- vertebrate fr flci i apendice locomotorii pereche)

A doua duplicare a ntregului complex Hox a avut loc n evoluia gnatostomatelor (vertebrate cu flci i apendice locomotorii pereche Crestele neurale