Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
142Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Logica 1

Logica 1

Ratings:

4.5

(2)
|Views: 16,833|Likes:
Published by Arckeo

More info:

Published by: Arckeo on Mar 11, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

07/26/2013

pdf

text

original

 
 1
FACULTATEA DE FILOSOFIE ŞI JURNALISMAnul universitar 2007 – 2008SINTEZĂ DE CURS
LOGICA 1anul I – semestrul I
 
Titular de curs:
Conf. univ. dr.
 
AUREL M. CAZACU
 
Obiective
1. IniŃiere în logica contemporană şi recuperarea într-o viziune modernă a logiciitradiŃionale, clasice;2. Formarea competenŃelor tehnice de analiză logică;3. Accesibilizarea metodelor şi instrumentelor de raŃionalizare formalistă alimbajului;4. Conştientizarea şi asimilarea de către studenŃi a dimensiunii raŃionale şidiscursive a logicii;5. Exersarea şi potenŃarea abilităŃilor intelectuale de care avem nevoie în practicaargumentativă.
Tematică
1. Introducere în logică
1.1. Momente fundamentale în dezvoltarea logicii.1.2. ConcepŃii despre logică şi concepŃia curentă despre logică.1.3. Logica formală şi filosofia logicii.1.4. Logica formală şi teoria ştiinŃei.1.5. Logica deductivă şi logica inductivă.1.6. Limbaj şi metalimbaj, logică şi metalogică.1.7. Logica standard a epocii contemporane. Noile logici (logici extinse, logicialternative, alte modalităŃi de prezentare a logicii).1.8. Utilizările logicii.
2. Logica propoziŃiilor
2.1. Sintaxa logicii propoziŃiilor: alfabet, reguli de formare, expresie bineformată.2.2. NegaŃia, conjuncŃia, disjuncŃia inclusivă (alternativitatea), implicaŃia(condiŃionalul), echivalenŃa (bicondiŃionalul), alte tipuri de propoziŃiicompuse.2.3. RelaŃii logice şi verificarea relaŃiilor logice între propoziŃii compuse.2.4. Semantica logicii propoziŃiilor. Reguli de interpretare adevăr şi fals,model, contramodel, validitate, contradicŃie, realizabilitate, consecinŃăsemantică.2.5. Scheme elementare de deducŃie în logica propoziŃiilor.2.6. Erori formale specifice inferenŃelor deductive.2.7. Metode de decizie în logica propoziŃiilor: metode semantice (metodamatricială, metoda raŃionamentelor prescurtate, metoda lui Quine ş.a.),
 
 2metode algebrice (metoda formelor normale ş.a.), metode sintactice-deductive (metoda deducŃiei naturale, metoda axiomatică ş.a.).
3. Logica propoziŃiilor simple de predicaŃie. Silogistica
3.1. PropoziŃii simple de predicaŃie (propoziŃii categorice): formă, clasificare,reprezentare grafică (diagramele Euler şi Venn), distribuirea termenilor.3.2. Reducerea la forma standard a propoziŃiilor din limbajul natural.3.3. RelaŃii logice între propoziŃii de predicaŃie: pătratul logic, legi logice.3.4. InferenŃe imediate: conversiunea, obversiunea, contrapoziŃia, inversiunea.Tipologia inferenŃelor imediate (tabelul lui J.N. Keynes). VerificareavalidităŃii inferenŃelor imediate.3.5. Silogismul categoric: axioma silogismului, figurile şi modurilesilogismului, reguli generale şi speciale ale silogismului.3.6. Metode de verificare a validităŃii silogismelor: distribuirea termenilor,reducerea directă, reducerea indirectă, diagramele Euler şi Venn, regulilesilogismului ş.a.3.7. Forme eliptice şi compuse ale silogismului: entimema, polisilogismul(progresiv şi regresiv), soritul (progresiv şi regresiv), epicherema.3.8. Silogismul în interpretare propoziŃională şi deductiv-naturală.3.9. Silogismele ipotetice şi disjunctive. Silogistica cu propoziŃii singulare.
4. RaŃionamente nedeductive
4.1. InducŃia completă (totalizantă), incompletă (amplificatoare), prin simplaenumerare, prin eliminare, inferenŃa de la singular la singular (educŃia sautransducŃia). InducŃia ştiinŃifică.4.2. InducŃia, deducŃia, reducŃia. RaŃionamentul deductiv deghizat.4.3. InducŃia cauzală: condiŃii şi cauze.4.4. Metodele de cercetare inductivă (metoda concordanŃei, a diferenŃelor,combinată a concordanŃei şi a diferenŃei, a variaŃiilor concomitente, areziduurilor).4.5. Erori neformale, specifice inferenŃelor inductive (generalizarea pripită,
 post hoc ergo propter hoc
, confundarea cauzei cu condiŃiile, confundareaefectului cu cauza, efectele comune, efectele reciproce).4.6. RaŃionamentul prin analogie. Analogia ştiinŃifică şi analogia pripită.Tipuri de raŃionamente prin analogie. Analogie şi modelare. Analogie,explicaŃie, decizie.
 Problematică
Cap. IINTRODUCERE ÎN LOGICĂ
 
Momente fundamentale în dezvoltarea logicii
 Istoria logicii poate fi împărŃită cu aproximaŃie în trei perioade: logica tradiŃională(clasică), logica epocii moderne, logica contemporană.
 
Abia cu scrierile lui Aristotel putem vorbi de o întemeiere a primei teorii logice.În perioada post-aristotelică, logica s-a dezvoltat atât în direcŃia trasată de ”Organon”,cât şi pe cale diferită, datorită gânditorilor din şcoala megarică.Renaşterea şi epoca modernă abandonează problematica şi metodele logiciiclasice, oferind o nouă paradigmă. Ea este creată de Antoine Arnauld şi Pierre Nicole,cunoscuŃi logicieni de la Port-Royal.
 
 3Modul dominant de abordare a logicii cunoaşte o serie de influenŃe gnoseologiceşi în special psihologice. Cei doi autori francezi propun o construcŃie tetradică alogicii: noŃiunea, judecata, raŃionamentul, metodologia. Dar concepŃia care va deveniclasică în perioada modernă şi resimŃită chiar până în deceniul 6 al secolului al XX-lea este cea a triadei: noŃiune, judecată, raŃionament.Pe de altă parte, intenŃia lui René Descartes de a elabora o ”mathesis universalis”, prin stimularea investigaŃiilor logice în direcŃia matematicii, a luat formă concretă înscrierile lui Gottfried Wilhelm Leibniz. Fără ecou la vremea lor, aceste idei anticipaunoua paradigmă a logicii contemporane.
 
ReconstrucŃia logicii ca ştiinŃă complet formalizată şi matematizată, a fost reluatăcu rezultate spectaculoase la jumătatea secolului al XIX-lea. La aceasta a contribuit şiredescoperirea scrierilor de logică ale megaro-stoicilor. Noua paradigmă a logicii se impune definitiv după apariŃia lucrării ”Scriereconceptuală” (1879) a germanului Gottlob Frege.”Principia Mathematica”, a englezilor Bertrand Russell şi Alfred NorthWhitehead, va reprezenta primul tratat de logică matematică în sensul actual altermenului. După constituirea logicii fregeano-russelliană, devenită logică standard, însecolul al XX-lea au înflorit moduri de calcul din ce în ce mai sofisticate.
ConcepŃii despre logică şi concepŃia curentă despre logică
 ConcepŃia psihologistă se conturează începând cu ”Logica de la Port Royal”(1662), devenind dominantă până către mijlocul secolului al XIX-lea; concepŃiaontologică şi lingvistică este specifică ”Organon”-ului aristotelic şi tradiŃiei sale pânăspre sfârşitul Evului Mediu; concepŃia ontologică, dar cu precădere cea lingvisticădomină peisajul atât de variat al logicii contemporane.Conceptele fundamentale ale logicii contemporane sunt: inferenŃa şi forma logică.
 Logica formală şi filosofia logicii
 Din perspectiva cercetărilor contemporane, dacă formele propoziŃionale constituie pentru ”Logică” (în sensul de investigare sistematică a tuturor raŃionamentelor formalvalide) doar o îndeletnicire preliminară şi chiar auxiliară, aceleaşi forme propoziŃionale ocupă un loc central, însă din perspectiva ”Filosofiei logicii”,disciplină care analizează conceptele fundamentale cu care se operează în logică.
Logica formală şi teoria ştiinŃei
 Metodologia, cel de-al patrulea capitol cu care se încheie ”Logica de la PortRoyal”, a avut un succes atât de mare încât cercetările ulterioare de logică aplicateştiinŃelor sociale şi factuale, în care logica este asociată şi cu metodologia, cudescoperirea adevărului, au condus la crearea unui nou domeniu de studiu numit”Teoria ştiinŃei”.
Logica deductivă şi logica inductivă
 Prin intermediul raŃionamentelor formale logica este asociată cu justificareaadevărului.Însă nu orice inferenŃă (raŃionament) este formal valid, ci doar cele deductive,utilizate de multe ori exhaustiv în scrierile de logică contemporane.Dacă vom înŃelege logica doar ca teorie a inferenŃelor formal valide sau, într-unsens mai larg, ca teorie în care sunt incluse şi raŃionamentele inductive, este o problemă de opŃiune definiŃională.

Activity (142)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Claudia Buda liked this
Olenici Catalin liked this
AlexandraDotDot liked this
Diana Mihaela liked this
Nick Rth liked this
Anoma Lica liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->