Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword or section
Like this
1Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Puskin, A. S. - Fata capitanului.rtf

Puskin, A. S. - Fata capitanului.rtf

Ratings: (0)|Views: 158|Likes:
Published by Anton Flavius
adventure
adventure

More info:

Published by: Anton Flavius on Mar 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

10/02/2013

pdf

text

original

 
A. S. PUŞKIN
FATA CPITANULUI
Ă
Pzeşte
ă
-i cinstea înc de tânr.
ţ ă ă
Proverb
CAPITOLUL I
SERGENT DE GARD
 Ă
 — 
"El poate fi chiar mâine în gard cpitan".
ă ă
— "Dar nu-i nevoie! Las
ă
-l mai bine în armat.
ă
— E sntos aşa! Cu chinga strâns legat..."
ă ă ă
— Dar cine-i taic
ă
-su?.
ă
Kneajnin
 Tatl meu, Andrei Petrovici Griniov, îşi fcuse în tineree serviciul
ă ă ţ
 militar la contele Miinnich şi demisionase cu gradul de maior, în anul17**. De atunci locuia la moşia lui din gubernia Simbirsk, unde s-a însurat cu Avdotia Vasilievna I., fata unui nobil scptat de prin partea
ă ă
 locului. Am fost nou copii. Toi fraii şi surorile mi
ă ţ ţ
-au murit de mici.Prin bunvoina unei rude apropiate, prinul B., maior din gard, am
ă ţ ţ ă
 fost înscris ca sergent în regimentul Semionovski înc de pe când m
ă ă
 aflam în pântecele mamei
1
.Dac împotriva tuturor teptrilor, mama ar fi nscut o fat, tata ar
ă ă ă ă
 fi adus la cunoştina celor în drept moartea sergentului neprezentat şi cu
ţ
 asta chestiunea s-ar fi rezolvat.Am fost inut în concediu pân la terminarea studiilor. Pe vremea
ţ ă
 aceea nu se înva ca
ăţ
-n timpurile de azi. La vârsta de cinci ani am fostdat pe mâna unui slujitor, de la caii de clrie, Savelici, care, datorit
ă ă ă
 purtrii lui bune — cci Savelici nu bea — a fost înaintat la gradul de
ă ă
 dascl al meu. Sub supravegherea lui, la doisprezece ani ştiam carte
ă
 ruseasc şi puteam s judec ca un cunosctor însuşirile unui ogar. Între
ă ă ă
 timp, tata mi-a luat un franuz de la Moscova, pe
ţ
monsieur 
Beaupré,care a sosit la noi o dat cu provizia anual de vin şi untdelemn de
ă ă
 msline. Sosirea lui nu i
ă
-a plcut deloc lui Savelici. "Slav Domnului,
ă ă
 bodognea el, cred c copilul e de
ă ă
-ajuns de splat, de
ă
-ajuns de pieptnat
ă
 şi de hrnit. Nu mai au pe ce cheltui banii de
ă
-au tocmit un «musie»,parc n
ă
-ar fi destui oameni de-ai noştri..."Beaupré fusese frizer în ara lui, soldat în Prusia şi venise în Rusia
ţ
 
 pour être outchitel
2
, fr s ştie prea bine ce însemna acest cunt. Era
ă ă ă
 biat bun, îns uşuratic şi tare destrblat. Marea lui meteahn era
ă ă ă ă ă
 patima pentru sexul frumos; drept rsplat pentru gingşiile lui, nu
ă ă ă
 rareori primea ghionturi, încât se vita dup aceea zile întregi. În afar
ă ă ă
 de asta, nu era, dup cum spunea el,
ă
duşmanul sticlei,
sau, cum sespune la noi, îi pl
ă
cea s cam trag la msea. Cum îns la noi vinul se
ă ă ă ă
 
1
1 Dup ucazul din 1762, pentru obinerea gradului de ofier, fiind
ă ţ ţ
 necesar un serviciu militar de 12 ani neîntrerupi, nobilii îşi înscriau copiii
ţ
  în armat de la cea mai fraged vârst, ei rmânând de fapt în familie.
ă ă ă ă
 La majorat primeau gradul de ofier.
ţ
2
Pentru a fi preceptor (fr.);
outchitel,
transcrierea cu ortografie francez
ă
 a cuvântului rusesc
ucitel — 
preceptor, învtor.
ăţă
 
servea doar la mas şi chiar şi atunci numai câte un phrel, şi cum de
ă ă ă
 obicei pe el îl treceau cu vederea, Beaupré s-a deprins foarte repede curachiul rusesc şi a început s
ă
-l prefere chiar vinurilor din patria lui,gsindu
ă
-l incomparabil mai folositor pentru stomac. Ne-am îneles bine
ţ
 chiar de la început şi cu toate c datoria lui, dup contract, era s m
ă ă ă ă
  învee
ţ
franuzeşte, nemeşte, precum şi toate!
 ţ ţ 
 
ştiinele,
 ţ 
el a gsit cu
ă
 cale s învee de la mine s
ă ţ
-o rup ruseşte, iar dup aceea ne
ă ă
-am vzut
ă
 fiecare de treaba lui. Ne înelegeam de minune. Nici nu
ţ
-mi doream altmentor. Dar soarta ne-a desprit curând, şi iat în ce împrejurare.
ă ţ ă
Spltoreas Palaşka, o fat gras şi ciupit de vrsat, şi vc
ă ă ă ă ă ă ă ă ă
ria
ţ
 Akulka-chioara au venit într-o bun zi la mama, i
ă
-au czut la picioare,
ă
 mrturisindu
ă
-i slbiciunea de care şi una şi alta s
ă
-au f 
ă
cut vinovate şiplângându-se totodat de "musie", care şi
ă
-a btut joc de nevinovia lor.
ă ăţ
 Mamei nu-i plcea s ia în glum astfel de înmplri şi s
ă ă ă ă
-a plâns tatei.La tata, judecata era scurt. A poruncit s vie îndat canalia de franuz.
ă ă ă ţ
Is-a rspuns c "mu
ă ă
sie" face leciile cu mine. Atunci a venit el în odaia
ţ
 mea. Beaupré, întins în pat, dormea ca un prunc, iar eu eram foarteocupat. Trebuie s ştii c mi se adusese de la Moscova o hart geogra
ă ţ ă ă
-fic, dar sta atârnat pe perete degeaba, şi de mult m ispitea prin
ă ă ă
 mrimea ei şi calitatea hârtiei. M
ă
-am hott s fac din ea un zmeu şi m
ă ă ă
 apucasem de lucru, profitând de somnul lui Beaupré. Tocmai când aintrat tata, prindeam o coad de fuior de Capul Bunei Sperane. Când a
ă ţ
 vzut în ce fel învam geografia, tata m
ă ăţ
-a tras de ureche, apoi s-arepezit la Beaupré, l-a trezit din somn în chip foarte nedelicat şi a început s
ă
-l ocrasc zdravn. Buimac, Beaupré încerca degeaba s se
ă ă ă ă
 ridice, cci era beat mort, nenorocitul... Şapte pcate, o singur
ă ă ă
  judecat. Tata l
ă
-a înşfcat de guler, l
ă
-a ridicat din pat, l-a aruncat pe uş
ă
 afar, şi în aceei zi franuzul a prsit casa, spre bucuria de nedescris
ă ţ ă ă
 a lui Savelici. Astfel a luat sfârşit educaia mea.
ţ
Am început s triesc ca un neisprvit, speriind hulubii şi ju
ă ă ă
cândcapra cu copiii din curte. Tocmai pornisem pe al şaptesprezecelea an alvieii, când soarta mi s
ţ
-a schimbat.Într-o zi de toamn, mama prepara miedul în salon, iar eu îmi
ă
 lingeam buzele, uitându-m la spuma în clocot. Tata citea la fe
ă
reastr
ă
 
Pridvornâi kalendar 
3
, pe care îl primea în fiecare an. Cartea asta îltulbura teribil; ori de câte ori o recitea se simea cuprins de o ciud
ţ ă
 grozav. Cunosndu
ă
-i foarte bine obiceiurile şi nravurile, mama se
ă
 strduia mereu s dosesc nenorocita aceea de carte, astfel c
ă ă ă ă
 
Pridvornâi kalendar 
nu cdea în mâinile tatei cu lunile. În schimb, când
ă
 ddea peste el din întâmplare, nu
ă
-l lsa din mâini ceasuri întregi. Aşadar,
ă
 tata citea
Pridvornâi kalendar,
ddea din când în când din umeri şi
ă
 repeta cu jumtate de glas: "General
ă
-locotenent... a fost sergent la mine în companie!... Cavaler a dou ordine! Hm... Şi când te gândeşti c mai
ă ă
 ieri..." În sfârşit, a aruncat mânios calendarul pe divan şi a czut pe
ă
 gânduri, lucru care nu prevestea nimic bun.— Avdotia Vasilievna, câi ani are Petruşa? a întrebat
ţ
-o deodat pe
ă
 mama.— Merge pe şaptesprezece. S-a nscut în anul când a chiorât
ă
 mtuşa Nastasia Gherasimovna... când...
ă
— Bine, a întrerupt-o el. E vremea s
ă
i înceap serviciul mili
ă
tar.Destul de când tot alearg prin odile slujnicelor şi se car pe la
ă ă ţă ă
 hulubrii.
ă
ndul c se va despri de mine at de repede a uluit
ă ă ţ
-o pe mama
3
Calendarul cuii
 ţ 
aprea în fiecare an, începând din 1745, şi cuprindea
ă
 listele militarilor şi civililor decorai cu ordine şi medalii.
ţ
 
a de tare, încât a scpat lingura în crati şi au început s
ă ţă ă
-i curg
ă
 lacrimile.În schimb, e greu de descris bucuria mea. Gândul la serviciul militars-a fcut una cu ndul libertii şi cu plcerile vieii de la Petersburg.
ă ăţ ă ţ
 M şi vedeam ofier în gard, ceea ce, dup pre
ă ţ ă ă ă
rea mea, era culmeafericirii omeneşti. Tatei nu-i plcea s
ă ă
i schimbe planurile şi nici s le trg
ă ă ă ă
neze îndeplinirea. Hotrî deci îndat ziua plecrii.
ă ă ă
Cu o zi înainte de a porni la drum, a fcut cunoscut c inten
ă ă
ioneaz
ţ ă
 s
ă
-i scrie viitorului meu comandant şi a cerut pan şi hârtie.
ă
— Nu uita, Andrei Petrovici, i-a spus mama, s
ă
-l salui pe prin
ţ
ul B.
ţ
 din partea mea; spune-i c trag ndejde c nu
ă ă ă
-l va lipsi pe Petruşa debunvoina lui...
ă ţ
— Ce prostie! a rspuns tata încruntându
ă
-se. De ce aş scrie prinului
ţ
 B.?— Spuneai doar c vrei s
ă ă
-i scrii comandantului lui Petruşa...— Ei, şi?— Oare prinul B. nu îi este comandant? Petruşa e înscris în
ţ
 regimentul Semionovski.— Înscris! Pe mine nu m priveşte asta! Petruşa nu va pleca la
ă
 Petersburg! Ce s
ă
-nvee acolo? S risipeasc banii şi s
ţ ă ă ă
i fac de cap?
ă
 Nu! Las' s fac militrie, s munceasc din greu, s simt mirosul
ă ă ă ă ă ă ă
 prafului de pc, s fie soldat, nu terchea
ă ă
-berchea! E înscris în gard!
ă
 Unde-i actul lui de identitate? D
ă
-l încoace!Mama a cutat actul de identitate într
ă
-o cutie, unde-l pstra la un
ă
 loc cu cmşua mea de botez; îi tremura na când i l
ă ă ţ
-a întins. Tata l-a cercetat cu atenie, şi l
ţ
-a pus dinainte pe mas şi a început
ă
 s scrie. Curiozitatea m chinuia: unde m va trimite, oare, dac nu la
ă ă ă ă
 Petersburg? Nu-mi puteam lua ochii de la pana lui, care se mişca destulde încet. În sfârşit, cum a isprvit, a pus scrisoarea şi actul meu de
ă
 identitate într-un plic, apoi, dup ce a pecetluit plicul, şi
ă
-a scos ochelarii,m-a chemat şi mi-a spus:— Iat scrisoarea ctre Andrei Karlovici R., vechiul meu camarad şi
ă ă
 prieten. Te duci la Orenburg s
ă
-i faci serviciul sub comanda lui...
ţ
Şi aşa mi s-au spulberat toate frumoasele sperane! În loc de vesela
ţ
 via a Petersburgului m tepta plictiseala unui inut deprtat şi
ţă ă ţ ă
 pustiu. Serviciul militar, la care cu o clip înainte m gândeam cu atâta
ă ă
  încântare, s-a prefcut într
ă
-o adevrat npas
ă ă ă
t. Orice discuie era îns
ă ţ ă
 de prisos.A doua zi, dis-de-diminea, chibitca, pregtit de drum, era tras la
ţă ă ă ă
 scar; mi
ă
-au pus în ea geamantanul, ldia cu cele trebui
ă ţ
toare pentruceai şi legtura cu inoare şi plcinte, ultimele semne ale rsfului
ă ă ă ăţ
 de acas. Amândoi prinii m
ă ă ţ
-au blagoslovit.Tata mi-a spus:— La revedere, Piotr... S servti cu credin celui cruia îi vei jura!
ă ţă ă
 S asculi de superiori; nu cuta bunvoina lor; nu umbla dup slujb,
ă ţ ă ă ţ ă ă
 dar nici s nu
ă
-i dai dosul când e vorba de ea, şi ine minte proverbul:
ţ
 "Pzeşte
ă
-i haina înc de nou şi cinstea înc de tânr".
ţ ă ă ă ă
Mama plângea şi m ruga s am grij de sntate, iar lui Savelici îi
ă ă ă ă ă
 spunea s ia sea
ă
ma de mine, copilul ei...M-au îmbrcat cu un cojocel de blan de iepure, iar pe deasu
ă ă
prami-au pus şi o şub de vulpe. M
ă
-am aşezat în chibitca, împreun cu
ă
 Savelici, şi am pornit la drum, vrsând lacrimi.
ă
Noaptea am ajuns la Simbirsk, unde ne-am oprit o zi pentrucumprturile poruncite lui Savelici. Am tras la han. Savelici a pornit
ă ă
 dup cumprturi înc dis
ă ă ă ă
-de-diminea.
ţă

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->