ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE COMERT

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI CLUJ

Prof. univ. Rodica Minciu Student: Lazar Lavinia Stefania An II, Grupa 327, Seria B

BUCURESTI, 2010 CUPRINS

CUPRINS.............................................................................................................................2 CARACTERIZAREA GEOGRAFICA SI ECONOMICO-SOCIALA..............................3 Populaia i densitatea populaiei la recensminte...............................................................4 PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC..............................................................4 POTENTIALUL NATURAL..............................................................................................4 POTENTIALUL ANTROPIC.............................................................................................6 ANALIZA INFRASTRUCTURII GENERALE SI SPECIFICE......................................8 Analiza infrastructurii turistice............................................................................................8 Principalele uniti sanitare, cu proprietate majoritar de stat ..........................................10 RETEAUA UNITATILOR DE CAZARE........................................................................10 Total...........................................................................................................................11 Capacitatea i activitatea de cazare turistic......................................................................11 ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE.........................................................................12 PREVIZIUNEA CIRCULATIEI TURISTICE..................................................................14 PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI......................................................16 Bibliografie........................................................................................................................17

CARACTERIZAREA GEOGRAFICA SI ECONOMICO-SOCIALA Municipiul Cluj-Napoca este situat n zona central a Transilvaniei, localizat n zona de legtur dintre Munii Apuseni, Podiul Somean i Cmpia Transilvaniei. Se ntinde pe vile rurilor Someul Mic i Nad i, prin anumite prelungiri, pe vile secundare ale Popetiului, Chintului, Borhanciului i Popii. Spre sud-est, ocup spaiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind nconjurat pe trei pri de dealuri i coline cu nlimi ntre 500 i 825 metri. La sud oraul este strjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maxim de 825 m, n vrful Mgura Slicei. La est, n continuarea oraului, se ntinde Cmpia Somean, iar la nordul oraului se afl dealurile Clujului, cu piscuri ca Vrful Lombului (684 m), Vrful Dealul Melcului (617 m), Techintu (633 m). nspre vest se afl o suit de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Grbului (570 m). Clima Clujului este plcut, de tip continental moderat. Este influenat de vecintatea Munilor Apuseni, iar toamna i iarna resimte i influenele atlantice de la vest. Trecerea de la iarn la primvar se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamn la iarn n luna noiembrie. Verile sunt clduroase, iar iernile n general sunt lipsite de viscole. Potentialul sau economic este dat in egala masura de resursele locale, numarul mare si diversitatea agentilor economici, de pozitia geografica favorabila si de traditia si experienta pe care le detine in majoritatea sectoarelor de activitate. Caracteristicile ce definesc judetul Cluj ca unitate administrativ teritoriala a tarii constau in: existenta unui puternic potential industrial de prelucrare atat a unor resurse interne ale judetului, cat si a celor atrase; contributia mai mare a sectorului zootehnic la obtinerea productiei agricole totale agricole; aportul la promovarea progresului tehnic adus de un mare numar de unitati de cercetare stiintifica; numarul mare al institutelor de invatamant de toate gradele care asigura pregatirea populatiei intr-o gama foarte variata de profesiuni; bogata activitate cultural-aristica de prestigiu; posibilitati largi de punere in valoare a unui variat potential artistic; situarea la intersectia celor mai importante cai de comunicatie rutiere si feroviare care asigura legaturi fluente cu toate zonele tarii.

Populaia i densitatea populaiei la recensminte Judeul Cluj 29 decembrie 1930 25 ianuarie 1948 21 februarie 1956 15 martie 1966 5 ianuarie 1977 7 ianuarie 1992 18 martie 2002 Sursa: Wikipedia Numrul locuitorilor 475533 520073 580344 629746 715507 736301 702755 Locuitori / km2 71,3 77,9 87,0 94,4 107,2 110,3 105,3

PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC Teritoriul judetului Cluj se remarca printr-un peisaj deosebit de variat, avand forme de relief diverse precum si o serie de monumente ale naturii. La acestea se adauga monumentele istorice ramase din timpuri stravechi, monumente de arta precum si elemente folclorice originale. Potentialul turistic este destul de bogat, oferind conditii favorabile pentru turism, odihna si tratament. POTENTIALUL NATURAL Reteaua hidrografica Teritoriul judetului Cluj dispune de numeroase resurse de apa, reprezentate de ruri, lacuri si ape subterane. Reteaua de rauri apartine in cea mai mare parte bazinului hidrografic al Somesului, Crisului Repede si Ariesului. Din Podisul Somesan, Somesul Mic culege urmatorii afluenti: Capusul, Nadasul, Borsa, majoritatea avand oscilatii importante de debit si nivel, iar din Campia Transilvaniei Gadalinul, Fizesul, Bandaul. Partea nord-estica a judetului este strabatuta de Somesul Mare pe o lungime de cca 6 km, dupa care se uneste cu somesul Mic formand Somesul.Crisul Repede culege o serie de parauri de pe versantul estic al Vladesei, mai importante fiind Calata si Draganul. Ariesul strabate partea sud-estica a judetului, cei mai importanti afluenti fiind Ocoliselul, Iara, Hasdate, care strabat in cursul lor numeroase cai si defilee. Lacurile naturale sunt putine, cel mai reprezentativ fiind Lacul Stiucii care are o suprafata de 22 ha si o adancime maxima de 12,7 m. 4

Flora si vegetatia Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele de relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica etape, diferentiate in functie de climat si de orientarea culmilor. Se intalnesc pduri de foioase si rasinoase , mai rar ulm, frasin si carpen. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi paducelul, alunul etc. Fauna Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei faune bogate ca numar si specii. Astfel se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar fi: vipera comuna, soparla de munte si altele. Etajul padurilor este populat cu mamifere si pasari. Mamiferele sunt reprezentate de:ursul brun, mistretul, capriorul, lupul, rasul,viezurele si mai rar veverita.In regiunile calcaroase este raspandit jderul de padure si iepurele. Padurile adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul de munte, mierla si acvila de munte ce reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, sunt reprezentative urmatoarele specii: pastravul-ce populeaza raurile si paraurile de munte, cleanul, mreana - in raurile din deal, crapul, stiuca, bibanul-in raurile si lacurile din Podisul Somesan si Campia Transilvaniei. Obiective turistice Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de forme de relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificata de impresionantele sale resursele recreative. Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin culmile lor prelungi, prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si pesterile lor (Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de la Turda si Cojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie puncte turistice de mare interes. Rezervatii naturale Rezervatia naturala Cheile Turzii - Creata in anul 1938, rezervatia reprezinta unul dintre cele mai importante monumente ale naturii din judetul Cluj. Diversitatea formelor de relief ofera conditiile necesare unei flore si faune caracteristice: usturoiul salbatic, stinjenelul, specii de ferigi, etc. Rezervatia botanica de la Suatu - Situata la 26 km de Cluj-Napoca, aceasta rezervatie ocupa o suprafata de 4 ha, in cadrul ei regasindu-se adevarate comori botanice care au atras atentia oamenilor de stiinta inca din anul 1911. Rezervatia Lacul Stiucii - Este un lac natural cu apa dulce si limpede format in urma unui proces de dizolvare pe sare. Vegetatia care-l inconjoara asigura conditiile necesare dezvoltarii unei flore si faune bogate, oferind totodata un loc de popas pasarilor migratoare de balta. Rezervaria ornitologica "Lacul si Valea Legii" - Situata in bazinul superior al Raului Fizes, rezervatia a fost declarata monument al naturii in anul 1967. Are o suprafata de peste 45 ha, iar pe curinsul ei se afla numeroase vai mlastinoase acoperite de sulf.

Staiunile balneoclimaterice prezint, n general, interes doar la nivel local, ns proprietile terapeutice deosebite, justific eforturi pentru modernizarea i lrgirea amenajrilor, care pot extinde aria de interes dincolo de limitele judeului. Intre acestea mentionam. 1. Baile Sarate Turda, un complex de lacuri i bazine artificiale, completate cu o salina uriasa. 2. Baile Cojocna, de asemenea cu un grad ridicat de salinitate, utilizate pentru traarea afectiunilor reumatismale; 3. Baile Baita langa Gherla 4. Baile Someseni, cu namol sapropelic pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca pentru care au fost intocmite proiecte de amenajare i marire a capacitaii prin decolmatarea izvoarelor minerale i suplimentarea apelor curative cu ajutorul sondelor de adancime; 5. Ocnele Dejului, dispunand de asemenea de ape sarate i de o salina amenajata POTENTIALUL ANTROPIC Vestigii istorice Bastionul croitorilor - A fost ridicat la inceputul secolului al XVI-lea, constructia actuala reprezentand o restaurare a celei din 1672. Este singurul bastion al vechii cetati care s-a pastrat integral. Cetatea Medievala-Bologa (1322) - A fost stapanita de Mircea cel Batran, domnitorul Tarii Romanesti, la sfarsitul secolului al XIV-lea. Zidul de incinta are o lungime de peste 80 m si inaltimea intre 10 si 18 m. Castrul roman Potaissa Turda - Dintr-un "vicus" (simplu sat) se va transforma intr-o asezare infloritoare, unde prin 167 - 168 e.n. isi va stabili garnizoana Legiunea a-V-a Macedonica. Cetatea medievala Dabaca - Fosta resedinta de comitat, cetatea a avut un rol deosebit de important in istoria Transilvaniei din secolele al X-lea - al XV-lea. Castelul Banffy Bontida - Este un important monument arhitectonic (secolul al XII-lea), constituit dintr-o imbinare de stiluri: baroc, renascentist si neogotic, astazi fiind in ruine. Castelul Wass - Isi are inceputurile in secolele al XV-lea si al XVI-lea. A reprezentat o resedinta temporara pentru familia lui Mihai Viteazul. Monumente istorice Monumentul Sfantul Gheorghe - Reprezinta o copie a celebrei statui aflata la Praga (Palatul Hradciani). Monumentul de la Bobalna - fost ridicat in locul unde a izbucnit rascoala taraneasca din 1437 pentru libertatea taranilor din Transilvania. Statuia lui Matei Corvin - Este inchinata memoriei acestei mari personalitati care a fost Matei Corvin. Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul - Este un omagiu celui ce a infaptuit prima unire a principatelor romane. Monumentul ridicat in locul uciderii lui Mihai Viteazul (Turda) - Marele domn a fost ucis in urma unui complot pus la cale de generalul Basta. In locul unde marele

domn a cazut, a fost ridicat un monument. Alte statui care impodobesc orasul Cluj-Napoca au apartinut unor mari nume ale istoriei neamului precum Avram Iancu sau Baba Novac. Edificii culturale Casa "Matei Corvin" - ste locul de nastere al viitorului rege al Ungariei (1443). Casa memoriala "Octavian Goga" - Din Ciucea, este ridicata in cinstea marelui poet al taranimii care a fost Octavian Goga. Muzeul de istorie al Transilvaniei de la Cluj-Napoca - Cuprinde valoroase piese de colectie care au apartinut culturii dacice din Muntii Orastiei. Muzeul etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca) - Ofera o imagine de ansamblu a artei populare clujene. Gradina botanica (1872) - Reprezenta unul din punctele de mare atractie ale orasului. Aici pot fi vazute aproximativ 11000 de specii de plante de pe toate continentele (cele exotice se afla in sere ce acopera 2000 m2). Edificii religioase Biserica "Sfantul Mihail" (Cluj Napoca) - A fost construita din 1350 si a durat aproape doua secole, impresionand in primul rand prin arhitectura sa in stil gotic dar si prin remarcabilele picturi interioare. Desi au fost distruse masiv in timpul reformei religioase, se mai zaresc urme slabe de fresca (chiar si in exterior, pe fatada de sud), menite sa decoreze zidurile interioare. Biserica "Calvaria" (Cluj-Napoca) - A fost amintita in documente in 1222 si reconstruita in 1437. Aici a avut loc intelegerea dintre taranii victoriosi de la Bobalna si nobilimea feudala. Biserica calvinista-Turda - Ctitoria lui Sigismund de Luxemburg, reprezinta un important monument al arhitecturii gotice din Romania. Biserica ortodoxa-Feleacu - Construita in stil gotic, intre anii 1486-1488, a primit sprijinul domnitorului Moldovei, Stefan cel Mare. Manastirea Nicula (1552) - Este un important centru de realizare a icoanelor pe sticla. Este amplasata la 8 km de Gherla. Biserica romano-catolica de la Turda - (1498-1504) este un exemplu arhitectonic in stilul artei feudale transilvanene. Evenimente culturale Principalele orase din judet, dar mai ales Cluj-Napoca, gazduiesc numeroase festivaluri si alte manifestari cu caracter socio-cultural, precum Festivalul International Lucian Blaga, Festivalul Toamna muzicala clujeana, Festivalul dansurilor barbatesti din Transilvania, Festivalul international de film Transilvania, Festivalul international de animatie Puck-Animafest; Zilele municipiului Cluj-Napoca, Zilele portilor deschise, Ziua Europei, Festivalul berii, Festivalul vinului, Festivalul de Teatru Man.In.Fest, targurile si expozitiile Expo Transilvania, Festivalul Rave Delahoya si altele. Etnografie si folclor Un loc de traditii stravechi, pastrate din stramosi, judetul Cluj constituie o mare atractie turistica prin centrele de arta populara de la Izvorul Crisului, portile de lemn de la Poieni, impletiturile de la Rascruci, atelierele de cojocarit si pielarit de la Panticeu etc. Monumente din epoca moderna 7

 Palatul de Justitie - A fost ridicat in anul 1902. Primaria Municipiului - Aici a functionat initial Prefectura judetului. In aceasta cladire, se organiza Dieta Transilvaneana. In anul 1791 a fost prezentat aici un memoriu in numele intregii natiuni romane din Transilvania prin care se cerea egalitatea cu celelalte natiuni. Universitatea Babes-Bolyai - S-a construit intre anii 1893-1903, fiind o opera a arhitectului Carol Meixner. Teatrul National si Opera Romana - Este un edificiu in stil baroc-rococo, construit in anul 1906. Cladirea are o capacitate de 1050 de locuri. SIinagoga Neologa - Aceasta cladire, cunoscuta sub numele de Templul Memorial al Deportatilor, a fost construita dupa proiectele arhitectului Hegner Izidor. Cladirea a fost inaugurata la 4 septembrie 1887. Devastata de legionari in ziua de 13 septembrie 1927, a fost reparata cu ajutorul statului. In septembrie 1944, dupa deportarea evreilor in lagarele naziste, sinagoga a suferit grave avarii datorate unor explozii. A fost restaurata cu sprijinul comunitatilor evreiesti din Romania in anul 1951. Teatrul si Opera Maghiara - Aceasta cladire s-a construit intre anii 1909-1910, in locul unui teatru de vara ce data din anul 1874. Ansamblul teatru-opera are o capacitate de 1000 de locuri si functioneaza in aceasta cladire din anul 1920. ANALIZA INFRASTRUCTURII GENERALE SI SPECIFICE

Analiza infrastructurii turistice Unitati de cazare Structurile de primire turistica, cu functiuni de cazare se clasifica in1: Hoteluri si moteluri Hanuri turistice Cabane turistice Campinguri si unitati de tip casuta Vile turistice si bungalouri Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Hoteluri pentru tineret Hosteluri Popasuri turistice Instalatii de transport Judeul Cluj beneficiaz de situarea sa la intersecia unor importante magistrale feroviare i rutiere care-i asigur legturi lesnicioase cu toate zonele rii. De asemenea,
1

Anuarul Statistic 2007

aeroportul din municipiul Cluj-Napoca confer legturi curente i rapide cu capitala rii att pentru cerinele judeului ct i pentru ale unor localiti limitrofe. Transport aerian - este asigurat de aeroportul Somesani din Cluj-Napoca. Transport feroviar - Judetul este traversat de doua magistrale feroviare de mare importanta: Episcopia Bihorului-Oradea-Cluj Napoca-Apahida si alta de la Satu Mare-Baia Mare-Bucuresti cu multiple ramificatii Transport rutier - Un rol important il au drumurile europene E 60, Bors-OradeaConstanta (care traverseaza sud-vestul judetului Cluj, artera importanta pentru turismul de transit) si E 576, Cluj Napoca-Suceava Cluj-Napoca beneficiaza de avantajele existentei unui aeroport pentru persoane si marfa in extindere, care ofera curse interne si europene (in special legaturi cu Italia). Agentiile turistice ofera, de asemenea, curse charter externe turistilor catre cele mai solicitate zone turistice. Se preconizeaza ca autostrada Brasov-Bors, care se afla in faza de constructie, va facilita accesul turistilor si al marfurilor din si spre destinatiile interne si internationale. Analiza generala a infrastructurii Trasee turistice rutiere Cluj-Napoca-Dej-Catcau Cluj-Napoca-Huedin-Bucea Cluj-Napoca-Turda-Campia Turzii Cluj-Napoca-Sanpaul-Topa Mica Cluj-Napoca-Chinteni-Vultureni-Rascruci Cluj-Napoca-Luna de Jos-Recea Cristur -Bobalna-Dej Telecomunicatii Activitile de telefonie 2 n anul 2005 Abonamente Convorbiri telefonice (mii minute) 1) telefonice Interne Fix - la sfrsitul Fix Internationale anuluiMobil Interurbane Locale Fix ( numr) 157991 31974 23075 3 5476 24196 800 Acces special internet

61089

Sursa:Anuarul Statistic 2007 Activitatea economica Judetul - Activitati (sectiuni CAEN) Total Industrie extractiv Industrie prelucrtoare
2

Cifra de afaceri (mld lei) 22767 117 4789

Numai la reeaua telefonic fix a ROMTELECOM S.A

Energie electric i termic, gaze i ap Construcii Comer cu ridicata i cu amnuntul, repararea i ntreinerea autovehiculelor i motocicletelor i a bunurilor personale i casnice Hoteluri i restaurante Transport, depozitare i comunicaii Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti de servicii prestate n principal ntreprinderilor 1) nvmnt Sntate i asisten social Alte activiti de servicii colective, sociale i personale 1) Include activitatea de cercetare Sursa:Anuarul Statistic 2007 Principalele uniti sanitare, cu proprietate majoritar de stat

1569 2182

10284 289 1909

1285 10 64 269

Dispensare Anii Spitale Policlinici medicale 200 2 19 1 9 200 3 19 1 7 200 4 19 1 6 200 5 19 1 6 200 6 19 1 6 Sursa: Anuarul Statistic 2007

numar unitati Centre de sanatate 3 2 3 3 2

RETEAUA UNITATILOR DE CAZARE

Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, la 31 iulie 2006 Numr unitati 10

Total Hoteluri i moteluri Hanuri turistice Cabane turistice Campinguri i uniti tip csut Vile turistice i bungalouri Tabere de elevi i precolari Pensiuni turistice Sate de vacan Pensiuni agroturistice Hoteluri pentru tineret Hosteluri Popasuri turistice Spaii de cazare pe nave Sursa: Anuarul Statistic 2007

205 47 1 7 3 33 1 16 91 2 2 2 -

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare la 31.07.2006

23%

45% 4% 3% 1%

16% 8%

Hoteluri si moteluri Campinguri si unitati tip casuta Pensiuni turistice rurale

Altele Vile turistice si bungalouri

Cabane turistice Pensiuni turistice urbane

Capacitatea i activitatea de cazare turistic

11

Capacitate de cazare n funciune Anii Existent (mii locuri(locuri) zile) 2002 5325 1715,6 2003 4606 1446,0 2004 5095 1659,0 2005 6669 2032,0 2006 6866 2247,0 Sursa: Anuarul Statistic 2007

Sosiri (mii) 168,0 214,0 258,0 281,0 319,0

nnoptri (mii) 315,4 409,0 457,0 511,0 576,0

Indicii de utilizare net a capacitii n funciune (%) 18,4 28,3 27,5 25,2 25,6

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE Durata medie a sejurului Anii 2002 2003 2004 2005 2006 Sosiri 168,0 214,0 258,0 281,0 319,0 Innoptari 315,4 409,0 457,0 511,0 576,0 Durata medie a sejurului Sj 1,877 1,911 1,771 1,819 1,806

Sj = Nr.innoptari / Nr sosiri Se observa ca durata sejurului este foarte mica desi judetul este bogat in resurse turistice. Durata medie a sejurului descreste in anii 2004 fata de 2003 si 2006 fata de 2005, chiar daca numarul sosirilor si al innoptarilor creste de la an la an.

12

Durata medie a sejurului

1,950 1,900 1,850 nopti/turist 1,800 1,750 1,700

2002

2003

2004

2005

2006

Indici de dinamica Ii/1= yi / y1 baza fixa Ii/i-1= yi/yi-1 baza mobila

Sosiri Anii yi 2002 168,0 2003 214,0 2004 258,0 2005 281,0 2006 319,0

I (%)

R (%)

Ii/1 (%) 127,38 153,57 167,27 189,88

Ii/i-1 (%) 127,38 120,56 108,91 113,52

117,38

Se observa ca, in 2006 fata de 2002, numarul turistilor sositi in judetul Cluj a crescut cu 89,88%, la o crestere medie anuala de 17,38%. Cea mai mare crestere se inregistreaza in anul 2004, cand numarul sosirilor creste cu 26,19% fata de 2003 si cu 53, 57 fata de anul de referinta, 2002. Innoptari _ Anii yi R (%) Ii/1 (%) Ii/i-1 (%) I (%) 2002 315,4 2003 409,0 129,68 129,68 2004 457,0 144,90 111,74 2005 511,0 162,02 118,82 2006 576,0 182,63 112,72 116,25 16,25

13

17,38

In concordanta cu cresterea numarului turistilor, creste si numarul innoptarilor, insa cu un procent mai scazut. Fata de 2002, in 2006 numaul innoptarilor creste cu 82,63%, cu o crestere medie anuala de 16,25%.

PREVIZIUNEA CIRCULATIEI TURISTICE Pentru a previziona evolutia turistilor pentru perioada 2008-2010 se vor utiliza urmatoarele metode: metoda indicelui mediu de dinamica, metoda trendului liniar si metoda sporului liniar si se va alege metoda pentru care coeficientul de variatie (v), este mai mic.
~ yi yi = i =1 n n 2

v=

y
_

100

a) Metoda sporului mediu

y y1 = n = 37,75 n 1
~ y y i i = 55,67 = i =1 n n 2

y=

y
i =1

= 248

v=

y
_

100 = 22,44%
yi = y1 + * ti 168 205,75 243,5 281,25 319

Anii 2002 2003 2004 2005 2006

Sosiri 168,0 214,0 258,0 281,0 319,0

ti 0 1 2 3 4

(yi yi) 0 68.06 210.25 0.0625 0

b) Metoda indicelui mediu de dinamica

14

Anii 2002 2003 2004 2005 2006

n

Sosiri 168,0 214,0 258,0 281,0 319,0

2

t 0 1 2 3 4

yi = y1* I 168 197,20 231,47 271,70 319

(yi yi) 0 282,24 703,84 86,49 0

~ y y i i = 214,51 = i =1 n

v=

y
_

100 = 86,49%

c) Metoda trendului liniar yi= a + b*ti a = y = 248

n

b=

y *t
i =1 i

ti2
i =1

=36,9

Anii 2002 2003 2004 2005 2006

2

yi
168,0 214,0 258,0 281,0 319,0

ti
-2 -1 0 1 2

ti 4 1 0 1 4

yi* ti -336 -214 0 281 638

yi 172,2 211,1 248 284,9 321,8

(yi yi) 17,64 8,41 100 15,21 7,84

~ y y i i = 29,82 = i =1 n

v=

y
_

100 = 12,02%

In urma calculelor se va alege pentru previziunea evolutiei sosirilor metoda trendului liniar. Anii 2007 ti 3 yi= a + b ti 358,7

15

2008 2009

4 5

395,6 432,5

In urma previzionarii, s-a constatat mentinerea tendintei de crestere a numarului de turisti in structurile de cazare din judet.

PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Transformarea turismului ntr-o activitate de tip industrial, care s ridice la adevrata valoare importantul potenial de care judeul Cluj dispune, cu profitabilitate att pentru ofertani ct i pentru tot mai numeroi beneficiari, oblig la : schimbri de mentalitate stimularea pe multiple ci a iniiativei private responsabilitate din partea organelor cu atribuiuni de decizie, care s contientizeze inepuizabila surs de venit a acestei activiti reorganizarea i modernizarea amenajrilor turistice o susinut campanie publicitar att n ar ct i peste hotare. Ca actiuni de promovare a judetului Sibiu in programul de dezvoltare, se pot inscrie urmatoarele: 1. Constituirea unei reele de baze destinat turismului curativ pe seama apelor termale i minerale din regiune, prin modernizarea vechilor staiuni sau a nfiinrii altora, Judeul Cluj particip prin urmtoarele locaii posibile: Turda-Bi, Ocna Dej, Cojocna, Bia, Leghia 2. Afirmarea turismului rural n unele areale din Munii Apuseni (Mriel-Beli, Clele, Rchiele, Valea Iadului), dar i din Cmpia Transilvaniei (zona cu iazuri i heleteie) Depresiunea Huedin (Sncrai, Izvoru Criului) sau din Podiul Somean. 3. Dezvoltarea turismului n zonele periurbane, ndeosebi ale aezrilor urbane vechi, cu dotri culturale i, deci, cu o cerere turistic mai important (Cluj Napoca, Turda, Dej etc). 4. Dezvoltarea speoturismului i a turismului cinegetic ca forme de agrement de mare competitivitate internaional prin amenajarea unor peteri din munii Apuseni precum i a unor parcuri de vntoare specializate (urs, cerb, mistre, cprior, fazan). 5. Dezvoltarea unor forme de turism specializate: turism viticol, turism minier, turism piscicol, turism extrem (parapante, delta-plan, motocros,). 6. Punerea integral n valoare a resurselor turistice climatice montane prin sporturi de iarn (ski, sniue, bob) n munii Gilu-Muntele Mare, Vldeasa i Bihor. Amenajri de prtii, baze de cazare i transport pe cablu (Bioara, Beli-Fntnele, Vldeasa, Vrfuraul). 7. Valorificarea oportunitilor turismului de tranzit prin edificarea unui sistem de baze localizate de-a lungul cilor rutiere principale (E60, Cluj Napoca-Oradea) sau la intersecia acestora cu DJ-urile. 8. Conturarea de circuite turistice tematice, cu o larg adresabilitate Circuitul caselor memoriale Circuitul salinelor),

16

9. Crearea unei oferte turistice autentice, original, bazat pe specificul local sau regional (gastronomie, folclor, ambient) 10. nfiinarea unui Centru Regional de Management i Informare Turistic, la Cluj Napoca, respectiv a filialelor acestuia n principalele areale turistice din jude (DejGherla, Huedin, Turda-Cmpia Turzii) i, evident, din Regiunea de Nord-Vest.

Bibliografie Anuarul statistic 2007 www.cluj.insse.ro www.cluj.insse.ro www.cjcluj.ro www.viaromania.ro www.cjnet.ro www.ici.ro/romania www.clujonline.ro www.tourismeguide.ro www.judetulcluj.ro www.romaniapitoreasca.ro www.ro.wikipedia.org

17