Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Revista de istorie militară nr.115-116 [2009]

Revista de istorie militară nr.115-116 [2009]

Ratings: (0)|Views: 265|Likes:
Publicaţie editată de Ministerul Apărării Naţionale.
Publicaţie editată de Ministerul Apărării Naţionale.

More info:

Published by: Bogdan-Valentin Brătianu on Mar 23, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/15/2013

pdf

text

original

 
1
PPPPP
 
Revista de istorie militară
PPPPP
Lumea medieval`Lumea medieval`Lumea medieval`Lumea medieval`Lumea medieval`
UN CAZ DE HICLENIE ÎN VREMEA LUI VLAD CĂLUGĂRUL VOIEVOD(1481, 1482–1495)
 Abstrac
If we are taking into consideration, on the one hand, the territorial proximity where were situated the dwellings ruled by the boyars involved in the act of felony discussed in this work – the villages Goleşti and Topoloveni respectively, situated in the south-eastern part of Muscel county, near Bădeşti,in the southern area of Dâmboviţa county and not so far from Bucşani in the north-western part of Vlaşca county (today Giurgiu) -, and on the other side, if we consider also other chronologic landmarks,we could conclude that the political movement arranged by the former Minister of Interior Vlad of Bădeşti (great boyar of Basarab the Young Ţepeluş), that came with the army over the mountain,from Transylvania, but having also allies among the Muntenian small boyars (among them being the boyars from Bucşani, Goleşti and Topoloveni), the movement that had as object to do away Vlad Călugărul, it shall have happened, probably, after July 13, 1482 – the date when disappears from the Princely Council the sword bearer Cega, forerunner of Bucşani – and until 1487, the year when some historians consider that the rule of Vlad Călugărul gained a great stability, by gathering in the Council of high of high officials the strong Craioveşti boyars: Barbu, Pârvu and Danciu.
Keywords 
: Walachia, Vlad the Monk, Vlad of Bădeşti,Muscel county, Dâmboviţa county 
Despre Vlad Călugărul s-a spus, pe bunădreptate, că este domnul din veacul al XV-lea întimpul căruia s-au consemnat documentar cele maimulte confiscări de sate şi moşii pentru hiclenie
1
.Din lipsă de izvoare, despre unele din aceste faptenu putem face precizări asupra timpului şiîmprejurărilor în care s-au petrecut. Despre alteleînsă, anumite elemente prezente în textul docu-mentelor – ce ţin mai ales de identificareapersonajelor implicate, de relaţiile existente întreele, ca şi de situarea lor în contextul unorevenimente sau în locurile unde îşi aveau vechilestăpâniri – ne pot conduce la stabilirea unorconexiuni cu alte fapte şi împrejurări ce pot aveamăcar valoare de ipoteze. Amintirea acestor lupte pentru putere, petrecu-te odinioară, îşi află adesea ecoul în cuprinsul unoracte mai târzii, cu efect reparatoriu, emise de domnîn favoarea uneia sau alteia din grupările boiereştiimplicate, în funcţie de influenţa şi apropiereaacestora de centrele de putere. De pildă, printr-unhrisov dat de voievodul Radu de la Afumaţi, la 18mai 1526
2
, li se întăreşte unor boieri din Bucşani(veche aşezare din fostul judeţ Vlaşca, azi în judeţulGiurgiu), satul lor de baştină, Mogoşeştii, situat probabil pe cursul inferior al râului Argeşel dinMuscel, sat ce fusese cotropit de boierul Staicologofăt în zilele domnului Vlad Călugărul, bunicullui Radu de la Afumaţi.
RADU OPREA Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Argeş
 
2
PPPPP
 
Revista de istorie militară
PPPPP
În textul documentului se precizează că Staicologofăt luase satul Mogoşeştii, „cu puterea şi cusila”
3
, de la înaintaşii boierilor din Bucşani, cărorale dăduse în schimb a treia parte din Ruşii de la Vedea, după care donase satul cotropit mănăstirilorCotmeana şi Tutana. Dar boierii nedreptăţiţi nurenunţă la ocina lor strămoşească şi ridică pâră înfaţa lui Vlad cel Tânăr voievod (1510–1512),cerându-şi satul de baştină înapoi şi obţinându-l,după ce probaseră cu martori vechiul lor drept destăpânire în faţa domnului.Însă nici călugării din cele două mănăstiri nuse lasă cu una cu două şi revendică moşia în cauzăde la piosul voievod Neagoe Basarab (1512-1521),în timpul căruia boierii din Bucşani pierd atât ocinade moştenire (satul Mogoşeştii), cât şi cea de-a treiaparte din Ruşi – ce aparţinuse lui Staico logofăt –parte cotropită acum de jupaniţa Hrusana, „pentrucă era tare şi puternică”
4
.Epilogul acestor succesive cotropiri şi proceseîl constituie rezoluţia dată de Radu de la Afumaţi înpricina judecată cu părţile amintite, încheiere încare voievodul adoptă hotărârea emisă cu ani înurmă de unchiul său, Vlad cel Tânăr (Vlăduţ),restituind adică boierilor cotropiţi de Staico logofăt – între care se afla şi Dragomir, cumnatul său –satul Mogoşeştii, „pentru că le este lor veche şidreaptă ocină şi dedină”
5
, călugării urmând să-şirecupereze vechea stăpânire a lui Staico, adică ceade-a treia parte din Ruşii de la Vedea.Din cele înfăţişate până acum în textul docu-mentului citat, act ce rezumă de fapt evenimentepetrecute de-a lungul a peste 40 de ani, ar rezultacă ocina din hotarul Ruşilor ar fi fost o stăpânirestrămoşească a marelui dregător Staico logofăt,concluzie ce nu pare a fi confirmată de analizacelorlalte izvoare, aşa cum vom vedea.Dar pentru a face mai explicit textul, destul deîncâlcit, al hrisovului din 18 mai 1526, trebuie săfacem câteva precizări în legătură cu identitateapersonajelor amintite nominal, precum şi relaţiilede rudenie şi de putere existente între acestea.Pentru început, ar fi de menţionat că acela carecotropeşte satul Mogoşeştii de la boierii din Bucşaninu era altul decât ginerele lui Vlad Călugărul voievod şi întâiul său sfetnic, cunoscut sub numelede Staico din Bucov, zis din Ruşi, din Măgureni şidin Băjeşti, soţul domniţei Caplea, mare logofăt înperioada 27 ianuarie 1483 – 26 martie 1505
6
. El îşiîngăduise acest gest de putere în dauna boieriloramintiţi, probabil ca o măsură de compensarepentru un anterior prejudiciu adus de aceştiasocrului său, voievodul, prejudiciu ce ar fi însemnat implicarea lor în evenimente politice foarte grave,menite a afecta stabilitatea puterii centrale în stat. Jupaniţa Hrusana, personajul despre caredocumentul menţionează că „a luat partea din Ruşia lui Staico logofăt”, în vremea lui Neagoe Basarab,era de fapt fiica marelui pârcălab al cetăţii Poienari,Gherghina din Nucet (Dâmboviţa) – cumnat al lui Vlad Călugărul voievod, ctitorul mănăstirii cuacelaşi nume (Nucet), unchiul domnului Radu celMare –, jupâneasă intrată, prin căsătorie, înputernicul neam al boierilor Craioveşti şi poreclităGogoşoaia, după soţul său Danciu–GogoaşeCraiovescu mare vornic
7
. Ea luase „în silă” ocinadin Ruşi, profitând de poziţia sa socială de atunci,adică de dubla calitate de fiică a lui Gherghina marepârcălab, cel ce primise ca danie şi după aceea şicumpărase cele mai multe sate confiscate de domndin averea boierilor vicleni, dar şi în calitatea sa demătuşă, prin alianţă, a voievodului Neagoe Basarab,domnul aflat în scaun la acea vreme.În privinţa boierilor din Bucşani, beneficiariihrisovului de întărire emis de Radu de la Afumaţi,ei reprezentau neamul din care descindea doamna Voica, soţia voievodului, sora acelui Dragomir, fiullui Vlaicul al lui Albul de la sfârşitul secolului al XV-lea(vezi spiţa din
 Anexa
2).Revenind însă la soluţionarea problemeianterioare, referitoare la existenţa unei moşii debaştină a lui Staico logofăt în hotarul Ruşilor de Vede, răspunsul la această întrebare este cuprinsîn hrisovul din <10-20> iulie 1536, prin care RaduPaisie întăreşte unor urmaşi ai boierilor din Şuici şiCepari, de pe valea Topologului argeşean, satulCăzăneştii de la Ocna, aflat în vechea podgorie delângă Râmnicu Vâlcea.Satul în cauză fusese cumpărat de Albul vistierde la Staico mare logofăt – în vremea lui VladCălugărul voievod – în urma unei duble tranzacţiice se efectuase între boierii menţionaţi. Adică, pede o parte, Albu îi dăduse în schimb lui Staico atreia parte din Ruşi – ocină ce iniţial „a fost a lui Vlad vornicul”, aşa cum precizează actul citat şipe care, deşi o dobândise cu dreaptă slujbă de ladomn, o mai şi cumpărase de la acesta din urmă cu5 000 de aspri, iar pe de altă parte, în schimbul
 
3
PPPPP
 
Revista de istorie militară
PPPPP

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->