ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE COMERT BUCURESTI

PRODUSE MODIFICATE GENETIC VS PRODUSE ECOLOGICE

BUCURESTI

CUPRINS

SUMAR EXECUTIV..3 INTRODUCERE..4 ENUNTAREA TEMEI.4 Capitolul 1.PRODUSE ECOLOGICE....5 Capitolul 2. PRODUSE MODIFICATE GENETIC.. 7 2.1.De ce sunt produsele modificate genetic o problema?............................7 2.2.Care sunt riscurile alimentelor modificate genetic asupra sanatatii consumatorilor?............................................................................................ 8 2.3.Ce se obtine prin modificari genetice ?..................................................9 2.4.Principalele avantaje produselor modificate . .9 2.5.Dezavantajele alimentelor modificate genetic. ..10 2.6. Situatia alimentelor modificate genetic la nivel mondial... 10 Capitolul 3.CERCETARI STIINTIFICE PRIVIND EFECTELE PRODUSELOR MODIFICATE GENETIC.....12 CONCLUZII SI RECOMANDARI...13

BIBLIOGRAFIE....14

SUMAR EXECUTIV

Scopul raportului este de a prezenta avantajele consumului de produse ecologice si beneficiile aduse de acestea. Raportul urmareste doua planuri : argumentele pro produse ecologice si argumentele contra produse modificate genetic. Tema abordata se numeste Produse modificate genetic vs produse ecologice, subiect controversat in ultima perioada atat de specialisti cat si de consumatori. Produsele ecologice sunt obinute in cadrul sistemului de agricultur ecologic , fr utilizarea produselor chimice de sintez ,acopera o gama larga de alimente: de la fructe, legume, carne, pna la bauturi si produse lactate . Motivul pentru care se opteaza pentru astfel de produse este acela ca imbunatatesc starea de sanatate a omului dar si a mediului inconjurator. Produsele modificate genetic au calitati nutritive similare sau, uneori, chiar mai bune decat cele obtinute prin metodele clasice. Noile alimente" sunt rezultatul ingineriei genetice. In realitate detin doar avantajul timpului lucru ce atrage numeroase dezavantaje atat economice cat si sociale . Reprezinta o problema majora la scara planetei. Corect este s fim informati si s alegem n cunostint de cauz atunci cnd achizitionm orice produs, dar n mod special sa acordam mai multa atentie produselor alimentare care ne pot afecta. Va invitam sa urmariti rolul pe care il joaca aceste produse in viata noastra.

INTRODUCERE

In prezent, un domeniu disputat este cel al nutritiei, organismele modificate genetic producand confuzii mari in randul consumatorilor, unii le privesc ca fiind toxice si deosebit de periculoase, in vreme ce altii le considera solutia optima in caz de foamete in mase. Scopul raportului este de a prezenta avantajele consumului de produse ecologice in contrast cu alternativa, produse modificate genetic. Raportul urmareste doua planuri si anume sunt evidentiate argumentele pro produse ecologice si cele contra produselor modificate genetic. In analiza produselor ecologice am urmarit principalele beneficii aduse de acestea. Cealalta parte a lucrarii Produsele modificate genetic cuprinde: efectele asupra oamenilor, mediului si agriculturii, riscurile asupra sanatatii consumatorilor. Pentru a avea o perspectiva obiectiva, am elaborat pe baza unor date statistice, situatia productie de alimente modificate genetic , la nivel mondial. Ca mijloace de analiza, in realizarea lucrarii am utilizat o serie de cercetari stiintifice realizate de specialisti in domeniu. Cercetatoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un experiment la Institutul de Neurofiziologie si Studiul Activitatii Nervoase Superioare de pe lnga Academie Rusa de Stiinta, prin care a demonstrat o dependenta clara ntre hranirea cu alimente modificate genetic si starea de sanatate a urmasilor.

ENUNTAREA TEMEI
Tema abordata se numeste Produse modificate genetic vs produse ecologice, subiect controversat in ultima perioada atat de specialisti cat si de consumatori.

PRODUSE MODIFICATE GENETIC (PMG) VS. PRODUSE ECOLOGICE -argumente pro si contra-

Capitolul 1. PRODUSE ECOLOGICE Produsele ecologice alimentare au cunoscut o dezvoltare deosebita in ultimele doua decenii. Grija fata de natura, delicatetea echilibrului natural, multitudinea de boli cu care omul se confrunta din ce in ce mai des, alimentele fara gust, industriale, toate acestea au dus la formarea unui curent din ce in ce mai puternic, curent ce doreste restabilirea unui respect fata de natura si a protectiei acesteia. Produsele ecologice sunt produsele obinute in cadrul sistemului de agricultur ecologic, conform reglementrilor Directivei CE 2092/1991, sunt produse obinute fr utilizarea produselor chimice de sintez (ca fertilizani, amelioratori ai solului, ingrediente pentru prepararea furajelor sau ingrediente pentru prepararea alimentelor). Organismele modificate genetic i derivatele lor sunt cu desvarire interzise. In zootehnie, principiul suveran e respectarea bunstrii animalelor: animalele nu trebuie s fie legate, trebuie s puneze in spaii deschise i s nu fie inghesuite. Produsele ecologice acopera o gama larga de alimente: de la fructe, legume, carne, pna la bauturi si produse lactate. Piata acestor produse, desi in Romnia acest lucru este greu sesizabil, in lume este intr-o continua crestere si necesita o verificare atenta, precum si o serie de garantii. Cererea de bunuri si servicii ecologice este in permanenta crestere in perioada actuala. Aceasta cerere conditioneaza comportamentul consumatorilor si al industriilor, isi exercita influenta si asupra cadrului legislativ. In ultimii ani se manifesta, in rndurile consumatorilor, un interes din ce in ce mai mare pentru produsele agricole si alimentare de calitate. Calitatea produselor ecologice este un argument concludent. In categoria produselor de calitate pot fi incluse si produsele rezultate in urma practicarii unui tip de agricultura denumit agricultura ecologica. In Romania incepe sa se contureze o moda a orientarii consumatorului catre alimente ecologice, arata un studiu sociologic facut in mai multe supermarketuri autohtone. Specialistii afirma ca majoritatea celor care cumpara astfel de produse au studii superioare si venituri medii spre mari. Tot ei spun ca jumatate dintre cei care cumpara produse ecologice pentru ca sunt la moda sunt persoane cu varsta intre 26 si 39 de ani, acestia fiind interesati de produsele de calitate. Romanul vrea sa manance mai sanatos. Trendul catre consumul ecologic se contureaza la categoriile bine educate cu acces la informatie, cu un nivel de viata mai ridicat. Acestea sunt concluziile unui studiu comandat de compania Naturaland la

lansarea Federatiei pentru Dezvoltarea Agriculturii Ecologice in Romania. Dintre cele 500 de persoane chestionate, mai mult de 66% au cumparat cel putin o data un produs ecologic. De ce opteaza pentru astfel de produse? Pentru ca sunt mai gustoase, spun subiectii cu studii universitare dar si pentru ca-i ajuta la imbunatatirea calitatii vietii. Curiozitatea este cea care ii indeamna pe cei cu studii medii sa testeze un aliment ecologic. Un important avantaj al agriculturii romnesti, aproape de neexploatat, este potentialul de productie ecologica. Cu toate acestea, in octombrie 2002, erau acreditati pentru o astfel de activitate doar sapte producatori agricoli, care exporta intreaga productie obtinuta. Integrarea in structurile europene va obliga producatorii agricoli sa se orienteze catre domenii noi, una dintre cele mai accesibile nise de piata fiind considerata agricultura ecologica. Romnia reprezinta un potential agricol care nu poate fi neglijat, iar marea sansa a tarii noastre este faptul ca in ultimii ani nu s -au folosit ingrasaminte chimice si pesticide in exces, ceea ce constituie un avantaj evident in momentul conversiei spre agricultura ecologica. Acest tip de agricultura trebuie sa respecte urmatoarele principii si reguli: - eliminarea oricarei tehnologii poluante ntr-o zona nepoluata; - utilizarea de soiuri si specii cu rezistenta sporita la conditiile de mediu; - ameliorarea si mentinerea fertilitatii naturale a solului; - utilizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului, pesticide, materii prime pentru prepararea furajelor, ingrediente pentru prepararea alimentelor n conformitate cu lista produselor permise n agricultura ecologica; - absenta organismelor modificate genetic (GMO) si a iradierii plantelor; - absenta aditivilor chimici de sinteza: conservanti, coloranti, arome, emulgatori, acidifianti, ntaritori de gust, agenti de ngrosare, etc. Un alt argument pro face referire la efectele productiei ecologice asupra mediului inconjurator care este minim. Productia agroalimentara ecologica are drept scop realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate, echilibrate si asigura protejarea resurselor naturale si sanatatea consumatorilor. Profitnd de campaniile de pres care prezentau E-urile drept substane periculoase pentru santate, produsele ecologice (mai sunt denumite produse organice sau biologice) au ctigat din ce n ce mai mult teren. Nu in ultimul rand, alimentele ecologice sunt produse diversificate, sntoase, libere de boli i duntori, lipsite de reziduri nocive, cu un coninut echilibrat n substane bioactive i minerale. Sunt rezultate din tehnologii ecologice, tehnologii care nu utilizeaz ngrminte chimice i pesticide. Toate aceste tehnologii bio-ecologice au rolul de a pune la dispoziia consumatorului i industriei prelucrtoare produse naturale lipsite de reziduuri chimice i mai ales tehnologii menite s contribuie la salvgardarea ecosistemului agricol. De asemenea, un aspect important este si compozitia acestor alimente eco. La prepararea alimentelor ecologice se renun la aditivi i la orice alte substane ncorporate. Desfacerea acestor produse se face de regul n magazine speciale sau chiar din "ograda" productorului. Produsele ecologice certificate sunt marcate i etichetate conform reglementrilor din domeniu. Produse ecologice sunt numai acelea care au un

certificat de calitate i poart pe ambalaj sigla organismului de certificare i nu orice produs care se vinde sub denumirea de "natural", "rnesc" etc. Pe eticheta unui produs ecologic sunt obligatorii urmtoarele meniuni: sigla "ae" numele i adresa productorului sau prelucrtorului; denumirea produsului, inclusiv metoda de producie ecologic utilizat; numele i marca organismului de inspecie i certificare.

Capitolul 2. PRODUSE MODIFICATE GENETIC

Tehnologia care furnizeaza noi proprietati organismului transferand gene de la un organism la altul sau care interfereaza cu structura sa genetica se numeste tehnologia genei. Prin aceasta tehnologie structura genetica alimentelor este schimbata motiv pentru care aceste alimente se numesc alimente modificate genetic. Organism Modificat Genetic sau Transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o planta de cultura sau un animal, aparent normale, carora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetica li s-au transferat gene de la alte specii: plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane, pentru a le conferi anumite proprietati noi. Alimentele modificate genetic sunt produse ce au calitati nutritive similare sau, uneori, chiar mai bune decat cele obtinute prin metodele clasice. "Noile alimente" sunt rezultatul ingineriei genetice. 2.1. De ce sunt produsele modificate genetic o problema? -Pentru Oamenii: Cele mai recente studii demonstreaza ca produsele modificate genetic afecteaza sanatatea oamenilor. Porumbul modificat genetic MON863 al companiei Monsanto, aprobat pentru consum uman pe piata Uniunii Europene, a cauzat serioase modificari la nivelul ficatului si rinichilor cobailor care l-au consumat n timpul unui studiu stiintific. Studiul a fost realizat de cercetatorul francez Gilles Eric Serralini si publicat n martie 2007. -Pentru Mediu: Odata eliberate in mediu, fie ca sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificate genetic nu pot fi controlate pentru ca acestea interactioneaza in mod liber cu intregul ecosistem. Culturile conventionale sau ecologice din jur pot fi impurificate prin polenizare, datorita vantului sau insectelor. De asemenea intreaga biodiversitate are de suferit de pe urma culturilor modificate genetic rezistente la insecte si erbicide. Multe insecte care se hranesc in mod natural cu daunatorii plantelor de

cultura sufera si chiar mor daca consuma daunatori de pe plante modificate genetic. Asa este cazul buburuzelor care se hranesc cu paduchi de frunza. -Pentru Fermieri: Culturile modificate genetic au fost create pentru profit de companiile producatoare, care au o politica extrem de agresiva. Una din consecintele utilizarii de seminte modificate genetic este pierderea dreptului de a refolosi pentru culturile urmatoare semintele obtinute din recolta din cauza patentelor pe aceste varietati. In fiecare an agricultorul va trebui sa cumpere semintele de la companiile producatoare. In cazul n care fermierul este depistat ca nu a cumparat semintele din cultura, este pasibil de platirea unor amenzi si despagubiri substantiale catre companie, pe baza legislatiei de proprietate intelectuala. Ceea ce este si mai ingrijorator, este faptul ca legislatia care teoretic isi propune sa protejeze fermierii de contaminare cu OMG, este absolut inaplicabila. Datorita uniformitatii genetice a culturilor modificate genetic exista riscul ca o cultura ntreaga sa fie distrusa de un singur daunator nou. Pentru mediile rurale in care este dezvoltat agroturismul, prezenta culturilor modificate genetic in micile ferme reprezinta un dezavantaj major pentru imaginea acelei zone, datorita ingrijorarilor cetatenilor din toata lumea, care sunt alarmati de riscurile OMG-urilor asupra sanatatii si mediului si care doresc ca alimentele pe care le consuma sa fie cat mai sigure si ecologice. Prin aceasta tehnologie se poate ajunge la un monopol cu efecte devastatoare pentru drepturile agricultorilor si consumatorilor, care vor deveni dependenti de produsele firmelor producatoare de OMG. Prin tehnicile de inginerie genetica au fost obtinute: - plante rezistente la seceta si daunatori; - cereale cu un continut crescut de proteine; - cereale fara gluten; - orez cu un continut ridicat de vitamina A; - seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice; - plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena); - bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi; - tomate cu coacere in timpul transportului; - cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in galbenusul de ou si soia) din soia si care este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse alimentare; - chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina este o enzima extrasa din stomacul viteilor), care este utilizata in productia de branzeturi; - vitamine si arome alimentare. n ciuda reluctanei consumatorilor privind obinerea de alimente modificate genetic,tehnicile de inginerie genetic pot contribui la: modificarea proporiei de macro sau micronutrieni;

 eliminarea sau diminuarea coninutului de compuicu efect nefavorabil asupra sntii (compui antinutritivi, toxine, alergeni); introducerea sau creterea concentraiei de substane cu efect benefic asupra sntii. [Robinson, 2001]1 2.2.Care sunt riscurile alimentelor modificate genetic asupra sanatatii consumatorilor? a. Efectele alergice Genele nou inserate pot produce proteine care la unele persoane determina alergii. Cele mai frecvente alergii sunt cele fata de lapte, oua, peste, cereale si soia. La inceputul anilor '90 cand soia a capatat efecte nutritive sporite prin introducerea unei gene de la nucile braziliene, riscul potential a devenit evident. b. Rezistenta la antibiotice Se stie ca unele alimente modificate genetic pot creste rezistenta omului sau a animalelor fata de antibiotice. De exemplu, tomatele modificate genetic consumate proaspete au gene marker (o gena rezistenta la antibiotice) ce sunt foarte rezistenta la neomicina sau kanamicina. Acelasi lucru se intampla si in cazul semintelor de bumbac. In general, riscul variaza in functie de originea genei implicate. Bacteriile ce produc acid lactic nu trebuie sa contina gene de rezistenta la antibiotice. c. Modificari la nivelul metabolismului Prin inserarea de gene noi se pot produce alterari la nivelul genomului - adica totalitatea genelor pe care le contine un organism - alterari care pot genera in organismul gazda si alte efecte decat cele scontate, cum ar fi scaderea cantitatii de substante nutritive si cresterea nivelului de toxine in organismul gazda. "Oponentii spun ca alimentele modificate genetic pot avea tot felul de reactii. Dar, dupa nenumarate studii, efectuate de-a lungul mai multor ani, nu s-a gasit nici macar o singura dovada ca ar exista vreun pericol pentru sanatate sau mediu".[Reimers,2010]2 2.3. Ce se obtine prin modificari genetice ? Ameliorarea culorii si aromei fructelor; Cresterea timpului de conservare; Producerea fructelor sezoniere pe tot parcursul anului;

Environmental Ethics, Genetically Modified Rice, http://environmentalethics.posterous.com/genetically-modified-rice, Publicat pe 8 Martie 2010; Accesat pe 27 Noiembrie 2010. 2 AgBioWorld ;Is Europe Finally Ready?; www.agbioworld.org; Publicat pe 10 Martie 2010; Accesat pe 29 Noiembrie 2010

 Modificarea calitatilor nutritive : cartofi mai bogati in amidom care absorb uleiul de gatit in cantitati mai mici. Recoltele devin mai rezistente la ierbicide, pesticide, boli, frig, salinitate crescuta. Medicina recunoaste aspectele benefice ale manipularii genetice pentru ca astfel s-au obtinut: insulina, unii interferoni, produse de sange (cu potential alergic scazut), vaccinuri (folosind ca suport cartoful sau rosia) mai rezistente la transport si pastrare indelungata. Ca orice alta industrie si industria alimentelor modificate genetic prezinta avantaje si dezavantaje. 2.4. Principalele avantaje produselor modificate genetic tin de: dimensiunea economica , nicidecum de protectia sanatatii omului. timpul si costurile cultivarii acestor alimente au fost micsorate. Legumele mutante au fost concepute astfel nct sa fie rezistente sau chiar tolerante la erbicid, substanta chimica destinata uciderii buruienilor daunatoare agriculturii. Mai mult dect att, acestea au dezvoltat rezistenta n fata insectelor ce afecteza plantele nemodificate genetic. este redusa cantitatea de pesticide, substanta care ucide insectele daunatoare agriculturii, lucru care a dus la scaderea costurilor de ntretinere a recoltelor. efortul depus de fermieri este mai redus, iar sanatatea acestora nu mai este pusa n pericol de substantele chimice folosite. impactul agriculturii asupra mediului este mai mic, odata ce cantitatea totala de pesticide folosite se reduce. datorita aspectului foarte placut, aceste produse atrag tot mai multi clienti ducnd astfel la cresterea profiturilor comerciantilor. 2.5. Dezavantajele alimentelor modificate genetic pot fi: Alimentele modificate genetic pot dobandi proprietati nedorite; Prezervarea varietatii genetice intr-o specie este pusa in pericol; Tehnologia practic face ca fermierul sa cultive doar un tip de plante fertile; Tehnologia poate cauza degenerare nedorita . Deci chiar daca este surprinzator se pot obtine produse slabe calitativ ; Alimentele modificate genetic pot modifica flora solului Cand microorganisme alterate genetic sunt consumate impreuna cu alimentele ele se pot reuni cu organismul uman sau animal . Aceasta combinatie poate cauza pierderi , metamorfoze sau alte organisme ciudate ;

 Daca in urma interventiei genetice se creaza alumente rezistente la antibiotice aceasta proprietate s-ar putea transfera si la consumatorul acestor alimente cu efecte nocive pentru sanatate . Antibioticele prescrise in scopuri curative in diverse maladii nu si-ar mai produce efectul scontat; In cadrul circuitului inchis al naturii insectele consumand aceste alimente modificate genetic ar putea dezvolta mecanisme de rezistenta: Exista riscul aparitiei unui singur tip de flora; Alte organisme ce traiesc in acelasi mediu ar putea fi influentate de alimentele modificate genetic; Prin aceasta tehnologie genele transferate ar putea contamina celelalte organisme in mod nedorit cu efect biologic dezastruos; Chiar si alimentele cu efect benefic initial ar putea ajunge sa poarte gene cu efecte toxice ce ar putea genera 2.6. Situatia alimentelor modificate genetic la nivel mondial Ar fi interesant de aratat ca in ultimii 5 ani suprafetele cultivate cu plante modificate genetic au crescut de cel putin 25 ori; cele mai raspandite sunt soia si porumbul (modificate pentru a le creste rezistenta la ierbicide si la pesticide) iar SUA detin aproximativ 70% din totalul acestor suprafete. Romania are un procent mic alaturi de Australia, Franta, Germania, Bulgaria. In Brazilia nu se cultiva plante modificate genetic. In Europa exista organizatii deosebit de active care militeaza pentru reglementari clare in aceasta privinta. Publicul a fost profund tulburat de doua mari scandaluri in domeniul sigurantei alimentatiei. In Marea Britanie boala vacii nebune iar in Belgia contaminarea alimentara cu dioxina au provocat panica si neincredere in sistemele de control ale alimentatiei publice. Ca raspuns guvernele au admis necesitatea etichetarii alimentelor intr-un limbaj adecvat intelegerii tuturor care sa precizeze ce continut de modificare genetica are alimentul respectiv. Comisia Europeana admite 1% si 0% pentru alimentele destinate copiilor. Publicul trebuie sa fie informat si educat astfel incat sa inteleaga riscurile sau beneficiile modificarilor genetice. Germania, Franta, Ungaria, Polonia, Grecia si Italia au interzis deja cultivarea de organisme modificate genetic. Bulgaria a impus conditii att de stricte pentru cultivatori nct nici n tara vecina nu se va mai cultiva porumbul Monsanto 810. n fruntea listei celor mai mari consumatori de organisme modificate genetic se afla Statele Unite cu 63 de milioane de hectare, Argentina cu 19 milioane de hectare, Brazilia cu 16 milioane si Spania cu aproximativ un milion si jumatate de hectare. Boli cauzate de soia modificata genetic: Hipotiroidismul este cea mai comuna disfunctie a glandei tiroide si cel mai des ea este intalnita la femei si batrani. Potrivit studiilor epidemiologice efectuate asupra populatiei din anumite regiuni ale lumii soia nu este un aliment recomandat pentru cei care au aceasta afectiune.

Consumul in exces de soia, conform specialistilor citati de HomeR emedies, poate sa incetineasca activitatea glandei tiroide. Daca activitatea acesteia incetineste nivelul TSH creste si productia hormonilor T3 si T4 va fi mai inceata. Anumite substante continute de soia inhiba asimilarea iodului din alimente si provoaca disfunctii ale glandei tiroide in cazul in care consumul depaseste limita zilnica recomandata care difera de la persoana la persoana in functie de greutate, varsta si alti factori.

De asemenea cercetatorii au demonstrat ca bebelusii care au fost hraniti cu mancare ce are in componenta un nivel ridicat de soia risca sa aiba in tinerete boli autoimune precum Hashimoto sau Graves. In general femeile sunt cel mai des predispuse la afectiuni ale glandei tiroide, insa cu un consum moderat de soia si cu ocolirea altor factori nocivi care provoaca disfunctii ale glandei tiroide pot fi ocolite neplacerile. Un alt factor ce adauga soia pe lista alimentelor nu prea bune pentru organism, in cazul in care suferiti de hipotiroidism, este cel al mutatiilor genetice. Culturile de soia modificate genetic precum si alte legume si fructe modificate genetic sunt daunatoare organismului si ar trebui evitate.

Capitolul 3. CERCETARI STIINTIFICE PRIVIND EFECTELE PRODUSELOR MODIFICATE GENETIC

Un studiu prezentat de Ministerul austriac al Agriculturii si Sanatatii, n cadrul unui seminar stiintific ce a avut loc n Viena, indica faptul ca organismele modificate genetic pot afecta capacitatea de reproducere, de aceea specialistii cer retragerea acestor produse. Studiul indica faptul ca fertilitatea soarecilor de laborator hraniti cu porumb modificat genetic a fost serios afectata, acestia putnd procrea doar ntr-o mica masura, comparativ cu cei hraniti cu mncare naturala. Soarecii de laborator hraniti cu mncare ce nu continea organisme modificate genetic s-au reprodus mult mai eficient. Acest efect poate fi atribuit diferentelor dintre sursele de hrana.3 Cercetatoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un experiement la Institutul de Neurofiziologie si Studiul Activitatii Nervoase Superioare de pe lnga Academie Rusa de Stiinta.Noua femele de cobai au fost mpartite n 3 grupe de cte 3: un grup de control, un grup n a carui hrana s-a adaugat faina de soia modificata genetic si un grup care a consumat alimente amestecate cu faina de soia obisnuita. Au fost numarate femelele care au nascut si numarul de cobai nascuti si morti. Dupa primul stagiu, cobaii au fost mpartiti n doua grupe, una hranita cu faina de soia modificata genetic, cealalta hranita cu faina de soia obisnuita. A rezultat un numar anormal de mare de decese printre urmasii femelelor hranite cu soia modificata genetic. n plus, 36% dintre aceiasi cobai cntareau mai putin de 20 de grame, fapt care evidentia starea lor de extrema slabiciune. Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependenta clara ntre hranirea cu alimente modificate genetic si starea de sanatate a urmasilor. Morfologia si structurile biochimice ale cobailor snt foarte asemanatoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de ngrijorator n ce priveste efectele asupra mamelor si bebelusilor nenascuti, mai ales n contextul n care se urmareste introducerea de ct mai multe PMG n alimentatia umana, din ratiuni comerciale, a declarat n concluzie Ermakova. Unul dintre nenumaratele studii cu rezultate negative facute pe mncarea modificata genetic a fost realizat de cercetatorul de origine maghiara Dr. rpd Pusztai, care a hranit cobai cu cartofi modificati genetic. Experimentul sau a demonstrat ca astfel hraniti, cobaii ajungeau sa aiba creierul, ficatul si testiculele mai mici, precum si sistem imunitar deficient. S-a mai observat si prezenta unui numar ridicat de celule precanceroase n mai multe tesuturi ale organismului. La doua zile dupa publicarea rezultatelor studiilor sale, Dr. Puszai a fost dat afara din postul pe care l ocupa la Rowett Research Institute, n urma unui telefon, se spune, primit direct de la primul ministru britanic Tony Blair. Echipa sa de cercetatori a fost desfiintata si s-a nceput trrea membrilor ei ntr-o serie de procese care urmareau intimidarea acestora si stoparea dezvaluirii a si mai multe adevaruri cumplite.4

CONCLUZII SI RECOMANDARI
3

Eco Magazin, 2008; Alimentele modificate genetic influenteaza fertilitatea, http://www.ecomagazin.ro/alimentele-modificate-genetic-influenteaza-fertilitatea/; Publicat la 13 noiembrie 2008 ; Accesat la 27 noiembrie 2010 4 Eco Life , 2009, Controversa organismelor modificate genetic; http://www.ecolife.ro/articole/stiinta/controversa-organismelor-modificate-genetic.html ; Publicat pe 16 aprilie 2009 ; Accesat pe 27 noiembrie 2010

Modificat genetic nu este deocamdata echivalent cu imbunatatit genetic. Acest fabulos progres stiintific este inca o cutie a Pandorei. Atata timp cat nu cunoastem deplin nu stapanim deplin. Gasiti placeri in lucrurile simple care vi se ofera, nu fiti sclavii aromelor artificiale. Corect este s fim informati i s alegem n cunostinta de cauza atunci cnd achizitionm orice produs, dar n mod special produse alimentare care ne pot afecta sntatea. Nu doar plantele alimentare sunt supuse modificrii genetice, produse si subproduse ale OMG-urilor se regsesc n lactate, carne, ou, vin, bere etc. pentru c ingineria genetica, sau biotehnologia poate actiona asupra oricarui tip de material genetic provenit de la microorganisme, plante sau animale. Cercetrile genetice au artat c multe boli specifice plantelor, animalelor sau omului i au originea n mici imperfeciuni ale codului genetic. Ne putem imagina ct de grave pot fi efectele secundare i accidentele n cazul tuturor acestor tehnologii care se joac cu ordinea i echilibrul att de fragil al celulelor vieii. Cel mai mare experiment din istoria umanitii a nceput odat cu aceste industrii iraionale i aberante iar terenul pe care se experimenteaz este nsui sistemul ecologic de care depinde viaa terestr. Ideal ar fi, s beneficiem de roadele unei tiine independente, care s se ocupe de gsirea unor soluii cu adevrat viabile la problemele care frmnt omenirea i nu s coalizeze cu o industrie tehnologic al crei unic scop este s se vnd.

BIBLIOGRAFIE

1. AgBioWorld , Is Europe Finally Ready?; www.agbioworld.org; Publicat pe 10 Martie 2010; Accesat pe 29 Noiembrie 2010 2. D.V.Popescu Alimentatie, Editura A.S.E., Bucuresti, 2001 3. Dr. Mae-Wan Ho, Lim Li Ching, GMO Free: Exposing the Hazards of Biotechnology to Ensure the Integrity of Our Food Supply, Editura Vital Health Publishing, 2004 4. Eco Life , 2009, Controversa organismelor modificate genetic; http://www.ecolife.ro/articole/stiinta/controversa-organismelor-modificategenetic.html ; Publicat pe 16 aprilie 2009 ; Accesat pe 27 noiembrie 2010 5. Eco Magazin, 2008; Alimentele modificate genetic influenteaza fertilitatea, http://www.ecomagazin.ro/alimentele-modificate-genetic-influenteaza-fertilitatea/; Publicat la 13 noiembrie 2008 ; Accesat la 27 noiembrie 2010 6. John Madeley- Hrana pentru toti, Global Issues, 2002 7. Nicolae Mihai, Adriana Mihai, - Bucatarie si sanatate, EdituraTehnica, Bucuresti, 2008 8. The World Watch Institute Starea lumii 2004, Editura Tehnica, Bucuresti 2004

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate