• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
Îmi pot pierde mântuirea?
Danny Bond
Atunci când am privit la 1 Petru, capitolul 1, versetul 2:
„[ale
şi
 ]
... după ştiinţa mai dinainte a luiDumnezeu Tatăl...” 
, ne-am ocupat în detaliu de acest cuvânt, „aleşi”, şi de întregulconcept al alegerii. Am încercat să vă arăt, pe măsură ce am continuat să studiemaceste lucruri, că acest cuvânt, „alegere”, se referă în esenţă la dragostea luiDumnezeu. Aşa că, atunci când vă apucaţi să studiaţi acest cuvânt, „ales”, vorbiţi defapt despre o dragoste ce nu va renunţa la voi. O dragoste care, odată ce s-a hotărâtpentru voi, odată ce v-a apucat, nu va renunţa niciodată. Consider acest lucru unadevăr practic mângâietor pentru viaţa mea, pentru că sunt atât de mulţi oameni carealeg să te iubească doar ca pe urmă să renunţe la tine. Întotdeauna e dureros când se întâmplă aşa. Întotdeauna e descurajant atunci când se întâmplă. Dar cât de grozav esă ştiu că, în spatele tuturor lucrurilor, pentru mine, un copil al lui Dumnezeu, există odragoste care nu va renunţa niciodată la mine.Mă gândesc acum la George Matheson. A fost un predicator scoţian din secolul al19-lea care s-a născut cu o minte mare. Dar e tragic că s-a născut şi cu un defect alochilor care a progresat până la orbirea totală înainte să împlinească 18 ani. Pe atunciera logodit cu o femeie care s-a gândit bine şi a decis că nu se poate căsători cu unorb. Astfel că, din cauza orbirii lui, ea a rupt logodna. Aşa cum bănuiţi probabil, acestlucru l-a devastat. În acea oră a dezolării, unul din cele mai întunecate episoade alevieţii lui, (e şi aşa destul de greu să fii orb, dar ca logodnica să renunţe la „dragostea”ei pentru tine din cauza orbirii tale şi să anuleze planurile de căsătorie – a fost foartedificil pentru el), s-a aşezat şi a scris ceva ce ar putea fi cel mai măreţ imn al luidespre siguranţa dragostei lui Dumnezeu. E imnul „O, dragoste ce nu renunţi la mine”.Chiar dacă n-aş fi auzit niciodată cuvintele imnului, îmi place titlul. Titlul mă ajută atâtde mult. El a fost încurajat de gândul că adevărata dragoste a lui Dumnezeu era lucrulde care avea nevoie cu adevărat. El căuta dragostea. A găsit-o într-o femeie, dar aceadragoste a lui Dumnezeu care nu renunţă niciodată, acea dragoste eternă,neschimbătoare, era dragostea de care avea nevoie de fapt în viaţă. Şi-a găsitalinarea în aceasta şi a scris cuvintele:O, dragoste ce nu renunţi la mine,
În Tine îmi odihnesc sufletul obosit;
Îţi dau înapoi viaţa ce Ţi-o datorez,Ca în adâncimile oceanului TăuSă fie mai bogată, mai împlinită.Cea mai împlinită viaţă, cea mai binecuvântată viaţă, viaţa cea mai plină de pace,viaţa cea mai plină de bucurie e viaţa conectată la dragostea lui Dumnezeu într-unaşa fel încât tu ştii că eşti copilul Lui. Ştii că face parte dintre aleşii Lui şi te poţi baza,te poţi odihni în acea dragoste veşnică, neschimbătoare.Ajungem astfel la subiectul perseverenţei, al păstrării sfinţilor în har. Arminianul credecă omul îşi poate pierde mântuirea, poate cădea din har. Calvinistul nu crede aşa.Calvinistul crede că, deoarece mântuirea Îi aparţine în totalitate lui Dumnezeu, de la început la sfârşit, sfinţii vor persevera, pentru că Dumnezeu se va îngriji ca tot ce începe să ducă la bun sfârşit. Eu sunt de acord cu calvinistul în acest punct şi nu suntde acord cu arminianul. Şi aleg să nu fiu numit nici arminian, nici calvinist. Dar sunt deacord cu calviniştii în acest punct, deşi nu sunt calvinist, cu toate că am prieteni bunicare sunt şi mai am eroi care au murit şi care au fost calvinişti, dar eu nu sunt. Eu suntcreştin şi voi fi înmormântat cu această etichetă. Vă rog să nu-mi daţi alta şi vă încurajez să o adoptaţi şi
voi pe aceasta.
 
Deci, ce cred eu în această privinţă? Cred că adevăraţii sfinţi ai lui Dumnezeu vorpersevera. Cred că e imposibil să cazi din har. Dacă a existat vreodată vreo enigmă,atunci e aceasta. Există aici o inconsecvenţă în termeni. Pasajul la care apeleazăoamenii ca să vorbească despre căderea din har e o afirmaţie scoasă din context, dinGalateni 5:4:
„aţi căzut din har” 
. Trebuie să o luaţi în context. Pavel le scrie galatenilorşi le spune:
Voi, care vreţi să fiţi socotiţi neprihăniţi prin Lege, v-aţi despărţit deHristos...” 
El scrie unui întreg grup de oameni care cedau în faţa presiuniiiudaizatorilor legalişti, care le spunea oamenilor că trebuie să fie tăiaţi împrejur pentrua fi mântuiţi, trebuie să ţină legea lui Moise, poţi crede şi în Isus dacă vrei, dar trebuiesă faci toate aceste lucruri ale Legii pentru a fi mântuit. Lucrul despre care vorbeşte ele o filozofie, e o învăţătură. Astfel, el spune acestei biserici: „Aţi căzut in har” dacăcredeţi că puteţi fi mântuiţi altfel decât încrezându-vă în Hristos cu o credinţă simplă,mântuitoare. El nu vorbeşte despre oameni care au o mântuire reală dar care seleapădă de credinţă. Vorbeşte despre oamenii dintr-un grup care cred că pot fimântuiţi altfel decât numai prin harul lui Dumnezeu în Isus Hristos. În Galateni, acădea din har înseamnă să cazi din harul principiului mântuirii. E clar? Acesta econtextul. E foarte clar în Galateni. Dar oamenii dau de necaz atunci când iau versetescoase din context. Deci, asta spune Biblia despre căder
ea din har.
Ca să putem înţelege aceste lucruri, voi încerca să intru cât de adânc pot în acestemesaje, dar fără să spun prea multe, pentru că mintea noastră poate procesa ocantitate limitată de informaţii într-o singură întâlnire. Daţi-mi voie să vă ofer douăgânduri în legătură cu ce cred eu despre toate aceste lucruri – în ce priveşteperseverenţa sfinţilor, perseverenţa adevăraţilor creştini până la sfârşit şi mântuirealor finală, indiferent ce s-ar întâmpla. Iată ce cred eu. Două lucruri.
Toţi cei care doarspun că sunt creştini vor fi în cele din urmă pierduţi pentru veşnicie.
Toţi ceicare doar spun că sunt creştini vor fi în cele din urmă pierduţi pentru veşnicie, dacă nuse pocăiesc la un moment dat şi nu sunt născuţi din nou. Unul care doar spune că e allui Hristos e cineva care poartă numele de creştin dar în inima căruia nu trăieşteHristos – cineva care nu are viaţa veşnică. Astfel de oameni au o religie. Au un anumitcomportament. Au un anumit limbaj. Au anumite credinţe. Dar în inima lor nu trăieşteHristos. Putem numi astfel de oameni creştini cu numele. Îi putem numi cum vrem.Dar dacă cineva doar poartă numele lui Hristos, acea persoană va fi pierdută pentruveşnicie. Trebuie să meargă mai departe de atât.În al doilea rând, aş vrea să spun că
toţi adevăraţii posesori ai credinţei, toţiadevăraţii posesori ai credinţei, vor fi în cele din urmă mântuiţi pentruveşnicie.
Toţi adevăraţii posesori. Înţelegeţi diferenţa? Diferenţa este de la cap lainimă. A poseda viaţa veşnică înseamnă a avea viaţa lui Dumnezeu în sufletul tău. Aafirma doar că eşti al lui Hristos, oricine poate face asta. Toţi cei care doar spun căsunt creştini vor fi în cele din urmă pierduţi.Cred că Scripturile sunt cât se poate de clare în această privinţă. Deschideţi vă rogBiblia la Matei 7. Am vorbit despre aceste lucruri de multe ori, dar pentru că aceststudiu o cere şi pentru că sunt unii care nu le-au învăţat încă, trebuie să mergemacolo. Isus se întâlneşte aici cu oamenii. El vorbeşte, în învăţătura pe care o dă,despre unii oameni care vor sta înaintea Lui în acea ultimă zi, după ce au murit, vorsta înaintea Lui ca să dea socoteală pentru vieţile lor şi ei cred că vor merge în cer,dar nu va fi aşa. Ei sunt numiţi oameni de genul „Doamne, Doamne”. Cred că suntmulţi oameni din categoria „Doamne, Doamne” în biserică în această duminică şi credcă sunt şi printre noi aici. Sunt oameni care cred că vor merge în cer, dar nu vorajunge acolo. Pentru că sunt unii cărora le lipseşte învăţătura biblică şi sunt atât deanalfabeţi în ce priveşte Scriptura, încât nu ştiu de fapt ce spune ea; ei nu cunosc întreaga învăţătură a lui Dumnezeu, nu cunosc planul lui Dumnezeu de răscumpărare.Cu siguranţă ei nu cunosc lucrurile pe care le-am studiat aici în ultimele zile. Dacă eşti
 
 într-o biserică unde nu se învaţă Cuvântul, atunci te găseşti într-un mediu în care secultivă şi se produc oameni ca aceia pe care îi avem în faţă – oameni care cred că vormerge în cer, dar nu vor ajunge acolo. Din această cauză de multe ori m-am implicat în problema controversată a creştinismului de genul „gândirea face lucrurile posibile”– creştinismul ieftin, care face credinţa uşoară – creştinismul de tip pragmatic –mentalitatea abordării prietenoase din zilele noastre („nu veni cu Biblia; tu nu ştii căeşti în biserică, dar de fapt eşti”). Eu urăsc, dispreţuiesc şi mi-e silă de toate acestea.De ce? Pentru că aceste lucruri au tendinţa să cultive, să genereze şi să propageoameni de genul „Doamne, Doamne”. Oameni care vor sta înaintea lui Isus şi vorspune: „Dar, Doamne, nu am făcut noi asta? Nu am făcut noi cealaltă?” El le va spune:„Niciodată nu v-am cunoscut.” Fiecare om trebuie să se confrunte cu mărturia DuhuluiSfânt în propria lui inimă. Dar într-o mare măsură sângele sufletelor acestor oameniva fi responsabilitatea pastorilor care nu le-au spus tot adevărul, pentru a atrage omulţime cât mai mare. Pentru mine e ceva oribil să mă gândesc la aceste lucruri.Iată-i pe aceşti oameni; ei stau înaintea lui Dumnezeu şi Isus le spune în Matei 7:2
1:
„Nu oricine-Mi zice: ‘Doamne, Doamne!’ va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce facevoia Tatălui Meu care este în ceruri. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: ‘Doamne,Doamne! N-am proorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şin-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?’ Atunci le voi spune curat: ‘Niciodată nuv-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.’” 
Şi astfel eisunt exilaţi pentru totdeauna într-un iad veşnic pentru a fi pedepsiţi pentru păcatullor, care nu e iertat. Toate acestea se întâmplă într-o clipă. Când aceşti oameni stau larând pentru a veni înaintea lui Dumnezeu şi ei cred că vor intra în cer, vor sta atunci şivor auzi că nu vor merge în cer, iar din locul în care vor merge nu se vor mai putea întoarce vreodată, fiind prea târziu să mai facă ceva în acest sens. Pe mine mă apasăfoarte mult aceste gânduri. Îi avem întotdeauna cu noi pe aceşti oameni. Pentru mine,această problemă merită întreaga preocupare pe care o poţi investi în lucrareaBisericii şi în slujire. Aceşti oameni care Îl cunosc pe Hristos doar prin nume, prinvocabular, prin comportament exterior şi implicare rituală, fie că e vorba deaprinderea de lumânări, sau sărutarea picioarelor unei statui, fie că se târăsc îngenunchi până la Mecca, sau numără mătănii şi recită rugăciuni (îmi pare rău pentrucei ce sunteţi catolici, dar ştiu deja că mai mult de jumătate din biserica voastră e ex-catolică, formată din convertiţi născuţi din nou care înţeleg că mântuirea e în Hristosşi nu în mătănii, statui sau altele asemenea). Toate aceste lucruri sunt înşelătoare. Toate acestea distrag atenţia. Ritualul nu e suficient. Toate aceste lucruri au tendinţasă te facă să crezi că vei ajunge în cer pentru că le faci. Ele pot fi văzute în viaţa uneipersoane cu adevărat născute din nou, dar, vorbind la modul general, de ce să vrei săte mai agăţi de ele dacă ai fost cu adevărat născut din nou şi te-ai înfruptat dinCuvântul lui Dumnezeu, în care nu găseşti vreo referire la aceste lucruri? Poate veţigăsi oameni născuţi din nou în astfel de medii, dar în general există tendinţa de a ieşidin ele atunci când eşti născut din nou. De ce? Pentru că Duhul lui Dumnezeu tecălăuzeşte în tot adevărul şi aceste lucruri nu se găsesc în cartea adevăr
ului care esteBiblia.
Isus spune aici „mulţi”, şi acest cuvânt, „mulţi”, e înfricoşător. Mulţi vor veni crezândcă merg în cer, doar ca să fie lăsaţi afară pentru totdeauna. Tot ce vă pot spuneastăzi, prieteni, este: nu vă număraţi printre ei. Nu lăsaţi să ajungeţi ca ei. Cine va fipierdut la sfârşit, dintre cei ce merg la biserică şi poartă numele lui Hristos? Oamenica aceştia. Şi eu cred că îi avem în mijlocul nostru acum. Cred că sunt întotdeauna cunoi. Întotdeauna există şi neghină printre grâu. Ştiţi, numai Dumnezeu poate vedeainima. Dacă mi-aţi spune: „Cine crezi că sunt? Pentru că tu vezi întreaga adunare înfiecare săptămână.” Ei bine, în primul rând, întotdeauna îi suspectez pe cei ce dorm.Ştiţi deja asta. Aţi văzut vreodată explicaţiile din caricaturi, ca nişte norişori deasupra
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...