PREZENTARE DE CARTE

Lucrarea: Mari Capitani ai Lumii Antice (vol II) de Tudor Dumitru

Autorul lucrarii: Tudor Dumitru Titlul lucrarii: Mari capitani ai lumii antice Volumul: II (Ramses al II-lea, Assurbanipal, Cirus cel Mare, Miltiade, Cimon, Syla, Marius, Pompeius Magnus, Aurelian) Editura Enciclopedica Romana Orasul: Bucuresti Anul editarii: 1970 Nr. Paginilor: 305 Scurta introducere in problema:

In acest volum autorul a inclus descrierea si biografia a noua generali ai lumii antice: trei regi din lumea orientului antic(Ramses al II-lea, Assurbanipal, Cirus cel Mare), doi strategi atenieni(Miltiade, Cimon), trei comandanti militari romani(Syla, Pompeius Magnus) si un imparat(Aurelian). Activitatea acestora s-a desfasurat de-a lungul unui mileniu si jumatate, iar campaniile lor militare s-au extins pe un vast teritoriu geografic, de la Oceanul Atlantic pina la fluviul Indus. Realizarile autorului in problema:

In acest volum autorul trateaza amanuntit faptele celor noua personaje, da posibilitatea cititorului de a face cunostinta cu viata figurilor proeminente ale lumii antice. Scopul autorului:

Scopul autorului a fost de a prezenta viata si faptele personajelor respective, deoarece cunoasterea lor in literatura romanesca se limita la scurtele referinte din manualele scolare si la expunerile ceva mai largi din tratatele universitare.

Studiul istoriografic:

Pentru prezentarea biografiilor lui Marius, Syla si Pompei, autorul a selectat din ample informatii istorice esentialul. Descrierea lui Miltiade si a fiului sau Cimon a fost facuta cu ajutorul scrierilor lui Herodot, Tucidide si Plutarh intr-o masura mai mica. In ceea ce priveste cazul comandantilor romani, materialul documentar este mult mai bogat. La prezentarea lui Ramses al II-lea, Assurbanipal si Cirus cel Mare, sursa de baza dupa care s-a condus autorul a fost arheologia, cu inscriptiile hieroglifice si cuneiforme, de obicei autolaudative, situatie ce a impus autorului multa prudenta in selectarea materialului. De mare ajutor in ceea ce priveste orientarea pentru realizarea descrierii privitoare la Marius, Sylla, Pompei si Aurelian au fost unele monografii moderne cum sunt cele scrise de Eduard Meyer, Jerome Carcopino, J. van Ooteghem, St. Gsell si altii.

Importanta lucrarii:

Lucrarea respectiva prezinta interes deosebit in ceea ce priveste cunoasterea unor personalitati de vaza a lumii antice. Aceste personalitati au adus o contributie insemnata la destramarea, disparitia sau la ridicarea unor regate si imperii, la conturarea unor civilizatii. Autorul a vrut sa aduca la cunostinta cititorului nu doar biografiile unor personalitati ci si o inchipuire generala asupra laturii materiale, spirituale si social-economice a societatii antice. Analiza capitolelor lucrarii: 1.Ramses al II-lea Capitolul respectiv reflecta situatia economica si politica a Egiptului in perioada de domnie a lui Ramses al II-lea. La inceputul capitolului este descrisa viata lui Ramses: anii de domnie, caracterul domniei acestuia etc. Prin prisma analizei descoperirilor arheologice sunt enumerate bataliile si cuceririle faraonului. De exemplu, autorul mentioneaza inscriptiile, documentele, poemul apologetic care permit reconstituirea evenimentelor din timpul bataliei de la Kades. In a II-a parte a capitolului sunt descrise marile constructii ale faraonului: Sala hipostila de la Karnak, templul Ramesseum de la Abydos, giganticile temple hypogee de la Abu-Simbel. In concluziile articolului, autorul mentioneaza ca inscriptiile si documentele in care sunt descrise succesele faraonului au un caracter laudativ si nu reflecte pe deplin realitatea . Respentivul capitol dedicat lui Ramses al II-lea permite de a cunoaste evenimentele acelei perioade, relatiile Egiptului cu alte state, realizarile faraonului. Fiind descrise ostilitatile dintre Egipt si regatul Hitit, observam nu doar caracterul statului Egiptean dar si cel al statului Hitit. 2.Assurbanipal In partea lucrarii dedicata lui Assurbanipal elementul central il constituie analiza sistemului de guvernare a despotului si impactul acestuia asupra dezvoltarii imperiului. Autorul

analizeaza abilitatile regelui asirian de a mentine unitatea teritoriala si de a organiza eficient armata. Anume aceste calitati ale lui Assurbanipal permite acea maxima extindere teritoriala produsa in acea perioada. In prima parte a acestui capitol este descrisa formarea statului asirian, primii regi asirieni si primele mentiuni in textele antice despre statul Asirian. Urmeaza prezentarea perioadei de apogeu a Asiriei atinsa sub domnia regelui Assurbanipal, descrierea razboaielor regelui, numeroasele sale cuceriri. In concluziile capitolului se subliniaza importanta lui Assurbanipal pentru inflorirea statului Asirian. Sistemul de guvernare asirian, bazat pe teroare militara, a permis controlul strict al popoarelor subjugate. 3.Cirus cel Mare Autorul prezinta primele mentiuni atribuite persilor din cronica regelui Salmanasar al III-lea dupa care urmeaza mentiunile lui Herodot despre formarea statului persan si descrierea trasaturilor morale ale persilor. Autorul prezinta citeva versiuni cu privire la originea si ocuparea tronului de catre Cirus al II-lea. In urmatoarea parte se descrie politica militara si de cuceriri a tinarului Cirus(cucerirea Lidiei, Babilonului). La sfirsitul capitolului se prezinta versiuni ale diversilor autori cu privire la moartea lui Cirus. In conclzie sunt mentionate cele mai remarcabile caracteristici ale regelui, caracterul dominatiei sale. 4.Miltiade In acest capitol este subliniata importanta strategilor greci, in numarul carora se inscrie si Miltiade, in conflictul grecilor cu persii. Se descrie tentinta de expansiune persana asupra oraselor grecesti si inceputul activitatii lui Miltiade. Batalia de la Maraton este redata in mare masura prin prisma descrierii lui Herodot. Strategia lui Miltiade a avut un rol decisiv in victoria atenienilor. De asemenea, gratie lui Miltiade, a doua faza a strategiei persane, aceea de a ataca Atena prin surprindere, a esuat. Astfel, in istoria lumii antice, Miltiade ramine numit eroul de la Maraton, cel care a salvat grecii de invazia persana din 490 i.e.n. 5.Cimon Capitolul respectiv ilustreaza stralucita cariera militare a lui Cimon, victoriile la care acesta si-a dat contributia ca exceptional luptator. Inceputul contureaza portretul fizic si moral al lui Cimon dedus din textele autorilor antici: Herodot, Plutarh, Euripide etc. Urmeaza descrierea victoriilor lui Cimon, ca cele de la Salamina, Plateea, Eion, Skyros, Eurimedon. La final este redata lupta politica intre aristocratul si filospartanul Cimon si partida populara in frunte cu Pericle si Ephialtes. Cimon a fost un bun diplomat si un militar remarcabil, astfel incit succesele lui au avut o mare importanta si a sporit prestigiul Atenei. 6.Marius

Autorul incepe prin descrierea originii si calitatilor comandantului roman folosind drept sursa textele lui Plutarh. De asemenea se descrie inceputul carierei tinarului Marius. Urmeaza ilustrarea razboiului cu regele numid Iugurtha si infringerea acestuia cu ajutorul lui Sylla. Dupa infringerea neamurilor germanice, cimbrii si teutonii, Marius este descris ca un nou fondator si salvator al Romei, astfel fiind in culmea gloriei sale militare. Dupa aceasta victorie urmeaza razboiul cu aliatii(socii). Intre Marius si Sylla are loc o lupta pentru comandamentul unei mari campanii impotriva lui Mithridates. In urma acestor lupte ostirea lui Sylla a pus stapinire pe Roma. La finalul capitolului se descrie razbunarea singeroasa a lui Marius si moartea sa. Marius a fost un glorios general in razboiul cu Iugurtha insa s-a folosit de popularitatea sa politica pentru a incalca legile, fiind ales de sase ori la rind consul. In ultimii ani a vietii sale a recurs la acte de cruzime savirsite din dorinta de razbunare. 7.Sylla Dupa descrierea lui Marius, autorul prezinta si biografia dusmanului acestuia, despotului Sylla. In mare parte selectind din scrierile autorilor antici, T. Dumitru prezinta portretul fizic si moral al acestui personaj. In prima parte este redata firea si stilul de viata al dictatorului, relatarea razboiului cu Mithriades. Autorul incheie prin o descriere a guvernarii acestuia in calitate de dictartor si motivele abdicarii acestuia. In concluzie, autorul mentioneaza interesul istoricilor asupra personalitatii lui Sylla. Diferiti istorici s-au straduit sa defineasca regimul politic creat, sa inteleaga scopurile spre care conducea dictatura lui si sa explice enigma abdicarii sale. Autorul expune mai multe versiuni cu privire la abdicarea si conditiile mortii acestuia si mentioneaza cea mai plauzibila dintre acestea. 8.Pompeius Magnus Autorul, odata cu biografia lui Pompeius, remarca calitatile acestuia de excelent general in lupta impotriva marianilor. Pe de alta parte, autorul subliniaza superioritatea lui Cezar in ceea ce priveste dibacia politica si calitatile de organizator. Descrierea vietii lui Pompeius Magnus incepe prin mentionarea izvoarelor antice din care au fost selectate date cu privire la portretul acestiua. Sunt mentionate operile lui Plutarh, Cicero, de asemenea si cele ale istoricilor contemporani, unul dintre ei fiind J.van Ooteghem. In cuprinsul capitolului se descrie activitatea lui Pompeius in calitate de general in serviciul lui Sylla, luptele cu Lepidus si Sertorius, campania impotriva lui Mithridades si conflictul cu Cezar. In incheiere este descrisa asasinarea lui Pompei. In concluzie autorul prezinta motivele care l-ar fi impiedicat pe Pompeius sa se remarce in calitate de om politic talentat. Acesta a urmat un drum intre populares si optimates incit nu a actionat alaturi nici unui partid. De aceea Pompei nu a putut avea o putere politica constanta. 9.Aurelian Cu toate ca imparatul Lucius Domitius Aurelianus aminteste actul parasirii provinciei Dacia, el a fost un mare general al lumii romane.

In aceasta parte a lucrarii, autorul mentioneaza numeroasele realizari ale imparatului: eliberarea provinciilor de jafurile barbare, fortificarea Romei, reformarea sistemului monetar al statului. In concluzie este mentionata importanta scurtei sale domnii si admiratia autorilor antici fata de personalitatea sa. Concluzii : In societatea sclavagista si cea clasica romana politica bazata pe actele singerose era caracteristica si facea parte din arsenalul tactic al comandamentului militar, intrucit lumea antica a fost mereu zguduita de conflicte acute. Lucrarea respectiva a avut un aport deosebit la elucidarea unor evenimente importante a lumii antice prin prezentarea detaliata a noua personalitati remarcabile. Autorul tinde sa faca o comparatie intre politica caracteristica lumii orientale si cea a lumii grecesti. Cruzimile, razbunarile singeroase practicate de Marius si Sylla impotriva adversarilor politici amintesc caracterul despotilor orientali. De asemenea, acest volum permite studierea scrierilor autorilor antici, descoperirilor arheologice si analiza masurii in care acestea au contribuit la elucidarea evenimentelor expuse. Autorul da dovada de o atitudine impartiala la prezentarea informatiei, facind unele adnotatii cu privire la gradul de veridicitate a surselor.

Caracterizarea bibliografiei folosite de autor: Pentru materialul bibliografic privitor la capitanii greci si romani, autorul a apelat la izvoarele antice ca Herodot, Tucidide, Sallustius, Caesar, Titus Livius, Suetonius, Appianus, Plutarh etc. Citarea acestora s-a facut prin indicarea in paranteze a cartii si a capitolului respectiv. Pentru generalii orientali, sursa principara a servit basoreliefurile de pe peretii palatelor si templelor din Egipt si Asiria. De asemenea, pentru biografiile lui Ramses al II-lea si Assurbanipal ca izvoare de baza au fost folosite crestomatia de texte si descrieri de monumente sculpturale alcatuita de orientalistul Gaston Maspero. Informatiile au fost completate cu o serie de contributii ce se intilnesc in lucrarile de sinteza ale lui A. Moret, Andre Parrot si altii. Structurare a imaginilor si planselor: pag. 12- Harta Egiptului si Orientului Apropiat pag. 17- Batalia de la Kades(desen dupa un relief egiptean) pag. 20- Ramses al II-lea pe cimpul bataliei de la Kades(desen dupa un relief egiptean) pag.32- Ramasseum(plan) pag.33- Cap colosal al lui Ramses al II-lea sculptat in granit(Abu Simbel) Templul cel mare al lui Ramses al II-lea la Abu Simbel Templul lui Amon din Karnak Capul mumiei lui Ramses al II-lea, Bustul lui Assurbanipal. Ziggurat(reconstituire), Asirienii asediaza o cetate(relief de la Ninive) pag. 33- Ramses al II-lea la pescuit(pictura egipteana)

pag. 41- Palatul de la Dur-Sarrukin(reconstituire) pag. 44- Planul or. Babilon pag. 73- Mormintul lui Cirus de la Pasargade pag. 77- Harta Greciei Antice pag. 85- Batalia de la Marathon( schita) pag.97- Bustul lui Miltiade, Bustul lui Pericle, Luptator grec din vremea lui Miltiade, Bustul lui Marius, Bustul lui Sylla, Capul lui Pompei, Capul lui Mithridares, Vasul de bronz al lui Mithridares pag. 256- Portretul unei femei din Palmyra din vremea Zenobiei, Bustul lui Aurelian, Bustul reginei Zenobia, Ruinele Palmyrei, Poarta si tunuri de aparare din zidul lui Aurelian, Poarta Magiore din zidul lui Aurelian, Templul Soarelul(Roma).