Termenul Cabala are sensul de traditie, deriv de la cuvntul ebraic kabbalah, care

nseamn primire, receptare, desigur a unor nvtturi esoterice.

Cuvntul cabala apare pentru prima oar n scrierile poetului si gnditorului Salomon
ibn Gabirol, dar nu a Iost Iolosit n mod curent dect ncepnd cu secolul al XIV-lea.
n ceea ce priveste etimologia acestui termen, exist dou teorii: prima, aceea de
traditie se reIer la o nvttur tainic care relev adevratul nteles n care trebuie
interpretat ntreg Vechiul Testament; a doua, este cea de acceptare si se reIer la
Iaptul c cei ce urmez aceast nvttur tainic sunt considerati a Ii primiti,
acceptati de Dumnezeu.
Nu se poate da o deIinitie global miscrii cabalistice pentru c ea a mbrcat
caractere diIerite si schimbtoare de la epoc la epoc si de la tar la tar. Dar ca
element comun al unei deIinitii a Cabalei se poate constata aIirmatia insistent c
apropierea de divin nu se poate realiza nici prin speculatii rationale, nici printr-o viat
cucernic, ci numai prin cunoasterea si aproIundarea unei traditii secrete care merge
pn la primul om. Aceasta s-ar ndeplini cu ajutorul contemplrii unor nume si a
unor scrieri sacre. Pe de alt parte, Cabala accept o legtur structural ntre om si
cosmos si consider c tot universul, perceput empiric, este provenit dintr-o creatie
spiritual realizat prin mijlocirea unor Puteri si Lumi intermediare ntre om si
divinitate.
nvttura tainic a Cabalei care ar duce la mntuire este Ioarte apropiat de vechile
doctrine ale gnosticilor si este mai curnd o gnoz. Ea Igduieste celor care se
strduiesc s accead la nvttura ei, puteri supra-umane si extatice mai ales, vederea
ngerilor si chiar a unor atribute ale divinittii. Mai mult dect n orice traditie, n
Cabala, care este mult mai abstract si mai ciIrat, revelarea Sinelui este o chestiune
de druire din partea Divinittii ctre om, atunci cnd acesta s-a corectat, iar omul e
cel care primeste, datorit trezirii Iiintei prin studierea ntelepciunii Cabala.
Sinele n Cabala este chiar Dumnezeu maniIestat n om, si are un corespondent n
inima spiritual. Trezirea punctului din inim si apoi mplinirea complet a acestui
punct pn la desvrsire, este scopul pe calea spiritual a Cabalei.
Originile Cabalei, a spus cu destul dreptate Samael Aun Weor, se pierd n noaptea
nspimnttoare a tuturor veacurilor. Cu privire la originile Cabalei s-au emis o
multitudine de teze diIerite, Tora (Legea - care este constituit din reunirea primelor
cinci crti ale Vechiului Testament) Iiind considerat una dintre punctele de plecare n
aparitia Cabalei. De asemenea, putem Iace reIerire la esenieni si gnosticim n legtur
cu originile sale. Dintre cele cteva puncte de contact care pot Ii stabilite ntre Cabala
si gnosticism putem mentiona: nsemntatea mare acordat luminii, emantiilor
luminii, apoi rolului mare acordat eonilor ce corespund Sephiroturilor, de asemenea,
doctrina tainic a sensului literelor care apare pentru prima oar la gnostici, mai mult
ca sigur sub inIluenta Egiptului antic. Desigur, Cabala este o creatie proprie
iudasimului, dar ea nu a putut s rsar ex nihilo si se pot pune n evident teze, idei si
directii de gndire comune Cabalei cu o serie de doctrine esoterice si erezii care au
precedat-o cu mult timp nainte si de la care, Ir nici o ndoial a putut prelua mai
mult sau mai putin. Chiar dac scrierile eseniene, apocriIele Vechiului Testament si
1
Noul Testament sau operele lui Philon din Alexandria au constituit si izvorul Cabalei,
trebuie s tinem cont de Iaptul c tezele esenienilor, ideile si sistemele lor de
interpretare biblic au Iost putin cunoscute direct de evreii din Spania (care sunt
considerati autorii Cabalei propriu-zise). n aIar de acestea, Cabala prezint
numeroase puncte de contact, similitudini si inIluente care si au originea n
maniheism, bogomilism, gnditori musulmani sau catari.
Dac este incontestabil c o serie de doctrine, erezii si sisteme mai mult sau mai putin
IilosoIice au impregnat adnc unele din nvtturile Cabalei, n aIar de diverse scrieri
eseniene, o serie de tratate iudaice din epoca talmudic si posttalmudic au pregtit
Cabala propriu-zis. Trebuie s mentionm n primul rnd tratatul Sepher Iesirah
(Cartea Facerii) care contine o expunere a creatiei, o lucrare teoretic cu privire la
problemele de cosmologie si de cosmogonie. Nu se cunosc originea sau data
redactrii acestuia (probabil n secolele al V-lea sau al VI-lea). Tratatul si propune s
explice diIiculttile rationale biblice despre creatie.
Doctrina expus n Seher Iesirah deosebeste omul primordial de cel dinti om menit
s vin si s izbveasc lumea, de asemenea, se acord o mare nsemntate cuvntului
ca instrument de creatie, cutndu-se urme ale acestui cuvnt n propriettile literelor
si sunetelor. Dar subiectul principal al tratatului este creatia lumii, prin treizeci si dou
de ci ale ntelepciunii nchipuite prin cele douzeci si dou de litere ale alIabetului
ebraic si primele zece numere zecimale pe care le numeste Sephiroth-uri. Actul
creatiei este descris ca o emanatie a unei entitti superioare, Duhul de sus, n cele trei
etape superioare ale creatiei. Elementul Iundamental n creatia lumii este aerul, de
unde se nalt Iocul, temelie a lumi ceresti si de unde pogoar apa, Iundament al lumii
materiale. Cele douzeci si dou si dou de litere ale alIabetului ebraic sunt grupate n
trei litere mame, apoi n sapte litere duble, care pot Ii pronuntate n dou Ieluri,
precum si dousprezece semne simple. Cele trei litere mame corespund celor trei
stihii de mai sus ale lumii (aer, Ioc si ap), cele sapte litere duble corespund celor
sapte planete, iar cele dousprezece semne simple, celor dousprezece semne ale
Zodiacului.
Aceast mprtire se aplic n cosmologia tratatului Sepher Iesirah, timpului (sub
Iorma anului), spatiului (sub Iorma macrocosmosului) si organismului uman (sub
Iorma microcosmosului). Diviziunea acesta se aplic si omului: o parte superioar
(capul), o parte median (pieptul) si o parte inIerioar (abdomenul).
Tratatul acord un mare interes celor trei tehnici de analiz a numelor proprii si a
substantivelor n general: ghemantria, notarikon si temura. Pornind de la principiul c
textele sacre contineau secrete (cuvantul este magic, spune Biblia) si c Iiecare liter
era legat de o ciIr, era suIicient, prin urmare, s le aduni, pentru a Iorma numere ce
deveneau o suma care putea Ii redus. Aceasta tehnic a dat nastere unei discipline
divinatorii, care mai trziu a Iost numita numerologie. Pe acest imens ocean de litere
si de ciIre au pornit eruditii evrei s cucereasc acest mare continent necunoscut:
explorarea Universului si descoperirea principiului creator al lui Dumnezeu, aceast
splendoare, aceast unicitate Iundamental, care explica magia Ienomenului
existentei.
2
Speculatia IilosoIic privind Sephirot-urile, colorat de mistica numerelor, are
probabil origine neopitagorician, dar ideea literelor prin care s-au Iurit Cerul si
Pmntul si gseste explicatia n iudaism.
Un numr de alte tratate care au pregtit aparitia Cabalei propriu-zise sunt acelea care
au Iost scrise n urma si spre completarea Crtii ebraice a lui Henoch. Acesta pare s
Ii constituit sursa prim din care au provenit tratatele numite Hekalot, avnd ca
element principal ascensiunile extatice pn la Merkaba (carul sau tronul pe care era
asezat divinitatea).
Cea mai veche expunere a Cabalei propriu-zise se aIl n cartea Bahir, compilat n
Proventa, n sec. al XII-lea. n Bahir, Sephiroth-urile asum pentru prima dat
aspectul de atribute divine. n scoala din Proventa se acord o mai mare nsemntate
cercetrii vietii luntrice a omului si a legturilor sale trite interior cu divinitatea,
desigur obtinute prin ascez si practici meditative.
Din Proventa, Cabala s-a propagat n Catalonia. n Spania, scrierile cabalistice au
pierdut oarecum trstura lor esoteric, de uniune personal, permanent si luntric
cu divinitatea si de triri a unor stri suprasenzoriale prin Iolosirea unor tehnici si
metode pentru obtinerea extazului si chiar a halucinatiilor vizuale sau auditive. Cci
teosoIia (interpretarea Vechiului Testament), comentarea scrierilor religioase si
stabilirea unor corelatii cu gndirea vechilor IilosoIi greci, n special Aristotel si
Platon sau chiar neoplatonicieni, cptase o mare dezvoltare n Spania.
Desigur, trebuie s considerm Cabala n totalitatea ei un amestec de IilosoIie
religioas si de doctrine esoterice tinznd s realizeze o uniune cu divinitatea. Dar
exist dou directii care au predominat n Iunctie de epoc sau locatie: pe de o parte
cabalistii care aderau la doctrinele esoterice si urmreau s aib viziuni si triri
suprasenzoriale si, pe de alt parte, crturarii cabalisti evrei care cercetau prin
metodele ghemara, notarikon sau temura, ca si prin cele de interpretare ale Vechilui
Testament, cum se pot interpreta n chipul cel mai proIund textele biblice. Din
amalgamul celor dou directii s-a nscut opera clasic a Cabalei, Zoharul.
n Spania se pot aIla numeroase puncte de contact ntre aceste dou directii, n opera a
trei mari gnditori evrei: Iehuda Halevi, Salomon ibn Gabirol si Abraham ibn Ezra
Gndirea exprimat n crtile de esoterism de pn la acel moment, a ajuns la deplina
sa maturitate n cartea Zohar, aprut n Castilia dup 1275, care era destinat s
eclipseze toate celelalte documente ale literaturii cabalistice prin succesul, renumele si
inIluenta pe care a exercitat-o treptat.
Cartea Zoharului este scris sub o Iorm pseudo-epigraIic, n spet, i se d drept
autor celebrul nvttor din Misna, R. Simon ben Iohai, dar, cel mai probabil scris
sau editat de Moses de Leon (1250 - 1305). Cele 5 volume ale Zoharului se ntind pe
2400 de pagini, structurate n dou grupe si 21 de tratate.
Cu toate c n ntregul lui, nu prezint un sistem doctrinar clar este necesar
expunerea lui. AstIel, dup Zohar, originea lumii porneste de la o scnteie primordial
de unde divinitatea a creat spatiul. Locul central n crearea lumii este tinut de cuvnt.
3
Dumnezeu ascuns care este lipsit de calitti si atribute, Zoharul l numeste En-SoI,
adic inIinitul. Dar, deoarece Dumnezeu ascuns este activ oriunde n Univers, el
maniIest anumite atribute care, la rndul lor, reprezint unele aspecte ale naturii
divine. Dup cabalisti exist zece atribute Iundamentale ale lui Dumnezeu, care sunt,
n acelasi timp, cele zece niveluri prin care circul viata dumnezeiasc. Numele
acestor zece sephiroth-uri oglindesc diIeritele moduri de maniIestare divin. mpreun
sephiroth-urile constituie universul uniIicat al vietii lui Dumnezeu si sunt imaginate
sub Iorm de arbore (arborele mistic al lui Dumnezeu) sau de om (Adam Kadmon,
omul primordial).
Arborele sephirotic
Arborele vietii se compune din trei triunghiuri, unul cu vrIul n sus, deasupra si dou
cu vrIul n jos, sub el. Exist nou sIere, cte una n Iiecare vrI de triunghi, plus
nc dou, una aIlat ntre cele dou triunghiuri de sus si una chiar n partea cea mai
de jos. Ordinea numerotrii se spune c ar Ii ordinea actului creatiei.
Triunghiul superior se reIer la aspectul spiritual al persoanei, acea parte care este
conectat cu toate celelalte Iiinte si lucruri existente. El este cteodat numit
Triunghiul divin si reprezint domeniul transpersonalului.
Triunghiul din mijloc se reIer la suIletul individual, acea parte din Spiritul total care
s-a desprins din el ca o scnteie separat de suIlet.
Triunghiul de jos se reIer la personalitate, compus din gnduri, sentimente, senzatii
si domeniul subconstientului.
Cele patru sIere care se gsesc la baza Arborelui, respectiv Malkuth, Hod, Netzach si
Yesod reprezint personalitatea noastr. Intmplrile trecute sunt atribuite lui Yesod.
Gndurile Hod, Sentimentele Netzach si Senzatiile Malkuth sunt Prezentul.
Cele trei sIere sunt deci sIerele prezentului. Toat constientizarea din momentul aici si
acum indiIerent unde ne aIlm si ce Iacem, este o combinatie de gnduri, sentimente
si senzatii. Tiphareth, Geburah si Chesed reprezint sIerele suIletului. Binah,
Chockmah si Kether reprezint sIerele spiritului.
Arborele poate Ii privit si ca Iiind Iormat din trei coloane care corespund celor trei
canale de energie, considerate de misticismul oriental ca parcurgnd corpul (coloana
din mijloc corespunde coloanei vertebrale).
Arborele prezint sapte planuri care sunt aproximativ echivalente cu cele sapte ceakre
sau 'centre energetice" din misticismul oriental.
SIera din partea de jos a arborelui, de unde ncep ntotdeauna explorrile cabalistice,
se numeste Malkuth, ea reprezint simturile noastre si nssi planeta Pmnt, Iiind
veriga prin care experientele noastre interioare se coreleaz cu ceea ce se ntmpl n
aIara noastr. Mai poart denumirea si de "Poart", Malkuth nseamn experient
direct prin simturi. Malkuth reprezint si rezultatul Iinal al actului creatiei, ntreaga
lume Iizic existent, cu tot ce este n ea.
1. Kether - este gandirea al carui principiu este nelimitarea, este vointa divin
primordial, pneuma Dumnezeului viu, spiritul din care, prin condensare, se Iormeaz
4
Hokmah.
2. Hokmah - este "apa care alimenteaza arborele", este gandirea divin n snul careia
rezid tot ce va urma s Iie. Ordinea ascunsa n Hokmah se maniIest n Binah.
3. Binah - lumina primordial, ce va sa vin, este radcina celorlalte sapte Iorte ce
actioneaz. La nivelul su, esentele devin distincte.
4. Hesed (Gedulla) - este maretia, compasiunea in care se relev buntatea lui
Dumnezeu, reprezinta Iocul primordial din care provine tronul Slavei si intreaga
ierarhie a ingerilor.
5. Geburah - este polul opus lui Hesed, reprezint Iorta, este instrumentul justitiei
divine. Se spune c din acestea dou se naste binele si rul.
6. Tipheret - prezideaz ordinea etic si este o sintez ntre Hesed si Geburah.
7. Netsah - ndurarea si victoria.
8. Hod - mrirea si gloria.
9. Yesod - temelia, Iundamentul.
10. Malkut - primeste inIluxul celorlalte nou si reprezint o totalitate n care se
exprima unitatea divina sub Iorm dinamica, este planul de maniIestare. Malkut este
Iacut dupa chipul si asemanarea lui Kether (din numerologie, ciIra 10 reprezint
maniIestarea lui 1, considernd operatia numerologic 101).
Alturi de acest simbol organic, Zoharul utilizeaz simbolismul Cuvntului, al
numelor pe care Dumnezeu si le-a dat Siesi.
Creatia are loc n Dumnezeu. Acest act transIorm En-SoI, plenitudinea ineIabil n
neant mistic din care eman sephiroth-urile. n Zohar, transIormarea Neantului n
Fiint este exprimat prin simbolul punctului primordial. Un pasaj aIirm c Creatia a
avut loc pe dou planuri, ,un plan superior si un plan inIerior", adic lumea
Sephiroth-urilor si lumea vizibil. Autorevelarea lui Dumnezeu si desIsurarea sa n
viata Sephiroth-urilor constituie o teogonie.
Teogonia si cosmogonia nu reprezint dou acte diIerite ale Creatiei, ci dou aspecte
ale aceluiasi act. Initial, toate lucrurile Iormau un mare Tot, si viata Creatorului pulsa
n viata creaturilor sale. Numai dup cderea omului, Dumnezeu a devenit
,transcendent". Una din inovatiile cele mai semniIicative ale cabalistilor este ideea
unirii lui Dumnezeu cu Shekhina; acest hieros gamos mplineste adevrata unitate a
lui Dumnezeu. Dup Zohar, la nceput, unirea era permanent si nentrerupt.
Dar pcatul lui Adam a provocat ncetarea lui hieros gamos si, n consecint, ,exilul
Shekhin-ei". Abia dup restaurarea armoniei originare n actul rscumprrii,
,Dumnezeu va Ii unul si numele su Unu
n Zohar predomin ideea c suIletul uman este pretutindeni, la toti, iudei sau pgni,
acelasi, la Iel la toti Iii lui Adam. O tez care revine des n tratatele Cabalei este aceea
care aIirm c la origine orice suIlet este compus dintr-un suIlet masculin si unul
Ieminin si numai n cursul coborrii lor n om acestea se despart. n Zohar gsim o
doctrin a transmigrrii suIletelor, numit Ghilgul Circuit. Ca si la Platon , se
expune aceeasi tez despre iubire: unirea unui brbat cu o Iemeie nu este altceva dect
descoperirea a dou suIlete care au Iost unite nc dinainte de nasterea lor.
5
Oper Ioarte vast, cuprinznd n ea concepte si teze din cele mai variate, unele
preluate din doctrine si religii Ioarte Ielurite provenite din Egiptul antic, din Persia
magilor si din Grecia neo-pitagoricienilor sau Alexandria gnosticilor Zoharul
rmne cartea Iundamental a Cabalei, care se impune mult n viata spiritual a
evreilor ncepnd din secolul al XV-lea.
Doctrinele la nceput secrete si esoterice ale Cabalei reusesc n secolele XVII-XVIII
s se rspndeasc printre multi evrei si inIluenteaz n mod hotrtor conceptiile si
Ielul lor de viat. Cele mai nsemnate dintre nvtturile Cabalei au Iost: transmigratia
suIletelor, venirea iminent a lui Mesia si credinta n Iormule magice si magie n
general. Desigur, existenta suIletului dup moarte si nvierea trupului constituiau
doctrine Iundamentale ale teologiei rabinice.
Simbolurile au scopul de a ajuta la perceperea a ceea ce este greu de nteles. Simbolul
este asadar mult mai cuprinztor dect procesul simbolizat sau dect entitatea
simbolizata. Simbolurile invit la gandire. Cabala dispune de tehnici mistice pentru
inducerea strilor de constiint paranormale, plnsul si ascensiunea suIletului,
combinatia de litere si vizualizarea de culori, izolarea sau concentrarea mental.
ntreaga lume este pentru cabalist un corpus symbolicum.
Unul din marii maestri ai magiei moderne, Irancmasonul Eliphas Levy (preot catolic
apostat) scrie n lucrarea sa: "Dogme et Rituel de la Haute Magie" Paris I854: "Toate
Asociatiile Masonice datoreaza Cabalei secretele si simbolurile lor".
Idel consider c simbolurile cabalistice nu au doar rolul de a suplini ntelegerea
uman partial a realitatilor care o depsesc, ci si pe acela de a constitui un cod prin
care cabalistii produc interpretri ale textelor canonice, adic alte si alte coduri,
intersectnd simboluri a caror semniIicatie depinde mereu de context si nu e Iixat o
dat pentru totdeauna. Stlpul este uneori o parte a unei structuri naturale, iar alteori o
parte dintr-una artiIicial, uneori este conductor, alteori suspend sau sprijin, adic e
un obiect non-divin. El nu deriv, asadar, ntotdeauna de la o experient a ineIabilului,
ci din proiectarea unor scheme conceptuale ale lumii de aici asupra lumii de dincolo.
Codurile de interpretare, prin urmare, se sprijin reciproc n a construi analogii ntre
lumi, n viziunea autorului. Solutia propus e aceea a stabilirii schemelor vaste de
sens n care Iunctioneaz un simbol sau altul si determinarea semniIicatiei lui ntr-un
context speciIic. Retelele de sensuri se vor transmite de la polul material la cel
spiritual si invers, sugereaz Idel, deci totul se poate reduce la cteva scheme
conceptuale relativ simple, utilizate deja inc de la primii cabalisti teozoIi. "Simboluri
multilaterale ca pomul, grdina si Adam organizau relatiile din cadrul unui set de zece
puteri divine. Atributele acestor puteri si natura celei mai complexe scheme puteau Ii
aIlate prin intermediul unor crti sau cu ajutorul unor maestri. Numeroase simboluri
nu erau necesare pentru descrierea principiilor acestei scheme, ci mai degrab pentru
a-i da un corp si a imbogati scheletul ei teozoIic. Apoi aceste sisteme semiotice au
atras un material lingvistic canonic ce s-a adaugat codului teozoIic, impregnndu-l cu
noi semniIicatii". Asa explica Moshe Idel procesul de codiIicare a simbolurilor
cabalistice, un proces n care ineIabilul nu se regseste (asa cum nu se regseste nici
6
un stalp concret, material, identiIicabil n vreo zona a mapamondului Spania,
Ierusalim, cu mare concentratie de activitate cabalistica sau cu istorie evreiasca), ci
doar se constituie ca eIect semiotic, ca supralicitare reciproc a interpretrilor,
conIorm principiului izomorIismului dintre geometria celesta si cea terestr. Din acest
punct de vedere, ipotezele lui Idel se apropie de cele ale lui Culianu, pentru c ambii
sugereaz c schemele simbolice religioase pot Ii reduse la coduri hermeneutice pur
mentale, Ir legturi Ioarte strnse cu vreo eventual empirie mistic. Stlpul, asadar,
ca si celelalte simboluri ascensionale, "trebuie sa Iie considerat, de Iiecare dat, n
limitele cadrului su particular, pe care l putem ntelege pornind de la experiente
umane obisnuite, care au Iost proiectate n cer. Odat ce acceptm aceasta abordare,
nu mai avem nici un motiv s credem c lumea celesta nu poate Ii nteleas n
principiu, ct vreme nssi structura ei provine din experiente terestre care au Iost
proiectate in cer".
Unul din simbolurile misticii ebraice este arborele seIirotic, arborele vietii, cum l
numeau cabalistii si se aIla n mijlocul grdinii Edenului, nu departe de ,arborele
cunoasterii binelui si rului. ,Orice arbore, scrie Marc Halevy, este o livad mistic
si, n ebraic, livad nseamn PaRDeS (care a dat cuvntul paradis) care Iormeaz
acrostihul celor patru nivele de lectur ale Tora: Pshat (lectura literal), Remez
(lectura alegoric), Deresh (lectura IilosoIic) si Sod (lectura mistic sau esoteric
care este cea a Cabalei). Poarta de intrare n aceast livad mistic este Sephirat
(Regatul).
Mai mult ca orice alt veche traditie sau invttur, Cabala sIideaz ntelegerea
rational a omului modern, nedumereste, provoac si, in ultima instant, Iascineaz.
Se poate aIirm c prin ntregul ei continut, Cabala este un adevrat sistem esoteric, n
care nvttura veche era transmis sub Iorma unui cod hermeneutic. Ea este
precursoarea Hasidismului si a inIluentat si mari spirite crestine.
Numere ajunse celebre sunt acele numere care au intrat n istorie. Prin Iolosirea
diIeritelor ciIre, evreii au cutat s desciIreze vointa zeilor. Sunt cunoscute ca semne
cabalistice, considernd c numerele posed atributii mistice (teorie pseudostiintiIic).
Exemple de numere celebre:
ciIra unu:
1 constituie numrul Divinittii: exist un singur Dumnezeu
ciIra doi:
2 reprezint cuplul, perechea, Ieminitatea inocent, Iragilul, nevoia de
protectie
ciIra trei:
SInta Treime
Cei trei crai de la rsrit din crestinism
Cei trei sIinti Irigurosi
Cele trei ursitoare din mitologia greac
7
Cele trei gratii
Cele trei ncercri ale voinicului din basmele populare
ciIra patru:
Cei patru evanghelisti
Anul are patru anotimpuri
Crtile de joc au patru culori
Clasele elementare sunt patru la numr
n prezent, Iizicienii consider c exist patru stri de agregare ale
materiei: starea solid, starea lichid, starea gazoas, plasma.
ciIra cinci:
Trupul uman are cinci extremitti: un cap, dou mini, dou picioare.
Fiecare mn si picior are cte cinci degete.
Cele cinci crti ale lui Moise
Cele cinci elemente asociate din calendarul chinezesc (apa, Iocul,
lemnul, metalul, pmntul)
Pentatlonul este compus din 5 discipline sportive
Cinci colturi au steaua comunist si pentagrama
ciIra sapte:
Cele 7 pcate de moarte (Avaritia, Invidia, Mnia, Aroganta, DesIrul,
Betia, Lenea)
Cele 7 virtuti (Dragostea, Credinta, Tria suIleteasc, Speranta,
Inteligenta, Cumptarea, Dreptatea)
Cele sapte coline ale Romei (Aventin, Caelius, Capitoliu, Palatin,
Viminal, Quirinal, Esquilin)
Cei sapte regi legendari romani (Romulus, Abcus Martius, Numa
Pompilius, Servius Tulius, Tullus Hostilius, Tarquinius Prisens,
Tarquinius Superbus)
Cele sapte minuni ale lumii antice (Piramidele, Colosul din Rodos,
Templul din Ephesos, Grdinile Semiramidei, Statuia lui Zeus din
Olimpia, Farul din Pharos, Mormntul din Halikarnas)
Cei sapte ntelepti din vechime (Bias, Solon, Chilon, Thales, Pittakos,
Kleobulos, Periander)
Cele sapte Iiice ale lui Atlas (numite Pleiade)
O sptmn este compus din sapte zile
Cele sapte note muzicale: do, re, mi, Ia, sol, la, si
Cele sapte culori ale curcubeului: rosu, portocaliu, galben, verde,
albastru, indigo, violet
Buburuza (grgrita, lat. Coccinella septempunctata) are sapte puncte
pe elitre
Constelatiile Carul Mare si Carul Mic sunt Iormate din cte sapte stele
ciIra nou:
Ftul st 9 luni n pntecele matern
8
Cele nou muze (Urania, Calliope, Clio, Thalia, Erato, Euterpe,
Polyhymnia, Melpomene, Terpsichore)
n sistemul solar sunt 9 planete (Mercur, Venus, Pmnt, Marte,
Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto)
Cele nou porunci bisericesti
numrul zece:
Cele zece porunci
10 reprezint numrul degetelor de la dou mini
Baza sistemului zecimal si a sistemului international de msuri
Numrul purtat de Iotbalisti ca Pele, Maradona sau Hagi
10 a Iost numrul mesterilor care au ridicat Mnstirea Argesului
(nou mesteri mari / cu Manoli zece, care-i si ntrece)
numrul unsprezece:
primul dintre numerele magice din numerologie
numrul doisprezece:
Cei 12 apostoli ai lui Isus
Cele 12 triburi ale evreilor care au iesit din Egipt
n Olimp locuiau 12 zei grecesti de prim rang
Anul are 12 luni calendaristice.
Zodiacul european are 12 zodii
La chemarea lui Buddha s-au prezentat 12 animale si au Iost trecute n
ordinea sosirii n zodiacul chinezesc
numrul treisprezece:
sIoara egiptean, Iolosit pentru constructia unui triunghi dreptunghic
cu laturile 3-4-5, avea 13 noduri
13 state au semnat Declaratia de independent a S.U.A.
numrul douzeci si doi:
al doilea dintre numerele magice din numerologie
alIabetul ebraic are 22 de litere
tarotul are 22 de arcane majore
alte numere cu o valoare constant:
a3,1415926... raportul dintre lumgimea circumIerintei unui cerc si
diametrul su
e2,71828... baza logaritmului natural
1,618... numrul de aur
Numrul lui Avogadro
BibliograIie
Constatin, Daniel, Kabala i literatura ei aramaic, Editura Herald
Eliade, Mircea, Istoria credintelor i ideilor religioase, Editura StiintiIic
Eliade, Mircea Culianu Ioan P., Dictionar al religiilor, Editura Polirom
9
Papus, Kabbala. Traditia secret a occidentului, Editura Herald
Moshe Idel, Cabala. Noi perspective, Editura Nemira
Eliphas Levi, Misterele Cabalei, Editura Antet
10
11